Sunteți pe pagina 1din 74

Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Motto:
“Un organism sănătos este camera de oaspeți a sufletului, un organism
bolnav, o închisoare”. – Francis Bacon

II.4. Simptomatologia
II.5. Examenele paraclinice
II.6. Diagnostic pozitiv și diferențial

1|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

CUPRINS

CUPRINS....................................................................................................................................................2
ARGUMENT...............................................................................................................................................3
PARTEA TEORETICĂ ..................................................................................................................................4
I. Noțiuni de anatomia si fiziologia ficatului .........................................................................................4
II. Clinica afecțiunii. Hepatita ............................................................................................................. 10
II.1. Definiția ................................................................................................................................. 10
II.2. Clasificare................................................................................................................................ 10
II.3. Etiopatogenie......................................................................................................................... 11
II.4. Simptomatologia .................................................................................................................... 12
II.5. Examenele paraclinice ............................................................................................................ 16
II.6. Diagnostic pozitiv și diferențial............................................................................................... 18
II.7. Tratamentul ............................................................................................................................ 20
Evoluția tratamentului ....................................................................................................................... 26
III. Nursing în hepatită ....................................................................................................................... 34
PARTEA SPECIALA .................................................................................................................................. 36
I. Fisa tehnologica – injectia intramusculara (administrarea vitaminelor) ........................................ 36

II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate. 41


Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale................................................................................... 42
CAZUL CLINIC NR. 1 ................................................................................................................. 46
CAZUL CLINIC NR. 2 ................................................................................................................. 54
CAZUL CLINIC NR. 3 ................................................................................................................. 62
CONCLUZII ............................................................................................................................................. 71
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................................... 73

2|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

ARGUMENT

Am ales această temă, îngrijirea bolnavului cu hepatită, din cauza


incidenței crescute a acestei afecțiuni.
Statisticile arată că 60% dintre pacienții care fac hepatită acută cu virusul
hepatitis B au șansa să se vindece în timp, dar aproximativ 40% dintre ei rămân
purtători de virs și, mai devreme sau mai târziu, vor dezvolta hepatită cronică,
ciroză hepatică și/sau cancer hepatic.
Se estimează că 40% din populația lumii a intrat în contact cu VHB și
aproximativ 350 de milioane de persoane sunt infectate cronic cu acest VIRUS.
Astfel infecția cu VHB (și datorită patologiei derivată din ea) reprezintă una din
cele mai importante boli infecțioase din lume. Dintre subiecții cu infecție cronică
virală B 40-60% au replicare virală activă, iar la 5-10% există riscul dezvoltării
cancerului hepatocelular. Pe plan general, infecţia cu VHB constituie a-9-a
cauză de deces în lume, aproximativ un milion de persoane decedând anual ca o
consecinţă directă a acestei infecţii. Prevalenţa geografică a hepatitei virale B
variază larg de la o ţară la alta, România situându-se în zona de endemicitate
medie (5-7%).
Vestea bună este că hepatita cronică virală B poate fi tratată, replicarea
virusului hepatitei B poate fi supresată cu agenți antivirali potenți, chiar dacă sub
semnul emergenței mutantelor rezistente, iar strategiile de creștere a ratei de
eradicare a infecției VHB trebuie perfecționate în continuare.
Infecția cu VHB poate fi prevenită prin imunizarea activă a populației; de
peste 20 ani sunt disponibile mai multe tipuri de vaccinuri, strategiile

3|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

programelor de vaccinare sunt diferite de la o țară la alta. În țara noastră din


1995 vaccinarea nou născuților împotriva hepatitei B a intrat in calendarul
național de vaccinare.
PARTEA TEORETICĂ

I. Noțiuni de anatomia si fiziologia ficatului


DEFINITIE
Ficatul este cea mai voluminoasa glanda a aparatului digestiv, de
culoare rosie-caramizie, situat in loja subdiafragmatica (hepatic), in hipocondrul
drept.

GREUTATE SI DIMENSIUNI
Organ plin, de consistenta ferma, ficatul cantareste la adult 1400-1500g cu
vasele golite si circa 2.000g cu vasele sale umplute cu sange.
Prin volumul si greutatea sa, ficatul reprezinta cea mai mare glanda
secretoare din organism.
Dimensiunile ficatului variaza dupa starea functionala. In faza secretorie,
ziua, ficatuleste mai mic si creste in dimensiuni noaptea, in faza de asimilatie, cand
poate castiga in greutate pana la 500g si chiar mai mult.
Aceste fapte explica predilectia nocturna a unor dureri hepatice.

ASEZARE
Ficatul este asezat in loja subfrenica dreapta, inapoia ultimelor coaste
drepte ; el ocupa hipocondrul drept, partea superioara a epigastrului si partea
interna a hipocondrului stang.

FORMA
Forma ficatului este asemanatoare cu a unui ovoid taiat in jumatate, in
lungul axului mare.

4|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

CONFORMATIA EXTERIOARA SI RAPORTURI


Ficatul prezint doua fete si doua margini. Fata convexa sau superioara
muleaza bolta diafragmei si este in contact cu seroasa diafragmatica, cu seroasa
ultimelor spatii intercostale si coaste drepte si cu seroasa peretelui abdominal
anterior in treimea superioara a epigastrului.
Fata superioara convexa, este despartita prin doua margini: una posterioara
mai groasa si alta anterioara, mai subtire, de fata plan-concava inferioara.
Fata superioara convexa, formeaza in partea posterioara, o parte relativ
plana, de care este despartita printr-o margine stearsa. Fata superioara prezinta
deseori adancituri oblice, transversale – urmele grilajului costal. Aceasta fata este
acoperita de peritoneu formand ligamentul falciform.
Fata inferioara este usor concava si impartita in patru portiuni prin santul
transvers al hilului hepatic si prin cele doua santuri sagitale, formand un „H”
majuscul. Aceste santuri delimiteaza lobul drept, lobul stang, lobul patrat, ventral
si lobul Spiegel, dorsal.
In santul transversal se afla hilul ficatului prin care patrund vasele si nervii
ficatului si ies canalele biliare si limfaticele organului.
In partea ventrala a santului sagital drept este asezata vezicula biliara, iar
prin partea dorsala trece vena cava inferioara.
In santul sagital stang stau: ventral – ligamentul rotund si dorsal –
ligamentul venos Arantius.
Ficatul se gaseste prin fata convexa in raporturi de stransa vecinatate cu
diafragma, pleura diafragmatica si baza plamanului drept, cu ventriculul drept si o
parte din pleura si cu baza plamanului stang.
Prin fata inferioara este in contact direct cu rinichiul drept si glanda
suprarenala dreapta, cu unghiul colic drept, duodenul, regiunea celiaca si cu
stomacul.

5|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Ficatul are doua invelisuri : un invelis seros, pendinte de seroasa peritoneala


(peritoneu visceral) si un invelis propriu - capsula Glisson, care acopera ficatul si
intra la nivelul hilului in interiorul organului, de-a lungul vaselor si cailor biliare.

LIGAMENTE
Ligamentele ficatului sunt : ligamentul falciform, ligamentul coronar si cele
doua ligamente triunghiulare. Ele nu joaca decat un rol secundar in mentinerea
pozitiei ficatului, fiind relativ lungi si permitand ficatului un joc larg sub
diafragma.

STRUCTURA LOBULARA A FICATULUI


Organizarea ficatului oglindeste necesitatile functionale ale acestei glande
cu dubla secretie – interna si externa.
Unitatea anatomica si functionala o reprezinta lobulii hepatici, din a caror
juxtapunere rezulta intreaga glanda.
Lobulii hepatici au o forma prismatica trunchiata spre varf si dimensiuni ce
variaza intre 0,5 – 5 mm. La baza lor, lobulii nu prezinta o demarcatie neta de
lobulii vecini.
Pe masura ce lobulii se ingusteaza spre varf, apar intre ei benzi de tesut
conjunctiv, formand in locurile de unire a mai multor lobuli coloane conjunctive,
stelate la sectiune, denumite spatiile porto-biliare sau spatiile Kiernan. Aceste
spatii conjunctive marcheaza periferia lobulilor si in ele sunt asezate vasele
sanguine si limfatice, canalele biliare si nervii.
Unele cercetari arata insa ca unitatea morfofunctionala a ficatului
este acinul hepatic, alcatuit dintr-o masa informa de hepatocite, dispuse in jurul
unei venule porte (vena axiala).
Lobulii hepatici sunt constituiti dintr-o bogata retea vasculara, in ochiurile
careia se gasesc celule hepatice si dintr-un fin schelet conjunctiv pericelular.

6|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

NOȚIUNI DE FIZIOLOGIA FICATULUI

Prin asezarea sa in calea sangelui provenit din tubul digestiv, pancreas si


splina, prin transformarile chimice numeroase si variate ce au loc la nivelul lui si
prin volumul mare al irigatiei sale sanguine, ficatul ocupa un loc central si
indispensabil in mentinerea vietii. Inlaturarea sa nu este compatibila cu
supravietuirea.
Ficatul ia parte la digestia si absorbtia intestinala prin secretia biliara; joaca
rol important de glanda digestiva.
In ficat au loc degradari si sinteze ale substantelor absorbite, din care nasc
substante noi, necesare consumului energetic si plastic din ficat si din restul
organismului.
Ficatul are rol important in ;
 mentinerea compozitiei plasmatice (homeostazei), oferind proteine nou-
formate;
 mentine nivelul glicemiei;
 transforma grasimile in forme mai usor oxidabile.
 sintetizeaza numerosi fermenti necesari activitatilor proprii, ca si altor
tesuturi;
 degradeaza hormonii circulanti in exces;
 prin bogatia irigatiei sale sanguine, ficatul reprezinta o statie importanta
in reglarea metabolismului apei si a circulatiei de intoarcere, controland debitul
sanguin si crutand astfel inima de un aport rapid si important de lichide;

7|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

 prin acelasi mecanism, de control al debitului sanguin si de reglare a


metabolismului ficatul, opreste patrunderea de substante toxice in organism;
 In perioada embrionara, ficatul reprezinta un organ al hematopoezei.

FUNCTIILE FICATULUI
Functia biliara (biligeneza) – secretia biliara rezulta din activitatile
celulelor Kupffer si celulelor hepatice. Bila se varsa in intestin in cantitati de 600-
1000ml/24 ore.
Sarurile biliare reprezinta cel mai important component al bilei. Ele
indeplinesc mai multe activitati:
-participa la emulsionarea grasimilor in intestin si la stabilirea acestor
emulsii; prin aceasta se mareste enorm suprafata particulelor grase, intensificandu-
se atacul enzimatic. Insasi actiunea lipazei pancreatice este activata de sarurile
biliare.
-au rol important in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K),
absorbtia fierului si calciului alimentar;
-stimuleaza secretia biliara prin actiunea lor coleretica, rol important in
stimularea peristaltismului intestinal si rol de mentinere a echilibrului
microbismului intestinal.

Functia metabolica – se refera la toate substantele nutritive:


- glicogenetica - sintetizeaza glicogenul din glucoza,
scindeaza glicogenul in glucoza, formeaza glicogen din grasimi si acizi aminati;
- adipogenetica – in ficat se depoziteaza grasimi. El
antreneaza grasimile de rezerva din organism in caz de inanitie.
Sintetizeaza grasimi din acizi grasi, transforma glucidele in exces in grasimi si
invers. Joaca rol in esterificarea colesterolului.

8|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

- functia proteinoformatoare consta in sintetizarea de albumine si


globuline, contribuind la mentinerea echilibrului proteinemiei;
sintetizeaza fibrinogenul si protrombina cu rol in coagulare;
- functia ureogena a ficatului – consta in a fabrica uree din acizi
aminati in exces, uzati sau nefolositi in sinteze;
- intervine in metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe, (este depozit de
fier);
- rol in metabolismul apei, regland diureza prin neutralizarea unor
hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretice)
- este depozit de vitamine liposolubile si hidrosolubile. Ficatul reprezinta cel
mai bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%;
- sintetizeaza fermentii – arginaza, ureaza, care intervin in procesele urogene
din ficat; tributiraza, care intervine in arderile acizilor grasi; fosfatazele
si fosforilazele cu rol in fosforilarea grasimilor si glucidelor; transaminaza care
favorizeaza reactiile dintre metionina si colina.
Functia hematopoietica – ficatul formeza hematii in perioada intrauterina a
fatului, fiind in acelasi timp si loc de distrugere a hematiilor imbatranite. Ficatul
are rol in reglarea echilibrului acido-bazic intervenind in transformarea acidului
lactic in glucoza, formarea amoniacului din acizi aminati;
Functia antitoxica – neutralizeaza substantele toxice endogene si exogene;
Functia de termoreglare – ficatul genereaza caldura in stare de repaus.

