Sunteți pe pagina 1din 16
science fiction

science fiction

SIR ARTHUR CHARLES CLARKE (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008), autor de science fiction, inventator [i futurolog britanic, r\mas celebru pentru seria

de romane SF Odiseea spa]ial\. S-a n\scut `n Minehead, Somerset, Anglia. Dup\ ce a absolvit gimnaziul [i Huish’s Grammar School din Taunton, nu [i-a putut permite s\ urmeze uni- versitatea [i s-a angajat ca auditor la sec]ia de pensii a Ministerului Educa]iei. ~n timpul celui de-Al Doilea R\zboi Mondial, a servit `n Royal Air Force ca in- structor [i tehnician radar, fiind trecut `n rezerv\ cu gradul de locotenent. Dup\ r\zboi a absolvit King’s College London, sec]ia matematic\ [i fizic\. Clarke a fost pre[edintele Societ\]ii Interplanetare Britanice `ntre anii

1946 [i 1947, respectiv 1951–1953. De[i nu a ini]iat conceptul de sateli]i geosta-

]ionari (`n ciuda legendei care sus]ine contrarul), a contribuit hot\râtor cu ideea c\ ace[ti sateli]i pot fi relee ideale de telecomunica]ii. ~n onoarea activit\]ii sale, International Astronomical Union a recunoscut `n mod oficial orbita geosta- ]ionar\ de deasupra Ecuatorului ca Orbita Clarke. ~ntre 1937 [i 1945, câteva povestiri de Clarke au ap\rut `n publica]ii minore, dar debutul s\u ca scriitor a avut loc `n 1946, cu textul „Loophole“ `n revista Astounding Science Fiction. Din 1951 s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor. ~n 1956 a emigrat `n Sri Lanka (pe atunci Ceylon), ca s\-[i satisfac\ pasiunea pentru scufund\rile subacvatice, [i a locuit acolo pân\ s-a stins din via]\, `n 2008. ~n 1998 a primit distinc]ia de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic, `n anul

2000 regina i-a conferit titlul de Sir, iar `n 2005 a c\p\tat cel mai important titlu civil

din Sri Lanka: Sri Lankabhimanya. A primit de asemenea Premiul UNESCO- Kalinga pentru popularizarea [tiin]ei `n 1961, a fost nominalizat la premiile Oscar `n 1969 pentru scenariul filmului Odiseea spa]ial\ 2001, scris `mpreun\ cu Stanley Kubrick, [i la Premiul Nobel pentru Pace, `n 1994. Premii [i distinc]ii SF: SFWA Grand Master, trei premii Hugo [i Nebula, câte un premiu Campbell Memorial, Locus, British SF, International Fantasy, Jupiter, Geffen, precum [i dou\ premii Seiun. Seria Odiseilor spa]iale combin\ temele science fiction cu medita]ia metafi- zic\. Toate descriu zboruri spa]iale `n sistemul solar [i `ntâlniri cu „monolitul negru“. Arthur C. Clarke a declarat ini]ial, `n introducerea la Odiseea spa]ial\ 2001, c\ nu este posibil\ nici un fel de urmare [i c\ nu are nici cea mai mic\ inten]ie de a scrie vreuna, dar descoperirile [tiin]ifice din sistemul solar l-au f\cut s\ se r\zgândeasc\.

Edi]ia a II-a Traducere din limba englez\ A DRIAN { ERBAN D OBRIN

Edi]ia a II-a

Traducere din limba englez\

ADRIAN {ERBAN DOBRIN

Edi]ia a II-a Traducere din limba englez\ A DRIAN { ERBAN D OBRIN

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU Ilustra]ia copertei: © Zuma/Northfoto

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României CLARKE, ARTHUR C. 2001: Odiseea spa]ial\ / Arthur C. Clarke ; trad.: Adrian {erban Dobrin. - Ed. a 2-a. - Bucure[ti: Nemira Publishing House, 2013 ISBN 978-606-579-475-7

