(Conspectul conține posibile greșeli caligrafice, in rest sper să vă ajute)

Spor la inavat!

Biologia plantelor(Botanică)

1.Clasa Ascomycetes(ciuperci evoluate):

Familia hypocreaceae:
Cornul Secarei(Claviceps purpureea):

Principii active/toxice si activitatea farmaco-/toxicodinamica:

-Sclerotii de Claviceps purpureea produc 12 alcaloizi derivati ai acidului lisergic si izolisergic.

Clasificarea farmacodinamica a alcaloizilor ergotici

Actiunea farmacodinamica dominanta Alcaloid
OCITOCICA ERGOMETRINA
VASOCONSTRICTORIE ERGOTAMINA
(Cofedol=categoria ERGOTOXINA
antimigrenoase) DIHIDROERGOTAMINA
VASODILATATORIE DIHIDROERGOTOXINA
-Pe langa alcaloizii respectivi, cornul secarei mai cotine si amine: metilamina, trimetilamina,
etilamina, propilamina, hexilamina, colina, acetilcolina si histamina. Se mai intalnesc si sterine,
pigmenti, lipide, saruri minerale.

Actiunea toxica:

-Alcaloizii ergotului au actiune simpaticolitica, oprind stimularea nervilor adrenergici si inhibad

efectele simpaticomimeticelor. Actionand ca blocanti alfa-adrenergici, acesti alcaloizi prezita actiune
ocitocica si vasoconstrictorie periferica. Aproape toti alcaloizii din ergot exercita actiune
vasoconstrictoare la nivelul vaselor periferice, cu alterarea endoteliului vascular si aparitia de
trombi, actiune ce are consecinta gangrena.
-La nivelul SNC, alcaloizii ergotici produc urmatoarele tulburari: deprimarea centrului respirator si
vasomotor si stimularea vagului si centrului vomei.
-Ingerarea de faina de secara cu 10% scleroti provoaca intoxicatia cronica numita ergotism, doza
letala este de 10-20g de corn de secara proaspat. In functie de doza si de sensibilitatea individuala,
boala evolueaza mai departe in 2 forme:

-forma gangrenoasa, manifestari ale vasoconstrictiei: edem, gangrene uscate, dureroase ale
membrelor, mortifierea extremitatilor necrozate;

-forma convulsiva, convulsii tonice, dureri puternice, manifestari produse de afectarea SNC.

2.Grupul CORMOPHYTA/Increngatura Lycopodiaceae

Bradisor(Pedicuta, Talpa ursului)/Lycopodium clavatum.

Principii active si toxice:

-Datorita continutului in alcaloizi piridinici, clavatina, licopodina, clavatoxina si nicotina, pulberea

obtinuta din sporii plantei sunt folositi in dermatologie, cosmetica si tehnica farmaceutica.
Utilizari terapeutice:

-Se utilizeaza pulberea obtinuta din sporii uscati ai plantei in operatiunea de conspergare, adica
acoperire a pilulelor, bolurilor, ovulelor si supozitoarelor cu un strat antiadeziv. Pulberea de spori are
efect cicatrizant prin aplicare locala pe rani, ragade, fisuri anale, etc.
-Alt produs vegetal utilizat in terapie este Lycopodii herba, produs format din ramurile fara spice si
fara tulpini taratoare. Sub forma de decoct manifesta eficienta buna in tratarea alcoolismului si
tabagismului(faza de sevraj).
-Lycopodium selago, cornisorul contine alcaloizi din grupa flabelidanului, are eficienta buna in
maladia Alzheimer.
Lycopodium serratum, bradisorul, contine huperzinele A si B, licopodina, licolodina si seratidina.

3.Familia Equisetaceae
Coada calului/Equisetum arvense
Produse vegetale:

-De la Equisetum arvense se folosesc tulpinile sterile, uscate, ce prezinta un continut de substante
solubile de min. 20%. Aceste tulpini poarta numele de Equiseti herba sau Equiseti minoris herba.

Principii active si toxice:

-Planta contine o saponozida, equisetonina (5%), care prezinta usoare propietati hemolizante si care
prin hidroliza pune in libertate equisetogenol, fructoza si arabinoza. In planta s-au mai evidentiat si
flavonozide si bioxid de siliciu. Mai contine si urme de acid asorbic, steroli, acid cinamic, acid oxalic,
acid malic, acid aconitic, acid dicafeonil-tartric si acid 5-O-cafeoil-sikimic si un ulei volatil cu efect
diuretic. Contine de asemenea rezine, alcaloizi sub forma de urme(nicotina) si o dimetilsulfona.

Actiune terapeutica:

-Prezinta actiune diuretica, antiinflamatoare, antiedemoasa, datorita sinergismului dintre

saponozide, flavonozide, uleiul volatil si dioxidul de siliciu. Saponozidele consolideaza tesutul
conjunctiv. Sucul de planta proaspata prezinta actiune hemostatica.

Actiunea toxica:

-Toxicacitatea in cea mai mare parte este data de o substanta cu actiune antivitaminica B1 si este
intalnita prevalent la cai.
-Intoxicatia acuta nu este cunoscuta, dar cea cronica apare adesea la cabaline, ovine si taurine dupa
o pasunare de mai multe zile, cand nutretul contine 5% Equiseti herba. Se manifesta prin tulburari
digestive, tulburari ale SNC, tulburari renale, diminuarea secretiei de lapte, hemoglobinurie, avorturi
spontane.
-La cabaline predomina simpomele nervoase: necoordonare motorie, astazie(dificultatea de a sta in
picioare), hiperexcitabilitate si manifestari de polinevrite(arcuirea gatului si a spatelui, abductia
membrelor, contractii clonice), care dispar dupa tratamentul cu vitamina B1.
-La rumegatoare, simptomatologia debuteaza cu scaderea lactatiei, absenta apetitului si a rumegarii,
sindom enteric, edem laringian, care nu cedeaza la tratament cu vitamina B1 dar cedeaza la terapia
cu eter alfa-octanecilgliceric. Intoxicatia poate avea pronostic letal.
Utilizari terapeutice:

-Se utilizeaza tulpinile sterile sub denumire de Equiseti herba pentru propietatile sale diuretice. Se
prescrie in terapia reumatismului, poliartritelor, artrozelor, edemelor picioarelor si in afectiuni
inflamatorii care insotesc fracturile si degeraturile. Utilizarea Equiseti herba se face sub forma de
infuzii, comprese si bai partiale.

