Sunteți pe pagina 1din 59

COLEGIUL TEHNIC „ GHEORGHE ASACHI” – ONEŞTI

ANALIZA FINANCIARĂ A
CONTABILITĂŢII
CAPITALULUI SOCIAL
CALIFICAREA PROFESIONALA :
Tehnician in activitati economice

Îndrumător: Elev:
prof. Boz Vasile Alexandru G. Gabriel-Emilian
Clasa: a XII – a B2

2010

1
Proiect pentru obtinerea certificatului de calificare profesionala
Nivelul 3

TEMA :
ANALIZA FINANCIARA A CONTABILITATII
CAPITALULUI SOCIAL

2
Cuprins

Argument.......................................................................................................................................3

Capitolul I. Noţiuni generale privind capitalul propriu..............................................................4


1.1. Conceptul şi felurile de capital....................................................................................4
1.2. Aspecte legislative privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor
comerciale.........................................................................................................................................8
1.3. Elemente componente ale capitalurilor proprii........................................................16
1.4 Documente privind evidenta capitalului social .........................................................22

Capitolul II. Contabilitatea capitalurilor proprii la S.C AVIAROM S.A.................................23


2.1. Obiectivele şi factorii organizării contabilităţii capitalurilor proprii.....................23
2.2. Sistemul purtătorilor primari de informaţii pentru reflectarea în contabilitate
a capitalurile proprii......................................................................................................................25
2.3. Sistemul de conturi folosit pentru reflectarea în contabilitate a capitalurilor
Proprii...............................................................................................................................................27
2.4. Aplicaţii privind capitalurile proprii la S.C AVIAROM S.A...................................33
2.4.1. Constituirea societăţii ...................................................................................33
2.4.2. Reevaluarea activelor imobilizate................................................................34
2.4.3. Majorarea şi reducerea capitalului social...................................................35
2.4.4. Determinarea rezultatului exerciţiului.......................................................38

Concluzii şi propuneri......................................................................................................................41
Bibliografie........................................................................................................................................42
Anexe..................................................................................................................................................44

3
ARGUMENT

I.ARGUMENT

Capitalul social este principala componentă a unei societăţi deoarece acesta se constituie odată cu
ea şi durează până la sfârşitul duratei de funcţionare.Tocmai din acest motiv am considerat
contabilitatea capitalului social ca fiind o temă importantă pentru un absolvent de liceu, şi am
încercat ca pe parcursul acestui proiect să parcurg noţiunile teoretice şi practice legate de acest
subiect.
Pe parcursul acestui proiect am trecut în revistă principalele notiuni teoretice legate de capitalul
social, astfel : definire, importanţă, căi de majorare şi micşorare, modalităţi de înregistrare şi
evidenţă.
În partea adoua a lucrării am exemplificat modul de înregistrare a capitalului precum şi alte
operaţii ce au loc într-o societate pe parcursul unei perioade de gestiune.
Capitalurile întreprinderii, ca surse de finanţare cu caracter stabil, reprezintă echivalentul valoric al
resurselor investite în active de proprietari(capitaluri proprii) sau terţe persoane (datorii pe termen
lung şi mediu).Termenul de decontare mai mare de 1 an al acestor surse de finanţare le atribuie
caracterul de capitaluri permanente, sub forma capitalurilor proprii, provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli şi datoriilor pe termen lung.
Capitalurile proprii sunt definite ca interes rezidual al prprietarilor întreprinderii, determinat ca
diferenţă între totalulu activelor şi datoriilor acesteia, la un moment dat.
Capitalul social este dreptul proprietarilor asupra unei societăţi şi corespunde acele părţi din
capitalul propriu asigurată prin aportul în natură şi/sau în numerar al acţionerilor sau asociaţilor.
Capitalul social se împarte în acţiuni sau părţi sociale în funcţie de tipul societăţii.Acţiunile sunt
titluri de valoare negociabile pe piaţa financiară şireprezintă o unitate de drept de proprietate într-o
societate.Acestea pot fi comune sau preferenţiale.
Acţiunile comune reprezintă un instrument de capital propriu, subordonat tuturor celorlalte clase
de instrumente de capital.
Acţiunile preferenţiale sunt acţiuni care conferă o serie de drepturi speciale faţă de acţiunile
comune : dreptul la un dividend prioritar, drepturile recunoscute acţionarilor cu acţiuni comune cu
excepţia dreptului de a participa şi a vota ; în cazul lichidării societăţii vor fi primii cărora li se va
rambursa partea aferentă capitalului propriu.
Părţile sociale sunt titluri de valoare care nu se pot negocia pe piaţa financiară.
În elaborarea situaţiilor financiare, conceptul de capital este sinonim cu activele nete sau cu
capitaluriloe proprii ale întreprinderii.În acelaşi timp, capitalul întreprinderii poate fi abordat şi prin
prisma altor două concepte, şi anume :cel de menţinere a capitalului financiar şi cel de menţinere a
capitalului fizic.Selectarea de către o întreprindere a celui mai potrivit concept trebuie să se facă în
raport cu necesităţile utilizatorilor de informaţii.Astfel, trebuie adoptat conceptul financiar dacă
utilizatorii sunt preocupaţi , în primul rând, de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii
ee cumpărare a capitalului investit. Dacă , însă , utilizatorii sunt interesaţi de capaciatatea de
eploatare a întreprinderii, va fi utilizat conceptul fizic al capitalului.

4
Conform conceptului financiar de menţinere a capitalului, profitul se obţine doar dacă valoarea
financiară(sau monetară) a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea
financiară sau monetarp a activelor nete la începutul perioadei, după excuderea oricăror distribuiri
către proprietari şi a oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.
Conform conceptului de menţinere a capitalului fizic ,profitul se obţine doar atunci când
capacitatea fizică productivă(sau capacitatea de exploatare) a întreprinderii(sau resursele, respectiv
fondurile necesare atigerii acestor capacităţi) la sfârşitul peroadei este mai mare decât capaciatea
fizicăproductivă de la începutul perioadei, după ce s-au exclus orice distribuire către proprietari şi
orice contribuţie din parte proprietarilor, în cadrul periadei analizate.
Modificările în capitalurile proprii între cele două momente(începutul şi sfârşitul perioadei)
reflectă creşterea sau reducerea activului net în cursul perioadei, respectiv
performanţele/nonperformanţele întreprinderilor.
Datorită multitudinii de aspecte ale capitalurilor societăţii consider că această temă este
importanta în studierea de către viitorii tehnicieni în activităţi comerciale şi financiareajutâdu-i în
activităţile viitoare.

Prezenta lucrare, pentru obţinerea certificatului de competenţe profesionale evaluează cunoştinţele


teoretice şi practice dobândite pe parcursul celor patru ani.
Proiectul de faţă cuprinde evaluarea cunoştinţelor teoretice şi practice cumulate pe parcursul celor 4 ani
de liceu.
Proiectul a fost structurat astfel:

Societatea SC,, Aviarom”SA are ca obiet de activitate comerţul cu ridicata al combustibililor


solizi, lichizi şi gazoşi şi al produselor derivate, având urmatorul cod CAEN 5050 „Comerţul cu
amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule”.

Capitolul I. Noţiuni generale privind capitalul propriu

Pe parcursul acestui capitol am urmărit evoluţia conceptului de capital de-a lungul istoriei,
aspectele legislative privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale, cu
accent asupra societăţilor de capitaluri, elementele componente ale capitalurilor proprii şi metodele
de evaluare a acestora.

1.1. Conceptul şi felurile de capital

5
Capitalul realizat de om este utilizat în evaluările economice şi financiare curente .
Capitalul natural este reprezentat de totalitatea componentelor naturale – aer, apă, sol,
vieţuitoare – utilizate de om pentru obţinerea de bunuri şi servicii. Utilizarea capitalului natural
(resurse minerale şi energetice) peste anumite limite determină epuizarea sau degradarea lui. Prin
consumul exagerat de capital natural se ajunge la limitarea producţiei, fiind necesare măsuri de
regenerare (spre exemplu împăduririle). În acest mod se ajunge la un nou tip de capital numit
“capital natural cultivat” .
Capitalul uman este reprezentat de populaţie, de nivelul de pregătire şi de starea de sănătate
ale acesteia. Investiţiile în resurse umane au un rol esenţial pentru dezvoltarea durabilă .
Capitalul social este reprezentat în primul rând de componenta instituţională a cărei
funcţionare este vitală pentru implementarea dezvoltării durabile. În acest context sunt importante
valorile democraţiei şi ale societăţii civile .
La nivel general se poate vorbi despre trei concepţii asupra capitalului: economică, juridică şi
financiară.
În concepţia economică, capitalul este privit ca ansamblul bunurilor eterogene sau factorilor
economici deţinuţi de întreprindere, care dau conţinut activului bilanţier . Din acest punct de vedere,
la fel ca şi în contabilitatea anglo-saxonă, capitalul se confundă cu noţiunea de pasiv bilanţier,
reflectând totalitatea surselor de acoperire a bunurilor şi drepturilor aflate în averea întreprinderii .
Din punct de vedere juridic, noţiunea se referă la un ansamblu de drepturi şi obligaţii ce
vizează entitatea economico-socială şi participanţii la formarea capitalului, rezultate în urma
procesului de finanţare . În principal, drepturile se referă la posibilitatea de implicare în procesul
decizional al întreprinderii şi la remunerarea investitorilor, iar obligaţiile se refera la susţinerea
financiară şi materială a ciclului de exploatare. Astfel, se defineşte capitalul social ca fiind dreptul
proprietarilor asupra unei societăţi şi corespunde acelei părţi din capitalul propriu asigurată prin
aportul în natură şi/sau în numerar al acţionarilor sau asociaţilor .
În domeniul financiar-bancar, capitalul este privit ca un gaj general al creditorilor, acesta
constituind garanţia de restituire a sumelor împrumutate.
În concepţie financiară, capitalul reprezintă diferenţa rămasă prin deducerea din capitalul
economic a îndatorării . Această perspectivă se suprapune noţiunii de capital propriu care reprezintă
echivalentul valoric al resurselor investite în active şi pentru care întreprinderea nu trebuie să acorde
echivalent în bunuri sau servicii unei terţe persoane . Dimensiunea acestei componente se determină

6
ca diferenţă între totalul activelor deţinute de entitate la un moment dat şi datoriile acesteia faţă de
creditorii financiari sau comerciali.
Din punct de vedere al persistenţei resurselor în cadrul întreprinderii, se disting: capitalurile
permanente, ca surse de finanţare pe termen lung, compuse din capitalurile proprii şi capitalurile
împrumutate, şi resursele atrase pe termen scurt.
Capitalurile permanente, ca surse de finanţare, au caracter stabil, constituind echivalentul
valoric al resurselor puse la dispoziţia entităţii economico-sociale de către investitori sau creditori
sub forma:
-capitalului permanent, de către terţe persoane sau entităţi sociale
-datoriilor pe termen mediu şi lung;
-sub forma provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, ca şi resurse constituite în cadrul
unităţii în vederea acoperirii anumitor riscuri.
Acestea, împreună cu datoriile pe termen scurt, se materializă în activele proprii ale
întreprinderii. Capitalurile permanente trebuie să finanţeze valorile imobilizate ale unei întreprinderi,
precum şi partea cvasipermanentă reprezentată de necesarul de fond de rulment (activele circulante,
mai puţin partea finanţată din datoriile pe termen scurt).
Stabilirea unei mărimi optime a capitalurilor permanente este un aspect foarte important în
gestiunea financiară a întreprinderii, insuficienţa surselor de finanţare pe termen lung având efecte
nedorite asupra lichidităţii, solvabilităţii şi rentabilităţii acesteia. Trebuie avut în vedere raportul
dintre capitalurile împrumutate şi capitalurile proprii, o valoare de 0,5 fiind considerată adesea una
foarte ridicată .
Prin prisma drepturilor investitorilor, capitalul propriu, ca structură descrisă în situaţiile
financiare reprezintă interesele reziduale ale proprietarilor în activele unei întreprinderi după
deducerea tuturor datoriilor sale. Acesta reprezintă resursele financiare constituite prin: aportul
proprietarilor, autofinanţare (capitalizarea profitului) sau alte surse financiare nerambursabile
stabilite prin lege.
În privinţa capitalurilor proprii s-au conturat două concepte: menţinerea capitalului financiar
şi menţinerea capitalului fizic.
Primul concept, cel de menţinere a capitalului financiar, afirmă că se obţine profit doar atunci
când valoarea monetară a activelor nete la sfârşitul perioadei de gestiune este mai mare decât valoare

7
monetară activelor nete la începutul acesteia, în urma excluderii operaţiunilor de remunerare a
investitorilor şi a celor de suplimentare a investiţiilor .
Din punctul de vedere al conceptului de menţinere a capitalului fizic, se obţine profit doar
dacă la sfârşitul perioadei capacitatea de exploatare înregistrează un spor faţă de perioada anterioară,
după ce s-au exclus toate operaţiunile de suplimentare sau diminuare a capitalului ca urmare a
tranzacţiilor dintre unitate şi investitorii acesteia .
Resursele atrase de întreprindere pe termen scurt îmbracă forma creditelor comerciale, a
avansurilor primite şi a creditelor bancare pe termen scurt.

