Modelul de regresie difuz al proiectului de evaluare

Cercetare&Dezvoltare
Ingineria si tehnologia joaca un rol important in consolidarea puterii competitive a companiei si
supravietuirea intr-o concurenta severa in lume. Aproximativ 70% din totalul investitiilor R&D in
Japonia provin din sectorul privat. Este foarte important sa decidem ce proiecte de cercetare trebuie
adoptate pentru o viitoare cercetare din propuneri de la diviziuni si sectiuni dintr-o companie. Obiectivul
acestei lucrari este de a analiza rezultatele expertilor evaluatori in selectarea propunerilor prezentate
pentru Cercetare&Dezvoltare si de a modela evaluarea expertilor. Aceasta lucrare analizeaza cercetarea
si dezvoltarea unei anumite companii de productie intr-o industrie metalurgica grea.
Am angajat un component model principal, dubla balanta, analiza AHP si regresie difuza pentru a
analiza rezultatele pe care expertii le-au evaluat din cercetarile propuse pentru unul sau mai multi ani
fiscali. Evaluarea expertilor a fost urmarita pe baza obiectivului cercetarii proiectului, cunostintelor,
continutului sau de cercetare, efectului scontat, posibilitatea de a obtine brevete, programul de proiect,
costuri de dezvoltare. Rezultatele obtinute ale modelului din aceeasi selectie de proiecte ca a expertului.

Introducere:
Intr-o perioada de crestere a economiei din Japonia dupa al doilea Razboi Mondial, companiile au
concurat fiecare cu altele in producerea si comercializarea produselor mai eficient si eficace decat alte
companii. Prin urmare, companiile din Japonia au angajat control de productie, noi metode de productie,
controlul calitatii si asa mai departe in fabricile lor. Mai multe metode excelente de productie au fost
create chiar la timp, automatizarea si netezirea productiei etc. au fost rezultatele. Este de asemenea
necesar reorganizarea procesului de afacere. In ultimii ani, o companie este obligate sa furnizeze
produse in functie de necesitatile si dorintele pietei. Prin urmare, este esential pentru o afacere sa
inteleaga nevoile si dorintele pietei. Poate conduce o afacere pentru dezvoltarea produselor si serviciilor
potrivit acestora.
In general, o companie este evaluata pe baza cunostintelor pe care le detine, iar crearea si aplicarea
cunostintelor ar trebui transformate intr-o afacere. Compania nu este evaluata numai direct, de catre
client dar si de asemenea in mod indirect de catre diferite piete. Fiecare companie nu ar trebui sa
realizeze numai eficienta si putere de management, dar si sa inteleaga de asemenea schimbarile pietei si
miscarile sub considerentul ca toate sunt clasificate in functie de evaluari severe pe piata. Aceasta obliga
fiecare companie a continue si sa accelereze achizitionarea de noi tehnologii si cunostinte. Prin urmare,
cercetarea si dezvoltarea joaca un rol important intr-o companie. In cazul in care rezultatul
Cercetarii&Dezvoltarii conduce o companie de la care achizitioneaza tehnologie foarte profitabila,
compania va utilize in mod eficient de brevete ca o proprietate intelectuala. Desigur, judecand dupa o
eficienta de gestionare a fondului, de cheltuielile pentru cercetare si dezvoltare si o redeventa frecventa
ne obliga sa accepte situatia in care aceasta ar trebui sa abandoneze propriile lor cercetari si dezvoltari.
Aici, trebuie sa se acorde atentie la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala cum ar fi
brevetele. Ne concentram pe o companie care se straduieste sa obtina brevetele de baza , incluse pe baza
de afaceri prin dezvoltarea tehnica rapida. In prezent Cercetarea&Dezvoltarea este in mod activ si pe
scara larga executata cu industria-universitar-guvern de cooperare propulsiva de afaceri si politica
promotii, tehnologie, etc. Este cerut insistent ca Cercetarea&Dezvoltarea sa se impuna ca competitivitate
si sa obtina rezultate excelente. Pe de alta parte o societate realizeaza gestionarea eficienta si eficace de
cercetare si dezvoltare.
 Obiectivul acestei lucrari este de a intelege structura de evaluare a proiectelor R&D la o companie
globala de productie. In aceasta lucrare vom analiza care dintre proiectele propuse ar trebui selectate si
sa gasim structura de evaluare a proiectelor de Cercetare&Dezvoltare.
Supravietuirea companiei depinde de accelerarea dezvoltarii sale tehnice si de creativitatea
cercetarii si dezvoltarii care pot incepe o noua afacere. Prin urmare, cercetarea si dezvoltarea reprezinta
o forta motrica a unei companii, dar nu este suficienta pentru a construi temelia solida a cercetarii si
dezvoltarii, in scopul de a face compania sa se extinda dar si de asemenea sa urmareasca activitati pe
scara larga cu scopul de a realiza dezvoltare tehnica.
Una din cele mai importante strategii pentru o companie este de a clarifica modul de executare
cercetare&dezvoltare, regula de selectare a proiectelor Cercetarii si Dezvoltarii si sa stabileasca
nivelurile de prioritate ale proiectelor, etc. Depind de cunostintele administratorului si de gandirea
executivului in cele mai multe cazuri. Obiectivul acestei lucrari este de a face regula evaluarii
proiectelor de Cercetare&Dezvoltare clara prin analizarea datelor obtinute de la o companie si de a
selecta in mod eficient proiectele de Cercetare&Dezvoltare ce sunt necesare pentru a atinge obiectivul
companiei.

