Sunteți pe pagina 1din 101

DECIZIILE

CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI

-IULIE 2017 MARTIE 2018-

DECIZIILE CURŢII CONSTITUŢIONALE A RO MÂN IEI -IULIE 2017 – MARTIE 2018-

Prezentul document este redactat îndeosebi pentru cei ce se pregătesc temeinic în vederea susţinerii examenelor de licenţă şi admitere în profesie. Acesta sintetizează aspectele de neconstituţionalitate la nivelul Codului Penal şi Codului de Procedurã Penală declarate de cãtre C.C.R în decursul perioadei iulie 2017-martie 2018.

Adelina VOICU

Miruna-Casiana DUMITRAŞCU

DREPT PENAL

1. DECIZIA NR.513 DIN 04.07.2017 REFERITOARE LA EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART.37 ALIN.(1) ŞI ALIN.(2) DIN LEGEA SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ NR.319/2006 ŞI ART. 349 ALIN.(1) CODUL PENAL

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ:

ADMITE excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.37 alin.(2) din Legea securității i sntății n muncnr.319/2006 i constatcsintagma consecine deosebitedin cuprinsul acestora este neconstituional.

În argumentarea soluţiei de admitere pronunţate, Curtea a constatat că textul de lege dedus controlului de constituționalitate nu îndeplineşte cerințele de claritate şi previzibilitate, întrucât nu stabileşte în concret ce se poate înţelege prin „consecinţe deosebite” şi, prin urmare, contravine prevederilor constituţionale ale art.1 alin. (5) referitoare la principiul respectării legilor și ale art.23 alin.(12) referitoare la legalitatea incriminării. Sintagma menţionată lipseşte de previzibilitate norma de incriminare, în condiţiile în care principiul respectării legilor şi cel al legalităţii incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare şi precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilităţii persoanelor interesate de a se conforma prescripţiei legale.

2. DECIZIA NR.518 DIN 06.07.2017 REFERITOARE LA EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART.249 ALIN.(1) DIN CODUL PENAL DIN 1969 ŞI ALE ART.298 CODUL PENAL

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ:

ADMITE excepția de neconstituţionalitate și constată că dispozițiile art.249 alin.1 din Codul penal din 1969 și ale art.298 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.298 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinirea prin încălcarea legii”. În argumentarea soluției de admitere, Curtea a reținut, mutatis mutandis, considerentele ce au stat la baza pronunțării Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.517 din 8 iulie 2016, prin care a constatat că dispozițiile art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma "îndeplinește în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înțelege "îndeplinește prin încălcarea legii". Prin urmare, Curtea a constatat că dispoziţiile art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.298 din Codul penal încalcă prevederile art.1 alin.(4) și (5) din Constituţie,

deoarece sintagma „îndeplinirea ei defectuoasă”, din cuprinsul acestora, nu întruneşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, nefiind enunţată cu suficientă precizie pentru a se înțelege la ce dispoziții legale se raportează încălcarea îndatoririlor de serviciu. Astfel, Curtea a reţinut că defectuozitatea îndeplinirii unui act trebuie stabilită numai prin raportare la legea în domeniu. Totodată, Curtea a reținut că reglementarea în vigoare a infracțiunii de neglijență în serviciu permite încadrarea în conținutul său a oricărei fapte săvârșite din culpă, dacă s-a adus o atingere minimă drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice. În aceste condiții, Curtea a statuat cu privire la necesitatea complinirii de către legiuitor a omisiunii legislative constatate, sub aspectul valorii pagubei sau intensității/gravității vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice în vederea asigurării clarității și previzibilității normei penale examinate.

DREPT PROCESUAL PENAL

1. DECIZIA NR.554 DIN 19.09.2017 REFERITOARE LA EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART.282 ALIN.(2) DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ:

ADMITE excepția de neconstituționalitate și constată că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.282 alin.(2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art.282 alin.(2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulităţii relative, este neconstituțională. În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că excluderea, prin dispozițiile de lege criticate, a posibilității ca judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară și instanța de judecată să ia în considerare, din oficiu, încălcările dispozițiilor legale care atrag nulitatea relativă a actului, aduce atingere, în principal, prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) privind statul de drept și principiul legalității și ale art.124 referitor la înfăptuirea justiției.

2.

DECIZIA NR.562 DIN 19.09.2017 REFERITOARE LA EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART.117 ALIN.(1) LIT.A) ŞI LIT.B) DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ:

ADMITE excepția de neconstituționalitate şi constată că soluția legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) și lit.b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți, este neconstituțională.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este neconstituțională. În motivarea deciziei sale, Curtea a constatat că, deși legislația procesual penală română se numără printre cele care au creat un privilegiu de refuz al audierii pentru anumite categorii de persoane, legiuitorul român nu a reglementat acest drept într-o manieră clară, accesibilă şi previzibilă, întrucât categoriile de beneficiari nu sunt clar delimitate, fiind încălcate dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție. Totodată, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) și b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, în cazul în care convieţuiesc ori nu mai conviețuiesc cu suspectul sau inculpatul (concubinii/foștii concubini ai suspectului sau inculpatului), este neconstituțională, întrucât aduce atingere dispozițiilor art.16 alin.(1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii raportat la art.26 alin.(1) referitor la viața familială, din Legea fundamentală. Curtea a reținut că temeiul pentru reglementarea dreptului de refuz al audierii se află în sfera de protecție a relațiilor de familie, iar noţiunea de „viaţă de familie” nu este restrânsă doar la familiile bazate pe căsătorie şi poate include alte relaţii de facto. Așa încât, câtă vreme principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, Curtea a constatat că nu există niciun motiv obiectiv și rezonabil pentru care concubinii/foștii concubini ai suspectului sau inculpatului să fie excluși de la dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de martori în procesul penal.

3.

DECIZIA NR. 651 DIN 17.10.2017 REFERITOARE LA EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART.434 ALIN.(2) LIT.F) ŞI ALE ART.439 ALIN. (4 IND.1) TEZA A DOUA DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ:

ADMITE excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art.434 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale.