9|Page
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

II. Clinica afecțiunii. Hepatita

II.1. Definiția
Hepatita este o inflamatie a ficatului, acuta sau cronica. Ficatul este un organ
unic. Este singurul organ care se regenereaza, putandu-se regenera chiar complet.
In cazul altor organe, de exemplu inima, tesuturile bolnave sunt inlocuite cu o
cicatrice, ca si cele de pe piele. Ficatul are capacitatea de a inlocui celulele bolnave
cu noi celule.
Complicatiile pe termen lung ale bolilor hepatice, apar atunci cand
regenerarea este fie incompleta, fie impiedicata de aparitia unui tesut cicatrizat.
Aceasta situatie apare atunci cand, agentii agresivi, cum ar fi virusurile,
medicamentele, bauturile alcoolice etc, continua sa atace ficatul, prevenind
regenerarea completa. Odata tesutul cicatrizat aparut, reversibilitatea acestui proces
este foarte greu de obtinut. O boala caracterizata prin aparitia in cantitate mare a
tesutului cicatrizat este ciroza hepatica. Ciroza hepatica este stadiul final al bolilor
hepatice, fiind urmata de obicei, de aparitia complicatiilor.

II.2. Clasificare
Există următoarele tipuri de hepatite:

 Hepatitele acute sunt cele care evolueaza in mai putin de 3 luni, care
sunt și sunt de tip A,B,C,D,E,F și G.

 Hepatilele virale:
Hepatita virala a (hepatita epidemica)
Hepatita virala b
Hepatita virala c

10 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

 Hepatitele cronice
Hepatita cronica cu virus b
Hepatita cronica cu virus c

 Hepatitele toxice si medicamentoase:


Hepatita toxica
Hepatita alcoolica
Hepatita autoimuna

II.3. Etiopatogenie
Cele mai frecvente cauze care determină apariţia hepatitelor sunt:
1. virusurile hepatitice A, B, C, D (mai rar la noi în tara E, F), mult mai rar
pot fi implicate virusurile Epstein-Barr, Citomegalovirusul
2. medicamentele: Isoniazida, metildopa, nitrofurantoin, chiar si acetaminofen
3. cauze autoimune
4. alcoolul
5. dislipidemiile (asa numita steatohepatită)

Care este modul de transmitere al hepatitei A?

Virusul hepatic A se transmite de la omul bolnav prin apa sau alimente


contaminate. Virusul A se transmite în principal din cauza nerespectării
normelor de igienă: spălarea mâinilor inainte de masă, spălarea fructelor și a
legumelor. AcestVIRUS rezistă în mediul exterior până la câteva săptămâni și
poate ajunge prin fecale în pânza freatică ce alimentează fântânile sau în alte
surse de apă potabilă, de unde ajunge în organismul uman prin intermediul
alimentelor. De aici rezultă din nou importanța respectării normelor de igienă.
De altfel, hepatita A a fost numită și "boala mâinilor murdare".
11 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Care este modul de transmitere al hepatitei virale B?

Virusul B este cel mai contagios virus hepatitic, el rezistă foarte mult în mediul
exterior (până la 2 luni), rezistă la temperaturi de până la 100 grade celsius și
este rezistent la dezinfectantele uzuale de tip alcool sanitar.

Principalele căi de transmitere ale virusului hepatitic B sunt: perfuziile cu sânge


infectat, folosirea unui instrumentar medical nesteril, folosirea unor instrumente
cosmetice perforante nesterile (ex.manichiură, tatuaj, piercing, etc.), contact
sexual neprotejat cu o persoană infectată, de la mamă la făt (în momentul
nașterii sau intrauterin) și prin alăptare.
Care este modul de transmitere al hepatitei virale C?

Virusul hepatitei C se transmite prin aceleași căi ca și virusul B, dar are o


rezistență mai scăzută decât acesta și o capacitate de infectare mai mică.

II.4. Simptomatologia
Simptome si semne comune

Acestea sunt inconstante si de o intensitate variabila. Unele sunt comune


tuturor hepatitelor: icterul, urina inchisa la culoare, scaunele decolorate,
greturile, ficatul sensibil la palpare. Altele sunt functie de cauza: sindromul
pseudogripal in caz de hepatita virala (oboseala intensa, dureri de cap, curbaturi
si dureri articulare); ficatul tare si marit, cu semne de impregnare alcoolica (piele
fragilizata, dureri ale membrelor inferioare, tremuraturi etc.) in caz de hepatita
alcoolica.
Care sunt simptomele hepatitei A?

Evoluția bolii în cazul hepatitei A cuprinde 4 etape:


1. Perioada de incubație: 20-40 zile

12 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

2. Perioada de debut: 3-7 zile


3. Perioada de stare:10-15 zile
4. Perioada de convalescență: 1-3luni.
În perioada de debut, simptomele pot fi de mai multe tipuri: pseudogripale
(cu febră, dureri musculare, greață, vomă, lipsa poftei de mâncare, etc),
dispeptice (cu balonări, dureri surde în hipocondrul drept, senzație de greutate în
stomac etc), astenice (cu oboseală accentuată și apatie), hemoragice (cu
microhemoragii la nivelul pielii și la nivelul gingiilor). Uneori debutul este
direct cu dureri mari în hipocondrul drept și în zona abdominală, alteori primul
semn este icterul (îngălbenirea pielii și a conjunctivelor ochilor), fără alte
simptome.

În urma analizelor de laborator, se remarcă valori crescute ale


transaminazelor, TGO si TGP, ale bilirubinemiei, ale leucocitelor, ale
disproteinemiei, ale VSH-ului. Apar prezenți și anticorpii specifici, după care se
identifică tipul de hepatita.

În perioada de stare, urina devine portocalie-maronie, datorită faptului ca


bila nu mai trece în intestine, ci în sânge, iar fecalele se decolorează, devenind
albicioase. Tot în această etapă, apare icterul (dacă nu a apărut în faza de debut).
În perioada de stare, pacientul începe să se simtă mult mai bine, dispar
balonările și durerile abdominale, îi crește pofta de mâncare).

În perioada de convalescență, toate simptomele dispar, cu excepția


oboselii care apare mai ales la efort.

Care sunt simptomele hepatitei B?

Evoluția bolii în cazul hepatitei B are tot 4 etape:


1. Perioada de incubație: 45-180 de zile
2. Perioada de debut: 7-14zile

13 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

3. Perioada de stare: 14-45 de zile


4. Perioada de convalescență: aproximativ 6 luni.

Simptomele bolii sunt asemănătoare cu cele din hepatita A, cu unele


deosebiri: apar mai intens manifestări dispeptice (balonări, durere în hipocondrul
drept, senzație de greutate la nivelul stomacului), dureri articulare mai ales
noaptea, erupții pe piele, oboseală accentuată, apatie, uneori apar și afecțiuni
cerebrale (tulburări de coordonare, insomnii nocturne, somnolență diurnă etc).

Testele de laborator arată aceleași valori ca la hepatita A, cu excepția


identificării virusului hepatitic B în acest caz.

În cazul hepatitei B, doar 70% dintre bolnavi se vindecă, la restul, boala


evoluează spre hepatită cronică.

Atât în cazul hepatitei A, cât și în cazul hepatitei B, pot să existe purtători


deVIRUS , aparent sănătoși, care să nu prezinte nici un simptom, dar care pot
transmite boala.
Care sunt simptomele hepatitei C?

Perioada de incubație în hepatita C este de 40-180 de zile. Simptomele de


manifestare sunt asemănătoare cu cele din hepatita A și B, în plus apar dureri
osoase și uscăciunea conjunctivei ochilor. Boala se vindecă mai greu, doar 20-
30% din pacienți se vindecă, restul evoluează spre cronicizare.

Hepatita D: virusul este mai agresiv decât celelalte, dar pentru a se


transmite are nevoie de o particulă din virusul B. Forma de manifestare este
asemănătoare cu hepatita B.

Hepatita E și F: se transmite pe cale digestivă, ca și hepatita A.

Hepatita G se transmite parenteral ca și Hepatita B, C și D.


Hepatita acută toxică

14 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Hepatita acută toxică este provocată de intoxicații cu diferite substanțe:


medicamente, compuși chimici, ciuperci otrăvitoare, unele plante medicinale.
Prima măsură de tratament în cazul acestei hepatite este stoparea administrării
substanței toxice.
Hepatita cronică virală

Persistența infecției peste 6 luni duce la cronicizare și la agravarea


simptomelor.
Cum se manifestă hepatita cronică virală?

Tulburările digestive dispeptice se manifestă mai puternic (balonări,


durere și senzație de greutate în hipocondrul drept, flatulență, etc.), starea de
oboseală și apatie este mai accentuată, apar edeme, apar tulburări vasculare cu
puncte roșii mici pe față, piept și umeri și din când în când apare o tentă roșiatică
a jumătății palmei din dreptul degetului mic.

În hepatita cronică, apare fibroză și necroză hepatică și noduli de


regenerare prin care ficatul încerca repararea leziunilor.
Hepatitele cronice

O hepatita este numita cronica atunci cand ea evolueaza pe o durata mai


mare de 6 luni. Cauzele sunt sensibil aceleasi cu cele ale hepatitelor acute.
Simptomele hepatitei acute se regasesc, mai mult sau mai putin de importanta
(dureri abdominale, icter, astenie), in hepatita cronica.
Hepatita cronică nutrițională

Care este cauza hepatitei cronice nutriționale?


Carențe nutriționale, subnutriție, boli metabolice și consum cronic de
alcool. Primul pas în hepatita cronică nutritională este remedierea carențelor
nutriționale, tratarea bolilor metabolice și stoparea consumului de alcool.

Ciroza hepatică este stadiul avansat al cronicizării

15 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

În ciroza hepatică procesele fibrozante și cicatriciale compromit grav


funcțiile hepatice și vindecarea în acest stadiu are loc foarte greu.

II.5. Examenele paraclinice

Cele mai frecvente examene sau explorari efectuate in bolile hepatice sunt
urmatoarele:
Analize si alte explorari pentru hepatita
Pentru a se putea spune despre o persoana ca are diagnosticul de hepatita,
fara precizarea cauzei, in general sunt efectuate urmatoarele explorari:
 ALT
 AST
 GGT
 Bilirubina
 Biopsia hepatica
 Fibrotest
 Actitest
 Fibroscan

Analize pentru depistarea hepatitei B


Se poate spune despre o persoana ca are hepatita B, daca are modificate
explorarile pentru hepatita – mentioante mai sus-, la care se mai pot prescrie in
plus urmatoarele explorari:
 AgHBs
 Ac Hbs
 AgHBe
 AcHBe
 DNA- VHB (viremie pentru virusul B)

16 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Analize pentru hepatita C


Se poate spune despre o persoana ca are hepatita C, daca are modificate
explorarile pentru hepatita – mentioante mai sus, la care se mai pot prescrie in
plus urmatoarele explorari:
 Ac VHC
 ARN- VHC (viremie pentru virusul C)

Analize pentru hepatita autoimuna


Se poate spune despre o persoana ca are hepatita autoimuna daca are
modificate explorarile pentru hepatita – mentioante mai sus-, la care se mai pot
prescrie in plus urmatoarele explorari:
 cresterea gamaglobulinelor
 cresterea imunoglobulinelor G
 cresterea fosfatazei alcaline serice
 cresterea bilirubinei serice
 teste speciale de diagnostic
 anticorpi antinucleari (ANA) in tipul 1 de hepatita autoimuna
 anticorpi antifibra musculara neteda (SMA) in tipul 1 de hepatita
autoimuna
 anticorpi impotriva citoplasmei neutrofilelor (pANCA)
 anticorpi antificat si pancreas (anti SLA/LP)
 anticorpi antificat si rinichi (LKM1) – in tipul 2 de hepatita autoimuna
 IgA anti endomisiun (EMA)
 anticorpi antiactina

17 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Analize pentru ciroza


Pentru diagnosticul cirozei hepatice sunt necesare urmatoarele explorari
 Hemograma – care poate arata scaderea hemoglobinei, leucocitelor si
trombocitelor
 Fibrinogenul – care este scazut
 Protrombina sau INR care sunt scazute
 Albumina serica care poate fi scazute
 Endoscopia digestiva superioara – care poate arataVARICE
esofagiene
 Ecografia abdominala – care poate arata hipertensiune portala, splina
marita sau ascita

II.6. Diagnostic pozitiv și diferențial


Diagnosticul este confirmat prin prelevarile sangvine care arata o crestere
adesea importanta a transaminazelor (enzime hepatice), dovada a distrugerii
acute si tranzitorii a celulelor ficatului, precum si o deviere
a bilirubinei conjugate (produs al hemoglobinei dupa legarea sa de albumina in
ficat) si a fosfatazelor alcaline, dovada biologica a icterului. De asemenea, se
mai cauta in sange, indeosebi la nivelul factorilor coagularii sangvine, intre care
multi sunt elaborati de catre ficat, semnele insuficientei hepatocelulare cu scopul
de a aprecia rasunetul hepatitei asupra functionarii ficatului. Studiul prelevatelor
sangvine orienteaza, de asemenea, spre cauza hepatitei (prezenta de anticorpi
antivirali, de exemplu).

