Final - Ingrijirea Bolnavului Cu Gastrita

Îngrijirea bolnavului cu gastrită - Proiect 2017
Motto:
“Sănătatea e ca banii, niciodată nu vom avea o adevărată idee de valoarea sa,
până când o vom pierde” - Josh Billings
1|Page
Cuprins
ARGUMENT .................................................................................................................................. 3
PARTEA TEORETICĂ ...................................................................................................................... 4
I. Noțiuni de anatomia si fiziologia stomacului ................................................................................4
II. Clinica afecțiunii. Gastrita..........................................................................................................15
II.1. Definiția ................................................................................................................................. 15
II.2. Clasificare................................................................................................................................ 15
II.3. Etiopatogenie......................................................................................................................... 19
II.4. Simptomatologia .................................................................................................................... 23
II.7. Tratamentul ............................................................................................................................ 31
III. Nursing în gastrită .....................................................................................................................35
Îmbunătățirea relației dintre minte și stomac .....................................................................................36
PARTEA SPECIALA ........................................................................................................................39
I. Fisa tehnologica – injectia intravenoasa (administrarea Quamatel) ........................................39
II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate. ........................................................................49
Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale................................................................................... 49
CAZUL CLINIC NR. 1 ................................................................................................................. 54
CAZUL CLINIC NR. 2 ................................................................................................................. 63
CAZUL CLINIC NR. 3 ................................................................................................................. 71
CONCLUZII...................................................................................................................................79
BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................................80
2|Page
ARGUMENT
Am ales această temă, îngrijirea bolnavului cu gastrită, din cauza

incidenței crescute identificata pentru aceasta afecțiune. Statisticile Societăţii
Române de Gastroenterologie arată că arsurile gastrice afectează zinic un
român din zece, acestea fiind cele mai frecvente simptome ale gastritei.
Potrivit statisticilor, incidenţa gastritei creşte odată cu înaintarea în vârstă
a populaţiei. Astfel, 78% dintre persoanele trecute de vârsta de 50 de ani au o
formă de gastrită.
Gastrita, boala ce afecteaza mucoasa stomacala, are drept factor cauzator
nerespectarea unui regim rational de viata si munca. Fuga dupa realizari si
impliniri materiale pune pe plan secund respectarea unei conduite sanitare in
ceea ce priveste nutritia organismului.
Desi gastrita este una dintre afectiunile psihosomatice acceptate in prezent
de medicina alopata, ca fiind o boala declansata si intretinuta de factorii psihici,
totusi, nu multi s-au incumetat sa patrunda si sa inteleaga procesele de la nivel
subconstient, acolo unde se formeaza „germenii” fiecarei boli. Ingrijirea
bolnavilor suferinzi de gastrita acuta reprezinta o problema care se poate rezolva
mai putin prin tratament medicamentos si mai mult printr-un regim de viata
igienico-dietetic, care este la indemana oricui.
Studii recente in neurostiinta arata ca emotiile influenteaza dezvoltarea
cognitiva si joaca un rol central in dezvoltarea aproape a tuturor aspectelor
comportamentale interpersonale. Astfel, afectivitatea pozitiva (incredere,
optimism, caldura sufleteasca, prietenie, etc) traita si impartasita de subiect,
stimuleaza functiile de adaptare si procesele de invatare, persoana reusind sa
integreze mai usor noi sarcini, situatii, persoane, sa gaseasca solutii si sa
colaboreze in mod armonios.
3|Page
PARTEA TEORETICĂ
I. Noțiuni de anatomia si fiziologia stomacului
Stomacul este un organ intraperitoneal, cu proiectie abdominala si

toracica situat în etajul supramezocolic al cavitatii peritoneala, cea mai mare
parte din loja subfrenic.
A. Anatomia stomacului
Stomacul are o mobilitate apreciabila, mijloacele sale de fixare fiind

reprezentate mai bine la cele doua extremitati prin continuitatea sa cu esofagul si
duodenul.
Bursa omentala asigura mobilitatea deplina a stomacului fata de planul

dorsal, iar mezourile de pe marea si mica curbura îl ancoreaza la X de organele
vecine împiedicând rasucirea sa.
Forma stomacului este foarte variabila. Tinând cont de variabilitatea

formei sale, stomacul masoara în medie 25 cm si o grosime de 8 cm. Capacitatea
sa variaza între 1000 cc si 1500 cc cu o medie de 1300 cc.
Stomacului i se descriu:
1. doua fete (anterioara si posterioara)
2. doua margini si
3. doua orificii.
Marginea dreapta numita si mica curbura este alcatuita din doua

segmente: unul orizontal si altul vertical despartite prin ,,incizura angulara”.
4|Page
Marginea stânga denumita marea curbura continua marginera stânga a

esofagului formând cu acesta la nivelul cardiei un unghi ascutit ,,incizura
cardiaca” sau unghiul Hiss.
Orificiul prin care stomacul comunica cu esofagul, cardia se afla pe

versantul drept al fornixului gastric având o forma ovalara, cu axul mare
vertical.
Orificiul de comunicare al stomacului cu duodenul, pilorul este circular

situat aproape în plan frontal si marcat la exterior de santul duodenopiloric.
Din punct de vedere anatomic si chirurgical stomacul este împartit în:
- portiunea verticala formata din fundul stomacului (fornix), segment

situat deasupra planului orizontal, care trece prin cardia si corpul stomacului,
delimitat distal de perpendiculara dusa de incizura angulara de marea curbura.
- portiunea orizontala, subdivizata în doua segmente: antrul piloric care

continua corpul gastric canalul piloric portiune îngustata, terminala a stomacului
delimitata de duoden prin santul duodeno – piloric.
Raporturi
Fata anterioara se afla în contact direct cu peretele toracic, cu peretele

abdominal corespunzator cu fata viscerala a lobului hepatic stâng si în mica
masura cu lobul patrat al ficatului în regiunea antrala.
Fata posterioara constituie peretele anterior al bursei omentale prin

intermediul careia intra în raport cu: pancreas, vase splinice, splina, rinichiul si
suprarenala stânga, mezocolonul transvers.
Cardia este acoperita de marginea posterioara a ficatului, se afla la cca. 3

cm. Sub hiatus-ul esofagian al diafragmei proiectându-se la nivelul vertebrelor T
10 – T 11.
5|Page
Posterior vine în raport cu: pilierul stâng al diafragmei si cu artera aorta.
Pilorul este relativ mobil si proiecteaza la dreapta primei vertebre lombare

(în ortostatism).
Anterior este acoperit de lobul patrat al ficatului, iar posterior vine în

raport cu vena porta, artera hepatica si pancreasul. Pilorul si prima portiune a
duodenului este acoperit de peritoneu atât pe fata anterioara cât si pe cea
posterioara. Limita dintre portiunea mobila si fixa, retroperitoneala a duodenului
este artera gastro – duodenala.
Raporturile stomacului cu peritoneul.
Peritoneul de pe fata anterioara se reflecta si continua cu peritoneul

diafragmatic. La nivelul curburilor gastrice fortele peritoneale, anterioara si
posterioara, se reunesc formând ligamente peritoneale care leaga stomacul de
elementele vecine.
Pe mica curbura se formeaza ligamentul gastro-hepatic, parte

componenta a micului epiploan (ligament eso - gastro - duodeno - hepatic).
Pe marea curbura peritoneul formeaza: ligamentul gastro colic (uneste

segmentul vertical al stomacului cu hilul splinei, continând vasele scurte si
originea arterei gastro epiploace stângi; ligamentul gastro – frenic (leaga
fornixul gastric de diafrag).
Vascularizatie si inervatie
Artere: Cercul arterial al micii curburi este format din: artera gastrica
stânga numita si coronara gastrica si artera gastrica dreapta sau artera pilorica.
Artera gastrica stânga, originara din trunchiul celiac, descrie o crosa în

regiunea subcardiala, coboara apoi pe mica curbura împartindu-se în doua
6|Page
ramuri: anterioara si posterioara ce se anastomozeaza cu ramuri similare în

artera gastrica dreapta.
În prima sa portiuni, înainte de a se diviza, da nastere la una sau mai multe

ramuri care vascularizeaza jonctiunea eso – gastrica.
Artera gastrica dreapta de calibru mai mic, ia nastere din artera hepatica
comuna, abordând stomacul pe marginea superioara a regiunii pilorice. Ea se
divide în doua ramuri care se anastomozeaza cu ramuri similare ale arterei
gastrice stângi la nivelul micii curburi.
Cercul arterial al marii curburi este format din arterele gastro-epiplooice

stânga si dreapta. Artera gastro-epiplooica stânga ia nastere din artera gastro-
duodenala la marginea inferioara primei portiuni a duodenului dupa care intra în
ligamentul gastro-colic, realizând anastomoza cu artera gastro-epiplooica stânga.
Polul gastric superior primeste sânge din artera diafragmatica inferioara

(origine în artera aorta) vasele scurte si artera cardio – tuberozitara posterioara,
ramuri din artera splinica. Regiunea antropilorica primeste ramuri suplimentare
din artera mizenterica superioara prin intermediul arterei pancreatico –
duodenale inferioare, arterei pancreatice inferioare sau transverse si ramuri din
artera hepatica prin artera supraduodenala si din artera gastroduodenala prin
artera pancreatico-duodenala superioara, artera retroduodenala.
Vene
Vena gastro-epiploica stânga se varsa în vena splenica, vena gastro –

epiploica – dreapta în vena mizenterica superioara.
Venele gastrice stânga si dreapta se varsa direct în vena porta.
7|Page
La nivelul cardiei, plexul venos submucos tributar venei gastrice stângi se

anastomozeaza vena porto cu vena cava, sediul de dezvoltare al varicelor
esofagiene în sindromul de hipertensiune portala.
Limfatice
Limfaticele stomacului proximal se anastomozeaza cu cele ale esofagului

distal.
Exista comunicari si între limfaticele stomacului si cele ale duodenului.
Se disting patru zone gastrice de drenaj limfatic:
• Zona I – cuprinde regiunea superioara a micii curburi, limfa fiind

drenata în ganglionul din jurul arterei gastrice stângi
• Zona II – regiunea distata, antrala a micii curburi este drenata în

ganglionii suprapilorici
• Zona III – cuprinde portiunea proximala a marii curburi, cu drenaj în

ganglionii grupati în jurul arterei gastro – epiploice stângi
• Zona IV – cuprinde regiunea antrala a marii curburi; dreneaza limfa în

ganglionii gastro – epiploici drepti si cei subpilorici
Inervatie
Inervatia stomacului este autonoma si dubla, parasimpatica si simpatica.
Inervatia parasimpatica se face prin cei doi nervi vagi fibrele având
originea în nucleul dorsal al vagului din planseul ventriculului IV. Vagul drept
sau posterior este situat profund pe fata posterioara a esofagului între acestea si
arata, iar vagul stâng sau anterior este situat sub peritoneu, pe fata anterioara a
esofagului abdominal.
8|Page
Inervatia simpatica îsi are originea în segmentele medulare T5-T10.

