Sunteți pe pagina 1din 16

science fiction

SIR ARTHUR CHARLES CLARKE (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008), autor
de science fiction, inventator [i futurolog britanic, r\mas celebru pentru seria
de romane SF Odiseea spa]ial\.
S-a n\scut `n Minehead, Somerset, Anglia. Dup\ ce a absolvit gimnaziul [i
Huish’s Grammar School din Taunton, nu [i-a putut permite s\ urmeze uni-
versitatea [i s-a angajat ca auditor la sec]ia de pensii a Ministerului Educa]iei. ~n
timpul celui de-Al Doilea R\zboi Mondial, a servit `n Royal Air Force ca in-
structor [i tehnician radar, fiind trecut `n rezerv\ cu gradul de locotenent. Dup\
r\zboi a absolvit King’s College London, sec]ia matematic\ [i fizic\.
Clarke a fost pre[edintele Societ\]ii Interplanetare Britanice `ntre anii
1946 [i 1947, respectiv 1951–1953. De[i nu a ini]iat conceptul de sateli]i geosta-
]ionari (`n ciuda legendei care sus]ine contrarul), a contribuit hot\râtor cu ideea
c\ ace[ti sateli]i pot fi relee ideale de telecomunica]ii. ~n onoarea activit\]ii sale,
International Astronomical Union a recunoscut `n mod oficial orbita geosta-
]ionar\ de deasupra Ecuatorului ca Orbita Clarke.
~ntre 1937 [i 1945, câteva povestiri de Clarke au ap\rut `n publica]ii minore,
dar debutul s\u ca scriitor a avut loc `n 1946, cu textul „Loophole“ `n revista
Astounding Science Fiction. Din 1951 s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor.
~n 1956 a emigrat `n Sri Lanka (pe atunci Ceylon), ca s\-[i satisfac\ pasiunea
pentru scufund\rile subacvatice, [i a locuit acolo pân\ s-a stins din via]\, `n 2008.
~n 1998 a primit distinc]ia de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic, `n anul
2000 regina i-a conferit titlul de Sir, iar `n 2005 a c\p\tat cel mai important titlu civil
din Sri Lanka: Sri Lankabhimanya. A primit de asemenea Premiul UNESCO-
Kalinga pentru popularizarea [tiin]ei `n 1961, a fost nominalizat la premiile Oscar
`n 1969 pentru scenariul filmului Odiseea spa]ial\ 2001, scris `mpreun\ cu Stanley
Kubrick, [i la Premiul Nobel pentru Pace, `n 1994.
Premii [i distinc]ii SF: SFWA Grand Master, trei premii Hugo [i Nebula,
câte un premiu Campbell Memorial, Locus, British SF, International Fantasy,
Jupiter, Geffen, precum [i dou\ premii Seiun.
Seria Odiseilor spa]iale combin\ temele science fiction cu medita]ia metafi-
zic\. Toate descriu zboruri spa]iale `n sistemul solar [i `ntâlniri cu „monolitul
negru“. Arthur C. Clarke a declarat ini]ial, `n introducerea la Odiseea spa]ial\
2001, c\ nu este posibil\ nici un fel de urmare [i c\ nu are nici cea mai mic\
inten]ie de a scrie vreuna, dar descoperirile [tiin]ifice din sistemul solar l-au
f\cut s\ se r\zgândeasc\.
Edi]ia a II-a

Traducere din limba englez\


ADRIAN {ERBAN DOBRIN
Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU
Ilustra]ia copertei: © Zuma/Northfoto

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României


CLARKE, ARTHUR C.
2001: Odiseea spa]ial\ / Arthur C. Clarke ; trad.: Adrian {erban
Dobrin. - Ed. a 2-a. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2013
ISBN 978-606-579-475-7

I. Dobrin, Adrian {erban (trad.)

821.111-31=135.1

Arthur C. Clarke
2001: A SPACE ODYSSEY
© Arthur C. Clarke and Polaris Productions, Inc., 1968
Introduction copyright © Arthur C. Clarke, 1999
All rights reserved