1.2. Aspecte legislative privind constituirea, organizarea şi funcţionarea societăţilor


comerciale
În România, cadrul legislativ – adecvat desfăşurării organizate a activităţilor comerciale – a
fost creat prin apariţia, la 1 septembrie 1887, a Codului comercial român, care, în esenţă, reprezenta
o traducere a Codului comercial italian din 1882. Acesta, completat cu dispoziţiile Codului civil, a
suferit numeroase modificări de-a lungul anilor, pentru a se ajunge în 1938 la elaborarea unui nou
cod comercial, care, la rândul său, a suferit modificări substanţiale prin intermediul Decretului-Lege
nr. 2772/1940. Legat de activitatea bursieră, în iunie 1881, prin aprobarea de către Parlamentul
României a “Legii asupra burselor, mijloacelor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri”, se creează
condiţiile necesare înfiinţării – la 14 ianuarie 1882 – a primei “Bursei de Comerţiu”, cu sediul la Iaşi,
iar în decembrie, acelaşi an, a bursei comerciale din Bucureşti. În anii care urmează, Legea burselor
din ţara noastră este, treptat, modificată şi completată, pentru ca – în baza Legii Madgearu din 1929
– să se reorganizeze cadrul de desfăşurare a activităţii bursiere interbelice .
După 1989, cadrul juridic destinat reluării activităţilor comerciale – specifice economiei de
piaţă – s-a conturat prin Legea nr. 15/1990, privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca
regii autonome şi societăţi comerciale, Decretul-Lege nr. 54/1990, ulterior – în mare parte – abrogat
prin art. 225 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale .
În prezent, actul normativ care reglementează activitatea societăţilor comerciale este Legea
nr. 31/1990, republicată în M.O. nr. 1066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările
ulterioare. Conform legislaţiei în vigoare, persoanele fizice şi juridice se pot asocia în vederea
efectuării de acte de comerţ, sub următoarele forme de societăţi comerciale :

8
•Societatea în nume colectiv este cel mai vechi tip de societate cunoscut, pentru datoriile
căreia, asociaţii răspund în mod solidar şi nelimitat cu averile proprii.
•Societatea în comandită simplă este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu
averea şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi; asociaţii comanditari
răspund numai până la concurenţa aportului lor.
•Societatea în comandită pe acţiuni este societatea al cărei capital social este împărţit în
acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate cu averea societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi
solidară a asociaţilor comanditaţi; asociaţii comanditari răspund numai în limita aportului lor.
•Societatea pe acţiuni este societatea al cărei capital social este împărţit în acţiuni, iar
obligaţiile sociale sunt garantate cu averea societăţii, acţionarii fiind răspunzători numai în limita
aportului lor.
•Societate cu răspundere limitată este societatea ale cărei capital social este împărţit în părţi
sociale şi răspunderea proprietarilor faţă de creditori este limitată de aportul adus de către aceştia.
Un aspect foarte important legat de forma juridică sub care se organizează societăţile
comerciale îl constituie răspunderea în faţa creditorilor.
Până în secolul al XIX-lea nu se făcea o distincţie clară între proprietatea unei organizaţii şi
cel al fondatorilor ei. Pentru a se proteja împotriva riscului financiar, comercianţii au conceput noi
forme de organizare, prin care să delimiteze în mod clar averea personală de cea a persoanei juridice
pe care au constituit-o.
Asociaţii din societăţile în nume colectiv, şi asociaţii comanditaţi din societăţile comerciale
în comandită simplă şi în comandită pe acţiuni răspund în mod solidar şi nelimitat pentru obligaţiile
sociale. Creditorii se îndreaptă iniţial împotriva societăţii pentru recuperarea creanţelor. Dacă în
termen de 15 zile de la data punerii în întârziere societatea nu îşi plăteşte datoria, creditorii se vor
îndrepta împotriva asociaţilor menţionaţi.
Acţionarii societăţilor pe acţiuni, asociaţii comanditari din societăţile în comandită, precum şi
asociaţii din societăţile cu răspundere limitată răspund doar în limita capitalului social subscris.
În virtutea funcţiei sale de protejare a intereselor investitorilor, contabilitatea vine în sprijinul
acestora prin intermediul principiului entităţii. Conform acestui concept, din punct de vedere
contabil, întreprinderea este o entitate autonomă, care poseda o avere distinctă de cea a proprietarilor
săi. În consecinţă, în contabilitatea societăţii comerciale vor fi consemnate doar faptele de comerţ

9
efectuate în numele şi pe seama acesteia şi nu vor fi trase la răspundere din punct de vedere material
persoanele fizice sau juridice care susţin din punct de vedere financiar activitatea întreprinderii.
La baza înfiinţării societăţilor comerciale în nume colectiv şi în comandită simplă stă doar
contractul de societate. Pentru constituirea societăţilor în comandită pe acţiuni, a societarilor pe
acţiuni şi a celor cu răspundere limitată este necesară şi întocmirea unui statut de societate.
Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui singur document numit act
constitutiv. În structura acestuia trebuie sa se regăsească în mod obligatoriu următoarele elemente :
*datele de identificare a tuturor asociaţilor sau acţionarilor, persoane fizice sau juridice;
*forma juridică, respectiv una dintre cele menţionate în articolul 2 al legii societăţilor
comerciale;
*denumirea întreprinderii, care trebuie sa fie unică la nivelul uneia dintre cele 42 de oficii
teritoriale ale Oficiului Naţional al Registrului Comerţului;
*durata de funcţionare a societăţii comerciale, care poate fi una determinată în cazul
societăţilor înfiinţate pentru realizarea unui anume scop diferit de cel al săvârşirii de acte de comerţ
în vederea obţinerii de profit, sau nedeterminat;
*obiectul de activitate al societăţii, acesta fiind stabilit prin consultarea nomenclatorului
Clasificării Activităţilor Economice Naţionale;
*structura şi datele de identificare ale organelor de conducere;
*datele de identificare ale cenzorilor sau ale primului auditor financiar;
*capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea
aportului în natură şi modul evaluării. Aici apar o serie de particularităţi. Societatea pe acţiuni se
constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului
constitutiv sau prin subscripţie publică. Capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic
de 30% din cel subscris. Diferenţa de capital social subscris trebuie vărsată în termen de 12 luni de la
data înmatriculării în cazul aportului în numerar sau în termen de 2 luni pentru aportul în natură.
Societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă şi societatea cu răspundere limitată sunt
obligate să verse integral la data constituirii capitalul social subscris. La societăţile pe acţiuni se
precizează numărul acţiunilor şi felul acestora, precum şi restricţiile în ceea ce priveşte transferul lor;
*sediile secundare (sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără
personalitate juridică) atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea
lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;

10
*modul de împărţire a beneficiilor, precum şi partea fiecărui asociat la profit sau pierdere;
*condiţiile şi modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii
În cazurile în care se subscrie un aport în terenuri, se constituie o societate comercială în
comandită simplă sau în nume colectiv sau se constituie o societate pe acţiuni prin subscripţie
publică, actul constitutiv trebuie autentificat.
Legislaţia românească prevede un număr minim de 2 acţionari pentru societăţile pe acţiuni şi
pentru cele în comandită pe acţiuni. În cazul societăţilor cu răspundere limitată numărul asociaţilor
trebuie să fie de cel puţin 2, dar nu mai mare de 50. Excepţie la această regulă fac societăţile cu
răspundere limitată cu asociat unic. Acestea se pot constitui ca urmare a actului de voinţă a unei
singure persoane, caz în care este necesară doar întocmirea statutului de societate, cu restricţia ca
persoanei fizice sau juridice să îi fie permisă crearea unei singure astfel de societăţi.
Mărimea capitalului este reglementată doar pentru societăţile pe acţiuni, pentru cele în
comandită pe acţiuni şi pentru societăţile cu răspundere limitată. Capitalul social al societăţilor care
emit acţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei, valoarea minimă legală fiind modificată de Guvernul
României odată la doi ani, astfel încât acesta să nu scadă sub valoarea de 25.000 €. Valoarea minimă
stabilită prin lege a unei acţiuni este de 0,1 lei. Fondatorii societăţilor cu răspundere limitată trebuie
să pună în comun suma de cel puţin 200 lei, capitalul social fiind împărţit în părţi sociale având o
valoare de minim 10 lei.
În cazul în care numărul investitorilor sau mărimea capitalului social scad sub limita legală,
orice persoană interesată se poate adresa instanţei pentru a cere dizolvarea societăţii. Societatea nu
va fi dizolvată dacă, până la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, numărul
minim de acţionari sau capitalul social minim prevăzute de Legea nr. 31/1990 sunt reconstituite.
Pentru înmatricularea societăţii nou înfiinţate, la maximum 15 zile de la data încheierii
actului constitutiv, un delegat va fi desemnat să înainteze o cerere în acest sens Oficiului Naţional
Registrul Comerţului. Cererea va fi însoţită de actul constitutiv al societăţii, dovada efectuării
vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv, dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei. În
cazul aporturilor în natură subscrise şi vărsate la constituire, trebuie prezentate actele privind
proprietatea. În situaţia în care printre ele figurează şi imobile, sunt necesare: certificatul constatator
al sarcinilor de care sunt grevate, actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii
şi aprobate de asociaţi, declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi,
după caz, a primilor directori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de

11
supraveghere şi, dacă este cazul, a primilor cenzori. Acestea împreună cu alte acte sau avize
prevăzute de legi speciale privind constituirea dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de
prezenta lege.
Dacă la înfiinţarea societăţii se aduc aporturi în natură, sau dacă se constată diverse avantaje
ale oricărei persoane participante la constituirea societăţii, judecătorul delegat numeşte un expert
autorizat pentru evaluarea tuturor aporturilor sau faptelor ce conduc la crearea noii societăţi. Nu
poate fi numită evaluator orice persoană căreia, ca urmare a relaţiilor sale de afaceri, de muncă sau
de familie, îi lipseşte independenţa pentru a realiza o evaluare obiectivă a aporturilor în natură,
potrivit normelor speciale care reglementează profesia.
În cazul în care toate cerinţele legale sunt îndeplinite, în termen de 5 zile, judecătorul delegat
va dispune înmatricularea societăţii la Registrul Comerţului .
Adunarea Generală a Asociaţilor sau Acţionarilor reprezintă forul suprem de decizie într-o
întreprindere. Acesta se constituie din totalitatea investitorilor, fiecare având, în principiu, dreptul la
un vot proporţional cu aportul său la formarea capitalului social. Deciziile sale vizează:
•repartizarea profitului obţinut, principalele destinaţii constând în remunerarea asociaţilor sau
acţionarilor şi autofinanţarea activităţii
•decizia de redimensionare a capitalurilor proprii atât timp cât nu contravine condiţiilor
stipulate în statutul societăţii
•numirea membrilor Consiliului de Administraţie, ai Consiliului de Supraveghere, ai
directoratului şi cenzorii societăţii
•numirea sau demiterea auditorul financiar atunci când societatea este auditată
•stabilirea remuneraţiei cuvenite cenzorilor, membrilor Consiliului de Administraţie şi
membrilor Consiliului Director
•aprobarea sau respingerea situaţiilor financiare anuale
•pronunţarea asupra gestiunii Consiliului de Administraţie, respectiv a directoratului
Conform Legii numărul 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale, actualizată
la 06.05.2008 prin OUG numărul 52/2008 administraţia societăţii se poate realiza în sistem unitar
sau în sistem dualist.
Conform modelului unitar, administrarea societăţii poate fi delegată unuia sau mai multor
administratori. Numărul lor trebuie să fie întotdeauna impar, formând, cu excepţia cazurilor
administratorului unic, consilii de administraţie.

12
La formarea societăţii, administratorii sunt numiţi prin actul constitutiv. Ce excepţia acestui
caz, administratorul este propus de actualul consiliu de administraţie, decizia de numire aparţinând
Adunării Generale. Dacă, din diverse motive, apar posturi vacante, şi, cu atât mai mult, când
numărul scade sub minimul admis de lege, consiliul de administraţie este obligat să numească un
administrator provizoriu şi să convoace de urgenţă adunarea generală ordinară pentru soluţionarea
problemei.
Revocarea administratorilor revine adunării generale, în orice moment. În cazul în care nu
există o motivaţie clară pentru această decizie, societatea va fi obligată să plătească daunele-interese
stabilite prin contract.
În diverse situaţii, dar în mod obligatoriu în cazul societăţilor comerciale pe acţiuni supuse
prin lege auditării situaţiilor financiare, anumite responsabilităţi de conducere pot fi delegate de
consiliul de administraţie unuia sau mai multor directori. Aceştia pot fi numiţi dintre administratori
sau din afara societăţii.
Modul de organizare a activităţii directorilor se stabileşte prin hotărâre a consiliului de
administraţie, dacă acest lucru nu a fost stabilit prin actul constitutiv. Aceştia au obligaţia să
raporteze administratorilor, în mod regulat sau la cerere, rezultatele activităţii desfăşurate, precum şi
diverse aspecte privind conducerea operativă.
Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de un preşedinte numit prin vot al
administratorilor sau al adunării generală, dacă aşa este prevăzut în actul constitutiv. Acestuia îi
revine responsabilitatea de a coordona activitatea consiliului şi de a raporta cu privire la aceasta
adunării generale. Durata mandatului nu poate depăşi perioada pentru care a fost numit
administrator, iar dreptul de revocare din funcţie revine consiliului de administraţie sau adunării
generale în funcţie de modalitatea de investire a acestuia.
Rolul consiliului de administraţie este acela de a desfăşura toate operaţiunile necesare sau
prevăzute de lege în vederea realizării obiectului de activitate al societăţii, mai puţin acelea care
revin în mod direct adunării generale. Deşi o mare parte dintre aceste responsabilităţi pot fi delegate
directorilor, prin lege sunt precizate o serie de activităţii care pot fi îndeplinite doar de către
consiliul de administraţie prin reprezentanţii săi. Astfel, competenţele de bază ale consiliului de
administraţie sunt :
•stabilirea direcţiilor principale de activitate şi de dezvoltare a societăţii

13
•stabilirea politicilor contabile şi a sistemului de control financiar, precum şi aprobarea
planificării financiare
•numirea şi revocarea directorilor şi stabilirea remuneraţiei lor
•supravegherea activităţii directorilor
•pregătirea raportului anual, organizarea adunării generale a acţionarilor şi implementarea
hotărârilor acesteia
•introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenţei societăţii, potrivit Legii nr.
85/2006 privind procedura insolvenţei.
Consiliul de administraţie este obligat să se întrunească în şedinţă odată la trei luni, la
convocarea preşedintelui sau la cererea a cel puţin doi administratori sau membri ai directoratului.
Organizarea şedinţei este responsabilitatea preşedintelui consiliului de administraţie, care stabileşte
ordinea de zi şi mediază dezbaterile. Fiecare şedinţă conchide cu un proces-verbal care va cuprinde:
numele participanţilor, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de voturi şi opiniile separate.
Pe lângă delegarea unor atribuţii directorilor, consiliul de administraţie poate constitui
comitete secundare cu responsabilităţi privind: auditul, remunerarea directorilor sau cenzorilor şi
nominalizarea diferitelor posturi de conducere. Aceste comitete sunt formate din cel puţin doi
membri ai consiliului, dintre care cel puţin un membru trebuie să fie administrator independent
neexecutiv.
În cazul comitetelor de audit, toţi administratori trebuie să fie neexecutivi, iar unul dintre ei
trebuie să „deţină experienţă în aplicarea principiilor contabile sau în audit financiar”.
Conform modelului dualist conducerea societăţii pe acţiuni poate fi delegată în totalitate
directoratului. Acesta îşi desfăşoară activitatea sub controlul consiliului de supraveghere.
Directoratul este format din unul să mai mulţi membri, numărul lor fiind întotdeauna impar.
În cazul societăţilor care, prin lege, se supun auditării situaţiilor financiare, numărul directorilor
trebuie să fie mai mare sau egal cu trei.
Întrucât consiliul de supraveghere este un organism de control, societăţile care adoptă această
formă de organizare a conducerii nu se supun prevederilor legii societăţilor comerciale referitoare la
cenzori. Din acelaşi motiv, o persoană care deţine funcţia de director nu poate face parte din consiliul
de supraveghere.
Numirea directoratului este o sarcină care revine consiliului de supraveghere, durata
mandatului acestuia fiind stabilită prin actul constitutiv.