4.Omag/Aconitum tauricum

Principii active si toxice:

-Toate organele plantei, dar mai ales radacina tuberizata(Aconiti tuber) si semintele(Aconiti semen),
manifesta toxicitate prin cele doua grupe de alcaloizi pe care le contin:
-grupa napelinei;
-grupa aconitinei.
-Cel mai toxic dintre alcaloizi este aconitina, isi exercita actiunea toxicodinamica la nivelul SNC si la
nivelul miocardului, paralizand terminatiile nervoase senzitive si motorii periferice si centrii nervosi
din bulb. Doza letala pt om este de aconitina pura este de sub 1mg, iar pentru tuberul de de aconit
este de cateva grame. La cal, doza letala de aconitina pura este de 10-12mg, iar la caine de 2-3mg.
-Intoxicatia se manifesta prin parestezie si anestezie descendenta, vomismente, neliniste,
hipersalivatie, sudoratie, dispnee, bradicardie, hipotermie, sincope. Decesul se produce la 2-3 ore de
la ingerare, iar daca depaseste 5-6 ore se considera evolutie pozitiva spre vindecare.

Utilizari terapeutice:

-Produsul vegetal acceptat este Aconiti tuber din care se prepara, pulbere, tinctura sau sirop. Se
prescrie sub aceste forme ca analgezic in terapia unor nevralgii peristente si antipiretic in stari
gripale.
-Se foloseste si aconitina pura, fie sub forma de pulbere, fie sub forma de pilule in stari gripale,
nevralgii de trigemen, congestii pulmonare etc.

5.Familia PAPAVERACEAE. Rostopasca/Chelidonium majus(Nigelarita, iarba de negi)

Principii active si toxice:

-Atat partea aeriana(Chelidonii herba) cat si radacina(Chelidonii radix) contin doua mari grupe de
alcaloizi: alcaloizi cu nucleu benzilizochinoleinic si alcaloizi cu nucleu naftofenantridinic. Dintre
alcaloii cu nucleu benzilizochinoleinic au fost izolati un numar de 20. Cei mai importanti alcaloizi
sunt: chelidonina, alfa-homochelidonina, beta-homochelidonina, berberina, cheletrina, coptizina,
sanguinarina si protopina.
-Chelidonina prezinta actiune analgezica asemanatoare morfinei, dar mult mai slaba, actiune
spasmolitica asemanatoare papaverinei si actiune citostatica asemanatoare colchicinei.
-alfa-homochelidonina si beta-homochelidonina manifesta actiune narcotica, izomerul beta avand
actiune analgezica locala.
-Berberina este un bun hipotensiv, hemostatic si bacteriostatic.
-Sanguinarina manifesta initial narcoza, apoi convulsii, iar coptizina se remarca prin actiunea sa
colecistochinetica si antimicotica.
-Intoxicatiile cu rostopasca apar rar la animale, datorita mirosului dezagreabil si gustului neplacut al
latexului din planta.

Utilizari terapeutice:

-Latexul proaspat al plantei este folosit in medicina populara pt extirparea tumoretelor, negilor,
rezultatele fiind imbunatatite prin asocierea cu uleiul de catina alba.
-Produsele Chelidonii herba cum radix si Chelidonii herba se recomanda pt propietatile lipotrope,
hipolipemiante, hipocolesterolemiante, antispastice, coleretice si colecistochinetice in afectiuni
hepato-biliare.

6.Familia LILIACEAE. Brandusa de toamna/Colchicum autumnale

Produse vegetale:

-Se folosesc bulbul brandusei de toamna(Colchici bulbus), semintele(Colchici semen), dar cel mai
adesea sunt folosite impreuna(Colchici bulbus et semen).

Principii active si toxice:

-Colchici bulbus et semen contine 1,2% colchicina si alcaloizi derivati de la colchicina.

-Colchicina este insotita in produsul vegetal de derivatii demetilati si dezacetilati: 2-desmetil-
colchicina, 3-desmetil-colchicina, N-formil-desacetil-colchicina etc.

Actiune terapeutica:

-Alcaloizii din Colchium autumnale prezinta actiune analgezica, fiind folosita in tratamentul crizelor
de guta, sub forma de tinctura si extract uscat.(Cel mai eficient analgezic pt crizele de guta)
-Manifesta actiune antimitotica, fiind folosita in tratamentul leucemiilor. Colchicina pura se
administreaza extern in dermatita precanceroasa si psoriazis.
-Colchicina stimuleaza persitaltismul intestinal, accelerand tranzitul intestinal, creste secretiile
biliare, intestinale si urinare.
-Colchicina este unicul remediu pt maladia genetica “febra mediteraneeana”, maladie care apare
numai la barbatii tineri, de tip arab, prezentand un prognostic letal in lipsa tratamentului.
-Demecolina se utilizeaza sub forma injectabila in tratamentul neoplasmelor.

Actiune toxica:

-Colchicina este un alcaloid cu actiune toxica la nivelul maduvei osoase. Actionand toxic si la nivelul
capilarelor, provocand grave tulburari digestive si cardiovasculare.
-Intoxicatia acuta apare la animale in urma ingerarii de seminte ajunse la maturitate, odata cu
aparitia frunzelor. Se manifesta prin tulburari digestive grave, tulburari renale, hematologice,
tulburari respiratorii. Moartea survine in cateva ore in urma paraliziei respiratorie sau colaps
respirator.
-Pentru tratarea intoxicatiei se recurge la spalaturi gastrice cu suspensie de carbune activat si se
administreaza purgative saline.

7.Familia APOCYNACEAE. Vinca rosea(Catharanthus roseus/Locherna rosea)

Produse vegetale:

-Desi produsul vegetal folosit in fitoterapie si ca materie prima pt obtinerea alcaloizilor cu actiune
citostatica se numeste Vinca roseae herba, el este alcatuit nu numai din partea superioara a plantei
ci si din radacinile sale, astfel corect ar fi numita Catharanthi roseae herba cum radix.

Principii active:

-Au fost identificati si izolati 65 de alcaloizi indolici, monomerici si dimeri, alcaloizi impartiti in 7
subgrupe. Dintre acestia doar alcaloizii aflati in stare dimerizata prezinta actiune antitumorala.
-Importanta deosebita prezinta alcaloizii dimeri, vinblastina si vincristina. Acesti 2 alcaloizi ocupa un
rol important in arsenalul terapeutic anticanceros..
-Alcaloizii monomeri sunt reprezentati de ajmalicina, vindolina, vindolinina, catarantina si
tetrahidroalstonina.
-Alti alcaloizi precum catarantina, leurozina, lohnerina si izovindolina manifesta efecte
hipoglicemiante de lunga durata.
-In partea aeriana a plantei au fost evidentiati glicoalcaloizi, antocianozide, flavonozide, iridoide,
enzime, acid ursolic etc.