2.1. Proiectele R&D si indicii evaluatori

Tabelul 1 prezinta optsprezece proiecte Cercetare&Dezvoltare propuse in cadrul companiei in
1998 care sunt examinate si studiate in aceasta lucrare. Tabelul 2 ilustreaza indicii ce sunt utilizati in
evaluarea proiectelor R&D. Fiecare indice este evaluat pe cinci niveluri de clasificare.

Tabelul 1
Proiectul de Cercetare-Dezvoltare in 1998

NR. Proiecte de Cercetare-Dezvoltare

1. Dezvoltarea unui model de furnal electronic de control bazat pe retele neuronale fuzzy
2. Dezvoltarea prototipului a servarului client cu sistem in 3 straturi
3. Stabilirea unei tehnologii fundament de server Windows NT pe internet
4. Dezvoltarea unui nou sistem de control MINBAT
5. Dezvoltarea unui sistem de aplicare de procesare a imaginii
6. Comercializarea unui dispozitiv de verificare pentru primirea unei succesiuni de caractere
7. Dezvoltarea unui system de aplicare pentru Windows NT
8. Dezvoltarea unui modul intelligent Ethernet compatibil pentru IBM PC/AT
9. Dezvoltarea unui sistem de reducere a cererii de energie electrica de varf
10. Dezvoltarea unui sistem electric de incarcare-descarcare pentru o masina electrica
11. Dezvoltarea unui dispozitiv de verificare pentru ciclu transportator
12. Dezvoltarea unui profil de taiere metru optic
13. Dezvoltarea unui nou verificator automat
14. Dezvoltarea unui fluoroscop cu raze X
15. Dezvoltarea unei masuratori de grosime cu pret mic pentru o marime mica si o placa
subtire
16. Dezvoltarea unui sistem CT cu raze X (primul pas)\
17. Comercializarea unui sistem CT cu raze X ieftin
18. Dezvoltarea unui sistem de aplicatie pentru un cont

Tabelul 2
 Evaluarea indicilor proiectului de Cercetare-Dezvoltare
Nr. Indicii evaluate Note
1. Obiectivul R&D Potrivirea obiectivului de afaceri
2. Necesitatea Necesitatea cercetarii si dezvoltarii
3. Dificultatea tehnologica Dificultatea tehnologica
4. Perioada Perioada necesara pentru cercetare si dezvoltare
5. Costuri Fondul cercetarii
6. Cantitatea de vanzari asteptata Cresterea volumului de cereri primate
7. Posibilitatea de a obtine un brevet Posibilitatea de a obtine un brevet

Index 1 : “Obiectivul R&D” reprezinta evaluarea obiectivul potrivit misiunii companiei, iar
proiectele incluse in fiecare categorie sunt evidentiate de zona urmarita de catre companie si stabilita o
evaluare mare
Index 2 : “Necesitatea” reprezinta evaluarea necesitatii de a incepe un proiect
Index 3 : “Dificultatea tehnologica” reprezinta evaluare dificultatii tehnologice cu care se
confrunta un proiect
Index 4 : “Perioada” reprezinta evaluarea timpului necesar pana la obtinerea rezultatelor unui
proiect de la inceputul sau.
Index 5 : “Costul” reprezinta evaluarea fondului de cercetare necesar.
Index 6 : “Volumul de vanzari preconizate” indica cat de multe realizari vor fi obtinute, ceea ce
inseamna ca evaluarea cresterii volumului a primit comenzi in viitor.Cu alte cuvinte, aceasta inseamna
ca proiectul poate crea produse ce vor fi vandute in mare masura.
Index 7 : “Posibilitatea de a obtine brevete” evalueaza posibilitatea de a obtine brevet.
Acesti indici sunt evaluati folosind cinci niveluri de clasificare.
Tabelul 3 prezinta rezultatele evaluarii acestor indici.