14
Revocarea unui director poate avea loc din iniţiativa consiliului de supraveghere sau prin
hotărârea adunării generale ordinare, dacă aşa este prevăzut în actul constitutiv.
Principalele obligaţii ale directoratului sunt:
-conducerea societăţii prin îndeplinirea actelor necesare realizării obiectului de activitate, mai
puţin cele care revin în mod expres consiliului de supraveghere şi adunării generale
-reprezentarea societăţii în raport cu terţii şi în justiţie
-punerea la dispoziţia consiliului de supraveghere a situaţiilor financiare anuale şi a
raportului directoratului
-prezentarea propunerii de repartizare a profitului adunării generale şi consiliului de
supraveghere
-prezentarea, la solicitarea oricărui membru al consiliului de supraveghere, a oricărei
informaţii necesare efectuării controlului.
Consiliul de supraveghere este format dintr-un număr impar de membri, stabilit prin actul
constitutiv. În virtutea legii, acest organ de control nu poate avea mai puţin de 3 membri sau mai
mult de 11.
Componenţa consiliului de supraveghere rezultă din propunerea actualilor membri sau a
acţionarilor, aceştia din urmă fiind şi cei care decid prin vot investirea candidaţilor. Dacă la un
moment dat, din diverse motive, se modifică componenţa organismului de control, preşedintele
trebuie să propună şi să numească un membru provizoriu.
La fel ca şi administratorii în cadrul sistemului unitar, membrii consiliului de supraveghere
nu pot îndeplini calitatea de salariat pe durata mandatului lor. Dacă persoana nominalizată face parte
dintre angajaţii societăţii, contractul individual de muncă se suspendă până la expirarea termenului
stabilit în contractul de societate sau până la suspendarea din funcţie.
Pentru revocarea din funcţie a unui membru al consiliului de supraveghere, este necesară o
majoritate de voturi a adunării generale de cel puţin două treimi din acţionarii prezenţi.
Principalele atribuţii ale consiliului de supraveghere sunt :
-exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat;
-numeşte şi revocă membrii directoratului;
-verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârea adunării generale a
operaţiunilor de conducere a societăţii;

15
-raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea
desfăşurată;
-convocă adunarea generală a acţionarilor pentru soluţionarea unor probleme stringente,
atunci când directoratul nu o face;
-creează comitete consultative însărcinate cu efectuarea de analize şi elaborarea de
recomandări.
Întrunirea consiliului de supraveghere are loc cel puţin o dată la trei luni. Şedinţa este
convocată de către preşedinte, care trebuie să dea curs şi cererii directoratului sau a cel puţin doi
membri ai forului de control. La întrunire pot participa şi directorii, însă aceştia nu au drept de vot.
Ca şi în cazul şedinţelor consiliului de administraţie, fiecare şedinţă conchide cu un proces
verbal care va cuprinde: numele participanţilor, ordinea deliberărilor, deciziile luate, numărul de
voturi şi opiniile separate.

1.3. Elemente componente ale capitalurilor proprii


Sistemul informaţional contabil trebuie să asigure furnizarea de informaţii necesare raportării
mărimii şi structurii capitalurilor proprii în situaţiile de raportare financiar-cotabilă sub formă
standardizată, separat de celelalte componente ale capitalurilor permanente. În bilanţul contabil ele
se prezintă în structura „ Capital şi rezerve”.
În cadrul capitalurilor proprii se impune contabilizarea distinctă a fiecărei componente
omogene din punct de vedere al provenienţei şi evoluţiei acesteia.
Capitalurile proprii reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei persoane juridice,
după deducerea tuturor datoriilor. Sunt cuprinse în categoria mai amplă a capitalurilor permanente,
exprimând numai pasivul intern al întreprinderii. Acestea, conform normelor contabile româneşti, se
structurează pe următoarele componente: aporturile de capital, primele legate de capital, diferenţele
din reevaluare, rezervele, interese minoritare, acţiuni proprii, rezultatul reportat şi rezultatul
exerciţiului .
Capitalul social constituie acea componentă a capitalurilor proprii care exprimă valoarea
totală a aporturilor subscrise de acţionari sau asociaţi la constituirea societăţii comerciale. Această
structură cuprinde sumele afectate în mod definitiv societăţii în vederea realizării obiectului de
activitate şi se împarte în capital subscris nevărsat şi capital subscris vărsat. Aporturile la capitalul
social pot fi în natură sau în numerar.

16
Capitalul subscris nevărsat este o resursă care se concretizează în creanţa societăţii asupra
investitorilor. Acest drept rezultată în urma exprimării acordului scris al asociaţilor sau acţionarilor,
prin contractul de societate, de a participa la finanţarea activităţii persoanei juridice.
Capitalul subscris vărsat reprezintă resursele puse în mod efectiv la dispoziţia societăţi.
Activele subscrise realizării obiectului de activitate al întreprinderii pot lua în general atât
formă monetară sau materială, dar pot lua şi forma unor creanţe. Excepţie constituie societăţile pe
acţiuni cu profil de activitate financiar-bancară, al căror capital subscris trebuie să constea în
totalitate în aporturi băneşti.
Aporturile în natură sunt evaluate la valoarea actuală (valoarea justă), conform normelor
specifice de evaluarea a imobilizărilor sau a stocurilor. Valoarea lor de aport este determinată în
urma unei expertize realizate de un evaluator autorizat, cu excepţia cazurilor în care bunul adus este
nou, neuzat fizic sau moral.
Pentru aporturile în numerar, în cazul societăţilor pe acţiuni, se pot distinge trei etape
succesive: subscrierea fără apelare (fără nominalizare la plată), subscriere cu apelare fără vărsare şi
subscriere cu apelare şi vărsare.
În urma acestei delimitări se poate distinge: capitalul subscris şi neapelat, capitalul subscris
apelat şi nevărsat şi capitalul subscris apelat şi vărsat.
Acţiunile sunt titluri de valoare negociabile pe piaţa financiară şi reprezintă o unitate de drept
de proprietate într-o societate . Acestea pot fi clasificate după două criterii principale:
1.Din punct de vedere al posibilităţii de transmisiune întâlnim:
•acţiuni nominative, a căror circulaţie este supusă unor formalităţi de înregistrare în Registrul
Acţionarilor ţinut la sediul societăţii;
•acţiuni la purtător, a căror circulaţie este nerestricţionată.
2.Din perspectiva drepturilor conferite deţinătorilor putem vorbi despre:
•acţiuni ordinare, care oferă dreptul la vot şi la dividend, în mod proporţional cu aportul adus
la averea societăţii;
•acţiuni preferenţiale, care conferă deţinătorilor drepturi speciale: dreptul la dividend
prioritar, drepturile specifice acţiunilor comune, mai puţin cel de vot şi dreptul prioritar la valoarea
reziduală în caz de lichidare.
Se pot determina mai multe valori ale unui titlu, în funcţie de modul de evaluare a acestuia :

17
*Valoarea de randament a titlului este valoarea corespunzătoare profitului net nerepartizat ce
revine pe o acţiune, capitalizat în funcţie de rata medie a dobânzii pe piaţă;
*Valoarea matematică reprezintă activul net aferent unei acţiuni;
*Valoarea de lichidare a titlurilor este valoarea care rezultă din vânzarea forţată a activelor
întreprinderii, în caz de faliment. De obicei această valoarea este sub cea a pieţei;
*Valoarea nominală a titlului reprezintă suma înscrisă pe acesta, stând la baza determinării
mărimi capitalului social după relaţia: ; tot pe baza acestei valori se determină în mărime absolută
dividendul pe acţiune;
*Valoarea de emisiune a titlului reprezintă preţul de vânzare a acestuia.
Ca urmare a fluctuaţiilor mărimii capitalului unei întreprinderi, valoarea titlurilor se poate
modifica. Pentru a evidenţia aceste diferenţe se utilizează două instrumente: dreptul de subscriere –
titlul de valoare negociabil reflectând pierderea de valoare a unei părţi sociale/acţiuni ca urmare a
emisiunii de noi titluri la o valoare nominală mai mică decât valoare netă contabilă anterioară – şi
dreptul de atribuire – titlul negociabil reprezentând pierderea de valoare ca urmare a majorării
capitalului social prin operaţiuni interne .
În cursul desfăşurării activităţii o întreprindere îşi poate majora sau micşora capitalul social.
Majorarea capitalului social se poate face prin majorarea numărului de acţiuni/părţi sociale
sau prin majorarea valorii nominale a unei acţiuni/părţi sociale în urma unor operaţiuni economice
reprezentate în principal de: primirea de noi aporturi în bani sau în natura de la acţionari/asociaţi
vechi şi/sau noi, încorporarea altor elemente de capitaluri proprii în capitalul social, transformarea
unor datorii în capital social, operaţiuni de fuziune etc.
Micşorarea capitalului social se poate face prin diminuarea numărului de acţiuni/părţi sociale
sau prin majorarea valorii nominale a unei acţiuni/părţi sociale în urma unor operaţiuni economice
reprezentate în principal de: retragerea unuia sau mai multor acţionari/asociaţi, răscumpărarea şi
anularea acţiunilor proprii, acoperirea unor pierderi din capitalul social, operaţiuni de divizări etc.
Primele legate de capital reprezintă acele resurse proprii ale întreprinderii rezultate din
diferenţa dintre valoarea de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor sau părţilor sociale.
Primele de emisiune se justifică prin faptul că, de la momentul constituirii societăţii, valoarea
activului net sporeşte. Aceste componente au rolul de a egaliza drepturile acţionarilor noi cu cele ale
vechilor acţionari, prin compensarea diferenţei dintre valoarea nominală şi valoarea contabilă a

18
vechilor acţiuni. O altă utilizare a acestor resurse se referă la acoperirea costurilor generate de
emisiunea titlurilor.
Primele de fuziune/divizare se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor primite prin
fuziune/divizare şi suma cu care a crescut capitalul social.
Primele de aport apar în cazul aporturilor în natură şi se determină ca diferenţă între valoarea
justă a activelor aportate şi valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale esmise în schimb.
Primele de conversie a obligaţiunilor în acţiuni se constituie ca excedent între valoarea
nominală a obligaţiunilor convertite în acţiuni şi valoarea nominală a acţiunilor. În procesul de
conversie se disting două componente: una tehnică, de calcul al valorilor implicate în tranzacţie, şi
una de negociere. Componenta de negociere devine evidentă în momentul stabilirii raportului de
conversie a obligaţiunilor în acţiuni. Acest raport poate fi: subunitar, unitar sau supraunitar şi este
influenţat de raportul de valoare dintre cele două tipuri de titluri.
Rezervele din reevaluare reprezintă elemente de capitaluri proprii constituite de întreprindere
pentru a reflecta creşterea valorii de intrare a imobilizărilor. De regulă se reevaluează activele
imobilizate corporale, nefiind exclusă posibilitatea reevaluării şi a celor necorporale .
Reevaluarea imobilizărilor corporale trebuie făcută atunci când valoarea actuală a
respectivelor imobilizări diferă semnificativ de valoarea netă contabilă a lor. Totodată, în situaţia în
care este reevaluată o imobilizare corporală trebuie reevaluate toate imobilizările corporale de
aceeaşi natură (din aceeaşi clasă).
Tratamentul în scop fiscal al rezervelor din reevaluare trebuie prezentat în notele explicative
în cadrul situaţiilor financiare anuale, conţinând următoarele elemente:
-Valoarea rezervei din reevaluare la începutul exerciţiului financiar;
-Diferenţele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare în cursul perioadei;
-Sumele capitalizate sau transferate într-un alt mod din rezerva din rezerva din reevaluare în
cursul exerciţiului financiar, cu prezentarea naturii oricărui astfel de transfer;
-Valoarea rezervei din reevaluare la sfârşitul perioadei.
Rezervele, ca parte componentă a capitalurilor proprii, se constituie, în principal, pe seama
rezultatelor obţinute şi, în mod excepţional, pe seama primelor de capital, a diferenţelor în plus
dintre valoarea titlurilor primite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care fac obiectul
participării în natură la capitalul social al altei persoane juridice sau pe seama rezervelor din
reevaluare.

19
Constituirea şi utilizarea rezervelor au la bază principiul prudenţei, care obligă întreprinderea
la un comportament precaut vis-a-vis de modul de administrare a operaţiunilor comerciale şi a averii.
Acestea se constituie în baza legii, a statutului, sau a altor acte normative, în vederea asigurării
agentului economic şi a creditorilor săi împotriva efectelor pierderilor din diverse operaţiuni.
Rezervele din conversie se întâlnesc doar în cazul în care societatea întocmeşte situaţii
financiare consolidate, pentru evidenţierea diferenţelor de curs valutar rezultate din conversia
situaţiilor financiare anuale ale situaţiilor nerezidente.
Interesele minoritare apar cu ocazia consolidării filialelor prin metoda integrării globale.
Această structură a capitalurilor proprii este bifuncţională şi se utilizează numai în cazul situaţiilor
financiare consolidate.
Conform IFRS 3, combinarea de întreprinderi poate lua naştere în două moduri:
•Prin achiziţie, atunci când societate absorbantă obţine controlul asupra activelor nete ale
altei întreprinderi
•Prin punerea în comun de interese, atunci când adunările generale ale celor două entităţi îşi
reunesc controlul asupra activelor nete puse în comun, partajând astfel beneficiile şi riscurile
În primul caz, partea care revine acţionarilor societăţii achiziţionate poartă denumirea de
interese minoritare. Aceasta se contabilizează fie la valoare netă contabilă la momentul achiziţiei, fie
la valoarea justă.
În cel de-al doilea caz activele, datoriile şi capitalurile se contabilizează la valoarea contabilă
din momentul operaţiunii. Diferenţele de achiziţie rezultate din aceste tipuri de operaţiuni sunt
asimilate rezervelor.
Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită din
exerciţiile financiare precedente. Pierderile înregistrate şi reportate urmează a fi acoperite, prin
decizie a adunării generale, din profitul exerciţiilor următoare, din rezerve sau prin diminuarea
capitalului social, în această ordine. Profitul reportat urmează a fi repartizat în exerciţiile următoare.
Rezultatul reportat se poate referi şi la corectarea erorilor contabile rezultate din declaraţiile
eronate şi a omisiunile din situaţiile financiare anuale. În cele mai multe cazuri, greşelile se
materializează în: erori matematice, fraude, sau interpretări greşite în aplicarea politicilor contabile.
Tot în această categorie se încadrează şi diferenţele rezultate din adoptarea pentru prima dată
a IAS, mai puţin IAS 29, precum şi diferenţele de impozit pe profit rezultate din trecerea la aplicarea
Reglementărilor contabile conforme cu directiva a patra a Comunităţii Economice Europene.

