Principiile și limitele aplicării dreptului procesual penal

1. În temeiul principiului separației funcțiilor judiciare:

Răspunsul a): excepția de la art. 3, alin.3 rap. la art. 341, alin.7, pct.2, lit. c) C.pr.pen.
Răspunsul b): judecătorul de cameră preliminară nu verifică și nu se pronunță asupra
temeiniciei soluțiilor de trimitere sau netrimitere în judecată - art. 3, alin.1, pct.c)
C.pr.pen. Răspunsul c): judecătorul de drepturi și libertăți nu poate exercita funcția de
judecată art.3, alin.3 C.pr.pen.
funcția de verificare a legalității trimiterii sau netrimiterii în jucată este compatibilă, în
toate cazurile, cu funcția de judecată;

judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra legalității și temeiniciei

soluțiilor de trimitere sau netrimitere în judecată;

judecătorul care a admis propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi

penale nu mai poate soluționa cauza respectivă în fond.

2. Judecătorul de drepturi și libertăți:

Răspunsul a): judecătorul de drepturi și libertăți nu poate exercita funcția de judecată
art.3, alin.3 C.pr.pen. Răspunsul b): nu dispune întotdeauna asupra măsurilor și actelor
care restrâng drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei cercetate, în cursul
urmăririi penale, deoarece procurorul dispune asupra măsurii reținerii cât și asupra
controlului judiciar și a controlului judiciar pe cauțiune - art. 203, alin.1 și 2 C.pr.pen.
Răspunsul c): art. 158 C.pr.pen.
nu este în nicio situație compatibil să soluționeze cauza pe fond;

1
dispune întotdeauna asupra măsurilor și actelor care restrâng drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanei cercetate, în cursul urmăririi penale;

încuviințează perchezițiile domiciliare sau informatice, la cererea procurorului,

în cursul urmăririi penale.

3. Măsurile asiguratorii:
Răspunsul a): art. 249, alin.1 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 249, alin.1 C.pr.pen.
Răspunsul c): pot fi contestate și de orice persoană interesată conform art. 250, alin.1
C.pr.pen.
se dispun de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, la
cererea motivată a procurorului;

se dispun de către procuror, prin ordonanță, în cursul urmăririi penale;

pot fi contestate doar de către suspect sau inculpat, în termen de 3 zile, la judecătorul
de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în
fond.

4. Judecătorul de cameră preliminară:

Răspunsul a): excepție: atunci când procurorul încheie un acord de recunoaștere a
vinovoției cu inculpatul, judecătorul de cameră preliminară nu mai verifică legalitatea
actelor de procedură, procurorul sesizând direct instanța căreia i-ar reveni competența
să judece cauza în fond - art. 483, alin.1 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 335, alin.4
C.pr.pen. Răspunsul c): art. 203, alin.2 și 3; art.205 C.pr.pen.
verifică în toate cazurile legalitatea actelor de procedură efectuate în cursul urmăririi
penale;

2
verifică legalitatea și temeinicia ordonanței de redeschidere a urmăririi penale;

soluționează toate cererile formulate în legătură cu măsurile preventive, în

cursul procedurii de cameră preliminară.

5. Potrivit principiului ne bis in idem:

Răspunsul a): art. 6 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 6 C.pr.pen. Răspunsul c): art. 6
C.pr.pen.
nicio persoană nu poate fi urmărita, judecată sau condamnată pentru săvârșirea
unei infracțiuni pentru care s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă
cu privire la aceeași faptă;

poate fi continuată urmarirea penală in personam cu privire la o infracțiune pentru

care persoana a fost condamnată definitiv anterior sub o altă încadrare juridică;

nu poate fi pusă în mișcare acțiunea penală cu privire la o infracțiune pentru

care persoana a fost condamnată definitiv anterior, chiar sub o altă încadrare
juridică.