Diagnosticul diferenţial al hepatitei B, C şi D

Pentru a înţelege cum se pune diagnosticul de infecţie hepatică, este


important să se cunoască cum sunt alcătuite virusurile.

18 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Antigenele virusului hepatitei B

Virusul hepatitei B (HBV) constă din-tr-un strat extern, denumit suprafaţă


antigenică a virusului hepatitei B (HBsAG) şi o parte interioară numită miez, ce
alcătuieşte o altă componentă virală, numită „antigen”. O persoană cu infecţie
acută hepatică tip B va avea în sânge HBsAg şi antigene tip „e”, laolaltă cu
anticorpii produşi de corp împotriva acestor antigene. Aceştia sunt o parte din
markerii pentru diagnosticarea infecţiei cuVIRUS hepatic B. Dacă infecţia se
rezolvă, aceşti markeri dispar.

Purtătorii de virus hepatic B


Dacă infecţia nu se rezolvă în interval de cinci luni, persoana devine
purtător deVIRUS hepatic B. Aceasta înseamnă că în sânge se vor găsi
antigenele şi anticorpii împotriva virusului. Testele de virusologie recomandate
de medicii specialişti în hepatologie vor urmări prezenţa mar-kerilor de hepatită
B, precum şi măsurarea cantităţii de virus prezent în sânge, numită încărcătură
virală.
In plus, investigaţiile în cazul purtătorilor de virus hepatic B includ foarte
probabil şi testarea hepatitei D, prin urmărirea anticorpilor specifici produşi de
organism.
Hepatita D
Hepatita D este produsă de un virus defectiv, ce apare numai în urma
infecţiei cu virus hepatic B. Prezenţa virusului la un pacient indică, de obicei, o
infecţie cronică.
Hepatita C
Diagnosticul de hepatită cu virus C (HVC) este pus pe depistarea
anticorpilor împotriva HVC în probele de sânge. Testele au fost introduseîn

19 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

diagnostic datorită dezvoltării ingineriei genetice, care foloseşte metode prin


care genomul HVC (harta ADN] p este clonat şi structura lui este identificată.

Testele diagnostice folosite în prezent detectează anumite antigene ale


porţiunii centrale a HVC şi anumite enzime specifice pentru HVC. Testele
suplimentare sunt făcute pentru a confirma diagnosticul, în cazul în care testele
scre-ening sunt pozitive. Aceste teste folosesc deseori antigene similare testelor
screening, dar implică alte metode de determinare. De exemplu, antigenele pot fi
vizualizate pe benzi din hârtie specială, numite stripuri de nitroceluloză.

II.7. Tratamentul

Tratamentul hepatitei virale B


Tratamentul hepatitei virale B depinde de cât de activ este virusul și dacă
aveți factori de risc pentru apariția leziunilor hepatice de tip cirotic.

Tratamentul hepatitei virale B acute


Tratamentul hepatitei virale B acute depinde de următorii factori:
 dacă ați fost recent infectat/infectată cu virusul hepatitic B
 dacă aveți prezente simptomele infecției acute
 dacă aveți infecție cronică
Dacă nu sunteți vaccinat/vaccinată împotriva hepatitei B și credeți că ați
fost expus/expusă la virus trebuie să vi se administreze imunoglobulină anti-
hepatitică B și apoi să vă vaccinați. Este important să vi se administreze acest
tratament în primele 7 zile după ce v-ați înțepat cu un ac posibil contaminat sau
în primele 2 săptămâni după ce ați avut un contact sexual presupus infectant.
Eficacitatea acestui tratament este mai mare cu cât este administrat mai aproape
de momentul evenimentului potențial infectant.

20 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Dacă aveți deja apărute simptomele infecției acute, nu este de regulă


necesar tratament antiviral. Simptomele se vor ameliora prin repaus fizic,
alimentare echilibrată, consum de lichide în cantitate suficientă și evitarea
consumului de băuturi alcolice sau a medicamentelor care pot leza suplimentar
ficatul. În unele cazuri însă poate fi necesară administrarea de medicamente
pentru tratamentul infecției acute dar doar în cazurile în care afectarea este foarte
importantă.
De asemenea, pentru persoanele care suferă de hepatită virală B acută care
prezintă greață și vărsături severe și deshidratare importantă este necesară
internarea în spital pentru administrare intravenoasă de fluide.

Tratamentul hepatitei virale B cronice


Tratamentul depinde de cât de activ este virusul în organism și de riscul
de a prezenta lezare hepatică importantă. Obiectivul terapeutic al tratamentului
este acela de a opri lezarea hepatică și de a împiedica virusul să se multiplice,
prevenind astfel evoluția bolii către ciroză sau cancer hepatic. În funcție de tipul
deVIRUS , medicul stabilește medicamentul sau o asociere de medicamente
având în vedere și cantitatea de virusuri din sânge și de gradul afectării ficatului.
Scopul tratamentului hepatitei B este de a nu se mai detecta virusul în sângele
persoanei infectate și ca sistemul imunitar al organismului să preia controlul
asupra infecției virale.
Medicamentele folosite în tratamentul hepatitei B sunt:
Interferonul alfa
 Interferon alfa susține sistemul imunitar în combaterea virusului.
Interferonul alfa trebuie injectat cu regularitate. Dintre tipurile de interferon alfa
utilizate în prezent, pentru interferonul pegylat alfa (Interferon PEG) este
necesară administrarea unei singure injecții pe săptămână. Tratamentul durează
de obicei între șase și douăsprezece luni. Tratamentul cu Inteferon se utilizează

21 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

doar în anumite etape de evoluție ale hepatitei virale B cronice, prin urmare nu
are o aplicare foarte frecventă. Interferonul poate determina reacții adverse cum
ar fi: febră, cefalee sau căderea părului. De asemenea, în unele cazuri pot să
determine tulburări mentale sau pot să agraveze tulburările mentale dacă acestea
există deja.
Virostatice
 Aceste medicamente împiedică înmulțirea virusului în celula hepatică.
Dintre virostatice fac parte următoarele substanțe active: Lamivudină, Entecavir
și Telbivudină. Acestea sunt numite analogi nucleozidici. De asemenea,
virostatice sunt și Tenofovir și Adefovir dipivoxil, care se numesc analogi
nucleotidici. Dacă pacientul suferă deja de ciroză hepatică nu se poate
administra interferon ci doar virostatice.
După orice tip de tratament disponibil în prezent pentru hepatita virală B,
virusul hepatitic B se poate reactiva, iar semnele și simptomele bolii pot să
reapară.
În cazul în care afectarea hepatică este foarte importantă ca urmare a
hepatitei și poate fi pusă în pericol viața pacientului, va fi necesară efectuarea
transplantului hepatic. De asemenea, transplantul hepatic va fi necesar și în
rarele cazuri de hepatită virală B acută cu evoluție foarte rapidă (fulminantă)
aceasta fiind simgura modalitate de tratament disponibilă.

Tratamentul hepatitei virale C


Tratamentul pentru hepatita virală C poate fi administrat sau nu în funcție
de:

 cât de afectat este ficatul


 existența altor boli concomitente
 cantitatea de virus hepatitic C din organism
 genotipul virusului hepatitic C infectant

22 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Este nevoie imediată de tratament după diagnosticul hepatitei virale


C?
Dacă a fost stabilit diagnosticul de hepatită virală C nu înseamnă neapărat
că persoana necesită tratament sau că poate beneficia de pe urma tratamentului.
Este important să se facă în primul rând o evaluare a modului în care boala
progresează și dacă pacientul are nevoie de tratament sau de o perioadă mai
lungă de evaluare. Decizia de a trata și tratamentul propriu-zis depind de o serie
de factori enumerați anterior. De asemenea, neîncrederea pacienților în
modalitățile de tratament existente și/sau dorința acestora de a aștepta metode
noi de tratament pot fi alți factori de amânare a tratamentului imediat după
diagnosticare.

Cât de des ar trebui monitorizați pacienții cu hepatită virală C?


Un pacient infectat cu VHC care nu primește tratament imediat după
diagnosticare trebuie să fie monitorizat frecvent și tratat dacă boala de ficat
progresează.

Cum este tratată hepatita virală C acută?


Majoritatea persoanelor care au hepatită virală C acută nu sunt tratați
deoarece nu știu că sunt infectați și nu sunt diagnosticați în acest stadiu. Dacă o
persoană știe sau suspectează că a fost expusă la virus (de ex. un medic sau
asistent medical care s-a înțepat cu un ac contaminat) diagnosticul de hepatită
virală C acută poate fi stabilit imediat. Majoritatea acestor persoane
diagnosticate beneficiază de tratament medicamentos, pentru a preveni
cronicizarea infecției deși încă nu s-a ajuns la un consens referitor la momentul
începerii tratamentului și durata acestuia.

Cum este tratată hepatita virală C cronică?

23 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Dacă testele de sânge și biopsia hepatică arată prezența infecției cronice


dar nu există afectare hepatică, este posibil ca medicul să nu recomande
tratament imediat. Dacă însă este evidențiată afectarea hepatică medicul poate
recomanda o asociere de medicamente care să lupte împotriva virusului
infectant. În SUA și în anumite țări din Europa, pentru tratamentul infecției cu
virus hepatitic C din genotipul 1 se administrează timp de 24 – 48 săptămâni de
tratament cu interferon în asociere cu ribavirină și cu un antiviral (numit și DAA
sau inhibitor de protează, de ex. boceprevir sau telaprevir, etc.). În alte țări,
protocolul include injecții cu interferon împreună cu ribavirină timp de 48 de
săptămâni. Tratamentul cu interferon este administrat pentru a crește răspunsul
imun al organismului împotriva virusului și prin aceasta eliminarea completă a
virusului.

Este posibilă vindecarea de hepatită virală C fără tratament?


Din motive încă necunoscute, 15-25% din persoane, elimină virusul
infectant fără tratament. În orice caz dacă pacienții refuză tratamentul medicul
va recomanda monitorizarea frecventă a cazului și efectuarea biopsiei hepatice la
intervale de 4-5 ani pentru a determina periodic starea de afectare a ficatului.

Care este tratamentul în caz de reacutizare a bolii sau de lipsă a


răspunsului terapeutic la terapia administrată?
În cazul în care tratamentele administrate nu au avut efectul terapeutic
dorit medicul poate recomanda utilizarea altor tratamente. Decizia de a re-trata
se va baza pe cât de bine a fost tolerat tratamentul deja administrat și pe efectul
terapeutic pe care acest tratament l-a avut. Pacientul trebuie să discute cu
medicul curant despre posibilitatea de re-tratare în caz de reacutizare a bolii sau
de lipsă a răspunsului terapeutic la terapia administrată anterior.

Care este tratamentul în cazul în care boala se agravează?

24 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Deteriorarea gravă a ficatului determinată de hepatita virală C cronică se


instalează în cel puțin 20 ani de la infectare. Dacă hepatita virală C cronică
continuă să se agraveze, poate determina ca ficatul pacientului să nu mai
funcționeze deloc, acest stadiu purtând numele de insuficiență hepatică în stadiu
terminal. În acest caz, transplantul hepatic este singura modalitate prin care viața
pacientului poate fi prelungită. În cazul în care pacientul continuă să consume
băuturi alcoolice, să își injecteze intravenos droguri utilizând în comun aceleași
ace sau suferă de depresie majoră sau alte boli mentale, transplantul hepatic nu
este o opțiune. Mulți pacienți care suferă de hepatită virală C cronică nu vor
muri din cauza bolii. Cu toate acestea, 1-5% dintre aceștia vor muri din cauza
deteriorării grave a ficatului determinată de virusul hepatitic C. Chiar în cazul
efectuării transplantului hepatic, ca ultimă modalitate de tratament, pot să apară
complicații care să determine decesul pacientului.