20
Acestea apar doar la agenţii economici care au aplicat Reglementările contabile aprobate prin
O.M.F.P nr. 94/2001 .
Rezultatul exerciţiului evidenţiază profitul sau pierderea stabilite periodic, prin cumularea
situaţiilor intermediare a diferenţelor lunare dintre veniturile şi cheltuielile întreprinderii.
Profitul, este în cel mai restrâns sens, câştigul pe care îl obţin agenţii economici, ca produs al
utilizării capitalului. În sensul cel mai larg, profitul este câştigul pe care îl obţin agenţii economici,
ca surplus peste costul de producţie.
Privit ca diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de producţie, are două componente:
profitul normal şi profitul economic .
Profitul normal reprezintă acea parte a profitului pe care o realizează şi însuşeşte
întreprinzătorul în calitatea sa de proprietar al factorilor de producţie. Ca venit al proprietarului care
este şi întreprinzător, profitul normal nu se include în costul de producţie. Acesta corespunde
venitului care ar reveni întreprinzătorului dacă el ar închiria capitalul său altui întreprinzător, sau
dacă ar lucra ca salariat la acesta. Prin urmare, profitul normal reprezintă minimum de profit pe care
o firmă trebuie să-l obţină pentru a funcţiona în continuare. În acest caz, nivelul venitului total
încasat se identifică cu cel al costurilor de oportunitate, ceea ce înseamnă că pe baza încasărilor se
poate asigura continuarea activităţilor la aceiaşi parametrii funcţionali.
Profitul economic se realizează numai în procesul schimbului în cadrul mecanismelor pieţei
concurenţiale unde domină incertitudinile generate de confruntarea cu numeroasele riscuri asumate
de către producători. Ţinând seama de asemenea riscuri, se poate aprecia că profitul economic pe
care îl realizează şi însuşeşte agentul economic, reprezintă o răsplată a muncii sale.
În contabilitatea de angajamente, la determinarea rezultatul exerciţiului nu se ţine seama de
momentul încasării creanţelor sau a plăţii cheltuielilor.
În calculul profitului sau a pierderii se poate vorbi despre un rezultat contabil, ca sold final al
contului de profit şi pierdere la sfârşitul perioadei de calcul, şi despre un rezultat fiscal, calculat
extracontabil, prin ajustarea primului, ţinându-se cont de cheltuielile nedeductibile şi de veniturile
neimpozabile.
În cazul în care rezultatul este nefavorabil, potrivit Legii 571/2003 privind Codul Fiscal
publicată în M.O nr. 927/2003, cu modificările şi completările ulerioare, recuperarea pierderii fiscale
se face din profiturile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Atunci când recuperarea pierderii se
face pe seama rezervelor legale, reconstituirea ulterioară a rezervelor nu mai beneficiază de

21
deductibilitate. Pierderea se poate acoperi şi din primele de capital şi în ultimă instanţă din capitalul
social. În cazul corectării de erori care generează pierdere contabilă reportată, aceasta trebuie
acoperită înainte de efectuarea oricărei repartiţii din profit.

1.4 Documente privind evidenta capitalului social


Înregistrarea în contabilitate a principalelor operaţii economice privind capitalul social se
efectuează pe baza următoarelor documente de evidenţă :
a) actul constitutiv este documentul prin care se stabileşte modul de organizare şi funcţionare a
societăţii comerciale.
b) vărsarea capitalului social subscris se reflectă în următoarele tipuri de documente în funcţie
de natura aporturilor :
- chitanţa - pentru depunerea aportului la casierie sub forma de numerar
- foaie de vărsământ - pentru depunerea aportului direct la banca în contul de disponibil
- proces verbal de predare primire în cazul aporturilor în natură, în care se precizează
caracteristicile şi valoarea bunurilor aduse ca aport, evaluate de către o comisie sau de către un
expert evaluator.
c) Registru acţionarilor ( asociaţilor ) ţine evidenţa nominală a capitalului social pe fiecare
asociat ( acţionar ), cuprinzând numărul de părţi sociale ( acţiuni ) subscrise şi valoare nominală a
acestora, vărsămintele efectuate, menţiuni privind vânzarea sau cumpărarea de părţi sociale (acţiuni).
d) Alte documente utilizate :
- procese verbale privind hotărârile AGA
- prospect de emisiune
- raport de evaluare

Aceste documente vor fi prezentate ca structură şi format la anexe.

22
Capitolul II. Contabilitatea capitalurilor proprii la S.C AVIAROM S.A

Pe parcursul acestui capitol am urmărit factorii care influenţează organizarea contabilităţii


capitalurilor proprii, precum şi obiectivele urmărite de aceasta, cu punerea în evidenţă a sistemului
purtătorilor primari de informaţii şi a sistemului de conturi folosit pentru reflectarea operaţiunilor
specifice.
Având un caracter preponderent aplicativ, partea a treia a lucrării va conţine cele mai
importante înregistrări efectuate de la înfiinţarea S.C AVIAROM S.A de la înfiinţare până în prezent,
societate ce are CAEN 5050 „Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule”.

2.1. Obiectivele şi factorii organizării contabilităţii capitalurilor proprii


Obiectivul fundamental al contabilităţii capitalurilor proprii îl reprezintă evidenţierea mărimii
şi mişcării acestora. Cunoaşterea dimensiunii averii proprii întreprinderii este relevantă doar în
contextul determinării unui raport optim între aceasta şi resursele atrase pe termen lung de la
instituţii de credit sau de la alte entităţi externe. O importanţă deosebită trebuie acordată şi felului în
care resursele puse la dispoziţie de către acţionari sau cele create în unitate se corelează cu volumul
de activitate. În literatura de specialitate, se vorbeşte despre un raport optim de 200% între averea
proprie şi resursele atrase de la terţi.
Pornind de la obiectivul principal, S.C AVIAROM S.A şi-a stabilit o serie de obiective
concrete:
•Stabilirea corectă a mărimii capitalurilor este o prerogativă a echipei de management. Dată
fiind importanţa deosebită a acestui tip de decizii, luarea lor reclamă consultarea forului de
conducere.
•Evidenţierea corectă a capitalurilor pe baza documentelor legal întocmite este o atribuţie a
compartimentului financiar-contabil şi a oficiului juridic. Cadrul legal care reglementează
documentaţia întocmită în legătură cu constituirea şi modificarea capitalurilor proprii este

23
reprezentat de O.M.E.F nr. 3512/27.11.2008 privind documentele financiar-contabile, publicat în
M.O nr. 870/23.12.2008, cu modificările şi completările ulterioare
•Conducerea curentă a evidenţei operative a capitalurilor este de asemenea o atribuţie a
compartimentului financiar-contabil, realizarea acestui obiectiv fiind condiţionată de respectarea
normelor metodologice privind funcţiunea conturilor enunţate în O.M.F.P. 1752/2005 pentru
aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în M.O. nr.
1080/2005, cu modificările şi completările ulterioare
•Delimitarea obligaţiilor unităţii în ceea ce priveşte aportul la capitalul social se realizează pe
baza registrului de evidenţă a acţionarilor şi pe baza politicii de dividend
•Valorificarea eficientă a capitalurilor prin plasamente rentabile reprezintă o opţiune pentru
valorificarea resurselor excedentare. În momentul de faţă, datorită apelării excesive la credite pentru
susţinerea activităţii de exploatare, acest obiectiv se poate încadra doar în categoria celor pe termen
lung
•Conservarea şi dezvoltarea capitalurilor proprii, urmărind prin aceasta realizarea autonomiei
financiare pe termen lung a întreprinderii este momentan în centrul atenţiei S.C AVIAROM S.A,
datorită gradului de îndatorare foarte ridicat, care duce la erodarea excesivă a averii întreprinderii.
Asupra organizării contabilităţii capitalurilor proprii ale întreprinderii în cauză planează o
serie de factori, dintre care cei mai importanţi sunt:
*Tipul unităţii este acela de societatea comercială, obiectivul principal enunţat în statutul
societăţii fiind acela de obţinere de profit. Capitalurile proprii ale AVIAROM sunt în consecinţă
arondate susţinerii activităţii de exploatare în vederea remunerării proprietarilor săi.
*Forma juridică a societăţii este societate pe acţiuni, acest fapt determinând dimensiunea
minimă a capitalului social de 25.000 € în vederea asigurării resurselor necesare susţinerii unui
volum mare de activitate. Actualmente, capitalul social al AVIAROM este de 150.000 împărţit în
150.000 de acţiuni.
*Compoziţia şi structura capitalului social este importantă în vederea stabilirii obligaţiilor
unităţii în ceea ce priveşte aporturile acţionarilor. Capitalul social la schimbarea formei juridice a
societăţii, precum şi aporturile ulterioare au îmbrăcat formă bănească.
*Provenienţa capitalului este de asemenea importantă în vederea stabilirii politicii de
dividend. Capitalul S.C AVIAROM S.A este în totalitate autohton şi privat, aceasta determinând o
rată de remunerare a acţionarilor este actualmente relativ redusă, de 0,4% pe acţiune.

24
2.2. Sistemul purtătorilor primari de informaţii pentru reflectarea în contabilitate a
capitalurile proprii
Sistemul purtătorilor primari de informaţii se referă la documentele justificative de evidenţă
operativă. Întocmirea şi circuitul acestora este reglementat de O.M.E.F nr. 3512/27.11.2008 privind
documentele financiar-contabile, publicat în M.O nr. 870/23.12.2008, cu modificările şi completările
ulterioare. Conform acestui ordin, documentele contabile se clasifică în funcţie de patru criterii :

1.După funcţia pe care o îndeplinesc:


-documente de dispoziţie, care conţin ordinul de executare a unei operaţii economice sau
financiare;
-documente de execuţie sau justificative, care se referă la efectuarea operaţiei economice sau
financiare;
-documente mixte, care conţin atât dispoziţii cât şi operaţia efectivă de executare a operaţiei
economice sau financiare;
-documente contabile, care se întocmesc pe diferite situaţii existente în societate.

2.După locul de întocmire:


-documente interne, care se întocmesc în cadrul societăţii;
-documente externe, reflectă relaţiile societăţii cu terţii.

3.După conţinutul lor:


-documente primare, care cuprind o singură operaţie economică sau financiară;
-documente centralizate, care conţin date referitoare la acelaşi fel de operaţii culese din mai
multe documente.

4.După natura operaţiilor:


-documente pentru imobilizări corporale, necorporale, financiare;

25
-documente pentru valori materiale;
-documente pentru valori băneşti;
-documente privind salarizarea angajaţilor;
-documente privind evidenţa producţiei.
Sistemul purtătorilor primari de informaţii a capitalurilor proprii se referă la documentele
justificative de evidenţă a operaţiunilor de constituire şi modificare a averii proprii societăţii.
Baza juridică o constituie documentaţia de înfiinţare a societăţii, de modificare a structurii
capitalurilor, precum şi documentele de evidenţă a diverselor valori, după cum urmează :
-actul constitutiv, prin care este stabilit modul de constituire, funcţionare şi organizare a
societăţii;
-actul modificator al actului constitutiv (hotărârea adunării generale a acţionarilor sau actul
adiţional la actul constitutiv);
-declaraţia de subscriere semnată de acţionarii care au participat la constituirea capitalului
social;
-registrul acţionarilor pentru ţinerea evidenţei operative a acţionarilor;
-dovada dreptului de proprietate a acţionarului; în cazul în care aportul este constituit dintr-un
imobil trebuie ataşat şi extrasul de carte funciară în original;
-dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor la capitalul social;
-prospectul de emisiune având semnăturile autentice a doi dintre administratori respectiv a
doi membri ai directoratului, în caz de subscripţie publică;
-situaţiile financiare şi balanţa însoţitoare în cazul majorării capitalului social prin
incorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune;
-actul doveditor al creanţei, în situaţia în care majorarea capitalului social se efectuează prin
conversia unor creanţe certe, lichide şi exigibile asupra societăţii pe acţiuni;
-hotărârea adunării generale privind emiterea de obligaţiuni convertibile în acţiuni;
-împuternicirile speciale pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale;
-diverse documente care atestă proprietatea societăţii asupra diverselor valori materiale sau
monetare(cele mai des întâlnite documente de această natură sunt facturile);
-listele de inventar care confirmă existenţa diverselor valori în cadrul societăţii;
-raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator.

