Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

BUCUREȘTI

Psihologia sănătății
Modelul bio-psiho-social

1/1/2016
Sănătatea reprezintă un concept complex având multiple aspecte ce cuprind
dimensiunea emoțională, intelectuală, fizică, socială și chiar spirituală.
Sănătatea este considerată de unii experți ca fiind echivalentul normalității. 1Astfel
sănătatea apare ca o sumă de procese adaptate armonic solicitarilor din mediu și se află în
concordanță cu răspunsurile majorității membrilor comunității.
Totodată, sănătatea presupune menținerea unui echilibru structural optim al persoanei în
plan corporal-biologic și psihic-conștient.2
Organizația Mondială a Sănătății definește starea de sănătate ca fiind ,,o stare
completă de bine din punct de vedere fizic, mental și social și nu neapărat doar
absența bolilor sau infirmităților’’. (OMS 1948)3
Toate aceste dimensiuni ale sănătății sunt influențate de mai mulți factori, care pot fi
grupați în factori de îngrijire a sănătații, factori ai mediului, factori genetici și factori ai stilului
de viață.
În anul 1977, în timp ce știința în sine se transforma dintr-un demers exclusiv analitic,
reducționist și specializat într-unul mult mai contextual și trans-disciplinar, George Engel a oferit
o alternativă holistică pentru modelul biomedical care a dominat societățile industrializate de la
mijlocul secolului 20. 4Mai exact, acesta susținea importanța explorării amănunțite a mai multor
domenii pentru a înțelege cât mai exact boala.
Așadar, în evaluare și diagnostic ar trebui să fie luate în considerare și circumstanțele
vieții prezente, emoțiile, suferințele, gândurile și îngrijorările bolnavului.
George Engel era de parere ca medicina ar trebui să facă tranziția de la modelul de
diagnostic și tratament biomedical, la unul axat pe evaluarea comportamentului faţă de boală atât
din perspectiva factorilor biologici cât și ai celor psihologici şi socioculturali. Acest model a
ajuns să fie cunoscut drept modelul bio-psiho-social. 5

Cu toate că se considera că George Engel a propus acest model, unii experți susțin
contrariul. Potrivit acestora, psihiatrul Roy Grinker a folosit pentru prima data acest termen în
anii ‘50. 6
Diferența a fost în abordarea conceptului bio-psiho-social, Grinker folosind-o cu scopul
de a sublinia factorii biologici care ar fi fost altfel ignorați7, mai ales în cazul afecțiunilor
mintale.