© Nemira, 2010, 2013

Redactor: Florin Leodor D|NIL|


Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de FED PRINT S.A.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,


f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\
[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-579-475-7
Prefaţă

~n umbra fiec\rui om `n via]\ se afl\ treizeci de fantome, aceasta


este propor]ia cu care cei trecu]i dincolo `i covâr[esc pe cei vii. Din
zorii timpului, aproape o sut\ de miliarde de indivizi au p\[it pe
planeta P\mânt.
Iat\ un num\r interesant, fiindc\, printr-o curioas\ coinciden]\, exist\
aproximativ o sut\ de miliarde de stele `n universul nostru apropiat – Calea
Lactee. A[a c\ pentru fiecare om care a tr\it vreodat\ luce[te o stea.
Dar fiecare dintre acestea este un soare, de cele mai multe ori mai
scânteietor [i mai splendid decât steaua mic\ din apropierea noastr\ pe
care o numim Soare. Iar multe – poate majoritatea – au planete care
le dau ocol. A[a c\ aproape sigur exist\ destul loc `n cer pentru a
permite fiec\rui membru al speciei umane, chiar de la primul
om-maimu]\, s\ aib\ propriul rai sau iad, mare cât o lume.
Câte dintre aceste posibile raiuri [i iaduri sunt locuite – [i de c\tre
ce fel de fiin]e – nu putem nici m\car s\ ghicim, cel mai apropiat fiind
de un milion de ori mai departe decât Marte sau Venus, ele `nsele
destina]ii `ndep\rtate ale unor viitoare genera]ii. Dar barierele pe care
ni le impun distan]ele se n\ruie, [i `ntr-o zi ne vom `ntâlni egalii sau
superiorii printre stele.
6 A R T H UR C . C L A R KE

Oamenilor le este greu s\ `nfrunte aceast\ realitate, unii chiar sper\


c\ nu se va `ntâmpla niciodat\. Totu[i, din ce `n ce mai mul]i se `ntreab\:
„De ce astfel de `ntâlniri nu au avut loc pân\ acum, de vreme ce [i noi
`ncepem s\ ne aventur\m `n spa]iu?“
Chiar a[a, de ce? Iat\ aici un posibil r\spuns la aceast\ `ntrebare cât
se poate de fireasc\. Dar te rog s\ ]ii minte c\ este doar o fic]iune.
Adev\rul, a[a cum ne-am obi[nuit, va fi cu mult mai straniu.
Lui Stanley
I

NOAPTE PREISTORICĂ
1

Drumul către pieire

Seceta dura de zece milioane de ani, iar epoca reptilelor `nfrico-


[\toare se sfâr[ise de mult\ vreme. Aici, la Ecuator, pe continentul
care `ntr-o bun\ zi avea s\ fie cunoscut sub numele de Africa,
lupta pentru existen]\ atinsese o nou\ culme a ferocit\]ii, f\r\ ca
`nving\torii s\ se profileze cumva la orizont. ~n aceast\ lume
stearp\ [i uscat\, numai cei mici, iu]i sau puternici puteau prospera,
ori m\car n\d\jdui s\ supravie]uiasc\.
Oamenii-maimu]\ ai savanei nu posedau niciuna dintre aceste
calit\]i, [i nu prosperau. De fapt, str\b\tuser\ chiar o mare parte
din calea spre extinc]ie. Vreo cincizeci dintre ei ocupau un grup
de pe[teri deschise deasupra unei v\i arse de soare, `njum\t\]it\ de
un fir lene[ de ap\, alimentat de z\pezile mun]ilor afla]i la trei
sute de kilometri spre nord. ~n vremurile aspre curentul seca, iar
tribul tr\ia cu spectrul setei.
Niciodat\ nu o duseser\ bine cu hrana, `ns\ acum se stingeau de
foame. Când prima raz\ a zorilor se strecur\ `n grot\, Prive[te-Lun\
constat\ c\ taic\-s\u murise `n decursul nop]ii. Nu [tia c\
12 A R T H UR C . C L A R KE