Sistemul nervos intrinsec, este o retea autonoma, complexa de neuroni,
interconectati, care controleaza activitatea locala, secretorie si motorie.
Structura peretelui gastric – cuprinde mai multe straturi (tunici) distincte:
• Seroasa este reprezentata de peritoneul visceral;
• Musculara gastrica este foarte bine dezvoltata, are o grosime medie de

2 mm (este foarte groasa la nivelul antrului în vecinatatea pilorului si mai subtire
pe marea curbura , în deosebi la nivelul fornixului). Musculara gastrica se
compune din trei straturi succesive din afara înauntru:
 stratul longitudinal (format din fibre dispuse longitudinal)
 stratul circular (fibre dispuse circular, ce formeaza sfincterul piloric)
 stratul oblic (specific stomacului).
• Submucoasa este alcatuita din tesutul conjunctiv lax si contine o retea

vasculara importanta, limfatice si plexul nervos Meesner. Acest strat este slab
aderent la musculoasa si intim aderent la mucoasa.
• Mucoasa formeaza pliuri longitudinale orientate în axul mare al

stomacului îndeosebi în vecinatatea micii curburi si pliuri orientate transversal
situate îndeosebi pe marea curbura si fetele stomacului.
Mucoasa este friabila, mai subtire în regiunea cardica si a fornixului, mai

groasa si de consistenta mai ferm în regiunea antropilorica.
Epiteliul mucoasei gastrice este de tip cilindric unistratificat cu celule de

tip mucoid continând granule de mucina. Glandele gastrice extrem de numeroase
sunt de tip tubular.
9|Page
Glandele cardiale, se gasesc într-o zona limitata din jurul cardiei, si sunt
alcatuite din celule producatoare de mucus. Glandele fundice sau gastrice
proprii, sunt localizate la nivelul fotnixului si corpului gastric si cuprind în
structura lor trei tipuri de celule.
 Celule mucoide secretoare de mucus, dispuse catre gâtul glandei;
 Celule principale sau de zimogen care secreta pepsinogenul si se afla

în portiunea distala a glandei;
 Celule parietale, mai mari, departate de lumenul glandular care

secreta acidul clorhidric
Glandele pilorice sunt localizate în regiunea antrala si sunt alcatuite din

celule asemanatoare cu celulele mucoase din gâtul glandelor fundice. Antrul
gastric este sediul celulelor endocrine din care cel mai bine cunoscute sunt
celulele G secretoare de gastrica.
B. Fiziologia stomacului
Stomacul are o intensa activitate functionala, motorie si secretorie,

exocrina si endocrina.
Functia motorie a stomacului cuprinde capacitatea de
• prelucrare si depozitare,
• de framântare si amestecare cu sucurile digestive a lobului

alimentar, si
• evacuarea intermitenta a continutului digestiv, devenit chim

gastric în duoden.
10 | P a g e
Stomacul proximal are o activitate motorie de tip tonic aflata sub control
vagal. Dupa patrunderea bolului alimentar în stomac, dispozitivul anatomic si
functional al jonctiunii eso-gastrice, împiedica în mod normal refluxul gastro-
esofagian. În acest mecanism sunt implicati o serie de factori:
• Existenta la nivelul esofagului distal a unei zone cu presiune crescuta

careia nu-i corespunde un sfincter anatomic propriu-zis.
• Mecanismul valvular al unghiului cardio-tuberozitar Hiss careia îi

corespunde în interior valvula Gubaroff a carei închidere este favorizata de
umplerea, deschiderea fornixului gastric.
• Dispozitia pilierului diafragmatic drept care intervine în mentinerea

angulatiei eso-gastrice.
Stomacul distal denumit si ,,pompa antropilorica'' este sediul unor unde

peristaltice (3/min) cu rolul de a mesteca si micsora partile componente ale
continutului gastric si de a propulsa în final chimul gastric rezultat (masa
semilichida cu reactie acida) prin pilor în duoden. Activitatea peristaltica antrala
este simulata de distensia peretelui gastric si inhibata de mecanisme cu punct de
plecare duodenal. Coordonarea motilitatii antrale, pilorice si duodenale, asigura
evacuarea ritmica a continutului gastric, prin închiderea sfincterului piloric.
Mobilitatea gastrica este influentata astfel:
• Pe cale nervos-vegetativa (vagul este nervul stimulant al peristalticii,

simpaticul este inhibitor) .
• Pe cale umorala prin actiunea unor hormoni (adrenalina, insulina,

enterogastronul) .
11 | P a g e
Durata evacuarii gastrice este medie de 3-4 ori fiind în functie de calitatea
alimentelor ingerate (lichide si alimentele semisolide parasesc rapid stomacul,
alimentele solide sunt evacuate mai lent) .
Functia secretorie
Secretia exocrina a stomacului este rezultatul activitatii secretorii a

mucoasei gastrice care are o suprafata de 800 cmp.
Sucul gastric este un lichid incolor, limpede sau usor opalescent , cu pH

acid cuprins între 0,8 – 1,5 si contine apa, electroliti, HCL, fermenti, mucus,
factor intrinsec. Cantitatea secretata în 24 ore este între 1,5 – 3 l .
Secretia acida a stomacului este reprezentata de HCL un constituient

fiziologic al sucului gastric, cu rol important în desfasurarea digestiei.
Rolul HCL: activeaza pepsinogenul; contribuie la formarea de acid-

albumine usor digerabile; solubilizeaza colagenul si nucleo-proteinele; precipita
cazeinogenul din lapte; stimuleaza secretiile digestive; împiedica dezvoltarea
germenilor adusi cu alimentele în stomac .
Fermenti: Pepsina este principalul ferment al sucului gastric secretata de

celulele principale ale glandelor gastrice sub forma inactiva de pepsinogen si
activata în mediul activ al stomacului sau de pepsina însasi printr-un mecanism
autocatalitic. Rolul pepsinei: realizeaza degradarea partial a proteinelor pâna la
stadiul de polipeptide (peptone); rol în stimularea secretiei de gastrina si
colecistochinina; în digestia si coagularea laptelui la om.
Lipaza gastrica determina hidroliza grasimilor emulsionate, are activitate

redusa la adult (pH optim 4-5), este activa însa la sugar.
Mucusul gastric este secretat de epiteliul de învelis si de celule mucoide

ale glandelor pilorice si cardiale.
12 | P a g e
Are o structura glicoproteica si formeaza pe suprafata mucoasei gastrice

un strat cu o grosime de 1 – 1,5 mm cu rol de protectie fata de agresiune
mecanice, termice, chimice si de autodigestie clorhidropeptica .
Capacitatea mucoasei de a mentine o diferenta importanta de p H între

mediul puternic, acid al sucului gastric si mediul tisular, usor alcalin al mucoasei
gastrice poarta numele de ,,bariera mucoasa”.
La constituirea barierei mucoase contribuie:
• Stratul de mucus de la suprafata mucoasei impregnat cu HCO 3 secretat

de celulele epiteliului de învelis .
• Stratul celulelor epiteliului de suprafata.
• Microcirculatia foarte activa din mucoasa gastrica.
Factorul intrinsec este o mucoproteina, secretat de celulele parietale ale

glandelor fundice care împreuna cu vitamina B 12 adusa prin alimente (factor
extrinsec) formeaza un complex care, ajuns în ileonul terminal elibereaza
vitamina B 12, care este resorbita .
Secretia endocrina
Gastrina este cel mai cunoscut dintre hormoni si este produsa în regiunea
antrala. Actiunea gastrinei consta în stimularea secretiei clorhidropeptice,
stimularea motilitatii gastrice si o actiune trofica asupra mucoasei corpului si
fornixului gastric.
Stamatostatina este un hormon cu actiune inhibitorie, scazând aciditatea

si eliberarea de gastrine.
Cea mai importanta functie gastrica a stomatostatinei este reglarea

secretiei acide si secretiei de gastrine.
13 | P a g e
Reglarea secretiei gastrice: se realizeaza sub actiunea a doi factori:
 Nervosi (stimuli nervosi centrali si periferici)
 Umorali (îndeosebi gastrina)
Sunt cunoscute trei faze ale secretiei gastrice:
• Faza cefalica, mediata vagal si declansata de o serie de excitanti , cum

sunt vederea, mirosul, gustatul alimentelor, prin declansarea de reflexe
conditionate (vagul actioneaza prin stimularea directa a celulelor parietale si a
secretiei de gastrina), aceasta faza încetând odata cu umplerea stomacului .
• Faza gastrica este umorala prin eliberarea gastrinei în principal prin

excitatia mecanica si chimica a antrului gastric de catre continutul stomacului.
• Faza intestinala începe la 2-3 h dupa ingestia alimentelor odata cu

ajungerea chimului proximal. Stimularea secretiei gastrice în aceasta faza se face
prin intermediul unor hormoni care nu sunt înca bine individualizati.
14 | P a g e
II. Clinica afecțiunii. Gastrita.
II.1. Definiția
Termenul de gastrita reuneste un numar de afectiuni care produc inflamatia

mucoasei gastrice, cu caracteristici clinice, patogenice si histologice diferite.
II.2. Clasificare
Gastrita este produsă de mai mulţi factori. În funcţie de aceştia şi de
aspectul mucoasei inflamate, se face clasificarea detaliată a gastritelor. În
principal, există două tipuri de gastrite, fiecare dintre acestea fiind împărţită la
rândul ei în acută şi cronică. Sunt folosite diferite clasificari pentru definirea
gastritei, in functie de:
a) caracterul acut sau cronic al manifestarilor clinice,
b) aspectul histopatologic,
c) distributia anatomica sau mecanismul cauzal.
Gastritele sunt clasificate din punct de vedere

 al evoluţiei
 clinic
Din punct de vedere al evolutiei, in

 acute si
 cronice.
Gastrita acuta este cauzata frecvent de:

 ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii - gastrita
postconsum de AINS),
15 | P a g e
 abuzul de bauturi alcoolice - gastrita etanolica,

 abuzul meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat.
 In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice
precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe
diferite portiuni ale mucoasei gastrice - gastrita acuta postingestionala.
 In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac,
in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce
favorizeaza refluxul bilios.
Gastritele acute pot fi clasificate in:

 gastrita acuta simpla,
 coroziva si
 alergica.
Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre
vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea
cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii
severe.
Printre cauzele gastritei cronice se mai numara

 infectia cu Helicobacter Pylori,
 refluxul biliar,
 utilizarea pe termen lung a medicamentelor de tip aspirina si auto-
imunitatea (boala Biermer).
Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, iar investigatia

gastroscopica cu biopsie va stabili diagnosticul de certitudine.
16 | P a g e
Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice ale abdomenului

superior precum ulcerul peptic, hernia diafragmica, esofagita
si pancreatita cronica.
Gastrita cronica atrofica
 tip A: autoimuna, predominant la nivelul corpului gastric

 tip B: predominant antrala, asociata infectiei cu Helicobacter pylori
 tip AB
 tip nedeterminat
Forme neobisnuite de gastrita
 gastrita limfocitara
 gastrita eozinofilica
 boala Crohn
 sarcoidoza
 gastrita granulomatoasa izolata
Conceptul de gastrita este un concept morfologic (si nu clinic) ce o

delimiteaza de dispepsia functionala (nonulceroasa).
Din punct de vedere clinic ele pot fi

 asimptomatice sau
 insotite de anumite simptome clinice. Acestea uneori pot fi
nespecifice, diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri
impunindu-se investigatii paraclinice precum:
o endoscopia,
o examenul histopatologic si
o investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice.
17 | P a g e
Forme clinice
Clasificarea de la Sydney (1990) cu reevaluarea de la Houston (1994)

delimiteaza trei tipuri principale de gastrite:
1. gastrite acute - au o evolutie tranzitorie având histologic un infiltrat

inflamator de tip acut - Gastrita acuta
 gastrita acuta cu Helicobacter pylori

 alte gastrite acute infectioase:
 bacteriene
o sifilitica,
o micobacteriana,
o flegmonoasa,
o Helicobacter helmmanii,
 virale,
 parazitare,
 fungice
2. gastrite cronice - formele cele mai frecvent întâlnite, caracterizate prin

evolutie îndelungata, uzual progresiva de la forme non-atrofice la forme atrofice pe
fundalul infiltratului inflamator cronic
3. forme specifice/neobisnuite de gastrita
 gastrita granulomatoasa,
 limfocitara,
 eozinofilica
18 | P a g e
Clasificarea endoscopica
 gastrita eritemato-exsudativa
 gastrita maculo-eroziva
 gastrita papulo-eroziva
- gastrita atrofica
- gastrita hemoragica
- gastrita de reflux enterogastric
- gastrita cu pliuri hipertrofice
II.3. Etiopatogenie
Gastrita acută se caracterizează prin evoluţia scurtă a bolii (în unele cazuri
doar câteva zile). Se manifestă prin mici ulceraţii (răni), ca nişte eroziuni, care
apar la nivelul mucoasei gastrice. Aceste ulceraţii pot sângera şi din această
cauză se mai numeşte gastrită hemoragică.
S-a observat că în secţiile de terapie intensivă apare într-o proporţie foarte

mare (peste 80%) gastrita acută, acolo fiind bolnavi cu afecţiuni grave: arsuri
extinse, traumatisme grave, infecţii grave, intervenţii chirurgicale mari. Se poate
spune că atunci când organismul este supus unui stres puternic, indiferent de
ce natură, există un mare risc de apariţie a gastritei acute.
O altă cauză o reprezintă acţiunea nocivă a diferitelor substanţe asupra