6. Potrivit principiului oficialității procesului penal:

Răspunsul a): art. 7, alin. 3 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 550 C.pr.pen. Răspunsul c):
art. 7, alin.1 C.pr.pen.
exercitarea funcțiilor judiciare se realizează în toate cazurile ex officio;

punerea în executare a hotărării definitive de condamnare se realizează ex

officio;

3
procurorul este obligat să pună în mișcare și să exercite acțiunea penală din
oficiu, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

7. În cursul procesului penal:

Răspunsul a): cetățenii străini care înteleg limba română nu au deptul la interpret
conf. art. 12, alin.3 C.pr.pen corob. cu art.128, alin.4 C.Rom. Răspunsul b): art. 12,
alin.2 C.pr.pen. Răspunsul c): interpretul poate fi desemnat și de părțile sau subiecții
procesuali principali din procesul penal.
cetățenii străini care înteleg limba română au deptul la interpret;

cetățenii români care aparțin minorităților naționale au dreptul să se exprime în

limba maternă în fața instanțelor, chiar dacă cunosc limba română;

audierea se realizează, atunci când este cazul, numai prin interpret desemnat de
organele judiciare.

8. Dreptul părților la un interpret:

presupune doar dreptul la traducător autorizat pentru părțile sau subiecții procesuali
principali care nu vorbesc, nu înteleg ori nu se pot exprima în limba română;

presupune posiblitatea inculpatului de a solicita recuzarea judecătorului prin

interpret;

este gratuit numai în cursul urmăririi penale și al judecății în primă instanță.

4
9. În cazul în care există urgență în scopul luării unei măsuri procesuale, audierea unei
persoane care nu vorbește sau nu întelege limba română se poate face:

doar prin intermediul unui interpret autorizat;

prin intermediul unei persoane care poate comunica cu cel ascultat, cu obligația
de a relua audierea prin interpret, imediat ce este posibil;

prin intermediul unui traducator autorizat ales de părți.

10. Cetățenii români care aparțin unui grup de minorități:

Răspunsul a): au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instațelor de judecată,
chiar dacă înteleg sau se pot exprima în limba română - art. 12, alin.2 C.pr.pen.
Răspunsul b): chiar dacă cetățenii români care aparțin unui grup de minorități au
dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, instanța este
obligată să întocească actele procesuale în limba română art. 12, alin.2 C.pr.pen.
Răspunsul c): legea nu prevede aplicabilitate restrictivă pentru exercitarea drepturilui
prev. la art. 12 C.pr.pen.
au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instațelor de judecată, doar dacă nu
înteleg sau nu se pot exprima în limba română;

au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată,

instanța fiind obligată să întocească actele în limba română;

au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul instanțelor judecătorești din

unitatea administrativ-teritorială din care fac parte, doar dacă membrii completului de
judecată și grefierul cunosc limba maternă.

5
11. Pentru a asigura legalitatea procesului penal, legiuitorul a instituit următoarele
garanții juridice:
Garanțiile procesuale aferente asigurării legalității procesului penal sunt: - sancțiunea
nulității actelor procesuale; - excluderea probelor nelegal administrate; - aplicarea
amenzilor judiciare; - exercitarea controlului legalității actelor procesuale.
dreptul la apărare;

aplicarea sancțiunii nulității actelor nelegal întocmite;

publicitatea ședinței de judecată.

12. În cursul procesului penal:

Răspunsul a): art. 328 C.pr.pen. Răspunsul c): art. 209 C.pr.pen.
judecătorul de drepturi și libertăți se pronunță asupra legalității rechizitoriului;

judecătorul de cameră preliminară care a admis plângerea împotriva ordonanței

de renunțare la urmărirea penală este incompatibil să judece cauza în fond;

judecătorul de drepturi și libertăți trebuie să confirme măsura reținerii luată de organul

de cercetare penală.