B\trânul `i era p\rinte, o atare rela]ie dep\[ind complet limitele


`n]elegerii sale. Privind `ns\ trupul scheletic sim]i o vag\ nelini[te,
premerg\toare sentimentului de triste]e.
Cei doi copii scânceau dup\ mâncare, dar t\cur\ imediat ce se
zburli la ei. Una dintre mame `i `ntoarse un mârâit furios,
ap\rându-[i odrasla pe care nu o putea hr\ni corespunz\tor; lui `i
lipsea energia fie [i numai s-o plesneasc\ pentru `ndr\zneal\.
Se luminase `ndeajuns ca s\ porneasc\. Apuc\ trupul stafidit [i
`l târ` dup\ sine pe sub bolta joas\ a pe[terii. Odat\ ajuns afar\,
puse cadavrul pe um\r [i se ridic\ `n picioare – unicul animal din
aceast\ lume capabil de a[a ceva.
Printre ai s\i, Prive[te-Lun\ trecea drept un uria[. M\sura
aproape un metru [i jum\tate `n\l]ime [i, `n pofida sl\biciunii,
cânt\rea peste cincizeci de kilograme. Trupul s\u musculos,
acoperit cu p\r, se g\sea la jum\tatea drumului dintre maimu]\ [i
om, dar capul era mai aproape de uman decât de animal. Fruntea
era `ngust\, arcadele proeminente, [i totu[i poseda `n cromozomii
s\i, f\r\ umbr\ de `ndoial\, promisiunea umanit\]ii. ~n ochii ce se
roteau asupra naturii ostile a Pleistocenului sclipea deja o
lumini]\ situat\ dincolo de capacitatea antropoidului. ~n ace[ti
ochi `ntuneca]i, `nfunda]i `n orbite, se n\scuse con[tiin]a de sine
– primul pas spre o inteligen]\ c\reia `i trebuiau epoci pân\ s\ se
afirme [i care era posibil s\ dispar\ curând pentru vecie.
Nu se z\reau semne de primejdie, a[a c\ `ncepu s\ coboare
panta aproape vertical\, prea pu]in stânjenit de povar\. De parc\
apari]ia sa o a[tepta, restul tribului ie[i din ad\posturile s\pate
mai jos `n faleza stâncoas\, gr\bindu-se spre apele mâloase ale
pârâului pentru ad\patul de diminea]\.
Prive[te-Lun\ cercet\ partea opus\ a v\ii `n c\utarea Celorlal]i,
dar nu se z\rea nici urm\ de ei. Poate c\ nu-[i p\r\siser\ `nc\
grotele, ori poate c\ scormoneau deja dup\ mâncare, mai departe
2 001: odiseea spaţi al ă 13

