Sunteți pe pagina 1din 54

DEMOGRAFIA CONTEAZĂ:

Care este impactul dinamicii populației


asupra economiei Republicii Moldova?
Demografia contează: Care este impactul dinamicii populaţiei asupra economiei Republicii Moldo-
va? Raport analitic axat pe Conturile Naţionale de Transfer pentru Republica Moldova
Acest raport a fost elaborat de către Centrul economic independent “Expert-Grup” având consilierea
expertei internaţionale Doamna Lili Vargha, Research Fellow, Institutul Ungar de Cercetări Demografice,
sub cordonarea generală a UNFPA Moldova.

Autorii (în ordine alfabetică), reprezentând Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”:


 Adrian Lupuşor, Director-Executiv
 Ana Popa, Directoare Program Dezvoltare Durabilă
 Valeriu Prohniţchi, Director Program Cercetare şi Metodologie

Raportul a fost revizuit de către:


t Ronald Lee, Profesor, Universitatea din California, Berkeley, Departamentul de Economie şi De-
mografie şi Centrul de Economie şi Demografia Îmbătrânirii (CEDA), Co-autor al metodologiei
NTA
t Andrew Mason, Profesor, Departamentul de Economie, Universitatea din Hawaii, Senior Fellow,
Centrul East West, Co-autor al metodologiei NTA
t Michael Herrmann, Manager al Innovation Fund, Senior Adviser în Economie şi Demografie,
Oficiul Central al UNFPA
t Eduard Mihalas, Analist de Programe Populaţie & Dezvoltare şi Gender, UNFPA Moldova

© UNFPA, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, 2017


© Expert Grup, 2017
Acest document a fost elaborat cu sprijinul UNFPA, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie în Repub-
lica Moldova, şi Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe, şi nu prezintă neapărat punctul de ve-
dere al MAE al Republicii Cehe, al UNFPA, al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau al oricărei alte organizaţii
afiliate acesteia.

Declinarea responsabilităţii pentru traducere


Traducerea a fost realizată în cadrul companiei Intart Design SRL. Compania de traducere este unicul
responsabil de corectitudinea traducerii.
Cuprins
Acronime . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Sumar executiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1. Sursele de date pentru CNT și discuția calității acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
2. Principalele caracteristici demografice, economice și politice ale Republicii Moldova . . . . . . . . 12
2.1. Populația . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
2.2. Indicatori economici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.3. Tendințele socio-economice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
2.4. Finanțele publice și programele publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3. Ciclul de viață economică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
3.1. Veniturile din muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
3.2. Consumul public . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
3.3. Consumul privat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
3.4. Deficitul ciclului de viață . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
4. Realocările publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
4.1. Influxurile de transferuri publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
4.2. Refluxurile de transferuri publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
4.3 Realocări de active publice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
5. Realocările private . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
5.1. Transferuri inter-gospodării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
5.2. Transferuri inter-gospodării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.3. Venitul din capital privat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
5.4. Venitul din proprietate privată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
5.5. Economii private . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
6. Ediție specială: analiza dividendelor demografice a Republicii Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.1 Despre primul și al doilea dividend demografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
6.2 Metodologia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
6.3 Rezultatele estimării: rata de dependență . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
6.4 Rezultatele estimării: primul și al doilea dividend demografic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
6.5 Implicații de politici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
7. Concluzii şi implicații . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
CNT în Republica Moldova, 2014: Profilul țării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Anexă: Rezultatele analizei sensibilității . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Limitări ale analizei sensibilității . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Diferențe majore între seturile de date demografice oficiale și cele alternative . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
CNT pe bază de date demografice oficiale comparativ cu CNT pe bază de date alternative . . . . . . . 48
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Lista figurilor:
Figura 1. Piramida populației din Republica Moldova, pentru anumiți ani, mii persoane . . . . . . . . . . . 13
Figura 2. Evoluția PIB-ului în Republica Moldova, 1993=100% . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Figura 3. Evoluția structurii producției în PIB-ul din Republica Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Figura 4. Rata de ocupare în Republica Moldova, țările CSI și ECE în perioada 1989-2014, % din
populația ocupată cu vârsta cuprinsă între 15 și 59 de ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Figura 5. Rata șomajului în Republica Moldova, țările CIS și ECE în perioada cuprinsă între 1998 și
2014, % din populația economic activă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Figura 6. Rata de ocupare pe grupe de vârstă în Republica Moldova, % . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Figura 7. Rata șomajului pe grupe de vârstă în Republica Moldova, % . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Figura 8. Veniturile bugetare după sursa principală, % din total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Figura 9. Cheltuielile bugetare după clasificarea economică, % din total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Figura 10. Cheltuielile bugetare după domeniile funcționale, % din PIB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Figura 11. Cheltuielile în programul de protecție socială după subprograme, % din program . . . . . . . . 16
Figura 12. Cheltuielile în programul de educație după subprograme, % din program . . . . . . . . . . . . . . . 17
Figura 13. Cheltuielile în programul de sănătate după subprograme, % din program . . . . . . . . . . . . . . . 17
Figura 14. Evoluția veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, miliarde lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
Figura 15. Evoluția veniturilor bugetului asigurărilor obligatorii de sănătate, miliarde lei . . . . . . . . . . . 17
Figura 16. Distribuţia per capita a câștigurilor salariale provenite din ocuparea internă pe vârste,
după gen, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Figura 17. Distribuţia per capita a compensării lucrătorilor moldoveni din străinătate pe vârste,
după gen, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Figura 18. Distribuţia veniturilor per capita din auto-ocupare, după gen, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Figura 19. Distribuţia venitului din muncă per capita, după gen, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Figura 20. Venituri in muncă per capita, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Figura 21. Veniturile din muncă agregate, miliarde lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Figura 22. Distribuţia de vârstă per capita a consumului public de educație, după gen, mii lei . . . . . . . 23
Figura 23. Distribuţia de vârstă per capita a consumului public de sănătate, după gen, mii lei . . . . . . . 23
Figura 24. Distribuția per caita a consumului public, pe vârste, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Figura 25. Distribuția agregată a consumului public, pe vârste, miliarde lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Figura 26. Distribuția de vârstă a consumului privat de învățământ per capita, după gen, mii lei . . . . . 25
Figura 27. Distribuția de vârstă a consumului privat de sănătate per capita, după gen, mii lei . . . . . . . . 25
Figura 28. Profilul de vârstă al consumului privat, per capita, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Figura 29. Profilul agregat pe vârste al consumului privat, miliarde lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Figura 30. Profilul de vârstă al consumului și venitului din muncă, per capita, mii lei . . . . . . . . . . . . . . 26
Figura 31. Profilul agregat de vârstă al consumului și venitului din muncă, miliarde lei . . . . . . . . . . . . . 26
Figura 32. Profilul de vârstă al deficitului ciclului de viață, per capita, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Figura 33. Profilul de vârstă al deficitului ciclului de viață, agregat, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Figura 34. Finanțarea deficitului ciclului de viață după surse, miliarde lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Figura 35. Finanțarea consumului, procente din deficitul total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Figura 36. Profilul de vârstă per capita pentru influxuri de transferuri publice pentru sănătate, mii lei29
Figura 37. Profilul de vârstă per capita pentru influxuri de transferuri pentru pensii, mii lei . . . . . . . . 29
Figura 38. Profilul de vârstă per capita pentru influxurile de transferuri publice, mii lei . . . . . . . . . . . . 30
Figura 39. Profilul de vârstă agregat pentru influxurile de transferuri publice, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . 30
Figura 40. Profilul de vârstă per capita al IVPF, contribuțiilor la asigurări sociale și de sănătate,
mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Figura 41. Profilul de vârstă per capita al taxelor cu caracter general, granturilor curente și altor
venituri, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Figura 42. Profilul de vârstă per capita pentru transferuri publice, influxuri și refluxuri, mii lei . . . . . . 33
Figura 43. Profilul de vârstă agregat pentru transferuri publice, influxuri și refluxuri, miliarde lei . . . . 33
Figura 44. Profilul de vârstă per capita pentru transferuri publice, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Figura 45. Profilul de vârstă agregat pentru de transferuri publice, miliarde lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Figura 46. Profilul de vârstă al transferurilor publice și private și realocărilor de active, per capita . . . 34
Figura 47. Profilul de vârstă al transferurilor private inter-gospodării și intra-gospodării gospodării,
per capita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Figura 48. Profilul de vârstă al influxurilor intra-gospodării după utilizare, per capita, mii lei . . . . . . . 35
Figura 49. Profilul de vârstă al refluxurilor intra-gospodării, după destinație, per capita, mii lei . . . . . 35
Figura 50. Profilul de vârstă al venitului de capital privat, per capita, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 51. Profilul de vârstă al realocărilor de active private, per capita, mii lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Figura 52. Două tipuri de rată de dependență (față de anul 2000) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Figura 53. Rata de creştere a producătorilor reali (%), consumatorilor reali (%) și diferența dintre
cele două rate (p.p.) (primul dividend demografic) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 54. Distribuţia realocărilor pe vârste, 2014, în lei, per capita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 55. Distribuţia principalelor tipuri de realocări private pe bază de active, 2014, în lei,
per capita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Figura 56. Principalele tipuri previzionate ale realocărilor, în lei per capita (reduse la scară cu venitul
mediu din muncă al grupelor de vârstă 39-40 ani) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Figura 57. Distribuția populației după vârstă, mii persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Figura 58. Structura populației pe grupe de vârstă, % . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Figura 59. Sensibilitatea consumului și venitului muncă la seturile de date demografice . . . . . . . . . . . . 49
Figura 60. Sensibilitatea venitului salarial și celui din auto-ocupare la seturile de date demografice . . 49
Figura 61. Sensibilitatea consumului privat la seturile de date demografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Figura 62. Sensibilitatea transferurilor publice la seturile de date demografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Figura 63. Sensibilitatea transferurilor private la seturile de date demografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Acronime
BP – Balanţa de plăţi

CCD – Centrul de Cercetări Demografice

ECE – Europa Centrală şi de Est

CSI – Comunitatea Statelor Independente

IVO – Impozitul pe venit al organizaţiilor

ISD – Investiții străine directe

PIB – Produsul intern brut

CBGC – Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice

FMI – Fondul Monetar Internațional

DCV – Deficitul ciclului de viață

AFM – Ancheta Forței de Muncă

MDL – Leu moldovenesc (moneda națională în Republica Moldova)

BNM – Banca Națională a Moldovei

BNS – Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova

CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină

CNAS – Casa Naţională de Asigurări Sociale

CNT – Conturile Naționale de Transfer

IVPF – Impozitul pe venit al persoanelor fizice

PPC – Paritatea Puterii de Cumpărare

RL – Restul lumii

SCN – Sistemul Conturilor Naţionale

RD – Rata de dependență

ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite

UNFPA – Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie

TVA – Taxa pe valoarea adăugată

II RM – Al Doilea Război Mondial


Introducere
Sistemul Conturilor Naționale de Transfer (CNT) a fost elaborat relativ recent și este conceput să
îmbunătățească înțelegerea dimensiunilor inter-generaționale ale economiilor moderne. Conceptual
vorbind, CNT a apărut ca urmare a unei serii de cercetări și contribuții, care au început să apară în anul
1958 odată cu lucrarea lui Paul Samuelson privind Modelele cu Generații Suprapuse. În mod direct însă,
CNT, ca sistem coerent statistic și de contabilitate, se bazează pe contribuțiile metodice și cercetările fun-
damentale efectuate de Ronald Lee și Andrew Mason (Lee și Mason 2011, ONU, 2013).
Principala caracteristică a CNT este dezagregarea pe vârste a celor mai importante agregate și fluxuri
economice înregistrate la nivel macro – consumul, veniturile din muncă, transferurile publice și private,
economiile etc. CNT corespunde în totalitate și completează, în acest sens, Sistemul Conturilor Naționale
(SCN). Reprezentarea detaliată a fluxurilor economice între generații oferă informații importante în ceea
ce privește modul în care șocurile de politici și cele economice afectează oamenii la diferite etape ale
vieții.
Logica CNT se bazează pe un aspect bine cunoscut al vieții: consumul și veniturile oamenilor variază
semnificativ la diferite vârste, iar raportul consum-venit reflectă necesitățile și abilitățile lor de a satis-
face aceste necesități prin munca proprie. Excedentele generate de unele generații sunt folosite pentru a
finanța deficitele altora, lucru ce reflectă cel mai important concept al CNT – ciclul de viață economică.
În mod tipic, persoanele vârstnice și tinerii sunt mai puțin productivi și consumă mai mult decât produc,
lucru ce duce la deficit în ciclul de viață. Persoanele apte de muncă prezintă, de regulă, un model opus: ele
generează surplusuri în ciclul de viață, fiind mai productive și consumând mai puțin. Surplusurile lor sunt
folosite, direct sau indirect (prin intermediul unor instituții), pentru a finanța lacunele aferente consumu-
lui altor categorii de vârste. Oamenii pot, de asemenea, să-și folosească economiile acumulate anterior,
pe parcursul vieței active ca să-și finanțeze consumul propriu la bătrânețe, iar tinerii, dimpotrivă, pot lua
credite pe care le vor plăti mai târziu, când vor fi în ciclul activ al vieței.
În cadrul unei rețele mondiale specializate în compilarea CNT, echipele de cercetare din mai mult de 50
de țări au creat sau sunt în proces de a crea sisteme naționale de CNT1. Republica Moldova s-a alăturat
rețelei în anul 2016, UNFPA Moldova oferind sprijin în elaborarea primelor estimări naționale privind
CNT. Adoptarea unei perspective inter-generaționale în politicile economice și sociale este deosebit de
importantă mai ales în țările ce trec prin schimbări demografice semnificative, precum îmbătrânirea
populației, migrarea populației apte de muncă și scăderea ratelor fertilității. CNT ar putea furniza informații
valoroase pentru analiza durabilității sistemului economic moldovenesc, a echității inter-generaționale a
sistemului de protecție socială, precum și a distribuirii poverii fiscale între generații. Moldova întâmpină
multe provocări de dezvoltare, însoțite de dificultăți economice și demografice. Începând cu anul 1999, se
constată un spor natural negativ, precum și o depopulare rapidă și persistentă a mediul rural. Cresc presi-
unile asupra sistemelor publice, inclusiv în sistemul pensiilor, educației și sănătății. Aceste provocări sunt
completate de multiplele disfuncții ale economiei, reflectate prin rata scăzută de ocupare, ponderea înaltă
a economiei și ocupării informale, criza pieței muncii și migrația intensă a forței de muncă. Schimbările
economice și sociale continue au multiple implicații inter-generaționale, ce trebuie să fie evaluate și
înțelese corect. În lipsa unei înțelegeri adecvate, reformele în curs de implementare ale Guvernului – in-
clusiv reforma sistemului de pensii, reforma sistemului de protecție a sănătății, reforma învățământului
– pot produce rezultate insuficiente sau nedorite.

1
Pentru mai multe detalii despre proiectul privind CNT, a se vedea site-ul proiectului
http://www.ntaccounts.org/web/nta /show.

7
Scopul raportului dat este de a prezenta și discuta cele mai importante rezultate ale primului exercițiu de
compilare a CNT în Moldova. În acest raport se prezintă, la modul general, cele mai importante carac-
teristici ale economiei inter-generaționale din Moldova. Raportul nu a fost elaborat pentru a servi drept
instrument analitic sau de modelare propriu-zis, întrucât CNT nu presupune în mod obligatoriu careva
legături cauzale, ci servește mai mult ca o bază de date care oferă analiștilor și factorilor de decizie datele
care ar putea fi utile pentru cercetări și pentru luarea deciziilor, inclusiv prin utilizarea modelelor eco-
nomico-demografice specializate. Cu toate acestea, baza de date în sine, indicatorii standardizați utilizați
în sistemul CNT și graficele însoțitoare deja oferă informații valoroase privind cele mai dificile provocări
legate de realitățile economice și demografice ale Republicii Moldova.
Procesul de compilare a CNT ale Republicii Moldova, fiind integral bazat pe o metodologie-standard
(conform ONU, 2013), a fost intens sub aspectul fluxului de date. Echipa CNT din Moldova a beneficiat
de date provenite din mai multe surse, cărora dorim să le exprimăm recunoștința noastră. Biroul Național
de Statistică (BNS) și Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) ne-au oferit date foarte importante.
Centrul de Cercetări Demografice (CCD) al Institutului Național de Cercetare Economică ne-a furnizat
propriile estimări privind populația Moldovei.
Anul 2014 a fost ales ca și an de bază pentru CNT. Motivul principal a fost faptul că, atunci când a început
proiectul CNT în Moldova, datele pentru anul 2014 erau cel mai cuprinzător și actualizat set de date com-
pilat conform SCN pus la dispoziția publicului de către Biroul Național de Statistică (BNS). Cercetarea
Bugetelor Gospodăriilor Casnice din anul 2014 a servit drept sursă de date principală pentru calcularea
profilurilor de vârstă. La solicitarea noastră, specialiștii din cadrul Biroului Național de Statistică au gen-
erat profilurile de vârstă pentru câștigurile salariale pentru același an. CNAS ne-a oferit datele administra-
tive necesare pentru a crea profilurile de vârstă pentru pensii și pentru alte transferuri publice în numerar
pentru anul 2014.
Raportul este compus din șapte capitole. Primul capitol discută calitatea datelor disponibile pentru CNT.
În capitolul doi se prezintă caracteristicile economice, sociale și politice relevante pentru fluxurile eco-
nomice dintre generații din Moldova. În capitolul trei se descriu profilurile de vârstă ale consumului,
venitul salarial și ciclul de viață economică rezultant. Date disponibile ne-au permis să calculăm separat
profilurile de vârstă pentru femei și bărbați. Totuși, dezagregarea datelor funcție de gen se oprește la defi-
citul ciclului de viață, deoarece dezagregarea transferurilor publice și private funcție de gen este mult mai
complicată și mai puțin intuitivă. În acest sens, nici metodologia CNT încă nu este pe deplin definitivată.
Capitolul patru scoate în evidență rolul important al transferurilor publice, și într-o măsură mai mică,
al realocărilor de active publice în canalizarea resurselor de la vârste cu surplusuri la vârste cu deficite.
Ținând cont de numărul considerabil al populației emigrate și de volumul mare al remitențelor trimise
de emigrații pe termen lung, al cincilea capitol abordează rolul important al transferurilor inter- și intra-
gospodării. În plus, se prezintă realocările de active private. În capitolul șase, pe baza datelor CNT, este
abordat un „subiect special” și anume dacă poate sau nu Moldova să valorifice dividendul demografic și
cum anume este posibil acest lucru. În capitolul șapte sunt prezentate principalele concluzii și implicații
la nivel de politici.

8
Sumar executiv
Republica Moldova parcurge o perioadă de tranziție demografică, cu efecte semnificative pe termen lung.
Din cauza unei rate scăzute a fertilității și emigrării intense, distribuția pe vârste a populației s-a transfor-
mat dintr-o piramidă stabilă acum 30 de ani într-un pom de crăciun puternic comprimat în prezent. O
trăsătură principală a societății moldovenești este migrarea intensă a populației apte de muncă în alte țări,
atât pe termen scurt, cât și pe termen lung sau chiar pentru totdeauna. Aceste provocări sunt amplificate
de deficiențele economice și de o tranziție structurală prelungită și mai degrabă nereușită.
În ciuda dificultăților economice, Guvernul are o prezență economică relativ mare, atât în calitate de furni-
zor de servicii publice, cât și în calitate de redistribuitor de venituri. Plata prestațiilor sociale reprezintă
elementul principal al cheltuielilor din bugetul public, constituind 35 la sută din total. Guvernul Repub-
licii Moldova realocă o parte semnificativă din PIB prin intermediul unor programe publice care țintesc
vârste specifice: programul de protecție socială costă în jur de 13% din PIB, programul de educație – 7%
din PIB și programul de sănătate – puțin mai mult de 5% din PIB.
Deficitul ciclului de viață este de 36 miliarde de lei și pare destul de mare în comparație cu cel al altor țări
din cadrul proiectului CNT. Doar populația cu vârsta cuprinsă între 34 și 56 de ani înregistrează un sur-
plus al ciclului de viață, ceea ce înseamnă că doar pe parcursul acestor 23 de ani oamenii câștigă mai mult
decât consumă, aceasta fiind, de asemenea, o perioadă foarte scurtă în comparație cu alte țări din cadrul
proiectului global CNT. Trebuie să menționăm și diferențele semnificative dintre deficitul ciclului de viață
pe criterii de gen. Femeile acumulează surplus doar la vârstele cuprinse între 35 și 54 de ani, acesta fiind
mai mic în comparație cu surplusurile acumulate de bărbați la toate vârstele. Bărbații acumulează surplus
într-o perioadă aproape de două ori mai mare – începând de la 25 de ani și terminând cu vârsta de 59 de
ani.
Deficitul ciclului de viață este finanțat de transferurile publice și private, precum și de realocările de active
publice și private. La vârste timpurii, până la 20 de ani, deficitul este finanțat în mare parte de transferuri
private, cu o rată de 69%, iar transferurile publice se plasează pe locul doi, cu o rată de aproximativ 31%.
La aceste vârste, consumul serviciilor de educație publică și privată reprezintă un determinant esențial
al deficitului. În comparație cu toate celelalte țări ce fac parte din proiectul CNT, Moldova cheltuie sume
foarte mari din resursele publice și private pentru finanțarea învățământului. Principalul aflux ce sprijină
generațiile mai tinere sunt transferurile inter-gospodării, provenite în mare parte de la membrii de fam-
ilie care lucrează peste hotare permanent sau pe termen lung. Un lucru important de menționat este
faptul că remitențele migraților constituie aproape o cincime din PIB-ul Republicii Moldova. Împreună
cu transferurile publice și veniturile salariale, acestea sunt folosite pentru a finanța studiile și a acumula
economii.
La vârste mai avansate, după ce se termină ciclului de viață caracterizat de surplus, deficitul este finanțat,
în mare parte, de transferurile publice, precum și de realocările de active private. Pensiile și utilizar-
ea economiilor acumulate sunt principalele surse folosite pentru a finanța deficitele generațiilor mai în
vârstă.
În acest raport, analiza modului în care Moldova poate beneficia de dividendul demografic este un subiect
special de analiză. Analiza sugerează că Moldova este pe cale de a rata oportunitatea exploarării primu-
lui dividend demografic, dacă nu sunt realizate investiții imediate în sănătatea și educația tinerilor și o
mai bună incluziune a acestora pe piața muncii. În funcție de nivelul de valorificare a primului dividend
demografic, Republica Moldova ar putea avea ulterior un al doilea dividend, pentru care sunt necesare
politici axate pe două direcții: (i) cele care să minimizeze riscurile primului dividend demografic negativ
prin descătușarea potențialului populației tinere, și (ii) cele menite să maximizeze posibilitățile celui de-al
doilea dividend demografic prin îmbunătățirea climatului de afaceri și stimularea sectorului financiar.

9
1. Sursele de date pentru CNT şi discuţia calităţii acestora
Conturile Naţionale de Transfer ale Republicii Moldova au fost elaborate în baza datelor statistice oficiale.
Cu toate acestea, calitatea şi exactitatea datelor sunt neuniforme. Echipa CNT din Moldova a identificat
o serie de probleme în datele privind populaţia. Majoritatea acestor probleme sunt cauzate de fenomenul
de migraţie intensă care nu este măsurată în mod constant şi de lipsa ajustărilor statisticilor demografice
oficiale la rezultatele recensămintelor populaţiei (nici la cel din 2004, nici la cel mai recent recensământ
din 2014).
Am utilizat datele prezentate de BNS privind aşa-numita populaţie stabilă pentru a calcula profilurile
de vârstă în mod agregat şi per capita. Populaţia stabilă este compusă din persoanele cu domiciliu în
Republica Moldova, inclusiv cele temporar absente. BNS estimează numărul populaţiei stabile folosind
o ecuaţie de bilanţ, care actualizează populaţia stabilă din perioada anterioară cu numărul de naşteri, de-
cese, imigranţi şi emigranţi oficiali pe parcursul perioadei curente. Indicatorul este disponibil dezagregat
pe vârstă, sex şi mediul de reşedinţă al persoanelor.
Adiţional, BNS calculează populaţia prezentă ca fiind compusă din persoanele prezente fizic pe terito-
riul ţării, inclusiv cele cu domiciliu temporar. BNS estimează numărul populaţiei prezente în perioada
dintre recensăminte, în baza rezultatelor celor mai recente recensăminte actualizate cu datele privind
mişcarea naturală şi mişcarea migraţională. Cu toate acestea, nu există estimări recente privind numărul
populaţiei prezente dezagregată pe vârste. În anul 2014 a fost realizat un recensământ general al populaţiei
şi locuinţelor; cu toate acestea, datele recensământului au fost publicate abia în martie 2017.
Potrivit experţilor în domeniul demografiei din cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Institutului
Naţional de Cercetare Economică, până acum, BNS nu a calculat corect numărul emigranţilor permanenţi
(persoane al căror domiciliu obişnuit nu este în Moldova / care se află peste hotarele ţării de mai bine de
12 luni la rând), lucru ce a dus la supraestimarea numărului populaţiei stabile (Gagauz şi alţii, 2016). O
problemă importantă este că cei mai mulţi emigranţi sunt concentraţi în categoria cohortelor relativ tinere
– cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, reprezentând 38% din totalul lucrătorilor migranţi, urmaţi de
cei cu vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani – 22%, astfel, distorsiunea afectează în mod sistematic anumite
categorii de vârstă. Calcularea inadecvată a numărului migranţilor permanenţi, de asemenea, poate duce
la supraestimarea calculelor BNS privind numărul populaţiei prezente. Cu toate acestea, şi la vârste mai
înaintate, în special în cazul populaţiei cu vârsta în jur de 70 de ani, pot fi identificate erori semnificative.
Potrivit datelor oficiale ale BNS, la 1 ianuarie 2015, numărul populaţiei stabile a Republicii Moldova era de
3.555.159 de persoane, iar numărul populaţiei prezente era de 3.384.100 de persoane. Potrivit estimărilor
Centrului de Cercetări Demografice, în anul 2014, numărul populaţiei prezente era de doar 2.868.637 de
persoane. Potrivit celor mai recente date publicate de BNS, numărul populaţiei stabile la data de 1 ianu-
arie 2017 era de 3.550.852 de persoane, iar cifra corespunzătoare pentru populaţia prezentă încă nu este
disponibilă. În plus, la data de 31 martie 2017 au fost prezentate principalele cifre ale recensământului din
2014, potrivit cărora numărul populaţiei la data recensământului era de 2.998.235 de persoane.
Eventuale lacune în datele privind populaţia se pot propaga şi în alte date. Spre exemplu, Cercetările
Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), efectuate în mod regulat de către BNS, se bazează pe un eşantion
extras din ceea ce este considerat populaţie stabilă, care, după cum este prezentat mai sus, poate devia în
mod semnificativ, atât în ceea ce priveşte mărimea, cât şi ca structură, de la numărul real al populaţiei
permanente a ţării. Dat fiind faptul că CBGC este sursa principală utilizată în compilarea Sistemului
Conturilor Naţionale, în special pentru consumul final al gospodăriilor, greşelile se pot propaga şi mai
departe în sistemul datelor statistice. Proiectul CNT din Moldova nu a dispus de resurse suficiente pen-
tru a estima mărimea eventualelor erori şi pentru a face corectări şi ajustări. În plus, spre surprinderea
noastră, am descoperit că unele date importante lipsesc cu desăvârşire. Cel mai uimitor lucru a fost lipsa
cu desăvârşire a datelor privind vârsta utilizatorilor serviciilor de sănătate publică. Aceasta este o lacună

10
serioasă care subminează capacitatea Guvernului de a implementa politici bazate pe dovezi, într-un sector
în care vârsta este joacă un rol deosebit de important.
În cele din urmă, trebuie menţionat faptul că în procesul de elaborare a CNT, echipa s-a confruntat cu
deficit de date şi a căutat metode alternative de compilare a sistemului. Utilizarea datelor alternative sau
proxy este explicată în detalii în raport. Dorim însă accentuăm un aspect important privind venitul din
active, care are valori înalte, însă pentru care lipsesc date pentru dezagregare. SBGC nu include evidenţe
privind activele şi venitul asociat activelor la nivel de gospodărie sau individ. Venitul declarat al locuinţei
ocupate a fost utilizat ca proxy pentru veniturile din active. Aceasta are implicaţii semnificative asupra
economiilor private, care, la rândul lor, sunt calculate ca valori reziduale specifice fiecărei vârste după
calcularea tuturor variabilelor. Datorită multiplelor rotunjiri şi calităţii imperfecte a datelor ce provin din
diferite surse, în unele cazuri apar erori în economiile private, vizibile în special pentru vârstele de 0-2
ani. Cu toate acestea, având în vedere şi problemele generate de calitatea datelor în alte ţări din reţeaua
CNT pe care le-am analizat pentru comparaţie, credem că rezultatele finale oferă o explicaţie bună a prin-
cipalelor caracteristici ale economiei inter-generaţionale în Republica Moldova.