În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că dispozițiile art.434 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură penală, care exclud posibilitatea atacării cu recurs în casație a soluțiilor pronunțate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoașterea învinuirii, încalcă prevederile constituţionale ale art.16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art.21 privind accesul liber la justiţie și dreptul la un proces echitabil, precum și ale art.131 referitor la rolul Ministerului Public, întrucât, pe de o parte, creează pentru părți o vădită inegalitate de tratament prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării apelului prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale în procedura privind recunoașterea învinuirii, iar, pe de altă parte, lipsesc procurorul de pârghiile necesare exercitării rolului său specific în cadrul procesului penal. Astfel, în cazul în care normele de procedură penală și/sau de drept penal substanțial - avute în vedere de dispozițiile art.438 alin.(1) din Codul de procedură penală la reglementarea cazurilor de casare - sunt încălcate, trebuie să se asigure atât părţii interesate, cât și procurorului posibilitatea de a cere şi obţine restabilirea legalităţii, prin casarea hotărârii definitive nelegale pronunţate în cadrul procedurii privind recunoașterea învinuirii.

4. DECIZIA NR.802 DIN 05.12.2017 REFERITOARE LA EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART.342 ŞI ART.345 ALIN.(1) DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ:

ADMITE excepția de neconstituţionalitate și constată că soluția legislativă cuprinsă în art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, care nu permite judecătorului de cameră preliminară, în soluționarea cererilor și excepțiilor formulate ori excepțiilor ridicate din oficiu, să administreze alte mijloace de probă în afara „oricăror înscrisuri noi prezentate” este neconstituțională.

În motivarea soluției de admitere, Curtea a reținut că dispozițiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează mijloacele de probă ce pot fi administrate în procedura de cameră preliminară, în vederea verificării legalității administrării probelor, doar la „înscrisurile noi prezentate”, revenindu-se, în acest

fel, la constatarea formală a legalităţii probelor, astfel cum s-a reținut în Decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.887 din 5 decembrie

2014.

Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile art.345 alin.(1) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limitează exercițiul procesual al judecătorului de cameră preliminară, independența sa în realizarea actului de justiție, pe de o parte, și încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al părților și persoanei vătămate, în componenta sa referitoare la egalitatea armelor, pe de altă parte.

5. DECIZIA NR.21 DIN DATA DE 18.01.2018 REFERITOARE LA EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART.352 ALIN.(11) ŞI ALIN.(12) DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ:

a. ADMITE excepția de neconstituționalitate și constată că sintagma instanța solicităcu raportare la sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului” din cuprinsul dispozițiilor art.352 alin.(11) din Codul de procedură penală este neconstituțională.

b. ADMITE excepția de neconstituționalitate și constată că sintagma „autoritatea

emitentă” din cuprinsul dispozițiilor art.352 alin.(12) din Codul de procedură penală este neconstituțională. În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată condiționează folosirea informațiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esențiale pentru soluționarea procesului penal și cu privire la care apreciază incidența dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe în dosarul cauzei, de permisiunea autorității publice care a clasificat informația (autoritatea emitentă) de a acorda accesul la aceste informații. Or, protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părților din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecția unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, iar decizia de refuz a accesului la informațiile clasificate trebuie să aparțină întotdeauna unui judecător. De altfel, Curtea a reținut că însăși Directiva 2012/13/UE privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale prevede, la art.7 alin.(4), că ”Statele membre se asigură că, în conformitate cu dispozițiile dreptului intern, decizia prin care se refuză accesul la anumite materiale [n.n. clasificate] în conformitate cu prezentul alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puțin, obiectul controlului judiciar”. Pe cale de consecință, Curtea a constatat că dispozițiile art.352 alin.(11) și (12) din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, contravin dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art.21 alin.(3) din Constituție, precum și principiului unicităţii, imparţialităţii şi al egalităţii justiţiei pentru toţi, prevăzut de art.16 alin.(1) și (2) și de art.124 alin.(2) din Constituție. Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la

vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia. În consecinţă, Curtea a constatat încălcarea art.21 alin.(3) şi a art.23 alin.(11) din Constituţie.

6. DECIZIA NR.22 DIN DATA DE 18.01.2018 REFERITOARE LA EXCEPŢIA DE NECONSTITUŢIONALITATE A DISPOZIŢIILOR ART. 102 ALIN.(3), ART.345 ALIN.(3) ŞI ART.346 ALIN.(4) DIN CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ:

ADMITE excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.102 alin.(3) din Codul de procedură penală și constată că acestea sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei”, din cuprinsul lor, se înțelege și eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.

Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia. În consecinţă, Curtea a constatat încălcarea art.21 alin.(3) şi a art.23 alin.(11) din Constituţie.

DREPT PENAL

ANEXA 1. DECIZIA NR. 513 DIN DATA DE 05.07.2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.37 alin.(1) şi (2) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006 şi art.349 alin.(1) din Codul penal

CURTEA,

av nd n vedere actele i lucr rile dosarului, constat urm toarele:

3. Prin nch eierea din 17 noiembrie 2016, pronun at ă în Dosarul nr.36.253/4/2014 (1.539/2016),

Curtea de Apel Bucure ti Sec ia I penal a sesizat Curtea Constitu ional cu excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art.37 alin.(1) i (2) din Legea securit ății i s n tății n munc nr. 319/2006 i art.349 alin.(1) din Codul penal, excep ie ridicat de Gheorghe Dinu i C tlin Ionu Dinu ntr - o cauz penalaflat ă în stadiul procesual al apelului n care se fac cercet ri cu pri vire la s v rirea infrac iunii de neluare a m surilor legale de securitate i sn tate n munc .

4. n motivarea excep iei de neconstitu ionalitate se sus ine c prevederile legale sunt

neconstitu ionale, ntruc t sintagma dac se creeaz un pericol iminent de mboln vire profesional ă” și sintagma consecin e deosebitenu respect standardul de claritate, precizie i previzibilitate cerut de Constituie. Astfel, legea nu a stabilit cu precizie i claritate pericolul iminent pentru producerea unui accident de munc ă și nici nu a definit criteriul material pentru cuantificarea urm rii imediate a nelu rii vreuneia din m surile legale referitoare la securitatea i s n tatea n munc de c tre o persoan care are aceast ă îndatorire.

5. Curtea de Apel Bucure ti Sec ia I penal opineaz c excep ia de neconstitu ionalitate este

ne ntemeiat , ntruc t legiuitorul a definit n art.5 lit.l) din Legea nr.319/2006 ntr- o modalitate sintetic ă în el esul sintagmei pericol grav i iminent de accidentare ”. În ce prive te semnifica ia sintagmei consecine deosebitedin cuprinsul art.37 alin.(2) din Legea nr.319/2006, instana a precizat c existen a unor probleme de interpretare i aplicare a legii este inerent oric rui sistem de drept, deoarece, n mod inevitabil, normele juridice au un anumit grad de generalitate. n acest sens este i jurispruden a instan ei de la Strasbourg, potrivit c reia func ia decizional acordat instan elor servete tocmai pentru a ndep rta ndoielile ce ar putea exista n privin a interpret rii normelor, in nd cont de evolu iile practicii cotidiene, cu condi ia ca rezultatul s fie coerent cu substana infraciunii.

6. Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, ncheierea de sesizare a fost

comunicat preedin ilor celor dou Camere ale Parlamentului, Guvernului i Avocatului Poporului,

pentru a-i exprima punctele de vedere asupra excepiei de neconstituionalitate ridicate.

7. Guvernul apreciazc dispozi iile legale criticate sunt constitu ionale. Astfel, poate fi dificil s se

redacteze legi de o precizie total ă și o anumitsuple e poate chiar s se dovedeasc de dorit. Dispozi iile l egale criticate reprezint norme de incriminare, reglement nd regimul juridic al faptei de neluare a m surilor legale de securitate i s n tate n munc ă și sunt o op iune de politic legislativ penal, nefiind de natur a afecta n vreun fe l principiile constitu ionale invocate. Din contr , textul contestat d expresie acestor principii, prin incriminarea nerespect rii anumitor dispozi ii legale cu rol de protec ie a vie ii, integrității corporale i s n tății persoanelor nc adrate n munc .

8.

Prevederile legale criticate sanc ioneaz ă „ neluarea vreuneia dintre m surile legale de securitate

i s n tate n munc de c tre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste m suri ”, în m sura n

care prin aceasta se creeaz ă „ un pericol iminent de producere a unui accident de munc sau de mboln vire profesional ă”. Se poate observa, a adar, c termenii folosi i au un n eles univoc, permi țând oric rui destinatar al normei penale n elegerea i adapt area conduitei la exigen ele legale.

9. M surile legale obligatorii pentru persoanele cu atribu ii n acest domeniu sunt clar detaliate.

Astfel, Legea nr.319/2006, care reprezint cadrul general n materie, enumer ă în mod clar obligaiile angajatorilor (capitolul III al legii). De asemenea, fiecare sector de activitate care beneficiaz de reglement ri speciale privind protec ia muncii cuprinde prevederi detaliate ale obligaiilor angajatorilor n acest sens.

10. Pre edin ii celor dou

punctele lor de vedere asupra excepiei de neconstituionalitate.

Camere ale Parlamentului i Avocatul Poporului nu au comunicat

CURTEA,

examinnd ncheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul ntocmit de judec ă torul- raportor, notele scrise depuse, sus inerile pr ilor, concluziile procurorului, dispoziiile legale criticate, raportate la prevederile Constituiei, precum i Legea nr.47/1992, reine urm toarele:

11. Curtea Constitu ionala fost legal sesizat ă și este competent , potrivit dispozi iilor art.146 lit.d) din Constitu ie, precum i ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 i 29 din Legea nr. 47/1992, s soluioneze excepia de neconstituionalitate.

12. Obiectul excepiei de neconstituionalitate l constituie dispoziiile art.37 alin.(1) i (2) din

Legea securit ății i s n tății n munc nr.319/2006, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei,

Partea I, nr.646 din 26 iulie 2006, i art.349 alin.(1) din Co dul penal, care au urm torul con inut:

Art.37 alin.(1) i (2) din Legea nr.319/2006: „(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de

securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin.(1) a produs consecințe deosebite, pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amendă.”;

Art.349 alin.(1) din Codul penal: „(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și

sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

13. Autorii excep iei de necon stitu ionalitate sus in c dispozi iile legale criticate ncalc

prevederile constituionale ale art.1 alin.(4) i (5) referitor la organizarea statului pe principiul separaiei i echilibrului puterilor i la cerina de calitate a legilor, art.11 alin.(1) i (2) referitor la

dreptul internaional i dreptul intern, art.16 referitor la Egalitatea în drepturi, art.20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art.21 alin.(3) referitor la dreptul la un proces

echitabil, art.23 alin.(12) referitor la principiul legalit ății pedepsei i art.53 alin.(1) referitor la restr ngerea exerci iului unor drepturi sau libert ăți numai prin lege.

14. Examin nd excep ia de neconstitu ionalitate, Curtea constat c autor ii excep iei critic sintagma dacă se creează un pericol iminent de îmbolnăvire profesională” i sintagma consecințe deosebite”, cuprinse n con inutul dispozi iilor legale contestate, motiv nd c nu este respectat standardul de claritate, precizie i previzibilitate cerut de Constituie.

15. Curtea re ine c art.37 din Legea securit ății i s n t ății n munc nr.319/2006 a fost abrogat

prin art.183 din titlul II al Legii nr.187/2012 pentru punerea n aplicare a Legii nr.289/2009 privind Codul penal, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.757 din 12 noiembrie 2012, iar, n prezent, fapta de la art.37 alin.(1) din Legea nr.319/2006 este incriminat ă în art.349 alin.(1) din Codul penal. Av nd n veder e data s v ririi infrac iunii, Curtea constat c , n aplicarea art.5 din Codul penal, judec torul de drept comun este singurul n m surs decid care este legea penal mai favorabil aplicabil ă în cauz .

16. Prin urmare, Curtea re i ne c excep ia de neconstitu ionalitate este admisibil ă și se va pronun a

asupra acesteia a a cum a fost re inutde instan a de judecat ă în dispozitivul ncheierii de sesizare, respectiv at t asupra prevederilor art.37 din Legea securit ăți i i s n t ății n munc nr.319/2006, c t i a celor ale art.349 alin.(1) din Codul penal.

17. n ce privete critica referitoare la standardul de claritate, precizie i previzibilitate al prevederilor legale criticate, Curtea constat c acestea dispun cu privire la sanc ionarea nelu rii vreuneia dintre m surile legale de securitate i s n tate n munc de c tre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste m suri, dac ă se creeaz ă un pericol iminent de producere a unui acc ident de muncă sau de îmbolnăvire profesională”, iar n situaia n care fapta a produs consecințe deosebite” pedeapsa este mai mare.

18. Referitor la sintagma dacă se creează un pericol iminent de îmbolnăvire profesională”, Curtea

con stat c din examinarea con inutului constitutiv al infrac iunii criticate rezult c latura obiectiv a acesteia cuprinde un element material , respectiv o inac iune/omisiune care const ă în neluarea m surilor legale de securitate i s n tate n munc de c tre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste m suri; cerin a esen ial este crearea unui pericol iminent, urmarea imediat este producerea st rii de pericol iminent, iar leg tura de cauzalitate indic raportul dintre neluare a m surilor legale de securitate i s n tate n munc ă și rezultatul sau urmarea imediat reprezentatde crearea pericolului iminent de producere a unui accident de munc sau de mboln vire profesional .