I. Dobrin, Adrian {erban (trad.)

821.111-31=135.1

Arthur C. Clarke

2001: A SPACE ODYSSEY

© Arthur C. Clarke and Polaris Productions, Inc., 1968

Introduction copyright © Arthur C. Clarke, 1999 All rights reserved

© Nemira, 2010, 2013

Redactor: Florin Leodor D|NIL| Tehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de FED PRINT S.A.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri, f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\ [i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-579-475-7

Prefaţă

~n umbra fiec\rui om `n via]\ se afl\ treizeci de fantome, aceasta este propor]ia cu care cei trecu]i dincolo `i covâr[esc pe cei vii. Din zorii timpului, aproape o sut\ de miliarde de indivizi au p\[it pe planeta P\mânt. Iat\ un num\r interesant, fiindc\, printr-o curioas\ coinciden]\, exist\ aproximativ o sut\ de miliarde de stele `n universul nostru apropiat – Calea Lactee. A[a c\ pentru fiecare om care a tr\it vreodat\ luce[te o stea. Dar fiecare dintre acestea este un soare, de cele mai multe ori mai scânteietor [i mai splendid decât steaua mic\ din apropierea noastr\ pe care o numim Soare. Iar multe – poate majoritatea – au planete care le dau ocol. A[a c\ aproape sigur exist\ destul loc `n cer pentru a permite fiec\rui membru al speciei umane, chiar de la primul om-maimu]\, s\ aib\ propriul rai sau iad, mare cât o lume. Câte dintre aceste posibile raiuri [i iaduri sunt locuite – [i de c\tre ce fel de fiin]e – nu putem nici m\car s\ ghicim, cel mai apropiat fiind de un milion de ori mai departe decât Marte sau Venus, ele `nsele destina]ii `ndep\rtate ale unor viitoare genera]ii. Dar barierele pe care ni le impun distan]ele se n\ruie, [i `ntr-o zi ne vom `ntâlni egalii sau superiorii printre stele.

6

ARTHUR C. CLARKE

Oamenilor le este greu s\ `nfrunte aceast\ realitate, unii chiar sper\ c\ nu se va `ntâmpla niciodat\. Totu[i, din ce `n ce mai mul]i se `ntreab\:

„De ce astfel de `ntâlniri nu au avut loc pân\ acum, de vreme ce [i noi `ncepem s\ ne aventur\m `n spa]iu?“ Chiar a[a, de ce? Iat\ aici un posibil r\spuns la aceast\ `ntrebare cât se poate de fireasc\. Dar te rog s\ ]ii minte c\ este doar o fic]iune. Adev\rul, a[a cum ne-am obi[nuit, va fi cu mult mai straniu.

Lui Stanley

I

NOAPTE PREISTORICĂ

1

Drumul către pieire

Seceta dura de zece milioane de ani, iar epoca reptilelor `nfrico- [\toare se sfâr[ise de mult\ vreme. Aici, la Ecuator, pe continentul care `ntr-o bun\ zi avea s\ fie cunoscut sub numele de Africa, lupta pentru existen]\ atinsese o nou\ culme a ferocit\]ii, f\r\ ca `nving\torii s\ se profileze cumva la orizont. ~n aceast\ lume stearp\ [i uscat\, numai cei mici, iu]i sau puternici puteau prospera, ori m\car n\d\jdui s\ supravie]uiasc\. Oamenii-maimu]\ ai savanei nu posedau niciuna dintre aceste calit\]i, [i nu prosperau. De fapt, str\b\tuser\ chiar o mare parte din calea spre extinc]ie. Vreo cincizeci dintre ei ocupau un grup de pe[teri deschise deasupra unei v\i arse de soare, `njum\t\]it\ de un fir lene[ de ap\, alimentat de z\pezile mun]ilor afla]i la trei sute de kilometri spre nord. ~n vremurile aspre curentul seca, iar tribul tr\ia cu spectrul setei. Niciodat\ nu o duseser\ bine cu hrana, `ns\ acum se stingeau de foame. Când prima raz\ a zorilor se strecur\ `n grot\, Prive[te-Lun\ constat\ c\ taic\-s\u murise `n decursul nop]ii. Nu [tia c\