26
2.3. Sistemul de conturi folosit pentru reflectarea în contabilitate a capitalurilor proprii
Pentru reflectarea în contabilitate a operaţiunilor privind constituirea şi modificarea structurii
capitalurilor proprii se utilizează conturile din clasa I a planului general de conturi din O.M.F.P.
1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în
M.O. nr. 1080/2005, mai exact primele trei grupe. Conturile folosite sunt următoarele :
Cu ajutorul contului 101. „Capital” se ţine evidenţa capitalului subscris, vărsat şi nevărsat,
în natură şi/sau numerar, de către acţionarii entităţii, precum şi a majorării sau reducerii capitalului.
Acesta este un cont de pasiv. În creditul lui se înregistrează:
-capitalul subscris de acţionari, în natură şi/sau numerar, capitalul majorat prin subscrierea
sau emisiunea de noi acţiuni, precum şi capitalul preluat în urma operaţiunilor de reorganizare (456);
-profitul contabil realizat în exerciţiile financiare precedente, utilizat ca sursă de majorare a
capitalului social (117);
-rezervele destinate majorării capitalului (106);
-primele de capital, încorporate în capitalul social (104).
În debitul contului se înregistrează:
-capitalul retras de acţionari, precum şi capitalul lichidat cu ocazia operaţiunilor de
reorganizare a entităţii (456);
-acoperirea pierderilor contabile realizate în exerciţiile financiare precedente, care reduc
capitalul social, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor (117);
-reducerea capitalului social cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate (109);
-diferenţa dintre valoarea nominală a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi valoarea
lor de răscumpărare (141).
Soldul contului reprezintă capitalul subscris, vărsat/nevărsat.
Cu ajutorul contului 104. „Prime de capital” se ţine evidenţa primelor de emisiune, de
fuziune/divizare, de aport şi de conversie a obligaţiunilor în acţiuni. Acesta este un cont de pasiv şi
se creditează cu:

27
-valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizării, aportului la capital şi/sau
din conversia obligaţiunilor în acţiuni (456).
În debitul contului 104 "Prime de capital" se înregistrează:
-primele de capital încorporate în capitalul social (101);
-primele de capital transferate la rezerve (106);
-pierderile contabile ale exerciţiilor precedente, acoperite din prime de capital (117).
Soldul contului reprezintă primele de capital netransferate la capital sau la rezerve.
Cu ajutorul contului 105. „Rezerve din reevaluare” se ţine evidenţa rezervelor din
reevaluarea imobilizărilor corporale. Acesta este un cont de pasiv şi se creditează cu:
-creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale,
dacă nu a existat o descreştere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta imobilizărilor
corporale reevaluate (211, 212, 213, 214).
În debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare" se înregistrează:
-capitalizarea surplusului din reevaluare, prin transferul direct în capitalul propriu, atunci
când acest surplus reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenta a activului pentru
care s-a constituit rezerva din reevaluare (1065);
-descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea ulterioara a
imobilizărilor corporale (211, 212, 213, 214);
-ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizării corporale, în
cazul în care reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice (281).
Soldul creditor al contului reprezintă rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale existente în
evidenta entităţii.
Cu ajutorul contului 106. „Rezerve” se ţine evidenţa rezervelor constituite. Contabilitatea
rezervelor se ţine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale, rezerve
de valoare justă, rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare şi alte rezerve.
Contul 106. „Rezerve” se creditează cu:
-profitul net contabil realizat la închiderea exerciţiului curent repartizat la rezerve în baza
unor prevederi legale (129);
-profitul net realizat în exerciţiile anterioare, repartizat la rezerve, conform hotărârii adunării
generale a acţionarilor (117);

28
-capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct în capitalul propriu, atunci când
acest surplus reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a
constituit rezerva din reevaluare sau pe măsura folosirii activului (105);
-primele de capital transferate la rezerve (104);
-diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării în natură la capitalul
altor entitatea şi valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi necorporale care fac obiectul
participaţiei (261, 263, 265);
-câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, transferate la
rezerve (141).
În debitul contului 106 "Rezerve" se înregistrează:
-rezervele destinate majorării capitalului, potrivit legii (101);
-diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării în natură la capitalul
altor entităţi şi valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale şi necorporale care au făcut obiectul
participaţiei, transferata la venituri cu ocazia cedării participaţiilor respective (764);
-rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile înregistrate în exerciţiile
precedente, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor (117);
-decontarea capitalurilor proprii către acţionari (456);
-ajustarea rezervei de valoare justă, urmare a diferenţelor nefavorabile rezultate din evaluarea
activelor financiare disponibile pentru vânzare, în cadrul situaţiilor financiare consolidate (501);
-pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din rezerve (149).
Soldul contului reprezintă rezervele existente şi neutilizate.
Cu ajutorul contului 107. „Rezerve din conversie" se ţine evidenţa diferenţelor de curs
valutar rezultate din conversia situaţiilor financiare anuale ale societăţilor nerezidente. Aceasta este
un cont bifuncţional, folosit la consolidarea societăţilor nerezidente şi se creditează cu:
-diferenţele favorabile rezultate din conversia posturilor de activ cuprinse în bilanţul
societăţilor nerezidente;
-diferenţele favorabile rezultate din conversia posturilor de datorii cuprinse în bilanţul
societăţilor nerezidente;
-diferenţele nefavorabile recunoscute drept cheltuială la cedarea participaţiilor deţinute în
societăţile nerezidente (665).

29
În debitul contului 107 "Rezerve din conversie" se înregistrează:
-diferenţele nefavorabile rezultate din conversia posturilor de activ cuprinse în bilanţul
societăţilor nerezidente;
-diferenţele nefavorabile rezultate din conversia posturilor de datorii cuprinse în bilanţul
societăţilor nerezidente;
-diferenţele favorabile recunoscute drept venit la cedarea participaţiilor deţinute în societăţile
nerezidente (765).
Soldul creditor reprezintă diferenţele favorabile aferente societăţilor nerezidente consolidate,
iar soldul debitor, cele nefavorabile.
Contul 108. „Interese minoritare" este un cont bifuncţional, folosit la consolidarea
filialelor.
În creditul acestuia se înregistrează partea din rezultatul favorabil al exerciţiului financiar şi
celelalte capitaluri proprii ale filialei, atribuită unor interese care nu sunt deţinute de către societatea-
mamă, direct sau indirect.
În debitul contului 108 „Interese minoritare" se înregistrează partea din rezultatul
nefavorabil, atribuită unor interese care nu sunt deţinute de către societatea-mamă, direct sau
indirect.
Soldul contului reprezintă interesele minoritare.
Cu ajutorul contului 109. „Acţiuni proprii” se ţine evidenţa acţiunilor proprii, răscumpărate.
Acesta este un cont de activ şi se debitează cu:
-preţul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărate.
În creditul contului 109 "Acţiuni proprii" se înregistrează:
-reducerea capitalului cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate (101);
-diferenţa între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi
valoarea lor nominală (149);
-valoarea sumei de încasat/încasate din vânzarea acţiunilor proprii (461, 512);
-diferenţa între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de
vânzare (149);
-valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit (149).
Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor proprii, răscumpărate, existente.

30
Din grupa 11. „Rezultatul reportat" face parte contul 117. „Rezultatul reportat". Cu ajutorul
acestui cont se ţine evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul exerciţiului precedent nerepartizat
de către adunarea generala a acţionarilor, respectiv a pierderii neacoperite şi a rezultatului provenit
din corectarea erorilor contabile. Acesta este un cont bifuncţional şi înregistrează în credit:
-profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului
financiar următor în rezultatul reportat (121);
-pierderile contabile ale exerciţiilor financiare precedente, acoperite din prime de capital,
conform hotărârii adunării generale a acţionarilor (104);
-pierderile contabile ale exerciţiilor financiare precedente, acoperite din rezerve, conform
hotărârii adunării generale (106);
-pierderile contabile realizate în exerciţiile financiare precedente, acoperite prin reducerea
capitalului social, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor (101);
-pierderile contabile înregistrate în exerciţiile financiare precedente, acoperite din rezultatul
reportat reprezentând profit, conform hotărârii adunării generale (117);
-rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (411, 461 şi alte conturi în care urmează
să se evidenţieze corectarea erorilor);
-sume anulate reprezentând datorii faţă de furnizori, creditori diverşi acţionari aferente
exerciţiilor financiare anterioare (401, 404, 462, 455, 457 şi alte conturi similare);
-sume anulate reprezentând alte datorii privind asigurări sociale, ajutorul de şomaj, impozitul
pe profit/venit şi taxa pe valoarea adăugata, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, fonduri
speciale şi alte datorii cu bugetul statului aferente exerciţiilor financiare anterioare.
În debitul acestui cont se înregistrează:
-pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul
exerciţiul financiar următor asupra rezultatului reportat (121);
-profitul contabil realizat în exerciţiile financiare precedente, utilizat ca sursă de majorare a
capitalului social (101);
-profitul net realizat în exerciţiile financiare precedente, şi care se repartizează în exerciţiile
financiare următoare pe destinaţiile aprobate de adunarea generală a acţionarilor (1068, 117, 446,
457);

31
-rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul
financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (401, 404, 441, 4423, 446, 447, 448, 462
şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea erorilor);
-sume anulate reprezentând creanţele fata de clienţi, debitori diverşi, acţionari, aferente
exerciţiilor financiare anterioare (411, 461, 456 şi alte conturi în care urmează sa se evidenţieze
sumele anulate).
Soldul debitor al contului reprezintă pierderea neacoperită, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.
Contul 121 „Profit sau pierdere" se utilizează pentru ţinerea evidenţei profitului sau
pierderii realizate în exerciţiul financiar curent. Acesta este un cont bifuncţional şi se creditează
astfel:
-la sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7;
-pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul
exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat (117).
În debitul contului 121 "Profit sau pierdere" se înregistrează:
-profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve (129);
-profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului
financiar următor în rezultatul reportat (117).
Soldul creditor reprezinta profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizata.
Cu ajutorul contului 129. „Repartizarea profitului” se ţine evidenţa repartizării profitului
realizat în exerciţiul curent si repartizat. Acesta este un cont de activ şi se debitează cu:
-rezervele constituite, din profitul realizat în exerciţiul financiar curent (106).
În creditul contului 129 "Repartizarea profitului" se înregistrează:
-profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve (121).
Soldul contului reprezintă profitul repartizat, aferent exerciţiului financiar încheiat.
Exemple de operaţiuni care au la bază funcţiunea acestor conturi vor fi prezentate în
paragraful următor.

32
2.4. Aplicaţii privind capitalurile proprii la S.C AVIAROM S.A

În cadrul acestui subcapitol vor fi tratate o serie de evenimente economice care au generat
modificări la nivelul capitalurilor proprii ale S.C AVIAROM S.A. Principalele operaţiuni vizează
înfiinţarea societăţii, majorarea şi reducerea capitalului social, reevaluarea elementelor de activ şi
pasiv, stabilirea rezultatului exerciţiului şi reportarea acestuia, precum şi alte aplicaţii.

2.4.1. Constituirea societăţii


La momentul înfiinţării S.C Aviarom S.A, în anul 2002, societatea înregistrează următoarele
operaţiuni:
-Ciornei Cristinel Răzvan a subscris la capitalul social cu aporturi în natură (cheltuieli de
constituire) în valoare de 2.228 lei şi aporturi în numerar în valoare de 5772 lei, iar Ciornei Maria
Eugenia a subscris doar aporturi în bani (prin virament) în valoare de 72.000 lei, pe data de
23.04.2002
-se varsă aporturile în natură şi cele în bani, prin virament la aceeaşi dată cu subscrierea şi are loc
conversia capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat
-pe data de 03.05.2002 se varsă şi restul aporturilor, convertindu-se restul de capital nevărsat în
capital vărsat
Operaţiunile susmenţionate se consemnează în registrul jurnal nr. 1, pagina 1.

Registru – Jurnal nr. 1


Nr. pagină 1
Nr Data Documentul Explicaţii Simbolul Sume
crt înregistrăr (felul, nr, contului
ii data) D C D C

33
1 23.04.2002 NC, 1, 23.04 Subscriere capital social (op. 1) 456.1 1011 8000 8000
2 23.04.2002 NC, 1, 23.04 Subscriere capital social (op. 1) 456.2 1011 72000 72000
3 23.04.2002 NC, 2, 23.04 Vărsare aport (op. 2) 201 456.1 2228 2228
4 23.04.2002 EC, 1, 23.04 Vărsare aport (op. 2) 5121 456.2 72000 72000
Conversie cap. subscris în cap. vărsat
5 23.04.2002 NC , 4,23.04 1011 1012 74228 74228
(op.2)
6 03.05.2002 CH, 1, 03.05 Vărsare capital social (op. 3) 5311 456.1 5772 5772
Conversie cap. subscris în cap. vărsat
7 03.05.2002 NC,5,03.05 1011 1012 5772 5772
(op.3)

2.4.2. Reevaluarea activelor imobilizate


În urma constatării unor fluctuaţii semnificative a preţurilor pe piaţa imobiliară se decide
reevaluarea construcţiilor. În anii 2007 şi 2008 se înregistrează următoarele operaţiuni:
-pe data de 23.12.2007, cu ocazia reevaluării se constată o valoare justă a sediului social de 41.235
lei; la acea dată, valoarea de înregistrare în contabilitate era de 80.050 lei, cu o amortizare
cumulată de 45.625 lei; calculele sunt reflectate în tabelul nr. 2
-pe data de 22.12.2008, cu ocazia reevaluării se constată o valoare justă de 32.663,89; calculele
sunt reflectate în tabelul nr. 3

Tabelul nr. 2 – Calcule preliminare pentru determinarea valorii de intrare a activului reevaluat(2007)
Cost istoric Valoare actualizată Diferenţe
1 2 = 1*(19) 3=2-1
Valoare de intrare = 80.050 Valoarea de intrare = 95.883,89 15833,89
Amortizare cumulată = 45.625 Amortizarea cumulată = 54.649,63 9024,63
Valoare netă contabilă = 34.425 Valoare justă = 41.235 6810

Tabelul nr. 3 – Calcule preliminare pentru determinarea valorii de intrare a activului reevaluat(2008)
Cost istoric Valoare actualizată Diferenţe
1 2 = 1*(20) 3=2-1
Valoarea de intrare = 95.883,89 Valoarea de intrare = 87.369,47 -8.514,42
Amortizarea cumulată = 60.050 Amortizarea cumulată = 54.735,58 -5.314,42
Valoare netă contabilă = 35.833,89 Valoarea justă = 32.663,89 -3.220

34
Operaţiunile susmenţionate se consemnează în registrul jurnal nr. 1, pagina 2.

Registru – Jurnal nr. 1


Pagina nr. 2
Nr Data Documentul Explicaţii Simbolul Sume
crt înregistrăr (felul, nr, contului
ii data) D C D C
1 23.12.2007 NC,281,23.12 Constituirea rezervelor din 212 % 15833,89
reevaluare (op. 1) 2813 9024,63
105 6810
3 22.12.2008 NC,483,22.12 Constituirea rezervelor din % 212
reevaluare(op. 2) 2813 5314,42 8514,42
105 3220

