Sunteți pe pagina 1din 9

CAPITOLUL 10

$T$}ffiffiTffi PffiTNTB.ffi Fffi ffiTffiTf; ffi K

[& EmffMrfiT[![ TffiT&I

llqrea _de, g3netale -a Tucoasei in lnaintarea in vArsta diminua atAt


:;lalia protezi - qAmp prote.t1g reprezinti o ieactivitatea ge1erald ca!.qi.qe_e lgqala.
prcblemd care depinde in principal de doi ceea ce duce la sqqd91e.q poE-ibilil5!ilor
'actori: de apArare gi adaptare.
1, Pe de o parte, prqlgq care
stabilegte u1 contagtde l,ungd durati l.?g_!:^Iii log,q_!i car,e -al putea
9i acoperd zone intinse de mucoasa contribui la aparitia unei stomatopatii
gri"1 .lntermediul cdrora se transmit _[9J._u,O:

.presiuni fa{a de care mucoasa nu ,':..,,4g,lg.gglglUg"ar care dipinua atAt prin


este adaptata filo.genetic, ."acoperirea cAmpuIui pr-otelic, cAt,qi pi'in
^ -!.-.-..-
2. Pe de alti parte, particularitS{ile 1qg,9.flCAlUXg"|U|-q3jyar, d ato ritd atrof ei i

lerenului adiacent protezei. glandelor salivare:


pot : Cregterea.fqryperatq{1
?Ll.-ili-qf.f!.lta acegtor doi factori !gcale.,!yb,p,lqpa
,gzulta afectiuni ale.pucoasei bucale, care
JgJ[-cg._
:ertru a fi etichetate drept stomatopatii Microporozitdtile
.." *-.1,
'-
acrilatului care oferd
::ctetice trebuie sd poatd il puse in 9.9,!ioilii optime de degyglfare a
:jatura cauzald cu proteza gi eventual germenilor;
:,:1a1 demonstratd legatura de la cauza la lgiena necorespu nzitloare a piesei
:iect. Protetice;
lmperfecliunile de executie a protezei;
:t:'*44e.at.,,%**Ft#4**?fr..,t'':.'-'.:.).r.4tt:r'tt1f.:&tE.tfrr.4'..v}8.

ETIOLOGIA STOMATOPATIILOR upglprqlgfe


f Jimp indelungat a
r1,,,,,,,,,,,,,,,.{area

PRCTETICE necorespu nzatoare;.-


Pot fi jncriminali atAt factori generali, QqqTele q.cluzale cqre. po_t . in!-erveni
:-: ;i factori locali. prinrr-un O9 jlllen_iligare a
.mecanism
.r-gglgti! ggnerafi care trebuie luati protezei (microtraumatisme) sau prin
: ;onsideratiesunt: suprasolicitarea cAmpului protetic
uoilre generate ,care ar crea premtse subiacent, datorita forlelor
reltru aparitia unor stomatopatii sunt: necorespunzaloare ca mirime, directie
c 19
| VVh q'"r_4|, gl!9 li99.91.9 ro3q o9-l il9
u91 9 sau durata.
-;'asculare. hemopatiile. insuf icienta
renalS cronicd etc.
IF gF I I Er-t oP Aro c ENi_c,F.. dar aceste aspecte nu sunt incd
[4qdql dg. inlerdependentd dintre srrficient eiuciciate.
factorii generali g"i locali Po?,te fi qIlr9m !e Teoria alergicd. Destul de disputatd in
,-;44:;:,;i!::-
:1...

difeiit, motiv pentru care nu existd un lrteratura de specialitate, aceastd teorie

'g-Q-[sens in privinta etiopatogeniei sus{ine cir mucoasa bucala rdspunde


stomatopatiilor protetice. EREMIA gi colab. uneori printr-o reac{ie de

(1981) citeazd mai multe teorii, dintre care hipersensibilltate fati de componenteie
mentiondm urmdtoarele : acrilatului (monomer, colorant).
or m Referitor la aceasta, NYQUIST
re-"-r-ie*n999!g.J3gu,?,lig !,or ", f

cdreia inflamalia cronicd a mucoasei sublinrazd cd, datd fiind complexitatea


purtdtorilor de pple,zg .s.:ar datora reactiilor nruco-z,ale ce po,t avea legdtura