Actiune si utilizari terapeutice:

-Vinca roseae folium exercuta actiune hipoglicemianta de durata relativ lunga. Extractul apos
administrat unor soareci hiperlipidemici timp de 3 saptamani a condus la scaderea colesterolului,
trigliceridelor, lipoproteinelor circulante cu densitate mica(LDL), deci solutiile extractive de Vinca
rosea sunt folosite ca potentiali factori antiaterogenici.
-Efectul antiinflamator, comparabil cu al fenilbutanozei, constituie o alta calitate terapeutica a
plantei.
-Alcaloizii dimeri poseda propietati mitoclazice de tip colchicina(inhiba mitoza leucocitelor in
metafaza)
-Vincristina se utilizeaza sub forma de sulfat in diferite preparate in leucemii acute, boala Hodkin,
limfosarcoame, reticulosarcoame, coriocarcinom, carcinomul mamar, cervical si de prostata.
-Vinblastina conditionata sub forma unor preparate injectabile da rezultate bune in tratamentul
maladiei Hodkin, limfosarcomului, neuroblastonului, cancerului ovarian, testicular si mamar.

Actiune toxica:

-Alcaloizii dimeri se folosesc doar in stare pura, ei avand o toxicitate ridicata ca orice substanta
citotoxica, care actioneaza in egala masura asupra celulelor bolnave si sanatoase. Tratamentul cu
acesti alcaloizi au diverse efecte adverse, depinzand de doza cu care se incepe.
-Terapia cu vincaleucoblastina este insotita de aparitia leucopeniei, trombocitopeniei, polinevritei,
tulburari digestive, dureri musculare, alopeciei etc.
-Vincristina este mai putin toxica asupra maduvei hematopoetice, in schimb are un potential
neurotoxic mai ridicat, provocand parestezii la nivelul extremitatilor, ptoza palpeabra, stari astenice,
cefalee, nevralgii, alopecie, tulburari digestive.

8.Tisa/Taxus baccata

-Frunzele tisei au un continut superior de taxol, 10-desacetilbacatina III.

Actiune terapeutica si utilizari terapeutice:

-Taxolul exercita actiune antimitotica fusoriala.

-Datorita actiunii antimitotice a taxolului, aceasta se extrage in stare pura din tisa europeana si
utilizata sub forma de solutii injectabile si perfuzabile in terapia cancerului local sau metastazic
ovarian, mamar, pulmonar, cerebral si laringian.

Actiunea toxica:

-Taxolul administrat pe cale parenterala determina aparitia unor fenomene toxice cum ar fi: aparitia
de leziuni ulcerative la nivelul mucoasei digestive, alergii, hipotensiune, scaderea granulocitelor
neutrofilelor etc.

9.Familia CANNABINACEAE. Canepa/Cannabis sativa

Produs vegetal:

-In teraputica a fost folosit si sub deumirea de Cannabis indicae herba, produsul alcatuit din tulpinile
si florile femele de Cannabis sativa varietatea indica. Aceeasi planta cultivata in zona temperata nu
sintetizeaza tetrahidrocanabiolul(THC), principiul activ cu actiune halucinogena. Pt sintetizarea THC,
planta are nevoie de temperaturi de peste 35 grade Celsius pe toata perioada verii.
-In India sunt intalnite numeroase produse pe baza de canepa:
-Bhang este produsul obtinut prin sectionarea partii aeriene superioare a plantei cu flori femele.
Contine multa celuloza si putina rezina, consumandu-se sub forma de dulceata sau bauturi.
-Ganga este masa rezinoasa obtinuta din varfurile florale femele, aflandu-se in amestec cu sepale si
resturi de frunze. Acest sortiment este fumat dupa ce se amesteca cu tutun si se ruleaza sub forma
de tigarete.
-Charas este o rezina recoltata de la planta inflorita si se consuma la fel ca ganga, fiind insa mult
mai apreciat datorita continutului in principiu activ halucinogen mai ridicat.

Principii active si toxice:

-Canepa contine 30 de derivati de 2-5-pentil-rezorcinol, toti fiind cunoscuti sub numele de

canabiode. Preursorul acestei clase este un compus terpenoidic, acidul canabidiolic, substanta cu
propietati bacteriostatice si sedative. La temperaturi de peste 35 grade Celsius, acidul canabidiolic
este transormat in THC derivat ce manifesta actiune halucinogena, daca temperaturile sunt sub 35
de grade, acidul canabidiolic se transforma in canabicromen, canabinoida cu propietati analgezice si
sedative.

Actiune farmacologica si toxica:

-Principiul activ din canabis, tetrahidrocanabiolul, manifesta initial actiune excitanta asupra SNC,
apoi actiune deprimanta. Deprima functia respiratorie si accelereaza ritmul cardiac. Efectele
halucinogenice se manifesta la 30-60 minute de la ingerare si in doar cateva minute de la inhalare.
THC induce carcinogeneza la nivel pulmonar si, asa cum arata ultimele cercetari este teratogen.
Intoxicatia cronica numita “canabism”, este o toxicomanie majora si se caracterizeaza prin
dependenta psihica puternica, tulburari neuropsihice, digestive, degradare fizica si psihica.

Utilizari terapeutice:
-Marijuana sau sucul proaspat de Cannabis se utilizeaza in Nepal ca antidiareic. In SUA produsele pe
baza de Cannabis sunt admise in terapia anticanceroasa datorita efectului euforizant si analgezic,
care ajuta bolnavul sa se detaseze de conditia sa de condamnat la o boala fatala, efectului relaxant
muscular si anticonvulsivant, efectului antimicrobian al canabiolului, care previne instalarea unor
infectii favorizate de imunosupresia caracteristica acestei boli.

10.Familia SOLANACEAE. Matraguna/Atropa belladonna(Doamna mare,Cireasa lupului)

Principii active si toxice:

-Intreaga planta prezinta toxicitate datorita continutului in alcaloizi cu nucleu tropanic, cel mai
important fiind L-hiosciamina. In urma uscarii sau extragerii, hiosciamina sufera un proces de
racemizare in urma caruia rezulta racemiul DL-hiosciamina sau numita si atropina.
-Atropa belladonna mai contine si alti alcaloizi, cum ar fi, scopolamina, hioscina, beladonia,
apoatropina, tropanol si scopina. Contine de asemenea baze volatile, reprezentate de piridina, N-
metil-pirolina, nicotina, cuschigrina.

