Camera preliminară

1. Procedura de cameră preliminară:

este nepublică, dar spre deosebire de urmărirea penală este contradictorie;

are ca obiect verificarea legalității sesizării instanței, a administrării probelor, precum

și verificarea încadrării juridice a faptei;

nu se desfășoară în cazul în care instanța a fost sesizată cu un acord de

recunoaștere a vinovăției.

2. Judecătorul de cameră preliminară:

ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu în cazurile în care asistența
juridică este obligatorie;

soluționează cereri formulate sau excepții ridicate din oficiu, doar pe baza lucrărilor și
a materialelor din dosarul de urmărire penală;

dispune începerea judecății, prin încheiere, în cameră de consiliu, fără citarea părților,
dar cu participarea procurorului.

3. În procedura de cameră preliminară, se verifică:

împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale;

legalitatea audierii martorilor din cursul urmăririi penale;

încadrarea juridică stabilită de procuror prin rechizitoriu.

4. Copia certificată a rechizitoriului se comunică:

inculpatului și persoanei vătămate;

doar inculpatului;

subiecților procesuali principali.

5. În procedura de cameră preliminară, dacă au fost formulate cereri sau au fost

ridicate excepții cu privire la legalitatea administrării probelor din cursul urmăririi
penale, judecătorul de cameră preliminară:

stabilește termenul de soluționare prin rezoluție;

se pronunță asupra acestora, în cameră preliminară, cu citarea părților și

participarea procurorului;

trebuie să le soluționeze, în cameră de consiliu, în termen de cel mult 5 zile.

6. Participarea procurorului în procedura de cameră preliminară este obligatorie:

la ședința în care judecătorul de cameră preliminară stabilește termenul pentru
soluționarea cererilor și excepțiilor formulate de părți;

la termenul la care judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și

excepțiilor formulate de părți;

în toate cazurile, în cursul judecății în camera preliminară.

7. Dacă au fost formulate cereri sau au fost ridicate excepții, judecătorul de cameră
preliminară:

le soluționează în ședință publică;

se pronunță printr-o sentință;

le soluționează și prin raportare la probe noi.

8. Pot face contestație împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară
respinge cererile și excepțiile invocate și dispune începerea judecății:

numai procurorul și părțile;

persoana vătămată;

orice persoane interesata.

9. Împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la
parchet, la solicitarea procurorului, pentru remedierea neregularităților actului de
sesizare, se poate face contestație:

în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii;

în termen de 3 zile de la data comunicării încheierii;

care se judecă de judecătorul cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară

celei sesizate, în cameră de consiliu, fără citarea părților dar cu participarea
procurorului.

10. În procedura soluționării contestației împotriva încheierii prin care judecătorul

dispune asupra cererilor și excepțiilor formulate în procedura de cameră preliminară:

nu poate fi invocată nicio excepție și nu poate fi formulată nicio altă cerere decât cele
invocate sau ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară;

pot fi invocate orice excepții noi, dacă sunt întemeiate pe baza unor probe noi;

pot fi ridicate doar excepțiile de nulitate absolută, chiar dacă nu au fost invocate
în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriul.

11. Judecătorul de cameră preliminară:

soluționează contestația formulată de inculpat împotriva menținerii măsurii

preventive a controlului judiciar în termen de 5 zile de la înregistrare;
verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurilor preventive, în termen de 5 zile de
la înregistrarea dosarului, dar înainte de expirarea acesteia;

verifică din oficiu, periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile
care au determinat luarea măsurii controlului judiciar.

12. În cazul în care judecătorul de cameră preliminară ridică din oficiu excepții:

este obligat să dispună restituirea cauzei la parchet;

devine incompatibil să soluționeze cauza în fond;

le va soluționa la termenul fixat prin rezoluție, în cameră preliminară, conform

procedurii contradictorie.

13. Dacă judecătorul de cameră preliminară exclude unul sau mai multe mijloace de
probă:
vezi M.Udroiu, Procedură penală.Partea specială. Ediția a 3-a. C.H. Beck, pag. 169
poate dispune începerea judecății;

care au fost nelegal administrate, pronunță o încheiere care se comunică de îndată

procurorului, în vedere remedierii neregularităților actului de urmărire penală;

este obligat să restituie cauza la parchet.

14. În procedura de cameră preliminară, judecătorul este obligat să dispună restituirea
cauzei la parchet:

atunci când actul de sesizare a instanței este neîntemeiat;

în cazul în care rechizitoriul este neregulamentar intocmit;(este cerută și condiția

potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară să nu poate stabili limitele sau
obiectul judecății)

dacă procurorul a solicitat restituirea cauzei în vederea remedierii

neregularităților actului de sesizare.