.!11umeJo1" .qrotezele
provocatg, de cu tratamentul protetic, este greu sd se
adaptate negoresqu nzdtor'
Ple] u,91a19. 91
facd diieren!a intre o iritalie locaia
- Teoria bacteriotoxici, care sustine cd
:.- r_
mecanica 9l o reaclie alergic6, chiar
slomatopatiile sunt 9-tg|gn,!il* 9:-
Oada s-au faeut teste de alergie (teste
dezechilibrul
)d4u-4':.4'.&'.
.
*.. '
intervenil , in de contact). El nu a gdsit decAt un

' m c p 0-c
lo |a I a.-p-9119J g
iii o' singur caz de alergie veritabild la acrilat
-
-*r"1.
1 19
..
1 9 1?*9-y-9.1
majoi"itatea autorilot' in cele 248 de cazuri Pe care le-a
.O1oi"19.,acrilice; , t-:::::. :::::t:.",.;t't,*,-. .

coreleazi acest dezechiiibru cu studiat.

;eiisienla
...'..*- porozitSlilpr din acri lat care Teoria f ragilitatii
capiiare
oiijra condilii optime de dezvoltare incrimineazd factorul vascular modificat
pentl.g germeni, mai ales cAnd se sub acliunea {actorilor locali gi generali.
pro-!11'''',,,,,,,,,,,,,,ce 9i !egradarea acrilatului' Teoria interdependen[ei 9r

WALKER 9i colab. (1982) accentueazd illg,lS."lc itlo-na 11 I pqtori lo r ( E R EM lA,


rolul pato(ien al Q,andide.i. albi.c-aps in 1981) argumenteaza cd Patogenia
etiologia stomatopatiilor protetice' stomatopatiilor protetice se poate
Numirul de colonii crescut al acestor dator.a mai,T11lt9t factori c9 qclioneaza
iejvurl,,iiirui ricjicai ai aniieorpiior seriei uunuuil^^:r^*r
iltut t[ ]t -^ -+ai.e
-; ud dL, esie deOSebii de
anli-Candida albicans, c-At 9i rdspunsul complexd.
iavoiaOli ta terapia sPecif ica
anli-Candida sunt dovezi clare ale

ace,$e! eliologii in ur;iele cazurt' CLINICE ,


|0RMHLE
- Teoria chimicotoxicd considerd cd " Formeie clinice ale stomatopatitlor
i -

_protetice f iind extrem de ya{ate, s-au


:--"'

ariumite elemente chimice sau


substanle din materialul acriiic ar avea incercat diferite criterii in vederea
un rol toxic asupra structurilor cavitalii sistematizdrii lor.
bucale. in primul rAnd este incriminat in Clinica de Proteticd Dentard din
monomerul acrilic, apoi coloranlii etc., Bucuregti ENE L., IONITA S. 9i colab. au
propus incd din 1973 o clasificare a
- .; '. .'. ':j
protelice care tine seama - hiPertrofii
lPgPlglii .9l-f ;

:!gmato,pat!1!9r,
- totale: ce'ieireila boli generale:
de un ansamblu de factori determinanli qi TfrJ: "'
- ch!qrcotoxice
iavoiiianli qe-,p,ql ducg la aparitia unei 1lt9l11
;

- iritatii traumatice:
a9lfel Qe afectdri 9i iau in considera{ie atit
anqtomoclinic al leziunii cAt qi - alergii:
_ 1:_pe91r! - tulburiri vascuiare'
mgrrqntul . qpaflliei in raport cu durata
purtarii Protezei.
a,!e
t gt:*-rl 1a1Q stgmatopaliile au fosl
il .8.e. -es!J
i
I
e,
im ed
i

funclie db
in-(*4r" momentul'aparitiei Mayg!na"l-e_;
ctasliiCate
- ' ' ;_'1";-
'*- -^"--' "
c--- -----
?emnelor clinice iala de momentul apiicarii
'''' ''"':'
Eroziunile in situ sunt provocate de
protezei. Din iu.rrt Prnat de= vedere, al conformarea improprie a marginilor ''.
debutului manifestarjlor cltnice, se poate protezei, consecinld a gregeiilor de

viiioi de, .-r.p.q.c;,1jji..",,!*gd!"q!g qi 1_e.9p9ctiy ?mprelt?re sau a unei. tehnologii