pe coasta dealului. ~ntrucât nu-i avea `n raza vizual\, `i uit\; era


incapabil s\-[i fac\ griji pentru dou\ lucruri `n acela[i timp.
~ntâi trebuia s\ se descotoroseasc\ de B\trân, `ns\ aceast\
ac]iune necesita pu]in efort mental. Muriser\ mul]i `n anotimpul
acela, unul `n propria lui pe[ter\. Nu avea altceva de f\cut decât
s\ pun\ trupul acolo unde `l l\sase [i pe cel al copilului la ultimul
p\trar al lunii, iar hienele urmau s\ se ocupe de rest.
Acestea `l a[teptau deja `n locul unde valea `ncepea s\ se piard\
`n savan\, ca [i cum ar fi [tiut c\ trebuie s\ apar\. L\s\ cadavrul
sub o tuf\ – osemintele vechi disp\ruser\ – [i se `ntoarse `n grab\
la trib. Nu se mai gândi vreodat\ la tat\l lui.
Cele dou\ femele ale sale, adul]ii din trib [i majoritatea tinerilor
scotoceau printre copacii usca]i din vale, c\utând boabe, frunze,
r\d\cini zemoase [i mana cereasc\ reprezentat\ de o roz\toare sau
o [opârl\ mic\. Numai copiii [i cei mai neputincio[i dintre b\trâni
erau l\sa]i la vatr\. Dac\ ziua se `ncheia cu un surplus, poate c\ [i
ei aveau s\ fie hr\ni]i. Dac\ nu, hienele vor fi `nc\ o dat\ norocoase.
~ns\ ziua se dovedi bun\, de[i Prive[te-Lun\ nu putea face
compara]ia, neposedând amintiri concrete despre trecut.
Descoperise un stup de albine `n ciotul mort al unui arbore [i
astfel savurase cea mai grozav\ delicates\ cunoscut\ de semenii
s\i. ~nc\-[i mai lingea degetele conducându-[i tovar\[ii spre cas\,
`n dup\-amiaza târzie. Desigur, colec]ionase `n schimb un num\r
respectabil de `n]ep\turi, dar nu le acorda aten]ie. Era mai
aproape de mul]umire ca niciodat\ c\ci, cu toate c\ nu se s\turase,
nu mai era totu[i ame]it de foame. Aceasta reprezenta culmea la
care un om-maimu]\ putea vreodat\ s\ n\d\jduiasc\.
Satisfac]ia i se spulber\ când ajunser\ la pârâu. Ceilal]i se aflau
acolo. De fapt, erau prezen]i `n fiecare zi, `ns\ asta nu-i f\cea mai
pu]in sup\r\tori.
14 A R T H UR C . C L A R KE

Cele vreo treizeci de fiin]e nu se deosebeau cu nimic de


membrii tribului s\u. V\zându-l sosind, `ncepur\ s\ danseze, s\-[i
scuture bra]ele [i s\ ]ipe de pe malul lor, iar grupul lui le r\spunse
`n acela[i mod.
Incidentul nu lu\ amploare. Chiar dac\ se certau [i se `nfrun-
tau adeseori, disputele oamenilor-maimu]\ se transformau rar
`n lupte serioase. Lipsi]i de gheare [i de col]i, bine proteja]i de
p\r, nu-[i puteau provoca mult r\u unul altuia [i, `n orice caz,
dispuneau de prea pu]in\ energie pentru astfel de extravagan]e.
Mârâitul constituia un mod infinit mai eficace de a-[i sus]ine
punctul de vedere.
Confruntarea dur\ aproximativ cinci minute, dup\ care se
stinse la fel de brusc cum `ncepuse. B\ur\ cu to]ii pe s\turate din
apa tulbure. Onoarea le fusese salvat\; comunit\]ile `[i reconfir-
maser\ dreptul asupra propriilor teritorii. Odat\ `ncheiat\ aceast\
important\ chestiune, tribul `[i relu\ deplasarea de-a lungul
râului. Paji[tea cea mai ac\t\rii se afla cam la un kilometru de
caverne [i erau constrân[i s\ o `mpart\ cu o turm\ de animale
mari, asem\n\toare antilopelor, care abia le tolerau prezen]a. Nu
le puteau `ns\ alunga, `ntrucât ele erau `nzestrate cu coarne
`nfrico[\toare, arme naturale care `i lipseau omului-maimu]\.
A[a c\ Prive[te-Lun\ [i `nso]itorii s\i mestecau boabe, frunze
[i r\d\cini, luptând cu foamea, `n vreme ce `n jur, concurând
pentru acelea[i alimente, se g\sea o poten]ial\ surs\ de hran\ cu
mult mai bogat\ decât ar fi avut ei nevoie. Miile de tone de carne
suculent\ str\b\tând savana nu le dep\[eau `ns\ posibilit\]ile, ci
imagina]ia. ~n mijlocul bel[ugului, se stingeau `ncet de foame.
Tribul se `ntoarse la ad\posturi la l\sarea serii, f\r\ aventuri.
Femela r\nit\ r\mas\ acas\ gânguri de pl\cere când Prive[te-Lun\
`i `ntinse ramura plin\ de fructe pe care o c\rase cu el [i o atac\
cu l\comie. Nu era cine [tie ce, dar era suficient s-o ajute s\ reziste
2 001: odiseea spaţi al ă 15