15. În cazul excluderii tututor probelor administrate în cursul urmăririi penale pentru
motive de nelegalitate, judecătorul de cameră preliminară:

poate dispune începerea judecății dacă părțile, persoana vătămată sau procurorul nu au
formulat cereri și nu au ridicat excepții;

dispune prin încheiere, în cameră de consiliu și fără participarea procurorului,

restituirea cauzei la parchet;

va soluționa și contestația formulată de către procuror împotriva încheierii prin care au

fost excluse toate probele administrate în cursul urmăririi penale.

16. În procedura remediu, prevăzută la art. 345, alin.(3) NCPP:

vezi M.Udroiu, Procedură penală.Partea specială. Ediția a 3-a. C.H. Beck, pag. 169
procurorul poate remedia neregularitățile actelor de urmărire penală întocmite cu
nerespectarea dispozițiilor legale;

procurorul are posibilitatea remedierii neregularităților numai cu privire la

actul de sesizare;

procurorul trebuie să comunice, în scris, dacă menține dispoziția de trimitere în

judecată.

17. Termenul în care procurorul trebuie să remedieze neregularitățile actului de

sesizare:

este un termen de recomandare;

este un termen de decădere;

este un termen de 5 zile, calculat de la data pronunțării încheierii de ședință, în cazul

în care procurorul a fost prezent.

18. Judecătorul de cameră preliminară:

nu exercită funcția de judecată, dacă a dispus începerea judecății ca urmare a

admiterii plângerii împotriva soluției de clasare;

exercită funcția de judecată ori de câte ori dispune începerea judecății;

care exercită verificarea legalității netrimiterii în judecată este compatibilă cu
exercitarea funcției de judecată.(Dec. 552/2015 C.C.R.)

19. În procedura de cameră preliminară, obiectul contestației îl constituie:

modul de soluționare a cererilor și excepțiilor;

încheierea prin care a stabilit termenul de soluționare a cererilor și excepțiilor;

soluția de restituire a cazuei la parchet.

20. În procedura de cameră preliminară, poate fi atacată cu contestație hotărârea prin

care judecătorul de cameră preliminară:

constată neregularitățile actului de sesizare;

dispune începerea judecății, în cazul în care nu au fost formulate cereri sau nu

au fost ridicate excepții;

admițând excepția necompetenței după calitatea persoanei a instanței inferioare,

declină competența instanței competente.

21. În procedura premergătoare începerii fazei de judecată în cameră preliminară,

judecătorul:
Răspunsul a): rechizitoriul se comunică numai inculpatului - art.344 alin.2 C.pr.pen.
Răspunsul b): art.344 alin.2, teza a II-a C.pr.pen. Răspunsul c): judecătorul trebuie să
stabilească un termen pentru formularea în scris a cererilor și excepțiilor cu privire la
legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi
penale, de către avocatul din oficiu, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile - art.344,
alin.3 C.pr.pen.
dispune comunicarea rechizitoriului inculpatului, celorlalte părți și persoanei
vătămate;

aduce la cunoștiiță inculpatului, celorlalte părți și persoanei vătămate dreptul de

a formulat cereri și a ridica excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței,
legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale;

nu poate să stabilească un termen mai mare de 20 de zile pentru formularea în scris a

cererilor și excepțiilor cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea
administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, de către avocatul din oficiu.

Apelul

1. Sunt persoane care pot exercita calea de atac a apelului împotriva hotărârii
pronunțate în primă instanță:
Răspunsul a): soțul persoanei vătămate nu poate exercita apelul în numele persoanei
vătămate, cât timp persoana vătămată este în viață; în schimb legiuitorul a prevăzut
dreptul soțului inculpatului de exercitare a apelului în numele inculpatului - art.409,
alin.2 C.pr.pen. Răspunsul b): art.409, alin.1, lit.c) C.pr.pen. Răspunsul c): persoana
vătămată nu poate formula apel împotriva hotărârii pronunțate pe latură civilă,
deoarece nu s-a constituit parte civilă în procesul penal; persoana vătămată poate
depune apel în ceea ce privește latura penală a hotărârii pronunțate în primă instanță -
art.409, alin.1, lit.d) C.pr.pen.
soțul persoanei vătămate, în numele acesteia;
în unele cazuri, partea responsabilă civilmente în ceea ce privește latura penală;

persoana vătămată, în ceea ce privește latura penală și latura civilă.

2. Nu pot fi atacate cu apel:

Răspunsul a): sentințele pronunțate după rejudecarea cauzei în revizuire sau
contestație în anulare pot fi atacate cu apel - M.Udroiu, <i>Procedură penală.Partea
specială.</i>Ediția a 3-a, Ed. C.H. Beck, București 2016, pag.303 Răspunsul b):
art.284, alin.4 rap. la art. 408, alin.2 și art.409, alin.1, lit.e) C.pr.pen. - încheierile prin
care judecătorul de drepturi și libertăți dispune respingerea cererii de anulare sau
reducere a amenzii judiciare nu pot fi atacate cu apel; Răspunsul c): art.409, alin.1,
lit.e) rap. la art.410, alin.2 C.pr.pen. - sentințele pronunțate de instanța de judecată prin
care s-a dispus cu privire la indemnizațiile cuvenite experților pot fi atacate de îndată
și cel mai târziu în 10 zile de la pronunțarea sentinței prin care s-a soluționat cauza
sau, după caz, în termen de 10 zile de la comunicarea sentinței prin care a fost aplicată
amenda judiciară sau prin care s-a dispus asupra cheltuielilor judiciare sau
indemnizațiilor.
sentințele pronunțate după rejudecarea cauzei în revizuire;