mucoasei gastrice. Dintre acestea,
19 | P a g e
• pe primul loc se situează: medicamentele antiinflamatoare

nesteroidiene şi antialgice (Aspirina, Diclofenac, Indometacin etc.),
• cortizonul şi derivaţii lui,
• medicamentele citostatice (anticanceroase).
• De asemenea, alcoolul are o acţiune deosebit de nocivă asupra
mucoasei.
În ultimii ani s-a descoperit că există un microb – Helicobacter pylori –
care apare la un mare număr dintre pacienţii cu gastrită. Acesta se pare că
acţionează prin sensibilizarea mucoasei la acţiunea erozivă a acidului clorhidric.
În general, toţi factorii de mai sus intervin scăzând capacitatea de apărare

a mucoasei. Unii dintre ei reduc concentraţia substanţelor care se găsesc la
suprafaţa acesteia şi care au rol protector. Alţii afectează circulaţia sângelui de la
nivelul peretelui stomacului şi, în felul acesta, el devine mai sensibil (aceasta se
petrece în condiţii de stres).
În funcţie de cauzele care produc gastrita, leziunile pot să aibă aspecte

diferite. De obicei apar:
 eroziuni mai mici sau mai mari, în diferite zone ale stomacului
(acestea pot fi unice sau mai multe);
 eroziuni foarte adânci, asemănătoare cu un ulcer, în unele cazuri

grave (traumatisme, intervenţii chirurgicale).
Gastrita cronică se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată. În funcţie de

aspectul mucoasei, există gastrite cronice în care mucoasa este inflamată sau
mucoasa este atrofică. De menţionat că şi în cazul acestora din urmă, în fazele
iniţiale, apare o inflamaţie a mucoasei.
20 | P a g e
Unele cauze ale gastritei cronice sunt comune cu cele ale gastritei acute, dar
există şi altele. Cele mai importante sunt
 infecţiile cu Helicobacter pylori,
 acţiunea iritantă a unor substanţe din exterior – medicamente, alcool,

tutun,
 acţiunea iritantă a unor substanţe din interiorul organismului – sucul

duodenal, care conţine enzime, săruri, acizi biliari. Sucul duodenal
intervine atunci când există o tulburare în funcţionarea sfincterului
inferior al stomacului (pilorul) sau după operaţiile pe stomac.
 Pe lângă aceste cauze mai există posibilitatea apariţiei gastritei cronice

atunci când există o tulburare a sistemului imunitar (gastrita cronică
atrofică autoimună).
Leziunile care apar în gastrita cronică sunt diferite de cele din forma
acută. Astfel, mucoasa este congestionată, cu pliurile îngroşate sau este subţiată
şi cu pliurile şterse. În plus, este foarte sensibilă şi uşor de rănit, putând sângera
foarte uşor. Atunci când se datorează consumului cronic de alcool, pot să apară
şi eroziuni la nivelul mucoasei.
Diagnostic
Cea mai buna metoda de diagnostic este biopsia gastrica, atat pentru
clasificarea histologica a gastritei, cat si pentru identificarea Helicobacter pylori.
Se recomanda mai multe biopsii din zone diferite, pentru ca exista forme de
gastrita cu distributie parcelara si o singura recoltare de tesut gastric poate duce la
erori de diagnostic.
21 | P a g e
Tratament
Pentru gastrita de tip A sau de tip B, cu sau fara atrofie gastrica, nu este
necesar tratament specific.
Anemia pernicioasa, care se asociaza cu gastrita de tip A necesita tratament

regulat cu vitamina B 12 pe cale parenterala, pe timp nedefinit.
Eradicarea Helicobacter pylori in lipsa ulcerului peptic la pacientii cu gastrita

de tip B nu este in general recomandata.
Alte forme de gastrita
Gastrita limfocitara este caracterizata de infiltrarea cu limfocite a epiteliului

gastric superficial si aparitia unor cavitati superficiale cu limfocitoza de celule T de
dimensiuni reduse si plasmocitoza in lamina propria. Nu se cunoaste cauza cu
exactitate.
Pacientii nu prezinta de obicei simptomatologie.
La endoscopie se constata pliuri gastrice ingrosate cu mici noduli cu

depresiuni centrale.
Gastrita eozinofilica este caracterizata prin infiltrarea extinsa cu eozinofile a

peretelui gastric si asociaza de obicei si eozinofilie sistemica. Biopsia gastrica
evidentiaza infiltratul masiv cu eozinofile, care poate afecta toate straturile
peretelui gastric. Antrul este afectat mai frecvent decat corpul si fundul gastric.
Simptomul cel mai frecvent este durerea epigastrica, care se poate asocia cu
greata si varsaturi.
Acesti pacienti raspund favorabil la tratamentul cu glucocorticoizi.
22 | P a g e
II.4. Simptomatologia
Gastrita acuta asociata cu Helicobacter pylori
Infectia cu Helicobacter pylori la debut se poate manifesta ca o gastrita acuta,

care determina o crestere tranzitorie a secretiei de acid gastric si care este urmata
de scaderea secretiei de acid clorhidric pana la 1 an.
Cei mai multi pacienti cu acest tip de gastrita sunt asimptomatici. Atunci
cand prezinta simptomatologie, cel mai frecvent au disconfort epigastric.
Gastrita acuta cu Helicobacter pylori este un precursor al gastritei cronice

active.
Gastrita determinata de alte infectii
In afara de Helicobacter pylori, alte cauze de gastrita infectioase sunt rar

intalnite. Gastrita flegmonoasa este o forma rara, care poate duce la decesul
pacientului, cu infiltrarea extinsa a peretelui gastric, necroza tisulara si manifestari
septice diseminate. Aceasta forma de gastrita este determinata de: streptococi,
stafilococi, Escherichia coli sau specii de proteus. Tratamentul necesita
administrarea intravenoasa de antibiotice, reechilibrare hidroelectrolitica. In lipsa
raspunsului la tratamentul antibiotic este necesara indepartarea stomacului prin
interventie chirurgicala (gastrectomie).
Gastrita infectioasa poate fi intalnita la pacientii cu imunitate compromisa,

mai ales la cei cu SIDA. La acesti pacienti se constata eroziuni gastrice produse de
virusul herpes simplex. De asemenea virusul citomegalic poate determina
inflamatie tipica, cu incluziuni intranucleare si culturi pozitive.
23 | P a g e
Gastrita cronica se caracterizeaza prin prezenta
 unor simptome dispeptice de lunga durata resimtite de bolnav la nivelul

abdomenului superior si
 sensibilitate dureroasa epigastrica moderata.
Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si poate duce in

timp la atrofia mucoasei gastrice. O complicatie severa a oricarei forme de
gastrita este reprezentata de hemoragia de la nivelul mucoasei gastrice,
manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea sangelui pierdut - de la
usoara anemie, la scaune cu sange (melena) si soc hemoragic.
Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin:

 senzatii de presiune si arsura in epigastru,
 dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate
mai ales de schimbarea de pozitie sau de miscari.
 Gastrita cronica de multe ori, este nemanifesta si se descopera
intamplator. Unele cercetari medicale au aratat ca numai o treime din
adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, restul de doua treimi
prezentand semne de gastrita.
Atunci cand sunt prezente simptomele,

o acestea sunt reprezentate la debut de dureri epigastrice de intensitate
variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese mai
condimentate, dupa consumul alimentelor mai acide sau mai greu
digerabile, alcool, etc.
o Durerile sunt insotite de senzatie de balonare, satietate, mai rar apar
chiar varsaturi postprandiale.
24 | P a g e
o Unii autori sustin ca o gastrita cronica neglijata poate fi urmata de displazie

epiteliala cu dezvoltarea ulterioara a unui adenocarcinom. De aceea se
recomanda o abordare serioasa a afectiunii si efectuarea in scopul
diagnosticarii precoce a unor endoscopii si examinari histologice seriate.
o In gastrita cronica, infiltratul inflamator este format in principal din
plasmocite si limfocite. Polimorfonuclearele si eozinofilele sunt prezente in
numar mic. Mucoasa este afectata parcelar si neregulat. Infiltratul inflamator
afecteaza ariile superficiale si glandulare ale mucoasei si progreseaza catre
distructia completa, cu aparitia atrofiei.
Gastrita cronica a fost clasificata in:
Gastrita superficiala - reprezinta stadiul initial al gastritei cronice.

Modificarile de inflamatie sunt limitate la mucoasa superficiala, cu edem care
separa glandele gastrice. Glandele gastrice nu sunt afectate.
Gastrita atrofica - reprezinta stadiul urmator de dezvoltare, in care infiltratul

inflamator se extinde in zonele mai profunde ale mucoasei. Se constata o distructie
progresiva a glandelor. De obicei procesul inflamator debuteaza la nivelul antrului
stomacului si se extinde la nivelul corpului si fundului.
Atrofia gastrica - este stadiul final al gastritei cronice, cu pierdere marcata de

glande, cu infiltrat inflamator foarte redus sau absent si mucoasa subtire care
permite vizualizarea vaselor de sange subiacente la examenul endoscopic.
In timp pot sa apara modificari morfologice - metaplazia intestinala

reprezinta transformarea glandelor gastrice in glande asemanatoare mucoasei
intestinului subtire. Metaplazia intestinala poate fi extinsa sau focala si este un
factor important pentru aparitia cancerului gastric.
Formele majore de gastrita cronica au fost denumite:
25 | P a g e
o tip A (predomina la nivelul corpului gastric si este o forma autoimuna) si

o tip B (predomina la nivelul antrului si se asociaza cu infectia cu
Helicobacter pylori).
o Tipul de gastrita AB semnifica implicarea atat a corpului cat si a
antrumului stomacului.
Gastrita de tip A (gastrita cronica atrofica autoimuna, gastrita predominant a

corpului)
Acest tip de gastrita reprezinta tipul cel mai putin frecvent de gastrita cronica.
Afecteaza fundul gastric si corpul, cu respectarea de obicei a antrului gastric.
Aceasta forma de gastrita se asociaza cu dezvoltarea anemiei pernicioase.

Prezenta unor anticorpi impotriva celulelor parietale si impotriva factorului
intrinsec in serul acestor pacienti a sugerat o cauza autoimuna sau imuna, desi
exista un numar substantial de pacienti la care caracteristicile autoimune nu sunt
prezente. Se considera ca un numar important de cazuri pot sa apara in urma
infectiei cu Helicobacter pylori.
Atunci cand sunt prezenti anticorpii impotriva celulelor parietale, acestia au

capacitate citotoxica pentru celulele mucoasei gastrice. De asemenea sunt
implicate si mecanisme autoimune mediate celular. Acesti anticorpi impotriva
celulelor parietale au fost identificati la mai mult de jumatate dintre pacientii cu
gastrita de tip A.
Mai specifici pentru gastrita de tip A sunt anticorpii impotriva factorului

intrinsec.
26 | P a g e
La pacientii cu anemie pernicioasa, glandele gastrice care contin celule

parietale sunt distruse si nu mai pot sintetiza acid clorhidric. Celulele parietale
secreta pe langa acid clorhidric si factor intrinsec, care este necesar pentru
absorbtia activa a vitaminei B 12. Reducerea depozitelor si concentratiei vitaminei
de B 12 se asociaza cu anomalii hematologice sau neurologice caracteristice
anemiei pernicioase.
La pacientii cu anemie pernicioasa, reducerea secretiei gastrice este direct

proportionala cu distrugerea celulelor parietale si atrofie mucoasa in corpul si
fundul stomacului.
De asemenea acesti pacienti prezinta niveluri serice crescute de gastrina, care

este un hormon ce stimuleaza secretia gastrica. Cresterea pronuntata a secretiei de
gastrina creste riscul de hiperplazie a celulelor epileliale si consecutiv riscul de
aparitie a a unor tumori carcinoide ale stomacului.
Gastrita de tip B (asociata cu infectia cu Helicobacter pylori, predominant

antrala)
Reprezinta cea mai frecventa forma de gastrita cronica. La pacientii tineri

afecteaza in principal antrul, iar la pacientii mai in varsta este afectat stomacul
intreg.
Tranzitia de la gastrita antrala pana la afectarea intregului stomac dureaza