2.2. Evaluarea proiectului de Cercetare&Dezvoltare

In societatea implicata, propunerea fiecarui proiect de cercetare si dezvoltare este evaluat pe baza
indicilor de evaluare prezentati in tabelele 2 si 3. Proiectele de cercetare si dezvoltare primesc prioritate
conform evaluarii. Apoi, proiectele de cercetare si dezvoltare sunt selectate in cadrul bugetului. Tabelul
4 prezinta valoarea totala, care este, suma valorilor evaluate ale indicilor. Prin urmare, un proiect de
cercetare&dezvoltare este extrem de evaluat si are o mare prioritate, atunci cand acesta are o valoare
totala mare.
In aceasta lucrare, aceasta metoda de evaluare este numita “o metoda conventionala”, in scopul de
a face distinctia de la AHP si modelul component principal in sectiunea 4.

3. Extractia caracteristica de analiza a componentelor principale

Tabelul 3
Evaluarea gradului de importanta a fiecarui proiect de Cercetare-Dezvoltare
 Proiectu de Necesitate Dificultati Perioada Costuri Volum de vanzari Posibilitatea de a
Cercetare- tehnologice astepat obtine brevete
Dezvoltare
Dezvoltarea Extrema Extrema Extrem de lunga Mai mult de 20 de Extrem Extrem
dispozitivului (mai mult de 1 million yen
an)
Dezvoltarea Extrema Extrema Extrem de lunga Mai mult de 20 de Extrem Extrem
modelului de (mai mult de 1 milioane yen
control an)
Comercializarea Precisa Foarte mari Foarte lunga (mai Mai mult de 10 Foarte mari Foarte mari
modelului de mult de 8 luni) milioane yen
control

Dezvoltare si Precisa Foarte mari Foarte lunga (mai Mai mult de 10 Foarte mari Foarte mari
comercializare mult de 8 luni) milioane yeni
Dezvoltarea Da Da Normal (mai mult Mai mult de 5 Normal Da
sistemului de 6 luni) milioane yen
Construirea Da Da Normal (mai mult Mai mult de 5 Normal Da
sistemului de 6 luni) milioane yen
Construirea Putin Nu foarte Nu foarte lunga Mai mult de 3 Nu foarte Nu foarte
serverului (mai mult de 3 milioane yeni
computerului luni)
Dezvoltarea Putin Nu foarte Nu foarte lung Mai mult de 3 Nu foarte Nu foarte
softului (mai lunga de 3 milioane de yen
luni)
Anexarea functiei Nu foarte Nu Scurta (mai putin Mai putin de 3 Nu Nu
de 3 luni) milioane de yeni
Deciderea Nu foarte Nu Scurta (mai putin Mai putin de 3 Nu Nu
functiei de 3 luni) milioane de yeni
Achizitii Nu Nu Scurta (mai putin Mai putin de 3 Nu Nu
de 3 luni) milioane yeni

In aceasta sectiune, Tabelul 4 arata proiectele de cercetare si dezvoltare analizate de un model

component principal. Deoarece Index 1 are aceeasi valoare ca Index 3 pentru toate proiectele in Tabelul
4, Index 1 a fost eliminat din analiza.
Tabelul 5 si 6 arata coeficientul de corelatie obtinut si factorul de incarcare prin analiza
componentului principal, respectiv. Deoarece proportia acumulata 68,7% pana la al doilea component
principal prezentat in tabelul 6, este suficient sa se angajeze numai primul si al doilea component
principal in discutie in tabelele 6 si 7. Tabelul 8 prezinta scoruri de proba.
Figura 1 ilustreaza categoria scorurilor pentru prima si a doua componenta principala. Indicii 2
“Necesitate”, 3 “Dificultate tehnologica”, 6 “Volumul de vanzari estimat” si 7” Posibilitatea de a obtine
brevete” sunt plasate in cea mai mare valoare negativa a componentului principal. Acesti indici au o
corelatie pozitiva. In special, indicii 2 si 3 au o corelatia puternica. Avand in vedere cele de mai sus,
primul component principal poate fi interpretat ca o necessitate a proiectului de cercetare si dezvoltare a
companiei.