11
2. Principalele caracteristici demografice, economice şi politice ale
Republicii Moldova
2. Principalele caracteristici demografice, economice şi politice
2.1.ale
Populaţia
Republicii Moldova
Republica Moldova este o ţară mică din Europa de Est, fără ieşire la mare, situată între Ucraina şi România,
2.1. Populaţia
cu o suprafaţă de 33,8 mii kmp. Această suprafaţă cuprinde şi regiunea Transnistria şi oraşul Tighina, ce
Republica Moldova este o ţară mică din Europa de Est, fără ieşire la mare, situată între Ucraina şi
s-au separat
România, cuîno urma unui de
suprafaţă conflict
33,8 militar
mii kmp.înAceastă
anul 1992 şi de atunci
suprafaţă nu maişisunt
cuprinde sub controlul
regiunea autorităţilor
Transnistria şi oraşul
constituţionale din Moldova şi, prin urmare, nu sunt incluse în statisticile oficiale. Potrivit recensământului
Tighina, ce s-au separat în urma unui conflict militar în anul 1992 şi de atunci nu mai sunt sub controlul
regional din constituţionale
autorităţilor 2014, populaţiadin
Transnistriei
Moldova şi,esteprin
de aproximativ
urmare, nu 500suntdeincluse
mii de înpersoane.
statisticile oficiale. Potrivit
recensământului regional din 2014, populaţia Transnistriei este de aproximativ 500 de mii de persoane.
Potrivit datelor BNS, la 1 ianuarie 2016, numărul populaţiei stabile în Republica Moldova era de 3553,1
mii de persoane,
Potrivit iar numărul
datelor BNS, populaţiei
la 1 ianuarie 2016,prezente
numărulera de 3369,1stabile
populaţiei mii deînpersoane.
Republica Mai mult deera
Moldova jumătate din
de 3553,1
populaţia stabilă trăieşte în zone rurale – 2042,0 mii, iar restul – 1511,1 mii - trăieşte în zonele
mii de persoane, iar numărul populaţiei prezente era de 3369,1 mii de persoane. Mai mult de jumătate urbane. Cu
toatepopulaţia
din acestea, noţiunea de zonăînurbană,
stabilă trăieşte în contextul
zone rurale Republicii
– 2042,0 mii, iarMoldova,
restul – cuprinde
1511,1 mii şi numeroase
- trăieşte înorăşele,
zonele
ce se aseamănă foarte mult cu satele, din punct de vedere social şi economic.
urbane. Cu toate acestea, noţiunea de zonă urbană, în contextul Republicii Moldova, cuprinde şi
numeroase orăşele, ce se aseamănă foarte mult cu satele, din punct de vedere social şi economic.
Din cauza sporului natural negativ persistent, numărul populaţiei Republicii Moldova scade rapid. Potrivit
Din cauzaînsporului
experţilor domeniulnatural negativ
demografic, ţarapersistent, numărul
se depopulează populaţiei
fără semne Republicii
vizibile Moldova
de redresare 2 scadestabilă
. Populaţia rapid.
2
Potrivit
a scăzut experţilor
cu 1 la sutăînîndomeniul demografic,
doar un deceniu, întreţara se depopulează
anii 2006 fără devine
şi 2016. Declinul semne şivizibile de redresare
mai abrupt dacă e să .
Populaţia stabilă
luăm în calcul a scăzut
faptul cu 1 lareal
că numărul sutăalîn doar un deceniu,
populaţiei din Moldovaîntrepoate
anii 2006
fi maişimic
2016. Declinul
decât devine
estimările şi mai
oficiale.
abrupt dacă e să luăm în calcul faptul că numărul real al populaţiei din Moldova poate fi mai
Declinul populaţiei a fost cauzat în primul rând de fenomenul migrării, apoi de declinul fertilităţii. Potriv- mic decât
estimările oficiale. Declinul populaţiei a fost cauzat în primul rând de fenomenul migrării, apoi de
it datelor oficiale ale BNS, în anul 2002, rata totală a fertilităţii a atins cel mai scăzut nivel avut vreodată
declinul fertilităţii. Potrivit datelor oficiale ale BNS, în anul 2002, rata totală a fertilităţii a atins cel mai
– 1,211, şi de atunci şi-a revenit doar marginal la 1,301 în 2015.
scăzut nivel avut vreodată – 1,211, şi de atunci şi-a revenit doar marginal la 1,301 în 2015.
Figura 1. Piramida populaţiei din Republica Moldova, pentru anumiţi ani, mii persoane
Figura 1. Piramida populaţiei din Republica Moldova, pentru anumiţi ani, mii persoane

Notă: datele pentru anul 1980 cuprind regiunea Transnistria şi oraşul Tighina, ce reprezintă împreună 14,5% din întreaga populaţie. În anul
Notă:structura
1980, datele pentru anulîn1980
de vârstă cuprind
regiunea regiuneaşiTransnistria
Transnistria şi oraşul
în Moldova din Tighina,
dreapta Nistruluiceerau
reprezintă împreună 14,5% din întreaga populaţie. În
similare.
anul 1980,
Sursa: structura
calculele de vârstă
autorilor înbăncii
în baza regiunea Transnistria
de date şi în Moldova
a BNS privind populaţiadin dreapta Nistrului
şi procesele erau similare.
demografice.
Sursa: calculele autorilor în baza băncii de date a BNS privind populaţia şi procesele demografice.
Îmbătrânirea populaţiei este o altă trăsătură definitorie a Republicii Moldova. Potrivit celui mai recent
studiu demografic,
Îmbătrânirea cu o rată
populaţiei este oa altă
mortalităţii relativ
trăsătură înaltă (11,2
definitorie la mie pe
a Republicii parcursul
Moldova. a două
Potrivit decenii
celui - 1996-
mai recent
2016) şi cu o speranţă de viaţă relativ mică (67,5 ani pentru bărbaţi
studiu demografic, cu o rată a mortalităţii relativ înaltă (11,2 la mie pe parcursul şi 75,5 ani pentru femei),
a două decenii - 1996- rata
3
natalităţii
2016) şi cueste motivuldeprincipal
o speranţă caremică
viaţă relativ stă la baza
(67,5 aniîmbătrânirii
pentru bărbaţi populaţiei . Potrivit
şi 75,5 ani pentrucelor mai
femei), recente
rata date
natalităţii
pentru anul 2016, vârsta medie a populaţiei este de 37,8 ani,
3 spre deosebire de 35,1 ani în 2006 şi 32,6
este motivul principal care stă la baza îmbătrânirii populaţiei . Potrivit celor mai recente date pentru anul
ani în 1996. „Piramida” populaţiei este deformată enorm, semănând mai mult cu un pom de Crăciun
2016, vârsta medie a populaţiei este de 37,8 ani, spre deosebire de 35,1 ani în 2006 şi 32,6 ani în 1996.
strâns, astfel, contrastând enorm cu piramida stabilă de acum trei decenii şi jumătate (Figura 1). Potrivit
„Piramida” populaţiei este deformată enorm, semănând mai mult cu un pom de Crăciun strâns, astfel,
datelor noastre, piramida a suferit cele mai mari deteriorări la mijlocul anilor 1990.
contrastând enorm cu piramida stabilă de acum trei decenii şi jumătate (Figura 1). Potrivit datelor noas-
tre, piramida
Emigrarea a suferit
intensă a cele mai mari
populaţiei deteriorări
în scop la mijlocul
de muncă anilor 1990.a familiei este un alt fenomen ce
sau reunificare
defineşte situaţia demografică din Moldova. Nu există prea multe date oficiale privind numărul populaţiei

22
3
Gagauzșșii alț
Gagauz alții, 2016.
ii, 2016.
3 Idem.
Idem.
13

12
Emigrarea intensă a populaţiei în scop de muncă sau reunificare a familiei este un alt fenomen ce defineşte
situaţia demografică din Moldova. Nu există prea multe date oficiale privind numărul populaţiei cu
reşedinţa permanentă în străinătate (migranţi pe termen lung sau permanenţi). Potrivit evaluărilor efec-
tuate de către experţi independenţi din Republica Moldova în baza unor probe indirecte (datele statistice
ale ţărilor gazdă), în anul 2011, aproximativ 16% din populaţia Republicii Moldova locuia permanent
peste hotarele ţării4, ceea ce reprezintă 560-580 de mii de persoane. Aceste estimări corespund cu datele
celui mai recent recensământ al populaţiei şi al locuinţelor din 2014.

2.2. Indicatori economici


Din grupul ţărilor în tranziţie, Republica Moldova a suferit una dintre cele mai lungi recesiuni de trans-
formare. Criza financiară din Rusia din anul 1998 a dus la prăbuşirea leului moldovenesc şi la acumularea
arieratelor bugetare la nivel de salarii şi plăţi sociale. Combinată cu alte şocuri, cum ar fi secete şi ajustări
ale preţurilor energiei electrice, criza din Rusia a declanşat un fenomen de emigrare masivă a forţei de
muncă. Migraţia a început în zonele rurale, unde întreprinderile agricole nereformate au încetat să mai
asigure venituri minime de subzistenţă, iar posibilităţile alternative de angajare erau mici. Emigrarea din
oraşe şi orăşele a urmat la scurt timp după începutul anilor 2000, după ce întreprinderile, într-o restruc-
turare fără elan, nu au reuşit să ofere lucrătorilor condiţii de lucru mai bune şi salarii mai mari. Economia
Moldovei şi-a restabilit nivelul PIB-ului din 1993 abia în anul 2008 (Figura 2). În perioada anilor 2000-
2016, rata de creştere a PIB-ului a fost în medie de 4,5% anual, prea lent pentru a realiza convergenţa veni-
turilor chiar şi cu grupul ţărilor CSI (Figura 2), să nu mai vorbim de ţările cu o economie mai de succes
din Europa Centrală şi de Est (ECE).
Sectorul agricol generează, în prezent, în jur de 15% din PIB-ul ţării. Sectorul industrial contribuie cu
aproximativ 18%, comerţul – cu 50%, iar restul de 17% aparţine serviciilor publice. Această structură
marchează schimbări semnificative în comparaţie cu structura mai „tradiţională” din perioada de tranziţie
timpurie, atunci când agricultura şi industria împreună realizau mai mult de jumătate din PIB-ul ţării
(Figura 3). Reducerea ponderii sectorului agricol în PIB a fost însoţită de suprimarea în masă a locurilor
de muncă din sectorul respectiv. Se aşteaptă schimbări structurale suplimentare, inclusiv din cauza plecării
forţei de muncă din sectorul agricol. În plus, ne aşteptăm ca constrângerile bugetare mai presante să ducă
la raţionalizarea ocupării forţei de muncă în sectorul public şi la reducerea ponderii sectorului public în
PIB.
Analizând PIB-ul din perspectiva cheltuielilor, raportul ridicat al consumului final faţă de PIB se distinge
ca una dintre cele mai uimitoare caracteristici ale economiei moldoveneşti. În anul 2015, această cifră
era de 108%, spre deosebire de 85% în 1995. Datorită remitenţelor migranţilor, produsul naţional brut
al Republicii Moldova este cu mult mai mare decât produsul intern brut, ceea ce face posibilă susţinerea
unui nivel de consum ce depăşeşte cu mult veniturile generate la nivel intern. Raportul consum-PIB va
scădea, aproape sigur, în viitorul apropiat. Însă acest lucru se va întâmpla mai degrabă treptat, decât br-
usc, deoarece transferurile migranţilor se vor epuiza lent, dat fiind faptul că familiile se reintegrează peste
hotarele ţării, iar generaţiile în vârstă, pe care migranţii le sprijină financiar, vor deceda treptat.
O scurtă remarcă este justificată privind modul în care venitul este divizat în rândul factorilor de producţie,
pentru că acest lucru are implicaţii pentru economia între generaţii şi pentru ciclul de viaţă economică.
Aproximativ 50% din valoarea adăugată brută în 2015 a fost folosită pentru a remunera forţa de muncă
ocupată. În jur de 35% au mers la deţinătorii de capital, 13% – la lucrători pe cont propriu. Cea din urmă
categorie este o schimbare structurală importantă, dacă e să comparăm cu situaţia înregistrată la mijlocu-
lui anilor 1990, atunci când deţinătorii capitalului reprezentau în jur de 20% din valoarea adăugată, iar
lucrătorii pe cont propriu – în jur de 30%.

Gagauz și alții, 2016.


4

13
Figura 2. Evoluţia PIB-ului în Republica Moldova, Figura 3. Evoluţia structurii producţiei în PIB-ul
Figura 2. Evoluţia PIB-ului în Republica Moldova, Figura
1993=100% 3. Evoluţia
din Republica Moldova structurii producţiei în PIB-ul
1993=100% din Republica Moldova

Sursa: Banca de date a BNS, baza de date WEO a FMI şi calculele Sursa: Banca de date a BNS şi calculele autorilor.
Sursa: Banca de date a BNS, baza de date WEO a FMI şi calculele Sursa: Banca de date a BNS şi calculele autorilor.
autorilor.
autorilor.

2.3. Tendinţele socio-economice


Potrivit celor mai recente date oficiale din al patrulea trimestru al anului 2016, numărul lucrătorilor
2.3. Tendinţele
migranţi moldoveni erasocio-economice
de 315,4 mii de persoane, aproape 14% din populaţia aptă de muncă (deşi
evaluările independente sunt mult mai mari, după cum arată secţiunea anterioară). Aproximativ o treime
Potrivit celor mai recente date oficiale din al patrulea trimestru al anului 2016, numărul lucrătorilor
dintre migranţi sunt femei, o pondere ce rămâne a fi destul de stabilă pe parcursul ultimului deceniu.
migranţi moldoveni era de 315,4 mii de persoane, aproape 14% din populaţia aptă de muncă (deşi
Mulţumită independente
evaluările proximităţii geografice, afinităţilor
sunt mult mai culturale
mari, după cumşiarată
celor lingvistice
secţiunea atât cu ţările
anterioară). CSI, cât oşitreime
Aproximativ cu cele
europene,
dintre precum
migranţi sunt şi datorită
femei, multiplelor
o pondere cetăţenii
ce rămâne şi regimuri
a fi destul de pe
de stabilă liberă circulaţie
parcursul cu CSI
ultimului şi Europa,
deceniu.
moldovenii pot relativ uşor să aibă acces şi să se stabilească atât oficial, cât şi neoficial în alte ţări în
Mulţumită proximităţii
scopul găsirii unui loc degeografice,
muncă. afinităţilor culturale şi celor lingvistice atât cu ţările CSI, cât şi cu
cele europene, precum şi datorită multiplelor cetăţenii şi regimuri de liberă circulaţie cu CSI şi Europa,
Migraţia este,
moldovenii potprobabil, motivul
relativ uşor să aibăprincipal al se
acces şi să ratei de ocupare
stabilească foarte cât
atât oficial, scăzute în Republica
şi neoficial în alte ţăriMoldova.
în scopulÎn
2014, mai puţin de jumătate din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani era angajată în
găsirii unui loc de muncă.
câmpul muncii – acest nivel este scăzut nu doar în comparaţie cu propriile evoluţii istorice, cât cu şi cu
cele regionale
Migraţia (Figura 4).
este, probabil, Din acelaşi
motivul principalmotiv, rata de
al ratei şomajului
ocupareînfoarte
Republica
scăzuteMoldova se situează
în Republica Moldova.la nivel
În
scăzut după standardele regionale şi istorice (Figura 5). Indicatorii pieţei muncii prezintă
2014, mai puţin de jumătate din populaţia cu vârsta cuprinsă între 15 şi 59 de ani era angajată în câm- unele diferenţe
de gen.
pul munciiPotrivit
– acestcelor
nivelmai
esterecente
scăzut nudate
doarpentru primul trimestru
în comparaţie din 2017,
cu propriile evoluţiirata de ocupare
istorice, cât cu şiîncurândul
cele
regionale (Figura 4). Din acelaşi motiv, rata şomajului în Republica Moldova se situează larata
bărbaţilor este de 40,2%, iar a femeilor – 35,5%. Pentru aceeaşi perioadă de raportare, nivelşomajului
scăzut
în rândul
după femeilorregionale
standardele a fost maişi mică decât
istorice cea 5).
(Figura a bărbaţilor:
Indicatorii4,5%,
pieţeirespectiv 8,0%. unele diferenţe de gen.
muncii prezintă
Potrivit
Cohortelecelor
maimai recente
tinere din date pentru
Moldova primul trimestru
înregistrează din scăzute
rate mai 2017, rataale
deocupării
ocupare forţei
în rândul bărbaţilor
de muncă. În este
cazul
de 40,2%, iar a femeilor – 35,5%. Pentru aceeaşi perioadă de raportare, rata şomajului
populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, această situaţie poate fi explicată prin faptul căîn rândul femeilor
asegmentul
fost mai mică decât este
respectiv cea aîncadrat
bărbaţilor: 4,5%, respectiv
în învăţământ, iar 8,0%.
în cazul următoarei grupe de vârstă, cea de 25-34
de ani, rata scăzută şi în scădere este uimitoare, în special deoarece aceasta este perioada vieţii când,
Cohortele mai tinere din Moldova înregistrează rate mai scăzute ale ocupării forţei de muncă. În cazul
potrivit statisticilor, majoritatea moldovenilor se căsătoresc şi nasc copii. În perioada dintre 2007 şi
populaţiei
2015, ratele cude
vârsta cuprinsă
ocupare erau între 15 şi 24
în scădere în de ani,cele
toate această
patrusituaţie
grupe poate fi explicată
de vârstă prinani),
(25-64 de faptul căsunt
care seg-şi
mentul respectiv este încadrat în învăţământ, iar
cele mai importante din perspectivă economică (Figura 6). în cazul următoarei grupe de vârstă, cea de 25-34 de
ani, rata scăzută şi în scădere este uimitoare, în special deoarece aceasta este perioada vieţii când, potrivit
statisticilor, majoritatea moldovenilor se căsătoresc şi nasc copii. În perioada dintre 2007 şi 2015, ratele de
ocupare erau în scădere în toate cele patru grupe de vârstă (25-64 de ani), care sunt şi cele mai importante
din perspectivă economică (Figura 6).

15

14
Figura 4. Rata de ocupare în Republica Moldova, Figura 5. Rata şomajului în Republica Moldova,
Figura
ţările CSI şi4.ECE
Rata de ocupare
în perioada în %Republica
1989-2014, din Figura 5. Rata
ţările CIS şi ECEşomajului în cuprinsă
în perioada Republica Moldova,
între 1998 şi ţările
Moldova,
populaţia ţările
ocupată CSI
cu şi
vârstaECE în perioada
cuprinsă între 15 şi1989-
59 CIS şi ECE
2014, %5.din în perioada
populaţia cuprinsă
economic între 1998 şi 2014, %
activă Moldova,
Figura 4. Rata de ocupare în Republica Figura Rata şomajului în Republica ţările
2014, % din populaţia ocupată cu vârsta din populaţia economic activă
deMoldova,
ani ţările CSI şi ECE în perioada 1989- CIS şi ECE în perioada cuprinsă între 1998 şi 2014, %
cuprinsă între 15 şi 59 de ani
2014, % din populaţia ocupată cu vârsta din populaţia economic activă
cuprinsă între 15 şi 59 de ani

Sursa: Baza de date TransMonEE a UNICEF şi calculele Sursa: Banca de date a BNS şi calculele autorilor.
Sursa: Baza de date TransMonEE a UNICEF şi calculele autorilor.
autorilor. Sursa: Banca de date a BNS şi calculele autorilor.
Sursa: Baza de date TransMonEE a UNICEF şi calculele Sursa: Banca de date a BNS şi calculele autorilor.
autorilor. 6. Rata de ocupare pe grupe de vârstă în
Figura Figura 7. Rata şomajului pe grupe de vârstă în
Figura 6. RataMoldova,
Republica de ocupare
% pe grupe de vârstă în Figura 7. Rata
Republica şomajului
Moldova, % pe grupe de vârstă în
Figura 6.Moldova,
Republica Rata de %ocupare pe grupe de vârstă în Figura 7. Moldova,
Republica Rata şomajului
% pe grupe de vârstă în
Republica Moldova, % Republica Moldova, %

Sursa: Banca de date a BNS. Sursa: Banca de date a BNS.

Sursa: Banca de date a BNS. Sursa: Banca de date a BNS.


Sursa: Banca de date a BNS. Sursa: Banca de date a BNS.
Printre cei care doresc să muncească şi caută activ un loc de muncă, rata şomajului scade cu vârsta.
Grupa
Printre de
cei vârstă de 15-24
care doresc de ani se şiconfruntă
să muncească caută activcu ununloc
riscdede şomajrata
muncă, de şomajului
două ori maiscade mare decât
cu vârsta.
Printre cei
următoareacare doresc
grupă să
de muncească
vârstă, cea şi caută
de activ
25-34 deun loc
ani de muncă,
(Figura 7). rata
Dacăşomajului
Grupa de vârstă de 15-24 de ani se confruntă cu un risc de şomaj de două ori mai mare decâtsunt scade
angajaţi cu
în vârsta.
câmpul Grupa
muncii,
deşansele
vârstă de
următoareade15-24
agrupă de ani
fi angajaţi seneoficial
confruntă
de vârstă, ceasuntcumult
de un risc
25-34 de
maide şomaj
mari de două
anipentru
(Figura 7).ori
grupele mai mare angajaţi
de vârstă
Dacă sunt decât următoarea
cele mai întinere
câmpul grupă
(şanse mai
muncii,
demari cu cea
vârstă,
şansele 25%)
de adefişi25-34
cele de
angajaţimai în (Figura
ani vârstă
neoficial sunt(şanse
7). Dacă
mult mai
mai mari
sunt
mari cu 90%).
angajaţi
pentru în Munca
câmpul
grupele la negru,
demuncii,
vârstă destul
şansele
cele maide dea fides,
tinere nu este
angajaţi
(şanse mai
remunerată
neoficial
mari cusunt
25%)în
multgospodăriile
şi mai
celemari agricole
mai pentru
în vârstă orientate
grupele
(şanse demaispre
vârstă subzistenţă.
celecumai
mari tinere
90%). Probabilitatea
(şanselamai
Munca muncii
maridestul
negru, la
cu 25%) negru
deşides, în
celenu rândul
maieste
înbărbaţilor
remunerată este
vârstă (şanseînmaimaimari
marecudecât
gospodăriile 90%). înMunca
rândul
agricole lafemeilor:
negru,
orientate 40%
destul
spre dintre
de des,bărbaţi
subzistenţă. estesunt angajaţi
nuProbabilitatea
remunerată înneoficial,
munciigospodăriile
la negru iarînînag-
cazul
rândul
femeilor
ricole
bărbaţilor– 33%.
orientate
estespre
maisubzistenţă.
mare decâtProbabilitatea muncii40%
în rândul femeilor: la negru
dintreînbărbaţi
rândulsuntbărbaţilor este
angajaţi mai mare
neoficial, iardecât
în cazul
femeilor
în2.4.
rândul – 33%.publice
Finanţele
femeilor: şi programele
40% dintre publice
bărbaţi sunt angajaţi neoficial, iar în cazul femeilor – 33%.
În perioada
2.4. de publice
Finanţele după criza economică din
şi programele 2009-2010, cheltuielile administraţiilor publice au reprezentat
publice
2.4. Finanţele
38-39% din
În perioada PIB, publice
acest
de după lucru şi programele
plasând
criza economică Guvernul publice
Republicii
din 2009-2010, Moldova
cheltuielile ca cel maipublice
administraţiilor mare „cheltuitor” din
au reprezentat
grupul
38-39%ţărilor CSI (unde
din PIB, acest rata
lucrudeplasând
cheltuireGuvernul
este, în medie, de 32%).
Republicii MoldovaUn astfel
ca celdemai
nivelmare
al implicării statului
„cheltuitor” din
Înînperioada
economiede este
dupămai
crizarăspândit
economică în din 2009-2010,
ţările din Europa cheltuielile
Centrală administraţiilor
şi de Est, unde publicemediu
nivelul au reprezentat
de cheltuieli
grupul ţărilor CSI (unde rata de cheltuire este, în medie, de 32%). Un astfel de nivel al implicării statului
38-39%
din din PIB,
partea
în economie
acest lucru
guvernului
este maieste
plasând
de 41-42%
răspândit
Guvernul
dindin
în ţările
Republicii
PIB. Moldova ca cel mai mare „cheltuitor” din gru-
Europa Centrală şi de Est, unde nivelul mediu de cheltuieli
puldinţărilor
parteaCSI (unde rata
guvernului de de
este cheltuire
41-42% este,
dinînPIB.
medie, de 32%). Un astfel de nivel al implicării statului în
Impozitele,
economie estecare
mai asigură
răspândit61% din veniturile
în ţările totale,
din Europa reprezintă
Centrală principala
şi de Est, sursă bugetară.
unde nivelul Atât TVA-ul,
mediu de cheltuieli din cât
şi alte taxe
Impozitele, indirecte
careeste pe
asigură bunuri
61% din şi servicii joacă un rol important, asigurând peste 80% din veniturile
partea guvernului de 41-42% dinveniturile
PIB. totale, reprezintă principala sursă bugetară. Atât TVA-ul, cât
şi alte taxe indirecte pe bunuri şi servicii joacă un rol important, asigurând peste 80% din veniturile
16
Impozitele, care asigură 61% din veniturile totale, reprezintă principala sursă bugetară. Atât TVA-ul, cât şi
alte taxe indirecte pe bunuri şi servicii joacă un rol important,
16 asigurând peste 80% din veniturile fiscale.