pân\ ce rana pricinuit\ de leopard se va vindeca, permi]ându-i


s\-[i caute singur\ de mâncare.
Deasupra v\ii r\s\rea o lun\ plin\. Dinspre mun]i sufla un
vânt `nghe]at. La noapte avea s\ fie foarte frig, `ns\, ca [i foamea,
frigul nu constituia un motiv de real\ `ngrijorare. F\cea parte din
modul lor de via]\.
Prive[te-Lun\ abia de se trezi `n clipa `n care `ntr-una dintre
grotele de la poalele falezei izbucnir\ ]ipete [i gemete. Nu-i fu nece-
sar s\ aud\ r\getul leopardului ca s\ `n]eleag\ ce anume se petrece.
Acolo jos, b\trânul P\r Alb [i familia sa luptau [i mureau `n
`ntuneric, iar gândul c\ i-ar fi putut sprijini `ntr-un mod sau altul
nu-i trecu deloc prin minte. Logica implacabil\ a luptei pentru
existen]\ excludea astfel de porniri [i nicio alt\ voce nu se ridic\
`n noapte. Fiecare grot\ r\mase t\cut\, s\ nu atrag\ dezastrul [i
asupra ei.
Tumultul se stinse, iar Prive[te-Lun\ prinse cu urechea fâ[âitul
unui trup târât pe piatr\. Doar câteva secunde, apoi leopardul
`n[f\c\ bine prada, continuându-[i silen]ios drumul pe perni]ele
labelor, c\rând f\r\ efort victima strâns\ `n f\lci.
Dinspre partea lui, pericolul disp\ruse vreme de o zi sau dou\;
poate `ns\ al]i du[mani se aflau `n preajm\ dând târcoale, profi-
tând de razele Micului Soare care str\lucea doar noaptea. Când se
tr\dau prin zgomot, unii dintre pr\d\torii mai mici puteau fi
uneori alunga]i cu strig\te [i urlete. Prive[te-Lun\ se strecur\
afar\ [i se c\]\r\ pe un bolovan masiv de lâng\ intrarea pe[terii,
ghemuindu-se pe el ca s\ scruteze valea.
Dintre toate vie]uitoarele trecute [i prezente ale p\mântului,
oamenii-maimu]\ erau cei dintâi capabili s\ priveasc\ luna
neclinti]i. De[i nu-[i aducea aminte, atunci când fusese foarte
tân\r, Prive[te-Lun\ `ncercase chiar s\ ating\ fantomatica apari]ie
r\s\rit\ peste dealuri.
16 A R T H UR C . C L A R KE

Nu izbutise niciodat\, iar `n prezent era destul de b\trân s\


`n]eleag\ [i de ce. Deoarece, fire[te, nu g\sise `nc\ un copac
`ndeajuns de `nalt unde s\ se ca]ere.
Câteodat\ se uita `n lungul v\ii, alteori la lun\, [i `ntotdeauna
asculta. De câteva ori a]ipise, dar urechile `i r\m\seser\ ciulite,
astfel `ncât cel mai u[or fo[net s\-l trezeasc\. La `naintata vârst\ de
dou\zeci [i cinci de ani era `nc\ zdrav\n; dac\ norocul continua s\
`i surâd\ [i reu[ea s\ evite accidentele, bolile, animalele de prad\,
foametea, poate c\ avea s\ mai supravie]uiasc\ zece ani.
Noaptea se scurse, rece [i limpede, f\r\ alte ]ipete. Luna urc\
`ntre constela]ii ecuatoriale pe care niciun om nu le va vedea
vreodat\. ~n pe[teri, `ntre somn [i a[teptare `nfiorat\, se n\[teau
primele co[maruri ale genera]iilor viitoare.
{i de dou\ ori pe cerul negru trecu `ncet, ridicându-se la zenit
[i coborând spre r\s\rit, un punct tulbur\tor de lumin\, mai
str\lucitor decât oricare stea.