19. Pornind de la aceste observa ț ii asupra con inutului infrac iunii, se constat c autorii critic , din

perspectiva nc lc rii art.1 alin.(5) din Constitu ie referitor la principiul clarit ății, preciziei i previzibilit ății legii, sintagma dac ă se creeaz ă un pericol im inent de î mboln ă vire profesional ă ” cuprins at t n art.37 alin.(1) din Legea nr.319/2006, c t i n art.349 alin.(1) din Codul penal, care a preluat solu ia legislativ anterioar . Se arat c reglementarea nu este suficient de clar pentru a oferi destinatarilor s i care este conduita prohibit ce intr ă în sfera ilicitului penal.

20. Prin Decizia nr.51 din 16 februarie 2016, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I,

nr.190 din 14 martie 2016, paragrafele 39 42, Curt ea a realizat o sintez a jurispruden ei sale n ceea ce privete acest principiu. Astfel, referitor la cerinele de claritate, precizie i previzibilitate ale legii procesual penale, instana de contencios constituional a statuat, n mod repetat, n jurisprudena sa, obligaia legiuitorului de a edicta norme clare, precise i previzibile. Prin Decizia

nr.553 din 16 iulie 2015, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.707 din 21 septembrie 2015 (paragraful 23), s - a re inut c standardul constitu ional de protec ie a libert ății individuale impune ca limitarea acesteia s se realizeze ntr - un cadru normativ care, pe de o parte, s stabileasc expres cazurile de limitare a acestei valori constitu ionale, iar, pe de al tparte, s prevad ă într- un mod clar, precis i previzibil, aceste cazuri.

21. Prin aceea i Decizie nr.51 din 16 februarie 2016 (paragraful 42), Curtea Constitu ional a f cut

referire i la cerin ele de calitate a legii, garan ie a principiului legalit ății, reflectate n jurispruden a Cur ii Europene a Drepturilor Om ului, care, prin hot r rile din 5 ianuarie 2000, 4 mai 2000, 25 ianuarie 2007 i 24 mai 2007, pronunate n cauzele Beyeler împotriva Italiei (paragraful 109), Rotaru împotriva României (paragraful 52), Sissanis împotriva României (paragraful 66) i Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României (paragraful 34), a reinut obligativitatea asigur rii acestor standarde de calitate a legii drept garan ie a principiului legalit ății, prev zut la art.7 din Conven ia pentru ap rarea dreptu rilor omului i a libert ăților fundamentale. Astfel, prin Hot r rea pronun at ă în Cauza Sissanis î mpotriva Rom â niei (paragraful 66), instan a european a re inut c sintagma prevzut de legeimpune ca m sura incriminat s aib un te mei n dreptul intern, ns vizeaz , de asemenea, calitatea legii n cauz : aceasta trebuie, ntr - adev r, s fie accesibiljusti iabilului i previzibil ă în ceea ce prive te efectele sale. S - a re inut, totodat , c , pentru ca legea s s atisfac cerin a de previzibilitate, ea trebuie s precizeze cu suficient claritate ntinderea i modalit ățile de exercitare a puterii de apreciere a autorit ăților n domeniul respectiv, in nd cont de scopul legitim urm rit, pentru a oferi persoanei o protec ie adecvat ă împotriva arbitrarului. n plus, a fost statuat faptul c nu se poate considera drept lege dec t o norm enun at cu suficient precizie, pentru a permite cet ățeanului s ă își controleze conduita; apel nd la nevoie la consiliere de specialitate n materie, el trebuie s fie capabil s prevad , ntr- o m sur rezonabil , fa ță de circumstan ele spe ei, consecin ele care ar putea rezulta dintr - o anumit fapt . De asemenea, prin Hot r rea pronun a tă în Cauza Rotaru î mpotriva Rom â niei (paragraful 52), Curtea a reamintit jurispruden a sa constant , conform c reia prev zut de lege ” înseamn nu doar o anume baz legal ă în dreptul intern, ci i calitatea legii n cauz : astfel, aceasta trebuie s fie accesibilpersoanei i previzibil . Totodat , n Hot r rea pronun at ă în Cauza Dragotoniu ș i Militaru - Pidhorni î mpotriva Rom â niei (paragraful 34), Curtea de la Strasbourg a statuat c no iunea drept folosit la art.7 din Conven ie corespunde no iunii de lege ce apare n alte articole din Conven ie; ea nglobeaz dreptul de origine at t legislativ , c t i jurisprudenial i implic condi ii calitative, printre altele, pe cele ale accesibilit ății i pre vizibilit ății.

22. De asemenea, prin Decizia nr.363 din 7 mai 2015, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei,

Partea I, nr.495 din 6 iulie 2015, (paragrafele 24 i 25) i Decizia nr.553 din 16 iulie 2015 (paragraful 23), Curtea a re inut c , n ipoteza infrac iunilor, inclusiv a celor reglementate n domeniul fiscal, legiuitorul trebuie s indice n mod clar i neechivoc obiectul material al acestora n chiar cuprinsul normei legale sau acesta s poatfi identificat cu u urin ță prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se afl ă în conexiune, n vederea stabilirii existenei/inexistenei infraciunii.

23. Aplic nd considerentele re inute la prezenta cauz , Curtea constat c sintagma criticat leag

intrinsec starea de pericol iminent de mboln virea profesional . n acest sens, dimpotriv , legiuitorul a definit n art.5 lit.h), r) i l) din Legea nr.319/2006 termenii de boală profesională”, „boală legată de profesiune”, precum i pericol grav și iminent de accidentare”. Așa fiind, boala profesională presupune afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, î n procesul de munc ă ”, boala legat de profesiune este acea boal cu determinare multifactorial ă , la care unii factori determinan ț i sunt

de natur ă profesional ă ”, iar pericolul iminent de accidentare vizeaz situa ț ia concret ă , real ă și actuală căreia îi lipsește doar prilejul declanșator pentru a produce un accident în orice moment”. Totodat , potrivit art.3 alin.(1) din Legea nr.319/2016, aceste exigen e se aplic „ î n toate sectoarele de activitate, atât publice, cât și private”. De asemenea, n acord cu art.51 lit.a) din aceeai lege, prin Hot r rea Guvernului nr.1425/2006, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.882 din 30 octombrie 2006, au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității i s n tății n munc nr.319/2006.