12

ARTHUR C. CLARKE

B\trânul `i era p\rinte, o atare rela]ie dep\[ind complet limitele `n]elegerii sale. Privind `ns\ trupul scheletic sim]i o vag\ nelini[te, premerg\toare sentimentului de triste]e. Cei doi copii scânceau dup\ mâncare, dar t\cur\ imediat ce se zburli la ei. Una dintre mame `i `ntoarse un mârâit furios, ap\rându-[i odrasla pe care nu o putea hr\ni corespunz\tor; lui `i lipsea energia fie [i numai s-o plesneasc\ pentru `ndr\zneal\. Se luminase `ndeajuns ca s\ porneasc\. Apuc\ trupul stafidit [i `l târ` dup\ sine pe sub bolta joas\ a pe[terii. Odat\ ajuns afar\, puse cadavrul pe um\r [i se ridic\ `n picioare – unicul animal din aceast\ lume capabil de a[a ceva. Printre ai s\i, Prive[te-Lun\ trecea drept un uria[. M\sura aproape un metru [i jum\tate `n\l]ime [i, `n pofida sl\biciunii, cânt\rea peste cincizeci de kilograme. Trupul s\u musculos, acoperit cu p\r, se g\sea la jum\tatea drumului dintre maimu]\ [i om, dar capul era mai aproape de uman decât de animal. Fruntea era `ngust\, arcadele proeminente, [i totu[i poseda `n cromozomii s\i, f\r\ umbr\ de `ndoial\, promisiunea umanit\]ii. ~n ochii ce se roteau asupra naturii ostile a Pleistocenului sclipea deja o lumini]\ situat\ dincolo de capacitatea antropoidului. ~n ace[ti ochi `ntuneca]i, `nfunda]i `n orbite, se n\scuse con[tiin]a de sine – primul pas spre o inteligen]\ c\reia `i trebuiau epoci pân\ s\ se afirme [i care era posibil s\ dispar\ curând pentru vecie. Nu se z\reau semne de primejdie, a[a c\ `ncepu s\ coboare panta aproape vertical\, prea pu]in stânjenit de povar\. De parc\ apari]ia sa o a[tepta, restul tribului ie[i din ad\posturile s\pate mai jos `n faleza stâncoas\, gr\bindu-se spre apele mâloase ale pârâului pentru ad\patul de diminea]\. Prive[te-Lun\ cercet\ partea opus\ a v\ii `n c\utarea Celorlal]i, dar nu se z\rea nici urm\ de ei. Poate c\ nu-[i p\r\siser\ `nc\ grotele, ori poate c\ scormoneau deja dup\ mâncare, mai departe

2001: odiseea spaţială

13

pe coasta dealului. ~ntrucât nu-i avea `n raza vizual\, `i uit\; era incapabil s\-[i fac\ griji pentru dou\ lucruri `n acela[i timp. ~ntâi trebuia s\ se descotoroseasc\ de B\trân, `ns\ aceast\ ac]iune necesita pu]in efort mental. Muriser\ mul]i `n anotimpul acela, unul `n propria lui pe[ter\. Nu avea altceva de f\cut decât

s\ pun\ trupul acolo unde `l l\sase [i pe cel al copilului la ultimul p\trar al lunii, iar hienele urmau s\ se ocupe de rest. Acestea `l a[teptau deja `n locul unde valea `ncepea s\ se piard\ `n savan\, ca [i cum ar fi [tiut c\ trebuie s\ apar\. L\s\ cadavrul sub o tuf\ – osemintele vechi disp\ruser\ – [i se `ntoarse `n grab\ la trib. Nu se mai gândi vreodat\ la tat\l lui. Cele dou\ femele ale sale, adul]ii din trib [i majoritatea tinerilor scotoceau printre copacii usca]i din vale, c\utând boabe, frunze, r\d\cini zemoase [i mana cereasc\ reprezentat\ de o roz\toare sau

o [opârl\ mic\. Numai copiii [i cei mai neputincio[i dintre b\trâni

erau l\sa]i la vatr\. Dac\ ziua se `ncheia cu un surplus, poate c\ [i

ei aveau s\ fie hr\ni]i. Dac\ nu, hienele vor fi `nc\ o dat\ norocoase.

