Sunteți pe pagina 1din 9

Subiecte SNC fizioloigie

Subiectul 1 – GENERALITATI SNC


Topografic, SN se imparte in doua componente: SNP si SNC.

SNC este format din encefal si MD si este adapostit de cavitatile osoase ale cutiei craniene si canalului
rahidian.

SNP este format din nervi si ganglioni asociati nervilor, situati in afara cavitatilor osoase.

Semnalele senzitive generate in organele de simt sau receptori, sub actiunea stimulilor externi sau
interni, sunt conduse in SNC prin nervii periferici si pot da nastere la raspunsuri reflexe sau la senzatii
constiente. Analiza si prelucarea informatiilor incepe inca in receptori si se desavarseste in SNC.
Multiplele mesaje, sosite pe diverse cai nervoase, sunt integrate, amortizate in formatiile SNC. SNC
are capacitatea de a depozita o parte din inforatiile primite, sub forma de memorie si de a le utiliza in
functiile intelectuale, de invatare, gandire, elaborarea unor rationamente abstracte, imaginatie etc.
In acelasi timp SNC elaboreaza raspunsuri adecvate care sunt propagate spre organele efctoare prin
nervii perfiferici.

Functional, SN poate fi divizat in SN somatic (SNS) – al viatii de relatie si SN vegetativ (SNV) –


autonom.

SNS:

 Stabileste legatura organismului cu mediul inconjurator


 Prin SNS se transmit inpulsuri de la receptori la CN din SNC si de la muschii scheletici
 Contracta muschilor scheletici se poate desfasura sub control voluntar, constient sau
involuntar, in cadrul unor reflexe.

SNV:

 Coordonarea, integrarea si adaptarea activitatii viscerale la solicitari


 Activitatea sa nu poate fi controlata voluntar

Subiectul 2 – FUNCTIA SENZITIVO-SENZORIALA A SNC.


NOTIUNI GENERALE
Procesele senzitivo-senzoriale necesita atat prezenta terminatiilor nervoase aferente cat si a cailor
aferente, a neuronilor implicati si modularea informatiei si a ariilor din SNC responsabile cu
identificarea constienta a unui stimul ce actioneaza asuprea organismului. Senzatia poate fi
considerata ca un proces elementar, cata vreme perceptia este un proces care reclama compararea,
diferentierea si integrarea catorva senzatii. A fi constient de prezenta unui stimul pe tegumente
reprezinta senzatia. Identificarea agentului stimulator face parte din perceptie.
Stimularea adecvata a terminatiilor aferente, nu da nastere intotdeauna la senzatii constiente, de
exemplu excitarea baroreceptorilor si chemoreceptorilor vasculari. Termenul de aferent se refera la
toate informatiile ce patrund in SNC, pe cand cel de senzitiv, senzorial se limiteaza la informatiile ce
sunt apreciate constient.

Subiectul 3 – SENSIBILITATEA EPICRITICA


Sensibilitatea epicritica este dirijata spre CN superiori prin fasciculele ascendente ale lui Goll si
Burdach din cordoanele posterioare ale maduvei.

La constituirea caii participa trei neuroni:

1. Protoneuronul
 Se afla localizat in ganglionul spinal
 Prelungirile lui axonice patrund in maduva si trec in cordoanele posterioare intrand in
alcauirea fasciculului Goll si Burdach
 Fibrele care isi au originea in regiunile inferioare ale organismului, sunt situate
median, iar cele din regiunile superioare lateral
 Fasciculele Goll si Burdach contin fibre A beta, avand o viteza de conducere de 30-70
m/s
2. Al doilea neuron
 Se gaseste in nucleii Goll si Burdach din bulb
 Fiecare fibra medulara face sinapsa cu un neuron bulbar, a carui prelungire intra in
alcatuirea panglicii lui Reil (lemniscul medial)
Primeste fibre senzitive si de la neuronii cranieni
Se incruciseaza si ajunge in nucleul ventro – postero – lateral talamic
3. Al treilea neuron
 Talamic
 Se termina in girusul postcentral
 Din fasciculele Goll si Burdachh si din panglica lui Reil se desprind colaterale care se
raspandesc in cerebel si in formatiunile trunchiului cerebral

Prin sistemul lemniscal fasciculele Goll si Burdach se transmit:

 Mesaje tactile cu mare capacitate de discriminare care ofera indicii asuprea localizarii, formei
spatiale si frecventei stimulilor tactili. Localizarea cu precizie a stimulului poarta denumirea
de acuitate.
 Impulsuri declansate de stimulii vibratori
 Semnale kinestezice, prin care se indica scoartei pozitia unui membru, directia si viteza de
deplasare
 Aferente de la muschi
 Informatii asupra gradului de compresiune ce se exercita asupra organismului

O persoana poate sa recunoasca cu ochii inchisi un obiect pe care-l atinge dupa forma, greutate –
simtul stereognozic.