1
http://brainblogger.com/2006/02/15/bps-the-biopsychosocial-model-of-health-illness/
2
Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi, Editura
Trei, 2007, p. 87
3
http://www.umf.ro/images/Documents/FACULTATI/Medicina/DepartamentDiscipline/Sanatate_publica_si_mana
gement/cap1.pdf
4
http://brainblogger.com/2006/02/15/bps-the-biopsychosocial-model-of-health-illness/
5
George L. Engel; The need for a new medical model: A challenge for biomedicine
http://science.sciencemag.org/content/196/4286/129.full.pdf+html
6
“The Biopsychosocial Model of Health and Illness.” Boundless Psychology. Boundless, 15 Aug. 2016. Retrieved 06
Sep. 2016 from https://www.boundless.com/psychology/textbooks/boundless-psychology-textbook/stress-and-
health-psychology-17/introduction-to-health-psychology-85/the-biopsychosocial-model-of-health-and-illness-326-
12861/
7
Idem
Însă modelul bio-psiho-social al lui Engel susține că un singur factor nu este suficient pentru a
determina cursul rezultatelor legate de sănătate. Este vorba de fapt de interacțiunea dintre
structura genetică (biologie), sănătatea mintală și comportament (psihologie), cât și mediul
socio-cultural (lumea socială) a unui om.
Engel a argumentat că dacă privim prin lentila modelului bio-medical atenția se
concentrează doar asupra mecanismelor fiziologice asociate cu afecțiunea respectivă, ceea ce
face ca factorii psihologici și sociologici să fie sistematic excluși sau pur și simplu ignorați. 8De
aceea, pentru a se adresa sănătații în general, medicii trebuie să ia în considerare și dimensiunile
psihologice, comportamentale și sociale care contribuie la instalarea sau cronicizarea unor boli.
Așa cum arată și cercetările sale în psihosomatică frica, furia, neglijarea și atașamentul
afectează fiziologia și dezvoltarea întregului organism, după cum s-a întâmplat în cazul unui
pacient cu dureri în piept, a cărui aritmie a fost precipitată de o atitudine de nepăsare din partea
medicului său curant. 9
Engel propunea luarea în considerare a influenței observatorului asupra celui observat. El
a înțeles că un sistem nu se poate înțelege din interior fără a deranja sistemul într-un anumit fel și
că orice interacțiune dintre medic și pacient este marcată de o doză de subiectivitate. În felul
acesta, Engel a putut justifica importanța includerii dimensiunii umane a medicului și a
pacientului, ca un accent legitim pentru studii științifice.
Influențele de natură biologică asupra sănătății și bolii se referă la genetică, infecții,
traume fizice, nutriție, hormoni și toxine. 10Pentru o parte din tulburări există o vulnerabilitate
genetică moștenită. În schizofrenie de exemplu, în cazul în care unul dintre gemenii monozigoți
dezvoltă schizofrenie, există o șansă de 60% ca fratele geaman să dezvolte aceeași tulburare.
Având în vedere că prevalența schizofreniei în populație este de numai 1%, este clar că factorii
genetici joacă un rol important în dezvoltarea acestei tulburări.11 Cu toate acestea, acel procent
de 40% sugerează că aceasta vulnerabilitate genetică poate să nu fie activată de mediu. Astfel că
anumiți factori non-biologici pot influența exprimarea afecțiunii la cei cu risc genetic preexistent.
Componenta psihologică a modelului bio-psiho-social include potențialii factori
psihologici care pot contribui la dezvoltarea unei probleme de sănătate. Printre aceștia se numără
lipsa de auto-control, tulburările emoționale și gândirea negativă. În cazul persoanelor care au o
vulnerabilitate genetică este mai probabil ca gândirea negativă să îi predispună sau mai bine
spus, să se transforme în depresie.

8
George L. Engel; The need for a new medical model: A challenge for biomedicine
http://science.sciencemag.org/content/196/4286/129.full.pdf+html

9
S. Nassir Ghaemi ; The rise and fall of the biopsychosocial model; The British Journal of Psychiatry Jun
2009, 195 (1) 3-4 http://bjp.rcpsych.org/content/195/1/3

10
“The Biopsychosocial Model of Health and Illness.” Boundless Psychology. Boundless, 15 Aug. 2016
https://www.boundless.com/psychology/textbooks/boundless-psychology-textbook/stress-and-health-
psychology-17/introduction-to-health-psychology-85/the-biopsychosocial-model-of-health-and-illness-326-12861/
11
Idem
În mod similar, factorii psihologici pot accentua o predispoziție biologică prin expunerea
unei persoane vulnerabile genetic la un risc. 12De exemplu, depresia în sine nu poate provoca
probleme hepatice, dar o persoana cu depresie poate fi mai probabil sa abuzeze de alcool, și, prin
urmare, de a dezvolta leziuni hepatice.
Factorii sociali includ statutul socio-economic, cultura în care a trăit, tehnologia existentă
și religia. 13De exemplu, pierderea locului de muncă sau o despărțire poate plasa un individ la
risc de stres și boală. Astfel de evenimente de viață pot predispune un individ la depresie, care
poate, la rândul ei, să contribuie la probleme de sănătate fizică, formând astfel un soi de cerc
vicios.
Impactul factorilor sociali este recunoscut pe scară largă într-o varietate de tulburări
mentale, un exemplu fiind anorexia nervoasă. Faptul că industria modei și mass-media
promovează un standard nesănătos de frumusețe care pune accentul pe siluetele foarte slabe,
exercită o presiune socială asupra multor fete și femei, care, în ciuda riscurilor evidente pentru
sanatate, continuă să facă orice pentru a atinge acest "ideal".
De asemenea, incluși în domeniul social sunt și factorii culturali. De exemplu, diferențele
în circumstanțele, așteptările și sistemele de credință ale diferitelor grupuri culturale contribuie la
diferite rate de prevalență și exprimări ale simptomelor acestor tulburări. De exemplu, anorexia
este mai puțin frecventă în culturile non-vestice, deoarece în aceste țări nu s-a pus atât de mult
accent pe ideea de a fi cât mai slab.
Cultura poate schimba chiar și biologia, cercetările din domeniul epigeneticii încep să
arate acest lucru. Acestea sugerează că mediul poate modifica de fapt chiar structura genetică a
unui individ. De exemplu, persoanele expuse la supra-aglomerare și la sărăcie sunt mai expuse
riscului de a dezvolta depresie, și mai mult decât atât, ajung să dezvolte mutații genetice reale
care se pot propaga într-o singură generație.14
Modelul bio-psiho-social afirmă că modul de funcționare al corpului, minții și mediului
sunt interconectate si se influențează reciproc. Teoria postulează că fiecare dintre acești factori
nu este suficient pentru a determina apariția unei boli sau din contra menținerea stării de sănătate,
dar că interacțiunea dintre ele este cea care determina rezultate.
Dar perspectiva lui Engel este în contrast cu o perspectiva monistă sau reducționistă, în
care toate fenomenele ar putea fi reduse la părți mai mici și înțelese ca interacțiunile moleculare.
15
Îmbrățișând teoria sistemelor, Engel a recunoscut că fenomenele mentale și sociale depind, dar
nu au pot fi totuși reduse la fenomenele fizice.