~ns\ ziua se dovedi bun\, de[i Prive[te-Lun\ nu putea face compara]ia, neposedând amintiri concrete despre trecut. Descoperise un stup de albine `n ciotul mort al unui arbore [i astfel savurase cea mai grozav\ delicates\ cunoscut\ de semenii s\i. ~nc\-[i mai lingea degetele conducându-[i tovar\[ii spre cas\, `n dup\-amiaza târzie. Desigur, colec]ionase `n schimb un num\r respectabil de `n]ep\turi, dar nu le acorda aten]ie. Era mai aproape de mul]umire ca niciodat\ c\ci, cu toate c\ nu se s\turase, nu mai era totu[i ame]it de foame. Aceasta reprezenta culmea la care un om-maimu]\ putea vreodat\ s\ n\d\jduiasc\. Satisfac]ia i se spulber\ când ajunser\ la pârâu. Ceilal]i se aflau acolo. De fapt, erau prezen]i `n fiecare zi, `ns\ asta nu-i f\cea mai pu]in sup\r\tori.

14

ARTHUR C. CLARKE

Cele vreo treizeci de fiin]e nu se deosebeau cu nimic de membrii tribului s\u. V\zându-l sosind, `ncepur\ s\ danseze, s\-[i scuture bra]ele [i s\ ]ipe de pe malul lor, iar grupul lui le r\spunse `n acela[i mod. Incidentul nu lu\ amploare. Chiar dac\ se certau [i se `nfrun- tau adeseori, disputele oamenilor-maimu]\ se transformau rar `n lupte serioase. Lipsi]i de gheare [i de col]i, bine proteja]i de p\r, nu-[i puteau provoca mult r\u unul altuia [i, `n orice caz, dispuneau de prea pu]in\ energie pentru astfel de extravagan]e. Mârâitul constituia un mod infinit mai eficace de a-[i sus]ine punctul de vedere. Confruntarea dur\ aproximativ cinci minute, dup\ care se stinse la fel de brusc cum `ncepuse. B\ur\ cu to]ii pe s\turate din apa tulbure. Onoarea le fusese salvat\; comunit\]ile `[i reconfir- maser\ dreptul asupra propriilor teritorii. Odat\ `ncheiat\ aceast\ important\ chestiune, tribul `[i relu\ deplasarea de-a lungul râului. Paji[tea cea mai ac\t\rii se afla cam la un kilometru de caverne [i erau constrân[i s\ o `mpart\ cu o turm\ de animale mari, asem\n\toare antilopelor, care abia le tolerau prezen]a. Nu le puteau `ns\ alunga, `ntrucât ele erau `nzestrate cu coarne `nfrico[\toare, arme naturale care `i lipseau omului-maimu]\. A[a c\ Prive[te-Lun\ [i `nso]itorii s\i mestecau boabe, frunze [i r\d\cini, luptând cu foamea, `n vreme ce `n jur, concurând pentru acelea[i alimente, se g\sea o poten]ial\ surs\ de hran\ cu mult mai bogat\ decât ar fi avut ei nevoie. Miile de tone de carne suculent\ str\b\tând savana nu le dep\[eau `ns\ posibilit\]ile, ci imagina]ia. ~n mijlocul bel[ugului, se stingeau `ncet de foame. Tribul se `ntoarse la ad\posturi la l\sarea serii, f\r\ aventuri. Femela r\nit\ r\mas\ acas\ gânguri de pl\cere când Prive[te-Lun\ `i `ntinse ramura plin\ de fructe pe care o c\rase cu el [i o atac\ cu l\comie. Nu era cine [tie ce, dar era suficient s-o ajute s\ reziste