Ce poate face o persoană infectată cu VHC ca să aibă grijă de ficatul


său?
Persoanele care suferă de hepatită virală C cronică trebuie monitorizate în
mod regulat de către un medic cu experiență în managementul terapeutic al
hepatitelor virale. Persoanele care suferă de hepatită virală C cronică trebuie să
evite consumul de băuturi alcoolice, acestea putând provoca lezarea
suplimentară a ficatului. Trebuie de asemenea să mențină o dietă sănătoasă și să
facă sport/mișcare în mod regulat pentru e evita apariția obezitatății. De
asemenea, trebuie să discute cu medicul curant înainte de a lua orice
medicamente și/sau suplimente alimentare, pentru că acestea pot afecta în mod
suplimentar ficatul. Toate persoanele cu infecție cronică cu VHC care nu
prezintă anticorpi împotriva virusurilor hepatitice A și B trebuie să fie vaccinate
împotriva acestor 2 infecții virale.

25 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Evoluția tratamentului
Când a devenit disponibil tratamentul pentru hepatita virală C
cronică?
Imediat ce virusul hepatitei C a fost identificat pentru prima dată,
medicația a devenit disponibilă în SUA, sub forma interferonului alfa, în 1991.

Cum a evoluat standardul de tratament?


În 2001, standardul de îngrijire era format din injecții săptămânale cu
interferon împreună cu pastile de ribavirină administrată oral de două ori pe zi
timp de 24-48 de săptămâni. Dubla terapie cu interferon-ribavirină determină
răspuns virologic susținut (SRV) la aproximativ 80% din cei infectați cu
genotipul 2 sau 3 al VHC și la aproximativ 50% din cei infectați cu genotipul 1al
VHC. Deși este eficace în unele cazuri, dubla terapie este însă dificil de tolerat și
asociază multe efecte secundare cum ar fi simptome de răceală, inclusive febră
și dureri musculare, oboseală și tulburări de dispoziție.

Cât de eficace este dubla terapie?


Dubla terapie cu interferon și ribavirină determină eliminarea virusului
din corp la aproximativ 65% din cei cu cazuri ușor de tratat (cum ar fi cei
infectați cu genotipul 2 sau 3 al VHC) și la 40-50% dintre cei cu infecții dificil
de tratat (cum ar fi cei infectați cu genotipul 1 al VHC). Chiar dacă în unele
cazuri este eficace, dubla terapie este dificil de tolerat de către pacient și are
efecte secundare cum ar fi simptome de răceală, inclusive febră, oboseală și
tulburări de dispoziție. Este posibil ca multe persoane nu mai tolereaze și/sau să
nu mai dorescă să își injecteze interferon.

Cum acționează terapia directă antivirală (DAA)?

26 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Medicamentele DAA (boceprevir și telaprevir) au fost utilizate în asociere


cu interferon și ribavirină pentru tratarea infecției cu genotipul 1 al VHC, care
este considerat mai greu de tratat. Aceste medicamente sunt inhibitori ai
proteinei HCV numită NS3, o enzimă de care virusul are nevoie pentru a
produce noi copii ale sale în celulele infectate (inhibitori de protează).
Medicamentele din categoria DAA opresc multiplicarea virusului, acest efect
cumulându-se cu creșterea răspunsului imunitar al organismului împotriva VHC
determinată de administrarea de interferon și ribavirină.

Care sunt principalele efecte secundare ale diferitelor terapii


împotriva virusului hepatitic C?
În funcție de medicamentele utilizate, principalele efecte secundare care
pot să apară sunt, după cum urmează:

Interferon
 simptome asemănătoare gripei (cefalee, stare de oboseală, febră,
frisoane, dureri musculare)
 dureri articulare la nivelul spatelui și al principalelor articulații (de ex.
umăr, genunchi, etc.)
 simptome ale tulburărilor gastro-intestinale (greață, dureri abdominale,
diaree)
 insomnie
 depresie
 scăderea numărului celulor sanguine

Ribavirină
 simptome asemănătoare gripei (cefalee, stare de oboseală, febră,
frisoane, dureri musculare)
 simptome ale tulburărilor gastro-intestinale (pierderea poftei de
mâncare, greață, vărsături, diaree)
27 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

 scăderea numărului celulor sanguine


 insomnie
 depresie

Boceprevir
 simptome asemănătoare gripei (stare de oboseală, frisoane, slăbiciune
musculară)
 scăderea numărului celulor sanguine
 simptome ale tulburărilor gastro-intestinale (greață, vărsături, diaree,
senzație de gust metalic în gură)
 insomnie
 căderea părului

Telaprevir
 erupții pe piele
 senzație de mâncărime a pielii
 scăderea numărului celulor sanguine
 simptome ale tulburărilor gastro-intestinale (greață, hemoroizi, diaree)
 stare de oboseală

Simeprevir în asociere cu interferon și ribavirină


 erupții pe piele ca urmare a creșterii sensibilității acesteia la lumina
soarelui
 senzație de mâncarime a pielii
 greață
 dureri musculare

28 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Sofosbuvir în asociere cu ribavirină sau sofosbuvir în asociere cu


interferon și ribavirină
 simptome asemănătoare gripei (stare de oboseală, cefalee)
 greață
 insomnie
 senzație de mâncarime a pielii
 scăderea numărului celulor roșii sanguine
Pacienții trebuie să își anunțe imediat medicul curant în cazul în care
observa apariția oricărui efect secundar.

Cum pot fi făcute tolerabile efectele secundare ale tratamentelor


împotriva virusului hepatitic C?
Există o serie de lucruri pe care le puteți face pentru ameliorarea multora
dintre efectele secundare ale tratamentelor împotriva virusului hepatitic C. În
cazul apariției febrei sau durerilor musculare sau articulare la câteva ore după
administrarea injecției cu interferon, este recomandabil ca administrarea acesteia
să se facă seara înainte de culcare. De asemenea, cu 30-60 minute înainte de
administrare pacientul poate să ia o doză de paracetamol sau de ibuprofen dar
numai după ce a discutat despre aceasta cu medicul său curant. În cazul apariției
depresiei pacientul trebuie să ia imediat legătura cu medicul curant și să discute
cu acesta, deoarece poate fi necesară prescrierea unui medicament antidepresiv.
De asemenea, pacientul trebuie să facă exercițiu fizic, să doarmă destul și poate
încerca să practice exerciții de relaxare. În cazul în care apar probleme cu
stomacul, pacientul poate să ia medicamentele în timpul mesei. De asemenea, în
cazul apariției manifestărilor de greață sau diaree pacientul trebuie să se
adreseze medicului pentru prescrierea unor medicamente care să amelioreze
aceste simptome. Pentru ameliorarea efectelor secundare ale terapiilor împotriva

29 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

virusului hepatitic C pacientul trebuie să discute cu medicul său curant înainte de


a lua orice medicament.

Medicația de ultimă oră este în ultimul stadiu de cercetare


Este posibil să se trateze infecția VHC fără să fie necesare injecțiile
săptămânale cu interferon? Cercetătorii studiază dacă infecția cu VHC poate fi
tratată pe cale orală fără să fie necesare injecțiile săptămânale cu interferon.
Primul succes al tratamentului fără interferon a fost observat în în 2011 în cadrul
unui studiu clinic , primele astfel de terapii fără interferon putând fi disponibile
de la începutul anului 2015.

Principii de tratamente naturiste

Pacientii cu afectiuni hepatice necesita o alimentatie corecta pentru a


preveni complicatiile si malnutritia. Supravegherea atenta a regimului alimentar
si adoptarea unui stil de viata echilibrat sunt esentiale in tratamentului bolilor
hepatice.

Prin recomandarile de mai jos se urmareste excluderea din stilul de viata


a factorilor care pot leza testul hepatic:
1. Bauturile alcoolice de orice tip trebuie evitate complet. In caz contrar,
ciroza hepatica apare frecvent si poate duce la deces.
2. Folositi cu prudenta si numai la recomandarea doctorului
medicamentele, indeosebi cele hepatotoxice precum paracetamolul.
3. Evitati expunerea la substante toxice (diluanti, vopseluri, combustibili,
metale grele, etc).
4. Evitati surmenajul, stresul excesiv, eforturile fizice mari. Efortul fizic
moderat si respectarea programului zilnic de odihna sunt benefice.

30 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

5. Mentineti greutatea normala a corpului pentru a preveni acumularea


excesiva de grasime in tesutul hepatic.
6. Serviti cinci mese pe zi (3 mese principale si 2 gustari intermediare) la
ore regulate. Atat mesele copioase cat si 'saritul peste mese' trebuie evitate.
7. Alimentele se consuma la temperatura corpului, cu masticatie corecta.
8. Regimul are la baza consumul de alimente proaspete, in cantitati
corespunzatoare si gatite dietetic prin fierbere, la cuptor sau pe gratar.
9. Se renunta la alimentele preparate prin prajire sau afumare,
condimentate excesiv, conservate sau aditivate chimic. Evitati consumul excesiv
de alimente grase sau dulci si reduceti aportul de ioni de sodiu (din sare de
bucatarie, bicarbonat de sodiu, etc).
10. Pentru prevenirea complicatiilor urmati intocmai recomandarile
medicului gastroenterolog si monitorizati evolutia vindecarii prin controale
medicale periodice.

Exemple de alimente:
- Paste fainoase din faina integrala bine fierte, cereale integrale, orez
brun;
- Legume proaspat preparate, sauteuri, salate asezonate cu ulei de masline
si zeama de lamaie. Se evita consumul de castraveti, gulii, varza, vinete, ceapa,
usturoi, muraturi sau cartofi prajiti;
- Fructe proaspete, bine coapte. Se exclud insa nuci, alune, migdale,
smochine, curmale;
- Carne fara grasime de vita sau pasare (fara piele), peste proaspat sau
congelat. Se evita carnea grasa sau prajita, mezelurile, carnea tocata si
condimentata, icrele si pestele gras;
- Oua preparate numai prin fierbere, maxim 2 pe saptamana. Se evita
ouale in litiaza biliara;

31 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

- Lapte degresat, iaurt si branza sau cas desarate, se evita branzeturile


fermentate;
- Grasimi vegetale (ulei de masline sau floarea soarelui), maxim 50
grame/zi. Se evita prajeli, maioneza si grasimi animale precum untura, seu,
slanina;
- Se pot consuma condimente blande precum patrunjel, marar, leustean,
dafin, cimbru, telina sau zeama de lamaie. Se evita consumul de piper, ardei iute,
mustar, hrean;
- Se pot consuma in cantitati reduse miere de albine, marmelada, magiun
sau prajituri preparate din aluat uscat. Se exclud prajituri cu unt, cacao, frisca
sau multe galbenusuri de ou, cozonacul, clatitele si gogosile precum si ciocolata
si inghetata;
- Hidratarea prin aport de apa plata, ceai hepatic, sucuri naturale de fructe
este benefica. Este permis consumul unei cesti de cafea naturala pe zi. Se evita
orice tip de bautura alcoolica si bauturile cu indulcitori, coloranti si alti aditivi
chimici. In plus, incepand cu varsta de 40 de ani efectuati anual o ecografie
abdominala precum si o endoscopie digestiva superioara la intervale de 3 ani,
respectiv o colonoscopie la intervale de 5 ani pentru a depista si trata la timp
eventualele afectiuni cu localizare la nivelul abdomenului sau tubului digestiv.

Plante hepato-regeneratoare dintre care: armurariu, sunătoare, cicoare,


anghinare, rostopască, gențiană. Acestea ajută la formarea de noi celule hepatice,
au efect antiinflamator hepatic, inhibă dezvoltarea virală și susțin activitatea
hepatică. Se pot utiliza în amestec și se beau 3 căni pe zi timp de 6 luni cu 3
săptămâni pauză. Sunt utile în toate formele de hepatită virală, atât acută, cât și
cronică.

Maceratele glicerinice din mlădițe de rozmarin și radicele de porumb au


efect benefic în insuficiență hepatică. De asemenea, ele ajută la scăderea
colesterolului și a trigliceridelor, ușurând funcțiile hepatice.
32 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Dintre plantele detoxifiante amintim aloe vera care se poate consuma sub
formă de suc sau gel câte 3 linguri pe zi. Ajută la detoxifierea ficatului și prin
aceasta, ficatul își poate relua funcțiile.

Produsele apicole au rol important în regenerarea celulei hepatice: cele


mai des utilizate sunt mierea de albine și polenul. Se consumă 2 lingurițe de
miere de albine și 2 lingurițe de polen, dimineața, pe stomacul gol. Propolisul de
asemenea are proprietăți antivirale și imunostimulatoare.