12
“The Biopsychosocial Model of Health and Illness.” Boundless Psychology. Boundless, 15 Aug. 2016
https://www.boundless.com/psychology/textbooks/boundless-psychology-textbook/stress-and-health-
psychology-17/introduction-to-health-psychology-85/the-biopsychosocial-model-of-health-and-illness-326-12861/
13
Idem
14
Idem
15
Francesc Borrell-Carrió, MD, Anthony L. Suchman, MD, and Ronald M. Epstein, MD; The Biopsychosocial Model
25 Years Later: Principles, Practice, and Scientific Inquiry; Ann Fam Med. 2004 Nov; 2(6): 576–582;
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1466742/
Susținătorii ei argumentează necesitatea tratării bolilor prin intermediul unei lentile bio-
psiho-sociale, subliniind faptul că factorii sociali și psihologici joacă un rol evident și important
în sănătatea umană generală (de exemplu, obiceiurile alimentare nesanatoase și obezitatea,
fumatul, consumul excesiv de alcool, stresul, anxietatea, depresia și așa mai departe).16
Dar care este totuși domeniul de aplicare al medicinei? Unde se termină rolul medicului
și unde începe rolul altor practicanți din domeniul sănătății? Răspunsul la această întrebare este
esențial pentru abordarea limitelor modelului bio-psiho-social.
Medicina este una dintre profesiile care vin în slujba sănătății oamenilor și din acest
punct de vedere medicina are un rol deosebit, și anume faptul că este preocupată de dimensiunea
biologică a funcționării organismului uman. Astfel, într-adevăr, medicii ar trebui să aibă o
apreciere clară pentru diferitele niveluri de analiză ale comportamentul uman. Cu toate acestea,
datoria lor nu este și nu poate fi sănătatea de pe toate nivelele organismului uman.
Una dintre problemele cele mai citate în general cu modelul bio-psiho-social este faptul
că tendința de incluziune a tuturor nivelelor de funcționare a organismului uman, rezultă într-o
abordare neștiițtifică și pluralistă. 17Scopul științei este înțelegerea analitică și înțelegerea
necesită cadre inteligibile care să împartă lumea în părțile sale componente. Este important de
remarcat aici că tendința generală în medicină a fost tot spre specializare, nu generalizare prin
lărgirea perspectivelor.
S. Nassir Ghaemi a oferit una dintre cele mai sistematice critici ale modelului bio-psiho-
i 18
social .
Ghaemi susține că medicul care adoptă modelul bio-psiho-social se poate afla în situatia
de a pierde limitele reale în ceea ce privește cunoștințele și expertiza. Sarcina unui medic nu este
de a înțelege totul. Ce este însă atât rezonabil cât și oportun este ideea ca medicii să ia în
considerare importanța personalității și a factorilor sociologici asociați cu sănătatea. Însă, în
momentul în care cunoașterea devine prea difuză, atunci pacientul trebuie ghidat spre alți
specialiști care pot contribui la găsirea unui diagnostic și a unui plan de tratament adecvat.
Un al doilea motiv pentru care modelul bio-psiho-social nu ar funcționa se datorează
faptului că nu oferă o imagine cuprinzătoare și clară a naturii.
El ajută oamenii de știință și profesioniștii din domeniul sănătății să țină cont de faptul că
există diferite niveluri în natură, ceea ce este util. Și, pentru că s-au dezvoltat diferite sisteme de
prelucrare a informației (genetice, neuronale, lingvistice), există în mod fundamental și diferite
dimensiuni ale existenței (Materie, viata, mintea si cultura) . 19