2.4.3. Majorarea şi reducerea capitalului social


În anul 2008 au loc următoarele operaţiuni cu privire la modificarea structurii capitalurilor
proprii:
- pe data de 18.03.2008, Adunarea Generală a Acţionarilor decide diminuarea capitalului social.
La momentul respectiv, capitalul social avea mărimea de 160.000 lei, iar în urma diminuării cu
5% prin reducerea valorii nominale a unei acţiuni Ciubotaru Ioan primeşte suma de 7200 lei –
7000 lei prin virament bancar în contul personal şi 200 lei prin casierie – iar Ciornei Maria
Eugenia primeşte suma de 800 lei prin casierie; capitalul social scade la valoarea de 152.000
lei;
- pe 06.06.2008, se constată faptul că bilanţul contabil prezintă un nivel al pierderilor reportate
prea ridicat pentru a putea fi absorbit rapid de beneficiile exerciţiilor viitoare (45.826 lei).
Acestea vor fi acoperite pe baza rezervelor legale în valoare de 23.559, a altor rezerve în
valoare de 9.313 şi prin reducerea valorii nominale a acţiunilor pentru valoarea rămasă; se fac
următoarele calcule:
o Valoarea absolută cu care se va reduce capitalul social este de:

35
o Valoarea cu care se va reduce valoarea nominală a unei acţiuni este de:

o Valoarea capitalului social în urma acestei operaţiuni va fi de:

o Valoarea nominală a unei acţiuni în urma reducerii va fi de:

- pe data de 14.07.2008, subscriu la capitalul social al întreprinderii trei noi acţionari:


o Pintilie George, cu suma de 14.745 lei pentru care va primi în schimb un număr de 9830
de acţiuni;
o Danescu Vasile, cu un autoturism evaluat la o valoare justă de 12.850 lei, în schimbul
căruia va primi un număr de 8566 de acţiuni;
o Gingăşanu Florina, cu suma de 9.345 lei pentru care va primi un număr de 6.230 de
acţiuni;
o Valoarea de emisiune a noilor acţiuni este 1,5 lei pe acţiune, iar valoarea lor nominală este
de 1,39 lei/acţiune. Prin urmare se vor înregistra prime de emisiune în valoare de
(9.830 acţ + 6.230 acţ) * 0.11 lei/acţ = 1.766,6 lei şi prime de aport în valoare de 12.850
lei – (8.566 acţ * 1,39 lei/acţ) = 943,26 lei. Pentru emisiunea noilor acţiuni, AVIAROM a
efectuat cheltuieli în valoare de 85 lei;
o vărsarea aporturilor are loc în ziua subscrierii;
o se efectuează cheltuieli de emisiune în valoare de 85 de lei.
- pentru consolidare poziţiei sale pe piaţă, pe data de 12.12.2008 Adunarea Generală a
Acţionarilor decide încorporarea în capitalul social a altor rezerve în valoare de 1.204 lei,
precum şi a primelor de emisiune şi de aport;
- la aceeaşi dată, în urma acceptului unui important furnizor, conform contractului, se acceptă
conversia unei părţi din datorii (13.974,8 lei) în 9.982 de acţiuni. Valoarea nominală a
acţiunilor este de 1,39 lei/acţiune, iar valoarea de emisiune este de 1,40 lei/acţiune; rezultă
prime de conversie de 97,82 lei = 9.982 acţ*(1,40 lei/acţ – 1,39 lei/acţ);

36
- pe data de 25.12.2008, acţiunile emise pe 12.12.2008 sunt răscumpărate la o valoare de
răscumpărare de 1,41 lei/acţiune şi sunt anulate; în momentul anulării se înregistrează pierderi
din anulare în valoare de 199,64 lei.
Operaţiunile enunţate sunt evidenţiate în registrul jurnal nr. 1, pagina 3.

Registru – Jurnal nr. 1


Nr. pagină 3
Nr Data Documentul Explicaţii Simbolul Sume
crt înregistrăr (felul, nr, contului
ii data) D C D C
Reducere capital social cu 5%
1 18.03.2008 NC,861,18.03 1012 456.1 7200 7200
(op.1)
Reducere capital social cu 5%
2 18.03.2008 NC,861,18.03 1012 456.2 800 800
(op.1)
3 20.03.2008 EC, 58, 19.03 Achitare acţionar (op. 1) 456.1 5121 7000 7000
4 20.03.2008 CH,212,20.03 Achitare acţionar (op. 1) 456.1 5311 200 200
5 20.03.2008 CH,213,20.03 Achitare acţionar (op. 1) 456.2 5311 800 800
6 06.06.2008 NC,18,06.06 Anulare rezerve legale (op. 2) 1061 1171 23559 23559
7 06.06.2008 NC,18,06.06 Anulare alte rezerve (op. 2) 1068 1171 9313 9313
8 06.06.2008 NC,18,06.06 Reducere capital social (op. 2) 1012 1171 12954 12954
9 14.07.2008 F,1241,14.07 Cheltuieli de emisiune (op. 3) 201 404 85 85
10 14.07.2008 NC,112,14.07 Subscriere capital social (op. 3) 456.1 % 14745
1011 13663,7
1041 1081,3
11 14.07.2008 NC,113,14.07 Subscriere capital social (op. 3) 456.2 % 12850
1011 11906,74
1043 943,26
12 14.07.2008 NC,114,14.07 Subscriere capital social (op. 3) 456.3 % 9345
1011 8659,7
1041 685,3
13 14.07.2008 EC,71,14.07 Vărsare aporturi în bani (op. 3) 5121 % 24090
456.1 14745
456.3 9345
Conversia cap. subscris în cap.
14 14.07.2008 NC,115,14.07 1011 1012 22233,4 22233,4
vărsat (op. 3)
15 23.07.2008 NIR,5,23.07 Vărsarea aportului în natură (op. 3) 2133 456.2 12850 12850
Conversia cap. subscris în cap.
16 23.07.2008 NC,116,23.07 1011 1012 11906,74 11906,74
vărsat (op. 3)
17 12.12.2008 NC,17,12.12 Încorporarea de rezerve şi prime % 1012 3913,86
(op.4) 1068 1.204
1041 1766,6
1043 943,26
18 12.12.2008 NC,18,12.12 Emisiunea de noi acţiuni (op. 5) 456 % 13972,8
1012 13874,98
1041 97,82
Conversia datoriilor în acţiuni
19 12.12.2008 NC,19,12.12 401 456 13972,8 13972,8
(op. 5)
Răscumpărarea acţiunilor proprii
1 25.12.2008 NC,37,25.12 1091 5121 14074,62 14074,62
(op. 6) 37
2 25.12.2008 NC,38,25.12 Anularea acţiunilor proprii (op. 6) % 1091 14074,62
1012 13874,98
149 199,64
2.4.4. Determinarea rezultatului exerciţiului
La sfârşitul exerciţiului 2008, situaţia veniturilor şi a cheltuielilor la S.C AVIAROM S.A arăta
astfel:
 venituri totale: 16.419.020 lei
 venituri din exploatare: 16.192.499 lei;
- venituri din lucrări executate şi servicii prestate: 404.395 lei;
- venituri din vânzarea mărfurilor: 15.758.446 lei;
- venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital: 29.658 lei.

 venituri financiare: 226.521 lei;


- venituri din dobânzi: 40 lei;
- venituri din imobilizări financiare cedate: 112.316 lei;
- alte venituri financiare: 114.165 lei.

 venituri extraordinare: 0 lei.


 cheltuieli totale: 16.408.411 lei
 cheltuieli de exploatare: 16.234.005 lei;
- cheltuieli privind combustibilul: 353.492 lei;
- cheltuieli privind materialele pentru ambalat: 201.116 lei;
- cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar: 23.430 lei;
- cheltuieli privind energia şi apa: 26.934 lei;
- cheltuieli privind mărfurile: 14.616.537 lei;
- cheltuieli cu salariile personalului: 494.442 lei;
- contribuţia unităţii la asigurările sociale: 75.702 lei;
- contribuţia unităţii la pentru ajutorul de şomaj: 3604 lei;
- contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate: 39654 lei;
- cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile: 10.124 lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare: 35.195 lei;
- cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate: 3.862 lei;
- cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal: 283.241 lei;
- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 50.204 lei;
- cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital: 16.468 lei.

38
 cheltuieli financiare: 174.406 lei;
- cheltuieli privind dobânzile: 174.406 lei.

 cheltuieli extraordinare: 0 lei.

Societatea înregistrează următoarele operaţiuni:


- închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli la 31.12.2008
- înregistrarea impozitului pe profit la 31.12.2008
o Rezultatul brut = Venituri totale - Cheltuieli total = 16.419.020 - 16.408.411 = 10.609
o Deduceri fiscale:
 Deduceri privind cheltuielile de protocol ( )

= 2%*(Venituri impozabile – Cheltuieli totale + Cheltuieli de protocol)


= 2%*(16.419.020 - 16.408.411 + 3.862) = 289

o Profit impozabil = Profit brut – Deduceri fiscale + Cheltuieli nedeductibile =


= 10.609 – 289 + 0 = 10.320

o Impozit pe profit = 16% * Profit impozabil = 16% * 10.320 = 1651

o Profit net = Profit brut – Impozit pe profit = 10.609 – 1651 = 8958

- repartizarea provizorie a impozitului pe profit la data de 21.12.2008, astfel: rezerve legale


(5%),rezerve statutare sau contractuale (20%), alte rezerve (12%), prime reprezentând
participarea personalului la profit (11%), dividende (28%)
- în urma aprobării propunerii de repartizare a profitului de către Adunării Generale a
Acţionarilor la data de 12.02.2009 se înregistrează repartizarea definitivă a profitului
Consemnarea acestor operaţiunii în contabilitate se regăseşte în registrul jurnal nr.1, pagina 4.

39
Registru – Jurnal nr. 1
Pagina nr. 4
Nr Data Documentul Explicaţii Simbolul Sume
crt înregistrăr (felul, nr, contului
ii data) D C D C
1 31.12.2008 NC,331,31.12 Închiderea conturilor de 121 % 16408411
cheltuieli (op. 1) 6022 353492
6023 201116
603 23430
605 26934
607 14616537
641 494442
6451 75702
6452 3604
6453 39654
611 10124
613 35195
623 3862
624 283241
635 50204
6583 16468
2 31.12.2008 NC,332,31.12 Închiderea conturilor de venit % 121 16419020
(op. 1) 704 404395
707 15758446
7583 29658
766 40
7641 112316
768 114165
Înregistrarea impozitului pe
3 31.12.2008 NC,333,31.12 691 4411 1651 1651
profit (op. 2)
Închiderea contului de
4 31.12.2008 NC,334,31.12 cheltuieli cu impozitul pe profit 121 691 1651 1651
(op. 2)
5 31.12.2008 NC,335,31.12 Repartizarea profitului (op. 3) 129 % 6808,08
1061 447,9
1063 1791,6
1068 1074,96
1171.1 3493,62
1 12.02.2009 NC,336,31.12 Acordarea dividendelor şi a 1171.1 % 3493,62
primelor de participare a 424 985,38
salariaţilor la profit (op. 4) 457 2508,24
2 12.02.2009 NC,337,31.12 Repartizarea definitivă a 121 % 8958
profitului (op. 4) 129 6808,08
1171.2 2149,92

MONOGRAFIE CONTABILA

40
1.În data de 31.12.2008 se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli

121 = % 16.408.411
6022 353.492
6023 201.116
603 23.430
605 26.934
607 14.616.537
641 494.442
6451 75.702
6452 3.604
6453 39.654
611 10.124
613 35.195
623 3.862
624 28.3241
635 50.204
6583 16.468

2.În data de 31.12.2008 se înregistrează închiderea conturilor de venit

% = 121 16.419.020
704 404.395
707 15.758.446
7583 29.658
766 40
7641 112.316
768 114.165

3.În data de 31.12.2008 se înregistrează impozitul pe profit

691 = 4411 1.651

4.În data de 31.12.2008 se înregistrează închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit

121 = 691 1.651

5.În data de 31.12.2008 se înregistrează repartizarea profitului

129 = % 6.808,08
1061 447,9
1063 1.791,6

41
1068 1.074,96
1171.1 3.493,62

6.În data de 12.02.2009 se înregistrează acordarea dividendelor şi a primelor de participare a


salariaţilor la profit

1171.1 = % 3.493,62
424 985,38
457 2508,24

7.În data de 12.02.2009 se înregistrează repartizarea definitivă a profitului

121 = % 8.958
129 6.808,08
1171.2 2.149,92

Unitatea
BALANŢĂ DE VERIFICARE
la data de 31.12.2009
TOTAL SUME SOLDURILE FINALE
Simbolul Denumirea conturilor Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
conturilor
1011 Cap.sub.nevarsat 114.090,14 114.230,14 - 140,00
1012 Cap.sub.vărsat 34.828,98 131.878,98 - 97.050,00
1041 Prime din emisiune 1.766,60 1.864,42 - 97,82
1043 Prime de aport 943,26 943,26 - -
1061 Rezerve legale 23.559,00 447,90 23.111,10 -

42
1063 Rezerve statutare - 1.791,60 - 1.791,60
1068 Alte rezerve 10.517,00 1.074,96 9.442,04 -
1091 Acţiuni proprii 14.074,62 14.074,62 - -
1171 Rezultat reportat 3.493,62 51.469,54 - 47.975,92
121 Profit sau pierdere 16.419.020,00 16.419.020,00 - -
129 Repartizareaprofitului 6.808,08 6.808,08 - -
201 Cheltuieli de 2.313,00 - 2.313,00 -
constituire
2133 Mijloace de transport 12.850,00 - 12.850,00 -
401 Furnizori 13.972,80 - 13.972,80 -
404 Furnizori de imob. - 85,00 - 85,00
424 Prime pt participare - 985,38 - 985,38
profit
4411 Impozitul pe profit - 1.651,00 - 1.651,00
456 Decontări cu acţionarii 138.912,80 138.862,80 - 50,00
457 Dividente de plată - 2.508,24 - 2.508,24
5121 Conturi la bănci în lei 96.090,00 21.074,62 75.015,38 -
5311 Casa în lei 5.722,00 1.000,00 4.722,00 -
6022 Cheltuieli privind 353.492,00 353.492,00 - -
combustibilul
6023 Cheltuieli privind 201.116,00 201.116,00 - -
materiale pt ambalat
603 Cheltuieli privind 23.430,00 23.430,00 - -
mat.de nat.ob.de inv.
605 Cheltuieli energia,apa 26.934,00 26.934,00 - -
607 Cheltuieli privind 14.616.537,00 14.616.537,00 - -
mărfurile
611 Cheltuieli cu 10.124,00 10.124,00 - -
întreţinere şi reparaţii
613 Cheltuieli cu primele 35.195,00 35.195,00 - -
de asigurare
623 Cheltuieli de protocol 3.862,00 3.862,00 - -
624 Cheltuieli cu 28.3241,00 28.3241,00 - -
transportul de bunuri
635 Cheltuieli cu alte 50.204,00 50.204,00 - -
impozite şi taxe
641 Cheltuieli cu salariile 494.442,00 494.442,00 - -
personalului
6451 Contibuţia unităţii la 75.702,00 75.702,00 - -
asigurările sociale
6452 Contribuţia unităţii pt 3.604,00 3.604,00 - -
ajutorul de şomaj
6453 Contribuţia unităţii 39.654,00 39.654,00 - -
pentru asigurări
sociale de sănătate