15
Contribuţiile sociale (inclusiv asigurarea socială obligatorie şi asigurarea medicală) constituie 28% din
veniturile bugetare publice.
fiscale. Contribuţiile Granturile
sociale (inclusivexterne au o pondere
asigurarea relativ mareşideasigurarea
socială obligatorie 4% (Figuramedicală)
8). constituie
28% din veniturile bugetare publice. Granturile externe au o pondere relativ mare de 4% (Figura 8).
fiscale. Contribuţiile sociale (inclusiv asigurarea socială obligatorie şi asigurarea
Bugetul este folosit în principal pentru prestaţiile sociale, acestea constituind 35 la sutămedicală)
din totalulconstituie
chel-
28%
tuielilor.din veniturile bugetare publice. Granturile externe au o pondere relativ mare de 4% (Figura 8).
BugetulGuvernul canalizează
este folosit 24% din
în principal cheltuielile
pentru bugetare
prestaţiile pentru
sociale, plata constituind
acestea salariilor în sfera
35 lapublică şi altele
sută din totalul
24%Bugetul este folosit în principal pentru prestaţiile sociale, acestea constituind 35 la sută din au
pentru
cheltuielilor.procurarea
Guvernul bunurilor şi
canalizează serviciilor
24% din (Figura 9).
cheltuielile În 2014,
bugetare cheltuielile
pentru pentru
plata serviciul
salariilor în datoriei
sfera publică şi
totalul
altele
fost 24%
relativ
cheltuielilor.pentru
mici (3%),procurarea
Guvernul acestea bunurilor
darcanalizează
urmează
24% săşi crească
din serviciilor (Figura
în bugetele
cheltuielile 9). pentru
pentru
bugetare În următorii
2014,
platacheltuielile
ani, în mare
salariilor pentru
în serviciul
parte,
sfera din şi
publică
datoriei
cauza au
datoriei
altele fost relativ
24% publice mici (3%),
pentru ascendente. dar acestea urmează să crească în bugetele pentru următorii
procurarea bunurilor şi serviciilor (Figura 9). În 2014, cheltuielile pentru serviciul ani, în
mare parte,
datoriei audin
fostcauza
relativdatoriei publice
mici (3%), darascendente.
acestea urmează să crească în bugetele pentru următorii ani, în
Figura 8. Veniturile
mare parte, bugetare după
din cauza datoriei sursa principală,
publice ascendente.Figura 9. Cheltuielile bugetare după clasificarea
Figura
% din total8. Veniturile bugetare după sursa Figura 9. %
economică, Cheltuielile
din total bugetare după clasificarea
principală,
Figura 8.% din total
Veniturile bugetare după sursa economică,
Figura 9. %Cheltuielile
din total bugetare după clasificarea
principală, % din total economică, % din total

Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Raport


Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Raport privind
Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Raport
Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Raport privind
privind executarea
executarea bugetului conform
bugetului conformStatisticii Finanţelor
Statisticii Finanţelor privind executarea
executarea bugetuluibugetului
conformconform
StatisticiiStatisticii
FinanţelorFinanţelor
Guvernamentale pe
Sursa: Ministerul
Guvernamentale
Guvernamentale Finanţelor
pepeanul 2015.al Republicii Moldova, Raport privind
anul2015. Sursa:
2015.Ministerul
Guvernamentale
anul Finanţelor
pe anul 2015. al Republicii Moldova, Raport privind
executarea bugetului conform Statisticii Finanţelor executarea bugetului conform Statisticii Finanţelor Guvernamentale pe
Guvernamentale pe anul 2015. anul 2015.
Autorităţile guvernamentale din Moldova realocă părţi semnificative din PIB pentru programele publice
Autorităţile
destinate guvernamentale
anumitor categorii de dinvârste
Moldova realocă
(Figura 10). părţi semnificative
Programele din PIB
de protecţie pentru
socială programele
reprezintă în jurpublice
de
destinate anumitor
Autorităţile categorii
guvernamentale de
din vârste
Moldova(Figura 10).
realocă Programele
părţi de
semnificativeprotecţie
din PIB socială
pentru reprezintă
programele în jur de
publice
13% din PIB, programul de educaţie – 7% din PIB şi programul de sănătate – un pic mai mult de 5% din
13% din PIB,
destinate programul
anumitor de educaţie
categorii de vârste– 7% din PIB
(Figura 10).şi programul
Programele dedesănătate
protecţie – un pic mai
socială mult de 5%jurdin
reprezintă
PIB. Comparativ cu situaţia la nivel internaţional, programele educaţionale din Republica Moldova în sunt de
PIB. Comparativ
13% din PIB, cu situaţia
programul la nivel
de educaţie internaţional,
–cheltuiesc
7% din PIB programele educaţionale din Republica Moldova sunt
deosebit
deosebit
dedescumpe:
scumpe:
ÎnÎnmedie,
medie,
ţările CSI
ţările CSI cheltuiesc
5%şi5%programul
din PIB-urile
din
delor,
PIB-urile
sănătate
iariar
lor,
– un
ţările ECE
ţările
pic–mai
ECE
în

mult
jur
în jur
de
dede 5%
4,5%.
4,5%.
din
PIB. Comparativ cu situaţia la nivel internaţional, programele educaţionale din Republica Moldova sunt
ÎnÎnprogramul
programul de protecţie socială,
socială,subprogramul centrat pe vârstă înaintată atrage mai mult de jumătate
deosebit de de protecţie
scumpe: În medie, subprogramul
ţările centrat
CSI cheltuiesc 5%pe vârstă
din înaintată
PIB-urile lor, iaratrage
ţările mai
ECEmult
– înde jurjumătate
de 4,5%.
din
din bani
bani(Figura
(Figura 11).
11).ÎnÎnprogramul
programul de
de educaţie
educaţie domină
domină învăţământul
învăţământul gimnazial,
gimnazial, cu aproape
cu aproape jumătate
jumătate dindin
În programul de protecţie socială, subprogramul centrat pe vârstă înaintată atrage mai mult de jumătate
totalul
totalulcheltuielilor.
cheltuielilor. Programul
Programul de
desănătate
sănătate pare a fia mai
pare fi mai„echilibrat”, întrucât
„echilibrat”, întrucât pentru
pentru cele două programe
din bani (Figura 11). În programul de educaţie domină învăţământul gimnazial, cu cele două
aproape programe
jumătate din
importante
importante ––spitalele
spitaleleşişiserviciile
serviciile ambulatorii
ambulatorii ––se
se alocă
alocă 1/3 din
1/3 banii
din baniiprogramului
programului pentru
pentru
totalul cheltuielilor. Programul de sănătate pare a fi mai „echilibrat”, întrucât pentru cele două programe fiecare.
fiecare.
importante
Figura – spitalele bugetare
10. Cheltuielile şi serviciiledupă
ambulatorii – se Figura
domeniile alocă 1/3
11.dinCheltuielile
banii programului pentru fiecare.
în programul de protecţie
Figura 10. Cheltuielile
funcţionale, % din PIBbugetare după domeniile Figura
socială11. Cheltuielile
după în programul
subprograme, % din de protecţie
program
Figura 10. Cheltuielile bugetare după domeniile Figura 11. Cheltuielile în programul de protecţie
funcţionale, % din
funcţionale, PIBPIB
% din socială
socialădupă subprograme,
după % din
subprograme, program
% din program

Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Raport privind Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Raport privind
executarea bugetului conform Statisticii Finanţelor Guvernamentale executarea bugetului conform Statisticii Finanţelor Guvernamentale pe
Sursa:
Sursa: Ministerul
Ministerul Finanţelor
Finanţelor al Republicii
al Republicii Moldova,
Moldova, Raport privind Sursa:
Raport Sursa: Ministerul
Ministerul Finanţelor
Finanţelor al Republicii
al Republicii Moldova,
Moldova, RaportRaport privind
executarea bugetului conform Statisticii Finanţelor Guvernamentale privind
executarea bugetului
executarea conform
bugetului Statisticii
conform Finanţelor
Statisticii Guvernamentale pe
Finanţelor
privind executarea bugetului conform Statisticii Finanţelor 17
Guvernamentale pe anul 2015 şi calculele autorilor. Guvernamentale pe anul 2015 şi calculele autorilor.
17

16
pe anul 2015 şi calculele autorilor. anul 2015 şi calculele autorilor.

pe anul 2015 şi calculele autorilor. anul 2015 şi calculele autorilor.


Figura 12. Cheltuielile în programul de educaţie Figura 13. Cheltuielile în programul de sănătate după
Figura 12. Cheltuielile în programul de educaţie Figura 13. Cheltuielile în programul de sănătate după
după
dupăsubprograme,
subprograme, % din
% dinprogram
program subprograme,
subprograme,%%dindinprogram
program
Figura 12. Cheltuielile în programul de educaţie Figura 13. Cheltuielile în programul de sănătate după
după subprograme, % din program subprograme, % din program

Sursa: Ministerul
Sursa: MinisterulFinanţelor
FinanţeloralalRepublicii
RepubliciiMoldova, Raport privind Sursa:
Moldova,Raport Sursa:Ministerul
MinisterulFinanţelor
Finanţeloral al
Republicii
RepubliciiMoldova, Raport
Moldova, Raport privind
executarea
privind bugetului
executarea conform
bugetului Statisticii
conform Finanţelor
Statisticii Guvernamentale privind
Finanţelor executarea bugetului
executarea conformconform
bugetului Statisticii Finanţelor
Statisticii Guvernamentale pe
Finanţelor
pe anul 2015 şi calculele autorilor. anul 2015 şi calculele
Guvernamentale autorilor.
Guvernamentale
Sursa: Ministerul pe anul 2015alşiRepublicii
Finanţelor calculele autorilor.
Moldova, Raport privind Sursa: Ministerul pe anul 2015alşi calculele
Finanţelor Republiciiautorilor.
Moldova, Raport privind
executarea
Figura bugetului
14. conform
EvoluţiaStatisticiiveniturilor
Finanţelor Guvernamentale
bugetului executarea
Figura 15. bugetului conform
Evoluţia Statisticii Finanţelor
veniturilor Guvernamentale
bugetului pe
asigurărilor
pe anul 2015 şi calculele autorilor. anul 2015 şi calculele autorilor.
asigurărilor sociale de stat, miliarde lei obligatorii de sănătate, miliarde lei
Figura 14. Evoluţia veniturilor bugetului Figura 15. Evoluţia veniturilor bugetului asigurărilor
Figura 14. Evoluţia veniturilor bugetului Figura 15. Evoluţia veniturilor bugetului asigurărilor
asigurărilor sociale de stat, miliarde lei
asigurărilor sociale de stat, miliarde lei obligatoriide
obligatorii de sănătate,
sănătate, miliarde
miliarde lei
lei

Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi calculele Sursa: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi calculele autorilor.
autorilor.
Sursa:
Sursa:Ministerul
Ministerul Finanţelor
FinanţeloralalRepublicii Moldova
Republicii şi calculele
Moldova şi calculele Sursa:Ministerul
Sursa: Ministerul Finanţelor
Finanţelor al Republicii
al Republicii Moldova
Moldova şi calculele
şi calculele autorilor.
autorilor.
autorilor. autorilor.
Sănătatea şi protecţia socială sunt finanţate din bugetele distincte: bugetul asigurărilor obligatorii de
sănătateşi(gestionat
Sănătatea protecţia de CNAM
socială – Compania
sunt finanţate din Naţională
bugetelededistincte:
Asigurăribugetul
în Medicină) şi bugetul
asigurărilor asigurărilor
obligatorii de
Sănătatea
sociale de stat (gestionat de CNAS). Contribuţiile sociale obligatorii achitate de angajatori şi angajaţide
şi protecţia socială sunt finanţate din bugetele distincte: bugetul asigurărilor obligatorii
sănătate (gestionat de CNAM – Compania Naţională de Asigurări în Medicină) şi bugetul asigurărilor nu
sănătate (gestionat
sunt suficiente de finanţarea
pentru CNAM – Compania
integrală aNaţională de Asigurări
programelor, în Medicină)
iar bugetele CNAM şi şi bugetul
CNAS obţinasigurărilor
transferuri
sociale
sociale
de
de
stat
stat
(gestionat
(gestionat
dedeCNAS).
CNAS).
Contribuţiile
Contribuţiile
sociale
sociale
obligatorii
obligatorii
achitate
achitate
de
de
angajatori
angajatori
şişiangajaţi
angajaţi
nunu
semnificative de la bugetul central de stat (a se vedea Figura 14 şi Figura 15).
sunt suficiente pentru finanţarea integrală a programelor, iar bugetele CNAM şi CNAS
sunt suficiente pentru finanţarea integrală a programelor, iar bugetele CNAM şi CNAS obţin transferuri obţin transferuri
semnificative
semnificative de delalabugetul
bugetulcentral
centralde
destat
stat(a(asese
vedea
vedeaFigura 14 14
Figura şi Figura 15).15).
şi Figura

18

18

17
3. Ciclul de viaţă economică
3.1. Veniturile din muncă
În CNT al RM, veniturile din muncă reprezintă în total 70,3 miliarde de lei şi cuprind câştigurile salariale
şi veniturile din auto-ocupare. Pentru alocarea veniturilor salariale, au fost utilizate două surse de date:
Ancheta forţei de muncă (AFM) şi Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC).
Câştigurile salariale constituie 61,1 miliarde de lei şi reprezintă plăţile către gospodării plus impozitele
nete pe producţie atribuite câştigurilor salariale. Cifra aceasta include şi compensarea pentru muncă a
lucrătorilor migranţi rezidenţi ai Republicii Moldova minus compensarea lucrătorilor nerezidenţi în Re-
publica Moldova, raportată în balanţa de plăti de Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi calculată în baza
SCN.
Datele AFM au fost folosite la calcularea profilurilor de vârstă pentru remunerarea salariaţilor din ţară,
separate după gen şi netezite cu SuperSmoother în R. (Acelaşi instrument de netezire a fost aplicat tuturor
celorlalte dezagregări de vârstă din CNT în RM, cu excepţia educaţiei). Macro-controlul din SCN este
mult mai mare decât volumul salariilor raportat în AFM, mai precis, cu 215%. În primul rând, 25% din
angajaţi au refuzat să raporteze salariile în AFM. Pentru anumite vârste, rata non-răspuns este de 35-40%,
aceasta fiind caracteristică acelor vârste ce primesc salarii peste nivelul mediu raportat. În al doilea rând,
se pare că salariile sunt subraportate în cercetare. Însă aceste discrepanţe au persistat pe parcursul ultimu-
lui deceniu, şi astfel ne-a lipsit orice altă alternativă pentru a estima remunerarea muncii după profilul de
vârstă.
Astfel, se conturează un model neuniform al câştigurilor salariale provenite din ocuparea internă, deter-
minat de diferenţe semnificative în profilurile de vârstă pe criterii de gen per capita (Figura 16). Astfel, se
înregistrează o scădere evidentă în remunerarea salariaţilor bărbaţi din ţară cu vârsta cuprinsă între 29
şi 45 de ani, cu o creştere înregistrată ulterior. Acest fapt se explică prin migrarea intensă a bărbaţilor cu
vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de ani, reflectată în statisticile naţionale, care determină scăderea numărului
de angajaţi din această cohortă. În ceea ce priveşte populaţia feminină, modelul corespunde intuiţiei:
cu o creştere mai lentă, din cauza concediului de maternitate şi perioadelor de îngrijire a copilului, şi o
descreştere înainte de vârsta de pensionare. De fapt, din cauza migraţiei mai ridicate în rândul bărbaţilor
şi, în consecinţă, a nivelului mai mic de participare a cohortelor de vârstă mijlocie la piaţa forţei de
muncă internă, remunerarea pe cap de locuitor a salariatelor femei din ţară depăşeşte nivelul remunerării
bărbaţilor cu vârsta cuprinsă între 33 şi 54 de ani.
Compensarea lucrătorilor moldoveni din străinătate explică parţial şi modelul câştigurilor provenite din
ocuparea internă. Remunerarea netă a lucrătorilor de peste hotarele ţării reprezintă o parte semnificativă a
câştigurilor provenite din ocupare în Republica Moldova – 22,9%, constituind 14,0 miliarde de lei. Pentru
a elabora profilul pe vârste au fost folosite datele CBGC , care au fost netezite ulterior. Lucrătorii care sunt
remuneraţi pentru muncă au fost consideraţi acei membri ai gospodăriei raportaţi ca şi plecaţi la muncă
peste hotare. Deşi în BP, pentru compensarea lucrătorilor migranţi, rezidenţi ai Republicii Moldova, se
foloseşte migraţia pe termen scurt pentru agregarea datelor, datele din CBGC nu permit identificarea
corespunzătoare a migraţiei pe termen scurt şi a remitenţelor aferente. Prin urmare, pornind de la această
ipoteză, persoana raportată ca şi membru al gospodăriei care transferă bani gospodăriei este considerată
ca lucrător moldovean ce lucrează în străinătate şi este remunerat pentru muncă.
În setul de date CBGC, doar bărbaţii cu vârsta între 17 şi 61 de ani s-au conformat acestor criterii, iar
femeile sunt remunerate pentru munca prestată peste hotarele ţării de la vârsta de 18 până la 70 de ani.
În lipsa unor date separate pentru remitenţele trimise de fiecare lucrător migrant în CBGC, remitenţele
primite de gospodării au fost distribuite în mod egal între membrii raportaţi ca plecaţi la muncă peste
hotare. Această distribuire poate produce o abatere de gen, dar totuşi corespunde intuiţiei generale (Figu-

18
remitenţele primite de gospodării au fost distribuite în mod egal între membrii raportaţi ca plecaţi la
ra 17). Astfel,
muncă profilulAceastă
peste hotare. pe vârstedistribuire
pentru bărbaţi
poatereflectă
producedistribuţia
o abateredupă vârstă
de gen, a populaţiei
dar care a plecat
totuşi corespunde în
intuiţiei
străinătate pentru a munci. Profilul pe vârste al femeilor, de asemenea, reflectă concediul de maternitate
generale (Figura 17). Astfel, profilul pe vârste pentru bărbaţi reflectă distribuţia după vârstă a populaţiei
şi perioadele
care a plecatdeînîngrijire a copilului,
străinătate pentru cua valori
munci.mai mici ale
Profilul peremunerării femeilor cu
vârste al femeilor, de vârsta de pânăreflectă
asemenea, la 34
de ani. de maternitate şi perioadele de îngrijire a copilului, cu valori mai mici ale remunerării femeilor
concediul
cu vârsta de până la 34 de ani.
Se pare că în CBGC remitenţele au fost puternic subraportate. Astfel, suma remitenţelor primite de
gospodăriile
Se pare că încuCBGC
migranţi pe termen
remitenţele au scurt este maisubraportate.
fost puternic mică de peste douăsuma
Astfel, ori decât macro-controlul
remitenţelor primite de
gospodăriile cu migranţi pe termen scurt este mai mică de peste două ori decât macro-controlul
remunerării salariaţilor calculat din balanţa de plăti. De fapt, numărul migranţilor de asemenea pare a fi
remunerării
subraportat,salariaţilor calculat
acest fapt fiind din balanţa
reflectat de plăti.
în volumul totalDe fapt, numărulinclusiv
al remitenţelor, migranţilor de asemenea
al remunerării pare a fi
lucrătorilor
subraportat, acest fapt
moldoveni din străinătate.fiind reflectat în volumul total al remitenţelor, inclusiv al remunerării lucrătorilor
moldoveni din străinătate.
Figura 16. Distribuţia per capita a câştigurilor Figura 17. Distribuţia per capita a compensării
Figura 16. Distribuţia per capita a câştigurilor Figura 17. Distribuţia per capita a compensării
salariale provenite din ocuparea internă pe vârste, lucrătorilor moldoveni din străinătate pe vârste, după
salariale provenite din ocuparea internă pe vârste, lucrătorilor moldoveni din străinătate pe vârste,
după gen,
după gen, mii lei
mii lei gen, mii
după leimii lei
gen,

Sursa: Calculele autorilor. Sursa: Calculele autorilor.


Sursa: Calculele autorilor. Sursa: Calculele autorilor.

Înacelaşi
În acelaşi timp,
timp, datele
datele privind remitenţele ridică
privind remitenţele ridicăunele
unele probleme
probleme în în ceea
ceea cecepriveşte
priveşteamploarea
amploareamigraţiei
migraţiei
forţei de muncă şi ponderile remunerărilor pentru muncă şi transferurilor personale din străinătate.Deşi
forţei de muncă şi ponderile remunerărilor pentru muncă şi transferurilor personale din străinătate. Deşi
în BP
în BP se
se prezintă
prezintăinformaţii
informaţii privind compensarea pentru
privind compensarea pentrumuncă
muncălucrătorilor
lucrătorilor moldoveni
moldoveni din din străinătate
străinătate
(baniice
(banii ce provin
provinde de lala migranţii
migranţiicare care lucrează
lucrează în în străinătate
străinătate pe pe oo perioadă
perioadă mai mai mică
mică de de 1212luni
luni şişi care
care
sunt trataţi
sunt trataţi caca rezidenţi
rezidenţimoldoveni)
moldoveni)şişitransferurile
transferuriledin dinstrăinătate
străinătate (banii ce provin
(banii ce provin de ladelucrători pe ter-
la lucrători pe
men lung
termen nerezidenţi),
lung nerezidenţi), ar putea fi totuşi
ar putea fi dificil
totuşi de a facedediferenţa
dificil a face strictă între strictă
diferenţa aceste date.
între Remunerarea
aceste date.
lucrătorilor constituie
Remunerarea lucrătorilor 14 miliarde
constituie de 14lei, miliarde
iar transferurile
de lei, personale din străinătate
iar transferurile personale constituie 12 mil-
din străinătate
iarde de lei.12Având
constituie în vedere
miliarde de lei.informaţiile
Având înlimitatevederepentru delimitarea
informaţiile lor corectă,
limitate pentru considerăm
delimitarea că loro corectă,
parte a
considerăm
remunerării că o parte amoldoveni
lucrătorilor remunerării dinlucrătorilor
străinătate moldoveni
poate să fie din străinătate
reflectată, poate în
în prezent, sătransferurile
fie reflectată, dinîn
prezent, în transferurile din străinătate. În acest caz, veniturile salariale pot fi
străinătate. În acest caz, veniturile salariale pot fi într-o oarecare măsură mai mari şi, respectiv, deficitul într-o oarecare măsură
mai maride
ciclului şi,viaţă
respectiv,
poate deficitul
fi mai mic. ciclului de viaţă
Cu toate poate
acestea, nufidispunem
mai mic. Cu toatesuficiente
de date acestea, pentru
nu dispunem
a estima decon-date
suficiente pentru a estima concret ponderea remunerării lucrătorilor
cret ponderea remunerării lucrătorilor din străinătate în totalul transferurilor personale din străinătate. din străinătate în totalul
transferurilor
Această problemă personale
trebuie dininvestigată
străinătate. în Această
continuare problemă
şi trebuie trebuie investigată
reflectată în continuare
corespunzător şi trebuie
în metodologia
reflectată
CNT. Credem corespunzător
că metodologia în metodologia
de abordareCNT. Credem că
a remitenţelor metodologia
în CNT trebuie să defieabordare
elaboratăaşiremitenţelor
îmbunătăţităîn
CNT trebuie să fie elaborată şi îmbunătăţită în continuare având în
în continuare având în vedere faptul că migraţia afectează un număr impunător de ţări, nu doar vedere faptul că migraţia afectează
Mol-
un număr impunător de ţări, nu doar Moldova.
dova.
Venitul din auto-ocupare constituie 9,3 miliarde de lei şi se calculează ca două treimi din venitul mixt
Venitul din auto-ocupare constituie 9,3 miliarde de lei şi se calculează ca două treimi din venitul mixt
acumulat de gospodării conform contului de formare a veniturilor SCN plus impozitele nete pe producţie
acumulat de gospodării conform contului de formare a veniturilor SCN plus impozitele nete pe producţie
atribuite câştigurilor din activităţi independente. Profilul de vârstă per capita a fost calculat în baza
atribuiteCBGC
datelor câştigurilor din activităţi
şi netezit. independente.
În cazul venitului Profilul de vârstă
din auto-ocupare, perdin
datele capita
CBGCa fost calculat
sunt puţin în baza
mai datelor
mari decât
CBGC şi netezit. În cazul venitului din auto-ocupare, 20 datele din CBGC sunt puţin mai mari decât macro-
controlul din SCN – cu 15%. În CBGC sunt prezentate date privind venitul din activităţi individuale pe
gospodărie şi date individuale privind sursa principală şi secundară a venitului.

19
Venitul din activităţi individuale provine din activităţile agricole şi neagricole. Prin urmare, am apli-
macro-controlul din SCN
cat următoarele ipoteze – cu 15%. venitului
în distribuirea În CBGC sunt prezentate
gospodăriilor date privind
din activităţile venitul din
independente activităţi
membrilor
individuale
gospodăriei:pe gospodărie şi date individuale privind sursa principală şi secundară a venitului. Venitul
din activităţi individuale provine din activităţile agricole şi neagricole. Prin urmare, am aplicat
• Venitulipoteze
următoarele din activităţi individualevenitului
în distribuirea agricole agospodăriilor
fost împărţit în
dinmod egal întreindependente
activităţile membrii gospodăriei cu
membrilor
gospodăriei:
vârsta mai mare de 15 ani, ce raportează că sunt lucrători pe cont propriu în propriile gospodării,
venitul din activităţi antreprenoriale şi venitul din activităţile de meşteşugărit în calitate de sursă
Venitul din activităţi individuale agricole a fost împărţit în mod egal între membrii gospodăriei cu
secundară de venit;
vârsta mai mare de 15 ani, ce raportează că sunt lucrători pe cont propriu în propriile gospodării,
venitul din
• Venitul din activităţi
activităţi antreprenoriale şi venitul
individuale neagricole din împărţit
a fost activităţile de meşteşugărit
în mod în calitate
egal între membrii de sursă
gospodăriei
secundară
cu vârsta mai de mare
venit; de 15 ani, ce raportează venit din activităţile antreprenoriale, şi venitul din
Venitul din activităţi individuale
activităţile de meşteşugărit neagricole
în calitate de sursăa secundară
fost împărţitdeînvenit.
mod egal între membrii gospodăriei
cu vârsta mai mare de 15 ani, ce raportează venit din activităţile antreprenoriale, şi venitul din
Profilulactivităţile
pe vârste aldevenitului din activităţi
meşteşugărit individuale
în calitate de sursăeste ceva maide
secundară instabil
venit. (Figura 18). În timp ce pentru
bărbaţi distribuţia după vârstă a activităţilor independente corespunde într-o oarecare măsură aşteptărilor,
Profilul pe vârste al venitului din activităţi individuale este ceva mai instabil (Figura 18). În timp ce pentru
distribuţia după vârstă pentru femei este mai neregulată. Unele fluctuaţii au o explicaţie, iar altele sunt
bărbaţi distribuţia după vârstă a activităţilor independente corespunde într-o oarecare măsură
consecinţe ale numărului mic de observaţii din eşantion, care ar putea distorsiona distribuţia. De exem-
aşteptărilor, distribuţia după vârstă pentru femei este mai neregulată. Unele fluctuaţii au o explicaţie, iar
plu, scăderea
altele veniturilor
sunt consecinţe alepentru femeile
numărului mic cude vârsta cuprinsă
observaţii între 44 care
din eşantion, şi 52 ar
deputea
ani corespunde
distorsionanumărului
distribuţia.
De exemplu, scăderea veniturilor pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 44 şi 52 dedeani
mai mic de femei care desfăşoară o activitate independentă, întrucât numărul femeilor această vârstă
corespunde
care migrează
numărului mai şimic
al celor angajate
de femei careoficial este maiomare.
desfăşoară Pe deindependentă,
activitate altă parte, scăderea veniturilor
întrucât numărulcategoriei
femeilor de
de
vârstă de 68-70 de ani ţine de calitatea mai precară a datelor, ce este reflectată în majoritatea
această vârstă care migrează şi al celor angajate oficial este mai mare. Pe de altă parte, scăderea variabilelor
pentru aceste
veniturilor vârste. de vârstă de 68-70 de ani ţine de calitatea mai precară a datelor, ce este reflectată
categoriei
în majoritatea variabilelor pentru aceste vârste.
Distribuţia generală a venitului din muncă per capita după vârstă diferă semnificativ în funcţie de gen
(Figura 19),
Distribuţia având îna vedere
generală venituluiparticularităţile
din muncă perpieţei muncii
capita dupăşivârstă
politicilor
diferăsociale din Moldova,
semnificativ dinde
în funcţie cauza
gen
vârstelor19),
(Figura diferite
având în în
cazul migraţiei
vedere bărbaţilor şi
particularităţile a femeilor,
pieţei muncii salariilor maisociale
şi politicilor mici pentru femei, etc.din
din Moldova, Încauza
plus,
vârstelor diferite în cazul migraţiei bărbaţilor şi a femeilor, salariilor mai mici pentru femei, etc.
concediul de maternitate şi îngrijire a copiilor (plătit pentru îngrijirea copiilor sub trei ani, neplătit pentru În plus,
concediul de maternitate
îngrijirea copiilor peste 3 şi
ani)îngrijire
sunt îna mare
copiilor (plătit
parte pentru
luate îngrijirea
de către femei. copiilor sub trei ani, neplătit pentru
îngrijirea copiilor peste 3 ani) sunt în mare parte luate de către femei.
Figura 18. Distribuţia veniturilor per capita din Figura 19. Distribuţia venitului din muncă per capita,
Figura 18. Distribuţia veniturilor per capita din Figura 19. Distribuţia venitului din muncă per capita,
auto-ocupare, după gen, mii
auto-ocupare, după gen, mii lei
lei după gen,
după gen, mii
mii lei
lei

Sursa:Calculele
Sursa: Calculeleautorilor.
autorilor. Sursa: Calculele
Sursa: Calculele autorilor.
autorilor.