Dintre remediile puternic imunostimulatoare utile în hepatite amintim


cătina (sub formă de suc sau ulei de cătină, în cure de 20 zile cu 10 zile pauză) și
echinaceea care are și efect antiviral (se consumă 2-3 căni pe zi timp de 21 de
zile cu 10 zile pauză).

Sucurile de fructe și legume sunt foarte importante în refacerea ficatului


atât pentru efectul vitaminizant și remineralizant al organismului, cât și pentru
stimularea sistemului imunitar, ajutând organismul să lupte împotriva infecției.
Cele mai indicate sunt: sucul de frunze de pătrunjel (se obține din 2 legături de
frunze de pătrunjel la un pahar de apă de izvor cu ajutorul unui blender sau
mixer electric), sucul de mere și morcovi (se consumă în cure de 10 zile pe
lună).

Dieta are un rol esențial în tratarea hepatitei. Se elimină din alimentație


aditivii sintetici (coloranți, conservanți etc.), produsele conservate, alcoolul,
tutunul, carnea, grăsimile, alimentele prăjite. Acestea suprasolicită ficatul și
îngreunează procesele de regenerare. Se consumă cât mai multe fructe și legume
crude sub formă de salate

Și nu în ultimul rând odihna este foarte importantă în afecțiunile hepatice.


Bolnavul trebuie să evite orice suprasolicitare fizică și psihică și să se
odihnească cât mai mult pentru a ajuta procesele de regenerare.

33 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

III. Nursing în hepatită


Ingrijirea pacientilor cu hepatita
Abandonarea consumului de alcool!
Consumul unei cantitati excesive de bauturi alcoolice este principala cauza
de ciroza hepatica. In cazul diagnosticarii cu ciroza hepatica, este extrem de
important renuntarea completa la consumul de bauturi alcoolice, chiar daca
consumul de bauturi alcoolice nu este cauza cirozei hepatice. Daca nu se renunta
complet, afectarea hepatica progreseaza mult mai repede.

Modificarea dietei
Modificarea dietei poate fi necesara, cum ar fi de exemplu reducerea cantitatii de
sare si de proteine din dieta zilnica. Daca organismul retine lichide, cea mai
importanta modificare in dieta este reducerea cantitatii de sodiu ingerate, prin
reducerea cantitatii de sare din dieta zilnica. Persoanele cu afectare hepatica au
tendinta de a retine sodiu. Acest fapt poate contribui la acumularea de lichid in
cantitatea abdominala (ascita), cea mai comuna complicatie a cirozei.

Daca pacientul prezinta riscul de a dezvolta encefalopatie hepatica (alterarea


functiilor mentale) datorita afectarii hepatice avansate, medicul poate recomanda
limitarea temporara a cantitatii de proteine din dieta zilnica. Totusi, sunt
necesare proteine in dieta pentru a fi bine hranit, dar se recomanda ca, cele mai
multe proteine din dieta sa fie asigurate din vegetale (preferabil fata de

34 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

proteinele animale). Se recomanda, de asemenea, evitarea consumarii unor


cantitati mari de proteine la un o singura masa.

Evitarea medicamentelor daunatoare


Anumite medicamente, incluzand acetaminofen (paracetamol) si medicamentele
antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen), pot accelera afectarea
hepatica in cazul pacientilor care sufera de ciroza hepatica. Acestea cresc, de
asemenea, riscul de sangerare variceala la pacientii care auVARICE la nivelul
tractului digestiv. Trebuie consultat medicul specialist pentru alte alternative
medicamentoase sigure.

Anumite medicamente prescrise pentru tratarea altor afectiuni pot fi daunatoare


la pacientii care sufera de ciroza hepatica. Medicul specialist gastroenterolog,
care are in observatie pacientii cu ciroza hepatica, trebuie sa fie informat asupra
tuturor medicamentelor pe care le iau acesti pacienti.

Imbunatatirea starii generale de sanatate


Urmarea altor pasii care imbunatatesc starea generala de sanatate sunt de ajutor
si la ameliorarea simptomelor cirozei hepatice.
Abandonarea fumatului. Imbunatateste starea generala de sanatate, ceea ce
ajuta la a fi un bun candidat pentru transplantul hepatic, in cazul in care va fi
necesar.
Medicii incurajeaza pacientii sa ia multivitamine. Nu trebuie luate produse care
contin fier, doar daca medicul specialist le recomanda si nu trebuie luate
suplimente de fier.
Periajul dentar zilnic evita problemele de natura stomatologica care pot duce la
aparitia infectiilor dentare (abcese).
Se recomanda vaccinarea impotriva urmatorile agentii infectiosi:
- influenza (agentul microbian care determina gripa). Se recomanda vaccinarea

35 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

antigripala anual. Persoanele cu ciroza au un risc crescut de a dezvolta


complicatii serioase ale gripei.
- hepatita A si hepatita B pneumococ. Acesta poate determina pneumonia sau
infectii abdominale (peritonite). Trebuie consultat medicul specialist cand
trebuie facuta revaccinarea.

PARTEA SPECIALA

I. Fisa tehnologica – injectia intramusculara (administrarea vitaminelor)


Procedura de lucru

Injectia musculara introduce substanta medicamentoasa adnac in tesutul


muscular. Aceasta cale de administrare permite o actiune rapida prin absorbtia in
circulatia sistemica. Administrarea intramusculara este aleasa atunci cand
pacientul nu poate inghiti medicatie orala, cand este prea iritanta gastric.

Deoarece tesutul muscular are mai putini senzori nervosi permite administrarea
de substante iritante.

Locul de injectare trebuie ales cu multa grija, se va face si in functie de


constitutia fizica a pacientului. Se evita zonele cu edeme, iritatii, semne din
nastere, echimoze. Injectiile intramusculare sunt contraindicate pacientilor care
prezinta tulburari ale mecanismelor de coagulare, dupa terapii antitrombotice, in
timpul unui infarct miocardic.

Injectia intramusculara se efectueaza prin tehnica sterila.

Materiale necesare:

 medicatia prescrisa de medic comparata cu cea ridicata de la farmacie


 seruri pentru dizolvat
36 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

 seringa
 ac
 manusi
 comprese
 paduri alcoolizate

Medicatia prescrisa trebuie sa fie sterila. Seringa si acul trebuie alese adecvat
(pentru injectia intramusculara acul trebuie sa fie mai lung , in functie de tesutul
adipos al pacientului, de locul ales pentru injectie, si cu un calibru potrivit pentru
vascozitatea substantei de injectat).

Pregatirea echipamentului:

 se verifica medicatia prescrisa ca data de expirare, coloratie , aspect


 se testeaza pacientul sa nu fie alergic , in special inaintea administrarii
primei doze
 daca medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteaza, se sparge si se trage
doza indicata, scotand aerul din seringa. Apoi se schimba acul cu unul
potrivit pentru injectare intramusculara
 daca medicamentul este in flacon sub forma de pudra, se dezinfecteaza
capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul , se trage doza indicata, se
scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectia intramusculara
 tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se
dezinfecteaza capacul flaconului se introduce acul, seringa se umple cu
aer, tragand de piston, aceea cantitate echivalenta cu doza care trebuie
extrasa din flacon, se ataseaza apoi la acul din flacon si se introduce aerul,
se intoarce flaconul si seringa se va umple singura cu cantitatea
necesara
 alegerea locului de injectare in injectia intramusculara trebuie facuta cu
grija. Acest loc poate fi muschiul deltoid ( se poate localiza foarte usor pe
37 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

parea laterala a bratuli, in linie cu axila), muschiul dorsogluteal ( poate fi


usor localizat impartind imaginar fesa cu ajutorul unei cruci, rezultand
patru cadrane.Cadranul superior si exterior este muschiul cautat),
muschiul ventrogluteal( poate fi localizat prin linia imaginara ce trece prin
extremitatea superioara a santului interfesier) si muschiul de pe fata
antero-externa a coapsei( vastus lateralis).

Administrarea:

 se confirma identitatea pacientului


 se explica procedura pacientului
 se asigura intimitate
 se spala mainile, se pun manusile
 se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai
facut recent injectii intramusculare
 la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de
administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero
laterala a coapsei
 se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare
 se stimuleaza zona de injectare prin tapotari usoare
 se sterge cu un pad alcoolizat prin miscari circulare
 se lasa pielea sa se usuce
 se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mainii nedominante
 se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul
ca urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze
muschiul
 se introduce printr-o singura miscare, repede , acul prin piele , tesut
subcutanat, pana in muschi

38 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

 se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica


daca nu vine sange. Daca apare sange, se va retrage acul si se va relua
tehnica
 daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a
permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia
 dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus
 se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor
pentru a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua
atunci cand este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)
 se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru
a observa eventualele sangerari sau reactii locale
 daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz
de echimoze
 se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de
ora administrarii
 nu se va recapa acul
 se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Consideratii speciale:

 la pacientii care au tratament indelungat intramuscular se va tine o


evidenta clara a zonelor de injectare pentru a le roti
 la pacientii anxioasi se poate tine gheata cateva secunde pe zona de
injectare inainte de adminstrare, pentru a anestezia intrucatva locul
 se incurajeaza pacientul intotdeauna sa relaxeze muschiul pentru ca
injectarea intr-un muschi incordat este dureroasa
 injectia intramusculara poate distruge celule musculare determinand astfel
cresteri ale nivelului CK (creatinkinaza) care pot duce la o confuzie,

39 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

deoarece aceeasi crestere poate indica un infarct miocardic. Pentru a


diferentia cauzele, trebuie ceruta analiza celulelor musculare specifice
inimii (CK-MB)Â si a lactodehidrogenazei. La pacientii care necesita o
monitorizare atenta a CKÂ si CK-MBÂ se va schimba modul de
adminstrare medicamentoasa din intramuscular in intravenos, tocmai
pentru a evita confuziile precizate mai sus
 din cauza unui tesut muscular mult mai slab dezvoltat, trebuie avut in
vedere ca la pacientii varstnici absorbtia medicamentului are loc mult mai
rapid

Complicatii:

 injectarea accidentala de substante iritative in tesutul subcutanat datorita


alegerii unui ac inadecvat sau unei tehnici gresite de administrare.
Aceasta poate determina apariti aunui abces
 daca locul de injectare nu se roteste ci se fac injectii repetate in acelasi
loc, aceasta poate conduce la o slaba absorbtie a medicamentului si ,
implicit, la scaderea eficientei acestuia

40 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

II. Planul de nursing. Prezentare cazuri studiate.

Cele 14 nevoi fundamentale au fost stabilite de catre Virginia Henderson.


Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este ţelul
profesiei de asistentă medicală.
După Virginia Henderson nevoia fundamentala este o necesitate vitală,
esentială fiinţei umane pentru asigurarea stării de bine din punct de vedere fizic
şi mintal.

Cele 14 nevoi fundamentale sunt:


1. a respira;
2. a se alimenta şi hidrata;
3. a elimina;
4. a se mişca, a păstra o bună postură;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se îmbrăca şi dezbrăca;
7. a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a acţiona după credinţele sale şi valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a învăţa.

41 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Scurtă prezentare a nevoilor fundamentale


A respira
 Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifestă în respiraţia pulmonară şi
tisulară;
 Dimensiunea psiho-socio-culturală este influenţată de următorii factori:
emoţii, furia, frica, exerciţiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezintă
particularităţi funcţie de vârstă, antrenarnent, starea de sănătate etc.

A bea si a manca
 Dimensiunea bio-fiziologică interesează ritualul mâncatului (ducerea
alimentelor la gură, masticaţia, deglutiţia), digestia, necesarul de calorii;
 Dimensiunea psiho-socio-culturală se manifestă în obiceiurile legate de rasă,
religie, naţionalitate, cultură. Aceste nevoi se modifică odată cu etapele vieţii.

A elimina
 Această nevoie cuprinde eliminarea renală, intestinală, respiratorie, cutanată.
 Aspectul bio-fiziologic variază mult cu vârsta şi starea de sănătate şi este în
acelaşi timp mecanic, chimic, hormonal, nervos;
 Dimensiunile psiho-socio-culturale sunt numeroase. Emoţiile de orice fel
modifică frecvenţa urinară, calitatea şi cantitatea scaunelor, transpiraţia etc.

A te mişca, a te mentine într-o bună postură


 Aspectul bio-fiziologic diferă funcţie de vârstă, starea de sănătate,
antrenament. Sistemul muscular, scheletic, cardiovascular, nervos,
influenţează mişcarea şi adaptarea cu evitarea anumitor posturi.
 Din punct de vedere psiho-socio-cultural mişcarea şi poziţia corpului reflectă
conştient sau inconştient starea de spirit a individului. Mişcarea este

42 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

influenţată şi de nivelul cultural. Aceasta influenţează mersul, gesturile,


mimica etc. Probleme de sănătate pot duce la modificări în domeniul
motricităţii.