24. n plus, iminen a pericolului vizeaz atributul unui pericol gata s se produc , s se nt mple i

care nu se poate am na sau evita, semantica iminen ei pericolului circumstan iat fiind notorie.

25. n concluzie, Curtea constat c textul de lege criticat este redactat n conformitate cu art.8

alin.(4) din Legea nr.24/2000 privind norme le de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, potrivit c ruia Textul legislativ trebuie s ă fie formulat clar, fluent ș i inteligibil, f ă r ă dificu lt ă ți sintactice ș i pasaje obscure sau echivoce”, precum i cu cerinele de claritate, precizie i previzibilitate ale legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituie.

26. n sf rit, Curtea constat c prin Decizia nr.69 din 28 februarie 2017*), nepublicat la data

pronun țării prezentei decizii n Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, a respins ca ne ntemeiat excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.37 din Legea nr.319/2006 i art.349 din Codul penal. n acea cauz criticile autorului s - au fundamentat tot pe nc lcarea art.1 alin.(5) din Constitu ie, ns neclaritatea eviden iat se referea la lipsa unei individualiz ri concrete a m surilor legale de securitate i s n tate n munc ce trebuie respectate pentru ca fapta s intre sub inciden a ilicitului penal, respectiv reglementarea neclar a elementului material al infrac iunii, verbum regens.

27. Referitor la sintagma consecin e deosebitecriticat de autori n prezenta cauz , Curtea constat c aceasta era cuprins ă în art.37 alin.(2) din Legea nr.319/2006, iar aceste dispozi ii nu se mai reg sesc n reglementarea din Codul penal care a preluat n art.349 alin.(1) solu ia legislativ din legea special , sens n care legiuitorul a renun at la sanc ionarea cu o pedeaps mai mare a faptei atunci c nd s - au produs consecin e deosebite.

28. Astfel, potrivit art.37 alin.(2) din Legea nr.319/2006, „(2) Dacă fapta prevăzută la alin.(1) a

produs consecințe deosebite, pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amendă.Autorii excep iei critic aceste prevederi, deoarece sintagma consecin ț e deosebitenu respect standardul de claritate, precizie i previzibilitate cerut de Constitu ie. n acest sens, se arat c legea nu a definit criteriul material pentru cuantificarea urm rii imediate a nelu rii vreuneia din m surile legale referitoare la securitatea i s n tatea n munc de c tre o persoan care are aceast ă îndatorire.

29. n privin a inciden ei normelor de tehnic legislativ ă în cadrul controlului de constitu ionalitate,

Curtea, n jurispruden a sa, a statuat cu valoare de principiu c , dei acestea nu au valoare constitu ional, prin reglementarea lor legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oric rui act normativ, a c ror respectare este necesar pentru a asigura sistematizarea, unificarea i coordonarea le gisla iei, precum i coninutul i forma juridic adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concur la asigurarea unei legisla ii care respect

principiul securității raporturilor juridice, av nd claritatea i prev izibilitatea necesare (a se vedea n acest sens Decizia nr.26 din 18 ianuarie 2012, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.116 din 15 februarie 2012).

30.

Din analiza textelor de lege deduse controlului de constitu ionalitate, Curtea constat c acestea

nu ndeplinesc cerin ele mai sus men ionate, nefiind norme clare, precise, previzibile, ntruc t nu stabilesc n concret ce se poate nelege prin consecine deosebite” și, prin urmare, contravin prevederilor constitu ionale ale art.1 alin.(5) referitor la principiul respect rii legilor i art.23 alin.(12) referitor la legalitatea incrimin rii. Sintagma men ionat lipse te de previzibilitate norma de incriminare, n condi iile n care principiul respect rii legilor i cel al legalit ății incrimin rii impun legiuitorului s legifereze prin texte suficient de clare i precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilit ății persoanelor interesate de a se conforma prescrip iei legale.

31. Destinatarii normei penale de incriminare trebuie s aibo reprezentare clar a elementelor

constitutive, de natur obiectiv ă și subiectiv , ale infrac iunii, astfel nc t s poat s prevadconsecin ele ce decurg din nerespectarea nor mei i s ă își adapteze conduita potrivit acesteia. Elementul material al laturii obiective a infraciunii reglementate de art.37 alin.(1) din Legea nr.319/2006 se realizeaz printr - o inac iune/omisiune care const ă în neluarea m surilor legale de securitate i s n tate n munc de c tre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste m suri; cerin a esen ial este crearea unui pericol iminent, urmarea imediat este producerea st rii de pericol iminent, iar leg tura de cauzalitate indic raportul dintre neluarea m surilor legale de securitate i s n tate n munc ă și rezultatul sau urmarea imediat reprezentat de crearea pericolului iminent de producere a unui accident de munc sau de mbolnvire profesional .

32. Art .37 alin.(2) din Legea nr.319/2006 instituie o form agravat a infrac iunii prev zute de

alin.(1) al aceluia i articol prin instituirea unei pedepse mai mari dac s - au produs consecinț e deosebite”. Ori de c te ori legiuitorul a reglementat forme agravate ale anumitor infrac iuni [a se vedea art.192 alin. (3) din Codul penal Dacă prin fapta săvârșită s-a cauzat moartea a două sau mai multor persoane, art.196 alin.(4) din Codul penal Dacă urmările prevăzute în alin.(1)(3) s- au produs față de două sau mai multe persoane, art.218 alin.(4) din Codul penal Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, art.221 alin.(2) din Codul penal minorul este rudă în linie directă, frate sau soră; minorul se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului; fapta a fost comisă în scopul producerii de materiale pornografice, art.260 alin.(2) din Codul penal Dacă fapta a fost săvârșită de custode, etc.], nelesul acestora era fie definit n mod expres, fie se putea distinge cu u urin ță din raportarea lor la firesc. Cu toate acestea, legiuitorul nu a definit n cuprinsul art. 5 al legii ce se n elege prin consecin ț e deosebite”. Or, av nd n vedere multitudinea posibilităților care pot int ra n n elesul sintagmei criticate, destinatarul normei penale nu are posibilitatea de a afla care este conduita prohibit reglementat ă în a a fel nc t s - i adapteze conduita n mod corespunz tor. n plus, mprejurarea c ă în art.146 din Codul penal din 1969 i n art.183 din actualul Cod penal se explic ă în elesul unor termeni sau expresii din legea penal nu este de natur a acoperi viciul de neconstitu ionalitate, ntruc t sintagma utilizat ă în Codul penal are n vedere consecinț e deosebit de grave ”, iar sintagma criticat are n vedere consecin țe deosebite”. Identitatea par ial a denumirii celor dou sintagme nu duce la concluzia existen ei unui raport de la parte la ntreg. De altfel, potrivit dispoziiilor art.37 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, dac o no iune sau un termen nu sunt consacrate sau pot avea nelesuri diferite, semnificaia acestora n context se stabile te prin a ctul normativ care le instituie, n cadrul dispozi iilor generale sau ntr- o anex destinat lexicului respectiv, i devin obligatorii pentru actele normative din aceea i materie (a se vedea Decizia nr.603 din 6 octombrie 2015, publicat ă în Monito rul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.845 din 13 noiembrie 2015, paragraful 16). n acelai sens, prin Decizia nr.390 din 2 iulie 2014, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.532 din 17 iulie 2014, paragrafele 31 i 32, Curtea Cons titu ional a statuat c o no iune legalpoate avea un con inut i n eles autonom diferit de la o lege la alta, cu condi ia ca legea care utilizeaz termenul respectiv s ă îl i defineasc .

