Sunteți pe pagina 1din 6

Teză

I. Citeşte cu atenţie următorul text :


Pedagogul: No! ce-i grămakica?
Școlerul: Grămakica iaște...
Pedagogul: No că-z ce iaște? că-z doar nu iaște vrun lucru mare.
Școlerul numai apoi se reculeje și răspunghe: grămakica iaște o știință ghespre
cum lucră limba și lejile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toake
punturile ghe veghere.
Pedagogul: Bravo, mă! prostovane! (îi zic așe doară nu spre admonițiune, ci spre
înghemn și încurajare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se împart
substankivele?
Școlerul: În substankive care se văd și substankive cari nu se văd - reșpeckive
concreke și abstracke!
Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojic și punem cheskiunea
doar: Ați auzit voi, copii, ghespre jăn? Ce iaște jănul?
Școlerul răspunghe: Jănul e cumu-i lucru: masculin, femenin și ekerojen au
neutru, reșpeckive ghe bărbat, ghe femeie și ghe ce nu-i nici bărbat, nici femeie.
Pedagogul: Esemple doară...
Școlerul apoi musai se exprime astfel: Calul îi substankiv masculin; iel se
schimbă în iapă, ș-apoi ghevine femenin.
Pedagogul: No! dar neutru? Neutru! Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin și
iapa femenină, neutru-i catârul, carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar, nici cal:
e catâr, aghică corșitură, ghe îmbele jenuri, și mai gheparke pentru aceea se
conzultă zoologhia, care-i o altă știință naturale După aceea doară, școlerul musai
să fie, în rățiunea să puerilă, eghificat pe gheplin ghe jănurile tuturor
substankivelor. (Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit în slujbă
profesor "ghe pedagojie în jenăre și ghe limba makernă în șpețial". Să-l vedem la
lucru.)”
(I.L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă)

1. Alegeți din text trei cuvinte a căror formă nu respectă normele limbii literare
2. Transcrieți o formulă de adresare neadevată a profesorului către elev.
3. Ilustrați printr-un exemplu, din textul dat, funcția metalingvistică.
4.. Argumentați în ce măsură efortul pedagogului de a explica pe înțelesul
elevilor genul substantivelor și-a atins sau nu scopul, pornind de la constatarea:
După aceea doară, școlerul musai să fie, în rățiunea să puerilă, eghificat pe gheplin
ghe jănurile tuturor substankivelor.
5. Analizați comparativ lecția de gramatică din Amintiri din copilărie (partea a
treia) cu lectia de gramatică din fragmentul dat (8-10 rînduri)
II. Citeşte textul următor şi răspunde cerinţelor:
“2001
3 mai
Prima însemnare cu miza 'terapeutica', una care dovedeste ca durerea începuse, ca boala de
suflet urca în mine si ca incercam o iesire timida si disperata tocmai in directia scrisului ― leac
pe care il administram prosteste, pentru ca el nu are efect in faza acuta, ci doar in remisie si in
convalescenta ―, am facut-o duminica, 7 ianuarie, catre ora 4 dupa-amiaza.
Acum cind recitesc aceasta insemnare, imi dau seama cit de nepregatite sint cuvintele pentru a
exprima destramarea. Tocmai asta e neplacut: cuvintele nu sint apte, in asemenea momente, sa
transmita o stare de alarma care e total incompatibila cu literatura.
Cum se poate schimba «culoarea» unei zile? Te poti vindeca scriind in chiar clipa in care iti
este cel mai greu? Pot eu schimba tonul acestei zile scriind ce scriu acum, pur si simplu scriind?
Sa mai ramin agatat de cuvinte ― inca o propozitie, si apoi inca una ― cu speranta ca ele ma
vor scoate la mal din acest inec in dezgustul de mine? Daca imi spun asta, daca imi scriu, ma
ajut oare?”
( Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă )

6. Încadrați textul dat într-o specie memorialistică.