Astfel, în
Astfel, în distribuţia
distribuţiagenerală,
generală, veniturile
venituriledindinmuncă
muncăper percapita
capita ajung
ajung la nivelul
nivelul maxim
maxim la la vârsta
vârsta de
de 43
43 de
de
ani(Figura
ani (Figura 20),
20), din cauză
cauzăcăcăsalariile
salariileinterne sunt
interne relativ
sunt mai
relativ mari
mai pentru
mari această
pentru aceastăvârstă, migraţia
vârstă, este mai
migraţia este
mai intensă
intensă şi, drept
şi, drept urmare,
urmare, remunerarea
remunerarea mai mare
mai mare a lucrătorilor
a lucrătorilor moldoveni
moldoveni din străinătate.
din străinătate. În acelaşi
În acelaşi timp,
timp, profilurile
profilurile de vârstă
de vârstă agregate
agregate reflectăreflectă structura
structura populaţiei
populaţiei dupăutilizată
după vârsta vârsta utilizată la calculări
la calculări (Figura
(Figura 21).
21).
21

20
Figura 20.
Figura 20. Venituri
Venituriin
inmuncă
muncă per
per capita,
capita, mii
mii lei
lei Figura
Figura 21.
21.Veniturile
Venituriledin
dinmuncă
muncăagregate, miliarde
agregate, lei
miliarde
lei

Sursa: Calculele autorilor. Sursa: Calculele autorilor.


Sursa: Calculele autorilor. Sursa: Calculele autorilor.

3.2. Consumul public


3.2.
În Consumul
anul publicpublic în Moldova a fost de 20,4 miliarde de lei. Partea consumului public cu
2014, consumul
profil de vârstă clar, cum ar fi educaţia şi sănătatea, constituie 64,3%, iar restul sprijină serviciile
În anul 2014,
generale consumul
precum public
instituţiile în Moldova
de stat, a fost de etc.
poliţia, apărarea, 20,4 miliarde de lei. Partea consumului public cu
profil de vârstă clar, cum ar fi educaţia şi sănătatea, constituie 64,3%, iar restul sprijină serviciile generale
Învăţământul public
precum instituţiile reprezintă
de stat, cea mai etc.
poliţia, apărarea, mare parte a consumului public, constituind 35,3% din
consumul public total. Această pondere este relativ mare şi, într-adevăr, ca parte a PIB-ului, Moldova
Învăţământul
cheltuieşte public
relativ maireprezintă
mult decât ceaalte
mai ţări
marepentru
parte afinanţarea
consumului public, constituind
sistemului 35,3%public.
de învăţământ din consumul
În 2014,
public total.
ponderea Această pondere
cheltuielilor guvernuluiestepentru
relativ învăţământ
mare şi, într-adevăr,
a fost de ca partedina PIB-ului,
7,5% PIB, spreMoldova
deosebire cheltuieşte
de UE şi
relativ mai
OCDE, undemult
se decât alte ţăriînpentru
cheltuieşte, medie,finanţarea sistemului
4,95%, respectiv de învăţământ
5,3% din PIB. Opublic. În 2014, ponderea
altă consecinţă chel-
este consumul
public relativ
tuielilor mai mare
guvernului la vârste
pentru specifice
învăţământ de de
a fost înmatriculare
7,5% din PIB,la şcoală, spre deosebire
spre deosebire de UE şideOCDE,
alte ţări pentru
unde se
care sunt valabile datele CNT.
cheltuieşte, în medie, 4,95%, respectiv 5,3% din PIB. O altă consecinţă este consumul public relativ mai
mare la vârste specifice de înmatriculare la şcoală, spre deosebire de alte ţări pentru care sunt valabile
Profilurile de vârstă pentru învăţământul public au fost calculate în trei etape, separat pentru bărbaţi şi
datele CNT.
femei:
Profilurile
Costul de vârstă
unitar pentru
pentru învăţământul
fiecare public au fost
nivel de învăţământ calculate
a fost în trei
calculat etape, cheltuielile
împărţind separat pentru bărbaţi
publice şi
pentru
femei:
învăţământ la numărul studenţilor înmatriculaţi în instituţiile publice la fiecare nivel de învăţământ.
•Datele
Costuldisponibile ne-au permis dezagregarea după următoarele niveluri de învăţământ: preşcolar,
unitar pentru fiecare nivel de învăţământ a fost calculat împărţind cheltuielile publice
general (primar, gimnaziu, liceu, şcoli speciale, şcoli serale), profesional (şcoli tehnice), post-
pentru învăţământ la numărul studenţilor înmatriculaţi în instituţiile publice la fiecare nivel de
secundar (colegii), universitar (ciclul licenţă, masterat şi doctorat) şi post-universitar pentru studenţii
învăţământ. Datele disponibile ne-au permis dezagregarea după următoarele niveluri de învăţământ:
la medicină (finanţare separată pentru practicile de 3-7 ani ale studenţilor după absolvirea
preşcolar, general (primar, gimnaziu, liceu, şcoli speciale, şcoli serale), profesional (şcoli tehnice),
Universităţii de Medicină, ca parte a programului de „Rezidenţiat” şi „Secundariat clinic”).
post-secundar (colegii), universitar (ciclul licenţă, masterat şi doctorat) şi post-universitar pentru
Ratele de înmatriculare au fost calculate pe fiecare categorie de vârstă. La anumite vârste, elevii ar
studenţii
putea la medicină
fi înmatriculaţi la (finanţare separată
diferite niveluri pentru practicile
de învăţământ. de 3-7 anilaalevârsta
De exemplu, studenţilor după
de 7 ani, ei absolvirea
ar putea fi
Universităţii de Medicină, ca parte a programului de „Rezidenţiat” şi „Secundariat clinic”).
înmatriculaţi în ultimul an al învăţământului preşcolar sau în primul an al învăţământul general.
•Persoanele cu vârsta de au
Ratele de înmatriculare 17fost
anicalculate
ar puteapefifiecare
înmatriculate
categorieîndeînvăţământul general,
vârstă. La anumite profesional,
vârste, elevii ar
postliceal sau superior. Pentru aceste vârste au fost calculate rate de înmatriculare separate.
putea fi înmatriculaţi la diferite niveluri de învăţământ. De exemplu, la vârsta de 7 ani, ei ar putea
Consumul cheltuielilor publice pe persoană a fost calculat înmulţind costul unitar cu rata de
fi înmatriculaţi în ultimul an al învăţământului preşcolar sau în primul an al învăţământul gen-
înmatriculare. Pentru vârstele la care este posibilă înmatricularea în mai multe niveluri de
eral. Persoanele cu vârsta de 17 ani ar putea fi înmatriculate în învăţământul general, profesional,
postliceal sau superior. Pentru aceste vârste au 22fost calculate rate de înmatriculare separate.
• Consumul cheltuielilor publice pe persoană a fost calculat înmulţind costul unitar cu rata de înma-
triculare. Pentru vârstele la care este posibilă înmatricularea în mai multe niveluri de învăţământ,
consumul de învăţământ public al studenţilor de aceeaşi vârstă înmatriculaţi la diferite niveluri de
învăţământ, per capita, a fost însumat.

21
Profilurile de vârstă pentru consumul de învăţământ public nu au fost netezite. Sunt mai multe caracteris-
tici vizibile ale profilului după vârstă a cheltuielilor publice pe învăţământ (Figura 22), care pot fi explicate
din perspectiva CNT:
• În Moldova, învăţământul preşcolar este asigurat de la vârsta de trei ani (aceasta coincide cu sfârşitul
perioadei de concediu parental achitat parţial), dar în acelaşi timp, servicii de îngrijire a copilului
există pentru copii începând cu vârsta de un an. În statisticile financiare guvernamentale, costurile
serviciilor pentru îngrijirea copilului sunt considerate ca şi cheltuieli pentru învăţământ. Prin ur-
mare, consumul public de învăţământ creşte semnificativ la vârsta de trei ani şi descreşte începând
cu vârsta de şapte ani, atunci când copiii merg la şcoală şi cheltuielile per capita sunt mai mici.
• Consumul per capita în descreştere la vârsta de 12 ani este o consecinţă a reducerii ratei de înrolare
la această vârstă (vârsta medie de absolvire a şcolii primare). Această scădere a înmatriculării poate
fi explicată mai degrabă la nivel intuitiv, decât bazându-ne pe evidenţe. Acest aspect este legat de
migranţii moldoveni, care îşi iau familiile în străinătate pentru a se reuni. Noi presupunem că unii
părinţi ar putea să aştepte ca copiii lor să termine şcoala primară înainte de a-i lua în străinătate.
• Consumul învăţământului public per capita descreşte rapid după vârsta de 16 ani, întrucât şi ratele
de înmatriculare scad semnificativ. De fapt, ratele de înmatriculare încep să scadă deja la vârsta de
16 ani, dar acest fapt nu este reflectat în consumul per capita din motiv căo parte din elevii de 16 ani,
în special băieţii, sunt înmatriculaţi mai mult în cel mai scump nivel de învăţământ – învăţământul
profesional.
Consumul public de servicii de sănătate reprezintă 5,9 miliarde lei sau 29% din consumul public total.
Pentru alocarea consumului public de servicii de sănătate am utilizat CBGC şi am creat profiluri separate
pentru bărbaţi şi femei, care ulterior au fost netezite cu SuperSmoother în R. Cea mai potrivită variabilă
care a putut fi utilizată este probabilitatea de a beneficia de servicii de asistenţă medicală în luna curentă.
Am utilizat ipoteza că toată populaţia obţine servicii medicale de aceeaşi valoare şi admitem că această
ipoteză putea să provoace o abatere pozitivă pentru cheltuielile de sănătate la vârste timpurii. Totuşi, alte
date din CBGC nu puteau oferi estimări mai bune pentru consumul public de sănătate, iar date admin-
istrative privind profilul de vârstă pentru sănătate nu sunt disponibile. Profilul calculat al consumului
public, care este proporţional cu probabilitatea de a primi servicii de asistenţă medicală, a fost ajustat la
macro-controlul din SCN. Datele trebuie interpretate cu precauţie, deoarece ar putea exista o abatere din
cauza presupunerii că toată populaţia primeşte servicii de asistenţă medicală de aceeaşi valoare.
Din modelul distribuţiei pe vârste per capita s-ar putea deduce două aspecte importante (Figura 23).
• Există un profil pe vârste clar conturat al cheltuielilor de sănătate publică, cu nivelurile maxime per
capita caracteristice primilor ani de viaţă. Pentru vârsta 0 ani am utilizat valori nenetezite în serii,
deoarece admitem un consum public mai mare la această vârstă datorită naşterii şi controalelor
lunare obligatorii până la vârsta de un an. De asemenea, medicii de familie au ca pacienţi mulţi
copii, datorită controalelor obligatorii multiple şi certificatelor medicale necesare la grădiniţă şi la
şcoală.
• Există diferenţe de gen semnificative în distribuţia cheltuielilor de sănătate publică legate de naştere
şi maternitate între vârsta de 19 şi 33 ani. Mai mult, la toate celelalte vârste, cheltuielile per capita
sunt mai mari pentru femei, probabil din cauza disciplinei mai înalte a femeilor în ceea ce ţine de
consultaţii medicale, nu neapărat din cauza stării de sănătate mai precare.

22
Figura 22.
Figura 22.Distribuţia de vârstă
Distribuţia per capita
de vârstă per a capita a Figura
Figura23. Distribuţia
23. de vârstă
Distribuţia per capita
de vârstă pera consumului
capita a
consumului public de educaţie, după gen, mii
consumului public de educaţie, după gen, mii lei lei public de sănătate, după gen, mii lei
consumului public de sănătate, după gen, mii lei
Figura 22. Distribuţia de vârstă per capita a Figura 23. Distribuţia de vârstă per capita a
consumului public de educaţie, după gen, mii lei consumului public de sănătate, după gen, mii lei

Sursa: Calculele
Sursa: autorilor.
Calculele autorilor. Sursa:
Sursa:Calculele
Calculeleautorilor.
autorilor.

Consumul
Consumul public, altuldecât
Calculelepublic,
autorilor.altul
decâteducaţia
educaţia şi şi sănătatea
sănătatea aafost
fost alocat conform metodologiei CNT în mod egal
Sursa: Sursa: Calculele autorilor.
alocat conform metodologiei CNT în mod egal
întregii populaţii. Distribuţia generală pe vârste a consumului public este determinată în primul rând de
întregii populaţii.altul
Consumul Distribuţia generalăşipesănătatea
vârste a consumului public este determinată în primul rândegal
de
cheltuielilepublic, decât
ridicate pentru educaţia
educaţie ale persoaneloracu fost alocat
vârsta conform
până la 21 metodologiei
ani (Figura 24CNT în mod
şi Figura 25). La
cheltuielile
întregii ridicate
populaţii. pentru educaţie
Distribuţia generală ale persoanelor
pe56vârste cu vârsta până laeste
21 ani (Figura 24înşiprimul
Figurarând
25). La
vârsta mijlocie (persoanele de la 21 la ani),aconsumul
consumului public
public, altul determinată
decât educaţia şi sănătatea de
este
vârsta mijlocie
cheltuielile (persoanele
ridicate de la
pentru educaţie 21 la
ale 56 ani),
persoanelorconsumul public,
cu vârsta pânăaltul
la 21
cel mai important, iar după 56 de ani, consumul de servicii medicale este dominant.
decât
anieducaţia şi
(Figura 24 sănătatea
şi Figura este
25). cel
La
mai important,
vârsta iar după 56 de
mijlocie (persoanele de ani,
la 21consumul de consumul
la 56 ani), servicii medicale
public, este
altuldominant.
decât educaţia şi sănătatea este
Figura
cel mai 24. Distribuţia
important, per caita
iar după 56 de a consumului public,
ani, consumul Figura
de servicii 25. Distribuţia
medicale agregată a consumului
este dominant.
Figura
pe 24.mii
vârste, Distribuţia
lei per caita a consumului public, Figura
public,25.
peDistribuţia agregată
vârste, miliarde lei a consumului public,
Figura 24. Distribuţia
pe vârste, mii lei per caita a consumului public, peFigura
vârste,25. Distribuţia
miliarde lei agregată a consumului
pe vârste, mii lei public, pe vârste, miliarde lei

Sursa: Calculele autorilor. Sursa: Calculele autorilor.

Sursa:
Sursa:Calculele
Calculeleautorilor.
autorilor. Sursa: Calculele
Sursa: Calculele autorilor.
autorilor.
3.3. Consumul privat
Consumul privat al gospodăriilor are un rol important în economia moldovenească. Cu un total de 86,4
3.3.
3.3.Consumul
Consumul privat
privat
miliarde lei, consumul privat reprezintă 81% din consumul total din CNT şi aproximativ 77% din PIB-ul
Consumul
naţional. Consumulgospodăriilor
privat al privat includeare un rol important
cheltuieli în economia
de 1,6 miliarde moldovenească.
lei pentru consum privatCu deun total de(1,4%
educaţie 86,4
Consumul
miliarde lei, privat
consumulal gospodăriilor
privat are
reprezintă un rol
81% important
din consumulîn economia
total din moldovenească.
CNT şi Cu
aproximativ
din PIB), 4,1 miliarde - consum privat de sănătate (3,7%) şi 80,7 miliarde - consum privat de alte bunuri
un
77% total
din de 86,4
PIB-ul
şimiliarde
servicii lei, consumul privat reprezintă 81%dedin consumul
naţional. Consumul privat include cheltuieli 1,6 miliarde total din CNT
lei pentru şi aproximativ
consum privat de 77% din PIB-ul
educaţie (1,4%
(71,9%).
din PIB), 4,1
naţional. miliarde privat
Consumul - consum privat
include de sănătate
cheltuieli de 1,6(3,7%) şi 80,7
miliarde miliarde
lei pentru - consum
consum privat
privat de alte bunuri
de educaţie (1,4%
şidin
servicii (71,9%).
PIB), 4,1 miliarde - consum privat de sănătate (3,7%) 24 şi 80,7 miliarde - consum privat de alte bunuri şi
servicii (71,9%). Sunt necesare unele remarci privind variabilele de macro-control. Consumul de educaţie
24
provine direct din SCN (tabelul de utilizare a resurselor). Există o diferenţă faţă de estimarea macro-
variabilelor din CBGC (de doar 0,5 miliarde lei), dar nu o putem corecta pentru că lipsesc informaţii
despre costurile suplimentare suportate de gospodării pentru educaţie, adică uniforme, pantofi de sport,
ghiozdane etc.

23
În cazul sănătăţii, avem ca macro-control cheltuielile private totale pentru servicii şi bunuri de sănătate,
inclusiv medicamente şi aparataj medical, calculate pe baza CBGC. Macro-variabila din SCN se referă
la consumul final al produsului din activitatea economică N denumită „Asistenţă medicală şi asistenţă
socială”. Utilizarea în mod direct a macro-variabilei din SCN ar duce la erori de includere şi de excludere.
Pe de o parte, macro-variabila din SCN include serviciile veterinare şi serviciile de asistenţă socială. Pe
de altă parte, macro-variabila din SCN exclude consumul de medicamente şi aparataj medical (cum ar fi
scaune cu rotile, proteze auditive, ochelari etc.). Macro-variabila pentru consumul de alte bunuri şi ser-
vicii este reziduală, calculată ca macro-variabila din SCN a consumului total din gospodării şi instituţii
non-profit care deservesc gospodăriile după deducerea cheltuielilor pentru educaţie şi sănătate (ajustate
cu CBGC).
Profilurile pe vârste ale componentelor consumului privat urmează îndeaproape intuiţia (Figura 28 şi
Figura 29).
Consumul privat de învăţământ per capita atinge maximul la persoanele cu vârsta de 20-25 de ani, fapt
explicat prin cheltuielile private importante pentru taxele de studii universitare. Taxele pentru studii sunt
achitate de studenţii care nu au trecut examenele de admitere şi nu au putut fi înscrişi pe locurile finanţate
din bugetul public. Taxele pentru studii variază de la 3000 de lei pe an în cazul facultăţilor pedagogice
până la peste 20.000 de lei pe an în cazul facultăţilor medicale. În 2016, peste 10 mii din cei 17,6 mii
de absolvenţi ai universităţilor de stat au plătit studiile. De asemenea, profilul diferă puţin după gen şi
poate fi explicat prin numărul mai mare de fete înscrise la activităţi extra curriculare în învăţământul
primar şi numărul mai mare de femei înscrise la universităţi (Figura 26). Am calculat profilul de vârstă al
educaţiei private pe baza CBGC, utilizând o abordare similară profilurilor de vârstă ale consumului public
de educaţie.
• Am început calculând costurile unitare specifice nivelului de educaţie pentru subpopulaţia
gospodăriilor cu un singur membru înscris.
• Costurile unitare specifice nivelului au fost utilizate apoi pentru a netezi, ajusta şi aloca cheltuielile
private pentru educaţie la restul gospodăriilor.
Această metodă a fost utilizată fiindcă metoda regresiei, recomandată de manualul CNT, oferea prea mulţi
coeficienţi statistic nesemnificativi sau negativi. De asemenea, deşi metodologia CNT nu recomandă
netezirea în cazul cheltuielilor de educaţie, am aplicat instrumentul de netezire în R, deoarece pentru
unele vârste existau prea puţine observaţii în CBGC.
Profilul de vârstă al sănătăţii începe cu cheltuieli per capita destul de mari la debutul vieţii (circa 1300
lei la 0-1 ani), apoi atinge un minim de 400 lei la vârsta de 14-15 ani, după care creşte aproape liniar până
la 2000 lei la vârsta de 63 ani. Iar apoi descreşte lent. Ca şi în cazul consumului public de sănătate, există
o creştere a consumului privat de sănătate la femeile de vârstă reproductivă, care persistă mai departe în
viaţă (Figura 27). Iarăşi, CBGC a servit drept sursă pentru calcularea profilului de vârstă. Unul din mod-
ulele CBGC colectează date despre starea de sănătate şi cheltuielile de sănătate pentru fiecare membru al
gospodăriei, inclusiv cheltuielile pentru consultaţii medicale formale şi informale, diagnostice, tratament
în staţionar, servicii stomatologice, medicamente, precum şi costul serviciilor de spitalizare din ultimele
12 luni. Profilul de vârstă a fost netezit.

24
Figura 26. Distribuţia de vârstă a consumului privat Figura 27. Distribuţia de vârstă a consumului privat
Figura
de 26. Distribuţia
învăţământ de după
per capita, vârstă
gen,a consumului
mii lei privat de
Figura 27.per
sănătate Distribuţia degen,
capita, după vârstă a consumului
mii lei
de învăţământ per capita, după gen, mii lei privat de sănătate per capita, după gen, mii lei

Sursa: Calculele autorilor.


Sursa: Calculele
Calculele autorilor.
autorilor. Sursa:Calculele
Calculeleautorilor.
autorilor.
Sursa: Sursa:

Profilul
Profilul de
devârstă
vârstăal al
consumului
consumului privat de alte
privat de bunuri şi servicii
alte bunuri a fost calculat
şi servicii a fost folosind scala de ajustare
calculat folosind scala de
0-4-20
ajustarerecomandată de manualul
0-4-20 recomandată CNT. Evoluţia
de manualul CNT. acestuia
Evoluţia per capitaper
acestuia estecapita
prezentată în Figura 28,
este prezentată care
în Figura
reflectă
28, careun nivel maxim
reflectă un nivelpermaxim
capitaper
atins de persoanele
capita cu vârsta decu
atins de persoanele 25-35 ani,de
vârsta un25-35
palierani,
pentru cohorta
un palier de
pentru
36-67
cohortaanide
şi un declin
36-67 ani lent
şi undupă aceea.
declin lentDupă
dupăcum era de
aceea. aşteptat,
După cumprofilurile de vârstăprofilurile
era de aşteptat, agregate de
ale vârstă
con-
sumului
agregateprivat, prezentate privat,
ale consumului în Figura 29, seamănă
prezentate foarte29,
în Figura mult cu structura
seamănă foartedemult
vârstă
cua structura
populaţiei.de vârstă a
populaţiei.
Figura 28. Profilul de vârstă al consumului privat, per Figura 29. Profilul agregat pe vârste al consumului
Figura mii
capita, 28. lei
Profilul de vârstă al consumului privat, Figura
privat, 29. Profilul
miliarde lei agregat pe vârste al consumului
per capita, mii lei privat, miliarde lei

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

3.4. Deficitul ciclului de viaţă


Deficitul
3.4. ciclului ciclului
Deficitul de viaţă reprezintă
de viaţă 36,4 miliarde lei. Uimitor este faptul că doar populaţia cu vârsta de
34 - 56 ani are un surplus în ciclul de viaţă, ceea ce înseamnă că timp de doar 23 de ani din viaţa lor
Deficitul ciclului mai
oamenii câştigă de viaţă
mult reprezintă
decât consumă36,4 miliarde
(Figura lei.
30 şiUimitor
Figuraeste
31).faptul că doar
Această populaţia
perioadă cu vârsta
de surplus este
de 34mai
mult - 56scurtă
ani aredecât
un surplus în ciclul
în multe ţări. Dede asemenea,
viaţă, ceea cesurplusul
înseamnăcreat
că timp de doar
în timpul 23 devârste
acestei ani dinpare
viaţasălorfie
oamenii câştigă
foarte mic, mai mult
comparativ cudecât consumă
mărimea (Figuragenerat
surplusului 30 şi Figura 31). Această
în timpul perioadă
vârstei active de surplus
în alte este mult
ţări. Surplusul cel
mai scurtă
mai înalt este
decâtlaînvârsta
multede 43De
ţări. deasemenea,
ani, de doar 6,299creat
surplusul mii lei (0,191 acestei
în timpul dolari SUA
vârstelapare
PPC să normalizat)
fie foarte mic,per
comparativ cu mărimea surplusului generat în timpul26vârstei active în alte ţări. Surplusul cel mai înalt este
la vârsta de 43 de ani, de doar 6,299 mii lei (0,191 dolari SUA la PPC normalizat) per capita. Acest fapt este
determinat de surplusul mai mare al bărbaţilor, care depăşeşte suma de 7 mii lei la vârsta de 40 - 42 de ani,
pe când la populaţia feminină cel mai înalt surplus se înregistrează mai târziu, la vârsta de 44-47 de ani şi
ajunge la maxim 6,6 mii lei. În acelaşi timp, cel mai înalt deficit se înregistrează la vârsta de 16 ani, ceea
ce este asociat consumului înalt de servicii educaţionale. Deşi deficitul ciclului de viaţă scade semnificativ

25
capita. Acest fapt este determinat de surplusul mai mare al bărbaţilor, care depăşeşte suma de 7 mii lei
la vârsta
capita. Acestde fapt
40 -este42 de ani, pe de
determinat când la populaţia
surplusul feminină
mai mare cel mai care
al bărbaţilor, înalt depăşeşte
surplus se suma înregistrează
de 7 mii mai
lei
târziu, la vârsta de 44-47 de ani şi ajunge la maxim 6,6 mii lei. În
la vârsta de 40 - 42 de ani, pe când la populaţia feminină cel mai înalt surplus se înregistrează acelaşi timp, cel mai înalt deficit
maise
laînregistrează
bărbaţi
târziu, dupălaaceastă
la vârsta vârsta
de 44-47vârstă, laani,
dede16ani femei
şi ceea diminuarea
ajunge celaeste începe
6,6 mai
asociat
maxim târziu
consumului
mii lei. (de la 18
înalt
În acelaşi deani)
timp, şi are
servicii
cel locînalt
mai deficit
lent, din
educaţionale.
mai Deşi
se
deficitul
cauza ciclului
înmatriculării de viaţă
lor scade
mai semnificativ
înalte la studii şi la bărbaţi
intrării pe după
piaţa această
muncii vârstă,
mai
înregistrează la vârsta de 16 ani, ceea ce este asociat consumului înalt de servicii educaţionale. Deşi la
târziu, femei
ceea cediminuarea
este asociat începe
atât
mai târziu
studiilor,
deficitul cât(de
ciclului la 18
şi perioadei
de ani)scade
viaţă deşi fertilitate.
aresemnificativ
loc mai Delent,la din
asemenea, cauza
bărbaţi înmatriculării
deficitul
după allorciclului
agregatvârstă,
această maila înalte la
de viaţă,
femei studii şi intrării
acumulat
diminuarea dupăpe
începe
piaţa
vârsta
mai muncii
de 56
târziu mai
(deani târziu,
la este ceea
mai şiînalt
18 ani) ce
aredecât este
loc mai asociat
surplusul
lent, din atât studiilor,
ciclului cât
cauzadeînmatriculăriişi perioadei
viaţă, ceea celorindică de fertilitate.
o perioadă
mai înalte De asemenea,
de viaţă
la studii relativ
şi intrării pe
deficitul
lungă, agregat
când oamenii al ciclului
consumă de
mai viaţă,
mult acumulat
decât după
produc. vârsta de 56 ani
piaţa muncii mai târziu, ceea ce este asociat atât studiilor, cât şi perioadei de fertilitate. De asemenea, este mai înalt decât surplusul
ciclului de
deficitul viaţă, al
agregat ceea ce indică
ciclului o perioadă
de viaţă, acumulat de viaţă
dupărelativ
vârstalungă,
de 56 când
ani oamenii
este mai consumă
înalt decâtmai mult decât
surplusul
produc.
ciclului de viaţă, ceea ce indică o perioadă de viaţă relativ lungă, când oamenii consumă mai mult decât
Figura 30. Profilul de vârstă al consumului şi venitului Figura 31. Profilul agregat de vârstă al consumului şi
produc.
Figura 30. Profilul de vârstă al consumului şi Figura 31. Profilul agregat de vârstă al consumului
din muncă,
venitului per
din capita,per
muncă, miicapita,
lei mii lei venitului
şi venitului dindin
muncă,
muncă, miliarde
miliardelei lei
Figura 30. Profilul de vârstă al consumului şi Figura 31. Profilul agregat de vârstă al consumului
venitului din muncă, per capita, mii lei şi venitului din muncă, miliarde lei