''tardive.. ne_c,orespunzdtoare in laborator. Clgric ele
.***- in 'al
_:*-"r:{;-. ^ -
doilea. .rAnd clasificarea !irte ge p;ezinta gg". 7.pl.e.. 9.0,,!gq9j[e |initate
D ure re a v ar iazd
n'

seama dq'igpoglafia lezrunilo'i'l respectiv tryglilg'g-aqnUQS-tLpqlalii,


ta jena q*q1a ta Q.yler.e y-!9]"9,[a in func{ie
dacb acestea sunt localizate la periferie, in !_e
interiorui bazei sau pe intreaga suprafald a cie profunzimea gr itrtinderea leziunii, dar
teritoriului de sub protezS' Aplicarea mai ales in funclie de plagul de perceplie a
aceqtui al. do-ilea criteriu condus la o a durerii gi de de
tiPul activitate

subdivizare a reacliilor mucoasei in neuro-vegetativ6 a pacientului Dur,e-rq-a


i rAP e iglelg
nale,
este insotiti de tulburdri .f unctionale
ry{s Qg
fonatorii, dgOlutilie 9i uneori
JilAnd seama totodatd de agentul T.a.s-!ca1_gll, Q.e
de sialoree. Adenopatia poate fi prezenti
g9lerator sau favorizanl 9i mecanismul de
aciiune precum gide tipul de regiune clinicd cAnd leziunea se supr aiV"!9c!!?!e,
' Eroziunile pot apirea in orice zond de
afectatd, a rezultat urmdtoarea
siitematizare: la marg!nea protezei, dar mai frecvenl cu
r EeagIlJne*ql"ilg u rmitoareie tocaiizari :
y:91l/y - eroziuni in situ; g919g intepa, mai ales in zona ei
li:lg icultSlilor de
- eroziuni la insertia [osierioara, datorita dif

r protezet; delimitare exacti a limitei cAmpului


.
bazale: - eroziuni in situ; ^ protetic la acest nivel:
totaie: - alergice 9i '\' - ilt... . 9J9-PJy !..,. ,. !r:er1u1i191 ql*"'br'idelot
t"'''::'':':1:"?6r' nedegajate;
iiiimicotoxice.
creslgl 119oT ?l9 ?rvgo| ?.r.e ;
l' 9l-"tlyl
la zona Ah datorita gravdlii-exaqerate.
ryargi!.algj. - ulceratii de decubit; --**'t*
- hlPerPlazii; -

bazale. - leziuni eritemato-congestive; Tratamentul constd in dePistarea

, i" tu1i i b azale tqrdive;.


t
leziunilor, contrareperarea ior topograficd
pe proteza gi reducerea din proteza la acel rdspuns ia agentul care aclioneaza dlrect
nivel, urmatd de lustruire (dacd este cazul). jc. Apar mai ales dupd
chimico-tox
AceastS tehnicd este departe de a fi cdptugirea protezelor cu acrilat
perfectd in sensul cd reducerea din acrilat autopolimerizabil prin metoda directa gi
nu se face cu destulS precizie, datoritd sunt incrimi,-rl! il_l.qq_..iul.ggt 1q.19.ri' pe ce
faptului cd ulcera[ia este inso{itd qi de o parte pe de
,ur9.9?gi.99..n,9,l.9llgl-]iQ91,Si
fenomene congestive perilezionale, ceea altb parte temperatura degalatd in timpul
ce uneori il determind pe practiciarr sa -L13$tgi eloiglm-e''qi* priii-u acrilatului
reducd din marginea protezei mai mult Clinic se manifesta prinfr'rpergyia intregului
decAi este necesar. Mai trebuie spus cd
ffp_plg1.tic,, q199ri gi a nrucoasey lugale,
utilizarea creionului de anilind pentru la!ia!9. 9! 9.hiat a comrsur:ilor. Pacierr{ir se
reperarea leziunilor nu este Iipsita de planq de dureri vii de tip arsura^ Excep{ional
nocivitate: anilina f iind un toxic celular manifestdrile de tip alergic pot imbrdca un
ingreuneazd vindecarea" De aceea se tablou de veritabil goc anaf ilactic.
recomandd marcarea zonei perilezionale gi iratameniul constd in suprimarea imediatd
nu a ulceratiei in sine, cat gi indepArtarea a protezei. Local se recomanda spdlaturi cu
riguroasd aurmeior de anilina de pe rg,lr.lli,_3nllseptice. slap_9 (cloramina 3o/o.,
mucoa,si, odalri retugul terminat. ?roleza permanganat oe potasiu 1%, colutorii cu
se lustruiegte ap9L...p,g1'lg-91 Se asociazd 9i fenergan 100 mg 9i gligerlla 30_ g). Fe- cale
un tratameni.'iintiintt"*iion t"piicare de generala se pot administra antihistaminice
Plak-out Gq| - ilOihexidina diglucoirat dacd se banuiegte o
reacJje alerglca,
0.2%). tr3nchiilzante, vitaminoterapie etc. in prin-
cipiu se vor evita cdptugirile directe 9i rn
cons,ecinti se va prefera metoda indirect6.
-8"18"t,9,:.
Reactiile imediate bazale sunt
consecutive unei realizari inadecvate a felei
. -l:*qtjj)e
tg
ld i .u-?.,
interne a protezei (porozitatii, rugozita{i Mqyg.inalg.;_
i;'anganle la lirnila zcnelor de foliere etc.) lJieeraliile de decubit se datoresc
sau con{igura{iei neregulate a cAmpului atrof rei cAmpulur protetic gi in{urrdarii
protetic (exostoze). Se manifestd clinic prin consequlive a protezelor purtate tiirp
eroziuni cu caracter traumatic ale mucoasei indelungat. Sq manifesld clinic pr11 ulcera!i
de sub baza. prolezei Tratamentul este ,
jpglfg- .9au . nli de edem, care se pot
icjentic cu cei ai ieziuniior margiiraie. syqiginfecta, mcment in care poate aparea
y..gd_qnqAga Spre deosebire de ceie
imediate, uiceratiile margin3je tardive pot fi
"1.9-lgr';.-"
Sg !gctangeaza dat91t6 structurii acoperite cie false memb1a1."9. Este necesar
chimice a protezelor" Se pare cd aceastd sd se facd un diagnostic diferenlial cu
reqctie este mai putin gi in mod exceptional leziunile maligne care pot apdr:ea la nivelul
un raspuns alergic, gi mai degrabd un mucoasei bucale.
l',
ir.l