A dormi şi a te odihni
 Din punct de vedere biologic şi fiziologic, somnul sau odihna variază cu
vârsta şi starea de sănătate. Calitatea somnului, ca şi repaosul mintal şi
fizic influenţează sistemele cardio vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoană
privată de sornn manifestă tulburari fizice şi psihice.
 Psiho-socio-cultural somnul şi repaosul sunt afectate de emoţii şi obligaţii
sociale (muncă). Există persoane care uzează de droguri pentru a rămâne treji sau
pentru a dormi.

A se îmbrăca şi a se dezbrăca
 Bio-fiziologic, activităţile cotidiene necesare independenţei în acest domeniu
cer o anumită capacitate neuro-musculară, aceste nevoi fiind diferite, funcţie de
vârsta, starea de sănătate.
 Psiho-socio-cultural se manifestă prin afirmarea personalităţii şi a sexualităţii
în alegerea veşmintelor, anumite grupuri socio-culturale şi religioase au exigenţe
particulare: voal, turban etc.

A mentine temperatura corpului în limita normala


 Componenta bio-fiziologică este cea mai importantă. Odată cu înaintarea în
vârstă temperatura corpului este mai influenţată de cea a mediului înconjurător.
Temperatura corpului depinde de îmbrăcăminte, hidratarea organismului,
controlul hipotalamic.

43 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

 Componenta psihică este influenţată de emoţii, anxietate, acestea crescând


temperatura corpului.

A fi curat şi a-ţi proteja tegumentele


 Componenta bio-fiziologică se manifestă funcţie de capacitatea fizică de a
face gesturile şi mişcările necesare precum şi de factorii biologici vârsta şi sexul.
 Componenta psihică şi emotivă se reflectă în starea epidermei, în atenţia
acordată părului. Emoţiile afectează transpiraţia şi secreţiile, normele de
curăţenie diferă de la un grup social la altul. Curăţenia este influenţată de cultura
grupului.

A evita pericolele.
Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.
 Pe plan bio-fiziologic independenţa rezidă din a evita anumite alimente şi
medicamente şi de a se proteja în desfăşurarea anumitor activităţi zilnice. Este
nevoie de a analiza această nevoie funcţie de vârstă, anumite afecţiuni (depresii).
 Componenta psihică — simpla prezenţă a unei rude, a unei persoane apropiate
pacientului, ascultarea unui gen de muzică preferată, existenţa unei persoane
aparţinătoare aceleiaşi comunităţi, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente
care dau impresia de siguranţă.

A comunica cu semenii.
Este o nevoie fundamentală fiinţelor umane.
 Dimensiunea biologică se manifestă sub formă de comunicare verbală sau
non-verbală. Comunicarea yerbală cuprinde limbajul, în timp ce comunicarea
non-verbală cuprinde gesturile, mimica, poziţia corpului, mersul etc.
 Componentele psiho-socio-culturale se manifestă prin alegerea conţinutului
exprimat: sentimente, idei, emoţii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Această

44 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

componentă importanta a fiinţei umane se exprimă din copilărie până la bătrâneţe


prin afirmarea de sine, alegerea veşmintelor, în relaţiile sociale. Când un pacient
nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie să fie ajutat de asistentă.

A-ţi practica religia


 Componenta bio-fiziologică se exprimă prin mişcări, gesturi, atitudini
specifice cultului: poziţia îngenunchiată, anumite posturi, interzise anumite
alimente, tratamente.
 Componenta psiho-socio-culturală — evoluţia practicilor religioase este în
funcţie de fenomenele psiho-sociale şi relaţiile interpersonale. Alterarea
stării de sănătate poate antrena creşterea sau diminuarea adeziunii la religie. În
îngrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi cere asistentei o educaţie liberală.

A fi ocupat pentru a fi util.


De-a lungul etapelor vieţii fiinţa umană are nevoie să se realizeze, să studieze, să
muncească. Aceste activităţi pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind
de capacitatea fiziologică şi dezvoltarea psihosocială a individului. Normele
culturale influenţează satisfacerea acestei nevoi. O problemă de sănătate poate să
diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a fi util prin diverse activităţi.

A se recrea.
Este o nevoie comună tuturor fiinţelor umane.
 Componenta bio-fiziologică persoanele se pot recrea specific vârstei şi funcţie
de starea de sănătate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, membre
amputate) au alte căi de recreere decât cei sănătoşi.

45 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

 Fenomenele psihosociale, culturale pot influenţa nevoia de a se recrea.


Această nevoie poate fi satisfacută atât de familie cât şi de societate.

A învăţa.
Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozităţii, de a adăuga cunoştinţe noi
este specifica tuturor, dar mai evidentă la copii.
Componenta biologică este reprezentată de inteligenţă
Apectul psiho-socio-cultural se manifestă prin dorinţa de a afla şi a cunoaşte
valoarea acordată educaţiei de grupul socio-cultural.
Problemele de sanătate fac să se ivească nevoi de învăţare variate: să facă
pansamente, să-şi administreze insulina, alte medicamente, regim alimentar etc.
Nevoia de a învăţa poate fi legată de dorinţa de a fi util, de a se recrea, dar în
acelaşi timp şi de a fi independent.

PLAN DE ÎNGJIJIRE NURSING


AL PACIENTULUI CU HEPATITĂ

CAZUL CLINIC NR. 1

Nume: M
Prenume: S
Starea civila: necasatorita
Talie: 1,30 m
Greutate: 40 kg
Data nasterii: 17.VIII.1988
Ocupatia: eleva
Data internarii: 16.I.2017 ora 1045

46 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Data externarii: 12.II.2017 ora 14


Numarul de zile de spitalizare: 28
Diagnostic la internare: hepatita virala acuta
Diagnostic la externare: hepatita virala acuta, forma medie anincterica, antigen
HBs absent
Motivele internarii: Astenie fizica, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie.
Antecedente heredocolaterale: HVA la 9 ani, fara importanta.
Antecedente personale: Hepatita cronica.
Antecedente patologice: Amigdalita, otita medie supurativa.
Conditii de viata si munca: Bune.
Venit mediu lunar: Alocatie de stat.
Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial.
Istoricul bolii: Din relatarile bolnavei rezulta ca prezinta astenie fizica, paloare,
hemoragii, cefalee, epistaxis. Nu a facut tratament in ambulator si se prezinta la
camera de garda.
Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice: sistemul celulo
adipos slab reprezentat, aparatul cardiovascular normal, celelalte organe si
sisteme sunt in limite normale.

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
16.01.17 - astenie - proces - combaterea -psihoterapie Din analiza
Perturbarea fizica infectios durerii datelor
-urmarirea TA,
nevoii de a - hepatalgii obtinute am
- durere in - prevenirea temperatura,
avea funcţii - cefalee hipocondr complicatii respiratii, stabilit ca
vitale în - epistaxis ul drept lor diureza din punct de
limite vedere al
- supraveghe -administrarea
normale: dependentei
rea tratamentului
respiraţie, pacientei
functiilor prescris de
T.A., puls este vorba de
vitale medic
o bolnava cu
(glucoza,
hepatita
47 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Triferment 3 virala acuta,


tb./zi, Luminal partial
0,015 tb.l.) dependenta,
-pregatirea care necesita
pacientei ingrijiri
pentru infirmiere
recoltarea privind
probelor de combaterea
sange si urina semnelor si
indicate de simptomelor
medic pe care le
prezinta:
astenir
fizica,
subicter
scleral,
tegumentar,
hepatalgii,
cefalee,
epistaxis.
Asigurarea
conditiilor
igienico-
sanitare si de
mediu fizic
si uman, care
sa-i permita
refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administrarii
medicatiei
prescrisa de
medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportare
in spital si
apoi la

48 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

domiciliu.
16.01.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea unui pacienta nu
Incapacitate insuficienta durere, odihnei climat doarme
a de a se - boala suficiente coresaunzator datorita
odihni slabiciune, - psihoterapie anxietatii,
oboseala - administrarea necesita
de sedative la ingrijiri
indicatia pentru
medicului satisfacerea
-aerisirea nevoii de a
salonului dormi
înainte de
culacare
-umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţii
-asigurarea
bolnavului că
nu este singur
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
16.01.17 agitatie, nelinistea combaterea proprii: Pacientei îi
Anxietate neliniste, fata de anxietatii psihoterapie – persistă
cresterea diagnostic punerea în starea de
ritmului si contact cu nelinişte
respirator tratament pacienţi cu necesita
evoluţie interventia
favorabilă, nursei pentru
asigurarea unui satisfacerea
post TV acestei nevoi
favorit,
facilitarea
vizitelor cât
mai dese ale
membrilor
apropriaţi din
familie
delegate:

49 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

administrarea
medicatiei
prescrise de
medic
17.01.17 dificultate anxietate, combaterea proprii: - bolnava
ineficacitate de a-si durere in durerii si creerea unui partial
la nivel exprima hipocondru anxietatii, microclimat dependenta
intelectual ideile si l drept incurajarea corespunzator, in ceea ce
bolnavei de p punerea la priveste
a-si a dispoziţie a nevoia de a
exprima
r unor comunica
gandurile
e broşuri/pliante
si r informative
sentimentel
i despre hepatită
e l şi soluţii de
e tratament

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
17.01.17 Frisoane Incapacitat Pacienta sa Proprii: T in
care ea de a aibe aplicarea de momentul
Perturbarea
nevoii de a cedeaza la mentine T temperatur buiote cu apa frisonului
mentine medicatia in limite a corpului calda, este 39,80 C;
obisnuita normale in limite frictionarea dupa
temperature
normale tegumentelor interventii T
in limite
pacientei devine 36,40
normale
Delegate: C
administrarea
de algocalmin
1 fiola i.v.
18-20.01.17 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnava
refuz de a invata sau durere in sociala bolnava prezinta
invata sau de a hipocondru stare
de a cunoaste l drept, generala
cunoaste teama de a buna,
cunoaste evolutia bolii
adevarul in spital sub
dieta, repaos
si tratament

50 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

este buna, se
obtine
ameliorarea
si se
externeaza
cu
urmatoarele
recomandari:
evitarea
eforturilor
fizice de
orice natura,
regim
alimentar
hipocaloric,
hiposodat, cu
toti principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilor,
acriturilor,
grasimilor de
origine
animala
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
22-26.01.17 incapacitate schimbarea Psihoterapi asistenta bolnava
Perturbarea a de a-si modului de e mobilizeaza partial
nevoii de a indeplini viata pacienta pentru dependenta
fi util functiile a desfasura o in ceea ce
legate de un priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
27-30.01.17 Incapacitate Greúri, Asigurarea Proprii: Pacienta nu
Perturbarea de a asimila varsaturi, unei asigurarea unei mai prezinta
nevoii de a alimentele flatulenta alimentatii alimentatii senzatie de

51 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

se alimenta cantitative neflatulente voma si


si calitative repartizata in apetitul se
portii normalizeaza
fractionate si la . Pacienta
intervale de 3 refuza
ore; asigurarea alimentele
unui aport grele, avand
hidric un apetit
corespunzator preferential
spatiat pentru
Delegate: supele de
adminstrarea zarzavat.
de solutii
perfizabile
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metoclopramid
– 1 fiola, no-
spa – 1 fiola)
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
31.01.17 - Dureri in Pacienta Pacienta s Proprii: se Durerea din
3.02.17 hipocondrul este a se ajuta pacienta ipcondrul
Perturbarea drept, in imobilizata mobilizeze, sa-si schimbe drept se
nevoii de a umarul in pozitia sa prezinte pozitia sis a atenueaza in
avea o buna drept, de cubit o stare de faca plimbari intensitate,
postura cefalee, lateral bine, sa fie scurte. pacienta
vertij drept indepartata Delegate: facand
pentru prea durerea Administrare plimbari
mult timp de antialgice si scurte in
antispastice vederea
(piafen – 1 realizarii
fiola i.v. sau igienei
i.m., no-spa – 1 personale
fiola i.m.)
4-10.02.17 Imposibilita Constipatie Pacienta sa Proprii: Pacienta si-a
Perturbarea tea de a prezinte o asigurarea unei reluat
nevoii de a avea o eliminare alimentatii tranzitul

52 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

elimina eliminare adecvata bogate in fibre, intestinal in


normal admisnistrarea urma
de lichide si efectuarii
asigurarea clismei
mobilizarii evacuatorii
Delegate:
adminsitrarea
de purgative
usoare (carbine
– 1 tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
11-12.02.17 Apatie, anxietate, educatie asistenta bolnava
Perturbarea dezinteres durere in sanitara creeaza partial
nevoii de a fata de cei hipocondru activitati dependenta
se recrea din jur l drept creeative la in ceea ce
care sa priveste
participe nevoia de a
pacienta cu se recrea
placere

Epicriza
Pacienta internata in sectia Contagioase se externeaza cu urmatoarele
recomandari:

1. Respectarea regimului igieno-dietetic sarac in grasimi, rantasuri,


picanterii.