pana la 20 de ani.
Incidenta acestui tip de gastrita creste cu varsta.
Gastrita de tip B este cauzata de infectia cu Helicobacter pylori. Colonizarea

gastrica cu aceasta bacterie este intalnita la practic toti pacientii cu gastrita cronica
superficiala. In atrofia gastrica numarul de bacterii este redus.
27 | P a g e
La pacientii cu forma B de gastrita, nivelul seric de gastrina este variabil.
Similar gastritei de tip A, gastrita cronica cu Helicobacter pylori poate duce

la gastrita atrofica multifocala, atrofie gastrica si metaplazie gastrica.
Studiile au aratat ca Helicobacter pylori este un factor de risc independent

pentru aparitia cancerului gastric. Pacientii cu cancer gastric au prezentat o
prevalenta mai mare a infectiei cu Helicobacter pylori decat la loturile de control.
Riscul de aparitie a cancerului gastric la pacientii cu infectie cu Helicobacter

pylori este de 3- 6 ori mai mare fata de persoanele fara infectie.
De asemenea, infectia cu Helicobacter pylori determina o crestere riscului de

limfom gastric.
II.5. Examenele paraclinice
Gastrita acuta este mai frecvent un diagnostic de suspiciune pe care doar

examinarea histologica il poate certifica.
Medicul poate lua in discutie o eventuala gastrita acuta daca in anamneza

pacientul raporteaza:
- Disconfort gastric;
- Expunere la agenti chimici sau noxe cu potential daunator;
- Administrarea prelungita de antiinflamatoare nesteroidiene (mai ales in

doze mari), de corticosteroizi si alte medicamente ce pot declansa gastrita acuta;
- Consumul de peste crud sau insuficient preparat termic;
28 | P a g e
- Alte probleme de natura digestiva: ulcere peptice, boala Crohn, carcinom

gastric, interventii endoscopice.
Examenul fizic al pacientului este de obicei in limite normale, doar

ocazional exista sensibilitate dureroasa a abdomenului. Anomalii importante
apar daca gastrita este complicata sau daca are o etiologie grava cu rasunet
sistemic.
Investigarea paraclinica a pacientului supectat de gastrita acuta poate include:
- Hemoleucograma: poate surprinde o anemie mai ales in gastritele acute
erozive;
- Explorarea functiei hepatice, renale si pancreatice;
- Detectarea hemoragiilor oculte.
Explorarile imagistice arata cateva semne importante prezente in gastrita acuta:

- Pliuri mucoase ingrosate: au un calibru de peste 5 mm;
- Mucoasa cu nodozitati: nodulii au origine incerta, dar sunt prezenti in gastrita
acuta si subacuta. Ei pot fi de fapt zone ulcerate care s-au reepitelizat, insa mai
au inca un grad de edem asociat. Acesti noduli sunt mici, au margini bine
definite si delimitate si sunt mai frecvent intalniti pe partea distala a stomacului;
- Leziuni gastrice: constituie unul din semnele importante ale gastritei. Ele pot fi
lineare sau serpiginoase acompaniate sau nu de edem perilezional si sunt mai
frecvent intalniti pe marea curbura gastrica. Aceste modificari sunt vizibile atat
la computer tomograf (CT) unde apare si ingrosarea difuza a peretelui gastric,
insa cel mai bine se vizualizeaza la endoscopie.
Pentru descoperirea etiologiei, daca se suspecteaza implicarea

Helicobacter pylori se pot realiza cateva teste- unele endoscopice, alte
nonendoscopice, printre care:
29 | P a g e
1. Identificarea antigenelor de Helicobacter pylori in scaun - testul este

foarte sensibil si specific si poate fi utilizat atat pentru diagnosticarea infectiei
cat si pentru verificarea eficientei terapei antihelicobacter.
2. Identificarea anticorpilor antihelicobacter in ser - acest test nu este

foarte exact deoarece poate iesi pozitiv si la 3 ani de la eradicarea bacteriei.
Diagnosticarea exacta a gastritei acute este un proces complex deoarece trebuie
excluse si alte afectiuni cu simptome asemanatoare, precum:
- Colecistita;
- Litiaza biliara;
- Cancerul gastric;
- Ulerul peptic;
- Gastroenterite;
- Gastropatia hiperplastica;
- Gastropatia granulomatoasa.
30 | P a g e
II.7. Tratamentul
Tratament – gastrita acuta
In cazul gastritei acute de cele mai multe ori nu este necesar nici un
tratament, aceasta vindecandu-se relativ rapid si fara tratament. Etapa dureroasa,
acuta dureaza in jur de 24 de ore. Ca urmare a acestui interval scurt, nici nu se
apeleaza la medicamente.
Atunci cand gastrita acuta este provocata de un consum exagerat de alcool

spre exemplu, pacientului i se recomanda reducerea consumului de alimente
pentru o perioada de minim 24 de ore. In acest rastimp, mucoasa gastrica are
timp sa se refaca.
Atunci cand gastrita este provocata de administrarea de medicamente,

cum ar fi cele anti-reumatice, gastrita acuta este tratata cu asa numitii inhibitori
de pompa de protoni sau derivate de prostaglandina.
Tratament – gastrita cronica
Pentru tratarea anemiei cauzata de lipsa vitaminei B12, pacientului ii este

administrata vitamina injectabil.
Dat fiind riscul sporit de aparitie a cancerului gastric in cazul gastritei de

tip A, se recomanda efectuarea examenelor endoscopice anuale, prin prelevarea
de probe din mucoasa gastrica (Biopsie).
In cazul gastritei de tip B (infectie Helicobacter pylori) se apeleaza la

medicamente pentru distrugerea agentului patogen. Aceasta metoda poarta
numele de eradicare.
31 | P a g e
Standardul curent consta dintr-o combinatie de antibiotice si inhibitori de

pompa de protoni. Numai prin aceasta combinatie este posibil tratamentul, prin
compare directa a agentului patogen, Helicobactor pylori. Astfel, sunt folosite:
 Inhibitorii de pompa de protoni care asigura reducerea productiei

acidului gastric
 Antibiotice
Aceste substante sunt administrate timp de minim sapte zile, in caz

contrar eficienta nu este asigurata. O noua gastroscopie poate fi efectuata cel
devreme dupa patru saptamani. Se prevaleaza noi probe de mucoasa pentru a
stabili succesul tratamentului. Daca testul de ureaza este negativ, tratamentul de
eradicare este declarat eficient.
Tratamentul gastritei C - Tratamentul eficient impotriva gastritei de tip C

consta in reducerea productiei de acid gastric, pentru a permite vindecarea
mucoasei gastrice, respectiv opririi extinderii leziunilor. In prezent, in acest sens
sunt folositi inhibitorii de pompa de protoni.
In cazul in care pacientul consuma medicamente cunoscute ca provocand

gastrita, acestea trebuie intrerupte, daca este posibil, pe durata tratamentului.
Ca tratament suplimentar in cazul declansarii gastritei de bila, se poate

apela la spalari stomacale pentru a scurta timpul de contact al mucoasei gastrice
cu bila. Acestea pot fi induse prin administrarea de medicamente numite
prokinetice.
32 | P a g e
Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa.
In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament

medicamente din clasele:
- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei

acide)
- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra
receptorilor histaminici
- ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul)
- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei

gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia).
Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa

gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii:
amoxicilina asociata cu metronidazol.
Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic

adecvat de eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul,
condimentele, etc.).
Profilaxie
Pentru prevenirea gastritei, exista cateva principii de alimentatie ce pot fi

aplicate si adaptate necesitatilor fiecaruia. Este utila eliminarea
 zaharului si
 alimentelor cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii

ani este cauzata in buna masura si de alimentele imbogatite cu „E"-uri,
33 | P a g e
intrucat ele pot afecta digestia, favorizeaza (in special zaharul) dezvoltarea
bacteriei Helicobacter Pylori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg
sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant.
Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite
strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust,
aroma si colorantii).
 Se recomanda renuntarea la consumul de alcool - indiferent de

provenienta sau de tarie - acesta alaturi de tutun este marele inamic al
stomacului.
 Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate sa declanseze pusee de
gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o
secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul
sensibilizat.
 Fumatul joaca un rol extrem de important in etiologia gastritei si ulcerului

- se recomanda renuntarea cit mai rapida la fumat in cazul suferintei
gastrice.
Asadar, pentru a evita de la bun inceput aparitia unei gastrite, e necesara

respectarea urmatoarelor recomandari:
 Acordarea de atentie sanatatii psiho-sociale
 A nu se consuma niciodata medicamente analgezice pe termen lung, fara

reteta. Discutarea dozajul si duratei de administrare al acestora cu
medicul!
 Evitarea consumului exagerat de substante care stimuleaza productia de

acid gastric cum ar fi alcoolul, cafeaua, ceaiul, nicotina sau sucuri de
fructe citrice
34 | P a g e
III. Nursing în gastrită
Ingrijirea pacientilor cu gastrită
Legătura dintre emoții și stomac
Atunci când ne îndrăgostim, spunem adeseori că “avem fluturi în stomac”,

iar când primim o veste proastă “simțim un ghem în stomac”. Acestea sunt
formule consacrate prin care noi, oamenii, exprimăm, uneori fără să ne dăm
seama de aceasta, legătura directă care există – dovedită științific – între emoțiile
noastre și sistemul digestiv. Aceasta se datorează faptului că creierul (de unde
pornesc de fapt emoțiile noastre) și sistemul digestiv sunt intim conectate.
Legătura dintre creier și stomac, indestructibilă

Te poți gândi la diverse exemple de situații în care ceea ce simțeai la
momentul respectiv (bun sau rău), îți făcea stomacul să reacționeze. Nervi,
iubire, tristețe, mânie, fericire, frică, anxietate, surpriză sunt emoții pe care le-am
trăit cu siguranță fiecare dintre noi. Însă te-ai gândit vreodată de ce emoțiile
repercutează asupra sistemului digestiv?
Câțiva cercetători au încercat să ofere răspunsul viabil la această
întrebare. De exemplu, medicii au constatat că medicamentele folosite pentru
tratarea stresului, a insomniilor și a anxietății aveau anumite efecte și asupra
digestiei.
De asemenea, se pare că atunci când suntem triști sau deprimați,
majoritatea dintre noi mâncăm mai mult, iar când suntem fericiți și exuberanți
nu avem o poftă de mâncare excesivă.
Acțiunea creierului asupra stomacului
Creierul controlează atât acțiunile digestive, cât și cele intestinale prin

nervului vag. Bolile sau tulburările stomacului pot avea efecte și asupra zonei
35 | P a g e
capului (de exemplu, prin apariția durerilor de cap și a migrenelor), însă este mai
des întâlnită relația contrară: emoțiile repercutează asupra stomacului.
Bolile tipice sistemului digestiv, precum gastrita, aciditatea, refluxul
gastro-esofagian, durerile abdominale, colita, etc., se agravează atunci când
persoană respectivă suferă din cauza stresului, anxietății, iritării sau oricărui
alt factor de tip emoțional. S-a demonstrat de asemenea, prin intermediul
cercetărilor că digestiile lente au o origine emoțională și nu au o cauză
organică. Psihoneuro-imunologia (care este o știință care înglobează
psihologia, neurologia și imunologia) studiază efectele pe care le au emoțiile
asupra diverselor părți ale corpului. Conform cercetătorilor, legătura dintre
sentimente și boli este o certitudine.
Descoperirile din domeniul psihoneuro-imunologiei demonstrează că
multe dintre patologiile actuale sunt relaționate direct cu reflectarea stării
mentale. De exemplu, în prezent, stresul este o problemă de sănătatea care
afectează foarte multe persoane, putem chiar afirma că stresul este epidemia
secolului XXI. De asemenea, conform unor statistici medicale recente, tot mai
mulți pacienți ajung la medic din cauza diverselor probleme digestive.
Îmbunătățirea relației dintre minte și stomac