Produse vegetale:

-Se utilizeaza frunzele de matraguna sub denumirea de Belladonnae folium datorita actiunii
parasimpaticolitice a alcaloizilor tropanici. In terapeutica se gasesc diferite preparate galenice:
Tinctura Belladonnae, Extractum Belladonnae siccum, preparate ce manifesta actiune spasmolitica.
-Alt produs vegetal al matragunei este Belladonnae radix din care se prepara extractul uscat si din
care se extrage atropina pura, folosita in oftalmologie.

Actiune terapeutica:

-Toti alcaloizii cu nucleu tropanic manifesta actiune parasimpaticolitica, blocand efectele colinergice
postganglionare. Hiosciamina reduce secretiile salivare, lacrimale, nazale, bronsice si gastrice, scade
tonusul si motilitatea tractului gastrointestinal, biliar, renal si bronsic. Atopina manifesta in principal
actiune antiemetica, midriatica, antisecretorie. Apoatropina este extrem de toxica si toate
preparatele pe baza de atropina trebuie sa fie lipsite de urme de apoatropina.

Utilizari terapeutice:

-Preparatele farmaceutice sunt prescrise datorita actiunii spasmolitice in tratamentul enterocolitelor

acute si cronice, diaschineziei biliare, in tulburari digestive provocate de hiperaciditate, astm bronsic
etc. Sub forma de solutie injectabila, atropina pura este folosita in oftalmologie, pt examenul
fundului de ochi.
-Atropina reprezinta antidotul in intoxicatiile cu ciuperci si pesticide organofosforice. Atropina
prezinta actiune spasmolitica si analgezica, fiind recomandata in tratamentul maladiei Parkinson.

Actiunea toxica:

-Alcaloizii tropanici prezinta numeroase efecte toxice: tulburari digestive, tulburari oculare, tulburari
respiratorii, tulburari cardiovasculare si tulburari renale.
-Intoxicatia acuta se manifesta prin congestia mucoaselor, uscaciunea cavitatii bucale cu sete
persistenta, insuficienta respiratorie, constipatie, midriaza, hiperexcitabilitate, convulsii, coma cu
insuficienta respiratorie. Se combate prin spalaturi gastrice cu carbune activat si administrarea de
purgativ salin, iar ca antidot fiziologic se administreaza pilocarpina.

11.Familia CANNABINACEAE. Hamei/Humulus lupulus

Produsul vegetal:

-Planta se cultiva pt florile femele, indispensabile prepararii berii, care se utilizeaza in terapeutica
sub denumirea de Lupuli strobuli. Se folosesc de asemenea perii glandulari, desprinsi de pe florile
femele dupa uscarea si scuturarea acestora. Sunt cunoscuti sub denumirea de Lupuli glandulae. Se
utilizeaza in terapeutica si ulei volatil, Lupuli aetheroleum.

Principii active:

-Planta contine principii amare rezinoase, concentratia cea mai mare gasindu-se in florile femele si in
perii glandulari. Principiile amare din Humulu lupulus se gasesc sub forma de izomeri: alfa-acizi si
beta-acizi. Alfa-acizii sunt reprezentati de humulona, cohumulona, prehumulona, posthumulona si
adhumulona. Beta-acizii din hamei sunt reprezentati de lupulona, adlupulona si colupulona. Gustul
amar specific hameiului este dat de humulona si lupulona.
-Hameiul contine flavonoide, acizi fenolici, taninuri, aminoacizi, estrogeni.
-Uleiul volatil din hamei contine aproximativ 150 de compusi chimici, cel mai important fiind alfa-
cariofilenul.

Actiune terapeutica:

-Amestecul de principii amare si ulei volatil este cunoscut sub denumirea de lupulina, este folosit pt
aromatizarea berii.
Produsele vegetale ale hameiului au actiuni sedative.
-Produsele vegetale pe baza de Humulus lupulus prezinta actiune antibacteriana.
-Hameiul se recomanda in nevrozele sexuale ale barbatilor, datorita continutului in estrogeni cu
actiune afrodisiaca.
-Xantohumolul si hexahidrocolupulona din hamei exercita actiune antitumorala, inhiband
proliferarea celulelor tumorale.
-Hameiul da rezultate bune in terapia osteoporozei si principiile amare au si o actiune antidiabetica.

Actiune toxica:

-Nu sunt cunoscute intoxicatii la om si la animale.

(in concluzie berea este sanatoasa si nu dauneaza in orice cantitate :)

12.Familia HYPERICACEAE. Pojarnita(Sunatoarea)/Hypericum perforatum.

Produs vegetal:

-Este constituit din tulpinile florale, excluzandu-se partea lignificata. O larga utilizare are maceratul
uleios de Hypericum perforatum cunoscut sub denumirea de Oleum Hyperici coctum sau untul de
sunatoare. Acest macerat se obtine din florile si frunzele proaspete, zdrobite, macerate in ulei
vegetal.
Principii active:

-Glandele secretoare ale plantei contin 0,05-0,3% ulei volatil alcatuit din monoterpene si
sescviterpene. Principiile active predominante sunt derivati diantronici ce au ca reprezentati
hipericina, pseudohipericina si izomerii acestora, protohipericina si protopseudohipericina.
-Hipericina poseda propietati fotosensibilatoare la om si la animalele cu blana alba si de culoare
deschisa. Fotosensibilitatea se manifesta prin prurit intens, multiple procese inflamatorii si edeme la
nivelul tegumentelor.
-Sunatoarea contine si flavonoide sub forma de agliconi, glicozidem si biflavonoide, Dintre acestea
predomina hiperina, rutinul, cvercetolul, cvercetrina, kempferolul si biapigenina.

Actiune si utilizari terapeutice:

-Hyperici herba prezinta actiune coleretica si colagoga si actiune antimicrobiana.

-Untul de sunatoare este folosit ca cicatrizant datorita derivatilor carotenoidici si ca antiinflamator
datorita hipericinei in tratamentul arsurilor de gradul I, contuziilor si mialgiilor.
-Hyperici herba se utilizeaza sub forma de infuzii in afectiuni hepatobiliare, colecistopatii, diarei,
afectiuni genito-urinare. Infuzia de sunatoare se mai utilizeaza si pt actiunea sa antiulceroasa,
antihemoragica si antihemoroidala.
-In prezent, utilizarea terapeutica a sunatoarei se axeaza pe actiunea sa antidepresiva.
-Studiile recente dovedesc ca hipericina din sunatoare manifesta si actiune antitumorala, oprind
multiplicarea celulelor canceroase la nivel cerebral, pulmonar si dermic. Actiunea antivirala fata de
virusurile hepatice de tip I si II si virusul gripei constituie o alta virtute terapeutica a sunatoarei.