16
Biopsychosocial model - The integrated approach to health and disease;
https://www.researchgate.net/publication/24395493_Biopsychosocial_model_The_integrated_approach_to_heal
th_and_disease

17
S. Nassir Ghaemi ; The rise and fall of the biopsychosocial model; The British Journal of Psychiatry Jun
2009, 195 (1) 3-4 http://bjp.rcpsych.org/content/195/1/3

18
Idem
19
https://www.psychologytoday.com/blog/theory-knowledge/201510/moving-the-biopsychosocial-model-the-
tok-system
Ca urmare a apariției materiei din energie, au evoluat trei noi sisteme separate de
prelucrare a informației. Inițial au evoluat sistemele genetice de prelucrare a informației, care au
dat naștere la dimensiunea vieții. Mai târziu au evoluat sistemele de prelucrare a informației
neuronale, dând naștere la dimensiunea minții. Iar în cele din urmă sistemele de procesare a
informației simbolice au evoluat dând naștere la dimensiunea culturii.
Dar sunt aceste categorii clar delimitate și în natură sau pur și simplu natura există pe un
continuum al complexității, fără delimitari fundamentale? Gregg Henriques spune prin
intermediul teoriei unificate a psihologiei că în mod paradoxal, ambele variante sunt valide în
același timp. Și una dintre piesele sale cheie, tree of knowledge, arată cum.20
Arborele de cunoștințe (Tree of knowledge) este o hartă a evoluției cosmice. Evoluția
cosmică se referă la schimbările care au avut loc în univers pornind de la Big Bang, care au avut
ca rezultat entitățile incredibil de diverse care există în prezent. Mai precis, sistemul tree of
knowledge caracterizează universul ca fiind desfășurarea valurilor de energie - informație, care
au pornit de la energia pură din punctul de singularitate în urmă cu 13,7 miliarde de ani.21
Sistemul tree of knowledge oferă cadrul necesar pentru a apela la modelul bio-psiho-
social. Important la acesest model e faptul că în loc să fie un cadru folosit doar în medicina, este
în schimb construit pentru a înțelege cunoștințele științifice în general. Astfel, devine util tuturor
oamenilor de știință.
Cert este că avem nevoie de medicină, dar de medicina al cărei rol este înțelegerea
dimensiunii bio-fiziologice a acțiunilor și comportamentului uman și vindecarea și repararea
“defecțiunilor” create de leziuni și boli.
Astfel, sistemul tree of knowledge rezolvă și disputa cu privire la medicină, și anume
dacă aceasta ar trebui să opereze dintr-o perspectivă bio-psiho-socială sau bio-medicală. La fel ca
toate disciplinele științifice, oamenii de știință și practicienii din domeniul sănătății ar trebui să
aibă o concepție fizică-bio-psiho-socială a condiției umane.
În teoria unificată a psihologiei, Gregg Henriques dezvoltă ideea unor puncte aflate între
cele 4 dimensiuni, pe care le-a numit "puncte comune". 22Există așadar un punct comun între
viață și minte, ceea ce înseamnă că acesta oferă un cadru explicativ cauzal pentru explicarea
comportamentului animalelor (sau al minții). Celălalt punct se numește justificarea ipotezelor,
care este punctul comun între minte și cultură, și care oferă un cadru explicativ cauzal pentru
apariția conștiinței de sine și a culturii umane.
Poate că abordările bio-psiho-sociale viitoare, mai noi și îmbunătățite față de modelul lui
Engel vor apărea, cum ar fi epidemiologia socială. Cu toate că astfel de eforturi sunt lăudabile,
nu este clar modul în care acestea oferă o nouă perspectivă pentru medicină sau psihiatrie.
Trebuie să menționez totuși că acest model bio-psiho-social a fost foarte valoros în
vremea aceea ca reacție la reducționismul pe care îl implica modelul biomedical. Bolile mintale
sunt complexe, iar biologia nu este de ajuns pentru înțelegerea și tratarea lor, dar nici modelul
20
Idem
21
https://www.psychologytoday.com/blog/theory-knowledge/201510/the-biopsychosocial-model-and-its-
limitations
22
Idem
bio-psiho-social nu a oferit un cadru foarte clar. Așa cum teoria lui Gregg Henriques a deschis
poate noi orizonturi în acest sens, sigur se vor dezvolta și alte alternative care să fie mult mai
puțin vagi si mai puțin generice.
În acest referat am decis sa aduc argumentele necesare pentru susținerea modelului bio-
psiho-social pe care îl consider a fi o contribuție necesară la metoda clinică științifică. Acest
model a fost important pentru că a sugerat faptul că realitatea fiecărei persoane nu este
interpretată doar de către medic, ci ea este creată și recreată prin dialog23, identitățile individuale
fiind construite și întreținute prin interacțiunile sociale.
Sarcina medicului este de a ajunge la o înțelegere comună cu pacientul în ceea ce privește
problema acestuia. O astfel de înțelegere nu implică acceptarea necritică a ceea ce pacientul
crede, dar nici nu permite negarea sau ignorarea perspectivei pacientului, așa cum se întâmplă
atât de des, de exemplu, atunci când pacienții se plâng de simptome pe care medicii nu le pot
explica. 24