2
Impresiile tactile transmise prin fasciculele Goll si Burdach pornesc de la receptori cutanati. Pielea
lipsita de par contine 3 tipuri de mecanoreceptori conectati cu fibrele nervoase A beta:

1. Receptori care se adapteaza lent cum sunt discurile Merkel


2. Corpusculii lui Meissner – care se adapteaza rapid
3. Vater – Pacini – adaptare foart rapida

Tegumentele prevazute cu par nu contin corpuscului Meissner , in schimb, radacina firelor de par
este prevazuta cu o inervatie senzitiva, ce formeaza receptorul peripilar.

Subiectul 4 – SENSIBILITATEA PROTOPATICA,


TERMICA SI DUREROASA
Este condusa prin fasciculul spino-talamic.

1. Protoneuronul
 Se gaseste situat in ggl. Spinal
 Axonul: scurt, patrunde in coarnele posterioare si face sinapsa cu deutoneuronul mai
ales in substanta gelationoasa, situata in varful coarnelor posterioare
 Emit colaterale si fibrele nervoase ce intra in alcatuirea fasciculelor Goll si Burdach
2. Deutoneuronul
 Fibrele se incruciseaza, apoi formeaza fasciculele spino-talamic lateral (dorsal) si
ventral
 Impresiile dureroase sunt conduse de fibrele superficiale ale fasc. STL, iar cele termice
de fb. Profunde
 Semnalele tactile nediscriminate se propaga prin fasc. STV
 Cele doua fascicule, STL si STV, trec prin TC, lateral fata de lemniscul medial si dau
nastere la colaterale care ajung in formatiunea reticulara mezencefalica
 Prin colaterale sunt difuzate impulsuri ce contribuie la mentinerea starii de veghe a
scoartei cerebrale si la pastrarea tonusului muscular
3. Al treilea neuron
 Fasc. Spino-talamic se termina in nucleul ventro-postero-talamic al talamusului,
precum si in nucleii nespecifici ai liniei mediane si in nucleii intralaminari
 Prelungirile cortical ale celui de-al treilea neuron talamic ajung in girusul postcentral

Fasciculul spino-talamic transmite informatii tactile vag localizate, cele de atingere, mangaiere a
tegumentelor, de mancarime, de gadilare, impulsurile sexuale, precum si semnalele termice si
dureroase.

Subiectul 5 – TALAMUSUL SI ROLURILE LUI


 Formațiune cenușie diencefalică
 Ajung semnalele senzoriale și senzitive, care ulterior se transmit la SC, fără semnalele
olfactive,
 Partea mediană bombează în ventriculul III

3
 lamă de substanță albă împarte T în nuclei
 T are și nuclei ai formației reticulare

Roluri:

1. Releu specific pentru căile senzitive și senzoriale, fără cea olfactivă

 Este funcția esențială a T


 Acest rol este realizat de nucleul VPL unde fac sinapsă căile senzitive SpT și lemniscale,
 Nucleul VM, releu pentru sensibilitatea gustativă și facială,
 Corpii geniculați externi și interni, pentru transmiterea informațiilor vizuale și auditive
 Distrucția experimentală, unilaterală, a nucleului VPL duce la suprimarea sensibilității
somestezice din ½ contralaterală a corpului, mai puțin marcată pentru sensibilitatea termică,
dureroasă și tactilă nediscriminată, față de cea proprioceptivă conștientă
 Prin strictinizare, unilat, hiperestezie, pe ambele părți ale corpului pentru sensibilitatea
termică și dureroasă, pe partea opusă pentru sensibilitatea profundă, proprioceptivă

2. Releu pentru reacţiile eferente predominant motorii

 Programele motorii corticale au loc și sub acțiunea informațiilor din cerebel, nucleii bazali și
hipotalamus (HT)

 Nucleii T, implicați în reacțiile motorii primesc informații de la cerebel, nucleii bazali și le


proiectează pe SC

 Nucleii anteriori T primesc semnale de la corpii mamilari ai HT, le proiectează spre sistemul
limbic

 Circuitul mamilo-talamo-limbic are rol important în memoria recentă și în emoții

3. Rol integrativ și de asociaţie:

 Nucleii cu functie integrativa, de asociatie primesc informatii de la nucleii de releu talamici si


le proiecteaza in ariile corticale de asociatie, mai ales frontala, parietala si temporala
 Aici sunt inclusi 3 nuclei:
o Pulvinarul, legat de zona de asociatie parietala si temporala
o Nucleul postero-lateral, conectat cu scoarta parietala
o Nucleul dorso-median, in relatie cu lobul frontal
 Dacă se distruge bilateral nucleul dorso-median apar tulburări de fixare a memoriei,
modificări ale reacțiilor emoționale, diminuarea activității motorii