2. Respectarea programului de somn, cel putin 30 minute dupa-amiaza.

3. Evitarea efortului fizic si psihic, evaentual orele de sport pentru cel putin
1 luna.

4. Evitarea medicamentelor hepato-toxice, inclusiv alcool, tutun, drogori.

53 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

5. Dispensarizare prin medicul de familie.

6. Repetarea anuala sau trimestriala a Ag Hbs, Ag HVC, TGP, TGO.

CAZUL CLINIC NR. 2

Nume si prenume: P. V.
Starea civila: casatorita
Talie: 1,73 m; Greutate: 68 kg
Data nasterii: 10.I.1972
Ocupatia: muncitoare
Data internarii: 9.I.2017 ora 1330, Data externarii: 6.II.2017 ora 14
Numarul de zile de spitalizare: 29
Diagnostic la internare: hepatita virala acuta
Diagnostic la externare: hepatita virala acuta, forma medie anincterica, antigen
HBs pozitiv

Motivele internarii: cefalee, greturi, varsaturi, dureri atroce in hipocondrul


drept, astenie fizica marcata, tegumente extrem de palide, scaune decolorate
Antecedente heredocolaterale: Hepatita cronica, discopatie lombara.

Antecedente personale: Hepatita virala acuta 1980

Antecedente fiziologice: Prima menstruatie 5.I.1986

Conditii de viata si munca: Nu consuma alcool sau cafea.

Venit mediu lunar: 1.500.000 lei.

Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial.

54 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Istoricul bolii: Din relatarile bolnavei rezulta ca prezinta astenie


fizica,hepatalgii, cefalee, varsaturi, urini hipercrome. Nu a facut tratament in
ambulator si la Policlinica.

Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice:


- sistemul muculo-adipos slab reprezentat
- aparatul cardiovascular normal

- celelalte organe si sisteme sunt in limite normale

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
9.I.2017 incapacitate schimbarea psihoterapi asistenta bolnava
Perturbarea a de a-si modului de e mobilizeaza partial
nevoii de a indeplini viata pacienta dependenta
fi util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
10-13.01.17 Incapacitate Greúri, Asigurarea Proprii: Pacienta
Perturbarea de a asimila varsaturi, unei asigurarea refuza
nevoii de a alimentele flatulenta alimentatii unei alimnetele
se alimenta cantitative alimentatii grele,
si calitative neflatulente avand un
repartizata in apetit
portii preferential
fractionate si pentru
la intervale supele de
de 3 ore; zarzavat.
asigurarea Pacienta nu
unui aport mai
hidric prezinta
corespunzator senzatie de
spatiat voma si
Delegat: apetitul se
adminstrarea normalizea

55 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

de solutii za.
perfizabile
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metocloprami
d – 1 fiola,
no-spa – 1
fiola)
.

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
14-16.01.17 - astenie - proces - combaterea -psihoterapie Din analiza
Perturbarea fizica infectios durerii datelor
-urmarirea
nevoii de a - hepatalgii obtinute
- durere in - prevenirea TA,
avea funcţii - cefalee hipocondr complicatii temperatura, am stabililt
vitale în - epistaxis ul drept lor respiratii, ca din
limite diureza punct de
- supraveghe
normale: vedere al
rea -
respiraţie, dependente
functiilor administrarea
T.A., puls i pacientei
vitale tratamentului
este vorba
prescris de
de o
medic
bolnava cu
(glucoza,
hepatita
Triferment 3
virala
tb./zi,
acuta,
Luminal
partial
0,015 tb.l.)
dependenta
-pregatirea , care
pacientei necesita
pentru ingrijiri
recoltarea infirmiere
probelor de privind
sange si urina combaterea
indicate de semnelor si
medic simptomel
or pe care

56 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

le prezinta:
astenir
fizica,
subicter
scleral,
tegumentar
,
hepatalgii,
cefalee,
epistaxis.
Asigurarea
conditiilor
igienico-
sanitare si
de mediu
fizic si
uman, care
sa-i
permita
refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administrar
ii
medicatiei
prescrisa
de medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportare
in spital si
apoi la
domiciliu.

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
17-18.01.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea unui pacienta nu

57 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Incapacitate insuficienta durere, odihnei


climat doarme
a de a se - boala suficiente
coresaunzator datorita
odihni slabiciune, - psihoterapie anxietatii,
oboseala - administrarea necesita
de sedative la ingrijiri
indicatia pentru
medicului satisfacerea
-aerisirea nevoii de a
salonului dormi
înainte de
culacare
-umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţii
-asigurarea
bolnavului că
nu este singur
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
19- agitatie, nelinistea combatere proprii: Pacientei îi
21.I.2017 neliniste, fata de a psihoterapie – persistă
Anxietate cresterea diagnostic anxietatii punerea în starea de
ritmului si contact cu nelinişte
respirator tratament pacienţi cu necesita
evoluţie interventia
favorabilă, nursei
asigurarea pentru
unui post TV satisfacerea
favorit, acestei
facilitarea nevoi
vizitelorcât
mai dese ale
membrilor
apropriaţi din
familie
delegate:
administrarea
medicatiei
prescrise de
58 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

medic
22-24.01.17 dificultate de anxietate, combatere proprii: - bolnava
ineficacitate a-si exprima durere in a durerii si
creerea unui partial
la nivel ideile si hipocondr anxietatii,microclimat dependenta
intelectual ul drept incurajare p
corespunzator, in ceea ce
a bolnavei
a punerea la priveste
de a-si
r dispoziţie a nevoia de a
exprima
e unor comunica
gandurile
r broşuri/pliante
si i informative
sentimente
l despre
le e hepatită şi
soluţii de
tratament
25-27.01.17 Frisoane Incapacita Pacienta Proprii: T in
care cedeaza tea de a sa aibe aplicarea de momentul
Perturbarea
nevoii de a la medicatia mentine T temperatur buiote cu apa frisonului
mentine obisnuita in limite a corpului calda, este 39,80
normale in limite frictionarea C; dupa
temperature
normale tegumentelor interventii
in limite
pacientei T devine
normale
Delegate: 36,40 C
administrarea
de algocalmin
1 fiola i.v.
28-30.01.17 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnava
refuz de a invata sau de durere in sociala bolnava prezinta
invata sau a cunoaste hipocondr stare
de a ul drept, generala
cunoaste teama de a buna,
cunoaste evolutia
adevarul bolii in
spital sub
dieta,
repaos si
tratament
este buna,
se obtine
ameliorare
a
simptomel

59 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

or

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
31.01.17 incapacitatea schimbare psihoterap asistenta bolnava
Perturbarea de a-si a modului ie mobilizeaza partial
nevoii de a indeplini de viata pacienta dependenta
fi util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
1-2.02.17 Dureri in Pacienta Pacienta s Proprii: se Durerea
Perturbarea hipocondrul este a se ajuta pacienta din
nevoii de a drept, in imobilizat mobilizez sa-si schimbe ipcondrul
avea o buna umarul a in e, sa pozitia sis a drept se
postura drept, pozitia de prezinte o faca plimbari atenueaza
cefalee, cubit stare de scurte. in
vertij lateral bine, sa fie Delegate: intensitate,
drept indepartat Administrare pacienta
pentru a durerea de antialgice facand
prea mult si antispastice plimbari
timp (piafen – 1 scurte in
fiola i.v. sau vederea
i.m., no-spa – realizarii
1 fiola i.m.) igienei
personale
3-4.02.17 Imposibilitat Constipati Pacienta Proprii: Pacienta si-
Perturbarea ea de a avea e sa prezinte asigurarea a reluat
nevoii de a o eliminare o unei tranzitul
elimina normal eliminare alimentatii intestinal
adecvata bogate in in urma
fibre, efectuarii
admisnistrarea clismei
de lichide si evacuatorii
asigurarea

60 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

mobilizarii
Delegate:
adminsitrarea
de purgative
usoare
(carbine – 1
tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
5.02.17 Apatie, anxietate, educatie asistenta bolnava
Perturbarea dezinteres durere in sanitara creeaza partial
nevoii de a fata de cei hipocondr activitati dependenta
se recrea din jur ul drept creeative la in ceea ce
care sa priveste
nevoia de a
se recrea
6.02.17 incapacitatea schimbare psihoterap asistenta bolnava
Perturbarea de a-si a modului ie mobilizeaza partial
nevoii de a indeplini de viata pacienta dependenta
fi util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
Epicriza
Pacienta in varsta de 46 de ani se interneaza prezentand cefalee, greturi, varsaturi,
dureri atroce in hipocondrul drept, astenie fizica marcata, tegumente extrem de
palide, scaune decolorate cu urmatoarele recomandari. Datele biologice denota

61 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

denota prezenta antihenului Ag Hbs. Se instituie tratament cu antispastice, vitamine,


perfuzabile. Evolutie favorabila. Se externeaza cu recomandarile:
1. Regim igieno-dietetic fara prajeli, rantasuri, afumaturi, picanterii.

2. Evita efortul fizic prelungit. Odihna cel putin 30 minute dupa-amiaza.

3. Evitarea efortului fizic si psihic, evaentual orele de sport pentru cel putin 1 luna.

4. Evitarea medicamentelor hepato-toxice, inclusiv alcool, tutun, drogori.

5. Dispensarizare prin medicul de familie.

6. Repetarea anuala sau trimestriala a Ag Hbs, Ag HVC, TGP, TGO.

CAZUL CLINIC NR. 3

Nume si prenume: C. T.

Starea civila: necasatorita

Talie: 1,60 m

Greutate: 70 kg
Data nasterii: 22.VII.1980

Ocupatia: invatatoare

Data internarii: 1.V.2017 ora 1230


Data externarii: 22.V.2017 ora 14

Numarul de zile de spitalizare: 22


Diagnostic la internare: hepatita virala cronica icterica, forma grava

Diagnostic la externare: hepatita virala acuta icterica, forma grava

Motivele internarii: Scaune decolorate, urina hipercroma, cefalee, dureri


musculare, frisoane, greturi, varsaturi, dureri in hipocondrul drept

62 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Antecedente personale: 1 nasteri la termen si 0 avorturi

Antecedente fiziologice: Prima menstruatie 7.VI.1995

Conditii de viata si munca: Nu a consumat toxice, alimentatie mixta, variata

Comportament fata de mediu: Sociabila, orientata temporo-spatial

Istoricul bolii: Din relatarile bolnavei rezulta ca prezinta dureri in epigastru si


hipocondrul drept, gust amar, varsaturi alimentare postprandiale.

Examen clinic: S-au gasit urmatoarele aspecte patologice:

- tegumente si mucoase icterice

- sistem ganglio-limfatic superficial

- celelalte organe si sisteme sunt in limite normale

63 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
1.05.17 - astenie - proces - combatere -psihoterapie Din analiza
Perturbarea fizica infectios a durerii datelor
-urmarirea
nevoii de a - hepatalgii obtinute am
- durere in - prevenirea TA,
avea funcţii - cefalee stabililt ca
hipocondr complicati temperatura,
vitale în - epistaxis din punct de
ul drept ilor respiratii,
limite diureza vedere al
- supravegh
normale: dependentei
erea -administrarea
respiraţie, pacientei
functiilor tratamentului
T.A., puls este vorba
vitale prescris de
de o
medic
bolnava cu
(glucoza,
hepatita
Triferment 3
virala acuta,
tb./zi, Luminal
partial
0,015 tb.l.)
dependenta,
-pregatirea care
pacientei necesita
pentru ingrijiri
recoltarea infirmiere
probelor de privind
sange si urina combaterea
indicate de semnelor si
medic simptomelo
r pe care le
prezinta:
astenir
fizica,
subicter
scleral,
tegumentar,
hepatalgii,
cefalee,
epistaxis.
Asigurarea
conditiilor
igienico-
sanitare si
de mediu

64 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

fizic si
uman, care
sa-i permita
refacerea
psihica si
fizica,
asigurarea
administrari
i medicatiei
prescrisa de
medic,
educatia
sanitara
privind
modul de
comportare
in spital si
apoi la
domiciliu.