i;
BURKET a alcdtuit un tablou zona respectiva (scurlarea marginilor prea
comparativ al semnelor clinice prin care se lungi sau trangante gi cdptugirea pa(iala).
diferentiaza cele doui tipuri de leziuni:

_"Fa_z.e!p",
Leziuni-dp.!_ecubit: ,. LeziuniLe . - erilemato-conqestive
,.. -..... :i:::- .r. se
,4- r
-r
:,1 ll:li:.:!j'- < -._y.. . .,. _

Illef ryliilitgs-e ? {i e .eqerglgls_t "! 1y


datoreaza p_orozitatilgr .plotezei gi-. i$enei
lejtrc_ce!-d*q9Je n A i "y -q.! |1-,e*- ,.necorespunzdtoare, cAt gi imperfecliunilor
- .Mai frecvent in ie;*",;,.::,:."..._.:-,,j"
!.e4,.t;i;;;;lJ;;,,::n
zona Qanina,la.maxilar
:- ..,. .,........_ .
gi
,
:i
de ordin ocluzal, Pacientul va i'l instruit
?n reqiunea anterioard la mandibuld.
i;'- '-
cum sd intrelina igiena corectd a'protezei,
- g:':
Fdrd miros fetid.
::ri:l:.,.:.'1,::-r.:..:":l:::'.:'a';:ttii;
iar rela!iile ocluzale vor fi perfectate.
- .. erya
Flori rmicrobiand
i+ t t:
moderatd.
i. -:aq- r'. t, ): | ; i !-J,Ic-9raliiie baza|e tar,dive se datoreazd
-
E :rt hL tt...:.

_Adenojatie mo9erat-q*Fj nconstajrtd. i mai ales unor. dizarmonii ocluzale sau


- Absentadiskeratozei. i.iiilrgrni iriianie, 'iLirriut" 'din fotieri tinii
;* * 4 @l:: :attt .i.t;|@*
americane sau camerd de vid.
Leziuni maligne: Hipefirof iile si hioerplaziile oazale
; '- _---. -,:
- Consistentd durd, marginile indqrale.
^-*l*--
tardive ceie mai frecvente sunt hiperplaziile
- Localizare la orice nivel. papilare gle .p_.a.lalu[ui, dalorate aspiraliei
- Halend fetidri oi'ezent5.
.!r€'Y''+.4
provocate de o camerd cu vid. Aceste
- -:i-

Flori microbiand abundentS.


