Sunteți pe pagina 1din 6

PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ PRIN METALIZARE ÎN ARC ELECTRIC CU

SÂRME DE COMPOZIŢIE CHIMICĂ DIFERITĂ

Lica BRATEAN, Lector drd. ing.,


Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti

Abstract. In this work there are presented the thermal spraying process, of the fundaments, highlighting the
developing of the structure of the coating and the practical advantages of the use of these procedures; the
directions for applications and research for the 2 wire arc process with different chemical composition, whose
coating is estimated to be a hybrid deposion, that combines the qualities of sprayed materials. It is a part of a
research regarding these hybrid deposions In the final, there are offer some ideas for application to Technological
Education classes which can be used in technological profile highschools.

Cuvinte cheie: pseudoaliaj, metalizare,protectie anticoroziva

1. INTRODUCERE

Tehnologiile avansate şi dezvoltarea materialelor în sfera metalizării au avut ca rezultat


aplicaţii diverse şi numeroase în producerea de echipamente speciale, în domenii ca: industria
aerospatială, minerit, navală, petroliferă, de automobile, electronică.
Facilitaţile industriale existente aduc mari economii prin folosirea metalizării la reparare şi
întreţinere ( la interior sau exterior, acoperiri de structuri, părti de echipament).
Atunci când sunt întâlnite: coroziunea, uzura sau ambele trebuie luată în considerare
metalizarea, mai puţin în cazul rezistenţei înalte la şoc sau la coroziune în mediu agresiv.
Când două sârme diferite sunt metalizate simultan într-un sistem de metalizare în arc, o
structura de pseudoaliaj se formează în acoperire.
Cercetări făcute în străinătate în acest domeniu sunt prezente în lucrarea “Performance
of ‘Hybrid' Coatings in Marine Environment “[1]. Autorii au vizat cercetarea pseudoaliajului
Al/Zn obţinut prin metalizare în arc, pentru protecţia împotriva coroziunii în mediu marin.
In concluziile finale ei au demonstrat faptul că performanţele acoperirii cu pseudoaliaj 55
Al/45 Zn sunt mult mai bune decat cele ale acoperirii cu prealiajul 85 Zn/15 Al sau cu metalul
pur 99.95 Zn
In articolul , “The zinc thing”,[2] autorii susţin cu argumente că pseudoaliajele Zn/Al sunt
mai economice şi ajută la obţinerea protecţiei la coroziune a acoperirilor pentru structuri de
oţel. Zincul permite o metalizare uşoară şi are o aderenţă mai bună la substratul de otel.
Acoperirile de aluminiu au proprietăţi mecanice bune şi o bună rezistenţă la abraziune în mediu
coroziv. Aceste acoperiri oferă un mod curat şi economic de protecţie a structurilor din oţel
împotriva coroziunii şi sunt capabile să producă o protecţie corozivă eficientă pe termen lung
într-o plajă largă de medii marine şi terestre. Astfel de acoperiri, atunci când sunt etanşate şi
vopsite adecvat, au potenţialul de a reduce semnificativ necesităţile de mentenanţă a unei game
largi de aplicaţii De asemenea, acestea oferă o protecţie corozivă fără a exista nevoia de
verificare periodică între 20 – 40 ani Metalizarea în arc folosită ca parte a procesului este ea
însăşi un proces rece, care elimină riscul distorsiunii substratului

1
Ca o concluzie se poate avansa ideea că cercetările temei sunt orientate într-un
domeniu foarte vast dar în acelaşi timp şi neacoperit.
.
Alegerea procedeului de metalizare cu sârme de compozitie chimică diferită e dictat de
situaţiile reale cu care se confruntă specialiştii în condiţiile unor medii din ce în ce mai
agresive, care impun luarea unor măsuri de mentenanţă.
Procesul poate fi definit ca fiind procesul de creare a unui pseudoaliaj zinc-aluminiu
In faza experimentală s-a studiat un cuplu de materiale ce permite rezistenţă la
coroziune : AL si Zn.
Lucrarea prezintă o parte din cercetările privind structura şi însuşirile stratului depus
prin metalizare cu arc electric cu două sârme de compoziţie chimică diferită .
In cazul pseudoaliajelor ca depuneri rezistente este important sa recunoaştem că
alierea nu apare în timpul pulverizării. Fiecare sarmă produce particule discrete şi acoperirea
va fi un compozit conţinand aproximativ volume egale de material din fiecare compoziţie
S-au analizat aspecte legate de modificarea parametrilor de metalizare: curent, tensiune,
varierea distanţei tirului,.schimbarea gazului de mediu. Incercarile propuse vizează probe
metalografice, de coroziune, determinări de potenţial.