Sursa:CNT
Sursa: CNTîn
în Republica
Republica Moldova
Moldova. Sursa: CNT în Republica
CNT în Moldova.
Republica Moldova
Sursa: CNT în Republica Moldova. Sursa: CNT în Republica Moldova.
Figura 32. Profilul de vârstă al deficitului ciclului de Figura 33. Profilul de vârstă al deficitului ciclului de
viaţă, per
Figura capita, mii
32.Profilul
Profilul lei
de vârstă
vârstă al viaţă, agregat, mii delei vârstă al deficitului ciclului de
Figura 32. de al deficitului
deficituluiciclului
cicluluide Figura
de Figura 33.Profilul
33. Profilul de vârstă al deficitului ciclului de
viaţă,per
viaţă, percapita,
capita, mii
mii lei
lei viaţă,agregat,
viaţă, agregat,mii
miileilei

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova
Trebuie să menţionăm şi diferenţele semnificative dintre deficitul ciclului de viaţă pe criterii de gen
(Figura să
Trebuie
Trebuie 32menţionăm
să şi Figura 33).
menţionăm Femeile acumulează
şişidiferenţele
diferenţele surplus
semnificative dintre
semnificative doar în perioada
deficitul
dintre ciclului
deficitul vârstei
de viaţă
ciclului depe35-54
de viaţă dedeani,
criterii gen
pe criterii aceasta
de(Fig-
gen
fiind
(Figura mult
ura 32 şi mai
32Figura scurtă
33).33).
şi Figura în
Femeile comparaţie
Femeileacumulează cu surplusul
surplus
acumulează acumulat
doardoar
surplus în perioada de
în perioada bărbaţi
vârstei la
de 35-54
vârstei toate vârstele.
de ani,
de 35-54 deaceasta Bărbaţii
fiind
ani, aceasta
acumulează
mult
fiind mult maisurplusuri
mai scurtă înîntr-o
în comparaţie
scurtă perioadă cude
cu surplusul
comparaţie aproapeacumulat
acumulat
surplusul două
de ori de
bărbaţi mai lungă
la bărbaţi
toate – între
vârstele.
la 25vârstele.
şi 59
Bărbaţii
toate de ani, şi
acumulează
Bărbaţii
surplusul
acumulează este
surplusuri într-o mult mai
perioadă
surplusuri înalt. Doar
de aproape
într-o în
perioadă perioada
două
deori vârstei
mai lungă
aproape de
două la 44
– între
ori 25la 48
maişi 59de ani surplusul
de ani,
lungă acumulat
şi surplusul
– între 25 şi 59estede de
mult femei
mai
ani, şi
este
înalt. puţin
surplusul mai înalt decât cel acumulat de bărbaţi.
este mult mai înalt. Doar în perioada vârstei de la 44 la 48 de ani surplusul acumulat de femei
este puţin mai înalt decât cel acumulat de bărbaţi.
27
27

26
Doar în perioada vârstei de la 44 la 48 de ani surplusul acumulat de femei este puţin mai înalt decât cel
acumulat de bărbaţi. Deficitul ciclului de viaţă este finanţat de transferurile publice şi private, precum şi de
realocările publicede
Deficitul ciclului şi viaţă
private de finanţat
este active, odeanaliză mai detaliată
transferurile publicefiind prezentată
şi private, în Capitolul
precum 4 şi Capitolul
şi de realocările publice
5.şiLaprivate
vârste timpurii,
de active,până la 20 demai
o analiză ani, detaliată
deficitul ciclului de viaţă este
fiind prezentată în finanţat
Capitolulîn 4mare parte de transferuri
şi Capitolul 5. La vârste
private (68%)
timpurii, pânăşi la
transferuri
20 de ani, publice (31%).
deficitul Deşi
ciclului deoviaţă
parteeste
din populaţia
finanţat încu vârsta
mare de 22-32
parte de ani (când
de transferuri private
populaţia
(68%) şi începe să acumuleze
transferuri surplus)
publice (31%). deja
Deşi este ocupată
o parte pe piaţa
din populaţia cumuncii, oricum
vârsta de 22-32maide există neajunsuri
ani (când populaţia
semnificative, care sunt finanţate
începe să acumuleze surplus)de deja
transferuri private şi pe
este ocupată realocări
piaţa de active. oricum
muncii, La vârstemaimaiexistă
avansate, după
neajunsuri
cesemnificative,
se termină surplusul
care sunt ciclului de viaţă,
finanţate deficitul private
de transferuri este finanţat, în mare
şi realocări departe,
active.deLatransferurile
vârste mai publice,
avansate,
după ce se termină surplusul ciclului de viaţă, deficitul
precum şi de realocările private de active (Figura 34 şi Figura 35). este finanţat, în mare parte, de transferurile
publice, precum şi de realocările private de active (Figura 34 şi Figura 35).
Figura 34. Finanţarea deficitului ciclului de viaţă după Figura 35. Finanţarea consumului, procente din
Figura
surse, 34. Finanţarea
miliarde lei deficitului ciclului de viaţă Figura
deficitul35.
totalFinanţarea consumului, procente din
după surse, miliarde lei deficitul total

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

28

27
4. Realocările publice
Realocările publice constau din transferuri publice şi realocări de active publice. Transferurile publice
reprezintă fluxuri intermediate de Guvern şi includ impozite, contribuţii sociale şi de sănătate ca refluxu-
ri, precum şi prestaţiile sociale şi consumul public ca influxuri.

4.1. Influxurile de transferuri publice


Intrările prin transferuri publice reprezintă 37,8 miliarde lei şi constau atât din transferuri în natură, cât
şi din transferuri în numerar. Influxurile de transferuri în natură au acelaşi profil de vârstă ca şi consumul
public de învăţământ, sănătate şi alte bunuri şi servicii, aşa cum este descris în capitolul precedent. Trans-
ferurile în numerar sunt transferuri de mijloace băneşti realizate de Guvern; acestea pot fi împărţite în
pensii, transferuri legate de sănătate şi alte beneficii de protecţie socială.
Referitor la învăţământ, în Republica Moldova există doar transferuri în natură, iar profilul de vârstă per
capita coincide cu profilul de consum public al învăţământului (Figura 24 şi Figura 25).
În cazul intrărilor ca transfer pentru sănătate, pe lângă transferurile semnificative în natură, am luat în
considerare şi transferurile în numerar către populaţie. Acestea reprezintă 397,2 milioane lei (6,3% din
totalul intrărilor ca transfer pentru sănătate) şi includ:
• Transferuri legate de sănătate din bugetul asigurărilor sociale de stat, sub formă de: 1) beneficii
pentru incapacitate temporară de muncă, 2) beneficii pentru incapacitate temporară de muncă din
cauza accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, 3) cheltuieli de recuperare a sănătăţii prin
tratament balneosanatorial şi reabilitare pentru persoanele asigurate, 4) cheltuieli pentru procura-
rea biletelor de tratament sanatorial, veteranilor şi
• Transferuri legate de sănătate din Fondul republican şi fondurile locale de susţinere socială a
populaţiei (în special pentru procurarea de aparataj şi echipament medical de uz personal, cum ar
fi ochelari, scaune cu rotile etc.).
Datele disponibile din CBGC au permis, în baza mai multor ipoteze, să se genereze distribuţia de vârstă
doar la beneficiile pentru incapacitate temporară de muncă. Deoarece aceste beneficii reprezintă 78% din
totalul transferurilor în numerar pentru sănătate, le-am utilizat pentru a obţine profilul general de vârstă
al transferurilor în numerar pentru sănătate, care a fost adaptat la macro-control.
Beneficiile pentru incapacitate temporară de muncă reprezintă 309,9 milioane lei. Pentru a le estima
distribuţia pe vârste, am utilizat datele din CBGC pentru a afla numărul mediu al zilelor petrecute de o
persoană în concediu medical într-un an. Deoarece nu există o altă variabilă în CBGC care să indice în
mod direct numărul de zile, am acceptat două ipoteze: (i) angajaţilor care au declarat că au fost spitalizaţi
li s-a atribuit numărul de zile de spitalizare ca număr de zile de concediu medical; (ii) mamelor angajate cu
copii sub 7 ani li s-au alocat 5 zile de concediu medical dacă copiii lor au beneficiat de servicii de asistenţă
medicală în luna curentă. Vârsta de 7 ani a fost selectată deoarece, conform legii, în 2014 părinţii au putut
beneficia de concediu medical plătit în caz de îmbolnăvire a copiilor lor până la această vârstă. Deşi am-
bii părinţi pot opta pentru concediu medical în caz de îmbolnăvire a copilului, în Republica Moldova de
obicei mamele sunt cele care rămân în concediu medical cu copiii. Deşi cuantumul concediului medical
plătit variază în funcţie de salariu şi perioada de angajare în câmpul muncii, nu avem suficiente informaţii
pentru a lua în considerare şi a admite plata egală. Seriile au fost netezite cu SuperSmoother în R.

28
Pe baza ipotezelor admise există transferuri în numerar per capita mai mari pentru femeile cu copii mici
şi o creştere preconizată a transferurilor de numerar pentru întreaga populaţie înainte de vârsta de pen-
sionare. Astfel,
pensionare. intrările
Astfel, generale
intrările prin prin
generale transfer pentru
transfer sănătate
pentru publică
sănătate începîncep
publică să crească după vârsta
să crească după de 33
vârsta
de ani
de şi scad
33 de ani şilascad
vârstalade pensionare
vârsta (Figura 36).
de pensionare (Figura 36).
Figura 36.
Figura 36.Profilul de vârstă
Profilul per capita
de vârstă per pentru
capita pentru Figura 37.
Figura 37.Profilul de de
Profilul vârstă per capita
vârstă per pentru
capita pentru
influxuri de transferuri
influxuri transferuri publice
publicepentru
pentrusănătate, mii
sănătate, mii influxuride
influxuri detransferuri
transferuri pentru
pentru pensii,
pensii, mii
mii lei
lei
lei

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

Cea mai importantă parte din influxurile de transferuri publice o reprezintă pensiile. Acestea reprezintă
Cea mai importantă parte din influxurile de transferuri publice o reprezintă pensiile. Acestea reprezintă
9,4 miliarde lei, adică 24,8% din totalul intrărilor ca transferuri public. În Republica Moldova, în anul
9,4 miliarde lei, adică 24,8% din totalul intrărilor ca transferuri public. În Republica Moldova, în anul
2014 vârsta de pensionare la femei era 57 de ani, iar la bărbaţi 62 de ani, însă cu multe excepţii.
2014 vârsta de pensionare la femei era 57 de ani, iar la bărbaţi 62 de ani, însă cu multe excepţii. Recenta
Recenta reformă a sistemului de pensii presupune o creştere treptată a vârstei de pensionare începând
reformă
din 2017,a cu
sistemului de pensii
câte 6 luni anual.presupune
Prin urmare, o creştere treptată
în următorii a vârstei
câţiva de pensionare
ani rezultatele CNTîncepând
nu se vor dinschimba
2017,
cu câte 6 luni anual. Prin urmare, în următorii câţiva ani rezultatele CNT nu se vor schimba
semnificativ datorită modificării vârstei de pensionare. Pentru a obţine profilul de vârstă am utilizat date semnificativ
datorită modificării
administrative de lavârstei
CasadeNaţională
pensionare. dePentru a obţine
Asigurări profilul
Sociale de vârstă
(CNAS) cu am utilizat
privire date administrative
la pensii şi susţinerea
de la Casa Naţională
financiară suplimentarăde Asigurări
a unor Sociale (CNAS)
beneficiari cu privire
de pensii la pensii
(Figura 37).şi susţinerea financiară
O caracteristică suplimentară
a datelor privind
apensionarii
unor beneficiari de pensii (Figura 37). O caracteristică a datelor privind pensionarii
ridică întrebări privind calitatea generală a datelor demografice în Republica Moldova. ridică întrebări
privind calitatea
Numărul generală
persoanelor care,a datelor
conform demografice
CNAS, primescîn Republica
pensie Moldova.
este mai Numărul
mic decâtpersoanelor care, con-de
numărul populaţiei
form CNAS,
vârsta primesc
respectivă pensie
raportat la este
BNS. mai mic decât
Aceasta estenumărul populaţiei
o divergenţă de vârsta
izbitoare, pentrurespectivă
că întreaga raportat la BNS.
populaţie are
Aceasta să
dreptul esteprimească
o divergenţă celizbitoare, pentruminimă
puţin pensia că întreaga populaţie
socială are dreptul
şi ar trebui să primească
inclusă în evidenţele cel puţin
CNAS. pensia
Deşi
abaterile medii nu sunt foarte semnificative (până la 10%), abaterea pentru
minimă socială şi ar trebui inclusă în evidenţele CNAS. Deşi abaterile medii nu sunt foarte semnifica- vârstele de 69-70 ani
(persoane
tive (până lanăscute în anii 1945-1946)
10%), abaterea pentru vârstele estedefoarte
69-70ridicată (30 - 40
ani (persoane procente).
născute în anii„Şaua” corespunzătoare
1945-1946) este foarte
acestor
ridicată (30 - 40 procente). „Şaua” corespunzătoare acestor vârste în Figura 37 nu poate fi explicatăcare
vârste în Figura 37 nu poate fi explicată prin migraţie sau alţi factori şi este o problemă prinar
trebui
migraţie sau alţi factori şi este o problemă care ar trebui examinată mai mult. Întrucât acest decalaj devinede
examinată mai mult. Întrucât acest decalaj devine mai pronunţat în 2007, el ar putea fi legat
unele revizuiri ale
mai pronunţat datelor
în 2007, după
el ar recensământul
putea fi legat de uneledinrevizuiri
2004. ale datelor după recensământul din 2004.
Referitor
Referitor la alte transferuri
la alte transferuri băneşti
băneşti care
carereprezintă
reprezintă7,6
7,6miliarde
miliardelei,
lei,am
amaplicat
aplicatmetodologia
metodologiadin
dinmanualul
manualul
CNT şi am utilizat datele din CBGC pentru a le repartiza capului gospodăriei. Următoarele transferuri
CNT şi am utilizat datele din CBGC pentru a le repartiza capului gospodăriei. Următoarele transferuri
disponibile şi incluse în CBGC au fost considerate alte transferuri de numerar: beneficiile pentru copii,
disponibile şi incluse în CBGC au fost considerate alte transferuri de numerar: beneficiile pentru copii,
compensaţiile şi alte alocări sociale. Majoritatea acestor transferuri în numerar vizează familiile cu copii
compensaţiile şi alte alocări sociale. Majoritatea acestor transferuri în numerar vizează familiile cu copii
(vârsta de 28-40 ani) şi pensionarii (peste 60 de ani).
(vârsta de 28-40 ani) şi pensionarii (peste 60 de ani).
Totuşi, în cazul sistemului de protecţie socială moldovenesc, ar fi interesant să avem o abordare mai
Totuşi, în acazul
nuanţată sistemului
influxurilor de protecţie
băneşti socială moldovenesc,
de transferuri ar fi interesant
publice, şi anume pe bazasă beneficiarului
avem o abordare maial
direct
nuanţată a influxurilor băneşti de transferuri publice, şi anume pe baza beneficiarului direct al
transferului. Această abordare ar analiza impactul direct asupra sistemului de protecţie socială, întrucât transferu-
lui. ar
nu Această
existaabordare ar analizadacă
unele beneficii impactul direct asupra
nu există sistemului
şi beneficiari de protecţie
(adică, socială,săîntrucât
nu ar trebui existe nu ar existade
beneficii
unele beneficii
îngrijire dacăalocate
a copilului nu există şi beneficiari
capului (adică,dacă
gospodăriei nu arnutrebui
existăsăcopii).
existe beneficii
La moment de îngrijire a copilului
ar fi necesare date
alocate capuluipentru
suplimentare gospodăriei
a urmadacă nu există
această copii). iar acestea ar putea oferi estimări mai exacte privind
abordare,
povara asupra sistemului de protecţie socială. Astfel, aplicarea acestui scenariu alternativ ar putea fi
30

29
La moment ar fi necesare date suplimentare pentru a urma această abordare, iar acestea ar putea oferi
estimări mai exacte privind povara asupra sistemului de protecţie socială. Astfel, aplicarea acestui sce-
nariu alternativ ar putea fi rezonabilă pentru îmbunătăţirea ulterioară a CNT ale Republicii Moldova, dar
şi pentru îmbunătăţirea metodologiei CNT.
rezonabilă pentru îmbunătăţirea ulterioară a CNT ale Republicii Moldova, dar şi pentru îmbunătăţirea
Totalul influxurilor de transferuri publice este în creştere până la vârsta de 6 ani, atunci când costul
metodologiei CNT.
educaţiei publice pe persoană atinge un punct de inflexiune. Apoi este în descreştere, nivelul cel mai jos
fiind atins
Totalul la vârstade
influxurilor de 24 de ani (5,4
transferuri mii leieste
publice per capita). Dupăpână
în creştere această vârstă modelul
la vârsta de 6 ani,seatunci
schimbă, intrările
când costul
crescând până
educaţiei la vârsta
publice de 66 deatinge
pe persoană ani, când se înregistrează
un punct cele mai
de inflexiune. Apoimari
esteinfluxuri de transferuri
în descreştere, nivelul publice
cel mai
jos
perfiind atins
capita la vârsta
de 24,4 mii leide(Figura
24 de 38
anişi(5,4 mii39).
Figura lei per capita). După această vârstă modelul se schimbă,
intrările crescând până la vârsta de 66 de ani, când se înregistrează cele mai mari influxuri de
transferuri publice per capita de 24,4 mii lei (Figura 38 şi Figura 39).
Figura 38. Profilul de vârstă per capita pentru Figura 39. Profilul de vârstă agregat pentru
influxurile de transferuri publice, mii lei
Figura 38. Profilul de vârstă per capita pentru influxurile
Figura 39.de Profilul
transferuridepublice,
vârstămiiagregat
lei pentru
influxurile de transferuri publice, mii lei influxurile de transferuri publice, mii lei

Sursa: CNT
Sursa: CNTînînRepublica
RepublicaMoldova
Moldova Sursa: CNT
Sursa: CNTîn
înRepublica
RepublicaMoldova
Moldova

4.2.Refluxurile
4.2. Refluxurile de de transferuri
transferuri publicepublice
Refluxurile de transferuri publice reprezintă taxele achitate statului, inclusiv contribuţiile obligatorii de
Refluxurile
asigurări de transferuri
sociale publice(deşi
şi de sănătate reprezintă taxele
cele din urmăachitate
nu suntstatului,
tratateinclusiv
ca taxecontribuţiile obligatorii
în Codul Fiscal de
al R.M.).
asigurări sociale şi de sănătate (deşi cele din urmă nu sunt tratate ca taxe în Codul
Refluxurile de transferuri publice au fost alocate conform componentelor influxurilor de transferuri Fiscal al R.M.). Re-
fluxurileÎndefuncţie
publice. transferuri publice
de sursa de au fost alocate
finanţare s-auconform componentelor
făcut calcule influxurilor
separate pentru a obţinede transferuri publice.
profilurile de vârstă
În funcţie
ale de sursa
influxurilor de de finanţare s-au
transferuri făcut Ca
publice. calcule
primseparate
pas, s-apentru a obţine
calculat profilurile
profilul de vârstă
de vârstă al ale influxu-
impozitelor,
rilor de transferuri
granturilor curente şipublice. Ca primutilizate
altor venituri pas, s-apentru
calculat profilul deeducaţiei,
finanţarea vârstă al impozitelor, granturilor
sănătăţii, pensiilor curente
şi altor ieşiri.
În
şi acest sens, amutilizate
altor venituri calculatpentru
profilulfinanţarea
de vârstăeducaţiei,
pentru impozite, granturi
sănătăţii, şi venituri
pensiilor şi altorînieşiri.
modul În descris mai am
acest sens, jos:
calculat profilul de vârstă pentru impozite, granturi şi venituri în modul descris mai jos:
Contribuţiile obligatorii de asigurări sociale. În Republica Moldova, contribuţia de asigurări
sociale reprezintă
• Contribuţiile 29% de
obligatorii dinasigurări
salariul sociale.
brut (6%Înachitat
Republicade angajat
Moldova, + contribuţia
23% achitatdedeasigurări
angajator). Am
sociale
utilizat date din AFM şi am calculat contribuţia angajatului pe baza salariului
reprezintă 29% din salariul brut (6% achitat de angajat + 23% achitat de angajator). Am utilizat date net primit de
acesta. Profilul de vârstă al părţii achitate de angajator este proporţional cu
din AFM şi am calculat contribuţia angajatului pe baza salariului net primit de acesta. Profilul de cel al părţii achitate
de angajat.
vârstă Am
al părţii netezitde
achitate seriile cu SuperSmoother
angajator este proporţional în Rcuşicelam ajustatachitate
al părţii profilurile de vârstă
de angajat. Am la netezit
macro-
controlul de 8,4 miliarde lei reflectat în rapoartele bugetare ale Guvernului.
seriile cu SuperSmoother în R şi am ajustat profilurile de vârstă la macro-controlul de 8,4 miliarde
Contribuţiile
lei obligatoriibugetare
reflectat în rapoartele pentru ale asigurarea
Guvernului. de sănătate. În 2014, contribuţia obligatorie pentru
asigurarea de sănătate a fost achitată în părţi egale de către angajat şi angajator, la o cotă de
• Contribuţiile
4% din salariul obligatorii
brut. Ampentru
utilizatasigurarea
date din de AFM sănătate. În 2014, contribuţia
şi am calculat contribuţiaangajatului
obligatorie pe pentru
baza
salariului net primit de acesta. Am netezit seriile cu SuperSmoother în R şi am
asigurarea de sănătate a fost achitată în părţi egale de către angajat şi angajator, la o cotă de 4% din ajustat profilurile
de vârstă
salariul la macro-controlul
brut. Am utilizat datededin 2,4AFM
miliarde
şi am lei calculat
preluat din baza de angajatului
contribuţia date a finanţelor
pe bazapublice.
salariului
Impozitul pe venit al persoanelor fizice (IVPF) a fost calculat pe baza datelor
net primit de acesta. Am netezit seriile cu SuperSmoother în R şi am ajustat profilurile de vârstă din AFM. Pentru
la
angajaţi s-a aplicat
macro-controlul de 2,4o miliarde
formulă lei în preluat
vedereadin calculării impozitului
baza de date pe venit
a finanţelor al persoanelor fizice,
publice.
plecând de la salariul net raportat. În Republica Moldova există un sistem de impozitare
31
30
• Impozitul pe venit al persoanelor fizice (IVPF) a fost calculat pe baza datelor din AFM. Pentru
angajaţi s-a aplicat o formulă în vederea calculării impozitului pe venit al persoanelor fizice, plecând
de la salariul net raportat. În Republica Moldova există un sistem de impozitare progresivă, cu o
scutire personală şi o scutire suplimentară pentru membrii de familie care nu lucrează. Deoarece
nu ştim câte persoane sunt raportate pentru scutirea suplimentară, iar aceasta este foarte redusă,
le-am exclus din calcule. Profilul de vârstă obţinut a fost ajustat la macro-controlul de 2,4 miliarde
lei preluat din datele finanţelor publice.
• Profilul de vârstă pentru TVAa fost alocat proporţional consumului privat, altul decât educaţie şi
sănătate, şi ajustat la macro-controlul de 12,6 miliarde lei preluat din datele finanţelor publice.
• Profilul de vârstă pentru accize a fost calculat utilizând date din CBGC. Aceste venituri bugetare
însumează 3,6 miliarde lei şi au o bază fiscală destul de largă, inclusiv combustibili, bijuterii, blănuri,
băuturi alcoolice, tutun şi multe altele. Totuşi, din CBGC am avut probe doar privind consumul de
băuturi alcoolice şi tutun. Am redistribuit consumul de băuturi alcoolice şi tutun al gospodăriei la
membrii având vârsta de cel puţin 16 ani, utilizând o scală de echivalenţă 16-20 similară scalei CNT
standard pentru 0-4-20 ani.
• Taxele vamale însumează 1,4 miliarde lei; am calculat profilul de vârstă utilizând datele despre con-
sumul individual de bunuri (fără servicii), care au fost estimate utilizând aceeaşi scală de echivalenţă
0-4-20 aplicată la consumul de bunuri al gospodăriei.
• Impozitul pe proprietate are un macro-total destul de mic (346 milioane lei). Profilul de vârstă a fost
obţinut utilizând datele din CBGC privind costul unei locuinţe, aşa cum au declarat respondenţii
CBGC. Impozitul pe proprietate a fost atribuit capilor de gospodărie, pe baza ipotezei că aceştia
sunt proprietarii locuinţelor.
• Impozitul pe venit al organizaţiilor (IVO) a fost alocat pe vârste utilizând profilul de vârstă al im-
pozitului pe proprietate, ajustat la macro-controlul de 2,4 miliarde lei preluat din datele finanţelor
publice.
• Granturi curente. Am considerat că acestea sunt alocate în mod egal întregii populaţii şi am împărţit
suma de 1,6 miliarde lei a granturilor externe curente (spre deosebire de granturile de capital) la
numărul populaţiei, astfel încât fiecare cetăţean are dreptul la 0,45 mii lei.
• Alte venituri. Am considerat că şi celelalte venituri ale bugetului public sunt alocate în mod egal
întregii populaţii şi am împărţit macro-controlul de 2,3 miliarde lei la numărul populaţiei, astfel
încât fiecare cetăţean are dreptul la 0,6 mii lei. Alte venituri includ amenzi, penalităţi, comisioane
plătite pentru servicii publice şi altele.
Contribuţiile de asigurări sociale şi asigurări de sănătate au fost utilizate numai pentru a calcula ieşirile
prin transferuri publice pentru pensii şi sănătate. Contribuie doar persoanele încadrate în câmpul muncii,
deci contribuţia începe la vârsta de 15 ani. Deşi impozitul pe venit al persoanelor fizice şi contribuţia
pentru asigurări sociale şi de sănătate se calculează utilizând aceleaşi date din AFM, distribuţia de vârstă
a contribuţiei pentru asigurări sociale are un model puţin diferit faţă de impozitul pe venit al persoanelor
fizice. Aceasta se explică prin sistemul de impozitare progresivă şi un număr mai mare de angajaţi cu
salariu mediu mai mic la vârste mai înaintate comparativ cu angajaţii mai tineri (Figura 40). Profilul de
vârstă al IVPF, TVA, taxelor vamale, accizelor, impozitului pe proprietate, IVO, granturilor curente şi altor
venituri a fost utilizat pentru a obţine profilul general al refluxurilor de transferuri publice. Luând în con-
siderare mărimile acestora, contribuţiile majore la profilul general aparţin TVA, accizelor şi impozitului
pe venit al persoanelor fizice (Figura 41).