Tabelul 4
Evaluarea proiectului de Cercetare-Dezvoltare
Nr. Proiect Indici evaluati Total
1 2 3 4 5 6 7
1 4 5 4 1 3 5 5 27
2 3 3 3 2 4 5 1 21
3 2 2 2 2 3 3 1 15
4 1 2 1 1 3 3 1 12
5 4 4 4 1 3 3 5 24
6 5 4 5 1 3 4 3 25
7 1 2 1 1 1 3 1 10
8 1 1 1 1 4 2 1 11
9 1 1 1 1 1 2 1 8
 10 1 2 1 1 3 4 1 13
11 3 3 3 1 1 5 1 17
12 1 2 1 3 1 2 1 11
13 4 4 4 1 2 5 1 21
14 5 4 5 2 1 3 1 21
15 4 3 4 2 3 5 1 22
16 5 4 5 2 1 2 1 20
17 5 4 5 3 2 2 1 22
18 1 2 1 1 4 2 1 12

Apoi, in al doilea component principal, factorul de incarcare a Indexului 4 este -0.822 si Indexul 5
este 0,695. Coeficientul de corelatie a acestor indici este -0.254 Directia negativa a celui de-al doilea
component principal arata durata scurta a cercetarii si dezvoltarii iar directia pozitiva arata cheltuieli
mici. Cu alte cuvinte,directia negativa a componentei principale 2 se muta cand perioada de cercetare si
dezvoltare e scurta, in directiva pozitiva cand cheltuielile de cercetare si dezvoltare cresc. Asadar,
proiectul de cercetare si dezvoltare are o perioada scurta de dezoltare si costuri mici distribuite in cel de-
al treilea si al patrulea cadran. Proiectele de cercetare si dezvoltare ar trebui sa aiba un risc mare pentru
companie in cazul in care scorul de proba pe doua axe devine o valoare negativa mare.
Cand verificam exemple de scoruri in Tabelul 8, Proiectul 17 “comercializarea unui sistem de
costuri mici CT cu raze X” Proiectul 16 “dezvoltarea unui sistem medical CT cu raze X (pasul unu)”
Proiectul 12 “dezvoltarea unui profil de tăiere metru optic” si Proiectul 13 “dezvoltarea unui fluoroscop
cu raze x” au o valoare negativa mare in al doilea component principal. Cu alte cuvinte, se poate intelege
ca, costurile de dezvoltare devin scumpe in directie negativa in al doilea component principal.
Pur si simplu, devine dupa cum urmeaza.
Fig. 2 ilustreaza scoruri mostra aratate in Tabelul 8. Fig. 2 arata ca proiectul de cercetare si
dezvoltare care are o valoare negativa mare in primul component principal are o valoare evaluata mare.
Rezumand aceste rezultate cand in figura 2, proiectele de cercetare si dezvoltare sunt in cadranul al
doilea, iar scorurile mostra in primul component principal sunt o valoare negativa mare si scorurile
mostra in al doilea component principal sunt o valoare pozitiva mare. Proiectul trebuie sa aiba o
evaluare mare.

Tabelul 5
Corelarea coeficientilor cu indicii evaluarii
Necesitatea Dificultati Perioada Costuri Volum de Posibilitatea de
tehnologice vanzari asteptat a obtine brevete
Necesitatea 1 0.903 0.141 -0.907 0.429 0.562
Dificultati 0.903 1 0.271 -0.147 0.310 0.356
tehnologice
Perioada 0.141 0.271 1 -0.254 -0.269 -0.311
Costuri -0.097 -0.147 -0.254 1 0.194 0.235
Volum de 0.429 0.310 -0.269 0.194 1 0.237
vanzari asteptat
Posibilitatea de 0.562 0.356 -0.311 0.235 0.237 1
a obtine brevete

Tabelul 6
Categorii de scoruri

Primul Pc Al doilea Pc Al treilea Pc Al patrulea Pc Al cincilea Pc Al saselea Pc

Necesitatea -0.959 -0.201 0.034 -0.026 -0.066 0.182
Dificultati -0.871 -0.376 0.035 0.070 -0.275 -0.139
tehnologice
Perioada 0.002 -0.822 0.254 0.427 0.277 -0.010
 Costuri -0.034 0.695 0.429 0.564 -0.115 0.014
Volum de -0.577 0.383 -0.604 0.337 0.202 -0.029
vanzari asteptat
Posibilitatea de -0.676 0.404 0.401 -0.369 0.282 -0.056
a obtine brevete
Valori proprii 2.470 1.654 0.776 0.756 0.290 0.057
Proportii 41.167 27.518 12.933 12.600 4.837 0.945
Proportii 41.167 68.685 81.617 94.218 99.055 100.000
accumulate (%)

Chiar daca scorurile mostra din al doilea component principal au o valoare negativa mare si un
proiect de cercetare dezvoltare cu risc mare, proiectul de cercetare, dezvoltare prezinta suficienta
necesitate pentru a fi selectat. Proiectul ar trebui sa fie evaluat la o valoare mare.