Bibliografie:

 Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Tratat de psihopatologie și psihiatrie


pentru psihologi, Editura Trei, 2007, p. 87

23
Francesc Borrell-Carrió, MD, Anthony L. Suchman, MD, and Ronald M. Epstein, MD; The Biopsychosocial Model
25 Years Later: Principles, Practice, and Scientific Inquiry; Ann Fam Med. 2004 Nov; 2(6): 576–582;
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1466742/

24
Idem
 http://brainblogger.com/2006/02/15/bps-the-biopsychosocial-model-of-health-illness/

 George L. Engel; The need for a new medical model: A challenge for biomedicine
http://science.sciencemag.org/content/196/4286/129.full.pdf+html

 Francesc Borrell-Carrió, MD, Anthony L. Suchman, MD, and Ronald M. Epstein, MD;
The Biopsychosocial Model 25 Years Later: Principles, Practice, and Scientific Inquiry;
Ann Fam Med. 2004 Nov; 2(6): 576–582;
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1466742/

 https://www.psychologytoday.com/blog/theory-knowledge/201510/moving-the-
biopsychosocial-model-the-tok-system

 https://www.psychologytoday.com/blog/theory-knowledge/201510/the-biopsychosocial-
model-and-its-limitations

 Biopsychosocial model - The integrated approach to health and disease;


https://www.researchgate.net/publication/24395493_Biopsychosocial_model_The_integr
ated_approach_to_health_and_disease

 S. Nassir Ghaemi ; The rise and fall of the biopsychosocial model; The British Journal of
Psychiatry Jun 2009, 195 (1) 3-4 http://bjp.rcpsych.org/content/195/1/3

 “The Biopsychosocial Model of Health and Illness.” Boundless Psychology. Boundless,


15 Aug. 2016. https://www.boundless.com/psychology/textbooks/boundless-psychology-
textbook/stress-and-health-psychology-17/introduction-to-health-psychology-85/the-
biopsychosocial-model-of-health-and-illness-326-12861/

 http://www.umf.ro/images/Documents/FACULTATI/Medicina/DepartamentDiscipline/S
anatate_publica_si_management/cap1.pdf