Un exemplu clasic de cum repercutează stomacul asupra minții este
atunci când ne este foame. Dacă ne este foarte foame cel mai adesea devenim
iritați și prost-dispuși, mai ales dacă nu avem acces imediat la mâncare. Un alt
exemplu este anxietatea: când știm că trebuie să ni se petreacă ceva și așteptăm
cu nerăbdare acel eveniment, în majoritatea cazurilor umplem acel gol de
anxietate cu un exces de mâncare.
Iar deoarece s-a confirmat deja această legătură indisolubilă între creier
și stomac, cel mai bine ar fi să obținem un echilibru adevat între cele două
organe.
36 | P a g e
Pentru a ne putea menține și ameliora sănătatea mentală avem diverse

opțiuni precum, de exemplu,
 să facem terapie cu un psiholog,
 să urmărim să ne vindecăm traumele și rănile emoționale,
 să ne odihnim mai mult,
 să eliminăm stresul și tensiunile inutile,
 să vorbim cu cei apropiați sau ce persoane avizate despre problemele
noastre,
 să evităm situațiile care ne cauzează stări de anxietate sau de
nervozitate,
 să petrecem cât mai mult timp în natură,
 să bem infuzii din plante calmante precum sunătoarea și valeriana, etc.
În ceea ce privește sănătatea digestivă, avem la dispoziție alternative
“tangibile”, mai exact putem recurge la diverse remedii naturale pentru a putea
regăsi acel echilibru dintre creier și stomac. Cele mai bune plante pentru
aparatul digestiv sunt următoarele:
Feniculul - Această plantă are efecte stimulente asupra digestiei, care nu
cauzează însă dureri unui stomac delicat. Semințele de fenicul pot fi mestecate
ca atare după mese sau se poate prepara o infuzie din plantă pentru calmarea
colicilor, spasmelor intestinale și a gazelor.
Menta piperita - Menta este de mare ajutor pentru calmarea și vindecarea
diverselor tulburări stomacale. Infuzia de mentă este recomandată pentru tratarea
indigestiei, flatulenței, colicilor și grețurilor. Această plantă combate de
asemenea halena (respirația neplăcută) și folosește – la fel precum ghimbirul - la
combaterea simptomelor de greață în timpul călătoriilor.
Mușețelul - Mușețelul este o plantă recunoscută datorită proprietăților
sale benefice pentru calmarea tulburărilor digestive. Infuzia de mușețel ajută la
37 | P a g e
calmarea durerilor de stomac, a spasmelor gastrointestinale, precum și a

simptomelor gastritei.
Crețușca - Este un remediu antiacid foarte puternic care ameliorează și
alte simptome stomacale și intestinale precum gazele, ulcerele peptice, gastrita și
diareea.
Melisa - Este o plantă binefăcătoare având efecte calmante asupra
stomacului. Este foarte bună pentru calmarea colicilor, a spasmelor stomacale și
a oricărui tipo de probleme digestive relaționate cu stresul.
Anasonul - Este un laxativ ușor și este un remediu calmant al tractului
digestiv. Dacă se combină această plantă cu crețușca și mușețelul (în părți egale)
se poate trata indigestia, gastrita, aciditatea și constipația.
Nalba - Nalba calmează inflamația tractului digestiv, reduce simptomele
de aciditate, deranjamentul stomacal și iritația stomacului și duodenului.
Ghimbirul - Ghimbirul este antispasmodic și antiemetic. Se folosește
pentru calmarea flatulenței, a colicilor, grețurilor, stării de vomă și simptomelor
de intestin iritabil. De asemenea, ghimbirul este un remediu antiseptic și
antiinflamatoriu.
38 | P a g e
PARTEA SPECIALA
I. Fisa tehnologica – injectia intravenoasa (administrarea Quamatel)

Procedura de lucru
Cea mai facila modalitate de acces intravenos este punctia venoasa urmata sau
nu de cateterizarea venei. Alegerea tipului de abord venos (central sau periferic)
depinde de mai multi factori:
Notiunea de urgenta sau nu

Starea clinica a pacientului
Tipul produsului ce trebuie administrat
Debitul si durata previzibila a tratamentului
Materialul disponibil
Contraindicatiile abordului venos periferic:

- celulita
- tromboflebita
- fistula arterio-venoasa
- arsuri, eczeme ,infectii extinse ale membrului respectiv
- fractri sau paralizia nervului de la membrul respectiv
Contraindicatiile abordului venos central:

- celulita
- tromboflebita
- antecedent chirurgical local
- ocluzia venei cave superioare
- radioterapie locala
- tulburari de coaulare
39 | P a g e
- pneumotorax contralateral
- proteza vasculara femurala
Abordul vascular periferic este realizat de asistent sau medic, pe cand abordul
vascular central este realizat numai de medic.
Scop:
Explorator: administrarea substantelor de contrast in radiologie
Terapeutic
Locul injectiei: in urgenta orice vena accesibila, dar ca regula generala:

Venele de pe fata dorsala a mainii; venele dorsale digitale care urca pe partile
laterale si dorsale ale degetelor dreneaza spre venele metacarpiene dorsale de
obicei in numar de trei. Venele metacarpiene se anstomozeaza intre ele
transversal realizand o veritabila retea dorsala a mainii.
Vena radiala in tabachera anatomica
Venele de la plica cotului (bazilica si cefalica formeaza un “M” venos prin
anastomoza lor). Vena cefalica porneste din partea radiala a retelei dorsale a
maini si ocoleste marginea radiala a antebratului pentru a ajunge pe fata sa
anterioara si primeste aferente de pe ambele fete ale antebratului. Vena bazilica
isi are originea in reteaua dorsala a mainii, partea ulnara si urca pe fata dorsala a
antebratului apoi inconjoara marginea sa ulnara si spre plica cotului devine
anterioara
Venele epicraniene la sugari
Venele dorsale ale piciorului care dreneaza venele digitale dorsale spre
venele metatarsiene dorsale, care vor forma arcul venos al piciorului. Din acest
arc pornesc lateral si medial venele marginale ale piciorului, care vor forma
originea venelor safene.
Venele maleolare
40 | P a g e
Venele femurale insotesc arterele femurale in teaca vaselor femurale

Venele jugulare externe
Se utilizeaza de preferinta sistemul venos cav superior. Sistemul venos cav

inferior este indicat sa fie abordat doar in cazuri extreme, deoarece rata
complicatiilor este foarte mare (infectii ascendente, trombozari prin stagnarea
solutiilor in plexul venos pelvin)
Solutii administrate:
Izotone
Hipertone (la copii numai pe venele centrale)
NU! solutii uleioase
Rezorbtia: instantanee
Caracteristicele acelor:
Diametru : 6/10 , 7/10 mm
Lungimea: 25 mm
Bizou scurt
Codul culorilor (de la stanga la dreapta): albastru, fumuriu, verde, portocaliu,
galben, roz)
Branule de dimensiuni adecvate varstei pacientului: (16G, 17G, 18G, 20G,

22G, 24G, 26G)
- Cu aripioare care asigura stabilitatea si manevrarea cu usurinta; valva pentru

medicatie administrata in urgenta sau ulterior;
41 | P a g e
- camera pentru vizualizarea sangelui in momentul patrunderii in vas - cu 1 cale

de administrare, traiect radioopac - cu 2 cai de administrare +/-radioopac - codul
culorilor
Avantajul utilizarii branulelor: pot fi mentinute 48-72 de ore si utilizate pentru

injectari intermitente cu conditia ca dupa fiecare injectare sa se aplice heparina
local (0,5 ml Heparina, din dilutia 1000U/ml)
Microperfuzoare: ac scurt si siliconat; aripiaore care permit manipularea cu

usurinta; capatul proximal este prevazut cu luer compatibil cu toate tipurile de
seturi de perfuzie, seringi
A. Complicatii locale
B. Complicatii sistemice
A. Complicatii locale
Injectarea paravenoasa: tumefiere si durere locala, necroza in cazul administrarii
de substante iritante si vasoconstrictoare;
- se reduce ritmul de administrare al tratamentului, creste presiunea la injectare
si nu se poate aspira sange de pe canula
- se opreste administrarea medicatiei
- se indeparteaza canula
- comprese locale sterile
- analgezie
Hematom local: infiltrat sanguinolent la nivelul locului de punctie care se

produce de obicei in momentul abordului vascular
- evitati sa patrundeti in vene dupa formarea hematomului, deoarece accentueaza
volumul sau deplaseaza traiectul obisnuit al venei
- indepartarea canulei
42 | P a g e
- comprese locale cu pansament steril
Tromboflebita: tumefactie locala, roseata, cordon dur, rosietic pe traiectul venos

respectiv; caldura locala, durere, cianoza extremitati, reducerea ritmului de
administrare a medicatiei
- heparina locala (Hepatrombin)
- comprese reci
- analgezie
Infectie locala: roseata, tumefactie, durere, exudat purulent

- antiseptice locale
- antibioticoterapie sistemica
Spasm vascular la injectarea prea rapida a unei substante iritante

- durere
- reducerea ratei de infuzie
Punctionarea unei artere invecinate: sange rosu cu presiune
Lezarea nervului median in fosa antecubitala Obstructia branulei B.
Complicatii sistemice
Infectia de cateter cu bacteriemie
- suprimarea cateterului
- tratament local si sistemic , antibioticoterapie
43 | P a g e
Embolie gazoasa (injectare de aer): alterare brusca a starii generale cu dispnee,

cianoza, wheezing, palpitatii, tuse
- oxigenoterapie
- pozitionarea pacientului in decubit lateral stang siTrendelenburg
Embolizarea cateterului: desprinderea unei bucati de cateter si embolizarea

fragmentului in circulatia pulmonara, cu aparitia simptomatologiei de
Tromboembolism pulmonar
Anafilaxia: injectarea unei substante alergizante cu alerarea starii generale,

bronhospasm, eritem tegumentar, prabusire tensionala
- oxigenoterapie
- adrenalina
- corticosteroizi
- reechilibrare volemica
- sustinerea functiilor vitale
Consimtamantul informat, scris; pozitionarea pacientului, in functie de starea

clinica; frecvent in decubit dorsal cu membrul superior in abductie si antebratul
in supinatie avand grija ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere; sub
locul de punctie se se aseaza o musama.
Pregatirea materialelor necesare

Abordul venos periferic este realizat de o singura persoana, care se plaseaza de
partea venei de punctionat.
se controleaza integritatea ambalajelor seringilor, acelor, data de expirare a
sterilitatii
44 | P a g e
se utilizeaza materiale sterile (vata,comprese,manusi de protectie), injectia i.v.

fiind o manevra invaziva
banda adeziva (leucoplast)
solutie antiseptica
fasa pentru fixarea branulei pe antebrat +/- atela pentru fixarea membrului
respectiv
verificarea medicatiei: eticheta –medicamentele fara eticheta sau cu termenul
de valabilitate depasit nu se folosesc; solutia trebuie sa fie clara, transparenta,
fara precipitate (precipitatele se diferentiaza de emulsiile injectabile, care se
agita inainte de utilizare)
fiolele deschise nu se pastreaza pentru o alta utilizare
folosirea mini-spike cu filtre antibacteriene pentru solutiile injectabile multi-
doza.
Asistenta medicala sau medicul care instituie calea de administrare intravenoasa

a medicatiei se spala pe maini (spalarea antiseptica) si utilizeaza manusi sterile.
Incarcarea seringii – etape

dezinfectia exteriorului fiolei cu alcool
fiola se rupe la nivelul punctului sau gulerului cu ajutorul nui tampon de vata
pentru a evita ranirea degetelor; daca patrund cioburi in interiorul fiolei, aceasta
nu se foloseste ci se arunca
seringa se scoate din ambalaj cu pastrarea sterilitatii amboului; se ataseaza
acul la amboul seringii dupa care se scoate din ambalaj - se scoate teaca de pe ac
se introduce acul in fiola si se aspira solutia in seringa avand grija ca varful
acului sa fie sub nivelul lichidului pentru a nu aspira aer; nu se atinge cu acul
fundul fiolei, ca atare fiola se va inclina progresiv cu varful in jos pe masura ce
se goleste.
45 | P a g e
daca medicamentul este intr-un flacon inchis cu dop de cauciuc, inainte de