2. REALIZAREA PROBELOR SI DETERMINĂRILOR

Probele ce fac obiectul acestui studiu au fost executate în hala din incinta unei uzine
simultan cu executarea unor lucrări de aluminizare a unor suporţi de vapoare, care se menţin
în apa marină pentru susţinerea vapoarelor când sunt aduse pentru reparaţii în Norvegia.
Datorită mediului coroziv suporţii sunt protejaţi prin metalizare cu aluminiu.
Probelor au fost executate de subinginer sudor cu certificare europeana
Pregătirea suprafeţei prin sablare s-a facut cu alice colţuroase tip GP 45-52 HRC pe utilaj
Strahl Techniek, în incinta aceleiaşi instituţii.
Metalizarea pentru probele cercetate s-a facut pe tabla de oţel OL37 de 2 mm grosime cu
dimensiunile 100x 200 mm
Materialele pentru metalizare alese au fost :
- sârma de Al puritate 99,5% , diametrul Ø 1,6mm de la firma Kovintrade
- sârma Zn puritate 99,9% , diametrul Ø 1,6 mm de la firma Lincon
Instalatia de metalizare model AFER (Autoritatea Feroviara Romana) existentă în dotarea
firmei care a executat operaţiile de metalizare.
Parametrii de metalizare afectează microstructura acoperirii şi influenţează performanţele
acesteia. Criteriile de calitate impun analiza în funcţie de tehnica aleasă şi parametrii folosiţi
a comportamentului materialului depus sub două aspecte:
- metalurgic : microduritatea, compoziţia chimică, granulometria şi gradul de compactare
- rezistenţa la coroziune
La stratul depus s-au investigat prin microscopie electronică : grosime, uniformitate, aderenţă,
porozitate
Parametrii de metalizare variaţi luaţi în calcul au fost cei indicaţi în tabelul 1, astfel :
Cod N - presiunea aerului de proiecţie : 3 atm, 5 atm, 7 atm
Cod M – distanţa jetului: 100 mm , 170 mm, 220 mm
Cod I - intensitatea curentului 30 A , 50 A, 70 A
Cod U - 18V-120A, 50 V- 80 A

2
Deoarece viteza sârmei nu este un parametru independent,fiind legată de intensitatea
curentului din arc, nu s-a luat în calcul

Parametrii Cod probe


Parametrii Parametrii Proba Proba Proba cuptor
constanti modificati metalizata flacara 350 º C
300 ºC 30 min
p=5 atm, I = 30 A I1 I1F I1C
d=170 mm I = 50 A I2 I2F I2C
I= 70 A I3 I3F I3C
I = 50 A p = 3 atm N1 N1F N1C
U= 30V p= 5 atm N2 N2F N2C
d=170 mm p = 7 atm N3 N3F N3C
I = 50 A d= 100 mm M1 M1F M1C
U= 30 V d= 170 mm M2 M2F M2C
p=5 atm, d = 220 mm M3 M3F M3C
p=5 atm, U= 18 V, I= 120 A U1 U1F U1C
d=170 mm U = 50 V, I= 80 A U2 U2F U2C

Tabel 1

Determinările fiecărei probe metalizate s-au făcut astfel : 1/3 metalizat ,1/3 metalizat apoi
au fost supuse trecerii unui jet de flacăra pentru difuzie( la 300 ºC) si 1/3 metalizat şi
ţinute în cuptor la 350 ºC, 30 min, pentru a studia însuşirile imbinării după tratament termic

Investigarea metalografică a probelor s-a făcut prin microscopie electronică la - UPB ,


Fac. IMST, în laboratorul de "Metalografie şi Calitatea Asamblării" pe Microscop Electronic
SEM - INSPECT S (fig.1)

Fig1

3
3.REZULTATE OBTINUTE

O parte din rezultatele obţinute în urma determinărilor din analiza comparativă a probelor sunt
redate sintetic astfel
- cel mai bine s-au comportat probele realizate cu parametrii p=5 atm, I = 50 A ,d= 170 mm
parametrii consideraţi optimi pentru metalizare
- se confirmă ca parametrii de metalizare aleşi a fi constanţi pentru celelalte probe au fost cei
optimi
- în zona centrală.a probei are loc depunere mai densă si groasă, subţiindu –se spre margini.
Exemplu proba U2= 50V, I=80 A,p=5 atm,d=170 mm ce prezintă strat uniform cu aderenţă
foarte bună la substrat, grosime strat metalizat 489,68µm( fig.2)