Actiunea toxica:

-Prin hipericina, Hypericum perforatum prezinta actiune fotosensibilatoare, ceea ce impune evitarea
expunerii la radiatiile UV de catre cei care au consumat preparate pe baza de sunatoare.
-Datorita inductiei enzimatice pe care o provoaca, preparatele de sunatoare nu se administreaza
concomitent cu digitalice, diuretice pe baza de teofilina, unele citostatice, anticonceptionale orale,
unele medicamente anti-SIDA, rezerpina. Nu se utilizeaza concomitent cu antidepresive IMAO si
antidepresive de tipul fluoxetinei deoarece pericolul potentarii acestora este mare.

13.Familia EPHEDRACEAE. Carcel/Ephedra distachya

Produs vegetal:

-Se utilizeaza partea aeriana a plantei, Ephedrae herba, care se recolteaza in perioada infloririi.

Principii active si toxice:

-Principiul activ al plantei este efedrina, protoalcaloid. Efedrina din punct de vedere chimic se
aseamana cu adrenalina.

Actiune farmacologica:

-Efedrina face parte din clasa simpatomimeticelor cu spectru larg de actiune. Desi prezinta
similitudine structurala cu adrenalina nu se poate fixa pe receptorii adrenergici, dar patrunde in
terminatiile simpatice, eliberand noradrenaina. In consecinta, apare actiune vasodilatatoare mai
slaba decat adrenalina. Provoaca stimulare pshihomotorie, indepartand senzatia de oboseala,
provocand totodata o senzatie de vitalitate crescuta.Din acest motiv, efedrina si preparatele pe baza
de efedrina sunt interzise sportivilor in timpul competitiilor(dopaj).

Actiune toxica:

-Intoxicatia acuta apare destul de rar la animale, doza letala fiind destul de mare. Este intalnita la om
si se manifesta prin greata, voma, anorexie, nervozitate, palpitatii, cefalee, hipertensiune arteriala,
tahicardie, midriaza, fotofobie. Terapia in intoxicatie se face cu spalaturi gastrice cu carbune activat,
administrarea unui purgativ salin si a unui barbituric cu actiune rapida.

14.Familia ERICACAE. Afin/Vaccinium myrtillus

Produse vegetale:

-Importanta pt fitoterapie prezinta fructele de afin(Myrtilli fructus sau Baccae Myrtilli), care se
recolteaza la maturitate.

Principii active:

-Asupra continutului in taninuri a fructelor de afin exista anumite inadvertente, studii fitochimice
mai vechi indicand o concentratie procentuala de 10%, in timp ce studii recente indica o
concentratie mult diminuata, si anume 1,5%. Cert este ca predomina taninurile cateheice.
-Fructele de afin sunt apreciate si pentru continutul in vitamina C, vitamine din complexul B, pectine,
glucide si acizi organici specifici fructelor.

Actiune terapeutica:

-Propietatie astringente imprimate de prezenta taninurilor recomanda Myrtilli fructus in terapia

diareei acute si in afectiunile inflamatorii ale cavitatii bucale.
-Glicozidele cianidolului, delfinidolului si malvidolului manifesta actiune angioprotectoare ce da
activare a procesului de regenerare a purpurei retiniene, ceea ce recomanda produsul vegetal ca pe
un remediu al unor afectiuni oculare.
-Actiunea angioprotectoare a antocianozidelor care se manifesta si la nivelul altor tesuturi si organe,
actiunea antiaterogena si trofica a acestora.
-Myrtilli fructus manifesta, de asemenea, propietati hipoglicemiante, coronarodilatatoare si
diuretice.

Utilizari terapeurice:

-Fructele de afin se folosesc sub forma de decoct sau sub forma de preparate galenice.

15.Familia RANUNCULACEAE. Ruscuta de primavara/Adonis vernalis

Principii active si toxice:

-Intreaga planta contine heterozide cardiotonice, flavone si pregnan derivati. Dintre heterozidele
cardiotonice predomina adonitoxozidaza si cimarozida. Agliconii heterozidelor cardiotonice sunt
adotoxigenolul, strofantigenolul, strofadogenolul si adonotoxogenol.
Actiune toxica:

-Planta este toxica pt animale datorita principiilor active cardiotonice, dar nu exista informatii
precise depre doza toxica. Intoxicatia debuteaza cu tulburari digestive, poliurie, dupa care apar
tulburari cardiovasculare cu incetinirea pulsului urmata de accelerarea acestuia, insuficienta cardiaca
progresiva, convulsii si colaps.

Utilizari terapeutice:

-Prin complexul cardenolidic si flavonele din compozitie, Adonis vernalis manifesta actiune
cardiotonica si diuretica, ceea ce impiedica acumularea glicozidelor in organism. Datorita acestui
fapt, Adonis herba se utilizeaza atat sub forma de pulbere, cat si de infuzii in insuficienta cardiaca, in
pauzele digitalice, angica pectorala si in hipertiroidism.

16.Levantica/Lavandula angustifolia

Produs vegetal:

-Produsul vegetal pentru intrebuintarile terapeutice este reprezentat de florile speciei Lavandula
angustifolia(sin. Lavandula officinalis) din familia Lamiaceae, numit Lavandulae flores, ale caror
corole nu s-au deschis.Inflorescentele se culeg in prima parte a zilei, cand contin cea mai mare
cantitate de ulei si de principii active.

Principii active:

-Florile de levantica contin ulei volatil. Componentele principale ale uleiului volatil care ii confera
aroma specifica sunt linaloolul liber sau esterificat, acetatul de linalil.
-Uleiul mai contine si alti alcooli liberi sau esterificati, precum lavandulol, acetatul de lavandulil, cis-
si trans- ocimenul, cineol, geraniol, camfor.
-Produsul vegetal mai contine taninuri.