13. Potrivit principiului oportunității:

Răspunsul c): art. 7, alin. 2 C.pr.pen. - M.Udroiu, <i> Fișe de procedură penală partea
generală<i>, Ed. Universul Juridic, București, 2016, pag.24.
trimiterea în judectă a inculpatului se dispune din oficiu;

6
după începerea urmăririi penale, actele procesuale se efectuează din oficiu;

procurorul poate renunța motivat la urmărirea penală în cazurile și condițiile

strict și limitativ prevăzute de lege.

14. În procesul penal, principiul disponibilității:

Răspunsul a): M.Udroiu, <i> Fișe de procedură penală partea generală<i>, Ed.
Universul Juridic, București, 2016, pag.24; Răspunsul b): renunțarea la urmărirea
penală este o aplicare a principiului oportunității; Răspunsul c): continuarea
procesului penal nu poate fi cerută în cazul achitării pentru o cauză justificativă
își găsește aplicare prin retragerea plângerii prealabile;

se concretizează prin renunțarea la urmărirea penală;

constă în continuarea procesului penal la cererea suspectului sau inculpatului, după

pronunțarea unei hotărâri de achitare pentru o cauză justficativă.

Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal

1. Sunt condiții pentru punerea în mișcare a acțiunii penale:

Răspunsul a): în cazul infracțiunilor de audiență, în cazul în care procurorul participă
la judecată, poate declara că începe urmărirea penală, pune în mişcare acţiunea penală
şi îl poate reţine pe suspect sau pe inculpat -art. 360, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul b): art.
15 C.pr.pen. Răspunsul c): art. 15 rap. la art. 16, alin.1, lit. e) C.pr.pen.

7
procurorul să fi dispus anterior continuarea urmăririi penale cu privire la persoana
cercetată;

să existe probe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că o persoană a

săvârșit o infracțiune;

să nu lipsească autorizarea sau sesizarea organului competent, necesară pentru

punerea în mișcare a acțiunii penale

2. Acțiunea penală se pune în mișcare:

Răspunsul a): urmărirea penală poate fi începută și prin ordonanța organului de
cercetare penală, însă acțiunea penală se pune în mișcare de către procuror prin actul
de inculpare - art. 14, alin.1 C.pr.pen. Răspunsul b): acțiunea penală nu se pune în
mișcare prin rechizitoriu C.pr.pen. Răspunsul c): art. 14, alin. 2 C.pr.pen.
prin ordonanța procurorului sau a organului de cercetare penală;

prin rechizitoriu;

de către procuror prin actul de inculpare.

3. Continuarea urmăririi penale față de o persoană se poate dispune:

Răspunsul a): continuarea urmăririi penale față de o persoană se poate dispune și prin
ordonanța organului de cercetare penală supusă confirmării procurorului care
supraveghează urmărirea penală -art. 305, alin.3 C.pr.pen. Răspunsul b): continuarea
urmăririi penale față de o persoană dispusă prin ordonanța organului de cercetare
penală este supusă confirmării, în termen de 3 zile, procurorului care supraveghează

8
urmărirea penală - art. 305, alin.3 C.pr.pen. Răspunsul c): art. 15 rap. la art. 16, alin.1,
lit. e) C.pr.pen.
doar prin ordonanța procurorului;

prin ordonanța organului de cercetare penală, supusă confirmării procurorului ierarhic

superior, în termen de 3 zile;

numai după obținerea unei autorizații prealabile, în cazul persoanelor pentru

care legea prevede această condiție.

4. Urmărirea penală in rem se dispune:

Răspunsul a): ordonanța organului de cercetare penală prin care este începută
urmărirea penală cu privire la faptă nu este supusă confirmării. Răspunsul b): art. 305
C.pr.pen.
prin ordonanță de către organul de cercetare penală, supusă confirmării de către
procurorul care supraveghează cauza, în termen de 3 zile;

numai de către procuror, prin ordonanță, la cererea organelor de cercetare penală, care
formulează un referat motivat în acest sens;

de către procuror sau organul de cercetare penală, prin ordonanță.

5. Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar dacă a fost pusă în mișcare nu mai
poate fi exercitată, dacă:
Răspunsul a): art. 16, alin.1, lit.d C.pr.pen. Răspunsul b): nu este prevăzută o astfel de
cauză care să împiedice exercitarea acțiunii penale. Persoana vătămată care declară că
nu dorește să participe la desfășurarea procesului penal, în cazul în care acțiunea

9
penală a fost pusă în mișcare din oficiu, poate fi ascultată ca martor Răspunsul c):
acțiunea penală continuă, deoarece nu toate persoanele vătămate au luat parte la
încheierea acrodului de mediere.
există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;

persoana vătămată declară că nu dorește să participe la desfășurarea procesului penal,

în cazul în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu;

inculpatul a încheiat un acord de mediere cu una dintre persoanele vătămate.

6. Reprezintă cauză de împiedicare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale:

Răspunsul a): desistarea nu operează dacă participantul nu a împiedicat consumarea
infracțiunii - art. 51, alin.1 C.pen. Răspunsul b): art. 16, alin.1, lit. c C.pr.pen.
Răspunsul c): art. 16, alin.1, lit. f C.pr.pen.
desistarea complicelui care nu a împiedicat săvârșirea infracțiunii;

lipsa probelor din care să rezulte că autorul a săvârșit infracțiunea;

prescipția executării pedepsei.

7. Dacă procurorul a pus în mișcare acțiunea penală pentru mai multe fapte prevăzute
de legea penală, acesta este obligat să o stingă atunci când:
Răspunsul a): art. 16, alin.1, lit. j C.pr.pen. Răspunsul b): atunci când există
pluralitate de infracțiuni, iar pentru una dintre fapte nu sunt îndeplinite condițiile
pentru angajarea răspunderii penale, procurorul va pronunța clasarea doar pentru fapta

10
respecitvă C.pr.pen. Răspunsul c): legea nu prevede posibilitatea retragerii autorizației
organului competent.
a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii;

față de inculpat s-a dispus clasarea pentru o infracțiune săvârșită în concurs ideal;

a fost retrasă autorizația organului competent.

8. În cursul urmăririi penale, acțiunea penală se stinge:

Răspunsul a): acțiunea penală se poate stinge și prin renunțare la urmărirea penală -
art. 17, alin. 1 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 318 C.pr.pen. Răspunsul c): art. 17, alin.1
C.pr.pen.
în toate cazurile prin clasare;

în mod excepțional, prin renunțare la urmărirea penală, când procurorul nu poate

dispune clasarea pentru cauzele de împiedicare a exercitării acțiunii penale;

prin renunțare la urmărirea penală.

9. În cazul în care procurorul a stabilit stingerea acțiunii penale prin ordonanță

motivată, suspectul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal:
Vezi art. 18 C.pr.pen.
în toate cazurile în care procurorul a dispus clasarea;

în cazul în care procurorul dispune renunțarea la urmărirea penală;

11
în situația în care procurorul a pronunțat o soluție de clasare pe temeiul
retragerii plângerii prealabile.

10. Cererea suspectului sau inculpatului cu privire la continuarea urmăririi penale:

Răspunsul a): art. 319, alin.1 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 319, alin. 3 C.pr.pen.
Răspunsul c): dacă nu se constată un nou caz de clasare, procurorul va adopta prima
soluție de netrimitere în judecată -art. 319, alin.3 C.pr.pen.
trebuie să fie formulată în cel mult 20 de zile de la primirea copiei de pe
ordonanța de soluționare a cuzei;

are ca efect reluarea urmăririi penale în cazul în care nu se constată un nou caz de
clasare;

permite procurorului să dispună renunțarea la urmărirea penală, dacă nu se constată un

nou caz de clasare.

