Afectiuni ale ochilor

1. Strabismul
Strabismul reprezinta o afectiune vizuala in care ambii ochi nu au capacitatea de a
focaliza aceeasi imagine in acelasi timp. Cel mai adesea apare in copilarie. Uneori strabismul
mai este numit si “ochi-incrucisati”, “privire crucisa”. In mod normal, musculatura din jurul
fiecarui ochi determina miscarea sincrona in aceeasi directie si in acelasi timp al ambiilor ochi.
Strabismul apare atunci cand musculatura oculara nu mal functioneaza corect pentru coordonarea
miscarilor oculare. Atunci cand musculatura globilor oculari nu functioneaza corect, ochii nu mai
sunt centrati corect si creierul are dificultati in suprapunerea celor doua imagini ce provin de la
fiecare glob ocular.
 Cauzele strabismului
Cel mai adesea cauzele strabismului prezent in copilarie sunt necunoscute, desi se pare ca
acesta se intalneste mai frecvent in unele familii. Uneori strabismul se dezvolta in urma
suprasolicitarii vederii pentru compensarea altei afectiuni oftalmologice, ca de exemplu
hipermetropia.
La adulti strabismul poate aparea in urma afectarii globilor oculari sau a vaselor de sange
de la nivelul acestora. Cauzele de strabism si de pierdere a vederii la adult sunt diverse: tumorile
craniene sau oculare, accidentele vasculare cerebrale si diverse afectiuni musculare sau nervoase.
 Simptomele strabismului
Copii care au strabism pot fi uneori diagnosticati cu usurinta doar prin simpla observare a
pozitiei globilor oculari. Cele mai frecvente semne vizibile sunt:
 globii oculari nu privesc in aceeasi directie in acelasi timp
 globii oculari nu se misca coordonat
 privirea incrucisata sau inchiderea unui ochi la lumina stralucitoare
 inclinarea sau intoarcerea capului pentru a privi la un oblect
Copii cu strabism se pot plange de urmatoarele simptome:

1
  vedere incetosata
 oboseala ochilor
 sensibilitate la lumina puternica
 vedere dubla (aceasta apare de
obicei la aparitia strabismului).
In cazul in care ochii copilului sunt
doar putin deviati este foarte greu de
apreciat daca acesta are strabism sau nu.
De obicei simptomele sunt tranzitorii, pot
fi prezente sau absente, dar se pot inrautati
in cazul in care copilul este obosit sau
bolnav. Atunci cand ochii copilului nu
sunt aliniati in acelasi timp, pentru vederea
unui obiect, pana la varsta de 4 luni, este
necesara efectuarea unui consult
oftalmologic de catre medicul specialist.
Aceasta examinare trebuie realizata cat mai curand posibil daca se observa probleme evidente ale
privirii copilului sau daca este recomandata de medicul pediatru sau medicul curant. Medicul de
familie poate recomanda efectuarea unui consult de specialitate la medicul oftalmolog.
Chiar daca nu se observa modificari ale privirii copilului, cei mai multi medici
recomanda efectuarea unui consult oftalmologic inainte de a ajunge la varsta scolara.
Aparitia strabismului la copii cu varsta cuprinsa intre 7 si 10 ani, de obicei se insoteste de
vedere dubla. In cazul in care vederea dubla persista, este necesara efectuarea unui consult
oftalmologic. De asemenea, medicul trebuie sa excluda o alta afectiune mai severa care poate
determina strabismul. Atunci cand vederea dubla se instaleaza brusc, aceasta este o urgenta
medicala si persoana respectiva trebuie sa se prezinte imediat la medic.
La adulti,vederea dubla se poate instala brusc ca urmare a sclerozei multiple (SM),
accidentului vascular cerebral (AVC), hipertensiunii arteriale (HTA) sau diabetului zaharat (DZ).
Daca vederea dubla persista, datorita unora dintre afectiunile enumerate mai sus o perioada mai
lunga de timp, se recomanda consultul unul medic de speclalitate. In aceste cazuri este necesara
instituirea unui tratament de urgenta.

2
  Investigatii
Investigatiile pentru trabism sunt facute fie de un medic specialist oftalmolog fie, in unele
cazuri, de optometrician. Medicul poate diagnostica strabismul la copil, adesea doar uitandu-se la
privirea acestuia. Uneori este evident ca ochii nu sunt orientati in aceeasi directie si in acelasi
timp.

In cadrul examenului oftalmologic, medicul urmareste:

 care dintre ochi este afectat
 directia in care ochiul este orientat
 cat de mult este deviat ochiul
 daca copilul foloseste acelasi ochi pentru a-si concentra privirea pe un oblect sau se misca
in fata si in spate, folosind unul cate unul ochii.

2. Astigmatismul
Astigmatismul reprezinta o afectiune oftalmologica destul de frecvent intalnita, in special
in randul copiilor. Se poate corecta usor prin lentile de contact, ochelari sau chiar prin interventii
chirugicale.
Astigmatismul apare cand corneea prezinta curubri anormale si are mai degraba o forma
ovoidala decat rotunda. Astigmatismul este o tulburare de refractie si este fiziologica (cand are o
valoare in jur de 0,5 dioptrii) sau patologica (daca este mai mare de 1 dioptrie). In situatia in care
curbura corneei este foarte accentuata, pacientii au indicatie de tratament. Daca insa
astigmatismul are valori mici si nu interfereaza cu calitatea vietii pacientului, specialistii
recomanda necorectarea lui.
Globul ocular are forma sferica si doua lentile: corneea si cristalinul.
Corneea este transparenta si acopera irisul, pupila si camera anterioara a ochiului.
Cristalinul este localizat in spatele irisului, iar posterior de el se afla corpul vitros (sau simplu,
vitrosul). El are o forma biconvexa si alaturi de cornee refracta lumina ce va fi focalizata pe
retina.