33. Totodat , n elesul sintagmei consec in e deosebite nu poate fi dedus nici pe cale de interpretare a legii. Dac ă în art.37 alin.(1) din Legea nr.319/2006 se ocrotesc rela iile sociale privind securitatea i s n tatea muncii, a c ror nesocotire, prin neluarea m surilor legale, este i ncriminat dac se creeaz un pericol grav i iminent de producere a unui accident munc sau de mboln vire profesional , n art.37 alin.(2) din aceea i lege se ocrotesc acelea i rela ii sociale, a c ror nesocotire, prin neluarea m surilor le gale, este incriminat dac s - au produs consecin e deosebite. Or, prin punerea n antitez a celor dou urm ri imediate nu se poate desprinde cu u urin ță ce presupune o consecin ț ă deosebit ă” fa ță de pericol grav ș i iminent de producere a unui accident munc ă sau de î mboln ă vire profesional ă”. Plec nd de la aceste premise, Curtea constat c legiuitorul utilizeaz ă în reglementarea scopului de ocrotire a rela iilor sociale privind securitatea i s n tatea muncii o sintagm , respectiv consecin țe deosebite despre care, pe l ng absen a unei definiii n chiar cuprinsul legii, nici doctrina i nici jurisprudena n materie nu au dezvoltat no iunii criticate un n eles consacrat care s constituie un reper obiectiv n func ie de care s poat fi apreciat con inutul acestei (a se vedea Decizia nr.744 din 13 decembrie 2016, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.102 din 6 februarie 2017, paragrafele 36 i 37).

34. n jurispruden a sa, Cur tea Constitu ional a stabilit c tr s tura esen ial a statului de drept o

constituie suprema ia Constitu iei i obligativitatea respect rii legii (a se vedea, n acest sens, Decizia nr.232 din 5 iulie 2001, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.727 din 15 noiembrie 2001, Decizia nr.234 din 5 iulie 2001, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.558 din 7 septembrie 2001, sau Decizia nr.53 din 25 ianuarie 2011, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.90 din 3 februarie 2011) i c ă „ Statul de drept asigur suprema ia Constituiei, corelarea tuturor legilor i tuturor actelor normative cu aceasta(Decizia nr.22 din 27 ianuarie 2004, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Pa rtea I, nr.233 din 17 martie 2004), ceea ce nseamn c acesta implic , prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelen ță un stat n care se manifest domnia legii (Decizia nr.13 din 9 februarie 1999, publicat ă în Monitoru l Oficial al Rom niei, Partea I, nr.178 din 26 aprilie 1999).

35. n acest sens, prin Decizia nr.1 din 10 ianuarie 2014, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei,

Partea I, nr.123 din 19 februarie 2014, paragraful 225, Curtea a re inut c un a dintre cerin ele principiului respect rii legilor vizeaz calitatea actelor normative i c , de principiu, orice act normativ trebuie s ă îndeplineasc anumite condi ii calitative, printre acestea num r ndu- se previzibilitatea, ceea ce presupun e c acesta trebuie s fie suficient de clar i precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficient a actului normativ permite persoanelor interesate care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist s prevad ă într- o m surrezonabil , n circumstan ele spe ei, consecin ele care pot rezulta dintr - un act determinat (a se vedea, n acest sens, Decizia nr.903 din 6 iulie 2010, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.584 din 17 august 2010, De cizia nr.743 din 2 iunie 2011, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.579 din 16 august 2011, Decizia nr.1 din 11 ianuarie 2012, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr.447 di n 29 octombrie 2013, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.674 din 1 noiembrie 2013).

36. Cu privire la principiul legalit ății incrimin rii i pedepsei, nullum crimen sine lege, nulla poena

sine lege”, Curtea European a D repturilor Omului a statuat, n jurispruden a sa, c garan iile consacrate de art.7 paragraful 1 din Conven ia pentru ap rarea drepturilor omului i a libert ăților fundamentale reprezint o component esen ial a suprema iei legii i ocupun loc primordial n cadrul sistemului de protec ie a drepturilor omului. A a cum rezult din obiectul i scopul s u, art.7 paragraful 1 trebuie interpretat i aplicat n a a fel nc t s se asigure o protec ie efectiv ă împotriva urm ririlo r i a condamnrilor penale arbitrare. No iunea de drept utilizat ă în art.7 paragraful 1, ce corespunde celei de lege din cuprinsul altor articole din Conven ie, nglobeaz at t prevederile

legale, c t i practica judiciar ă și presupune ce rin e calitative, ndeosebi cele cu privire la accesibilitate i previzibilitate. Aceste cerin e calitative trebuie ntrunite att n ceea ce privete defini ia unei infrac iuni, c t i cu privire la pedeapsa aplicabil . Curtea de la Strasbour g consider c este ndeplinitcerin a ca legea s defineasc ă în mod clar infrac iunile i pedepsele atunci c nd un justiiabil are posibilitatea de a cunoate, din nsui textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpret rii date acesteia de c tre instan e i, dac este cazul, n urma ob inerii unei asisten e juridice adecvate, care sunt actele i omisiunile ce pot angaja r spunderea sa penal ă și care este pedeapsa aplicabil . n acest sens sunt, de exemplu, H ot r rea din 24 mai 2007, pronun at ă în Cauza Dragotoniu ș i Militari - Pidhorni î mpotriva Rom â niei, paragrafele 33 i 34, Hot r rea din 24 ianuarie 2012, pronun at ă în Cauza Mihai Toma î mpotriva Rom â niei, paragraful 26, i Hotr rea din 21 octombrie 2013, pronunat ă în Cauza Del Rio Prada î mpotriva Spaniei, paragrafele 77, 79 i 91.