31
Figura 40.
Figura 40.Profilul
Profiluldede
vârstă per capita
vârstă al IVPF,
per capita Figura41.
al IVPF, Figura 41.Profilul
Profilulde
de vârstă
vârstă per
percapita
capitaalaltaxelor
taxelorcucu
contribuţiilor la
contribuţiilor la asigurări
asigurări sociale
socialeşişidede
sănătate, miimii
sănătate, lei caracter
caracter general,
general,granturilor curente
granturilor şi altor şi
curente venituri,
altor
lei mii lei mii lei
venituri,

Sursa: CNT în
Sursa: CNT în Republica
Republica Moldova
Moldova Sursa:
Sursa:CNT
CNTînînRepublica
RepublicaMoldova
Moldova

Pe baza
Pe bazadistribuţiei
distribuţiei de
de vârstă
vârstăaacontribuţiilor
contribuţiilor la
la asigurări
asigurări sociale,
sociale,taxelor
taxelorcu
cucaracter
caractergeneral,
general,granturilor
granturilor
şi altor venituri, s-a obţinut profilul de vârstă pentru refluxurilor publice, prezentat în Figura 42şişiFigura
şi altor venituri, s-a obţinut profilul de vârstă pentru refluxurilor publice, prezentat în Figura 42 Figura
43.
43.
• Refluxurile
Refluxurile de
detransferuri
transferuri publice
publice pentru
pentru educaţie
educaţiesunt
suntfinanţate
finanţatecomplet
completdin
din bugetul
bugetulgeneral
generalşişi
sunt egale cu influxurile publice de 7,2 miliarde lei.
sunt egale cu influxurile publice de 7,2 miliarde lei.
Refluxurile de transferuri publice pentru sănătate au fost finanţate în proporţie de 338,3% de
• Refluxurile de transferuri publice pentru sănătate au fost finanţate în proporţie de 338,3% de
contribuţiile obligatorii pentru asigurări de sănătate, iar restul de transferurile din bugetul de stat
contribuţiile obligatorii pentru asigurări de sănătate, iar restul de transferurile din bugetul de stat
şi plăţile din bugetul asigurărilor sociale. Partea finanţată din bugetul asigurărilor de sănătate,
şiadministrat
plăţile din de
bugetul asigurărilor
Compania sociale.
Naţională Partea finanţată
de Asigurări din bugetul
în Medicină (CNAM),asigurărilor
corespundede sănătate, ad-de
influxurilor
ministrat
transferuride în
Compania
numerar Naţională de Asigurări
pentru sănătate. în Medicină
Totodată, bugetul(CNAM),
CNAM maicorespunde
cuprindeinfluxurilor
transferuri dedin
transferuri în numerar pentru sănătate. Totodată, bugetul CNAM mai cuprinde transferuri
bugetul de stat datorită deficitului persistent. Astfel, am obţinut profilul de vârstă însumând din
bugetul
profilul de
destat datorită
vârstă deficitului persistent.
al contribuţiilor obligatoriiAstfel,
pentruam obţinut profilul
asigurări de vârstă
de sănătate însumând
cu profilul profilulal
de vârstă
de vârstă al contribuţiilor obligatorii pentru asigurări de sănătate cu profilul de vârstă al
impozitelor cu caracter general, granturilor curente şi altor venituri pentru suma finanţată din impozite-
lor cu caracter
bugetul de stat.general, granturilor curente şi altor venituri pentru suma finanţată din bugetul de
stat.
Refluxurile de transferuri pentru pensii au fost finanţate în proporţie de 89,2% de contribuţiile
pentru asigurări sociale, iar restul de transferurile din bugetul de stat (adică impozite generale,
• Refluxurile de transferuri pentru pensii au fost finanţate în proporţie de 89,2% de contribuţiile pen-
granturi curente şi alte venituri) şi deci urmează fidel distribuţia de vârstă a contribuţiilor pentru
tru asigurări
asigurări sociale,Acestea
sociale. iar restulreprezintă
de transferurile din bugetul
cele mai de stat
mari ieşiri (adică(9,4
publice impozite generale,
miliarde lei). Amgranturi
obţinut
curente şi alte venituri) şi deci urmează fidel distribuţia de vârstă a contribuţiilor pentru
profilul de vârstă însumând profilul de vârstă al contribuţiilor pentru asigurări sociale cu profilul asigurări
sociale.
de vârstă Acestea reprezintă cu
al impozitelor celecaracter
mai mari ieşiri publice
general, (9,4 curente
granturilor miliarde şilei). Amvenituri
altor obţinutpentru
profilulsuma
de
vârstă însumând
finanţată profilul
din bugetul de vârstă al contribuţiilor pentru asigurări sociale cu profilul de vârstă
de stat.
alAlte
impozitelor cu caracter
refluxuri de transferuri general, granturilor
în natură şi în curente
numerarşi sunt
altor finanţate
venituri pentru suma finanţată
din bugetul general, din
deci
bugetul
urmează deprofilul
stat. de vârstă al impozitelor cu caracter general, granturilor curente şi altor venituri.
• Alte
Astfel, celerefluxuri de transferuri
mai importante în natură
refluxuri şi în numerar
transferuri suntgenerate
publice sunt finanţate din bugetul general,
de populaţia aptă de deci urmează
muncă (28 -
55 de profilul
ani), faptdeexplicat
vârstă aldeimpozitelor cu consum
nivelurile de caracter general,
destul degranturilor curente
ridicate ale şi altor tinere
persoanelor venituri.
şi contribuţiile
sociale destul de mari plătite la vârste mai înaintate.
Astfel, cele mai importante refluxuri transferuri publice sunt generate de populaţia aptă de muncă (28 -
55 de ani), fapt explicat de nivelurile de consum destul de ridicate ale persoanelor tinere şi contribuţiile
sociale destul de mari plătite la vârste mai înaintate.

33

32
Figura 42. Profilul de vârstă per capita pentru Figura 43. Profilul de vârstă agregat pentru
Figura 42. publice,
transferuri Profilulinfluxuri
de vârstă per capita
şi refluxuri, pentru transferuri
mii lei Figura 43.publice,
Profilul de vârstă
influxuri agregat
şi refluxuri, pentru
miliarde lei
transferuri publice, influxuri şi refluxuri, mii lei transferuri publice, influxuri şi refluxuri, miliarde lei

Figura 42. Profilul de vârstă per capita pentru Figura 43. Profilul de vârstă agregat pentru
transferuri publice, influxuri şi refluxuri, mii lei transferuri publice, influxuri şi refluxuri, miliarde lei

Sursa: CNT în
Sursa: CNT în Republica
Republica Moldova
Moldova Sursa: CNT
Sursa: CNT în
în Republica
Republica Moldova
Moldova

4.3 Realocări
Sursa: de active
CNT în Republica publice
4.3 Realocări deMoldova
active publice Sursa: CNT în Republica Moldova
Veniturile din active publice sunt transferuri de venituri de capital nete către Guvern de la alte instituţii,
inclusiv
Veniturilerestul
din lumii
active(RL), şi reprezintă
publice un macro-total
sunt transferuri de venituri negativ de -337,6
de capital milioane
nete către lei. de
Guvern Economiile publice
la alte instituţii,
4.3 Realocări
raportate de de
SCN active
însumeazăpublice4,7 miliarde lei. În conformitate cu metodologia CNT,
inclusiv restul lumii (RL), şi reprezintă un macro-total negativ de -337,6 milioane lei. Economiile publice profilurile de vârstă
Veniturile
ale din
veniturilor active publice
din însumează
active publicesunt transferuri
şi economii de venituri de capital nete către Guvern de la alte instituţii,
raportate de SCN 4,7 miliarde lei. Înpublice sunt echivalente
conformitate cu metodologiacu profilul
CNT,impozitelor
profilurile de generale.
vârstă
inclusiv restul
Acestea prezintălumii
o (RL), şi reprezintă
creştere în primii 30un
de macro-total
ani de negativ
viaţă, urmată dede-337,6
o milioane
perioadă mai lei. Economiile
stabilă până lapublice
vârsta
ale veniturilor din active publice şi economii publice sunt echivalente cu profilul impozitelor generale.
raportate
de 53 de ani de şi
SCN însumează
o scădere după4,7 miliarde
aceea (Figuralei.44
În şi
conformitate
Figura 45). cu metodologia CNT, profilurile de vârstă
Acestea prezintă o creştere în primii 30 de ani de viaţă, urmată de o perioadă mai stabilă până la vârsta de
ale veniturilor din active publice şi economii publice sunt echivalente cu profilul impozitelor generale.
53 de ani
Figura 44.şi o scăderede
Profilul după aceeaper
vârstă (Figura 44 pentru
capita şi FiguraFigura
45). 45. Profilul de vârstă agregat pentru de
Acestea prezintă o creştere în primii 30 de ani de viaţă, urmată de o perioadă mai stabilă până la vârsta
transferuri publice, mii lei transferuri publice, miliarde lei
de 53 de ani şi o scădere după aceea (Figura 44 şi Figura 45).
Figura 44. Profilul de vârstă per capita pentru Figura 45. Profilul de vârstă agregat pentru de
Figura 44. publice,
transferuri Profilulmii deleivârstă per capita pentru transferuri Figura 45. publice,
Profilulmiliarde
de vârstă
lei agregat pentru de
transferuri publice, mii lei transferuri publice, miliarde lei

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

34

34

33
5. Realocările private
Transferurile private sunt formate din fluxuri inter-gospodării între gospodării, sau între gospodării şi
5.restul
Realocările
lumii şi fluxuri private
intra-gospodării, între membrii aceleiaşi gospodării. În ansamblu, transferurile pri-
vate în CNT din Moldova sunt de două ori mai mari decât transferurile publice. După cum se arată în
Transferurile private au
capitolul 3, acestea sunt formate dincrucială
o importanţă fluxuri inter-gospodării între gospodării,
în finanţarea deficitului sauviaţă
ciclului de întrealgospodării şi restul
celor cu vârsta sub
lumii şi fluxuri intra-gospodării, între membrii aceleiaşi gospodării. În ansamblu, transferurile private în CNT
30 de ani şi sunt ceva mai puţin importante pentru generaţiile mai în vârstă (Figura 46).
din Moldova sunt de două ori mai mari decât transferurile publice. După cum se arată în capitolul 3,
acestea au o importanţă crucială în finanţarea deficitului ciclului de viaţă al celor cu vârsta sub 30 de ani
5.1. Transferuri inter-gospodării
şi sunt ceva mai puţin importante pentru generaţiile mai în vârstă (Figura 46).
Transferurile între gospodării au un rol deosebit de important în economia între generaţii în Repub-
5.1. Transferuri inter-gospodării
lica Moldova.
Transferurile Aceste
între transferuri
gospodării potrol
au un avea multe forme,
deosebit inclusivînremitenţe
de important economiadeîntre
la membrii
generaţiideînfamilie care
Republica
lucrează Aceste
Moldova. pe termen lung (mai
transferuri potmult
aveademulte
12 luni) pesteinclusiv
forme, hotare, remitenţe
cadouri, pensii
de la alimentare,
membrii desprijin pentru
familie care
studenţiipe
lucrează care nu trăiesc
termen lung permanent
(mai mult deîn gospodărie etc. hotare, cadouri, pensii alimentare, sprijin pentru
12 luni) peste
studenţii care nu
Pentru CNT ale trăiesc permanent
Republicii Moldovaînam
gospodărie etc. refluxuri pe baza datelor obţinute din CBGC, cu
estimat câteva
o valoare
Pentru CNTtotală de aproximativ
ale Republicii 1,2 miliarde
Moldova lei. câteva
am estimat Printre refluxuri
alte destinaţii,
pe bazarefluxurile reflectă faptul
datelor obţinute că multe
din CBGC, cu
gospodării din Moldova oferă sprijin în natură sau material rudelor aflate peste hotare, în special cu
o valoare totală de aproximativ 1,2 miliarde lei. Printre alte destinaţii, refluxurile reflectă faptul că multe oca-
zia sărbătorilor
gospodării religioase
din Moldova tradiţionale,
oferă sprijin în foarte
naturărespectate de familiile
sau material rudelor moldoveneşti, cum ar în
aflate peste hotare, fi Paştele
special sau
cu
Crăciunul.
ocazia sărbătorilor religioase tradiţionale, foarte respectate de familiile moldoveneşti, cum ar fi Paştele
sau Crăciunul.
Totuşi, pentru influxurile inter-gospodării între gospodării am avut date doar pentru a estima profilurile
Totuşi, pentru
de vârstă influxurile inter-gospodării
ale transferurilor între gospodării
efectuate de migranţii am avut
moldoveni date doarpermanent
care lucrează pentru a estima profilurile
peste hotare. Nu
deamvârstă ale transferurilor efectuate de migranţii moldoveni care lucrează permanent peste hotare.
avut la dispoziţie date privind cadourile, pensiile alimentare şi alte intrări. Transferurile migranţilorNu
am avut la dispoziţie date privind cadourile, pensiile alimentare şi alte intrări. Transferurile migranţilor
sunt însă dominante, deoarece CNT pentru anul 2014 reflectă un influx intern de aproape 13 miliarde lei
sunt însă dominante,
ca transferuri deoarece CNT pentru anul 2014 reflectă un influx intern de aproape 13 miliarde lei
personale.
ca transferuri personale.
În CBGC remitenţele sunt declarate la nivel de gospodărie. Am estimat transferurile din RL ca ceea ce a
În CBGC remitenţele sunt declarate la nivel de gospodărie. Am estimat transferurile din RL ca ceea ce
rămas după scăderea plăţii pentru compensarea lucrătorilor migranţi din remitenţele totale declarate. În
a rămas după scăderea plăţii pentru compensarea lucrătorilor migranţi din remitenţele totale declarate.
conformitate cu metodologia CNT, influxurile de transferuri inter-gospodării sunt imputate ca venituri
În conformitate cu metodologia CNT, influxurile de transferuri inter-gospodării sunt imputate ca venituri
ale capilor gospodăriilor. Profilul de vârstă a fost netezit. Aşa cum este prezentat în Figura 47, influxurile
ale capilor gospodăriilor. Profilul de vârstă a fost netezit. Aşa cum este prezentat în Figura 47, influxurile
percapita
per capitaîntre
întregospodării
gospodăriicunosc
cunosc oo creştere
creştere destul
destulde
destabilă
stabilădede
la la
vârsta de 16
vârsta de ani pânăpână
16 ani la segmentul per-
la segmentul
soanelor de de
persoanelor 35-55 ani,ani,
35-55 cândcând
se ating cele mai
se ating mari
cele mainiveluri ale transferurilor
mari niveluri între gospodării,
ale transferurilor apoi profilul
între gospodării, apoi
descreşte lent.
profilul descreşte lent.
Figura 46. Profilul de vârstă al transferurilor publice Figura 47. Profilul de vârstă al transferurilor private
Figura 46. Profilul de vârstă al transferurilor publice Figura 47. Profilul de vârstă al transferurilor private
şi private şi realocărilor de active, per capita inter-gospodării şi intra-gospodării gospodării, per
şi private şi realocărilor de active, per capita inter-gospodării şi intra-gospodării gospodării, per
capita
capita

Sursa: CNT în Republica Moldova 35 Sursa: CNT în Republica Moldova

34
5.2. Transferuri inter-gospodării
Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova
După cum se deduce din Figura 47, în cazul Moldovei, transferurile în cadrul gospodăriei reprezintă un
mod foarte important de redistribuire a resurselor între generaţii. Transferurile în cadrul gospodăriei au
5.2. Transferuri
fost alocate inter-gospodării
urmând metodologia CNT.
După cum se deduce din Figura 47, în cazul Moldovei, transferurile în cadrul gospodăriei reprezintă un
mod• foarte
În primul rând,de
important veniturile şi cheltuielile
redistribuire individuale
a resurselor au fost utilizate
între generaţii. pentruîna cadrul
Transferurile estima gospodăriei
excedentul/ au
deficitul
fost alocate pentru
urmând fiecare membru
metodologia CNT. al gospodăriei.

În primul
• Apoi, aplicândrând, veniturile
algoritmul CNT,şio parte
cheltuielile individuale
a venitului au fost utilizate
a fost redirecţionată pentru
de la membrii a estima
cu excedent
excedentul/deficitul pentru fiecare membru al gospodăriei.
ai gospodăriei spre membrii cu deficit. Aşa cum este prezentat în Figura 47, transferurile în cadrul
Apoi, aplicând
gospodăriei suntalgoritmul CNT,
pozitive la o partemai
generaţiile a venitului
tinere, a fost redirecţionată
conform aşteptărilor de la membrii
noastre. cu excedent
Influxurile către
ai gospodăriei spre membrii cu deficit.
generaţiile mai în vârstă sunt însă mai reduse.Aşa cum este prezentat în Figura 47, transferurile în
cadrul gospodăriei sunt pozitive la generaţiile mai tinere, conform aşteptărilor noastre. Influxurile
Tot conform aşteptărilor,mai
către generaţiile tabloul este sunt
în vârstă dominat
însă de
maiinfluxuri
reduse. şi refluxuri în cadrul gospodăriei legate de
consumul altor bunuri şi servicii. Atât per capita, cât şi agregat, persoanele din segmentul 15-24 ani sunt
Tot conform
principalii aşteptărilor,
destinatari tabloul
(Figura 48), este dominat cu
iar persoanele de vârsta
influxuri şi refluxuri
în jur în cadrul
de 40 de ani gospodăriei
sunt principala sursălegate
de fon-de
consumul altor bunuri şi servicii. Atât per capita, cât şi agregat, persoanele din segmentul 15-24 ani
duri (Figura 49). Şi transferurile legate de educaţie sunt importante, cu aceleaşi vârste ale destinatarilor
sunt principalii destinatari (Figura 48), iar persoanele cu vârsta în jur de 40 de ani sunt principala sursă
şi expeditorilor ca mai sus. Deficitul de fonduri la vârste fragede se explică prin costurile private ridicate
de fonduri (Figura 49). Şi transferurile legate de educaţie sunt importante, cu aceleaşi vârste ale
suportate de gospodării pentru educaţie, în special la intrarea în învăţământul primar, dar şi mai mult
destinatarilor şi expeditorilor ca mai sus. Deficitul de fonduri la vârste fragede se explică prin costurile
în legătură
private cu costurile
ridicate taxelor
suportate de studii universitare.
de gospodării Transferurile
pentru educaţie, în specialdelaeconomii şi cele
intrarea în pentru sănătate
învăţământul primar,
în cadrul
dar şi maigospodăriei nu prezintă
mult în legătură curbe abrupte,
cu costurile taxelor deca studii
în cazul transferurilor
universitare. pentru educaţie
Transferurile şi pentruşi alte
de economii cele
bunuri şi
pentru servicii. în cadrul gospodăriei nu prezintă curbe abrupte, ca în cazul transferurilor pentru
sănătate
educaţie şi pentru alte bunuri şi servicii.
Figura 48. Profilul de vârstă al influxurilor intra- Figura 49. Profilul de vârstă al refluxurilor intra-
gospodării
Figura 48. după utilizare,
Profilul per capita,
de vârstă mii lei intra- gospodării,
al influxurilor Figura 49. după destinaţie,
Profilul per capita,
de vârstă mii lei
al refluxurilor intra-
gospodării după utilizare, per capita, mii lei gospodării, după destinaţie, per capita, mii lei

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

5.3. Venitul din capital privat


5.3. Venitul din capital privat
Venitul din capital privat include trei componente esenţiale: venitul de capital din întreprinderi şi
organizaţii
Venitul dinnon-profit (33,6 include
capital privat miliarde trei
lei), componente
venitul mixt atribuibil
esenţiale:capitalului
venitul de(4,6 miliarde
capital din lei) şi venitul din
întreprinderi şi
renta imputată (5,5 miliarde lei). Profilul de vârstă al preţului locuinţei din proprietate a fost utilizat
organizaţii non-profit (33,6 miliarde lei), venitul mixt atribuibil capitalului (4,6 miliarde lei) şi venitul din pentru
a genera
renta profilul(5,5
imputată venitului
miliardedelei).
capital din întreprinderi
Profilul şi organizaţii
de vârstă al preţului non-profit.
locuinţei Admitema că
din proprietate fostaceasta
utilizat este
pen-o
aproximare brută, însă nu am avut opţiuni mai bune, având în vedere deficitul de informaţii
tru a genera profilul venitului de capital din întreprinderi şi organizaţii non-profit. Admitem că aceasta privind
este o aproximare brută, însă nu am avut opţiuni mai36 bune, având în vedere deficitul de informaţii privind
venitul aferent activelor şi activităţii de întreprinzător din CBGC în Moldova. Profilul de vârstă al venitu-

35
lui mixtaferent
venitul atribuibil capitalului
activelor este identic
şi activităţii cu profilul dedin
de întreprinzător vârstă
CBGC al venitului mixtProfilul
în Moldova. atribuibil muncii.
de vârstă al Profilul
venitului
mixt atribuibil
de vârstă capitalului
al venitului din este
rentaidentic
imputată cu aprofilul de vârstă
fost stabilit al venitului
pe baza probelormixt atribuibil
din CBGC muncii.
2014: Profilul de
în chestionar,
vârstă al venitului
respondenţii au fostdin renta
rugaţi imputată
să indice cât aar fost
plătistabilit
pentrupe baza probelor
a închiria o locuinţădindacă
CBGCnu ar2014:
deţineînuna
chestionar,
în pro-
respondenţii au fost rugaţi să indice cât ar plăti pentru a închiria o locuinţă dacă nu ar
prietate. Fluxurile au fost atribuite capilor gospodăriilor care sunt definiţi în sondaj. Figura 50 prezintă deţine una în
proprietate.
modelele de Fluxurile
vârstă peraucapita
fost atribuite capilorde
ale veniturilor gospodăriilor
capital. care sunt definiţi în sondaj. Figura 50 prezintă
modelele de vârstă per capita ale veniturilor de capital.
Figura 50. Profilul de vârstă al venitului de capital Figura 51. Profilul de vârstă al realocărilor de active
Figura 50. capita,
privat, per Profilulmii
delei
vârstă al venitului de capital private, Figura per
51. capita,
Profilulmii
delei
vârstă al realocărilor de active
privat, per capita, mii lei private, per capita, mii lei

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

5.4. Venitul din proprietate privată


5.4. Venitul din proprietate privată
Venitul net din proprietate al sectorului privat faţă de RL este negativ (circa -2,1 miliarde lei, cifră
obţinută dindin
Venitul net SCN). Acesta al
proprietate este format privat
sectorului din plăţi
faţădededobânzi, dividende,
RL este negativ redevenţe
(circa şi chirii.
-2,1 miliarde Cifraobţinută
lei, cifră negativă
este
din SCN). Acesta este format din plăţi de dobânzi, dividende, redevenţe şi chirii. Cifra negativăfaţă
evidentă având în vedere datoria privată imensă pe care sectorul privat moldovenesc o are estede
restul lumii,
evidentă avândprecum şi volumul
în vedere ridicat imensă
datoria privată al ISD peîn care
economia
sectorulmoldovenească,
privat moldovenescceeao are
ce faţă
ducedelarestul
plata
dividendelor către rezidenţi din străinătate. Profilul de vârstă a fost calculat folosind probe
lumii, precum şi volumul ridicat al ISD în economia moldovenească, ceea ce duce la plata dividendelor din CBGC
2014 privind venitul obţinut din proprietăţi.
către rezidenţi din străinătate. Profilul de vârstă a fost calculat folosind probe din CBGC 2014 privind
venitul
5.5. obţinut private
Economii din proprietăţi.
Economiile private sunt calculate ca ceea ce rămâne în CNT din Moldova după ce toate celelalte
5.5. Economii
profiluri de vârstăprivate
au fost definite şi estimate. Aşa cum se observă în Figura 51, economiile private
pentru cele mai mici vârste nu sunt egale cu zero, după cum specifică metodologia CNT. Cu toate
Economiile
acestea, private
având sunt calculate
în vedere deficitulcade
ceea ce rămâne
date în CNT
şi dificultatea dedin Moldova
a realiza după cede
corectări toate celelalte
înaltă precizieprofiluri
pentru
de vârstă au fost definite şi estimate. Aşa cum se observă în Figura 51, economiile
mai multe variabile ce lipsesc simultan, credem că economiile private obţinute totuşi reflectă într-o private pentru cele
mai mici vârste nu sunt egale cu zero, după cum specifică metodologia CNT.
măsură înaltă realităţile sociale şi economice din Moldova. Economiile încep să înregistreze valoriCu toate acestea, având în
vedere deficitul
pozitive de datedată
pentru prima şi dificultatea
la vârsta dede 17
a realiza
ani şi corectări de înaltă
rămân pozitive precizie
până la 24pentru mai multe
ani. vârstele întrevariabile
16 şi 67
ce lipsesc
ani. simultan,
Economiile credem
pozitive că economiile
la vârste tinere suntprivate obţinute
explicate totuşiprin
complet reflectă
volumulîntr-o măsurăalînaltă
important realităţileîn
transferurilor
sociale gospodăriei
cadrul şi economicefinanţate
din Moldova. Economiilemigranţilor
de transferurile încep să înregistreze
pe termenvalorilung,pozitive
precumpentru prima dată
şi de intrarea la
relativ
vârsta de a17 tinerilor
timpurie ani şi rămân pozitive până
din Moldova la 24 ani.populaţiei
în cohorta vârstele între 16 şi 67 ani. Economiile
economic-active. Însă o partepozitive la vârste a
importantă
tinere sunt economic-activ
tineretului explicate completeste prinangajat
volumulînimportant
muncă în al transferurilor în cadrul sezonieri
alte ţări, ca lucrători gospodăriei sau finanţate de
temporari,
sectorul construcţiilor
transferurile migranţilor dinpeRusia
termenatrăgând cel mai
lung, precum şi mare număr
de intrarea de lucrători
relativ timpurietineri cu calificare
a tinerilor joasă.înLa
din Moldova
vârsta
cohorta populaţiei economic-active. Însă o parte importantă a tineretului economic-activ este angajatcu
de 25 ani, economiile devin negative până la 32-33 ani, ceea ce corelează în mare măsură în o
perioadă
muncă în altea vieţii
ţări, mai scumpă,
ca lucrători atunci sau
sezonieri când se nascsectorul
temporari, copiii şiconstrucţiilor
aceştia suntdin înRusia
perioada
atrăgândde copilărie
cel mai
timpurie. Aceasta de obicei implică costuri mai mari pentru nutriţie, haine, educaţie
mare număr de lucrători tineri cu calificare joasă. La vârsta de 25 ani, economiile devin negative până şi sănătate. Pentru
la
femei, această perioadă, poate însemna perioadă în afara pieţei muncii, şi respectiv
32-33 ani, ceea ce corelează în mare măsură cu o perioadă a vieţii mai scumpă, atunci când se nasc copiii şi venit din muncă
mai micsunt
aceştia sauîn nul. Economiile
perioada ating untimpurie.
de copilărie plafon laAceasta
vârsta de 55-56 implică
de obicei ani dupăcosturi
care descresc
mai marigradual.
pentru nutriţie,
haine, educaţie şi sănătate. Pentru femei, această perioadă, poate însemna perioadă în afara pieţei muncii,
şi respectiv venit din muncă mai mic sau nul. Economiile
37 ating un plafon la vârsta de 55-56 ani după care
descresc gradual.

36
6. Ediţie specială: analiza dividendelor demografice a Republicii
Moldova
După cum reiese din capitolul 3 al acestui raport, Republica Moldova înregistrează un deficit major al
ciclului de viaţă economică, mai mare şi mai îndelungat comparativ cu majoritatea ţărilor din regiune.
Acesta se datorează atât unor factori economici (de ex. emigraţia, rata redusă de participare a populaţiei
apte de muncă, productivitatea scăzută, salariile mici), cât şi unor factori demografici (de ex. îmbătrânirea
populaţiei). Ţinând cont de faptul că Republica Moldova se află într-o tranziţie demografică continuă
(capitolul 2), din cauza scăderii ratei de fertilitate şi îmbătrânirii populaţiei, deficitul actual al ciclului
de viaţă economică poate fie să preceadă, fie să urmeze dividendele demografice. În primul caz, deficitul
s-ar atenua treptat în timp, scăzând presiunea asupra economiei şi sistemului finanţelor publice, şi chiar
ar putea genera oportunităţi de creştere economică. În al doilea caz, deficitul ciclului de viaţă economică
ar crea constrângeri tot mai mari pentru economie şi bugetul public, în special pentru programele de
asistenţa socială şi asigurări, cu potenţialul de a submina creşterea economică. Aşadar Guvernul trebuie
să înţeleagă particularităţile şi implicaţiile pentru economie ale tranziţiei demografice, valorificând la
maxim şi la timp dividendele demografice.