utilizare dopul se dezinfecteaza cu alcool; dupa ce s-a uscat solutia se incarca
seringa cu o cantitate de aer egala cu cea a lichidului pe care trebuie sa-l utilizam
din flacon; daca in flacon exista pulbere se utilizeaza un solvent; se aspira o
cantitate de aer egala cu a solventului si se agita flaconul pana la dizolvarea
pulberii; acul se introduce prin dopul de cauciuc pana sub nivelul dopului (nu
mai profund) si se introduce aer in flacon; se rastoarna flaconul tinand acul la
nivelul lichidului si se aspira; daca se folosesc mai multe flacoane se foloseste
cate un ac pentru fiecare flacon
nu se administreaza medicamentul cu acelasi ac cu care s-a aspirat din fiola
sau flacon
nu se recomanda incarcarea seringii fara ac prin introducerea directa a
amboului in fiola , deoarece este compromisa sterilitatea
se alege locul punctiei; pentru perfuzie se incepe cu venele distale (venele
dorsale ale mainii si cele ale antebratului) pastrand venele de la plica cotului
pentru prelevari sanguine)
se antiseptizeaza zona
inainte de punctionare venele trebuie bine evidentiate: se fac miscari in sensul
circulatiei de intoarcere cu partea cubitala a mainii, de exemplu pe fata
anterioara a antebratului; de asemenea se practica incalzire locala in caz de
vasoconstrictie periferica; pentru evidentierea venelor la care nu se poate aplica
garoul se face presiune digitala pe traiectul venei deasupra locului de punctie,
deci in sensul circulatiei venoase
se realizeaza staza venoasa cu ajutorul garoului plasat la 7-8 cm, deasupra
locului punctiei care trebuie sa produca numai staza venoasa, fara comprimarea
arterei al carei puls trebuie sa ramana perceptibil
se inchide si se deschide pumnul de cateva ori, se palpeaza vena; la nevoie se
tapoteaza traiectul venos
46 | P a g e
se fixeaza cordonul venos cu policele mainii stangi sub locul de injectare la

aproximativ 4-5 cm
se patrunde in vena sub un unghi de 25 grade ,apoi se avanseaza tangential in
traiectul venos
se aspira si se controleaza daca acul este in vena
se desface garoul
se injecteaza substanta mentinand gradatiile seringii in sus pentru urmarirea
exacta a cantitatii administrate
se retrage brusc acul dupa administrarea medicatiei si se aplica un pansament
compresiv steril imbibat cu alcool, cateva minute
se supravegheaza in continuare starea bolnavului, ca dealtfel pe toata durata
administrarii
vena are nevoie de refacere cel putin 24 ore, de accea nu se va repeta
administrarea in acceeasi vena la inervale scurte de timp; daca pacientul are doar
o vena accesibila si tratamentul IV trebuie repetat, se instituie acces venos
central de locul anterior
de evitat flectarea antebratului pe brat cu tamponul la plica cotului deoarece
impiedica inchiderea plagii venoase favorizand revarsarea sangelui
daca se institie cateterism de lunga durata prin utilizare de branula ,aceasta
trebuie supravegheata continuu in sectia de terapie intensiva;se prefera pansarea
locului respectiv cu folie transparenta si la aparitia semnelor de inflamatie locala
inlocirea branulei respective si utilizarea unui alt loc de acces. De aemenea
pentru mentinerea cateterului in stare de functionare se recomanda sa nu se faca
recoltari de sange direct pe branula respectiva;
47 | P a g e
Generalitati privind abordul venos la sugar si copilul mic

- imobilizarea pacientului , deci este necesar ajutorul unei alte persoane
- in caz de extremitati reci se aplica campuri incalzite si se asteapta pana venele
se dilata
- garoul se foloseste rar; compresiunea este realizata de o alta persoana cu mana,
fara realizarea unei comprimari puternice evitand prin acest lucru tasnirea
sangelui din canula sau colabarea vasului cu imposibilitatea curgerii sangelui
- seringile sunt greu de utilizat; frecvent se utilizeaza branule; dupa punctionarea
venei si vizualizarea sangelui in camera transarenta a branulei se scoate acul-
mandren si ramane doar mansonul din plastic
- evitarea venelor cubitale
- diferentierea venelor de artere prin palpare
- greseala frecventa : unghiul de punctionare prea mic
48 | P a g e
II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate.
Cele 14 nevoi fundamentale au fost stabilite de catre Virginia Henderson.

Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul
profesiei de asistentă medicală.
După Virginia Henderson nevoia fundamentala este o necesitate vitală,
esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic
şi mintal.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.
Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale

A respira
 Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară şi
tisulară;
49 | P a g e
 Dimensiunea psiho-socio-culturală este influenţată de următorii factori:

emoţii, furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă
particularităţi funcţie de vârstă, antrenarnent, starea de sănătate etc.
A bea si a manca
 Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea
alimentelor la gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
 Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă,
religie, naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii.
A elimina
 Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.
 Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în
acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
 Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel
modifică frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.
A te mişca, a te mentine într-o bună postură

 Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate,
antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos,
influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
 Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă
conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este
influenţată şi de nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul, gesturile,
mimica etc. Probleme de sănătate pot duce la modificări în domeniul
motricităţii.
50 | P a g e
A dormi şi a te odihni
 Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu
vârsta şi starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi
fizic influenţează sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană
privată de sornn manifestă tulburari fizice şi psihice.
 Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii
sociale (muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau
pentru a dormi.
A se îmbrăca şi a se dezbrăca
 Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu
cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de
vârsta, starea de sănătate.
 Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii
în alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe
particulare: voal, turban etc.
A mentine temperatura corpului în limita normala

 Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în
vârstă temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător.
Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului,
controlul hipotalamic.
 Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescând
temperatura corpului.
A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele

 Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a
face gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi sexul.
51 | P a g e
 Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia

acordată părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de
curăţenie diferă de la un grup social la altul. Curăţenia este influenţată de cultura
grupului.
A evita pericolele.
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
 Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi
medicamente şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este
nevoie de a analiza această nevoie funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
 Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane
aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente
care dau impresia de siguranţă.
A comunica cu semenii.
Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
 Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau
non-verbală. Comunicarea yerbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea
non-verbală cuprinde gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.
 Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului
exprimat: sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această
componentă importanta a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe
prin afirmarea de sine, alegerea veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient
nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.
52 | P a g e
A-ţi practica religia

 Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini
specifice cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite
alimente, tratamente.
 Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în
funcţie de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea
stării de sănătate poate antrena creşterea sau diminuarea adeziunii la religie. În
îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educaţie liberală.
A fi ocupat pentru a fi util.

De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să
muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind
de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a individului. Normele
culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de sănătate poate să
diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.
A se recrea.
Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.
 Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie
de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre
amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoşi.
 Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea.
Această nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.
A învăţa.
Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi
este specifica tuturor, dar mai evidentă la copii.
Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
53 | P a g e
Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte

valoarea acordată educaţiei de grupul socio-cultural.
Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să facă
pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc.
Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în
acelaşi timp şi de a fi independent.
PLAN DE ÎNGJIJIRE NURSING

AL PACIENTULUI CU GASTRITĂ
CAZUL CLINIC NR. 1
Nume si prenume: V. N.
Starea civila: casatorit
Talie: 1,30 m, Greutate: 55 kg
Data nasterii: 15.VII.1970
Ocupatia: pensionar
Data internarii: 16.I.2017 ora 945, Data externarii: 23.I.2017 ora 14
Numarul de zile de spitalizare: 7
Diagnostic la internare: gastrita acuta
Diagnostic la externare: gastrita acuta
Motivele internarii: paloare, dureri in epigastru, greturi, varsaturi, inapetenta,
pirozis
Antecedente heredocolaterale: apendicita la 9 ani, fara importanta.
Antecedente personale: Hepatita cronica.
Antecedente patologice: Amigdalita, otita medie supurativa.
Conditii de viata si munca: Bune.
Venit mediu lunar: pensie
Comportament fata de mediu: Sociabil, orientat temporo-spatial.
54 | P a g e
Istoricul bolii: Din relatarile bolnavului rezulta ca prezinta astenie fizica,

paloare, dutreri in epigastru, cefalee, pirozis. Nu a facut tratament in ambulator
si se prezinta la camera de garda.
Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice: sistemul celulo
adipos slab reprezentat, aparatul cardiovascular normal, celelalte organe si
sisteme sunt in limite normale
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare

de nurcing de dificultate autonome
dependenţă şi delegate
16.01.17 - astenie - Durere in - combaterea - Din
Perturbarea fizica epigastru durerii psihoterapie analiza
nevoii de a - dureri in datelor
- prevenirea -urmarirea
avea funcţii epigastru complicatii TA, obtinute
vitale în - cefalee lor temperatura am
limite - pirozis stabililt ca
- supraveghe , respiratii,
normale: diureza din punct
rea
respiraţie, de vedere
functiilor -
T.A., puls al
vitale administrare
dependent
a
ei
tratamentul
pacientei
ui prescris
este vorba
de medic
de un
(glucoza,
pacient cu
no-spa – 1
gastrita
tb. De 3
acuta,
ori/zi,
partial
piafen – 1
dependent,
f.i.v. la
care
nevoie)
necesita
-pregatirea ingrijiri
pacientei infirmiere
pentru privind
recoltarea combatere
probelor de a semnelor
sange si si
urina simptomel
indicate de or pe care
55 | P a g e
medic le
prezinta:
astenie
fizica,
tegumente
palide.
Pacientul
adopta o
pozitie
care sa-i
aline
durerea.
Asigurare
a
conditiilor
igienico-
sanitare si
de mediu
fizic si
uman,
care sa-i
permita
refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administra
rii
medicatiei
prescrisa
de medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportar
e in spital
si apoi la
domiciliu.
56 | P a g e

17.01.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea pacientul
Incapacitate insuficienta durere odihnei unui climat nu doarme
a de a se - suficiente coresaunzat datorita
odihni slabiciune, or anxietatii,
oboseala - necesita
psihoterapi ingrijiri
e pentru
- satisfacerea
administrare nevoii de a
a de dormi
sedative la
indicatia
medicului
(1 tb.
Diazepam,
ora 22)
-aerisirea
salonului
înainte de
culcare
-
umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţi
i
-asigurarea
bolnavului
că nu este
singur
18.01.17 agitatie, nelinistea combaterea proprii: Pacientului
Anxietate neliniste, fata de anxietatii psihoterapie îi persistă
cresterea diagnostic – punerea în starea de
ritmului si contact cu nelinişte
respirator tratament pacienţi cu necesita
evoluţie interventia
favorabilă, nursei
asigurarea pentru
57 | P a g e
unui post satisfacerea

TV favorit, acestei
facilitarea nevoi
vizitelorcât
mai dese ale
membrilor
apropriaţi
din familie
delegate:
administrare
a medicatiei
prescrise de
medic
18.01.17 dificultate anxietate, combaterea proprii: - bolnavul
ineficacitate de a-si durere in durerii si creerea unui partial
la nivel exprima epigastru, anxietatii, microclimat dependent
intelectual ideile si de greturi, incurajarea corespunzat in ceea ce
a accepta varsaturi bolnavului or, punerea priveste
conditia de de a-si la dispoziţie nevoia de a
pacient exprima a unor comunica
gandurile p broşuri/plia
si a nte
sentimentel
r informative
e e despre
r gastrită şi
i soluţii de
l tratament
e
58 | P a g e

de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
19.01.17 incapacitate schimbarea Psihoterap asistenta bolnavul
Perturbarea a de a-si modului de ie mobilizeaza partial
nevoii de a indeplini viata pacienta dependent
fi util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
20.01.17 Incapacitate Greturi, Asigurare Proprii: Pacientul
Perturbarea de a asimila varsaturi, a unei asigurarea nu mai
nevoii de a alimentele flatulenta, alimentatii unei prezinta
se alimenta eructatii, cantitative alimentatii senzatie de
pirozis si neflatulente voma si
calitative repartizata in apetitul se
portii normalizea
fractionate si za.
la intervale de Pacientul
3 ore; refuza
asigurarea alimnetele
unui aport grele,
hidric avand un
corespunzator apetit
spatiat preferential
Delegat: pentru
adminstrarea supele de
de solutii zarzavat.
perfizabile
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metocloprami
d – 1 fiola, no-
spa – 1 fiola)
59 | P a g e