37. n sf rit, Curtea constat c autorii excep iei, de i au f cut trimitere n motivarea excep iei de neconstituionalitate i la dispoziiile art.1 alin.(4) referitor la organizarea statului pe principiul separaiei i echilibrului puterilor, art.11 alin.(1) i (2) referitor la dreptul internaional i dreptul intern, art.16 referitor la Egalitatea în drepturi, art.20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art.21 alin.(3) referitor la dreptul la un proces echitabil, i art.53 alin.(1) referitor la restr ngerea exerci iului unor drepturi sau libert ăți numai prin lege, ace tia nu au ar tat n ce con stcontrarietatea reclamat . A a fiind, din aceast perspectiv , Curtea constat c nu au fost respectate exigenele art.10 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea i funcionarea Cur ii Constitu ionale, potrivit c ruia Sesiz ă rile trebuie f ă cute î n form ă scris ă ș i motivate i, ca atare, nu se poate substitui autorilor excepiei n ceea ce privete formularea unor motive de neconstitu ionalitate. Acest fapt ar avea semnifica ia exercit rii unui control de constitu iona litate din oficiu, ceea ce este inadmisibil n raport cu dispoziiile art.146 din Constituie (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicat ă în Monitorul Oficial al Rom niei, Partea I, nr.12 din 6 ianuarie 2012).

ANEXA 2. DECIZIA NR. 518 DIN DATA DE 06.07.2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.249 alin.(1) din Codul penal din 1969 și ale art.298 din Codul penal

CURTEA,

av nd n vedere actele i lucr rile dosarelor, constat urm toarele:

8. Prin ncheierea din 20 septembrie 2016, pronun at ă în Dosarul nr.13.783/180/2014, Curtea de

Apel Bac u Sec ia penal ă și pentru cauze cu minori i de familie a sesizat Curtea Constitu ional cu excepia de neconstituionalitate a dispoziiilor art.249 alin.1 din Codul penal din 1969 i ale art.298 din Codul penal . Excep ia a fost ridicat de Ovidiu George B lan n solu ionarea apelurilor formulate, printre alii, i de acesta mpotriva Sentinei penale nr.173 din 4 februarie 2016, pronun at de Judec toria Bac u, n Dosarul nr.13.783/180/2014, prin care s - a dispus condamnarea autorului excep iei pentru s v rirea infrac iunii de neglijen ță în serviciu.

9. Prin ncheierea din 4 octombrie 2016, pronun at ă în Dosarul nr.13.044/318/2015, Judec toria

T rgu Jiu Sec ia penal a sesizat Curtea Constitu ionalcu excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art.298 din Codul penal . Excep ia a fost ridicat de Gheorghe Iriza ntr - o cauz penal ă în care acesta a fost trimis n judecat pentru s vr irea infrac iunii de neglijen ță în serviciu.

10.

Prin ncheierea din 20 octombrie 2016, pronun at ă în Dosarul nr.21.463/215/2015, Curtea de

Apel Craiova Sec ia penal ă și pentru cau ze cu minori a sesizat Curtea Constitu ional cu excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art.298 din Codul penal . Excep ia a fost ridicat de Andreea Adriana Dmureanu n apelul formulat mpotriva Sentin ei penale nr.791 din data de 25 februarie 2016, pronun at de Judec toria Craiova Sec ia penal , n Dosarul nr.21.463/215/2015, prin care, n baza art.396 alin.(1) i alin. (4) din Codul de procedur penalraportat la art.83 din Codul penal, s - a stabilit pedeapsa de 1 an nchisoare n sarcina autoarei excep iei sub aspectul s v ririi infrac iunii de neglijen ță în serviciu prev zute de art.298 din Codul penal, cu aplicarea art.5 alin.(1) din Codul penal, iar, n baza art.83 alin. (1) i (3) din Codul penal, s - a am nat aplicarea pedepsei nchisorii pe un termen de supraveghere stabilit n condiiile art. 82 din Codul penal.

11. Prin ncheierea din 20 octombrie 2016, pronun at ă în Dosarul nr.29.663/215/2015, Judec toria

Craiova Sec ia penal a se sizat Curtea Constitu ionalcu excep ia de neconstitu ionalitate a dispozi iilor art.298 din Codul penal . Excep ia a fost ridicat de George Zamfir n solu ionarea cauzei penale privind pe autorul excep iei trimis n judecat pentru s v r i rea infrac iunii de neglijen ță în serviciu.

12. n motivarea excep iei de neconstitu ionalitate , autorii sus in, n esen ță, c dispozi iile criticate

con in o reglementare ambigu , care ncalc principiul constitu ional al legalit ății, potrivit c ruia justi ia se nf ptuiete n numele legii. Consider c dispozi iile art.298 din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate i accesibilitate, ntruc t, prin modul de definire a infrac iunii de neglijen ță în serviciu, nu poate fi determinat sensul sintagmei prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea defectuoas ă ”, aadar conduita care define te elementul material al infrac iunii. Invoc Decizia Cur ii Constitu ionale nr.405 din 15 iunie 2016 i apreciaz c , pentru identitate de ra iune, este necesar ca instan a de control constitu ional s constate c prin sintagma „ î ndepline ș te î n mod defectuos din cuprinsul normelor criticate se n elege „ î ndepline ște prin î nc ă lcarea legii ”. Arat c sfera situa iilor