43
6583 Cheltuieli privind 16.468,00 16.468,00 - -
activele cedate
691 Cheltuieli cu impozitul 1.651,00 1.651,00 - -
pe profit
704 Venituri din lucrări 404.395,00 404.395,00 - -
executate şi servicii
707 Venituri din vânzarea 15.758.446,00 15.758.446,00 - -
mărfurilor
7583 Venituri din vânzarea 29.658,00 29.658,00 - -
activelor
7641 Venituri din 112.316,00 112.316,00 - -
imobilizări financiare
cedate
766 Venituri din dobânzi 40,00 40,00 - -
768 Alte venituri 114.165,00 114.165,00 - -
financiare

Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar-contabil,

Concluzii şi propuneri

Capitalurile proprii reprezintă resursa cea mai importantă a unei organizaţii care desfăşoară
activităţi economice. Ponderea acestuia în totalul capitalului reprezintă gradul de independenţă al
întreprinderii, o caracteristică foarte importantă în relaţie cu creditorii, în special cu băncile. Averea
proprie a întreprinderii, pentru a avea valoare informaţională, trebuie confruntată cu resursele
străine. În teorie, capitalul propriu nu trebuie să scadă sub limita de 50% din valoarea capitalurilor
permanente, deci nu este recomandat să depăşească împrumuturile pe termen lung. Nerespectarea
acestui criteriu conduce la un risc ridicat de insolvabilitate. În practică însă, indicatorul

44
susmenţionat scade adesea sub pragul minim, generând adesea efecte pozitive prin crearea unui efect
de levier financiar.
În cazul S.C Aviarom S.A, gradul de îndatorare este foarte ridicat în momentul de faţă, fapt
datorat unei atitudini foarte riscante a conducerii societăţii. Sprijinirea activităţii firmei pe resurse
străine are efecte pozitive în ceea ce priveşte poziţionarea faţă de concurenţă, însă are ca principal
dezavantaj remunerarea slabă a investitorilor.
După cum rezultă din situaţiile financiare ale S.C Aviarom S.A, în ciuda ponderii scăzute a
averii firmei în finanţarea pe termen lung, raportul dintre capitalurile proprii şi capitalul social este
unul ridicat, de peste 230%, ceea ce reflectă o atitudine pozitivă a conducerii în ceea ce priveşte
viitorul societăţii în virtutea principiului continuităţi activităţii.
Două mărimi foarte importante în ceea ce priveşte sursele de finanţare şi relaţia dintre acestea
cu structura activului întreprinderii sunt fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment.
Pe viitor, se recomandă o temperare a politicii de creditare, în ideea că societatea şi-a creat deja un
vad comercial stabil, ne mai fiind necesare eforturi financiare suplimentare pentru a se impune pe piaţa
carburanţilor auto sau pe cea a activităţilor agricole conexe.

BIBLIOGRAFIE

1. Brabete, V., Prelucrări şi opţiuni contabile generate de directivele europene şi IFRS, Editura
Universitaria, Craiova, 2007

2. Bunget, O., Contabilitatea românească: între reformă şi convergenţă, Editura Economică,


Bucureşti, 2005

3. Caraiani, C.,(coord.), Bazlele contabilităţii. Curs in format digital. Bucureşti 2009.

4. Căpăţână, I., Societăţile comerciale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1996

45
5. Coleman, W.O., Economics and it’s enemies: Two centuries of Antay-Economics, Editura
Palgrave Macmillan, New York, 2002

6. Dumitrean, E., Contabilitate financiară II, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001

7. Dumitrean, E. Contabilitate Financiară, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2008

8. Feleagă, N., Malciu, L., Politici şi opţiuni contabile, Editura Economică, Bucureşti, 2002

9. Gide, Ch., Rist, Ch., Istoria doctrinelor economice, Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1926

10. Georgescu, I., Elemente de contabilitate aplicate in societăţi comerciale şi instituţii publice,
Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004

11. Horomnea, E., Budugan, D., Tabără, N., Georgescu, I., Beţianu, L., Bazele contabilităţii.
Concepte. Modele. Aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006

12. Horomnea, E., Fundamentele ştiinţifice ale contabilităţii. Doctrină. Concepte. Lexicon.,
Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2008

13. Jalbă, L., Contabilitate in comerţ, Editura Universitară, Bucureşti, 2008

14. Lipsey, R. G., Cristal, K. A., Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999

15. Matei, V., Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Universitară, Craiova, 2005

16. Matiş, D., Bazele contabilităţii, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2005

17. Matiş, D., Pop, A., Contabilitate financiară, Editura Alma Mater, Cluj-Napoca, 2007

18. Mironiuc, M., Analiză economico-financiară. Performanţă. Poziţie financiară. Risc, Editura
Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2009

19. Mironiuc, M., Gestiunea financiar-contabilă a întreprinderii. Concepte. Politici. Practici,


Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2007.

46
20. Nicolescu, O., Sistemul informaţional managerial al organizaţiei, Editura Economică,
Bucureşti, 2006

21. Ristea, M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

22. Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

23. Pântea, J. P., Bodea, G., Contabilitatea financiară românească conformă cu directivele
europene, Editura Intelcredo, Deva, 2007

24. Serageldin, I., Sustainability and the Wealth of Nations: First Steps în an Ongoing Journey,
Anual World Bank Conference on Enviromentaly Sustainable Development, Washington
D.C., 2002

25. ***Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, republicata în M.O. nr. 1066 din 17
noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

26. ***Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, republicată în M.O. nr. 48/2005, cu modificările şi
completările ulterioare

27. ***O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, M. O. nr. 1080/30.11.2005

28. ***O.M.E.F nr. 3512/27.11.2008 privind documentele financiar-contabile, publicat în M.O nr.
870/23.12.2008, cu modificările şi completările ulterioare

47
ANEXE

Anexa nr.1 – Act constitutiv pentru o societate pe acţiuni

ACT CONSTITUTIV AL S.C. ....................... S.A.

1. Subsemnatul .............., cetatean ..........., domiciliat in ............... , identificat cu B.I.


seria .. nr. ......, eliberat de Politia ............,la data de ..........., nascut la data de .........., in
localitatea ................;

48
2. Subsemnatul .............., cetatean ..........., domiciliat in ............... , identificat cu B.I.
seria .. nr. ......, eliberat de Politia ............,la data de ..........., nascut la data de .........., in
localitatea ................;
3. Subsemnatul .............., cetatean ..........., domiciliat in ............... , identificat cu B.I.
seria .. nr. ......, eliberat de Politia ............,la data de ..........., nascut la data de .........., in
localitatea ................;
sunt de acord sa incheie actul constitutiv al societatii ...................., act care reuneste
contractul de societate si statutul societatii comerciale, in urmatoarele conditii:

( minim 2 asociati )

1. Denumirea societatii:

Denumirea societatii este S.C. ................ S.A., denumire inregistrata la Registrul


Comertului cu dovada privind anterioritatea firmei nr. ............. din data de ............. .

2. Forma juridica a societatii:

S.C. ................. S.A. este o societate pe actiuni. Societatea este persoana juridica de
drept roman ce isi desfasoara activitatea conform prevederilor prezentului act constitutiv si
in conformitate cu prevederile legale referitoare la societatile comerciale.

3. Sediul societatii:

Sediul societatii este in localitatea ............., str. ..........., nr. ... .


Societatea poate infiinta sucursale, filiale sau reprezentante comerciale in conditiile
legii.

4. Durata societatii:

Societatea se constitue pe durata nelimiata, incepand cu data inmatricularii in


Registrul Comertului.
Data inmatricularii societatii in Registrul Comertului este data infiintarii sale.

5. Obiectul de activitate al societatii:

Activitatea principala a societatii este .....................cod CAEN.

Societatea mai desfasoara si urmatoarele activitati secundare


6. Capitalul social:

Capitalul social total subscris de actionari este in valoare de .......... lei.


Capitalul social este impartit in .... actiuni la purtator, fiecare in valoare de ..........lei,
subscris si varsat in intregime de actionari dupa cum urmeaza:

49
1. ............. subscrie un numar de .... actiuni numarate de la 1 la ..., reprezentand ...%
din capitalul social, in valoare de ........... lei.

2. ............. subscrie un numar de .... actiuni numarate de la ... la ..., reprezentand ...
% din capitalul social, in valoare de ........... lei.

3. ............. subscrie un numar de .... actiuni numarate de la ... la ..., reprezentand ...
% din capitalul social, in valoare de ........... lei.
Capitalul social poate fi majorat prin decizia Adunarii generale extraordinare, in
conditiile si cu respectarea procedurii reglementate de prezentul act constitutiv.
Majorarea capitalului social se poate face prin:
a) emisiunea de noi actiuni;
b) majorarea valorii nominale a actiunilor existente in schimbul unor noi aporturi in
numerar si/sau in natura.
Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni decat
dupa varsarea integrala a capitalului social initial subscris sau dupa achitarea actiunilor din
emisiunea precedenta.
Reducerea capitalului social se poate face prin hotararea Adunarii generale
extraordinare, cu respectarea minimului de capital social prevazut de lege.
Capitalul social poate fi redus prin:
a) micsorarea numarului de actiuni;
b) reducerea valorii nominale a actiunilor;
c) dobandirea de catre societate a propriilor actiuni, urmata de anularea acestora.

7. Actiunile:

Actiunile societatii vor cuprinde toate elementele prevazute de lege.


Actiunile vor purta timbrul societatii si semnatura presedintelui societatii.

8. Transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor:

Dreptul de proprietate asupra actiunilor se transfera prin simpla traditiune a acestora.


Actiunile sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaste decat un
proprietar pentru fiecare actiune.
Un actionar care doreste sa vanda din actiunile sale, va oferi mai intai spre vanzare
aceste actiuni celorlalti actionari, in conformitate cu proportia de actiuni detinute, printr-o
instiintare in care se va specifica pretul pentru fiecare actiune si numarul de actiuni oferite
spre cumparare.
In 21 de zile de la primirea instiintarii de transfer, actionarii carora li s-a facut oferta
de vanzare vor putea opta pentru cumpararea actiunilor oferite prin comunicare in scris
catre actionarul ofertant.
In 7 zile de la primirea de catre actionarul vanzator a instiintarii de acceptare,
actionarul vanzator si actionarul cumparator vor finaliza transferul actiunilor vandute, iar
actionarul cumparator va plati pretul prescris pentru actiuni.

50
In situatia in care raman actiuni nevandute, actionarul vanzator va fi liber sa ofere
aceste actiuni oricaror alte persoane, la acelasi pret si in aceleasi conditii, fara ca pretul pe
o actiune sa fie mai mic decat cel in oferta catre ceilalti actionari.
Daca o persoana care nu este actionar al societatii, doreste sa cumpere actiunile de
vanzare, inainte ca transferul sa fie facut catre o asemenea persoana trebuie convocat
Consiliul de Administratie, pentru a aproba acest transfer.

9. Adunarea generala a actionarilor:

Adunarea generala a actionarilor este organul de conducere al societatii care decide


saupra activitatii acesteia si asigura politica economica si comerciala.
Adunarile generale sunt ordinare sau extraordinare si se tin la sediul societatii.
Adunarea generala a actionarilor este convocata de catre presedintele Consiliului de
Administratie ori de cate ori este necesar pentru a se lua o decizie de competenta acesteia,
precum si la cererea actionarilor ce reprezinta a zecea parte din capitalul social, daca
cererea cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii.
Instiintarile cu privire la adunarile generale se trimit prin scrisori recomandate sau
prin telex la adresele date de actionari in prezentul act constitutiv sau la acelea comunicate
in scris societatii, cu cel putin 15 zile inainte de data convenita pentru adunare, precizandu-
se ziua, ora si locul adunarii precum si proiectul pentru ordinea de zi.
Pentru adunarile generale ordinare, urmatoarele documente sunt trimise impreuna
cu instiintarea: bilantul si contul de profit si pierderi, raportul Consiliului de administratie,
raportul cenzorilor, proiectul programului de activitate pe anul urmator.
Persoana care prezideaza Adunarea generala sau oricare dintre actionari poate
propune luarea in discutie a altor probleme in afara de cele inscrise in proiectul ordinii de zi.
Astfel de probleme se pot discuta pe baza acordului Adunarii generale a actionarilor
Adunarea generala este prezidata de presedintele Consiliului de administratie sau de
principalul actionar, in cazul lipsei sale.
Adunarea generala alege dintre membrii sai un secretar care sa verifice lista de
prezenta a actionarilor si care sa intocmeasca procesul verbal al adunarii.
Procesul verbal al adunarii se va scrie intr-un registru sigilat si parafat ce se
pastreaza la sediul societatii.
Procesul verbal va fi semnat de persoana care a prezidat sedinta si de secretarul
care l-a intocmit.
Dreptul la vot poate fi exercitat personal sau prin imputernicit pe baza de procura
speciala care va fi prezentata inaintea adunarii generale.

10. Consiliul de administratie:

Societatea este administrata de un Consiliu de administratie compus din 3-5


administratori numiti de Adunarea generala pe o perioada de maxim 2 ani, cu posibilitatea
de a fi realesi pe alta perioada de 2 ani.