21.01.17 Dureri in Pacientul Pacientul Proprii: se Durerea
Perturbarea epigastru este culcat se ajuta din
nevoii de a in pozitia mobilizea pacientul sa- epigastru
avea o buna de de cubit za, sa si schimbe se
postura lateral prezinte o pozitia si sa atenueaza
drept, cu stare de faca plimbari in
pumnul bine, sa fie scurte. intensitate,
presand indepartat Delegate: pacientul
epigastrul a durerea Administrare facand
de antialgice plimbari
si antispastice scurte in
(piafen – 1 vederea
fiola i.v. sau realizarii
i.m., no-spa – igienei
1 fiola i.m.) personale
22.01.17 Imposibilita Constipatie Pacientul Proprii: Pacientul

Perturbarea tea de a sa prezinte asigurarea si-a reluat
nevoii de a avea o o unei tranzitul
elimina eliminare eliminare alimentatii intestinal
normala adecvata bogate in in urma
fibre, efectuarii
admisnistrare clismei
a de lichide si evacuatorii
asigurarea
mobilizarii
Delegate:
adminsitrare
a de
purgative
usoare
(carbine – 1
tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)
60 | P a g e

23.01.2017 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnavul
refuz de a invata sau durere in sociala bolnavul prezinta
invata sau de a epigastru, stare
de a cunoaste teama de a generala
cunoaste cunoaste buna,
adevarul evolutia
bolii in
spital sub
dieta,
repaos si
tratament
este buna,
se obtine
ameliorare
a si se
externeaza
cu
urmatoarel
e
recomand
ari:
evitarea
eforturilor
fizice de
orice
natura,
regim
alimentar
hipocalori
c,
hiposodat,
cu toti
principii
alimentari,
evitarea
conservelo
r,
afumaturil
61 | P a g e
or,
acriturilor,
grasimilor
de origine
animala
Epicriza
Pacientul internat in sectia Medicala se externeaza cu urmatoarele recomandari:
1. Respectarea regimului igieno-dietetic sarac in grasimi, rantasuri,

picanterii, prajeli, afumaturi, alimente fierbinti, mese servite in conditii de
stres si neliniste.
2. Respectarea programului de somn, cel putin 30 minute dupa-amiaza.
3. Evitarea medicatiei anti-inflamatorie fara un pansament gastric, inclusiv

alcool, tutun, droguri.
4. Dispensarizare prin medicul de familie.
5. Efectuarea analizei care sa depisteze Helicobacter Pilori
62 | P a g e
CAZUL CLINIC NR. 2
Nume si prenume: T. S.
Starea civila: casatorit
Talie: 1,50 m, Greutate: 70 kg
Data nasterii: 10.VI.1960
Ocupatia: pensionar
Data internarii: 18.I.2017 ora 730,
Data externarii: 25.I.2017 ora 12
Diagnostic la internare: gastrita acuta
Diagnostic la externare: gastrita acuta
Motivele internarii: paloare, dureri in epigastru, greturi, varsaturi, inapetenta,
pirozis
Antecedente heredocolaterale: nefrectomie dreapta in 1981.
Antecedente personale: fara importanta
Antecedente patologice: Amigdalita, infectii urinare
Conditii de viata si munca: Bune.
Venit mediu lunar: pensie
Comportament fata de mediu: Sociabil, orientat temporo-spatial.
Istoricul bolii: Din relatarile bolnavului rezulta ca prezinta astenie fizica,
paloare, dutreri in epigastru, cefalee, pirozis. Nu a facut tratament in ambulator
si se prezinta la camera de garda.
Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice: sistemul celulo
adipos slab reprezentat, aparatul cardiovascular normal, celelalte organe si
sisteme sunt in limite normale
63 | P a g e

18.01.17 - astenie - Durere in - combaterea -psihoterapie Din analiza
Perturbarea fizica epigastru durerii datelor
-urmarirea
nevoii de a - dureri in obtinute am
- prevenirea TA,
avea funcţii epigastru complicatii temperatura, stabililt ca
vitale în - cefalee lor respiratii, din punct de
limite - pirozis vedere al
- supraveghe diureza
normale: dependentei
rea -
respiraţie, pacientei
functiilor administrarea
T.A., puls este vorba
vitale tratamentului
de un
prescris de
pacient cu
medic
gastrita
(glucoza, no-
acuta,
spa – 1 tb. De
partial
3 ori/zi,
dependent,
piafen – 1
care
f.i.v. la
necesita
nevoie)
ingrijiri
-pregatirea infirmiere
pacientei privind
pentru combaterea
recoltarea semnelor si
probelor de simptomelo
sange si urina r pe care le
indicate de prezinta:
medic astenie
fizica,
tegumente
palide.
Pacientul
adopta o
pozitie care
sa-i aline
durerea.
Asigurarea
conditiilor
igienico-
sanitare si
64 | P a g e
de mediu
fizic si
uman, care
sa-i permita
refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administrari
i medicatiei
prescrisa de
medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportare
in spital si
apoi la
domiciliu.
19.01.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea unui pacientul nu
Incapacitate insuficienta durere odihnei climat doarme
a de a se - suficiente coresaunzator datorita
odihni slabiciune, - psihoterapie anxietatii,
oboseala - necesita
administrarea ingrijiri
de sedative la pentru
indicatia satisfacerea
medicului (1 nevoii de a
tb. Diazepam, dormi
ora 22)
-aerisirea
salonului
înainte de
culcare
-umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţii
-asigurarea
bolnavului că
nu este singur
65 | P a g e

20.01.17 agitatie, nelinistea combaterea proprii: Pacientului îi
Anxietate neliniste, fata de anxietatii psihoterapie – persistă
cresterea diagnostic punerea în starea de
favorabilă, nursei pentru
asigurarea satisfacerea
unui post TV acestei nevoi
favorit,
facilitarea
vizitelorcât
mai dese ale
membrilor
apropriaţi din
familie
delegate:
administrarea
medicatiei
prescrise de
medic
21.01.17 dificultate anxietate, combaterea proprii: - bolnavul
ineficacitate de a-si durere in durerii si creerea unui partial
la nivel exprima epigastru, anxietatii, microclimat dependent in
intelectual ideile si de greturi, incurajarea corespunzator ceea ce
a accepta varsaturi bolnavului , punerea la priveste
conditia de de a-si dispoziţie a nevoia de a
pacient exprima unor comunica
gandurile p broşuri/pliant
si a e informative
sentimentel
r despre
e e gastrită şi
r soluţii de
i tratament
66 | P a g e

21.01.17 incapacitate schimbarea Psihoterap asistenta bolnavul
Perturbarea a de a-si modului de ie mobilizeaza partial
nevoii de a indeplini viata pacienta dependent
fi util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
22.01.17 Incapacitate Greturi, Asigurare Proprii: Pacientul nu
Perturbarea de a asimila varsaturi, a unei asigurarea mai prezinta
nevoii de a alimentele flatulenta, alimentatii unei senzatie de
se alimenta eructatii, cantitative alimentatii voma si
pirozis si neflatulente apetitul se
calitative repartizata in normalizeaz
portii a. Pacientul
fractionate si refuza
la intervale de alimnetele
3 ore; grele, avand
asigurarea un apetit
unui aport preferential
hidric pentru
corespunzator supele de
spatiat zarzavat.
Delegat:
adminstrarea
de solutii
perfizabile
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metocloprami
d – 1 fiola, no-
spa – 1 fiola)
67 | P a g e

23.01.17 Dureri in Pacientul Pacientul Proprii: se Durerea
Perturbarea epigastru este culcat se ajuta pacientul din
nevoii de a in pozitia mobilizea sa-si schimbe epigastru
avea o buna de de cubit za, sa pozitia si sa se
postura lateral prezinte o faca plimbari atenueaza
drept, cu stare de scurte. in
pumnul bine, sa fie Delegate: intensitate,
presand indepartat Administrare pacientul
epigastrul a durerea de antialgice facand
si antispastice plimbari
(piafen – 1 scurte in
fiola i.v. sau vederea
i.m., no-spa – realizarii
1 fiola i.m.) igienei
personale
24.01.17 Imposibilita Constipatie Pacientul Proprii: Pacientul
Perturbarea tea de a sa prezinte asigurarea si-a reluat
nevoii de a avea o o unei tranzitul
elimina eliminare eliminare alimentatii intestinal
normala adecvata bogate in in urma
fibre, efectuarii
admisnistrarea clismei
de lichide si evacuatorii
asigurarea
mobilizarii
Delegate:
adminsitrarea
de purgative
usoare
(carbine – 1
tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)
68 | P a g e

25.01.2017 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnavul
refuz de a invata sau durere in sociala bolnavul prezinta stare
invata sau de a epigastru, generala buna,
de a cunoaste teama de a evolutia bolii
cunoaste cunoaste in spital sub
adevarul dieta, repaos si
tratament este
buna, se
obtine
ameliorarea si
se externeaza
cu urmatoarele
recomandari:
evitarea
eforturilor
fizice de orice
natura, regim
alimentar
hipocaloric,
hiposodat, cu
toti principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilor,
acriturilor,
grasimilor de
origine
animala
69 | P a g e
Epicriza
Pacientul internat in sectia Medicala se externeaza cu urmatoarele recomandari:

stres si neliniste.

70 | P a g e
CAZUL CLINIC NR. 3
Nume si prenume: Z. C.
Starea civila: casatorita
Talie: 1,60 m
Greutate: 70 kg
Data nasterii: 22.VII.1980
Ocupatia: invatatoare
Data internarii: 1.V.2017 ora 1030
Data externarii: 8.V.2017 ora 14
Diagnostic la internare: gastrita coroziva
Diagnostic la externare: gastrita coroziva

Motivele internarii: greturi, varsaturi, dureri in epigastru, meteorism, pirozis,
eructatii, tegumente palide
Antecedente personale: 2 nasteri la termen si 1 avort
Antecedente fiziologice: Prima menstruatie 7.VI.1995
Conditii de viata si munca: Nu a consumat toxice, alimentatie mixta, variata
Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial
Istoricul bolii: Din relatarile bolnavei rezulta ca prezinta dureri in epigastru si

hipocondrul drept, gust amar, varsaturi alimentare postprandiale, flatulenta.
Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice:
- tegumente si mucoase icterice
- sistem ganglio-limfatic superficial
- celelalte organe si sisteme sunt in limite normale
71 | P a g e

1.05.17 - astenie - Durere in - combatere -psihoterapie Din
Perturbarea fizica epigastru a durerii analiza
-urmarirea
nevoii de a - dureri in datelor
- prevenirea TA,
avea funcţii epigastru obtinute
complicati temperatura,
vitale în ilor respiratii, am
limite diureza stabililt ca
- supravegh
normale: din punct
erea -
respiraţie, de vedere
functiilor administrare
T.A., puls al
vitale a
dependent
tratamentului
ei
prescris de
pacientei
medic
este vorba
(glucoza, no-
de un
spa – 1 tb.
pacient cu
De 3 ori/zi,
gastrita
piafen – 1
acuta,
f.i.v. la
partial
nevoie)
dependent,
-pregatirea care
pacientei necesita
pentru ingrijiri
recoltarea infirmiere
probelor de privind
sange si combatere
urina a semnelor
indicate de si
medic simptomel
or pe care
le
prezinta:
astenie
fizica,
tegumente
palide.
Pacientul
adopta o
pozitie
72 | P a g e
care sa-i
aline
durerea.
Asigurare
a
conditiilor
igienico-
sanitare si
de mediu
fizic si
uman,
care sa-i
permita
refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administra
rii
medicatiei
prescrisa
de medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportar
e in spital
si apoi la
domiciliu.
2.05.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea pacienta
Incapacitate insuficienta durere, odihnei unui climat nu doarme
a de a se - boala suficiente coresaunzato datorita
odihni slabiciune, r anxietatii,
oboseala - psihoterapie necesita
- ingrijiri
administrare pentru
a de sedative satisfacere
73 | P a g e
la indicatia a nevoii
medicului de a dormi
-aerisirea
salonului
înainte de
culacare
-umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţii
-asigurarea
bolnavului
că nu este
singur
3.05.17 agitatie, nelinistea combatere proprii: Pacientei
Anxietate neliniste, fata de a psihoterapie îi persistă
cresterea diagnostic anxietatii – punerea în starea de
favorabilă, nursei
asigurarea pentru
unui post TV satisfacere
favorit, a acestei
facilitarea nevoi
vizitelorcât
mai dese ale
membrilor
apropriaţi
din familie
delegate:
administrare
a medicatiei
prescrise de
medic
74 | P a g e