2001: odiseea spaţială

15

pân\ ce rana pricinuit\ de leopard se va vindeca, permi]ându-i s\-[i caute singur\ de mâncare. Deasupra v\ii r\s\rea o lun\ plin\. Dinspre mun]i sufla un vânt `nghe]at. La noapte avea s\ fie foarte frig, `ns\, ca [i foamea, frigul nu constituia un motiv de real\ `ngrijorare. F\cea parte din modul lor de via]\. Prive[te-Lun\ abia de se trezi `n clipa `n care `ntr-una dintre grotele de la poalele falezei izbucnir\ ]ipete [i gemete. Nu-i fu nece- sar s\ aud\ r\getul leopardului ca s\ `n]eleag\ ce anume se petrece. Acolo jos, b\trânul P\r Alb [i familia sa luptau [i mureau `n `ntuneric, iar gândul c\ i-ar fi putut sprijini `ntr-un mod sau altul nu-i trecu deloc prin minte. Logica implacabil\ a luptei pentru existen]\ excludea astfel de porniri [i nicio alt\ voce nu se ridic\ `n noapte. Fiecare grot\ r\mase t\cut\, s\ nu atrag\ dezastrul [i asupra ei. Tumultul se stinse, iar Prive[te-Lun\ prinse cu urechea fâ[âitul unui trup târât pe piatr\. Doar câteva secunde, apoi leopardul `n[f\c\ bine prada, continuându-[i silen]ios drumul pe perni]ele labelor, c\rând f\r\ efort victima strâns\ `n f\lci. Dinspre partea lui, pericolul disp\ruse vreme de o zi sau dou\; poate `ns\ al]i du[mani se aflau `n preajm\ dând târcoale, profi- tând de razele Micului Soare care str\lucea doar noaptea. Când se tr\dau prin zgomot, unii dintre pr\d\torii mai mici puteau fi uneori alunga]i cu strig\te [i urlete. Prive[te-Lun\ se strecur\ afar\ [i se c\]\r\ pe un bolovan masiv de lâng\ intrarea pe[terii, ghemuindu-se pe el ca s\ scruteze valea. Dintre toate vie]uitoarele trecute [i prezente ale p\mântului, oamenii-maimu]\ erau cei dintâi capabili s\ priveasc\ luna neclinti]i. De[i nu-[i aducea aminte, atunci când fusese foarte tân\r, Prive[te-Lun\ `ncercase chiar s\ ating\ fantomatica apari]ie r\s\rit\ peste dealuri.

16

ARTHUR C. CLARKE

Nu izbutise niciodat\, iar `n prezent era destul de b\trân s\ `n]eleag\ [i de ce. Deoarece, fire[te, nu g\sise `nc\ un copac `ndeajuns de `nalt unde s\ se ca]ere. Câteodat\ se uita `n lungul v\ii, alteori la lun\, [i `ntotdeauna asculta. De câteva ori a]ipise, dar urechile `i r\m\seser\ ciulite, astfel `ncât cel mai u[or fo[net s\-l trezeasc\. La `naintata vârst\ de dou\zeci [i cinci de ani era `nc\ zdrav\n; dac\ norocul continua s\ `i surâd\ [i reu[ea s\ evite accidentele, bolile, animalele de prad\, foametea, poate c\ avea s\ mai supravie]uiasc\ zece ani. Noaptea se scurse, rece [i limpede, f\r\ alte ]ipete. Luna urc\ `ntre constela]ii ecuatoriale pe care niciun om nu le va vedea vreodat\. ~n pe[teri, `ntre somn [i a[teptare `nfiorat\, se n\[teau primele co[maruri ale genera]iilor viitoare. {i de dou\ ori pe cerul negru trecu `ncet, ridicându-se la zenit [i coborând spre r\s\rit, un punct tulbur\tor de lumin\, mai str\lucitor decât oricare stea.