4. Evaluarea proiectului de cercetare, dezvoltare prin AHP

Aici, proiectele de cercetare- dezvoltare sunt analizate prin intermediul AHP [3-5]. Tabelele 9 si
10 ilustreaza valorile indicilor de evaluare si alternativele, respectiv. Tabelul 9 arata valoarea indicilor 1
(obiectivele cercetarii si dezvoltarii), 2 (necesitatea cercetarii si dezvoltarii), 6 (volumul de vanzari
estimate) si 7 (posibilitatea de a obtine brevete) au aceasi valoare, 0.181. Se precizeaza ca patru indici
de evaluare au aceeasi valoare si analiza principalelor componente au obtinut un rezultat similar. In plus,
Indicii 3 (dificultatea tehnologiei) si 5 (costuri) au aceeasi valoare 0.100 si Indexul 4 (perioada) are
0.074. Tabelul 4 prezinta ponderile celor doi indici: 1 (obiectivul cercetarii si dezvoltarii proiectului
propus) si 3 (dificultati tehnologice) au aceeasi valoare ca si compararea perechilor AHP intre cei doi
indici sunt in Tabelul 10.

Fig. 1. Analiza componentului principal

 Fig. 2. Analiza componentului principal (categorii de scoruri)

Scorul de evaluare al unui proiect de cercetare-dezvoltare este obtinut dupa cum se arata in Tabelul
11 prin calcul utilizand Tabelul 9 si 10. Cu alte cuvinte, scorurile unei metode conventionale sunt
definite in Tabelul 3, si se obtine prin insumarea totala a indicilor de evaluare. In ceea ce priveste analiza
componentelor principale mentionata mai sus, un proiect este extrem de evaluat cand are o mare valoare
negativa pe prima componenta principala si o mare valoare pozitiva pe a doua componenta principala..
Punctajul total prin metoda de evaluare conventional si prin scorurile mostra, clasificarea proiectelor de
cercetare-dezvoltare prin analiza componentului principal si punctajul total prin AHP sunt aratate in
Tabelul 11

Tabelul 7
Semnificatia componentilor principali
Componentul principal Directia Semnificatie
Primul Negativa Necesitate
Al doilea Pozitiva Dezvoltarea costului

Tabelul 8
Proiectul Primul Pc Al doilea PC Al treilea Pc Al patrulea PC Al cincilea Pc Al saselea Pc
1 -3.177 1.513 0.412 -0.584 0.827 0.266
2 --0.472 0.552 -0.223 2.021 0.298 0.000
3 1.028 -0.116 0.423 0.769 0.283 -0.161
4 1.363 0.994 -0.021 0.006 -0.154 0.257
5 -2.035 1.154 1.519 -1.204 0.309 -0.197
6 -2.016 0.740 0.273 -0.180 -0.494 -0.293
7 1.403 0.021 -0.896 -1.160 0.230 0.150
8 2.180 1.369 0.953 0.291 -0.552 -0.254
9 2.239 -0.091 -0.359 -1.458 0.025 -0.414
10 1.058 1.241 -0.592 0.328 0.158 0.155
11 -0.415 0.024 -1.954 -0.442 0.126 -0.098
12 1.713 -2.090 0.514 -0.054 1.413 0.127
13 -1.303 0.196 -1.459 0.164 -0.483 0.267
14 -1.007 -1.895 -0.312 -0.301 -0.479 -0.001
15 -0.789 -0.112 -0.636 1.487 0.179 -0.408
16 -0.701 -2.143 0.258 -0.624 -0.791 0.101
17 -0.719 -2.588 1.115 0.674 -0.236 0.092
18 1.649 1.232 0.986 0.266 -0.659 0.412

In Tabelul 11, metoda de evaluare conventionala arata metoda de evaluare un proiect de cercetare-
dezvoltare prin suma totala a scorurilor index si pentru a defini un clasament prin suma totala a
scorurilor. Din rezultatele AHP si metoda de evaluare conventional, putem intelege diferenta de
clasificare intre Proiectele de cercetare-dezvoltare 2, 4,12, 13, 14, 15, 16 si 17. Deoarece exista proiecte
de cercetare-dezvoltare cu acelasi scor si aceste proiecte au o mica diferenta intre ele, nu este o mare
diferenta intre rezultatele celor doua metode. In ceea ce priveste Proiectul de cercetare-dezvoltare 16.
Exista o diferenta astfel incat clasificarea AHP este a sasea si metoda de evaluare conventional a noua.
In plus, in compararea evaluarii cu analiza componentelor principale, se pare ca diferenta de clasament
nu este destul de mare, dar se recunoaste o diferenta.