::" ld
leziuni imbracd uneori forme clinice ce
-
1
l:&r,.. -e. :tttt*t"1'!:'t "t&N'1tt""&
^i*
Adenopatie relatiy--,_qg-$lglte,
"'';t:
chiar pretind interventii chirurgicale
_dlra_
- Frecventdiskeratoza.
r t ::' -' ::':;:i;:;'i;s:;6"i#
Totale:
<<

l1 9azu1 in care prin examen clinic Heag{1ite tardive. !o!?!g dalorate botitor
suspiciunea ynei leziuni maligne, gengralg aqqr in gg_1qqal in;
-".-Il:!?
este imperios necesar si se recurgd la -..avitaminoze, mai ales in cele din grupa
a"€*a'.':'--.-".'. -:'
i B:',
.

examene complementare (citodiagnostic,


btopste etc.). - ,ileriii.
, iiipei'piaziiie rirargirraie se cialurusc !laire!;
entir rnii iriietirro in f irnn r m erninilnr - rfonlirrni honrlino tho^.1;t6 nrnnin6 oi
:':-"!'"' \r rvF/uLrru vr ur iluo tr
Itrbfgzd,-'-Sd'"''manifestd prin forme cirazd hepaticd):

-?lglgngpet.oto'gice
difqrite: p-apilperyrg, - aiectiuni renale cronice.
sa{. sem ne|e Leziunile !qrdive chjyrlcg;lo;iqe pot fi
"9ry99_ "g,lt|?l"epltelioame,
obiective in ge,1-q1al .lipsesc. La examenul datorate detergen!ilor folosiii pentru
obiectiv al fundurilor de sac se observd igienizarea protezei, utilizdrii .cronice a
formaliuni tumorale alungite in formi de adezivilor in vederea ameliordrii menlinerii
burelet cu localizare variati. Tratamentul plgtezei etc. IlOloy.l clinic 1q este
constd in rexcizia forma{iunii tumorale aiarmant, dar are un caracter trenant.
urmatd de,piopgie gi modificarea plotele-! lp ' Stomatopatiile protetice tardive cu
caracter alergic sunt greu de diagnosttcat.

597
Se considerd cd diagnosticul este pozitiv
cAnd apar gi leziuni de vectnalaie sau
Culanate, cindiiestul de contact este pozitiv'
gi'6ozi n of iIi a.91-ez.e rltd
'-''''
bto,r,utopatiile taldty-g {?um?Jl9e se
ciatoreaia:dispersarii nelq!io!,?Le a fo(elor
g,g cAmRul protetic, c? 9. consecil.la
a.

imper{ecliynilol nazqle, d"q1 mai ales a ceior


de.'' naturS, ocluzala cale .c-gnduc la
Fig 1C.1. Aiergra la nanonterttl reztdttal
da r c r o n c e
ligv n" l:'n."J g-lti g " ll-9 "l -s'[91,9
r
i

ce fliclluni intre iaJa m.ucozala a Tratamentul primar al acestor leziuni


-Oetermila
protezei 91 c3mp.ul protetic: lpziunile apar trebuie Oine direclionat pe eliminarea
de reguli la distanld de sediul contactului m aterial ul r,ri ag resor.

prematur qi la Prlma vedere Par irr cazurile sirnple' leziunile se vindeca


ineipiicanite. Echiiibrarea ocluzalS corecta in apioxirrativ 7-14 zile.
- mai ales realizarea coinciden{ei intre l M'
gi R.C. - face sd disPard leziunile' f l i p e rp I az i a e pit e I t o - co nj u.!9tiYP :
'i'''
.i.ri trtutor situa{iilor cAnd se f ace Hiperplazii!9 eqitello c!!LVnativ-e sunt
o prJ{ezare mobilizabild p9.- un teren rezult_atul rdaciional fa!a,de irita{iile cronice

beiicitar, in af ard de conceperea 9i exercitaie de marglnile neregulate, largi'


executarea ireproEabila a proteTei esie uneorl taroase, ale unor proteze vecni
lndicat sa se instituie Lln tratament neechilibrate, irrtative. Apar sub forma de
Iro!if actlq cale consta
in: tratamentul fiinjuri, pot fi ti!perplazl! unice, bifide sau

af ecgi u n or 99,[9[3]9,..yil,afr lnpje tap ie (A' B


il muitiplti, _sltuate la. 1ive,l. mandibular, la
b1,' t inarea al merileIor'. picaLrte;; i ritante'
i nivelul {e{ei vestibulare, 9i -exceptional
lingual, iar la nivel maxilar apar in dreptui
-911