încheierile prin care judecătorul de drepturi și libertăți dispune respingerea

cererii de anulare a amenzii judiciare;

sentințele pronunțate de instanța de judecată prin care s-a dispus cu privire la

indemnizațiile cuvenite experților, decât odată cu fondul.
3. Încheierea pronunțată de instanța de judecată, prin care dispune plata unei amenzi
judiciare în cuantum de 9.000 lei de către avocatul din oficiu al inculpatului, poate
face obiectul:
Avocatul din oficiu poate formula apel împotriva dispoiziției instanței de judecată de
aplicare a unei amenzi judiciare, doar dacă sancțiunea a fost aplicată prin sentința
primei instanțe. Împotriva sancțiunii amenzii aplicate de prima instanța prin încheiere,
avocatul poate formula doar cerere de anulare sau reducere a amenzii, potrivit art.284
C.pen. - M.Udroiu, <i>Procedură penală.Partea specială.</i>Ediția a 3-a, Ed. C.H.
Beck, București 2016, pag.307
apelului;

unei cereri de anulare;

unei cereri de reducere a amenzii.

4. Renunțarea la apel:
Răspunsul a): renunțarea la apel nu este irevocabilă sub aspectul laturii penale,
deoarece partea sau persoana vătămată, care a renunțat la exercitarea căii de atac a
apelului, poate reveni asupra declarației de renunțare până la expirarea termenului în
care poate fi exercitat apelul - art.414, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul b): renunțarea la
apel se realizează numai înauntrul termenului pentru declararea apelului - art.414,
alin.2 C.pr.pen. Răspunsul c): renunțarea la apel se poate face personal sau prin
mandat special - M.Udroiu, <i>Procedură penală.Partea specială.</i>Ediția a 3-a, Ed.
C.H. Beck, București 2016, pag.314
este irevocabilă;

se realizează până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel;

se poate face personal sau prin mandat special

5. Cererea de apel:
Răspunsul a): în procesul penal, legiuitorul a prevăzut că cererea de apel se
formulează numai în scris, excluzând posibilitatea formulării apelului pe cale orală în
ședința de judecată în care s-a pronunțat hotărârea - art.412 Răspunsul b): cererea de
apel poate fi motivată în scris fie prin cererea de apel, fie printr-un memoriu separat,
cel târziu până la primul termen de judecată - M.Udroiu, <i>Procedură penală.Partea
specială.</i>Ediția a 3-a, Ed. C.H. Beck, București 2016, pag.314 Răspunsul c): în
procesul penal, legiuitorul a prevăzut că cererea de apel se formulează numai în scris,
excluzând posibilitatea formulării apelului pe cale orală în ședința de judecată în care
s-a pronunțat hotărârea - art.412; în schimb, este posibil ca partea care depune apelul
să formuleze motivele de apel și oral, la primul termen de judecată, în fața instanței de
apel. - M.Udroiu, <i>Procedură penală.Partea specială.</i>Ediția a 3-a, Ed. C.H.
Beck, București 2016, pag.314
se formulează numai în scris;

se respinge ca inamisibilă dacă nu este motivată până la expirarea termenului de

declarare a apelului;

se poate formula și oral în ședința de judecată în care s-a pronunțat hotărârea.

6. Retragerea apelului de către inculpat:

Răspunsul a): retragerea apelului este irevocabilă atât sub aspectul laturii civile cât și
sub aspectul laturii penale - C.S.J., <i>secția penală, dec. nr.7/12 ianuarie 1999</i>,
www.legalis.ro. Răspunsul b): în cauzele în care asistența juridică este obligatorie, nu
este necesar consimțământul apărătorului personal sau din oficiu în vederea retragerii
apelului - M.Udroiu, <i>Procedură penală.Partea specială.</i>Ediția a 3-a, Ed. C.H.
Beck, București 2016, pag.315 Răspunsul c): chiar și în cazul în care apelul a fost
declarat de un substituit procesual (ex: soțul inculpatului), retragerea apelului se
realizează tot de către inculpat, fie personal, fie prin mandat special. - M.Udroiu,
<i>Procedură penală.Partea specială.</i>Ediția a 3-a, Ed. C.H. Beck, București 2016,
pag.315
este irevocabilă numai sub aspectul laturii civile, putându-se reveni asupra declarației
de retragere în termenul prevăzut de lege;

nu poate opera fără acordul avocatului personal sau din oficiu, în cazurile în care
asistența juridică este obligatorie;

poate opera și în cazul în care apelul a fost declarat de către un substituit

procesual;