2.05.17 - odihna anxietate, asigurarea - creerea pacienta nu


Incapacitate insuficienta durere, odihnei climatului doarme
a de a se - boala suficiente coresaunzator datorita
odihni slabiciune, - psihoterapie anxietatii,
oboseala - administrarea necesita
de sedative la ingrijiri
indicatia pentru
medicului satisfacerea
-aerisirea nevoii de a
salonului dormi
înainte de
culacare
-umidificarea
aerului
-reducerea
luminozităţii
-asigurarea
bolnavului că
nu este singur

65 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
3-5.05.17 agitatie, nelinistea combatere proprii: Pacientei îi
Anxietate neliniste, fata de a psihoterapie – persistă
cresterea diagnostic anxietatii punerea în starea de
ritmului si contact cu nelinişte
respirator tratament pacienţi cu necesita
evoluţie interventia
favorabilă, nursei
asigurarea pentru
unui post TV satisfacerea
favorit, acestei
facilitarea nevoi
vizitelorcât
mai dese ale
membrilor
apropriaţi din
familie
delegate:
administrarea
medicatiei
prescrise de
medic
6-8.05.17 dificultate anxietate, combatere proprii: - bolnava
ineficacitate de a-si durere in a durerii si creerea unui partial
la nivel exprima hipocondru anxietatii, microclimat dependenta
intelectual ideile si l drept incurajare corespunzator, in ceea ce
a bolnavei p punerea la priveste
de a-si
a dispoziţie a nevoia de a
exprima
r unor comunica
gandurile
e broşuri/pliante
si r informative
sentimente
i despre
le l hepatită şi
e soluţii de
tratament

66 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare


de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
9-10.05.17 Frisoane Incapacitat Pacienta Proprii: T in
care ea de a sa aibe aplicarea de momentul
Perturbarea
nevoii de a cedeaza la mentine T temperatur buiote cu apa frisonului
mentine medicatia in limite a corpului calda, este 39,80 C;
obisnuita normale in limite frictionarea dupa
temperature
normale tegumentelor interventii T
in limite
pacientei devine
normale
Delegate: 36,40 C
administrare
a de
algocalmin 1
fiola i.v.
11-13.05.17 refuz de a anxietate, educatie discutii cu bolnava
refuz de a invata sau durere in sociala bolnava prezinta
invata sau de a hipocondru stare
de a cunoaste l drept, generala
cunoaste teama de a buna,
cunoaste evolutia
adevarul bolii in
spital sub
dieta,
repaos si
tratament
este buna,
se obtine
ameliorarea
si se
externeaza
cu
urmatoarele
recomandari
: evitarea
eforturilor
fizice de
orice natura,
regim
alimentar
hipocaloric,

67 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

hiposodat,
cu toti
principii
alimentari,
evitarea
conservelor,
afumaturilor
, acriturilor,
grasimilor
de origine
animala
Diagnos Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
tic de de dificultate autonome şi
nurcing dependenţă delegate
14-18.05.17 incapacitate schimbarea psihoterap asistenta bolnava
Perturbarea a de a-si modului de ie mobilizeaza partial
nevoii de a indeplini viata pacienta dependenta
fi util functiile pentru a in ceea ce
legate de un desfasura o priveste
rol social nevoia de a
se
ocupa cu
ceva
19.05.17 Incapacitate Greúri, Asigurare Proprii: Pacienta nu
Perturbarea de a asimila varsaturi, a unei asigurarea mai prezinta
nevoii de a alimentele flatulenta alimentatii unei senzatie de
se alimenta cantitative alimentatii voma si
si neflatulente apetitul se
calitative repartizata in normalizeaz
portii a. Pacienta
fractionate si refuza
la intervale alimnetele
de 3 ore; grele, avand
asigurarea un apetit
unui aport preferential
hidric pentru
corespunzato supele de
r spatiat zarzavat.
Delegat:
adminstrarea

68 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

de solutii
perfizabile
intravenos in
prize spatiate
(glucoza 5%,
metoclopram
id – 1 fiola,
no-spa – 1
fiola)
20.5.17 - Dureri in Pacienta Pacienta s Proprii: se Durerea din
Perturbarea hipocondrul este a se ajuta hipocondrul
nevoii de a drept, in imobilizata mobilizez pacienta sa- drept se
avea o buna umarul in pozitia e, sa si schimbe atenueaza in
postura drept, de cubit prezinte o pozitia sis a intensitate,
cefalee, lateral stare de faca plimbari pacienta
vertij drept bine, sa fie scurte. facand
pentru prea indepartat Delegate: plimbari
mult timp a durerea Administrare scurte in
de antialgice vederea
si realizarii
antispastice igienei
(piafen – 1 personale
fiola i.v. sau
i.m., no-spa
– 1 fiola
i.m.)
Diagnostic Manifestări Surse de Obiective Intervenţii Evaluare
de nurcing de dificultate autonome şi
dependenţă delegate
21.05.17 Imposibilita Constipatie Pacienta Proprii: Pacienta si-
Perturbarea tea de a sa prezinte asigurarea a reluat
nevoii de a avea o o unei tranzitul
elimina eliminare eliminare alimentatii intestinal in
normal adecvata bogate in urma
fibre, efectuarii
admisnistrar clismei
ea de lichide evacuatorii
si asigurarea
mobilizarii
Delegate:

69 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

adminsitrare
a de
purgative
usoare
(carbine – 1
tableta,
eventual 1
clisma
evacuatorie)
22-05.02.17 Apatie, anxietate, educatie asistenta bolnava
Perturbarea dezinteres durere in sanitara creeaza partial
nevoii de a fata de cei hipocondru activitati dependenta
se recrea din jur l drept creeative la in ceea ce
care sa priveste
nevoia de a
se recrea

Epicriza
Pacienta se interneaza acuzand sclere icterice, urina hipercroma, scaune
decolorate, dureri atroce in epigastru si hipocondrul drept, pirozis, greturi si
varsaturi, inapetenta, anxietate.
Se instituie tratament perfuzabil, hepatoprotector, vitamino-terapie, cu evolutie
lent favorabila.

La externare se recomanda:

1. Respectarea regimului igieno-dietetic sarac in grasimi, rantasuri,


picanterii.

2. Respectarea programului de somn, cel putin 30 minute dupa-amiaza.

3. Evitarea efortului fizic si psihic, evaentual orele de sport pentru cel putin
1 luna.

4. Evitarea medicamentelor hepato-toxice, inclusiv alcool, tutun, drogori.


5. Dispensarizare prin medicul de familie.

6. Repetarea anuala sau trimestriala a Ag Hbs, Ag HVC, TGP, TGO.


70 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

CONCLUZII

Hepatitele cronice constituie un grup de boli ale ficatului, caracterizate


prin leziuni predominant inflamatorii, difuze, cronice in ficat si avand cauze
variate si evolutii diferite. Ele reprezinta un grup morfologic bine definit clinic si
anatomic si diferit de hepatoze, un alt mare grup de boli hepatice, cronice,
inflamatorii, cu leziuni predominant degenerative si cu mecanism dismetabolice.

Hepatitele cronice au leziuni infiltrativ-inflamatorii in spatiile porte si in


interiorul lobulilor, asociate deseori cu leziuni hepatocelulare necrotice si variate
reactii hiperplazice fibrotice, care conditioneaza in ansamblul lor evolutia
bolii.Dupa aspectele clinice si mai ales anatomice la biopunctia hepatica,
hepatitele cronice se pot deosebi in hepatite cronice persistente, ale caror leziuni
infiltrative sunt limitate la nivelul spatiilor porte, de intensitate redusa si fara
agravari, evoluand de obicei spre vindecare sau stabilizare de-a lungul catorva
ani si in hepatitele cronice evolutive, active, zise sau agresive, cu leziuni
infiltrative bogate in spatiile porte si periportal, cu invadarea si
dislocarea periferiei lobulare, cu alterari necrotice hepatocelulare insulare, cu
fibroza reactiva si cu agravarea progresiva a leziunilor, cu evolutie mai lenta sau
mai rapida, deseori spre ciroza.

In hepatitele cronice agresive este nevoie, pe langa tratamentul


etiopatogenic aplicat si de un repaus fizic si psihic de minimum un an, prin
pensionare temporara si tratamente repetate aplicate in spital, sanatorii, cu
intervale la domociliu sub control medical, clinic si paraclinic. Tendinta
evolutiva si uneori cirogena a acestor hepatite reclama un tratament igieno-
dietetic medicamentos si sanatorial corect si sustinut aplicat. Se pot obtine astfel
ameliorari si retrocedari dupa 2-3 ani de tratament.

71 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

In aceste forme de hepatite cronice agresive sunt necesare controale


biopticerepetate la 12-18 luni, intrucat evolutia lor clinica si biochimica nu
acorda totdeauna cu starea lor lezionala. Nu rareori se vad bolnavi, in special
tineri, cu forme clinice usoare, cu teste hepatice slab pozitive, care par a avea o
hepatita cronica persistenta si la care biopsia hepatica arata leziuni invadate
periportale de tipul hepatitei agresive.

72 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

BIBLIOGRAFIE
1. „Hepatologie 2009" - versiunea in lb. romana aparuta sub redactia
Camelia Sultana, Simona Ruta (adaptare dupa „Hepatology 2009" Mauss,
Berg, Rockstroh, Sarrazin, Wedemeyer, et al.)

2. „Ciroza si afectiuni hepatice induse de alcool" - Daniel K. Podolsky, Kurt


J. Isselbacher

3. „Complicatii majore ale cirozei" - Daniel K. Podolsky, Kurt J. Isselbacher

4. „Tratat de patologie chirurgicala" - Nicolae Angelescu, Ed. Medicala,


Bucuresti, 2003

5. 1.Anthony S. Fauci, Eugene Braunwald, Kurt J. Isselbacher, Jean D.


Wilson, Joseph B. Martin, Dennis L. Kasper, Stephen L. Hauser, Dan L.
Longo , Principiile medicinei interne, ed. a 14-a, vol. II ,2001, Editura
Teora.

6. Anca Mihaela Dragoi - Hepatita posttransfuzionala - cercetari asupra


relatiei dintre etiologie si tabloul clinico - evolutiv - rezumatul tezei de
doctorat , 1998 , Universitatea de medicina si farmacie "Carol Davila",
Bucuresti.
7. Azoicai Doina, Filimon Raluca, Ivan Aurel, Epidemiologie generala si
speciala (curs), 1997, Editura Universitatii de Medicina si Farmacie
Grigore T. Popa , Iasi.

8. Alexandra Manaila, Bombe cu efect intarziat, Observatorul Medical, nr.


87, 2005.
9. Andrew J. Muir, M. D., M. H. S., Jeffrey D. Bornstein, M. D.,
Peginterferon Alfa - 2b and Ribavirin for the Treatment of Chronic
Hepatitis C in Blacks and non - Hispanic Whites, The New England
Journal of Medicine, no. 22, 2004.

73 | P a g e
Îngrijirea bolnavului cu hepatită - Proiect 2017

10.Prof. Dr. Alexandru Oproiu, "Afla de C" - prima campanie nationala de


educare, informare si preventie a hepatitei C, Medic.ro, nr. 34.

11.Biopsia sau markerii non - invazivi pentru evaluarea hepatopatiilor


cronice difuze, Gastro.ro, nr. 6.

12.Brett D. Lindenbach, Bela M. Prágai, Roland Montserret, Rudolf K. F.


Beran, Anna M. Pyle, François Penin, Charles M. Rice, The C Terminus
of Hepatitis C VIRUS NS4A Encodes an Electrostatic Switch that
Regulates NS5A Hyperphosphorylation and Viral Replication, Journal of
Virology, no. 17, 2007.

13.Constantin Ciufecu, Valentina Florea, Adrian Bancescu, Elemente de


epidemiologie: pentru studentii anului al VI-lea - Medicina Generala,
2000, Editura Ovidius University Press, Constanta.

14.Chirita Aurel Doru, Dr. Tiglea Liviu Cristian, Dr. Toropoc Ionel, Clinica
de dermatologie, Spitalul clinic de urgenta militar central, Porfirie
cutanata tardiva asociata cu hepatita cronica cu virus C, Stetoscop, nr. 12,
2003.
15. C. P., Hepatita C, boala cea mai scumpa, Ziua, 29 septembrie 2007.

16.Prof. Costin Cernescu, Dr. Ruta Simona, Curs concis de virusologie",


2002, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti.

74 | P a g e