5. Construirea unui model de evaluare cercetare-dezvoltare

5.1 Analiza regresiei difuze

Un model de regresie probabilistic este construit in termeni de posibilitate si interpreteaza toate

valorile observate ca posibilitati pe care sistemul ar trebui sa le contina. Apoi, modelul probabilistic de
regresie este, de asemenea redenumit ca un model de regresie probabilistic [6,7]. Cu alte cuvinte,
modelul de regresie probabilistic prevede construirea unui model, astfel incat ar putea sa contina toate
datele observate ale numerelor estimate rezultate din model.
Tabelul 9
Marimi ale evaluarii indicilor in AHP
Indicii evaluarii
1 2 3 4 5 6 7
Marime 0.181 0.181 0.100 0.074 0.100 0.181 0.181

Tabelul 10
Marimi ale proiectului in AHP
Proiectul R&D Indicii evaluarii
1 2 3 4 5 6 7
1 0.073 0.125 0.073 0.032 0.060 0.101 0.176
2 0.046 0.046 0.046 0.061 0.102 0.101 0.034
3 0.029 0.027 0.029 0.061 0.060 0.037 0.034
4 0.020 0.027 0.020 0.032 0.060 0.037 0.034
5 0.073 0.079 0.073 0.032 0.060 0.037 0.161
6 0.116 0.079 0.116 0.032 0.060 0.063 0.093
7 0.019 0.027 0.019 0.032 0.021 0.037 0.034
8 0.019 0.017 0.019 0.032 0.102 0.022 0.034
9 0.019 0.017 0.019 0.032 0.021 0.022 0.034
10 0.019 0.027 0.019 0.032 0.060 0.055 0.034
11 0.046 0.046 0.046 0.032 0.021 0.101 0.034
12 0.019 0.019 0.019 0.103 0.021 0.024 0.034
13 0.073 0.073 0.073 0.032 0.035 0.101 0.034
14 0.107 0.107 0.107 0.061 0.021 0.037 0.034
15 0.076 0.076 0.076 0.061 0.060 0.101 0.034
16 0.120 0.120 0.120 0.061 0.021 0.022 0.034
17 0.106 0.116 0.116 0.103 0.035 0.022 0.034
18 0.019 0.019 0.019 0.032 0.102 0.022 0.034

Ecuatia de regresie probabilistica este scrisa dupa cum urmeaza:

Yj =A1 x1j +A2 x2j +…+Ak xkj =Axj

x1j =1; j=1,2,…m

Unde coeficientul de regresie Ai este un numar difuz de forma triunghiulara Ai =(ai ,ci ) cu centrul
ai si latimea ci . In ecuatia (1), xj este data j
Potrivit extensiei principale, ecuatia (1) se rescrie:
Yj =Axj =(axj ,c|xj |)
Unde |xj |=(|x1j |,|x2j |,…,|xnj |).

Iesirile regresiei probabilistic ecutiei (1), a caror coeficienti sunt numere difuze, rezulta un numar
difuz.
Tabelul 11
Comparatia proiectelor R&D prin cele trei metode
AHP Metoda conventionla Analiza componentului principal
marime clasament scor clasament Primul PC Al doilea PC Al treilea PC
1 0.102 1 27 1 -3.177 1.513 1
2 0.061 9 21 6 -0.472 0.552 9
3 0.037 11 15 11 1.028 -0.116 11
4 0.032 14 12 13 1.363 0.994 13
5 0.079 3 24 3 -2.035 1.154 2
6 0.083 2 25 2 -2.016 0.740 3
7 0.028 17 10 17 1.403 0.021 14
8 0.031 15 11 15 2.180 1.369 17
9 0.023 18 8 18 2.239 -0.091 18
10 0.035 12 13 12 1.058 1.241 12
11 0.050 10 17 10 -0.415 0.024 10
12 0.031 16 11 15 1.713 -2.090 16
13 0.065 5 21 6 -1.303 0.196 4
14 0.064 8 21 6 -1.007 -1.895 5
15 0.065 6 22 4 -0.789 -0.112 6
16 0.065 6 20 9 -0.701 -2.143 8
17 0.066 4 22 4 -0.719 -2.588 7
18 0.033 13 12 13 1.649 1.232 15