6.1 Despre primul şi al doilea dividend demografic


Pentru a înţelege mai bine implicaţiile deficitului ciclului de viaţă economică şi evoluţiei demografice, este
necesar să estimăm dividendul demografic al ţării. Dividendul măsoară efectul modificărilor în structura
de vârstă a populaţiei asupra creşterii venitului per capita. În prezentul capitol vom estima două tipuri de
dividende demografice:
i. Primul dividend demografic analizează ratele de creştere a numărului real de producători (populaţia
care participă la piaţa muncii şi obţine venituri din muncă) şi a numărului real de consumatori
(populaţia care consumă bunuri şi servicii private şi publice, mai ales educaţie şi sănătate). Acesta
poate avea un impact pozitiv asupra creşterii economice în timpul tranziţiei demografice în care
rata de fertilitate scade, rezultatul fiind mai puţini copii în întreţinere, şi deci un raport mai mare
între producători şi consumatori. Ca urmare, ţara acumulează mai multe resurse care pot fi in-
vestite în scopuri economice şi sociale. Alţi factori fiind egali, în aceste circumstanţe venitul per
capita va creşte mai rapid (Mason şi Lee, 2007). Partea negativă este că acest dividend demograf-
ic este unul temporar şi, dacă nu este valorificat prin politici publice adecvate, poate deveni un
dividend demografic negativ, cu efecte negative persistente asupra creşterii economice. Aceasta
se poate întâmpla atunci când generaţiile născute în perioade de scădere a ratei fertilităţii intră pe
piaţa forţei de muncă, iar generaţiile apte de muncă încep să ajungă la vârsta pensionării. Drept
rezultat, scade raportul dintre producători şi consumatori, deoarece rata de creştere a numărului
de persoane care generează venit scade sau chiar devine negativă, fiind depăşită de rata de creştere
a numărului de consumatori. Astfel, dacă guvernul nu reuşeşte să majoreze rata de ocupare înainte
de disiparea primului dividend demografic, tranziţia demografică se transformă treptat din opor-
tunitate în povară economică, cu presiuni pe creşterea economică şi finanţele publice.
ii. Al doilea dividend demografic. Îmbătrânirea populaţiei nu presupune neapărat efecte negative
asupra economiei. Dacă este însoţită de o creştere a economisirii şi acumulare de capital, ea poate
avea un efect important de creştere economică. Astfel, pentru a-şi menţine consumul după atin-
gerea vârstei de pensionare, populaţia devine mai mult înclinată să investească (de ex. economii
personale, locuinţă, pensii private).

37
În rezultat, se formează o rezervă importantă de resurse care pot fi dirijate spre investiţii productive şi
creştere economică. Astfel, pentru a valorifica acest dividend, trebuie să existe condiţii adecvate pentru
economii şi investiţii (stabilitate, predictibilitate, protecţia drepturilor de proprietate, stat de drept), dar
şi un sector financiar suficient de solid şi credibil pentru a atrage economiile populaţiei şi suficient de efi-
cient pentru a permite o intermediere financiară fără probleme (canalizarea economiilor populaţiei spre
investiţii).

6.2 Metodologia
Am început estimarea primului dividend demografic calculând rata de dependenţă, adică indicatorul ce
descrie relaţia dintre persoanele care susţin economia prin generare de venituri şi necesităţile de consum
ale populaţiei. Acesta este cel mai bun indicator proxy pentru dividendul demografic, deoarece o rată
de dependenţă în creştere relevă o majorare a ponderii populaţiei care generează venituri utilizate în
susţinerea consumului şi creşterii economice.
Astfel, Ra
�� rata t
adedede pe nde
dependenţă n(RD)
țăde mo gr a
reprezintăfi
că. Ce lma
raportul i si
mpl
dintre umode
producătorii st
es ăa d
reali mi
şi temi potez
consumatoriiac ănu
reali. mă rul
Există
mai multeproduc ăto
variaţiirilo
aler es
RD,te e
înga lc
unu
funcţie mă
de rulpe
modul r soa
cum ne lorc uv
calculăm ârs t
ade2 0
producătorii-6 4a ni ,
reali î
n
şi i
pot ezacăt oa
consumatorii t
e g r
upe
reali: le
�� d Ra
evtâa
rsd
te
ăs d ep
untlend
afee nță
ldeprde mo
oduc g r
t
ia
vfi
eșcă
ia .C
ua e
cl e ma
le așis
inei
mc p
e sl
u
itămo
ţidecd eoste
ns să
um. ad
Î mi
na t
ce
em
astip
ăso
it
te
uaz
a
ț ică
enumă nu mă
r r
ul ul
1. Rataprodde dependenţă demografică. Cel mai simplu mod este să admitem ipoteza că numărul
consuu c
maătt
oor
producătorilor
r
i
il
l
oor
rees
s
estett
e
e e
eg
g
egalaa
ll
c
cu
cun
u n u u
numărul

mărru
ullp
t
o e
tr
als o
a
persoanelor
a
l no
p el
por
ul
cu
c
a u
ţ iev

.
vârsta�r
s tade2
de
0
20-64
-64a
ani,
ni ,
în
î nipot
ipoteza
ezac

ătoa
toate
teg rupe
grupele
le
dev â r
stăs untl af eldepr oduc t
iveș ia ua c ele așine c esit
ă ţidec o nsum. Îna ce astăsitua ț
i enumă r ul
de vârstă sunt la fel de productive ��şi au aceleaşi necesităţi� de consum. În această situaţie numărul
cons uma t orilore stee gal cunumă
consumatorilor este egal cu � � �� �r
��numărul
ul to
total
ta l a lpo pul
� � � ��al� populaţiei.
a ţ
ie i
.�
� � � � ��� � � � �� �
���� ���
�� �
unde: �� � � �� � � � � �� � � � � � ��� � � � �� �
unde : ���� ���
• numărul persoanelor din grupa de vârstă la momentul
un•d
�e : � � � -nu
� � � maximă
durata amă rul
vieţii pe rs oa ne lo rdi ng rupadev â rst ă� l amome nt ul �
� � –dur atama x imăav i
e ții
•�� numărul
� �
�� –numă
� � de
� � producători
- nrumă
ul ru
deprlp er
oducs o ăa n
toerl
iordi ng rupadev âr s tă� l amome nt ul �
��� –
•�� numărul – dn
de uurat
măarma
ul xi
dmă
e
consumatori. co a
ns v
u i eț
ma iitor i.
Ratadede
� pe
�� nde –nț nu mă
ăde ru
mog ld
re
afip
cro
ăv d u
af ciă t
co
a r
l
ciul a tăa stf e l:
Rata �de dependenţă
� � –nu demografică
mă r ul dec on va
s ufimacalculată
tor i. astfel:
Rat adede pe nde nțăde mog r aficăv af i calc ul at
� ăa s t
�����fe l:� ��� �
� ����
2. Rata de dependenţă din CNT. A doua� abordare � ��� �
����� este calcularea RD pe baza numărului real de
2 .R at adede
producători p
şiende nțădi
consumatori,nC NT.A d
estimat peou aa
bazabo r dare�e s
profilurilor t
����ede c alculare
vârstă a RD
din peb
CNT az
alea numă r
ului
consumului şir
ea lde
veni-
pr oduc
turilor ă
din to riș ic
muncă: ons uma to r i ,e st ima tpeba z apr ofilur il ordev â rstădi nCNTa l
ec onsumul uiși
2 .Rve a
nit
ta
ur dile
ordidep en d
nmunc en ț
ăă:d in C N T . A d ou a a b o rda re e s te c alculare a R D p eb aza numă r
ulu ire alde
unde:
pr oduc ă t oriș ic ons uma t o ri,e�
s tima tpeba z apr of il ur il

ordev ârstădi nCNTa lec onsumul uiși
�� � � ��� � � � � � �� �� � � � � � ��� � � � � � �� � ��
• vector
v eni t staţionar
u r ilordi nîn
mtimp,
unc ă:specific���
vârstei, al veniturilor din��� muncă per capita, estimat în baza de date
CNT pentru 2014 � �

unde : �� � � � � � � � � � � �� �� � � � � � � � � � � � � � �� � ��
• vector staţionar în timp, specific vârstei, al consumului per���
��� capita, estimat în baza de date CNT
� pentru
� ��� 2014 -v ec t
ors taționa rî nt imp, s pe cif
icv âr ste
i, al v e ni tur il
ordi nmunc ăpe rcapit
a ,es
tima tî n
unde :
ba zadeda teCNTpe nt ru2 0 14
• numărul persoanelor din grupa de vârstă la momentul
�� ��� ���� � -- v v
ee
ctc
otor
rsts
ata
țț
i
oio
n n
ara r
în în
t imtimp,p,
spsep e
cc
i
fi
if
cic
v â v
râsr
t
es
t
ie
,i
a,lac l
o vnesn
u i
t
muur
i
ll
uo
irp d
ei
rncm
a pui
tnc

,
e p
ste
irc
ma a
tp
îi
nt
ab,
ae
s
zt
a i
ma
detî n
• durata
db
a a
tz
eaCd maximă
N e T d a
pt
eenC
taN
ruvieţii
T
2 0p
1e4ntr u2 0 1 4
-v
��������� �real
•�� numărul -ec
nu
det
o rs
mă t
ra

lio
pen
producătoria
rsro î
a n
ne t i
lm
o p
r ,
d s
ipe
n gc
ri
uf
i
p ca vdâer
st
v
âei
r,
staăl c o�ns ulm
a ul
mo u i
mepner
tuclap�it
a, esti
ma tînba zade
� d �ate– CdNu T ra
pta
enma
tr
ux i
2mă
014av i
e ții
•�� numărul
��� ��– real
� �n� umăde
-n rconsumatori
u
u l
mă re
ra
ulld
peep
r sroo d
a nueclă
ot
ro r
dii ng rupadev âr s tă� l amome nt ul �
��� –
Rata��de dependenţă – d nuumă
ratar
din u
mal r
x
CNTe
ial
mă de
vaafic
voi n
ețsiu
i ma
calculată to r i
astfel:
Rata�dede pe
�� nde –nn ță
u di
mănrCuNlrT
eavla
d f
ei pc a
rl
o cduula
ct
ăătoarst
ifel
:
38 � � � –numă rul re aldec ons uma to ri
� ��� �
Rat adede pe nde nțădi nCNTv af i c a l
c ul a t
ăa� stf
e
���l: ��
� ����
� �� –numă rul
real
depr oducăt
ori
� � � –numărulr
ealdeconsumator
i
Ra
tadedepende
nțădi
nCNTv af
icalcul
at
ăastf
el
:

� ��� �
� ��� ��
� ����
Având estimată rata de dependenţă, putem estima primul dividend demografic. Acesta este egal cu rata de
creştere anuală a numărului real de producători minus numărul real de consumatori. Am ales a doua abord-
are pentru a estima numărul real de producători şi consumatori, deoarece reflectă structurile de vârstă speci-
fice ale consumului şi veniturilor din muncă. Astfel, dacă rata de creştere a numărului real de producători
este mai mare decât rata de creştere a numărului real de consumatori, primul dividend demografic este
pozitiv şi duce la un venit mai mare per capita şi, respectiv, la creştere economică (şi invers).
��
În cazul în care la calcularea primului dividend demografic punem accent pe componentele de consum şi
producţie ale deficitului ciclului de viaţă, al doilea dividend demografic este analizat pe baza surselor de
finanţare din DCV (realocări). Am pus accent pe patru componente esenţiale ale realocărilor: transferurile
publice şi private, precum şi de realocările publice şi private bazate pe active.
Pentru a estima ambele dividende demografice, valorile CNT au fost agregate în grupe de vârstă de cinci
ani, convertite în date per capita şi netezite utilizând media aritmetică a veniturilor din muncă pentru
grupele de vârstă 30-49 ani. Pentru a obţine valorile CNT proiectate până în 2050, valorile per capita esti-
mate pentru 2014 în baza de date CNT au fost extrapolate utilizând proiecţiile demografice pentru Banca
Mondială. În acest caz, am presupus că modelele veniturilor din muncă şi consumului, specifice grupelor
de vârstă de cinci ani, rămân constante în timp.

6.3 Rezultatele estimării: rata de dependenţă


Evoluţia ratei de dependenţă confirmă faptul că Republica Moldova trece printr-o tranziţie demografică
importantă, care va dura cel puţin până în 2050. Aceasta constă dintr-o scădere a ratei de fertilitate şi o
îmbătrânire a populaţiei, alături de migraţia populaţiei apte de muncă.
Atât rata de dependenţă demografică, cât şi rata de dependenţă din CNT arată o creştere a ponderii
producătorilor în totalul consumatorilor începând din primii ani de independenţă ai Republicii Moldova
până în 2016. Aceasta se datorează scăderii ratei de fertilitate şi, ca rezultat, scăderii numărului de copii în
întreţinere. Aşa cum sugerează datele statistice, începând din 2017 rata respectivă se agravează, deoarece
persoanele născute în timpul exploziei demografice de după al doilea Război Mondial ajung la vârsta de
pensionare, deci un grup masiv de populaţie se transformă din producători reali în consumatori neţi. Con-
form proiecţiilor noastre, rata se va stabiliza şi chiar se va ameliora în perioada 2030-2040, după ce pen-
sionarii născuţi după al doilea Război Mondial vor fi înlocuiţi de cohorte mai mici, iar persoanele născute la
mijlocul anilor 1980 rămân la vârsta aptă de muncă. Totuşi, după 2040, când aceste cohorte ajung la vârsta
anilor 1980 este mai mare decât cohorta celor născuţi după al doilea Război Mondial, declinul ratei de
de pensionare, rata de dependenţă va începe să se agraveze din nou. Deoarece cohorta celor născuţi în pe-
dependenţă la acel moment va fi mai accentuat decât declinul din 2017-2030.
rioada exploziei demografice de la mijlocul anilor 1980 este mai mare decât cohorta celor născuţi după al
doilea Război Mondial, declinul ratei de dependenţă la acel moment va fi mai accentuat decât declinul din
2017-2030. Figura 52. Două tipuri de rată de dependenţă (faţă de anul 2000)
Figura 52. Două tipuri de rată de dependenţă (faţă de anul 2000)

Sursa: Estimările
Sursa: autorilor
Estimările autorilor

Diferenţa dintre rata de dependenţă demografică şi rata de dependenţă din CNT nu poate rămâne39
neobservată. De fapt, aceste decalaje dezvăluie o serie de probleme economice şi sugerează implicaţii
de politici pentru atenuarea impactului negativ al agravării RD. Creşterea mai accentuată a RD
demografică faţă de RD din CNT în perioada 2005-2016 se explică prin rata redusă de participare la
Diferenţa dintre rata de dependenţă demografică şi rata de dependenţă din CNT nu poate rămâne
neobservată. De fapt, aceste decalaje dezvăluie o serie de probleme economice şi sugerează implicaţii de
politici pentru atenuarea impactului negativ al agravării RD. Creşterea mai accentuată a RD demografică
faţă de RD din CNT în perioada 2005-2016 se explică prin rata redusă de participare la forţa de muncă a
populaţiei apte de muncă. Ca rezultat, creşterea ponderii populaţiei apte de muncă în totalul populaţiei
nu a fost însoţită de o creştere similară a ponderii persoanelor care generează venit şi oferă resursele
necesare pentru acoperirea consumului întregii populaţii. Aceasta este o problemă structurală a econo-
miei moldoveneşti, care dezvăluie oportunităţile economice limitate în economie şi în ocuparea forţei de
muncă, precum şi stimulentele puternice pentru migraţia populaţiei apte de muncă.
În rezultat, putem concluziona că Republica Moldova nu a reuşit să exploreze pe deplin oportunităţile
oferite de creşterea RD demografică până în 2016. Moldova nu a creat oportunităţi economice sufi-
ciente pentru generaţia născută în timpul exploziei demografice din anii 1980, care ar fi putut creşte rata
producătorilor şi genera mai multe resurse investite în scopuri sociale şi economice - o fereastră de opor-
tunitate demografică este pe cale să fie ratată definitiv, având în vedere că din 2017, RD a început să se
agraveze. Totodată, declinul preconizat al RD din CNT în perioada 2017-2030 este mult mai uniform faţă
de declinul RD demografică. Aceasta se datorează faptului că îmbătrânirea demografică este însoţită de
trecerea generaţiilor născute în timpul exploziei demografice din anii 1980 la vârste mai înaintate, cu veni-
turi din muncă mai mari. Astfel, sprijinirea productivităţii şi deci a creşterii veniturilor populaţiei, atât a
tinerilor şi a celor cu vârste mai înaintate, este esenţială pentru atenuarea poverii create de îmbătrânirea
demografică.

6.4 Rezultatele estimării: primul şi al doilea dividend demografic


Estimările privind rata de dependenţă istorică şi prognozată aduc veşti, atât pozitive, cât şi negative:

• Vestea negativă este că Republica Moldova este pe calea de a rata oportunitatea de a explora primul
dividend demografic pozitiv: anul 2017 marchează perioada în care dividendul demografic devine
negativ, adică consecinţele nete ale tranziţiei demografice pentru creşterea economică devin în
mod clar negative. În perioada 1992-2005, Republica Moldova a avut un dividend demografic pozi-
tiv şi în creştere, deoarece numărul producătorilor reali (persoane care generează valoare adăugată,
venit şi creştere economică) a crescut mai rapid decât numărul consumatorilor reali (persoane
care consumă bunuri şi servicii publice şi private pe seama resurselor generate de producătorii
reali). În perioada 2006-2017 dividendul demografic a scăzut datorită scăderii ratei de creştere a
producătorilor reali, dar a rămas pozitiv întrucât rata de creştere a consumatorilor reali a rămas
scăzută (chiar negativă). Începând cu 2017, şi cel puţin până în 2050 (orizontul proiecţiilor noas-
tre), rata de creştere a producătorilor reali va fi negativă şi în cea mai mare parte a acestei perioade
va fi depăşită de rata de creştere a consumatorilor reali. Astfel, fără politici mai active care ar stimula
productivitatea şi, respectiv, acumularea de venituri a populaţiei cu vârsta aptă de muncă, în special
a tinerilor, primul dividend demografic pentru următoarele decenii ar putea fi negativ, implicând
costuri pentru economie şi presiuni asupra sistemului finanţelor publice (creşterii necesităţilor de
consum pe fondul restrângerii bazei de venituri).

40
venituri a populaţiei cu vârsta aptă de muncă, în special a tinerilor, primul dividend demografic
pentru următoarele decenii ar putea fi negativ, implicând costuri pentru economie şi presiuni
asupra sistemului finanţelor publice (creşterii necesităţilor de consum pe fondul restrângerii
bazei de venituri).
Figura Figura
53. Rata53.
deRata
creştere a producătorilor
de creştere reali (%),reali
a producătorilor consumatorilor reali (%) şi
(%), consumatorilor diferenţa
reali (%) şi
dintre cele
diferenţa două
dintre ratedouă
cele (p.p.) (primul
rate (p.p.) dividend demografic).
(primul dividend demografic).

Sursa:
Sursa:Estimările
Estimărileautorilor
autorilor

• Vestea Vestea sugeratăsugerată


pozitivăpozitivă de dinamica RD este că Republica Moldova încă are şansa de a
de dinamica RD este că Republica Moldova încă are şansa de a explora ben-
explora beneficiile primului dividend, fapt ce va permite valorificarea plenară şi a celui de-al
eficiile primului dividend, fapt ce va permite valorificarea plenară şi a celui de-al doilea dividend de-
doilea dividend demografic. Există cel puţin două semne importante care arată potenţialul pentru
mografic. Există cel puţin două semne importante care arată potenţialul pentru al doilea dividend
al doilea dividend demografic:
demografic: i. Perioada îndelungată (20 de ani) de creştere a decalajului dintre RD demografică şi RD
din CNT între
i. Perioada îndelungată 2022
(20 de ani)şide2042. Aceasta
creştere sugerează
a decalajului că,
dintre RDîndemografică
următorii ani, Republica
şi RD din CNTMoldova
în-
va înregistra o creştere a profilurilor de vârstă ale producătorilor reali, care
tre 2022 şi 2042. Aceasta sugerează că, în următorii ani, Republica Moldova va înregistra o creşterepe termen
lung
a profilurilor pot genera
de vârstă productivitatereali,
ale producătorilor şi salarii
care pemai mari.lung
termen Prinpot
urmare,
generarepercusiunile
productivitate declinului
şi sal-
RD demografică vor fi atenuate de creşterea venitului pe producător real.
arii mai mari. Prin urmare, repercusiunile declinului RD demografică vor fi atenuate de creşterea
ii. Persoanele din grupe de vârstă superioare tind să-şi micşoreze deficitul ciclului de viaţă
venitului pe producător real.
economică prin realocări private bazate pe active, mai ales venit de capital privat şi
ii. Persoanele economii
din grupeprivate.
de vârstăAşa cum arată
superioare tindFigurile 54 şi 55,deficitul
să-şi micşoreze chiar înainte
cicluluide
deatingerea vârstei de
viaţă economică
prin realocări private bazate pe active, mai ales venit de capital privat şi economii private. Aşafaptul
pensionare, aceasta este principala sursă de finanţare a DCV. Aceasta indică cum că
arată Figurile 54 şi 55, chiar înainte de atingerea vârstei de pensionare, aceasta este principala sursă să
apropierea vârstei de pensionare creează stimulente pentru ca populaţia
de finanţareeconomisească
a DCV. Aceastamai multfaptul
indică în vederea menţinerii
că apropierea consumului
vârstei în perioada
de pensionare de stimulente
creează pensie. Acest
stimulent este deosebit de puternic în Republica Moldova,
pentru ca populaţia să economisească mai mult în vederea menţinerii consumului în perioada datorită deficienţelor
sistemului public de pensii, adică pensii mici (pensia medie acoperă doar două treimi din
de pensie. Acest stimulent este deosebit de puternic în Republica Moldova, datorită deficienţelor
nivelul de subzistenţă) şi încredere scăzută în durabilitatea sistemului. Astfel, modelele
sistemului public de pensii, adică pensii mici (pensia medie acoperă doar două treimi din nivelul
de finanţare a DCV arată că îmbătrânirea populaţiei, înainte de a deveni un cost net
de subzistenţă) şi încredere scăzută în durabilitatea sistemului. Astfel, modelele de finanţare a DCV
pentru economie, poate duce la intrări mai mari de economii, care pot fi utilizate pentru
arată că îmbătrânirea populaţiei, înainte de a deveni un cost net pentru economie, poate duce la
proiectele economice şi sociale (investiţii în infrastructură, asistenţă socială, transferuri în
intrări mai sistemele
mari de economii,
de educaţiecareşipot fi utilizate pentru proiectele economice şi sociale (investiţii
sănătate).
în infrastructură, asistenţă socială, transferuri în sistemele de educaţie şi sănătate).
Figura 54. Distribuţia realocărilor pe vârste, 2014, în Figura
Figura 54. Distribuţia realocărilor pe vârste, 2014,
55. Distribuţia principalelor tipuri de realocări
Figura 55. Distribuţia principalelor tipuri de realocări
lei,
în per
lei, capita
per capita private
42
private pe
pebază
bazădedeactive,
active,2014, în în
2014, lei,lei,
perper
capita
capita

Sursa: Estimările autorilor Sursa:


Sursa: Estimările autorilor Moldova
CNT în Republica
Sursa: CNT în Republica Moldova

În Figura 56 este prezentat potenţialul unui al doilea dividend demografic puternic şi pozitiv pentru
Republica Moldova. Astfel, realocările private pe bază de active (în primul rând venituri de capital41şi
economii) reprezintă în mod tradiţional principala sursă de finanţare pentru deficitul ciclului de viaţă.
Deşi transferurile publice au început să crească în 2015 şi această tendinţă de creştere se va menţine
În Estimările
Sursa: Figura 56 esteprezentat potenţialul unui al doilea
autorilor Sursa:dividend demografic puternic şi pozitiv pentru
Estimările autorilor

Republica Moldova. Astfel, realocările private pe bază de active (în primul rând venituri de capital şi
În Figura 56 este prezentat potenţialul unui al doilea dividend demografic puternic şi pozitiv pentru
economii) reprezintă în mod tradiţional principala sursă de finanţare pentru deficitul ciclului de viaţă.
Republica Moldova. Astfel, realocările private pe bază de active (în primul rând venituri de capital şi
Deşi transferurile publice au început să crească în 2015 şi această tendinţă de creştere se va menţine pe
economii) reprezintă în mod tradiţional principala sursă de finanţare pentru deficitul ciclului de viaţă.
toată
Deşi durata perioadei
transferurile publice de
au previziune,
început să din cauzaîncreşterii
crească 2015 şi numărului
această tendinţăde pensionari şi a angajamentelor
de creştere se va menţine
pede pensii,
toată va fiperioadei
durata totuşi posibil ca Republica
de previziune, din Moldova să exploreze
cauza creşterii numărului al doilea dividend şi
de pensionari demografic. Datorită
a angajamentelor
faptului că decalajul dintre realocările private bazate pe active şi transferurile publice se
de pensii, va fi totuşi posibil ca Republica Moldova să exploreze al doilea dividend demografic. Datorităpreconizează să
scadă că
faptului continuu
decalajulpe toată
dintredurata previziunii,
realocările privateeste important
bazate ca Guvernul
pe active să nu publice
şi transferurile rateze ocazia de a explora
se preconizează
săbeneficiile celui de-al
scadă continuu doileadurata
pe toată dividend demografic.
previziunii, este important ca Guvernul să nu rateze ocazia de a
explora beneficiile celui de-al doilea dividend demografic.
Figura 56. 56.
Figura Principalele tipuri
Principalele previzionate
tipuri ale realocărilor,
previzionate în leiînper
ale realocărilor, lei capita
per
(reduse
capita (reduse la scară cu venitul mediu din muncă al grupelor deani)
la scară cu venitul mediu din muncă al grupelor de vârstă 39-40
vârstă 39-40 ani)

Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova

6.5 Implicaţii de politici


6.5 Implicaţii
Tranziţia de politici
demografică şi îmbătrânirea populaţiei pot genera atât riscuri, cât şi oportunităţi pentru
creşterea economică. În acest sens, evaluarea dividendelor demografice este esenţială.
Tranziţia demografică şi îmbătrânirea populaţiei pot genera atât riscuri, cât şi oportunităţi pentru creşterea
economică. În acest sens, evaluarea dividendelor demografice este esenţială. Analiza RD demografică şi
43 în acest domeniu, Republica Moldova este pe cale
RD din CNT sugerează că, fără activizarea politicilor
de a rata fereastra de oportunitate demografică oferită de creşterea ponderii populaţiei apte de muncă şi
a întreţinătorilor. În 2017 creşterea ratei de dependenţă a devenit negativă, din cauza scăderii numărului
de producători reali, într-un ritm mai rapid decât scăderea numărului de consumatori reali. Aceasta pre-
supune costuri pentru creşterea economică, datorită scăderii raportului dintre persoanele care generează
valoare adăugată şi venituri pentru economie şi consumatorii de bunuri şi servicii publice şi private.
Dacă acest fenomen nu se atenuează, dezechilibrele din economia moldovenească se vor accentua (în
primul rând deficitul de cont curent şi deficitul bugetar), privând ţara de capitalul uman şi productiv şi
subminând dezvoltarea pe termen lung. Pe de altă parte, în cazul implementării unor politici consecvente
care ar oferi ţării ultima şansă să valorifice primul dividend demografic, costurile tranziţiei demografice
se vor transforma în beneficii pentru economie, care se vor amplifica şi în cazul explorării potenţialului
celui de-al doilea dividend demografic care urmează să vine în următorii ani.

