Sunteți pe pagina 1din 28

Fenomene ale naturii :

• Roua şi bru a
• Norii
• Ploaia, fulgerul, tunetul
• Grindina
• Curcubeul
• Ceaţa
• Lapoviţa şi poleiul
• Chiciura
• Zăpada
• Avalanşa
• Omul şi atura
• Roua este un fenomen meteorologic care face parte din
ategoria pre ipitaţiilor.

Ea se for ează de o i ei seara sau î ursul di i eţii.Prin


ră irea aerului,vaporii de apă existe ţi la suprafaţa solului se
o de sează for â du-se pe diferite obiecte de pe sol
pi ături de apă.
• Bruma este for ată pri pro esul de o de sare şi ulterior
de î gheţare a vaporilor de apă are iau aştere la
suprafaţa solului.

Ea se formează, de fapt, în loc de rouă în sezonul


rece, când temperatura a atins punctul de îngheţ.
• Norii sunt mase de vapori de apă din atmosferă. Ei fac
parte din circuitul apei în natură. Vaporii de apă,
evaporaţi din mări şi oceane, sunt prezenţi peste tot în
atmosferă.
• Ploaia este o parte i porta tă a circuitului apei în
atură şi are loc după ce apa care s-a evaporat din râuri,
lacuri, oceane, ş.a. . se o de sează ajungând pi ături de
apă şi cade pe pă â t, întorcându-se înapoi în pârâuri,
râuri, lacuri.
Popular, ploaia mai este de u ită ură da ă pi ăturile sunt
fine şi multe şi este des risă ca fiind torenţială atunci când
pi ăturile de apă sunt mari, multe şi cad cu repeziciune.
• Fulgerul se produce între nori încărcaţi cu sarcini electrice
diferite, iar descarcărea între nori şi pământ provoacă un
arc luminos, numit trăznet.

Atunci când vedem un


fulger nu auzim
imediat şi sunetul
produs de descărcare
(tunetul), deoarece
viteza sunetului este
mai mică faţă de cea a
luminii.
• Forma în zig-zag a fulgerului este produsă prin descărcarea
electrică numai prin zonele cu aer ionizat. Un fulger atinge
în medie lungimea de 1 – 2 km, iar în zonele tropicale,
unde umiditatea aerului este mai ridicată, fulgerul poate
atinge 2 – 3 km lungime.

În nori s-au observat fulgere cu o lungime de 5 – 7 km,


iar cu ajutorul radarului pentru fulgere, unele ce ating 140
km lungime.
• Grindina este o for ă de pre ipitaţii, parti ulele de apă
di at osferă ăzâ d pe suprafaţa solului î for ă de
gheaţă. Se for ează atu i â d pi ăturile de ploaie
traversează straturi de aer u te peraturi s ăzute su 0°
C).
• I u daţia este u ele dat pro esului de revărsare peste
aluri a apelor urgătoare sau a la urilor.

• I u daţiile pot avea loc în timpul viiturilor, în urma ploilor


tore ţiale, topirii ruşte a zăpezilor etc.
• I u daţiile reprezintă hazardul cel mai larg răspândit pe
Terra, cu numeroase pierderi de vieţi omeneşti şi cu
pagube materiale de mari proporţii.
Anual sunt înregistrate pe glob peste 20 000 de victime,
100 de milioane de persoane fiind afectate, în diferite
grade, de producerea acestor fenomene.
• Curcubeul, el ai fru os fe o e di at osferă, a
impresionat omenirea din toate timpurile, fiind considerat
un "semn ceresc" care aduce binele, pacea şi
prosperitatea.
• Curcubeul este u fe o e opti are ia aştere di auza
dispersiei şi reflexiei lu i ii solare î pi ăturile de ploaie.
Ceaţa este u fe o e eteorologi are o stă într- o
aglo eraţie de parti ule de apă aflate î suspensie în
at osferă, î apropierea suprafaţei solului. Vizi ilitatea
orizo tală se redu e sub 1000 de metri.
Atu i â d vizi iltatea orizo tală este
upri să î tre 1000 m şi 5000 m avem de-
a face cu fenomenul numit negură sau
pâ lă.

Ceaţa este ai fre ve tă toamna şi


pri ăvara, â d te peraturile su t ai s ăzute şi
vaporii ati g starea de saturaţie la o a titate ult
ai i ă î u itatea de volu de ât î ti pul verii.
Ceaţa se for ează î deose i di i eaţa şi seara.
• Lapoviţa este zăpada are s-a topit parţial pe par ursul
ăderii sale spre sol, aerul di jur fii d sufi ie t de ald
pentru a topi o parte din zăpadă dar nu suficient de cald
pe tru a o topi î î tregi e astfel î ât să produ ă ploaie.
• Astfel, lapoviţa reprezi tă u a este de ploaie şi
ninsoare.

Î situaţiile î are te peratura solului este su ea de


î gheţ, lapoviţa poate for a straturi de gheaţă i vizi ilă pe
suprafaţa solului, u ite gheaţă eagră. A elaşi fe o e se
produ e da ă ploaia î gheaţă la o ta tul u solul poleiul ).
• Chiciura este o for ă de pre ipitaţii produsă prin
condensarea eţii pe fulgi de zăpadă, formând un ulgăre
de hi iură sau acumulându-se pe ramurile copacilor, pe
conductorii liniilor electrice sau pe alte obiecte de pe sol.
• Zăpada u ită şi o ăt sau nea este o for ă de
pre ipitaţii solide, adi ă apă î gheţată, aflată î stare
ristali ă într-o multitudine de fulgi de zăpadă.
• Căderea pre ipitaţiilor su for ă de zăpadă se u eşte
"ninsoare".
Avala şa reprezi tă o asă i porta tă de zăpadă are se
pu e î iş are şi alu e ă pe versantul unui munte.
O avala şă poate duce la vale milioane de tone de
zăpadă, pre edată de o u dă de şo are spul eră şi
striveşte ori e se află î alea ei.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai dramatice
eve i e te ale u telui şi reprezi tă u peri ol pe tru
populaţia o ta ă di u eroase ţări ale lu ii.

Exti derea a tivităţilor turisti e şi, î spe ial, pra ti area


sporturilor de iar ă deter i ă o reştere a riscului
impactului avala şelor.
Fenomenele naturale
sunt uneori o sursă de
încântare: eclipsele,
stelele căzătoare, aurorele
boreale şi cascadele
vertiginoase sunt
fascinante. Totodată,
însă, ele pot genera şi o
teamă justificată pe deplin,
găsindu-se la originea
catastrofelor naturale.
Dovadă: cicloanele, valurile
seismice, erupţiile vulcanice,
inundaţiile etc.
Realizat de: Petic Marian-Alin, Manica Ionut, Colegiul National
“Anastasescu”

BIBLIOGRAFIE :
ww.images.google.ro
 www.wikipedia

S-ar putea să vă placă și