Actiune si intrebuintari:

-Produsul vegetal prezinta propietati seative, raspunzator de aceste efecte fiind acetatul de linalil,
care isi manifesta actiunea pe calea receptorilor olfactivi, dar probabl si direct, la nivelul SNC. Ca
fitotranchilizant, Lavandulae flores se indica in stari de neliniste, agitatie psihomotorie, anxietate, in
sindrom neurastenic si in dereglari vegetative
-Produsul prezinta de asemenea propietati spasmolitice, colagoge, carminative, propietati conferite
de flavonoide, acizi fenolici si ulei volatil.
-Actiunea combinata face posibila utilizarea sa in tratamentul tulburarilor functionale ale
abdomenului superior: stomac iritabil de origine nervoasa, sindrom Roemheld, meteorism sau in
tulburari intestinale de origine nervoasa.
-Studii in vitro si in vivo au evidentiat o actiune anestezic locala si antimicrobiene ale uleiului volatil=,
il face utilizabil pe cale externa in tratamentul unor rani minore, arsuri solare sau superficiale,
intepaturi de insecte sau a durerilor reumatice moderate.
-Sub forma de inhalatie, uleiul volatil de lavanda, in asociatie cu cel de menta, este folosit in
tratamentul obisnuit aplicat in bronsita cronica.

17.Spirulina/Spirulina platensis.
Principii active:

-Spirulina platensis constituie un amalgan de nutrimenti, perfect echilibrat si adaptat necesarului

organismului uman si animal. Contine peste 50% principii bioactive intre care albumine, glucide,
vitamine, aminoacizi liberi si proteici, acizi grasi esentiali, macroelemente si microelemente,

Aminoacizii din Spirulina:

-Spre deosebire de alte alge utilizate in terapia moderna sau de sursele nutritive de elita, Spirulina
platensis isi etaleaza superioritatea calitativa si cantitativa prin continutul in acizi aminati esentiali si
partial esentiali.

Substantele vitaminice din Spirulina platensis:

-Concentratia ridicata de vitamine din alga Spiruina platensis ii confera acesteia veritabilul statut de
“complex vitaminic natural si ecologic”. Se remarca valoarea crescuta a tocoferolului si a
ciancobalaminei.

Elemente minerale:

-Spirulina isi completeaza valoarea nutritiva si terapeutica printr-un continut de 15% elemente
minerale, fosforul, fierul si potasiul atingand valori neobisnuite pentru regnul vegetal.

Actiune terapeutica si intrebuintari:

-Spirulina platensis poseda actiune antivirala puternica.

-Spirulina manifesta efecte anticanceroase, efecte constatate in urma a numeroase studii
desfasurate asupra unor forme comune de cancer.
-Spirulina este considerata un puternic tonifiant imunitar. S-a constatat ca administrarea repetata a
unor doze mici de pirulina platensis duce la cresterea imunitatii umorale si celulare. Spirulina
activeaza sistemul umoral, prevalent productia de anticorpi, asigurand organismului o mai buna
protectie in fata atacului agentilor microbieni. Limfocitele T, macrofagele, celulele B si toate celelalte
componente ale sistemului imunitar celular, precum si organele in care aceasta circula prin
intermediul sangelui, isi amelioreaza functiile in urma unui aport constant de alga Spirulina.
-Concluzionand rezultatele a numeroase studii referitoare la valentele Spirulinei platensis si rolul sau
in societatea moderna, trebuie sa-i recunoastem urmatoarele atribute:
1)aliment traditional pentru mexicani si locuitorii Africii de Est;
2)supliment alimentar pentru sportvii de performanta, locuitorii zonelor defavorizate si gusogene ale
Terrei, pentru persoanele cu o viata marcata de stres;
3)virtual super-aliment pentru astronauti;
4)factor antitoxic, eficient mai ales in intoxicatiile cu metale grele si radiatii;
5)factor geriatric, prevenind sau intarziind aparitia maladiilor specifice varstei a III-a;
6)sursa sau inlocuitor de retinol, tocoferol si ciancobalamina;
7)materie prima de vitamina B12;
8)medicament antitumoral, antiviral si imunostimulator;
9)medicament profilactic si adjuvant in cardiologie, oncologie, boli metabolice si de nutritie,
alergologie, etc.
18.Familia ALLIACEAE. Usturoi/Allium sativum.

Produsul vegetal:

-In fitoterapie se folosesc acele formatiuni subterane ale usturoiului cunoscute sub numele de bulbi
sau “capatani”, bulbii fiind formati din mai multi bulbili denumiti popular “catei”.
-In terapeutica bulbii s-au impus sub denumirea de /allii sativi bulbus.

Principii active:

-Produsul allii sativi bulbus contine aliina, un tioderivat cu denumirea chimica S-alil-L-cistein-sulfoxid.
Aliina este o substanta inodora si labila chimic, se converteste in prezenta apei atmosferice si a unei
enzime intr-un derivat cu miros caracteristic numit alicina.
-Alaturi de alicina, in bulbilii de usturoi se gasesc si tiosulfinati.
-In afara de compusii sulfurati, bulbilii de usturoi mai contin saponozide, glucide simple, si fructani,
protide, acilgliceroli.
-Numerosi acizi organici au fost evidentiati in bulbilii de usturoi, precum si vitaminele A, B1, B2, C, E
si PP care maresc valoarea terapeutica a bulibililor.
-Prezenta unor enzime ca: invertaza, aliinaza, ribonucleaza si lipaza, imbogatesc continutul in
principii active
-Valoarea terapeutica a bulbililor este completata de prezenta a numeroase minerale: fosfor, fier,
potasiu, calciu, magneziu, sodium, clor, cupru, mangan, seleniu etc.

Actiunea terapeutica:

-Gratie continutului in tioderivati si seleniu, produsul vegetal de Allium sativum manifesta actiune
antioxidanta, antimcrobiana si antifungica.
-Derivatii sulfurati sunt raspunzatori de efectul hipolipemiant si hipocolesterolemiant prin inhibarea
sintezei de colesterol in ficat si facilitarea eliminarii sarurilor biliare.
-In plus, tiosulfatii sunt constituientii chimici care aduc usturoiului faima de remediu anticanceros,
tireostimulator, antiagregant plachetar si antiparazitar.

Utilizari terapeutice:

-Allii sativi bulbus se utilizeaza in terapia aterosclerozei, hiperlipidemiilor, hipercolesterolemiilor,

hipertensiunii arteriale si a tulburarilor circulatorii in stare proaspata, suc proaspat, sub forma de
extracte apoase, hidroalcoolice, uleioase sau sub forma de pulbere uscata conditionata in capsule.

19.Familia ALLIACEAE. Ceapa/Allium cepa.

Produsul vegetal:

-Deosebita importanta alimentara si fitoterapeutica a speciei Allium cepa este datorata bulbului,
produs vegetal impus in lumea medicala sub numele de Allii cepa bulbus.