stabifitea indicaliilo-r privind. igiena sislem-


'tiii.a a proteiei convingere4 pacientului ca vestibr-rlului (iig. 1 0.2).
iii94rir:Y P= r'"-:- '
^^ n/dTinio norindir: la
esie ilecesai' sa s\,
control.,
DiL-pu1,9t de vqdele clinic l-eziunile
elementare su{ de la eritem la vezicule 9t
yiiera!i ivl.qrc,oasa Qe sub proteza mooild
clevine- rogie,,'tumefiati' cu aspeci iieied
" sau granutar' 9i dureroasS' Rogeala
tu.Jut"i este intensi 9i Iocalizati strict la
nivelul contactului cu proteza (fig' 10'1)'
Fig 0.2. Hiperplazie
1 epitelioconiunclivA datoratA
rnargrrtilor neaclaptarii margtrtale a protezei totale
O -fo1mq
particulard de hiperplazle Candidoza oral6 este o afectiune rara.

,e"p|lelie.Conju nctivi este cr,e ?!ta g in g i val A aparitia e1 f ilnd intotdeauna legata de
bala[td, datorati ac{iunii iritative prelungite prezenta unor factori locali sau generalt
a p,rotg4elor totale cu stabilitate precard preexisten{i care_ tavorizeazA dezvoltarea
prin miecellfe verticale gi orizontale microorganismului, gi anume:
9-are,
dar 9i prin repartizarea inegald a - lgiena oralS deficitard.;
91.agerate,
presiunilor provoaci, pe de o Parle, 1 r[a!i.i lo_cale.cLo.qige Qq.torate protezelor
resorblia crestei edentate gi, pe de altd m oplle !
co rect aQ-qpJai.g ;

ale
-rf

parte, prolife_rarea epitelio-conjunctiva.


- ;: Tg9.[gal . importante llPtei
anat-omo-patologic al ml,crobiene o1a!e, d,upd administrarea de
"i*gm.el!!.
hiperplaziei conjunctive_ aratd cd nu antibiotice (in special a celor cu spectru
-e-g1tel19
gijsta mo-dificdri la nivelul componentei larg de ac{iune);
osoase. y-4f9!g (nou nascut, vArstnici);
Tratamentul hiperplaziei inflamatorii - tglby.1a11 enQqc1,ln9 (diabet zaharat,
..

.c_o19!a,iA_,e;9iz1a
clrirurgicalS, dupd care hipoparatiroidism, ', maladia
-..1. '. .::-. Addison) ,

9o1sJiu911a
proteticd este refdcutd conform
' 9t :elg:iL 9lu1g.
tP,ilelial e (co-"1 g en itaie s au
noii situatii clinice sau vechea lucrare d.obdndite);
p.lQtetlca este rebazatd pentru a se obline o - deiiciente imunglgUl-c_g _ congenitale
yetentje gi o stabilitate adecvatd. (candidoza muco-cutanatd cronica
D.qq-a..proleza totald este refdcutd sau fami!ia]d, sindromg! endocrinopatie
recidtveazd'
FJgttgitipnata, Ieziunea nu mai qandldoza);

.R_e.gig9la "9o
qp lqlq apare intotdeau n a def icien{e imunologice dobAndite
dupd construclia unei alte lucrdri protetice, (Ieucemii, limfoame, chimioterapie,
ifailra inf!amqlg1ie scade in intensitate tr-ansplante de mdduvd osoasd.
imbunalqt!nd astlel situalia clinicd. sindrornul SIDA).

b..,.qg!1pJ.aZte., !inAnd seama de Din punct de vedere clinic


nntr:ntialrrl r'le malinnizare.
ar''i?:j; i'::-:':
j examentll
-'''' mlnifeslarile sunt v-arjate, intAlnindu-se
l,:. ;;;';;;;;l',-:];::...r-:l l-,.,..::::;:i:'
histolooic se imoune de fiecare dat5. forme acute 9i qlg!!c-e cu dlferlte grade de
severitate.
Candidoza cronica atroficd (stomatita de O clasificare a candidozelor orale
P.llteza) u5Lu.
n^.^l:l--^ ^-^l: ^^+^ ^
u i^{^^+in
lllltt\,lr\t r
l. /-^^-ll.J^-a
vattuluuaa an, r*;i.
cvuto.
udl luluu4d uldid ubtu
produsd'de levuri din genul Candida, al q:. ps e-!1................d.o m em branoa s d ;