3
 Corneea si cristalinul au impreuna mai mult de 2/3 din intreaga putere optica a ochiului.
In mod normal, cand raza luminoasa patrunde in ochi ea se refracta uniform si determina o
imagine clara, unica a obiectului.
In ochiul cu astigmatism acest lucru nu se intampla - lumina este refractata cu putere
diferita intr-o zona fata de alta, astfel incat ajunge sa fie focalizata doar o parte din obiect.
Obiectul in ansamblul sau va aparea neclar si incetosat. Pacientii cu astigmatism nu pot percepe
detaliile si uneori chiar si liniile verticale par distorsionate.

Exista doua tipuri de

astigmatism:
1. Astigmatismul neregulat -
adesea cauzat de leziuni cicatriciale
corneene sau cristaliniene si nu poate
fi corectat prin lentile externe, ci doar
prin lentile de contact rigide si
permeabile (care pot fi destul de
inconfortabile pentru pacient).
2. Astigmatismul regulat -
poate fi corectat prin ochelari.
Astigmatismul este relativ frecvent intalnit in populatie: specialistii oftalmologi considera
ca 3 din 10 copii cu varsta intre 5 si 17 ani au astigmatism.
Tratamentul acestei afectiuni include atat metode chirugicale, cat si corectie externa (prin
ochelari cu lentile cilindrice).
Astigmatismul se masora in dioptrii. Se indica corectarea sa daca valoarea lui depaseste 1
dioptrie. In unele cazuri se poate corecta cu lentile de contact, insa indicatiile acestora sunt mai
reduse comparativ cu ale ochelarilor.
Astigmatismul patologic poate fi mostenit (are caracter ereditar). Adesea apare in
combinatii cu alte tulburari oftalmologice de tipul miopiei sau hipermetropiei.
 Cauze
Specialistii nu au descoperit deocamdata cauzele aparitiei astigmatismului si nici de ce
unele persoane dezvolta aceasta boala in timp ce altele nu.

4
 Astigmatismul poate fi ereditar – in aceasta situatie este prezent inca de la nastere, sau
poate fi dobandit - ca urmare a unei presiuni importante exercitate de pleoape asupra corneei, a
posturii inadecvate, a utilizarii prelungite a vederii la locul de munca (in special pentru
observarea detaliilor).
Unii copii se nasc cu astigmatism (astigmatism congenital) insa majoritatea cazurilor apar
in cursul vietii.
Majoritatea afectiunilor refractive au tendinta la stabilizare (din punct de vedere al
dioptriilor) in jurul varstei de 25- 30 de ani.
Desi cauza exacta de aparitie a astigmatismului nu se cunoaste, exista o serie de factori cu
potential daunator (considerati a fi factori de risc sau agenti cu rol patogenic) cum ar fi :
-Vindecari prin cicatrici ale abraziunilor sau perforatiilor corneene;
-Contuzii sau alte traumatisme oculare;
-Infectii oculare;
-Modificari de forma ale corneei secundare interventiilor chirugicale oftalmologice.

O cauza mai rara de astigmatism este cheratoconul. De fapt, acesta este o tulburare
caracterizata prin deformarea cronica a corneei, insotita de scaderea vederii (ca rezultat al
modificarilor de refractie). Afectiunea debuteaza la pubertate si afecteaza in special femeile.
Se pare ca la baza aparitiei keratoconului se afla sinteza anormala de colagen (deoarece
corneea este de natura colagenica, este si ea afectata). Evolutia cheratoconului poate fi spre
indicatia realizarii unui transplant de cornee. Aceasta masura terapeutica are foarte mari sanse de
reusita, iar prognosticul pacientilor este excelent - nu exista rejecte de cornee.
Astigmatismul poate fi atat corneean cat si lenticular.
Astigmatismul lenticular este determinat de anomalii ale cristalinului si apare intr-o serie
de boli cu componenta metabolica de tipul diabetului zaharat, sindromului metabolic sau
hipertensiunii arteriale (aceastea pot modifica forma cristalinului). Forma revine la normal daca
nivelul glicemiei este pastrat in parametrii normali prin administrarea insulinei sau prin
modificari de natura dietetica.
 Simptomatologie:
Pacientii cu astigmatism nediagnosticat si netratat au adesea:
-Cefalee;

5
 -Oboseala oculara;
-Vedere incetosata;
-Acuitate vizuala scazuta in special pentru vederea la distanta.
Desi astfel de simptome sunt nespecifice si nu sugereaza imediat un astigmatism,
pacientii sunt sfatuiti sa se prezinte la medic in vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine si
instituirii unui tratament adecvat.
Nu exista factori de risc specifici pentru aparitia astigmatismului (in afara de un istoric
familial de astigmatism) – oricine poate dezvolta astigmatism, indiferent de varsta.