Sunteți pe pagina 1din 2

Deseori se arunca si pe umerii ei o parte din vina, fiind acuzata pentru imaginea sa instigatoare care a

dus la savarsirea actului hartuitor.

In acest moment, este important de retinut ca nu tu, cea care faci plangerea va trebui sa dovedesti in
fata instantei ca ai fost hartuita, ci acuzatul va trebui sa dovedeasca inadvertenta acuzatiilor tale.
Totusi, decizia instantei se va baza preponderent pe reputatia celor doi (acuzator si acuzat). Deci, daca
nu cauti necazuri, comportamentul tau cu sefii nu trebuie sa fie provocator. Trebuie sa fie clar, de
natura sa nu lase loc la interpretari sau ambiguitati. Multe gesturi sau glume pot fi gresit intelese.
Chiar si garderoba poate "spune" ceva, sa atraga sau sa tina la distanta ... cred ca stii bine despre ce
vorbesc.

In final, da-mi voie sa-ti redau continutul articolului 203 indice 1 din Codul penal: Art. 2031. - (1)
Hartuirea unei persoane prin amenintare sau constrangere, in scopul de a obtine satisfactii de natura
sexuala, de catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera functia
indeplinita la locul de munca, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Hărţuirea sexuală constă în comportamente de ameninţare, constrângere, intimidare, umilire,


realizate de către o persoană împotriva alteia. Aceste comportamente sunt de natură sexuală şi pot fi
verbale, non-verbale sau fizice. De cele mai multe ori, persoana care hărţuieşte abuzează de funcţia
îndeplinită la locul de muncă, cu scopul de a obţine anumite beneficii de natură sexuală din partea
persoanei hărţuite. Efectele unor astfel de comportamente sunt negative, afectează atât persoana
hărţuită, cât şi organizaţia în care aceasta lucrează, în

special pentru că performanţa persoanei scade, iar negocierea aspectelor privind promovarea,
formarea, salarizarea etc. nu rămân procese obiective, ci sunt afectate/influenţate de
comportamentele negative ale persoanei care hărţuieşte.

În multe organizaţii, hărţuirea sexuală există. Îmbracă forme diferite şi ajunge la nivele de gravitate
foarte variate. Modul în care apare, se menţine şi se manifestă depinde de fiecare organizaţie în
parte, de anumiţi parametri precum: dinamica specifică a locului de muncă, numărul şi structura
angajaţilor, sensibilitatea pe care angajatorii, patronii, şefii, managerii, supervizorii o au în privinţa
acestei problematici, cantitatea de informaţie pe care o deţin în privinţa consecinţelor pe care
hărţuirea sexuală le are/le poate avea.

. Forme uşoare: priviri, atingeri, gesturi, limbaj cu conotaţie sexuală – raportată de 12,9% din
populaţia adultă a ţării.
b. Solicitarea de relaţii sexuale prin promisiuni: „invitaţia la întâlniri amoroase, cu promisiunea
angajării sau promovării”, „cererea de relaţii sexuale cu promisiunea unei recompense” – raportată de
1,9% din populaţia adultă a ţării.

Forme grave: ameninţări şi forţarea victimei - „sărut fără permisiune”, „solicitarea de relaţii sexuale,
cu ameninţare”, „încercarea de a avea relaţii sexuale, cu folosirea forţei” – raportată de 1,7% din
populaţia adultă a ţării

O cercetare realizată în SUA indică faptul că, până la 95% dintre femeile care sunt supuse unor acte de
hărţuire sexuală înregistrează o creştere alarmantă a nivelului de stres, însoţit de anxietate, depresie,
migrene, tulburări ale somnului, creşterea sau scăderea în greutate, scăderea vizibilă a performanţei
la locul de muncă. Ele vor absenta mult mai des de la locul de muncă, iar multe dintre ele vor
demisiona sau vor fi concediate, ca rezultat

al refuzului de a răspunde actelor de hărţuire sexuală. La prima vedere, sunt costuri pe care le
suportă angajaţii, dar ele se traduc, implicit, în costuri pentru angajatori.

S-ar putea să vă placă și