Principii active:

-La fel ca si usturoiul, ceapa concentreaza in bulbul sau compusii sulfurati, cepene, zwibelanele si
tiosulfinati.
-Allii cepae bulbus contine, de asemenea, oligofructani, derivati de adenina, proteine si lipide.
-Bulbii de ceapa au si valoare vitaminica prin continutul de tiamina, riboflavina, vitamina A, vitamina
C, vitamina E si vitamina PP.
-Contine si numeroase elemente minerale si saruri.
-In compozitia chimica a bulbului intra si diferite enzime printre care: aliinaza, precum si acizi
organici si anorganici.

Actiune si utilizari terapeutice:

-Datorita continutului in compusi sulfurati, vitamina C si flavonoide, Allii cepae bulbus manifesta
puternica actiune antioxidanta, captand radicalii liberi implicati in maladiile de diferite etiologii.
-Derivatii sulfurati din bulb inhiba ciclooxigenaza si lipooxogenaza, manifestand actiune fibrinolitica.
-Allii cepae bulbus grabeste eliminarea ureei si colrurilor exercitand actiune diuretica, motiv pt care
ceapa se recomanda in afectiunile renale.
-Datorita efectului antimicrobian si expectorant bulbii de ceapa se folosesc sub forma de siropuri,
macerate in ulei si suc proaspat in tratementul afectiunilr respiratorii si a astmului.
-Bulbul de ceapa se mai foloseste ca vermifug si in afectiunile dermatologice.
-In medicina veterinara se foloseste per se ca ruminator, antiparazitar, afectiuni digestive si afectiuni
renale in doze de 0,75-1,5kg(animale mari), 0,1-0,2kg(animale mijlocii), 0,01-0,03kg(animale mici).
-Se utilizeaza si extern pt tratarea unor plagi mici, arsuri, furunculoze sub forma de triturate de bulb
copt in amestec 1:1 cu mierea de albine, ceara de albine, smantana sau unt proaspat.

20.Familia AMARYLLIDACEAE. Ghiocel/Galanthus nivalis.

Principii active si toxice:

-Intreaga planta, dar mai ales bulbul, contine un alcaloid cu actiune antidementiva, galantamina.
-Alcaloidul tertiar, galantamina, este extras din bulbul de ghiocel si purificat, fiind folosit in tratarea
maladiei Alzheimer. Galantina actioneaza pe 2 cai in terapie. In primul rand creste moderat
cantitatea de acetilcolina din creier prin inhibarea acetilcolinesterazinei, ceea ce duce la cresterea
atentiei si cresterea puterii de concentrare. In al doilea rand, sensibilizeaza receptorii nicotinergici,
intesificand actiunea acetilcolinei si a altor neurotransmitatori.

Actiunea toxica:

-Intoxicatia nu este semnalata la animale, aparand doar in urma terapiei cu alcaloid pur. Pt a se evita
efectele adverse se incepe tratamentul cu doze mici. Cu toate acestea apar fenomene ca: voma,
diaree, anorexie, colici abdominali, agitatie, ameteli, tremor.

21.Maselarita/Hyoscyamus niger

Produse vegetale:

-Se utilizeaza frunzele de maselarita sub denumirea de Hyoscyami folium si uleiul de maselarita, un
decoct obtinut din floarea proaspata sau uscata si un ulei vegetal drept vehicul.

Principii active si toxice:

-Alcaloizi torpanici se gasesc in concentratii foarte mici, totalul alcaloidic fiind reprezentat in general
de L-hioscimina si scopolamina.

Actiunea terapeutica:

-Maselarita prezinta actiune farmacodinamica identica cu a matragunei, doar ca prezenta

scopolaminei ii imprima acesteia si actiune hipnotica.

Utilizari terapeutice:

-Datorita actiunii antispastice si narcotice, Hyoscyamus niger se utilizeaza in afectiuni nervoase,

nevroze, maladia Parkinson, nevralgie de trigemen. Sub forma de unguent este folositor in terapia
antihemoroidala, mai intra in componenta tigarilor medicale, folosite in terapiile astmului si a tusei
convulsive.
-Semintele de maselarita sunt folosite in medicinaa traditionala pt calmarea durerilor de dinti.
-Are efect halucinogen prin ungerea intregului corp cu ulei de maselarita, care este absorbit prin
piele.
-Frunzele si semintele sunt folosite in producerea berii Pilsen.

Actiunea toxica:

-Datorita mirosului respingator al plantei, intoxicatia cu planta verde este rara, dar uscata este lipsita
de miros si poate provoca intoxicatii daca se afla in nutreturi. Intoxicatia este intalnita frecvent la
porci.
-Intoxicatia acuta cu maselarita sau scopolamina se manifesta prin somnolenta, inconstienta,
insuficienta respiratorie si edem pulmonar acut.

22.Ciumafaie(Laur)/Datura stramonium.

Produse vegetale:

-Stramonii folium si Stramonii semen reprezinta frunzele si semintele de ciumafaie, fiind folosite in
terapie.

Principii active si toxice:

-Frunzele plantei contin alcaloizi precum: L-hiosciamina si L-scopolamina. In afara de acesti 2

alcaloizi, planta mai contine si alcaloizi secudari, cumarine, acizi organici, taninuri si ulei volatil.

Utilizari terapeutice:

-Stramonii folium se utilizeaza in terapia umana ca parasimpaticolitic, antispastic, antiasmatic si

antiparkinsonian. Ca bronhospasmolitic se utilizeaza sub forma de tigarete si fumigatii.
-Stramonii folium este un important remediu homeopatic.

Actiune toxica:

-Planta provoaca rar intoxicatii la animale, atunci cand se afla in furaje. Foarte frecvente sunt insa
intoxicatiile la copii, care se lasa atrasi de aspectul placut al florilor, si mai ales al fructelor.
-Intoxicatia acuta se manifesta prin inrosirea tegumentelor, uscarea gurii, midriaza, accelerarea
pulsului, diminuarea acomodarii vizuale, tahicardie, excitatii psihomotorii, hipertensiune, haluginatii
si coma.

23.Tutun/Nicotiana tabacum.

Principii active si toxice:

-Planta nu specifica actiune terapeutica, desi in trecut era utilizata pt actunea sa antinevralgica, in
prezent ea este cultivata doar pt frunzele sale pt prepararea tigaretelor. Resturile plantei se folosesc
pt prepararea diverselor insecticide.
-Componentul principal al frunzelor este un alcaloid volatil, nicotina.
-In afara de nicotina, tutunul mai contine si nornicotina, anabazina si anatabina, acesti alcaloizi
gasindu-se sub forma de saruri ale acizilor organici.
-Pentru calitatea tutunului de fumat un rol hotarator il joaca uleiul volatil, substantele proteice si
produsii chimici rezultati din fermentarea frunzelor de tutun.