4. În modularea activităţii corticale

 Talamusul isi exercita rolul de modulator cortical prin nucleii nespecifici ai linei mediane si
nucleii intralaminari
 Starea de veghe a scoartei cerebrale este dependenta de talamus, deoarece partea rostrala a
sistemului activator ascendent, ce apartine formatiei reticulare, trece prin talamus si se
raspandeste difuz in scoarta
 Dupa distrugerea talamusului, animalul doarme continuu

4
 Activitatea ritmica a talamusului contribuie la electrogeneza corticala

Subiectul 6 – PROIECTIA CORTICALA A SOMESTEZIEI


2 zone:

 Aria somestezica I
 Aria somestezica II

Pentru stabilirea proiectiilor corticale – mai multe metode:

1. Metoda anatomo-functionala
 Distrugerea unor mici suprafete corticale si urmarirea deficitului de sensibilitate
periferica si degenerescentei fibrelor nervoase cu care celulele scoartei au venit in
contact
2. Metoda stimularii electrice a diferitelor zone corticale
 Pentru identificarea zonelor corticale motorii
 In decursul interventiilor neuro-chirurgicale efectuate sub anestezie locala, au
stimulat scoarta cu curenti nenocivi
 Senzatii de amorteala, furnicaturi
3. Metoda potentialelor evocate
 Recoltarea potentialelor de pe suprafata scoartei se face cu ajutorul unor electrozi de
dimensiuni reduse sau folosind microelectroizi plasati interneuronal si intracelular in
timpul stimularii suprafetelor receptoare
 Deflexiunea pozitiva + negativa  potential evocat primar
 Semnalele senzitive din caile specifice ajung la neuronii din stratul IV al scoartei
cerebrale
 Straturile I si II ale scoartei primesc mesaje difuze, nespecifice din SAA al formatiunii
reticulare
4. Metoda stricninizarii
 Aplicarea pe scoarta cerebrala a unor mici bucatele de hartie de filtru imbibate in
stricnina produce o coborare a pragului de excitabilitate hiperestezie periferica
 S1 situata in girusul postcentral, corespunde cu ariile 3, 2, 1 Brodmann
 Caracteristicile proiectiei corticale:
 Lipsa de proportionalitate intre suprafata corporala si extinderea reprezentarii
corticale
 Unele segmente ale corpului au proiectie vasta, altele redusa
 Cele mai mari arii sunt ocupate de buze, limba, degetele mainii, fata
 Marimea zonelor corticale este direct proportionala cu densitatea receptorilot pe
unitatea de suprafata
 Neuronii somesteziei corticali sunt angajati in coloane verticale, perpendiculare pe suprafata
creierului
 Aria 1: informatii de la receptorii cutanati cu adaptare rapida
 Aria 2: semnale de la articulatii, fascii, periost

5
 Homunculus senzitiv: figura caricaturata, disproportionata si rasturnata, obtinuta prin
proiectiile corticale ale somesteziei.

Subiectul 7 – DUREREA: DEFINITIE, ALGORECEPTORI SI


STIMULAREA LOR
Definitie
 Experienta senzoriala dezagreabila, traita cerebral si aparuta dupa stimularea unei structuri
vii
 Reactii:
o Psihosomatice – caracterul neplacut al durerii depinde de conexiunile cailor spino-
talamice cu anumite zone cerebrale
o Vegetative – modificari de ritm cardiac si respirator
 Receptori specializati pentru nocireceptie – terminatii nervoase libere
 TNL:
o Tegumente
o Periost
o Os spongios
o Suprafete articulare
o Ligamente articulare
o Peretii vaselor
o Coasa creierului
 Factori stimulatori
o Exogeni
 Fizici
 Mecanici
 Termici
 Electrici
 Chimici
 Acizi
 Baze
 Solventi organici
o Endogeni
 HCl
 Metaboliti acumulati in tesut
 Substanta P
 Substante umorale:

6
Subiectul 22 – SISTEMUL LIMBIC SI ROLURILE SALE.
HIPOTALAMUSUL, DATE GENERALE SI ROLURI
Generalitati
 Termenul de „sistem limbic” inseamna totalitatea circuitelor nervoase care controleaza
comportamentul emotional si actiunile motivationale
 Face parte din formatiunile foarte vechi ale creierului
 Scoarta cerebrala se imparte in:
o Neocortex/izocortex – scoarta noua
 5 straturi celulare la care se adauga unul molecular
o Alocortex – scoarta veche
 1-2 straturi de celule
 Se disting: arhicortexul si paleocortexul
 O mica parte din paleocortex intervine in olfactie – rinencefal
 Restul structurilor limbice + hipotalamus rol in comportamentul instinctivo-
emotional si in motivarea conduitei
 Sistemul limbic are aspectul unei rachete, fiind format dintr-o serie de structuri nervoase asezate
pe fata interna a creierului, in jurul hilului unei EC
 Manerul rachetei il constituie bulbii olfactivi
 Caile eferente principale ale SL sunt:
o Stria terminalis
o Fornixul - uneste hipocampul cu corpii mamilari
 Numeroase fibre provenite dn nucleii anteriori ai talamusului, se raspandesc in girusul cinguli, iar
de aici in hipocamp alcatuind circuitul lui Papez cu rol in memorie
 Portiunii olfactive a SL in corespund aria piriforma si prepiriforma si conduce animalul spre
mancare, sexul opus si il avertizeaza de anumite pericole
 Sistemul extraolfactiv cuprinde formatiuni mai importante ca:
o Hipocampul
o nucleul amigdalian
 Nucleii amigdalieni:
o Sistemul amigdalian divizat in 3:
 Corticomediala – participa la prelucrarea informatiei olfactive
 Laterobazala – primesc indirect aferente somato-senzitive, auditive, vizuale si
gustative, avand rol in prelucrarea lor
 Centrala – corelatii stranse cu nucleii vegetativi din TC – stimularea lor la sobolani
determina miscari ale gurii, miscari de deglutitie, schimbari ale activitatii
cardiovasculare si gastrice
o Distructia bilaterala a nucleilor amigdalieni se asociaza cu o diminuare a reactivitatii
emotionale, cu indiferenta fata de mediu.
 Hipocampul
o constituie un canal informational ce asigura intrarea semnalelor senzoriale in sistemul
limbic.

7
o Hipocampul joaca rol important in performantele de memorie recenta si de invatare.
o Stimularea lui produce pierderea contactului cu lumea inconjuratoare,accese epileptice
psihomotorii sau psihosenzoriale.
o Stimulare electrica – animalul ramane imobil, impietrit, intr-o stare de stupoare, insotita
de miorlaituri plangatoare
o Leziunile patologice bilaterale ale hipocampului la om stau la baza unor tulburari
profunde intelectuale cu alterarea memoriei de fixare si a conduitei afective, o adevarata
stare denetiala

Rolurile sistemului limbic


1. Reactiile de teama si furie
 Stimularea nc. Amigdalian si hipotalamusului la oamenii constienti produce o senzatie
de teama, neliniste sau de furie
2. Comportamentul sexual
 Animale: dupa castrare dispare activitatea sexuala, se restabileste prin administrare
de hormoni sexuali
 Femei: se mentine activitatea sexuala dupa menopauza
 Barbati: se mentine activitatea sexuala dupa castrare
3. Comportamentul alimentar
 Leziunile nucleilor amigdalienihiperfagie, obezitate
4. Reglarea ritmurilor biologice
 Prin distructii ale SL se pot produce tulburari ale sistemului somn-veghe, sau ale
ciclului termic
5. Motivatia
 Impulsul spre actiune
 Cand actiunea are caracter placut, se repeta
 Cand are caracter neplacut, se evita

Hipotalamus – date generale


 Partea anterioara si ventrala a diencefalului
 Alcatuieste peretii laterali si inferiori ai V3
 Celulele hipotalamusului se aglomereaza in nuclei: anteriori, mediani, posteriori
 De o parte si de alta a V3 – nuclei laterali
 Nucleii contin 2 tipuri de celule:
o Mici – neuroni parvocelulari
o Mari – neuroni magnocelulari
 Aferentele HT:
o Din SL
o Din nc. Lenticular
o Din formatia reticulara
 Eferente:
o Catre talamus
o TC

8
o Hipofiza

Hipotalamus – roluri
1. Rol important in mentinerea constantei mediului intern
2. Comportamentul defensiv, de fuga sau atac
3. Ritmul somn-veghe – leziunile HT posterior se acompaniaza mereu de somn
4. Controlul activitatii cardiovasculare
5. Comportamentul alimentar – centrii satietatii, centrii foamei
6. Metabolismul apei – centrii setei
7. Metabolismul substantelor energetice – intervine in metabolismul glucidic si lipidic
8. Coordonarea secretiilor endocrine. Neurosecretia – HT se conecteaza cu hipofiza posterioara
prin tija pituitara si cu hipofiza anterioara prin sistemul port-hipotalamo-hipofizar
9. Comportamentul termo-reglator – rol important in termoreglare – portiunea anterioara a HT
are capacitatea de a detecta variatiile de temperatura ale sangelui