7. Comentează interogația din text: Cum se poate schimba «culoarea» unei zile?

III. Citeşte cu atenţie următorul text :


„Liceu, - cimitir /Al tinereţii mele/ Pedanţi profesori /Şi examene grele… /Şi azi
mă-nfiori /Liceu, - cimitir /Al tinereţii mele! Liceu, - cimitir/ Cu lungi coridoare
– / Azi nu mai sunt eu/ Şi mintea mă doare… /Nimic nu mai vreau – /Liceu, -
cimitir/ Cu lungi coridoare… /Liceu, - cimitir/ Al tinereţii mele – /În lume m-ai
dat /În vâltorile grele/, Atât de blazat… /Liceu, - cimitir /Al tinereţii mele!” (G.
Bacovia, Liceu)
8. Prezintă-ţi impresiile faţă de poezia lui Bacovia, într-un discurs argumentativ
despre şcoală, arătând în ce măsură te-a şocat atitudinea exprimată sau ai
considerat-o apropiată faţă de propria ta “experienţă” în acest domeniu. (10 – 15
rânduri)
Teză
I. Citește cu atenție textul următor pentru a putea rezolva cerințele:
„ Dar, bineînţeles, pădure fără uscături nu se poate. În decursul celor trei ani
cât am stat la Cantemir , mi s- au ivit şi mie unele mici neplăceri din partea
elevilor, mai ales cu veşnica poveste a copiatului. Într-o zi le spusei şi eu
şcolarilor mei la teza de Filosofie:
— Cine poate să copieze, s­o facă. Dacă­l prind, îi dau nota unu; dacă nu­l
prind, de bună seamă că­i dau nota pe care o merită lucrarea; dar îl rog să mi­o
spună, şi­i făgăduiesc că­i voi menţine nota. La facultate se obişnuieşte să se
aprecieze examenul de licenţă cu calificativul, Magna cum laude”… Eu, dacă va
fi cazul, voi aprecia rezultatul de la lucrarea scrisă, copiată, cu calificativul
„Magna cum fraude”, însă fără consecinţe neplăcute pentru infractor!
După teza de la Filosofie pe trimestrul al ll­lea, am adus caietele, am trecut
notele în catalog şi apoi am întrebat:
— Ei, cine a copiat? V­am spus că, dacă îmi mărturisiţi, vă păstrez nota
obţinută şi ştiţi că obişnuiesc să mă ţin de cuvânt, chiar dacă nu­mi convine
situaţia Freamăt în bănci, câteva şoapte, dar nici o mână ridicată. (...)
Şi se ridică un băiat firav şi palid, Ghidarcea, foarte inteligent, dar cam
delăsător.
— Cum, Ghidarcea, tu ai copiat?
—Am copiat, domnule profesor, răspunse Ghidarcea, aplecându­si capul într­o
parte, ca şi cum ar fi vrut să spună: „Ce era să fac?”
— De ce?
— Nu ştiam subiectul care mi-a căzut!
— Hm! Vedeam eu că te tot fâţâi, te apleci şi te suceşti, dar să- ţi spun cinstit,
eşti cel din urmă pe care l­aş fi bănuit că e în stare să copieze. Ce notă ai la
teză?
— Nouă!
— Oho… Bună! S­o stăpâneşti sănătos, dar cum ştiu că tu eşti băiat deştept şi
bun, cred că n-o să-ți dea voie conștiința să te mulțumești cu o notă pe care ai
obținut-o prin fraudă.”
(Grigore Băjenaru, Bună dimineața, băieți!)
1. Extrage, din textul dat, cel puțin trei termeni, referitori la câmpul semantic al școlii.
2.Explică sensul următoarelor expresii din text: pădure fără uscături nu se poate, cel din urmă
pe care l-aș fi bănuit
3. Menționează tipul de perspecctivă narativă din text.

4. Comentează secvența subiliniată din textul dat: cred că n-o să-ți dea voie conștiința să te
mulțumești cu o notă pe care ai obținut-o prin fraudă
5. Prezintă atitudinea elevului față de învățătură în capitolul Corigența de Mircea Eliade.
II. Citeşte textul următor şi răspunde cerinţelor:

1856
31 decembrie, ora 9 seara. Am devenit cu un an mai în vîrstă, cu doi ani mai
înțelept, cu zece ani mai bogat în experiență. Dacă stau bine și mă gîndesc,
acesta este anul meu de formare și de dezvoltare: din 24 februarie, datează prima
poezie a mea și din 13 martie, primul subiect humoristic, Comitetul paharelor. În
școală sunt pretutindeni stimat și apreciat de profesori, de doi colegi sunt iubit ,
dar de cei mai multi dintre ceilalți urât.”
(T. Maiorescu,
Însemnări zilnice)
6. Încadrați textul dat într-o specie memorialistică.
7. Comentează ultima afirmație din text: În școală sunt pretutindeni stimat și apreciat de
profesori, de doi colegi sunt iubit , dar de cei mai multi dintre ceilalți urât.”

III. Citeşte cu atenţie următorul text :


„Liceu, - cimitir /Al tinereţii mele/ Pedanţi profesori /Şi examene grele… /Şi azi mă-nfiori
/Liceu, - cimitir /Al tinereţii mele! Liceu, - cimitir/ Cu lungi coridoare – / Azi nu mai sunt eu/
Şi mintea mă doare… /Nimic nu mai vreau – /Liceu, - cimitir/ Cu lungi coridoare… /Liceu, -
cimitir/ Al tinereţii mele – /În lume m-ai dat /În vâltorile grele/, Atât de blazat… /Liceu, - cimitir
/Al tinereţii mele!” (G. Bacovia, Liceu)
8. Prezintă-ţi impresiile faţă de poezia lui Bacovia, într-un discurs argumentativ despre şcoală,
arătând în ce măsură te-a şocat atitudinea exprimată sau ai considerat-o apropiată faţă de propria
ta “experienţă” în acest domeniu. (10 – 15 rânduri)