c'5iui principal reprezentant esle Candida b, aiioiica


albicans. 2. Candidoza cronicd:
Candida albicans se gdsegte la nivelul a. atroficd;
c_a-vitalii .. qfale in stare saprofitd la b. hipertroficd/hiperplazic-r.
aproximativ 50% din populatie. 3. Forme muco-cutanate:
'.'...-
a. localizate
f ala, scalP'

unghii);
b. famitialA;
c .9inQ1ognre - asociate

Candidoza clo.liga
atlo{iga t::::*'t'
de proteza) apare iu vtqhil !tttutot-i i*
Clractellstic pentru
proteze mobile totaie
l;aia igi*' clinica ,este i-1edil99Ji9
o 'posibil6i ffi*rur,ta de proteza asoctata
cu cepcztle
npntnr ,mucoasa pa,l4l-l-a Fig
t*.*Y !I?"..'I;3R
u"Y"":r i;ste uCeea cd' Preliunea
de Canotida atbicans
l;;iia,';
proteza maxrlara
nega-tivb clgatasub zenlr
;;';m ;mrPii saiivari oe qilje]rre
,.in:Iceast4 regrune, fgot 9a!e Iavorz;aza
ffiil 'si'.r.gt*,*a microorganismului

. i.'j,-";r.
, i#t
",
Cullttra Candtda
cie albtcarts
. :.-
Fin I A.4
wisc edul
[wwvu bctit,boienY
.li;:r.
'\,,i ':1
'.'
F-i,ir 1

OUU
adevdrate; un stadiu mai avangat este cel
Simptomele subiective reprezentate uicerativ, in apar leziunile de necrozd
-ca1e
,'de durere gi senzalii de arsurd sunt intAlniie
t-
tisulard; in unele cazuri se ajunge la
mai ales in timpul perioadelor de distractii profunde de {esuturi, cu fenomene
,,-e-I?g9 rbare, da zon
e po t s a
e I e eri te ryr.a_t-o aq gangrenoase.
1
qefis-te pe toatd durata purtdrii protezei. Tratarnentul afectiunilor generale care
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza predispun ia stomatopatii protetice de
_este
testelor clasice 9i a examenului prin competenla medicuiui de medicina
i
1of !u 919sc-e
ntd. generalS.
1,11
Tratamentul afecliunii constS in: in cazul unei stomatopatii protetice,
- refacerea lucrdrii protetice; medicul stomatolog va trebui sa aclioneze
- mgllilgpe.igiengi orale rigur-o-ase; etiologic ?n funclie de formele
:. r cldtiri orale cu solu{ie de Clorhexidina, anatomoclinice descrise pentru a elimina
.
' .-. -..;t!s.e5,'
iv*,*+t'

toaleta riguroasd a protezei: toli lactorii iritativi, traumatici etc., ce sunt


j!r*a;""!-prot.r"tor in timpu_l nop{ii. imputabili execuliei protezelor 9i
;
ln concluzie, stomatitele sunt procese modificdrilor survenite in timp, atAt la nivelul
inflamatorii ale mucoasei cavitS!ii orale bazei protezelor. marginiior lor, cAt gi ra
'*
ptrtdrld fi provocaie de foarte multe cauze nivel ocluzal. De o deosebita importan{a in
(i1feglioa-9e, -toxice, iritative, alergice, succesul terapeutic - dupa indepartarea
nutri!ionale) in stomatite, leziunile factorilor cauzali - este rigurozitatea gi
anatomo-p€tologice se manifesta in mai ritmicitatea igienei protezei (altfel existAnd
gladii, afecliunea purAnd sd se
..y_yl-!e. iiscul reinfectarii mucoasei via proteza.
opieascd la unul din ele, in functie de datorita supravietuirii microorganismelor in
01qy1t31e.9i de tratament. Primul stadiu este porii raginii), alternarea u.nor pauze in
g,.gl gfilp-natos, caracterizat de hiperemie; qurtarea protezelor gi uneori gi un tratament
?Poi .lpale . siaOiuf exudativ cu medicamentos stabilit in coiaborare cu
dqgenelesqen!a epiteliairS, exsudalie cu medicul dermatolog, mai ales pentru
faise memb_rane sau cu membrane cauzele rebele la tratament.

60'1