Modelul regresiei cu coeficienti difuzi poate fi descris utilizand limite joase axj -c|xj | centru axj si
limite inalte axj +c|xj |. Atunci cand un esantion (yj ,xj )(j=1,2,..,m) cu centru yj si latimea dj este dat ca
numar neclar (yj , dj ), functia membru a coeficientilor neclari este la L(u), si posibilitatea in masura in
care un esantion este inclus in modelul de regresie α, relatia de incluziune intre model si esantioane ar
trebuie sa fie scrisa astfel:
yj +L−1(α) dj ≤ axj +L−1(a)c|xj |
yj -L−1(α) dj ≤ axj -L−1(a)c|xj |

Cu alte cuvinte, modelul regresiei probabilistic este construit pentru a contine toate probele in
model. Aceasta problema duce la o programare liniara.
 Folosind notatiile datelor observate
(yj , xj ), yj =(yj , dj ) xj =(x1j , x2j ,…, xnj ) (j=1,2,…,m) si coeficientii difuzi (a,c), modelul regresiei poate fi matematic
scris in urmatoarea LP problema :∑m j=1 c|x j |

yj +L−1(α) dj ≤ axj +L−1(a)c|xj |

yj -L−1(α) dj ≤ axj -L−1(a)c|xj |
(j=1,2,…,m), c≥0
Unde L(u) este o functie de membru al unui model de regresie probabilistic si este o posibilitate in
masura in care un esantion este inclus in model.
Rezolvarea problemei LP mentionate mai sus, avem regresia probabilistica aratata in Fig.1. Relatia
(3) intre model si date este ilustrata in figura. Cu alte cuvinte, aceasta regresie probabilistica contine
toate datele din latimea ei si rezulta in exprimarea tuturor posibilitatilor care intruchipeaza esantioanele,
care este asa cum sistemul ar trebui tratat. Este posibila in formularea modelului de regresie probabilistic
pentru a trata date non-difuze cu nicio latime de setare dj la 0 in ecuatiile de mai sus.

5.2.Modelul de evaluare R&D

Dupa cum este mentionat mai sus, evaluarea totala a unui proiect de cercetare-dezvoltare este
obtinut in termenii indicilor “Obiective ale cercetarii-dezvoltarii”, “Necesitatea cercetarii-dezvoltarii”,
“Dificultati tehnologice”, “Volum de vanzari asteptat” si “Posibilitatea de a obtine brevete”. Pe de alta
parte, costurile de cercetare-dezvoltare sunt exprimate folosind indexul “Costuri de cercetare-
dezvoltare”. Dar, clasamentul unui proiect de cercetare-dezvoltare este in principal decis de evaluarea
totala a cercetarii-dezvoltarii. Prin intermediul AHP se intelege ca indicii “Obiectivele cercetarii-
dezvoltarii”, “Necesitatea cercetarii-dezvoltarii”, “Volum de vanzari asteptat” si “Posibilitatea de a
obtine brevete” sunt cele mai serios influentate si urmatoarele, indicii “Dificultati tehnologice” si
“Costuri” sunt apreciate.
Aici, vom construi un model de evaluare de cercetare-dezvoltare utilizand un model de regresie
difuz [6-11] pe baza rezultatelor de mai sus. Vom angaja scorul evaluat de AHP ca evaluare totala a
fiecarui proiect (Tabelul 11) si indicilor de evaluare ca o valoarea explicativa (Tabelul 4). Ca rezultat,
urmatoarea evaluare a modelului de cercetare-dezvoltare se obtine:
Y=A0 +A1 X1+A2 X2 +A3 X3 + A4 X4 + A5 X5 + A6 X6 + A7 X7
Unde coeficientul Ai (i=0,1,…,7) are ai si ci ca centru si latimea unui numar triunghiular difuz
Ai =(ai ,ci ), respectiv. Deoarece indicia 1 si 3 au aceeasi valoare pentru toate proiectele, nu este necesar
sa angajam ambii indici in construirea modelului.
Coeficientii regresiei difuze obtinuti sunt exemplificati in Tabelul 12. Ambiguitatea Indexului 6
este mai mare decat a altor indici pentru ca coeficientul c6 ,care este o latime a Indexului 6 este mare.
Exista o diferenta intre AHP si acest model dar trebuie mentionat ca Indicii “obiectiv pentru cercetare-
dezvoltare”,”necesitatea cercetarii-dezvoltarii” si “posibilitatea de a obtine brevete” sunt evaluate
central.
Figura 3 arata valoarea observata si valoarea prezisa.Valoarea prezisa este intre limita superioara si
limita inferioara, iar de asemenea valorile observate se afla in interval. In plus, evaluarea scorurilor
fluctueaza in interval, se constata ca aceste scoruri ar trebui sa aiba o posbilitate de schimbare a ordinii
de prioritate. Relatia dintre ele este clara din fig.3 privind proiectul de cercetare-dezvoltare.
 Tabelul 12
Coeficientii regresiei fuzzy a modelului de evaluare Cercetare-Dezvoltare
i 𝒂𝒊 𝒄𝒊
0 -0.0040 0
1 0.0048 0
2 0.0076 0
4 0.0001 0
5 0.0024 0.0003
6 0.0027 0.0010
7 0.0045 0