4.05.17 dificultate anxietate, combatere proprii: - bolnava partial
ineficacitate de a-si durere in a durerii si
creerea unui dependenta in
la nivel exprima hipocondru anxietatii,microclimat ceea ce
intelectual ideile si l drept incurajare corespunzato priveste
a bolnavei p
r, punerea la nevoia de a
de a-si
a dispoziţie a comunica
exprima
r unor
gandurile
e broşuri/plian
si r te
sentimente
i informative
le l despre
e hepatită şi
soluţii de
tratament
4.05.17 Frisoane Incapacitat Pacienta Proprii: T in momentul
care ea de a sa aibe aplicarea de frisonului este
Perturbarea
nevoii de a cedeaza la mentine T temperatur buiote cu apa 39,80 C; dupa
mentine medicatia in limite a corpului calda, interventii T
obisnuita normale in limite frictionarea devine 36,40
temperature
normale tegumentelor C
in limite
pacientei
normale
Delegate:
administrare
a de
algocalmin 1
fiola i.v.
5.05.17 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnava
refuz de a invata sau durere in sociala bolnava prezinta stare
invata sau de a hipocondru generala buna,
de a cunoaste l drept, evolutia bolii
cunoaste teama de a in spital sub
cunoaste dieta, repaos si
adevarul tratament este
buna, se
obtine
ameliorarea si
se externeaza
cu urmatoarele
75 | P a g e
recomandari:
evitarea
eforturilor
fizice de orice
natura, regim
alimentar
hipocaloric,
hiposodat, cu
toti principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilor,
acriturilor,
grasimilor de
origine
animala
6.05.17 incapacitate schimbarea psihoterap asistenta bolnava partial
Perturbarea a de a-si modului de ie mobilizeaza dependenta in
nevoii de a indeplini viata pacienta ceea ce
fi util functiile pentru a priveste
legate de un desfasura o nevoia de a se
rol social ocupa cu ceva
7.05.17 Incapacitate Greúri, Asigurare Proprii: Pacienta nu
Perturbarea de a asimila varsaturi, a unei asigurarea mai prezinta
nevoii de a alimentele flatulenta alimentatii unei senzatie de
se alimenta cantitative alimentatii voma si
si neflatulente apetitul se
calitative repartizata in normalizeaza.
portii Pacienta
fractionate si refuza
la intervale alimnetele
de 3 ore; grele, avand
asigurarea un apetit
unui aport preferential
hidric pentru supele
corespunzato de zarzavat.
76 | P a g e
r spatiat
Delegat:
adminstrarea
de solutii
perfizabile
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metoclopram
id – 1 fiola,
no-spa – 1
fiola)
7.5.17 - Dureri in Pacienta Pacienta s Proprii: se Durerea din
Perturbarea epigastru este a se ajuta epigastru se
nevoii de a imobilizata mobilizez pacienta sa- atenueaza in
avea o buna in pozitia e, sa si schimbe intensitate,
postura de cubit prezinte o pozitia si sa pacienta
lateral stare de faca plimbari facand
drept, cu bine, sa fie scurte. plimbari
pumnul in indepartat Delegate: scurte in
epigastru a durerea Administrare vederea
ameliorand de antialgice realizarii
durerea si igienei
antispastice personale
(piafen – 1
fiola i.v. sau
i.m., no-spa
– 1 fiola
i.m.)
8.05.17 Imposibilita Constipatie Pacienta Proprii: Pacienta si-a
Perturbarea tea de a sa prezinte asigurarea reluat tranzitul
nevoii de a avea o o unei intestinal in
elimina eliminare eliminare alimentatii urma
normal adecvata bogate in efectuarii
fibre, clismei
admisnistrar evacuatorii
ea de lichide
77 | P a g e
si asigurarea
mobilizarii
Delegate:
adminsitrare
a de
purgative
usoare
(carbine – 1
tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)
8.02.17 Apatie, anxietate, educatie asistenta bolnava partial
Perturbarea dezinteres durere in sanitara creeaza dependenta in
nevoii de a fata de cei hipocondru activitati ceea ce
se recrea din jur l drept creative la priveste
care sa nevoia de a se
participe recrea
pacienta
Epicriza
Pacienta internata in sectia Boli interne se externeaza cu urmatoarele
recomandari:

stres si neliniste.


6. Cura balneara in statiunile Slanic Prahova, Baile Herculane, Vatra
Dornei.
78 | P a g e
CONCLUZII
Gastritele reprezinta un grup de afectiuni simptomatice sau asimptomatice,

produse de variati factori etiologici si definite prin leziuni inflamatorii ale
mucoasei gastrice. Deseori este asociată şi cu inflamaţia duodenului, numindu-se
gastro-duodenită.
Principalele simptome ale gastritei sunt: dureri în epigastru, greţuri, vărsături

(apar şi după ingerarea apei); Stare generală alterată cu semne de deshidratare
(piele uscată, oligurie, sete intensă), inapetenţă, gust rău în gură şi uneori miros
fetid; Limbă saburală, constipaţie sau diaree.
Tratamentul este atat profilactic bazat pe respectarea igienei alimentare, cat

si curativ de ordin dietetic, bazat pe evacuarea stomacului prin spălătură gastrică
cu apă caldă sau provocare de vărsături; repaus la pat în primele zile; regim hidric;
ceaiuri slabe (tei, mentă, muşeţel), supă de zarzavat, - cantitatea alimentelor în
funcţie de toleranţa bolnavului şi gradul de deshidratare. Dacă după 2-3 zile
simptomele dispar (greţuri, vărsături, diaree) se permit: pireuri de legume, lichide
uşor îndulcite, paste făinoase, brânză de vacă, carne slabă fiartă, ou fiert.
Alimentele iritante sunt prăjelile, condimentele, alcoolul, cafeaua, insa nu

orice abuz de alcool sau supraalimentare cu alimente trebuie etichetată drept
gastrită. La indivizi normali, după evacuarea conţinutului alimentar, starea
generală este bună, iar bolnavii se pot alimenta în condiţii normale.
Desi în formele severe, bolnavii pot rămâne cu sechele de gastrită cronică, în

general, gastrita are o evoluţie favorabilă. Îngrijirea bolnavilor suferinzi de gastrita
reprezinta o problema rezolvabila mai putin prin tratament medicamentos si mai
mult printr-un regim de viata igienico-dietetic, bazat pe constientizarea cauzelor
emotionale ale bolii, pe vindecarea traumelor și rănilor emoționale, pe odihna,
eliminarea stresului și a tensiunilor inutile, petrecerea timpului în sânul naturii.
79 | P a g e
BIBLIOGRAFIE
1. C. Mozes - "Tehnica Ingrijirii Bolnavului" - Editura Medicala, Bucuresti, 1978

2. Titirca Lucretia – “Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare nevoilor fundamentale”, vol.I, ed.Viata medicala Romaneasca,
Bucuresti, 2003.
3. Titirca Lucretia – “Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali”, ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2001.
4. Titirca Lucretia –“Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii
medicali”, ed.Viata medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003.
5. Titirca Lucretia –“Urgentele medico-chirurgicale, sinteze”, ed. Medicala,
Bucuresti, 2005.
6. Dr. Georgeta Aurelia Balta, “Tehnici generale de ingrijire a bolnavilor”,
E.D.P. Bucuresti, 1995
7. Dr. Corneliu Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Ed.
ALL 1995
80 | P a g e

Final - Ingrijirea Bolnavului Cu Gastrita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Final - Ingrijirea Bolnavului Cu Gastrita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Îngrijirea bolnavului cu gastrită - Proiect 2017

Am ales această temă, îngrijirea bolnavului cu gastrită, din cauza

I. Noțiuni de anatomia si fiziologia stomacului

Stomacul este un organ intraperitoneal, cu proiectie abdominala si

Stomacul are o mobilitate apreciabila, mijloacele sale de fixare fiind

Bursa omentala asigura mobilitatea deplina a stomacului fata de planul

Forma stomacului este foarte variabila. Tinând cont de variabilitatea

1. doua fete (anterioara si posterioara)

Marginea dreapta numita si mica curbura este alcatuita din doua

Marginea stânga denumita marea curbura continua marginera stânga a

Orificiul prin care stomacul comunica cu esofagul, cardia se afla pe

Orificiul de comunicare al stomacului cu duodenul, pilorul este circular

Din punct de vedere anatomic si chirurgical stomacul este împartit în:

- portiunea verticala formata din fundul stomacului (fornix), segment

- portiunea orizontala, subdivizata în doua segmente: antrul piloric care

Fata anterioara se afla în contact direct cu peretele toracic, cu peretele

Fata posterioara constituie peretele anterior al bursei omentale prin

Cardia este acoperita de marginea posterioara a ficatului, se afla la cca. 3

Posterior vine în raport cu: pilierul stâng al diafragmei si cu artera aorta.

Pilorul este relativ mobil si proiecteaza la dreapta primei vertebre lombare

Anterior este acoperit de lobul patrat al ficatului, iar posterior vine în

Raporturile stomacului cu peritoneul.

Peritoneul de pe fata anterioara se reflecta si continua cu peritoneul

Pe mica curbura se formeaza ligamentul gastro-hepatic, parte

Pe marea curbura peritoneul formeaza: ligamentul gastro colic (uneste

Artera gastrica stânga, originara din trunchiul celiac, descrie o crosa în

ramuri: anterioara si posterioara ce se anastomozeaza cu ramuri similare în

În prima sa portiuni, înainte de a se diviza, da nastere la una sau mai multe

Cercul arterial al marii curburi este format din arterele gastro-epiplooice

Polul gastric superior primeste sânge din artera diafragmatica inferioara

Vena gastro-epiploica stânga se varsa în vena splenica, vena gastro –

Venele gastrice stânga si dreapta se varsa direct în vena porta.

La nivelul cardiei, plexul venos submucos tributar venei gastrice stângi se

Limfaticele stomacului proximal se anastomozeaza cu cele ale esofagului

Exista comunicari si între limfaticele stomacului si cele ale duodenului.

Se disting patru zone gastrice de drenaj limfatic:

• Zona I – cuprinde regiunea superioara a micii curburi, limfa fiind

• Zona II – regiunea distata, antrala a micii curburi este drenata în

• Zona III – cuprinde portiunea proximala a marii curburi, cu drenaj în

• Zona IV – cuprinde regiunea antrala a marii curburi; dreneaza limfa în

Inervatia stomacului este autonoma si dubla, parasimpatica si simpatica.

Inervatia simpatica îsi are originea în segmentele medulare T5-T10.

Structura peretelui gastric – cuprinde mai multe straturi (tunici) distincte:

• Seroasa este reprezentata de peritoneul visceral;

• Musculara gastrica este foarte bine dezvoltata, are o grosime medie de

 stratul longitudinal (format din fibre dispuse longitudinal)

 stratul circular (fibre dispuse circular, ce formeaza sfincterul piloric)

 stratul oblic (specific stomacului).

• Submucoasa este alcatuita din tesutul conjunctiv lax si contine o retea

• Mucoasa formeaza pliuri longitudinale orientate în axul mare al

Mucoasa este friabila, mai subtire în regiunea cardica si a fornixului, mai

Epiteliul mucoasei gastrice este de tip cilindric unistratificat cu celule de

 Celule mucoide secretoare de mucus, dispuse catre gâtul glandei;

 Celule principale sau de zimogen care secreta pepsinogenul si se afla

 Celule parietale, mai mari, departate de lumenul glandular care

Glandele pilorice sunt localizate în regiunea antrala si sunt alcatuite din

Stomacul are o intensa activitate functionala, motorie si secretorie,

Functia motorie a stomacului cuprinde capacitatea de

• de framântare si amestecare cu sucurile digestive a lobului

• evacuarea intermitenta a continutului digestiv, devenit chim

• Existenta la nivelul esofagului distal a unei zone cu presiune crescuta

• Mecanismul valvular al unghiului cardio-tuberozitar Hiss careia îi

• Dispozitia pilierului diafragmatic drept care intervine în mentinerea