42
7. Concluzii şi implicaţii
Comparativ cu alte ţări din cadrul proiectului CNT, Republica Moldova înregistrează un deficit ridicat
al ciclului de viaţă. Surplus al ciclului de viaţă generează doar populaţia cu vârsta de la 34 până la 56
ani. Aceasta înseamnă că oamenii câştigă mai mult decât consumă doar timp de 23 de ani din viaţă.
Merită să menţionăm şi diferenţele semnificative dintre deficitul ciclului de viaţă pe criterii de gen. Fe-
meile acumulează surplus doar în perioada vârstei de 35-54 de ani, acesta fiind mai mic în comparaţie cu
surplusul acumulat de bărbaţi la toate vârstele. Bărbaţii acumulează surplus într-o perioadă aproape de
două ori mai mare – începând la 25 de ani şi terminând la 59 de ani.
La vârste tinere, până la 20 de ani, deficitul ciclului de viaţă este finanţat în mare parte de transferuri
private (69%) şi transferuri publice (31%). Pentru aceste cohorte mai tinere, nivelurile ridicate ale con-
sumului de educaţie publică şi privată sunt esenţiale în apariţia deficitului. În comparaţie cu majoritatea
ţărilor ce fac parte din proiectul CNT, Moldova cheltuieşte o parte foarte însemnată din resursele publice
şi private pentru finanţarea învăţământului. Transferurile inter-gospodării sunt principalul influx inter-
generaţional care susţin generaţiile mai tinere. La vârste mai avansate, după ce se termină surplusul ciclu-
lui de viaţă, deficitul este finanţat, în mare parte, de transferurile publice, precum şi de realocările de active
private. Pensiile şi dezeconomiile sunt principalele surse folosite pentru a finanţa deficitele generaţiilor
mai în vârstă.
Statul are o influenţă relativ mare asupra economiei, atât în calitate de furnizor de servicii publice, cât
şi în calitate de redistribuitor de venituri. O parte semnificativă din PIB este realocată prin intermediul
programelor publice care ţintesc anumite vârste: programul de protecţie socială costă în jur de 13% din
PIB, programul de educaţie – 7% din PIB şi programul de sănătate – un pic mai mult de 5% din PIB. Toate
aceste cifre sunt destul de mari în comparaţie cu alte state.
Scopul raportului nu a fost unul analitic, deci ar fi prea ambiţios să formulăm concluzii de politici cu efect
mai cuprinzător privind modul de redresare a posibilelor dezechilibre din economia între generaţii în
Republica Moldova. Cu toate acestea, pot fi îndreptăţite cel puţin unele concluzii generale.
Ţinând cont în special de tranziţia demografică şi estimările privind primul şi al doilea dividend de-
mografic, politicile ar trebui să vizeze două priorităţi cheie: (i) minimizarea riscurilor primului dividend
şi maximizarea de urgenţă a beneficiilor rămase ale acestuia, şi (ii) maximizarea oportunităţilor celui de-
al doilea dividend. În timp ce primul tip de politici trebuie să aibă ca scop descătuşarea potenţialului tin-
erilor respectându-le drepturile şi demnitatea, al doilea tip de politici depăşeşte cadrul capitalului uman,
abordând aspecte legate de dezvoltarea sectorului financiar, guvernanţă şi mediul de afaceri. Ambele
tipuri se completează reciproc şi formează combinaţia de politici necesară pentru valorificarea dividen-
dului demografic în mod sustenabil.
Politici-cheie menite să minimizeze riscurile şi maximizeze beneficiile primului dividend:
• Descătuşarea potenţialului populaţiei tinere. Guvernul ar trebui să creeze condiţiile necesare pen-
tru implementarea reală a abordării bazate pe drepturile omului în politicile publice şi elaborarea
bugetelor publice. Este vorba în special despre facilitarea accesului copiilor şi tinerilor din gru-
purile vulnerabile la servicii de educaţie şi sănătate, precum şi la programele de incluziune socială.
Populaţia, în special copiii şi tineretul, nu trebuie în nici un caz să fie ignorată de politicile publice.
Astfel, Guvernul trebuie să-şi ia angajamentul total de a asigura că politicile şi bugetele sale vor
avea la bază principiul conform căruia nimeni nu este lăsat în urmă. Acesta ar trebui însoţit de
următoarea intervenţie:

43
• Extinderea accesului tinerilor, în special a celor din grupurile vulnerabile, la oportunităţi eco-
nomice. Aceasta implică două curente de politici: (i) stimularea ocupării forţei de muncă în rân-
dul tinerilor, şi (ii) stimularea antreprenorialului pentru tineri. Primul curent ar trebui să includă
consolidarea stimulentelor pentru angajatori de a investi în instruirea/recalificarea forţei de muncă
tinere, introducerea unei politici de „toleranţă zero” faţă de orice forme de discriminare la locul
de muncă (principiul egalităţii de remunerare pentru muncă egală), împreună cu consolidarea
Inspecţiei Muncii pentru îmbunătăţirea aplicării legii, reformarea sistemului educaţional pentru a
fi aliniat mai bine la necesităţile sectorului privat, precum şi abordarea asimetriei informaţionale
dintre tineri şi sectorul privat pe piaţa forţei de muncă. Al doilea curent de politici ar trebui să
includă programe de susţinere a afacerilor noi create de tineri, în special de cei din grupurile vul-
nerabile. Aceasta poate include granturi de completare a investiţiilor financiare, subvenţii pentru
serviciile de consultanţă şi suport informaţional.
• Asigurarea drepturilor şi participării tinerilor, în special a femeilor şi fetelor adolescente. Politicile
trebuie să aibă ca scop îmbunătăţirea sănătăţii mamelor, nou-născuţilor şi copiilor, accesul univer-
sal la contracepţie, prevenirea şi tratarea HIV şi ITS, eliminarea violenţei bazate pe gen, în confor-
mitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă asumate în 2015 de Guvernul Republicii Moldova. O
atenţie specială trebuie acordată stimulării planificării familiale voluntare, permiţând femeilor şi
cuplurilor să decidă când să aibă copii, câţi şi la ce intervale de timp.
• Investiţii mai mari în sănătatea şi educaţia copiilor şi tinerilor. Aceste investiţii trebuie să se bazeze
în întregime pe abordarea drepturilor omului, implicând toleranţă zero faţă de orice forme de dis-
criminare sau excludere, în special împotriva fetelor/femeilor. Scăderea ratei de fertilitate ar trebui
să disponibilizeze mai multe investiţii de acest fel per tânăr, care vor atenua pe termen lung cos-
turile primului dividend demografic negativ şi vor stimula productivitatea şi creşterea economică.
Imediat ce aceşti tineri intră pe piaţa muncii, investiţiile respective vor genera beneficii durabile,
permiţând ţării să profite de al doilea dividend demografic.
Politici esenţiale menite să maximizeze oportunităţile celui de-al doilea dividend:
• Prelungirea perioadelor productive ale producătorilor efectivi. Aceasta se poate realiza ridicând
vârsta de pensionare (dar cu atenţie şi conform creşterii speranţei la viaţă a pensionarilor), creând
condiţii favorabile de încadrare în muncă pentru angajaţii cu vârste înaintate, precum şi stimulând
angajaţii să rămână pe piaţa muncii după atingerea vârstei de pensionare.
• Creşterea productivităţii muncii, în special pentru populaţia de vârstă înaintată. Aceasta va asigura
o bază durabilă pentru creşterea salariilor populaţiei în etate. În acest sens este esenţial să se asigure
un climat investiţional liberalizat, prietenos şi predictibil, pentru a crea un sector privat puternic,
cerere de forţă de muncă, o piaţă flexibilă a muncii, care ar permite forţei de muncă o tranziţie mai
uşoară spre sectoare mai productive, precum şi un sistem de învăţământ care poate instrui şi reca-
lifica forţa de muncă în conformitate cu necesităţile economiei.
• Crearea unui sector financiar rezilient. Este nevoie de un sector financiar puternic, pentru a asigura
o intermediere eficientă prin absorbţia economiilor şi dirijarea lor în scopuri de dezvoltare. Aceasta
presupune consolidarea sectorului bancar, a instituţiilor financiare nebancare (de ex. companii de
asigurări, fonduri de pensii) şi pieţei de capital.
• Dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat. Accesul populaţiei şi altor instituţii la aceste in-
strumente financiare ar trebui extins, deoarece la moment piaţa primară este dominată de bănci,
iar piaţa secundară este aproape inexistentă. Pentru aceasta, ar trebui acordat un tratament fis-
cal preferenţial veniturilor generate de titluri de stat şi bonuri de trezorerie, eliminând monopo-
lul băncilor pe piaţa primară a acestor instrumente financiare şi promovându-le activ în rândul
populaţiei ca opţiune comodă pentru plasarea economiilor.

44
• Dezvoltarea pilonilor 2 şi 3 ai sistemului de pensii. Creşterea potenţială a economiilor reprezintă o
oportunitate istorică pentru dezvoltarea unui sistem de pensii cu multi-pilon. Concret, fondurile de
pensii obligatorii (pilonul 2) şi facultative (pilonul 3) ar putea absorbi o parte din aceste economii,
reinvestindu-le în instrumente financiare cu risc scăzut pe termen lung (bonuri de trezorerie, de-
pozite la termen), care ar urma să fie transformate în investiţii de capital private şi publice. Totodată,
aşa cum arată o analiză recentă (Expert-Grup, 2015), aceasta va stimula sistemul de pensii din Re-
publica Moldova, care în prezent este foarte precar şi nesustenabil, fiind bazat doar pe sistemul de
pensionare redistributiv prin solidaritatea între generaţii.
Nu în ultimul rând, ar trebui să se acorde mai multă atenţie consolidării sistemului naţional de statistică,
pentru a-l face mai adecvat estimărilor CNT. În mod particular:
• Trebuie să se facă ordine în datele oficiale privind populaţia. Rezultatele recensământului populaţiei
şi locuinţelor din anul 2014 trebuie utilizate pentru a actualiza estimările BNS privind populaţia
stabilă. În mod particular, BNS ar trebui să treacă de la criteriul „domiciliului” la cel al „locului de
trai obişnuit” atunci când actualizează numărul populaţiei stabile.
• BNS ar trebui să efectueze cu regularitate sondaje vizând migranţii, pentru a înţelege în mod clar
tendinţele şi schimbările structurale aferente migraţiei.
• Eşantioanele pentru Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, Ancheta Forţei de Muncă şi alte
sondaje trebuie actualizate adecvat pentru a reflecta realitatea demografică.
• Aceste actualizări trebuie transpuse în cifrele macroeconomice esenţiale estimate ca parte a Sistemu-
lui Conturilor Naţionale.
• Sistemul informaţional al sectorului sănătăţii trebuie să fie în continuare dezvoltat. La moment,
sistemul nu oferă informaţii dezagregate după vârstă privind serviciile prestate, o deficienţă
semnificativă având în vedere profilul de vârstă pronunţat al consumului de servicii de sănătate.

45
CNTîn
CNT înRepublica
RepublicaMoldova,
Moldova,2014:
2014:Profilul
Profilulţării
ţării

48

46
Anexă: Rezultatele analizei sensibilităţii
Limitări ale analizei sensibilităţii
Această anexă include câteva rezultate de bază ale analizei sensibilităţii CNT în Republica Moldova la un
set alternativ de date demografice. Acest set alternativ de date, disponibil pentru anul de referinţă al CNT
(2014), ne-a fost oferit de Centrul de Cercetări Demografice. La prima vedere, s-ar părea aşadar că veri-
ficarea sensibilităţii rezultatelor CNT ar trebui să fie ceva foarte simplu. Dar nu este aşa, din două motive
esenţiale.
• În primul rând, setul de date al Centrului de Cercetări Demografice se referă la populaţia prezentă,
în timp ce datele oficiale pe care le-am utilizat se referă la populaţia stabilă.
• În al doilea rând, întregul Sistem al Conturilor Naţionale, din care am obţinut variabilele de macro-
control, se bazează pe datele demografice oficiale. De exemplu, consumul privat total, veniturile
salariale şi veniturile din activităţi individuale se bazează în mod direct pe mărimea şi structura
populaţiei oficiale. Un set alternativ de date demografice ar necesita ajustarea în consecinţă a varia-
bilelor de macro-control, adică o sarcină cu mult peste resursele noastre.
Prin urmare, rezultatele analizei sensibilităţii ar trebui analizate doar ţinând cont de aceste constrângeri.
Credem că această analiză are mai mult rolul de a sublinia importanţa calităţii datelor utilizate, decât de a
prezenta presupuse evaluări alternative „mai realiste” ale sistemului CNT în Republica Moldova.

Diferenţe majore între seturile de date demografice oficiale şi cele alternative


Datele curente privind populaţia din Moldova se bazează pe recensământul populaţiei din anul 1989,
anumite ajustări în structura populaţiei fiind aplicate în anul 2007 în rezultatul recensământului din
2004. Datele recent publicate din recensământul populaţiei din anul 2014 raportează pentru anul 2014
un număr estimat al populaţiei de 2998,2 mii, ceea ce este cu 15,6% mai puţin decât numărul curent al
populaţiei folosit de statistica naţională. Totuşi datele ultimului recensământ încă urmează să fie proce-
sate, deoarece dezagregarea corespunzătoare pe criterii principale, inclusiv pe vârstă, este disponibilă doar
pentru populaţia recenzată (2.804.801 persoane, inclusiv 209.030 nerezidenţi). Totodată, sondajul post-
recensământ desfăşurat de BNS indică faptul că recensământul a cuprins doar 91 la sută din populaţia
ţării şi 59 la sută din populaţia capitalei5. Abia urmează să fie elaborată metodologia care să fie aplicată
populaţiei ce nu a fost cuprinsă de recensământ.
Statisticile oficiale ale BNS sunt extrem de diferite de estimările alternative ale Centrului de Cercetări De-
mografice (CCD). Diferenţele se referă atât la mărimea, cât şi la structura populaţiei. Populaţia estimată
de CCD în anul 2014 – 2868,6 mii persoane – este aproape de nivelul prezentat de datele recensământului
populaţiei şi al locuinţelor din 2014. Cea mai mare diferenţă la numărul populaţiei este la capitolul
populaţie de vârstă aptă de muncă, unde diferenţa poate ajunge până la 38% (cea mai mare discrepanţă
este observată la vârsta de 34 de ani) (Figura 57). Prin urmare, diferă şi structura populaţiei, cu o pondere
mai mică a populaţiei în vârstă de 20-64 ani în setul de date al CCD (Figura 58).
Diferenţa în ponderea populaţiei apte de muncă din Moldova (15-57 ani pentru femei şi 15-62 ani pentru
bărbaţi) între cele două seturi de date este de aproximativ 4 puncte procentuale, ceea ce poate modi-
fica venitul general şi distribuţia consumului populaţiei şi, prin urmare, poate influenţa deficitul ciclului
de viaţă. Cu toate acestea, cele mai importante discrepanţe sunt înregistrate în cohorta 30-39 ani, care
ar putea influenţa semnificativ transferurile private în cadrul gospodăriilor, deoarece aceasta este vârsta
tipică când copiii din gospodărie sunt înmatriculaţi la şcoala primară sau gimnaziu.
5
Rezultatele principale ale Recensământului populației din 2014 publicate de BNS http://www.statistica.md/newsview.php?l=
ro&idc=168&id=5583&parent=0

47
Populaţia în vârstă de peste 65 de ani estimată de CCD se apropie de estimările oficiale, dar trebuie de
ani, care ar putea influenţa semnificativ transferurile private în cadrul gospodăriilor, deoarece aceasta
menţionat că distribuţia dubioasă a populaţiei de vârsta 69-71 ani, menţionată în Capitolul 4, este mai
este vârsta tipică când copiii din gospodărie sunt înmatriculaţi la şcoala primară sau gimnaziu. Populaţia
uniformă.
în vârstă de peste 65 de ani estimată de CCD se apropie de estimările oficiale, dar trebuie de menţionat
că distribuţia
Figura dubioasă
57. Distribuţia a populaţiei
populaţiei dupădevârstă,
vârsta 69-71 Figura
mii ani, menţionată în Capitolul
58. Structura populaţiei4,pe
este maideuniformă.
grupe vârstă, %
persoane
Figura 57. Distribuţia populaţiei după vârstă, mii Figura 58. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, %
persoane

Sursa: BNS, CCD Sursa: BNS, CCD


Sursa: BNS, CCD Sursa: BNS, CCD

Mai mult decât atât, diferă şi ponderea populaţiei care înregistrează un surplus al ciclului de viaţă în
baza datelor
Mai mult oficiale
decât ale BNS
atât, diferă (adică depopulaţiei
şi ponderea la 33 la 55
careani), ceea ce este
înregistrează foarte al
un surplus important în contextul
ciclului de viaţă în
analizei CNT. În timp ce în datele BNS ponderea acestei populaţii este de 32,4%, în datele CCD ea
baza datelor oficiale ale BNS (adică de la 33 la 55 ani), ceea ce este foarte important în contextul analizei
reprezintă
CNT. În timp ce în datele BNS ponderea acestei populaţii este de 32,4%, în datele CCD ea reprezintă doarcu
doar 29,1%. Acest fapt poate avea consecinţe grave asupra analizei generale,
posibilitatea
29,1%. Acest defapta poate
scurtaavea
perioada surplusului
consecinţe cicluluianalizei
grave asupra de viaţă sau de cu
generale, a micşora nivelul
posibilitatea de acestuia. Totuşi
a scurta perio-
aceste ipoteze pot fi verificate doar prin utilizarea unor surse alternative pentru toate celelalte date
ada surplusului ciclului de viaţă sau de a micşora nivelul acestuia. Totuşi aceste ipoteze pot fi verificate
utilizate la constituirea CNT (adică Sistemul Conturilor Naţionale, Cercetarea bugetelor gospodăriilor
doar prin utilizarea unor surse alternative pentru toate celelalte date utilizate la constituirea CNT (adică
casnice, Ancheta forţei de muncă), care nu sunt disponibile.
Sistemul Conturilor Naţionale, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice, Ancheta forţei de muncă),
care nu
CNT pesunt
bazădisponibile.
de date demografice oficiale comparativ cu CNT pe bază de date alternative
Utilizarea setului alternativ de date are consecinţe semnificative pentru cifrele per capita din CNT. Aşa
CNTnoi
cum pe nu
bază de datemacro-totalurile,
modificăm demografice oficiale
aceasta comparativ cu CNT
nu va influenţa pe cumulată.
valoarea bază de date
De asemenea,
alternative
deoarece nimic nu se schimbă în structura subiacentă a CBGC şi AFM, nici durata surplusului ciclului
de viaţă – unde acesta începe şi unde se termină – nu se va modifica.
Utilizarea setului alternativ de date are consecinţe semnificative pentru cifrele per capita din CNT. Aşa cum
Setul
noi nudemodificăm
figuri de lamacro-totalurile,
Figura 59 până la Ошибка!
aceasta nu vaИсточник
influenţa ссылки не найден.
valoarea cumulată. Depune în evidenţă
asemenea, două
deoarece
diferenţe
nimic nu majore întreînCNT
se schimbă în baza
structura datelor oficiale
subiacentă a CBGCale şi BNS
AFM,comparativ
nici duratacu datele CCD.
surplusului În primul
ciclului rând,
de viaţă –
CNT în baza datelor oficiale arată mai uniform decât
unde acesta începe şi unde se termină – nu se va modifica. în cazul CNT în bază de date alternative. Acesta
este, în mod special, cazul persoanelor cu vârsta de aproximativ 70 de ani, care prezintă creşteri
Setul de figuriîndefigurile
semnificative la Figura
de 59
maipână
jos. laCauza
Ошибка! Источник
acestei ссылки
situaţii sunt не найден.
diferenţele pune în semnificative
structurale evidenţă douăîn
populaţia de aceste vârste specifice, după cum a fost explicat în secţiunea anterioară.
diferenţe majore între CNT în baza datelor oficiale ale BNS comparativ cu datele CCD. În primul rând,
CNT în baza datelor oficiale arată mai uniform decât în cazul CNT în bază de date alternative. Acesta este,
În al doilea rând, în CNTalternativ, valorile per capita cresc sau scad, în comparaţie cu CNT oficial,
în modnumărul
dacă special, cazul persoanelor
de persoane cu vârsta de segment
în respectivul aproximativ
de 70 de ani,este
vârstă caremai
prezintă
mic creşteri
sau maisemnificative
mare decât
în figurile de mai jos.
estimările oficiale. Cauza acestei situaţii sunt diferenţele structurale semnificative în populaţia de aceste
vârste specifice, după cum a fost explicat în secţiunea anterioară.
În special, după cum rezultă din Figura 59, CNT alternativ reflectă o creştere mult mai abruptă a
În al doilea rând,
consumului în CNTalternativ,
per capita pe segmentulvalorile
de la per
0 lacapita
33 anicresc
şi osau scad,
formă în comparaţie
mult cu CNT
mai sinuoasă pentruoficial, dacăde
vârstele
numărul de persoane în respectivul segment de vârstă este mai mic sau mai mare decât estimările
peste 60 de ani. Diferenţele sunt mai puţin proeminente în cazul venitului din muncă: câştiguri salariale ofi-
ciale.
În special, după cum rezultă din Figura 59, CNT alternativ
50 reflectă o creştere mult mai abruptă a con-
sumului per capita pe segmentul de la 0 la 33 ani şi o formă mult mai sinuoasă pentru vârstele de peste 60
de ani. Diferenţele sunt mai puţin proeminente în cazul venitului din muncă: câştiguri salariale şi venituri

48
şi venituri din auto-ocupare. Totuşi, este evidentă forma mai ascuţită a câştigurilor salariale în cazul
şi veniturialternativ
CNT-ului din auto-ocupare.
( Totuşi, este evidentă forma mai ascuţită a câştigurilor salariale în cazul
din auto-ocupare. Totuşi, este evidentă forma mai ascuţită a câştigurilor salariale în cazul CNT-ului alter-
CNT-ului alternativ (
nativ ( Figura 60). Modificări similare sunt vizibile pentru transferurile publice şi private. Din nou, toate
aceste diferenţe pot fi totalmente atribuite diferenţelor de structură în cele două seturi de date.
Figura 60). Modificări similare sunt vizibile pentru transferurile publice şi private. Din nou, toate aceste
Figura
Totuşi, 60).
diferenţe potModificări
aşa a fostsimilare
fi totalmente
cum suntmai
atribuite
evidenţiat vizibile
sus, pentru
diferenţelor transferurile
de structură
această publice
în cele
sensibilitate douăaşiseturi
înaltă private. Din
de date.
CNT-ului nou, demografice
la date toate aceste
diferenţe
urmează pot fi totalmente
să accentueze atribuite diferenţelor
importanţa de structură
calităţii datelor, în cele
nu să deducă două
care dinseturi de date.
cele două CNT-uri alternative
Totuşi, aşa cum a fost evidenţiat mai sus, această sensibilitate înaltă a CNT-ului la date demografice
este maiaşa
Totuşi,
urmează bun.
să cum a fost evidenţiat
accentueze importanţamai sus, datelor,
calităţii aceastănu sensibilitate
să deducă înaltă a CNT-ului
care din cele douălaCNT-uri
date demografice
alternative
urmează
este să accentueze importanţa calităţii datelor, nu să deducă care din cele două CNT-uri alternative
mai bun.
este mai bun.
Figura 59. Sensibilitatea consumului şi venitului muncă la seturile de date
demografice
Figura 59. Sensibilitatea consumului şi venitului muncă la seturile de date demografice
Dateconsumului
Figura 59. Sensibilitatea BNS Date CCD
şi venitului muncă la seturile de date demografice
Date BNS Date CCD

Sursa: CNT
Sursa: CNTînînRepublica
RepublicaMoldova
Moldova Sursa: CNT
Sursa: CNTînînRepublica
RepublicaMoldova
Moldova
Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova

Figura 60. venitului


Figura 60. Sensibilitatea Sensibilitatea venitului
salarial salarial
şi celui şi celui din auto-ocupare
din auto-ocupare la seturile deladate
seturile
demografice
Date
Figura 60. Sensibilitatea BNS salarial şi
venitului decelui
date demografice
din auto-ocupare la seturile Date CCDdemografice
de date
Date BNS Date CCD

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT
Sursa: CNTînînRepublica
RepublicaMoldova
Moldova Sursa:
Sursa:CNT
CNTîn
în Republica
Republica Moldova
Moldova

51
51

49
Figura 61. Sensibilitatea consumului privat la seturile de date demografice
Figura 61. Sensibilitatea consumului privat la seturile de date demografice
Date
Figura 61. Sensibilitatea BNS
consumului privat la seturile de date demografice Date CCD
Figura 61. Sensibilitatea
Dateconsumului
BNS privat la seturile de date demografice Date CCD
Date BNS Date CCD

Sursa:
Sursa: CNT
CNT în Republica
în Republica Moldova
Moldova Sursa: CNT
Sursa: CNTîn
înRepublica
RepublicaMoldova
Moldova
Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova
Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova
Figura 62.transferurilor
Figura 62. Sensibilitatea Sensibilitatea publice
transferurilor publice
la seturile la seturile
de date de date demografice
demografice
Datetransferurilor
Figura 62. Sensibilitatea BNS publice la seturile de date demografice Date CCD
Figura 62. Sensibilitatea
Datetransferurilor
BNS publice la seturile de date demograficeDate CCD
Date BNS Date CCD

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa:CNT
Sursa: CNTînînRepublica
RepublicaMoldova
Moldova Sursa:
Sursa: CNT
CNT în Republica Moldova
în Republica Moldova
Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova
Figura 63. Sensibilitatea transferurilor private la seturile de date demografice
Figura 63. Sensibilitatea transferurilor private la seturile de date demografice
Datetransferurilor
Figura 63. Sensibilitatea BNS private la seturile de date demograficeDate CCD
Figura 63. Sensibilitatea transferurilor
Date BNS private la seturile de date demografice
Date CCD
Date BNS Date CCD

Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova


Sursa: CNT în Republica Moldova Sursa: CNT în Republica Moldova
Sursa:
Sursa: CNTCNT în Republica
în Republica Moldova
Moldova Sursa:
Sursa: CNTCNT în Republica
în Republica Moldova
Moldova
52
52
52

50
Bibliografie
Expert-Grup, „Criza sistemului public de pensii şi măsuri de intervenţie” (2015) http://www.expert-grup.
org/en/biblioteca/item/1133-criza-pensii/1133-criza-pensii.
Gagauz Olga, Stratan Alexandru, Buciuceanu-Vrabie Mariana, Penina Olga, Ciubotaru Victoria, Che-
ianu-Andrei Diana, Tabac Tatiana, Pahomii Irina, Bargan Natalia, „Analiza situaţiei populaţiei în Repub-
lica Moldova”, Centrul de Cercetări Demografice / UNFPA Moldova, Chişinău, 2016.
Fondul Monetar Internaţional, Baza de date „Perspectiva Economică Mondială” (World Economic Out-
look), accesată în perioada februarie – mai 2017.
Lee, R. şi Mason, A. (2011): „Îmbătrânirea populaţiei şi economia generaţională: o perspectivă globală”
(Population Aging and the Generational Economy: A Global Perspective). Cheltenham UK şi Northamp-
ton MA: Edward Elgar.
Mason, A. şi Lee, R. (2007). Transferurile, capitalul şi consumul pe parcursul tranziţiei demografice
(Transfers, Capital, and Consumption over the Demographic Transition). În: Clark, R.L., Ogawa, N., şi
Mason, A. (eds.). Îmbătrânirea populaţiei, transferurile între generaţii şi macroeconomia (Population ag-
ing, intergenerational transfers and the macroeconomy). Cheltenham, Regatul Unit; Northampton, MA:
Edward Elgar.
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, „Raport privind executarea bugetului conform Statisticii
Finanţelor Guvernamentale pe anul 2015”, Chişinău, 2017.
Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Baza de date a cheltuielilor publice (BOOST), accesată în
perioada februarie – mai 2017.
Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei al Republicii Moldova, „Raportul social anual 2014”,
Chişinău, 2015.
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, „Conturi naţionale 2014”, Chişinău, 2015.
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, „Educaţia în Republica Moldova. Publicaţie statistică
2014/2015”, Chişinău, 2015.
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Banca de date statistice „Statbank”, baza de date
„Populaţia şi procesele demografice”, accesată în perioada februarie – mai 2017.
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Banca de date statistice „Statbank”, baza de date „Sta-
tistica socială”, accesată în perioada februarie – mai 2017.
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Banca de date statistice „Statbank”, baza de date „Sta-
tistica economică”, accesată în perioada februarie – mai 2017.
UNICEF, baza de date „TransMONEE”, accesată în perioada februarie – mai 2017.
Organizaţia Naţiunilor Unite, Direcţia pentru Populaţie, Departamentul pentru Afaceri Economice si
Sociale, „Manualul Conturilor Naţionale de Transfer: măsurarea şi analiza economiei generaţionale”, New
York, 2013.

51
Fondul ONU pentru Populaţie
în Republica Moldova
moldova.unfpa.org
UNFPA Moldova