6. Concluzii

In zilele noastre sunt numite “varsta cunoasterii” si o companie este evaluata prin proprietatile ei
intelectuale si prin efortul de a dezvolta o noua piata. Proprietatea intelectuala,pe care compania o are,
vine din activitatea de cercetare-dezvoltare. Prin urmare, in aceasta lucrare, ne-am concentrat pe o
anumita companie si am construit un model de evaluare a proiectului de cercetare-dezvoltare. Am
inteles structura latenta si caracteristicile prin intermediul unui component principal analiza si evaluarea
structurii folosind AHP. Utilizand aceste rezultate, modelul evaluarii cercetarii-dezvoltarii care
presupune o evaluare a scorului a fost construit de un model de regresie difuz. Folosind modelul
evaluarii cercetarii-dezvoltarii obtinut printr-o analiza de regresie neclara, acesta poate descrie evaluarea
structurii principalului component de analiza si componentele AHP. Trebuie remarcat ca pe baza
modelului de evaluare Cercetare-Dezvoltare, structura modelului de Cercetare-Dezvoltare este definit in
principal prin “Obiectivul Cercetarii-Dezvoltarii”, “Necesitatea Cercetarii-Dezvoltarii” si “Posibilitatea
de obtine brevete”.

Bibliografie
[1] S. Imoto, Y. Yabuuchi, J. Watada, Building a model to evaluate R&D projects, in: PICMT’05
Portland International Conference on Management
of Engineering and Technology, Portland, USA, July 31–August 4, 2005, (2005), pp. IM001–IM008.
[2] S. Imoto, Y. Yabuuchi, J. Watada, The model’s of selection of project of research and
development construction, in: 14th Intelligent System Symposium, FAN Symposium’04 in Kochi,
October 9, 2004, (2004), pp. P237–P242.
[3] C. Hayashi, T. Suzuki, Social Investigation and Quantity Conversion, Iwanami Shoten, 1997
(in Japanese).
[4] C. Hayashi, T. Komazawa, Quantity Conversion Theory and Data Processing, Asakura Shoten,
1982 (in Japanese).
[5] E. Kinoshita, et al., Theory and Actual of AHP, JUSE Press, Ltd., 2000(in Japanese).
[6] H. Tanaka, J. Watada, Possibilistic linear systems and their application to the linear regression
model, Fuzzy Sets Syst. 27 (1988) 275–289.
[7] J. Watada, Y. Yabuuchi, Fuzzy robust regression analysis, in: Proceedings of FUZZ/IEEE’94:
Third IEEE international Conference on Fuzzy Systems, Florida, USA, June 26–July 2, (1994), pp.
1370–1376.
[8] J. Watada, Convex hull approach to efficient computation of fuzzy regression analysis, in:
Proceedings of The 4th Asia Fuzzy System Symposium, vol. 2, Tsukuba, June 2–3, (2000), pp. 1009–
1014.
[9] J.Watada, Recent development of fuzzy regression model, in: Proceedings of the 6th Czech-
Japan Seminar, Valtice, Czech Republic, September 20– 23, 2003.
[10] Y. Yabuuchi, J. Watada, Fuzzy robust regression analysis based on a hyperelliptic function, J.
Operations Res. Soc. Jpn. 39 (4) (1996) 512–524 (in Japanese).
[11] Y. Yabuuchi, J.Watada, Possibilistic forecasting model and its application to analyze the
economy in Japan, in: Proceedings of Eighth International Conference on Knowledge-Based Intelligent
Information & Engineering Systems, Wellington, New Zealand, September 20–24, (2004), pp. III-
151–III-158.