51
Cand se creeaza un loc vacant in Consiliul de administratie, Adunarea generala
alege un nou administrator pentru completarea locului vacant. Durata pe care este ales
pentru ocuparea locului vacant va fi egala cu perioada care a ramas pana la expirarea
mandatului predecesorului sau.
Consiliul de administratie va fi condus de un presedinte.
Presedintele Consiliului de administratie este si Directorul General al societatii.
Presedintele Consiliului de administratie si ceilalti administratori sunt obligati sa puna
la dispozitia actionarilor si comisiei de cenzori, la cererea acestora, toate documentele
societatii.
Membrii Consiliului de administratie sunt:
1. .................., domiciliat in ..............., nascut la data ............, in ............;
2. .................., domiciliat in ..............., nascut la data ............, in ............;
3. .................., domiciliat in ..............., nascut la data ............, in ............ .
Fiecare administrator va depune pentru administratia sa o garantie egala cu valoarea
nominala a 10 actiuni in cazul admininstratorilor actionari sau cu dublul remuneratiei lunare
in celelalte cazuri.
Fiecare administrator va avea un vot in Consiliul de administratie.
Dezbaterile Consiliului de administratie se desfasoara o data pe luna si oricand este
necesar, conform ordinii de zi inaintata de presedinte cu cel putin 10 zile inainte si sunt
consemnate in procesul verbal al adunarii, inclus intr-un registru sigilat si parafat de
presedinte.
Procesul verbal este semnat de persoana care a prezidat intrunirea Consiliului de
administratie si de administratorii prezenti.
Presedintele, Directorul General si ceilalti membri ai Consiliului de Administratie
raspund individual si solidar dupa caz fata de societate, pentru prejuduciile rezultate din
infractiuni sau abateri si pentru greseli in administrarea societatii.
In astfel de situatii ei vor putea fi revocati prin hotararea Adunarii generale a
actionarilor.
Pe langa alte probleme, Consiliul de administratie hotaraste asupra urmatoarelor:
a) ordinea de zi pentru Adunarea generala;
b) planul de activitate al societatii, periodic si pe termen lung, bugetul anual si
proiectul de conturi, precum si raportul anual asupra activitatii societatii, bilantul si contul de
beneficii si pierderi pe anul precedent;
c) investitii precum si contractarea de imprumuturi care nu depasesc ...% din
capitalul social al societatii;
d) finantarea, ipotecarea, amanetarea, incredintarea patrimoniului sau a proprietatilor
societatii, ca garantie pentru imprumut, potrivit competentelor acordate de Adunarea
generala a actionarilor;
e) incheierea, modificarea sau rezilierea contractelor comerciale obisnuite;
f) angajeaza si concediaza personalul societatii, stabileste drepturile si obligatiile
personalului.
Adunarea generala va putea decide ca administrarea societatii sa fie incredintata
unei persoane juridice, prin incheierea unui contract de administrare.
Consiliul de administratie poate delega o parte din puterile sale unui Comitet de
Directie, compus din membri alesi dintre administratori, care va fi coordonat de un director
general.

52
11. Controlul societatii:

Societatea va organiza anual o revizie contabila a registrelor si cataloagelor de


conturi si va inainta fiecarei parti un raport al reviziei la incheierea acesteia. Societatea va
inregistra toate operatiunile financiare in registre ce vor fi intocmite in acest scop, conform
legii.
Asemenea registre si documente contabile vor fi puse la dispozitia actionarilor sau a
reprezentantilor lor autorizati, ori de cate ori acestia le cer pentru verificare.
Adunarea generala va alege cenzori care sa verifice cataloagele si registrele
societatii, inclusiv registrul de la inchiderea exercitiului economico-financiar. Durata
mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.
Comisia de cenzori va fi compusa din ... membri, dintre care cel putin unul va fi
contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. Cenzorii societatii vor fi:
1. ..............., domiciliat in ..............., nascut la data de ............, in ...........;
2. ..............., domiciliat in ..............., nascut la data de ............, in ...........;
3. ..............., domiciliat in ..............., nascut la data de ............, in ............
Adunarea generala alege, de asemenea, 3 cenzori supleanti care vor inlocui in caz
de nevoie pe cenzorii titulari.
Cenzorii sunt obligati sa depuna, inainte de preluarea functiei, a treia parte din
garantia ceruta pentru administratori.
Comisia de cenzori are urmatoarele indatoriri:
a) sa supravegheze gestiunea societatii;
b) sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si
in concordanta cu registrele;
c) sa verifice daca registrele societatii sunt regulat tinute;
d) sa verifice daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru
intocmirea bilantului contabil;
e) sa informeze Adunarea generala asupra rezultatelor examinarilor etc.
Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor neregulile in administratie si
incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, iar
cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale.
Cenzorii iau parte la adunarile administratorilor, fara drept de vot.
Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor date
referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.
Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.
Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:
a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;
b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de
cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate;
c) persoanele carora le este interzisa functia de administrator.
Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa determinata de Adunarea generala.
Revocarea cenzorilor se va putea face numai de Adunarea generala, cu votul cerut
la adunarile extraordinare.

12. Activitatea societatii:

53
Exercitiul economic financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie al
fiecarui an, cu exceptia primului exercitiu care incepe la data constituirii societatii si se
termina la sfarsitul aceluiasi an.
In fiecare an societatea trebuie sa-si elaboreze bilantul, contul de profit si pierderi si
sa tina un registru al activitatilor sale economico-financiare, potrivit legilor romane in
vigoare in aceasta materie.

13. Calculul si repartizarea beneficiilor:

Beneficiile societatii se stabilesc in baza bilantului aprobat de Adunarea generala a


actionarilor. Din beneficii se pot constitui fonduri destinate investitiilor, modernizarii,
cercetarii si dezvoltarii, precum si pentru alte destinatii stabilite de catre Adunarea
generala.
Conditiile participarii la beneficii sunt stabilite de Adunarea generala pentru fiecare
exercitiu financiar.
Repartizarea beneficiilor si suportarea pierderilor de catre actionari se va face
proportional cu aportul la capital si in limita capitalului subscris
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de societate, in cel mult 3 luni de la
aprobarea bilantului de catre Adunarea generala a actionarilor, daca Adunarea generala nu
a stabilit altfel.

14. Personalul societatii:

Administratorul societatii si membrii Comisiei de cenzori sunt numiti de catre


Adunarea generala a actionarilor
Personalul de executie este numit de catre Directorul General al societatii.
Personalul este angajat in functie de diagrama de organizare, pe baza de contracte
individuale de munca inregistrate la Oficiul de Munca.
Nivelul salariilor se stabileste si se modifica de catre Directorul General, conform
imputernicirii acordate de catre Adunarea generala a actionarilor.

15. Modificarea formei juridice, dizolvarea si lichidarea societatii:

Societatea va putea fi transformata in alta forma de societate sau va putea fuziona


cu alte societati prin hotararea Adunarii generale extraordinare a actionarilor, cazuri in care
se vor indeplini formalitatile de publicitate si inregistrare prevazute de lege.
Urmatoarele situatii duc la dizolvarea societatii:
a) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii;
b) hotararea Adunarii generale;
c) falimentul societatii;
d) in orice alta situatie, pe baza hotararii Adunarii generale extraoridinare a
actionarilor.
Lichidarea societatii se face de unul sau mai multi lichidatori numiti de Adunarea
generala a actionarilor.
Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice.

54
Dupa preluarea functiei, lichidatorii sunt obligati ca impreuna cu administratorul
societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa constate situatia exacta a
activului si pasivului societatii.
Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze bunurile si scriptele societatii
incredintate de Director si sa tina un registru cu toate operatiunile lichidarii in ordine
cronologica.
Lichidatorii pot aparea in fata instantelor judecatoresti si pot face tranzactii sau
intelegeri cu creditorii societatii.
Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.
Lichidatorii vor anunta creditorii societatii printr-un anunt public cerandu-le sa-si
precizeze pretentiile intr-o perioada de timp determinata, creditorii cunoscuti de societate
vor primi un anunt special solicitandu-se precizarea pretentiilor
Lichidatorii, indeplinind operatiile care nu sunt necesare pentru lichidare, sunt
responsabili personal si impreuna pentru indeplinirea acestor obligatiuni.
Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii vor intocmi bilantul contabil, aratand partea ce
se cuvine fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii si le vor inainta spre aprobare
Adunarii generale a actionarilor. Cand bilantul contabil a fost aprobat, lichidatorii sunt
considerati a fi eliberati de obligatiile lor de catre societate. De asemenea, ei vor cere
radierea societatii din Registrul Comertului.

Incheiat astazi, .........., in ... exemplare.

Semnaturile asociatilor:

55
Anexa nr. 8 – Bilanţ, situaţie ce scoate în evidenţă poziţia financiară a entităţii

BILANT
la data de 31.12.2010
Formularul 10 - lei -
Denumirea indicatorului Nr. Sold la:
rd. 01.01.2009 31.12.2010
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZARI NECORPORALE (ct.201+203+205+2071+208+233+234-
2075-
-2801-2803-2805-2807-2808-290-293) 01
II. IMOBILIZARI CORPORALE (ct.211+212+213+214+231+232-2811-2812-
-2813-2814-291-293) 02
III. IMOBILIZARI FINANCIARE (ct.261+262+263+264+265+267-296) 03
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd.01 la 03) 04
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI (ct.301+302+303+/-308+331+332+341+345+346+/-348+351+354+
+356+357+358+361+/-368+371+/-378+381+/-388-391-392-393-394-395-396-
397-
-398+4091-4428) 05

II. CREANTE (ct.4092+411+413+418+425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+


+444+445+446+447+4482+451+452+456+4582+461+473+5187-491-495-496) 06
III. INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
(ct.501+502+503+505+506+508+5113+5114-591-592-593-595-596-598) 07
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI
(ct.5112+5121+5124+5125+531+532+541+542) 08
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd.05 la 08) 09
C. CHELTUIELI IN AVANS (ct.471) 10
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE
PANA LA UN AN (ct.161+162+166+167+168-
169+269+401+403+404+405+408+
+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446
+
+447+4481+451+452+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519) 11
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE
NETE (rd.09+10-11-18) 12
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd.04+12-17) 13
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA
MAI MARE DE UN AN (ct.161+162+166+167+168-
169+269+401+403+404+405+
+408+419+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444
+
+446+447+4481+451+452+455+456+457+4581+462+473+509+5186+519) 14

56
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI (ct.151) 15
I.VENITURI IN AVANS (rd.17+18), din care: 16
- subventii pentru investitii (ct.131) 17
- venituri inregistrate in avans (ct.472) 18
J. CAPITAL SI REZERVE
I. CAPITAL (rd.20 la 22), din care: 19
-capital subscris nevarsat (ct.1011) 20
-capital subscris varsat (ct.1012) 21
-patrimoniul regiei (ct.1015) 22
II. PRIME DE CAPITAL (ct.104) 23
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct.105)-Sold C 24
-Sold D 25
IV. REZERVE (ct.106) 26
V. REZULTATUL REPORTAT (ct.117)-Sold C 27
-Sold D 28
VI. REZULTATUL EXERCITIULUI FINANCIAR (ct.121) -Sold C 29
-Sold D 30
Repartizarea profitului (ct.129) 31
CAPITALURI PROPRII - TOTAL (rd.19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) 32
Patrimoniul public (ct.1016) 33
CAPITALURI - TOTAL (rd.32+33) 34

Anexa nr. 9 – Contul de profit şi pierdere, scoate în evidenţă performanţa entităţii


CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
la data de 31.12.2010

Formularul 20 - lei -
Denumirea indicatorului Realizari in perioada de
Nr.
raportare
rd.
31.12.2009 31.12.2010
A B 1 2
1. Cifra de afaceri neta (rd.02 la 05) 01
Productia vanduta (ct.701+702+703+704+705+706+708) 02
Venituri din vanzarea marfurilor (ct.707) 03
Venituri din dobanzi inregistrate de entitatile al caror obiect de activitate
il constituie leasingul (ct. 766) 04
Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete
(ct.7411) 05

57
2. Variatia stocurilor (ct.711) -Sold C 06
si a productiei in curs de executie -Sold D 07
3. Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si
capitalizata (ct.721+722) 08
4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) 09
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd.01+05-06+07+08+09) 10
5.a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile (ct.601+602-
7412) 11
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 12
b) Alte cheltuieli externe (cu energie si apa) (ct.605-7413) 13
c) Cheltuieli privind marfurile (ct.607) 14
6. Cheltuieli cu personalul (rd.16+17) 15
a) Salarii si indemnizatii (ct.621+642-7414) 16
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct.645-7415) 17
7.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si
necorporale (rd. 19-20) 18
a.1) Cheltuieli (ct.6811+6813) 19
a.2) Venituri (ct.7813) 20
b) Ajustari de valoare privind activele circulante (rd.22-23) 21
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22
b.2) Venituri (ct.754+7814) 23
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.25 la 28) 24
8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 25
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct.635) 26
8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate (ct.658) 27
Cheltuieli privind dobanzile de refinantare inregistrate de entitate, al
caror obiect de activitate il constituie leasingul (ct. 666) 28
Ajustari privind provizioanele (rd.30-31) 29
- Cheltuieli (ct.6812) 30
- Venituri (ct.7812) 31
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd.11 la 15+18+21+24+29) 32
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE: - Profit (rd.10-32) 33
- Pierdere (rd.32-10) 34
9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 35
-din care, venituri obtinute de la entitatile afiliate 36
10. Venituri din alte investitii si imprumuturi care fac parte din activele
imobilizate (ct.763) 37
-din care, venituri obtinute de la entitatile afiliate 38
11. Venituri din dobanzi (ct.766) 39
-din care, venituri obtinute de la entitatile afiliate 40
Alte venituri financiare (ct. 762+764+765+767+768) 41
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd.35+37+39+41) 42
12. Ajustari de valoare privind imobilizarile financiare si a investitiilor
financiare detinute ca active circulante (rd.44-45) 43
- Cheltuieli (ct.686) 44
- Venituri (ct.786) 45
13. Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418) 46
-din care, cheltuieli in relatia cu entitatile afiliate 47
Alte cheltuieli financiare (ct.663+664+665+667+668) 48

58
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.43+46+48) 49
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARA - Profit (rd.42-49) 50
- Pierdere (rd.49-42) 51
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A): - Profit (rd.10+42-32-
49) 52
- Pierdere (rd.32+49-10-42) 53
15. Venituri extraordinare (ct.771) 54
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 55
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARA: - Profit (rd.54-55) 56
- Pierdere (rd.55-54) 57
VENITURI TOTALE (rd.10+42+54) 58
CHELTUIELI TOTALE (rd.32+49+55) 59
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTA: - Profit ( rd.58-59) 60
- Pierdere (rd.59-58) 61
18. Impozitul pe profit (ct. 691) 62
19. Alte impozite nereprezentate la elementele de mai sus (ct.698) 63
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) AL EXERCITIULUI
FINANCIAR: - Profit (rd.60-61-62-63) 64
- Pierdere (rd.61+62+63-60) 65

Administrator, Intocmit,
Numele si
Numele si prenumele prenumele
Calitatea
Nr. de inreg.
in organismul
Semnatura ______________________________________ profesional

Semnatura
Stampila unitatii _________________

59