Actiunea toxica:

-Nicotina patrunde facil in organism pe toate caile, absorbindu-se instantaneu la nivelul mucoasei
bucale si pulmonare si mai lent la nivelul mucoasei digestive.Absortia la nivel cutanat este rapida
pentru nicotina pura, dar inceata pt sarurile de nicotina din tutun. Absortia cutanata a nicotinei din
frunzele umede este foarte ridicata, generand intoxicatia numita “boala tutunului verde”.
-Intensitatea absortiei de nicotina din fum depine de numerosi factori:
--->timpul de expunere, numarul de tigarete fumate, concentratia de nicotina;
--->starea fiziologica a individului, varsta, efort fizic depus, activitate respiratorie, obisnuinta la tutun;
--->temperatura si umiditatea aerului;
--->concentratia de nicotina din aer.
-Dupa ce este absorbita, nicotina este distribuita in toate organele, tesuturile si lichidele biologice,
inclusiv in placenta si lapte.
-Principiul activ(nicotina) din tutun actioneaza asupra sinapselor N-colinergice de la nivelul
ganglionilor vegetativi, muschilor striati si SNC. Doza letala la un adult este de 40-60mg nicotina.
-Actiunea toxica a nicotinei se manifesta la nivelul SNC, provocand la doze mici excitatia si paralizia
centrului respirator bulbar la doze mari.
-Toxicitatea nicotinei se manifesta si la nivelul ap. respirator, ap. cardiovascular, tubului digestiv,
musculaturii; nicotina influenteaza negativ metabolismul glucidic, lipidic si protidic.
-Fumatul tutunului duce la instalarea obisnuintei, tolerantei si toxicomaniei de tip minor.
-Nicotina determina dependenta psihica, iar intreruperea fumatului duce la aparitia sindromului de
abstinenta care se manifesta prin anxietate, iritabilitate, dificultati de concentrare, insomnie,
cresterea apetitului si diminuarea ritmului cardiac.
-Intoxicatia accidentala cu nicotina apare la animale care consuma frunze verzi sau uscate, care
inspira nicotina din frunzele puse la uscat sau daca sunt spalate cu solutii de nicotina.
-Intoxicatia acuta este de 2 forme:

--->forma usoara, care se manifesta printr-o stare pseudoebrioasa, cefalee, transpiratie si frison.
--->forma severa, care debuzeaza cu tulburari digestive, nervoase si cardiace.
-Intoxicatia supraacuta apare la fumatorii care trec brusc de la o doza mica de tutun, la o doza mare
sau la fumatorii pasivi, care sunt pusi in contact cu o concentratie mare de nicotina timp de 1-2 ore.
Se manifesta in prima faza prin: arsuri buco-faringiene, arsuri epigastrice, varsaturi, diaree si colici
abdominali. Faza urmatoare, care poate fi letala, se caracterizeaza prin aparitia tremuraturilor, a
tulburarilor respiratorii de origine bulbara,colaps sau insuficienta respiratorie acuta.
-Intoxicatia cronica poarta numele de tabagism. Este o toxicomanie minora, determinata de 2
factori: factorul fiziologic si factorul psihologic. Tabagismul este datorat nicotinei si celorlalti alcaloizi
din tutun, monoxidul de carbon, substantelor cancerigene si cocangerigene formate din combustie.
Se manifesta prin afectiuni pulmonare, tulburari cardiovasculare, tulburari digestive, afectiuni
oculare, tulburari neuropshici, alterari la nivelul tegumentelor si unghiilor si efecte negative asupra
sarcinii.

24.Familia PAPAVERACEAE. Macul de gradina/Papaver somniferum.

Produs vegetal:

-In terapeutica se foloseste capsula de mac care se recolteaza inainte de maturizare si se numeste
Papaveris immaturi fructus.

Principii active si toxice:

-In stare proaspata se folosesc toate organele plantei, in special capsula imatura, contin un latex alb,
bogat in alcaloizi. Latexul obtinut din incizii practicate in capsulele imature si evaporat, da nastere
opiului,drog cunoscut si folosit din vremuri stravechi. Toxicomania provocata de consumul de opiu
este o forma de dependenta psihica si fizica provocata de abuzul de opiu.
-Pe langa acidul meconic, glucide, rezine si elemente minerale, opiul contine peste 25 de alcaloizi
grupati in 3 clase:
--->alacaloizi cu nucleu morfinanic: morfina, codeina, tebaina
--->alcaloizi cu nucleu izochinoleinic: papaverina, harceina, narcotina
--->alcaloizi cu structura neelucidata
-Morfina exercita actiune analgezica, cea mai puternica dintre toti alcaloizii opiului, dar poate duce
la obisnuinta, toleranta si dependenta fizica si psihica.
-In intoxicatia acuta provocata de alcaloizii morfinanici din opiu, rolul central il ocupa morfina, care
actioneaza asupra intregului ax cerebrospinal, producand deprimarea zonelor superioare si excitarea
zonelor inferioare. Astfel, morfina produce analgezie la doze terapeutice si narcoza la doza toxica.
-Produce deprimarea centrului respirator, centrului tusei, produce mioza, contracta sfincterul Oddi,
provocand constipatie.
-Administrarea repetata a morfinei determina scaderea efectului euforizant, ceea ce impune marirea
dozelor, producand obisnuinta, adictie si dependenta fizica si psihica.
-Obisnuinta este starea generala de administrarea repetata a drogului. Se caracterizeaza prin dorinta
permanenta de administrare a drogului pt a beneficia de starea de euforie si tendinta diminuata de a
creste dozele.
-Toxicomania este intoxicatia cronica cu un drog ce se caracterizeaza prin:
--->nevoia acerba de a continua administrarea drogului;
--->necesitatea de a mari dozele constant;
--->dependenta fizica si psihica, cu declansarea fenomenului de abstinenta la intreruperea
administrarii drogului.
-Sindromul de abstinenta evolueaza sub forma a patru faze:
--->faza usoara: hipersecretie salivara si lacrimala, rinoree, frison, anxietate;
--->faza moderata: irascibilitate avansata, midriaza, anorexie, voma, tremor;
--->faza marcata: polipnee, hipertensiune arteriala, insomnie, inapetenta;
--->faza severa: colici abdominali, diaree, voma, refuzul apei.

--------------------SFÂRȘIT--------------------