care pot intra sub inciden a dispozi iilor art.298 din Codul penal nu poate fi delimit at ă în mod obiectiv, ntruc t textul de lege face referire la ndeplinirea atribu iilor de serviciu care, n cazul angajailor, sunt menionate generic n fia postului. Or, acest document cuprinde doar sarcinile pe care angajatul trebuie s le ndeplineasc , iar nu modalitatea prin care aceste ndatoriri sunt aduse la ndeplinire, astfel nc t nu se poate aprecia, n mod obiectiv, dac ă îndeplinirea atribu iilor a fost sau nu defectuoas . Consider c dispozi iile art.298 din Codul penal nu ndeplinesc condi ia de claritate, sintagma „ î ndeplinire defectuoas ă ” av nd caracter ambiguu, totodat , norma penal criticat neav nd caracter general, impersonal interpretarea i aplicarea normei criticate implic nd aprecierea pers onal ă și subiectiv at t a celui chemat s o respecte, c t i a organului competent s fac aplicarea legii, put nd s aparsitua ii n care aceea i fapt s fie apreciat diferit de c tre instan e de judecat diferite, prin aceasta f iind nc lcat art.21 alin.(3) din Constitu ie. De asemenea apreciaz c norma penal criticat nu este certă — certitudinea legii fiind de natur s previnarbitrariul n interpretarea i aplicarea sa de c tre judec tor. Arat c cerin a previzibilit ății, a clarit ății i a caracterului accesibil al legii a fost consacrat la nivelul jurispruden ei Cur ii Europene a Drepturilor Omului i, totodat , re in c rigorile legifer rii își g sesc expresia n normele de tehnic le gislativ , invoc nd, n acest sens, dispozi iile art.7 alin.(4), art.24 i art.34 alin.(1) din Legea nr.24/2000. Invoc jurispruden a instan ei de control constitu ional n care s - a re inut nc lcarea condi iilor de accesibilitate i previzi bilitate a textelor de lege examinate at t n control a priori, respectiv deciziile nr. 453 din 16 aprilie 2008 i nr.710 din 6 mai 2009, c t i n control a posteriori, respectiv Decizia nr.189 din 2 martie 2006. Apreciaz c Decizia Cur ii Const itu ionale nr.196 din 4 aprilie 2013 prezint relevan ță din perspectiva similitudinii criticilor formulate n invocarea excepiilor de neconstituionalitate.

13.

Totodat , n Dosarul nr.2.116D/2016, autorul excep iei sus ine c , prin modu l de definire a

infrac iunii de neglijen ță în serviciu, nu poate fi determinat sensul sintagmei v ă t ă mare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane”, care constituie consecina presupusei activit ăți infrac ionale, prin aceasta norm a penal criticat fiind contrar dispozi iilor constituionale i convenionale invocate referitoare la claritatea i previzibilitatea normei penale.

14. Curtea de Apel Bac u Sec ia penal ă și pentru cauze cu minori i de familie invoc Decizia

Cur ii Constitu ionale nr.405 din 15 iunie 2016, apreciind c toate argumentele care au condus la solu ia de admitere din decizia precitat pot fi transpuse mutatis mutandis i n cazul dispozi iilor legale criticate n prezenta cauz , cu at t mai mult cu c t se are n vedere o form de vinov ăție mai u oar , cea a culpei.

15. Judec toria T rgu Jiu Sec ia penal nu i - a exprimat opinia cu privire la excep ia de

neconstituionalitate.

16. Curtea de Apel Craiov a Sec ia penal ă și pentru cauze cu minori , f c nd referire la Decizia

Cur ii Constitu ionale nr.405 din 15 iunie 2016, opineaz c dispozi iile legale criticate sunt constitu ionale n m sura n care prin sintagma „ î ndeplinirea defectuoas ă ” se n elege „ îndeplinirea prin nc lcarea legii ”, infrac iunea de neglijen ță în serviciu diferen iindu - se de infrac iunea de abuz n serviciu prin prisma laturii subiective. Consider c dispozi iile criticate creeaz premisa unor interp ret ri sau aprecieri arbitrare, termenul men ionat nefiind suficient de riguros n lipsa unei explicit ri n Partea general a Codului penal. Apreciaz c legea penal , stabilind reguli de conduit , prin impunerea unor obliga ii destinatarilor a cesteia, trebuie s fie suficient de clar ă și previzibil pentru ca cei c rora li se adreseaz s poat s prevad ă în ce condi ii este atras r spunderea penal.

neconstitu ionalitate invocat .

17.

Judec toria

Craiova

Sec ia

penal

nu

i - a

exprimat

opinia

cu

pr ivire

la

excep ia

de

18. Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, ncheierile de sesizare au fost

comunicate preedin ilor celor dou Camere ale Parlamentului, Guvernului i Avocatului Poporu lui,

pentru a-i exprima punctele de vedere asupra excepiei de neconstituionalitate invocate.

19. Guvernul , exprim ndu - i punctul de vedere n dosarele Cur ii nr.2.021D/2016, nr.2.116D/2016,

i nr.2.718D/2016, apreciaz c dispozi iile art.249 din Codul penal din 1969 i art. 298 din Codul penal sunt constitu ionale n m sura n care prin „ î ndeplin ire defectuoas ă ” se n elege „ î ndeplinire prin încălcarea legii”. Reine, n acord cu jurisprudena instanei de control constituional i a instan ei de la Strasbourg, c textele constitu ionale invocate de c tre autorii excep iei consacrprincipiul respect rii obligatorii a legii, dar, pentru a putea fi respectat de destinatarii s i, legea trebuie s ă îndeplineasc anumite cerin e de claritate i previzibilitate, astfel nc t aceti destinatari s ă își poatadapta n mod corespunz tor conduita. Observ , de asemenea, c dispozi iile art.297 i art.298 din Codul penal incrimineaz ă îndeplinirea defectuoas a unei atribu ii de serviciu i face referire la Decizia Curii Constituionale nr.405 din 15 iunie 2016, paragrafele 6080, prin care s-a constatat c dispozi iile art.246 din Codul penal din 1969 i ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constitu ionale n m sura n care prin sintagma „ î ndepline ș te î n mod defectuos din cuprinsul acestora se nelege „îndeplinește prin încălcarea legii”.

20. Avocatul Poporului , exprim ndu - i punctul de vedere n dosarele Cur ii nr.2.469D/2016 i

nr.2.718D/2016, consider c dispozi iile art.298 din Codul penal sunt constitu ionale n m sura n

care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuosdin cuprinsul acestora se nelege „îndeplinește

prin î nc ă lcarea legii”. n motivarea punctului s u de vedere invoc Decizia Cur ii Constitu ionale nr.405 din 15 iunie 2016, ale c rei con siderente le re ine mutatis mutandis.

21. Pre edin ii celor dou Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra

excepiei de neconstituionalitate.

CURTEA, examinnd încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului i Avocatului Poporului, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile apărătorului autorului excepiei de neconstituionalitate prezent, concluziile procurorului, dispoziiile legale criticate, raportate la prevederile Constituiei, precum i Legea nr.47/1992, reine următoarele:

22. Curtea Constitu ionala fost legal sesizat ă și este competent , potrivit dispozi iilor art.146 lit.d)

din Constitu ie, precum i ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 i 29 din Legea nr.47/1992, s

soluioneze excepia de neconstituionalitate.

23. Obiectul excepiei de neconstituionalitate l constituie dispoziiile art.249 alin.1 din Codul penal

din 1969 i ale art. 298 din Co dul penal, av nd urm torul con inut:

Art.249 alin.1 din Codul penal din 1969: „Încălcarea din culpă, de că