Fig.2

- la straturile peste care s-a trecut cu jet de flacăra se observă începutul realizării difuziei, fiind
mai compacte,cu început de noi faze .
Exemplu proba M1 F (parametrii I=50 A, U=30V p=5 atm, d=100 mm) se observă prezenţa
unor compuşi acciculari ai Zn cu Fe (fig.3) iar la proba I2F ( I= 50 A, p=5 atm,d=170 mm) se
observă pori , punţi de legătură între particule şi prezenţa compuşilor acciculari Zn cu Fe ( fig.3’)

Fig.3 Fig.3’

4
- la straturile probelor introduse în cuptor , datorită difuziei avansate, se produce reacţie
între compuşi , apar caracteristicile de autotopire şi devin mai omogene.
Exemplu M2C : (parametrii I=50 A, U=30V,p=5 atm,d=100 mm) se observă punţi de
legătură, pori micşoraţi, prezenţa compuşilor acciculari ai Zn cu Fe , şi a altor compuşi (fig.4)

fig.4

S-a realizat separat o caracterizare pentru depistare de defecte, grosime,uniformitate, porozitate


prin analiza EDAX pe un aparat tip Jeol , obţinand analiza prin energie dispersivă a razelor X
cu microsonda, analiză cantitativă a elementelor din compoziţia pseudoaliajului depus
Suprafata este poroasă, formată din conglomerate de topituri. Depunerea s-a facut in straturi
asa cum arată imaginea de la marginea probei (x 8oo)
Există mici diferenţe de compoziţie între cele 2 feţe
Pe fata aflată în contact cu suportul procentele sunt inversate, Al este mai putin şi Zn mai mult
Din aceasta determinare a a rezultat datele indicate in tabelul 2 şi fig.5

Tabel 2
S1 S2 – în contact cu suportul
Component Wt % At % Component Wt % At %
greutate atomi greutate atomi
Al 50,63 71,3 Al 46,02 67,37
Zn 49,37 28,7 Zn 53,99 32,63

S1 la exterior Suprafaţa este poroasă, formată din conglomerate de topituri

5
S2 în contact cu suportul Suprafaţa are aspectul unor insule şi este la fel de poroasă.
Fig.5

4.PROPUNERI

Pentru întregirea imaginii asupra structurii metalografice se propun alte seturi de determinări :
- analiza prin energie dispersivă a razelor X (EDAX) pentru identificarea elementelor,
difractia razelor X (XRD) pentru identificarea de faze în metalul acoperirii probă
(I2,U1C,M1F)
- analiza microscopică de determinare a compuşilor
- determinări de microduritate
- teste de măsurare porozităţii şi aderenţei

Probele electrochimice de determinare a rezistenţei la coroziune se vor executa prin


- ridicarea de curbe de polarizare si variaţia potenţialului în timp în 2-3 soluţii
Acestea se vor realiza pe proba turnată şi pe 3 probe în varianta metalizată, cu flacăra şi în
cuptor care au cel mai gros şi compact strat depus (pentru a nu genera interferenţe şi a perturba
măsurătorile; exemplu probele U1C, I2 ,M1F)

Această temă poate fi studiată de elevii claselor din licee tehnologice de profil (tehnologia
sudării ). Tema vizează familiarizarea acestora cu activităţile ce implică cercetarea
metalurgică a fenomenelor apărute la metalizarea cu sârme de compoziţii chimice diferite.
Se are în vedere demersul ştiintific , tehnologic şi economic de protecţie la coroziune a
structurilor de oţel , aflate în operă în medii agresive. Se pot prezenta studii de caz ca metode
de confruntare directă a elevilor cu situaţii reale, autentice prin care se solicită transfer de
cunoştinţe şi abilităţi , atitudine activă de explorare, prelucrare de date, căutare de soluţii şi
evaluare.

BIBLIOGRAFIE
[1] hybrid.htm -Manoj Bhuraria and A.S. Khanna Performance of ‘Hybrid' Coatings in Marine Environment
Corrosion Science and Technology (IDP)2004
[2] www.kurimoto.co.jp/rd/pdf SC Modi and Dishant Mittal THE ZINC THING
[3] www.key-to-nonferrous.com