11. În cazul în care se reține că fapta a fost săvârșită în legitimă apărare:

Răspunsul a): procuror trebuie să dispună clasarea cauzei art.16, alin.1, lit.d C.pr.pen.
Răspunsul b): art.16, alin.1, lit.d C.pr.pen. Răspunsul c): art. 18, alin.2 C.pen.
procuror are posibilitatea să dispună clasarea cauzei;

este incident un caz care împiedică exercitarea acțiunii penale;

cazul care împiedică exercitarea acțiunii penale operează doar cu privire la autorul
nemijlocit al faptei.

12. Constituirea ca parte civilă în procesul penal:

12
Răspunsul a): art. 20, alin.1 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 20, alin.2 C.pr.pen.
Răspunsul c): în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu,
acțiunea civilă se exercită obligatoriu de către procuror.
se poate face până la momentul la care se dă citire actului de sesizare;

se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a

motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază, sub sancțiunea decăderii
din dreptul de a se constitui parte civilă în procesul penal;

se face doar de către reprezentantul legal, atunci când persoana vătămată este lipsită
de capacitate de exercițiu;

13. Acțiunea civilă în cadrul procesului penal:

Răspunsul a): art.20, alin.1 C.pr.pen. Răspunsul b): art.20, alin.7 C.pr.pen. Răspunsul
c): M.Udroiu, <i> Fișe de procedură penală partea generală<i>, Ed. Universul Juridic,
București, 2016, pag.54 - nu se poate realiza constituirea ca parte civilă în procesul
penal de către creditorii persoanei vătămate, pe calea acțiunii oblice.
poate fi exercitată numai de către persona vătămată;

poate fi soluționată de către instanța penală, dacă are loc un transfer al dreptului
la repararea prejudiciului după constituirea ca parte civilă;

poate fi soluționată de către instanța penală în cazul în care creditorii chirografari își
exercită dreptul pe calea acțiunii oblice până la începerea cercetărilor judecătorești.

14. În cazul în care există un număr mare de persoane care nu au interese contrarii și
s-au constituit parte civilă în procesul penal:

13
Răspunsul a): art.20, alin.6 C.pr.pen. Răspunsul b): art.20, alin.6 C.pr.pen. -
procurorul <b>poate</b> desemna, prin ordonanță, un avocat din oficiu pentru a le
reprezenta interesele părților civile Răspunsul c): art.20, alin.6, ultima teză C.pr.pen.
acestea au facultatea de a desemna o persoană care să le reprezinte interesele;

procurorul are obligația să desemneze prin ordonanță un avocat din oficiu, în cazul în
care nu s-a desemnat un reprezentant de către persoanele care s-au constituit parte
civilă;

toate actele de procedură comunicate reprezentantului sunt prezumate a fi

cunoscute de către persoanele reprezentate.

15. Instanța penală poate dispune disjungerea acțiunii civile:

Răspunsul a): art.20, alin.7 C.pr.pen. - instanța poate fie să soluționeze acțiunea
civilă, prin aceeași hotărâre, fie să disjungă soluționarea acțiunii civile de latura penală
și să o soluționeze printr-o hotărâre distinctă; Răspunsul b): instanța poate dispune
disjungerea acțiunii civie și din oficiu art.26, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul c): art.26,
alin.5 C.pr.pen.- instanța disjunge acțiunea civileă de latura penală prin încheiere
definitivă sau prin sentință.
dacă transmisiunea dreptului la reapararea prejudiciului are loc după
constituirea ca parte civilă;

numai la cererea procurorului sau a părților;

prin încheiere definitivă.

14
16. După constituirea ca parte civilă în cadrul procesului penal, partea civilă are
următoarele drepturi:
Răspunsul a): art.27, alin.6 C.pr.pen. Răspunsul b): art.21, alin.1 C.pr.pen. - partea
civilă poate cere introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente până
la începerea cercetărilor judecătorești Răspunsul c): partea nu mai poate părăsi
instanța civilă, dacă s-a pronunțat o hotărâre, chiar nedefinitivă, la instanța civilă -
art.27, alin.4 C.pr.pen.
să introducă acțiune civilă la instanța civilă pentru repararea prejudiciul născut
dupa constituirea ca parte civilă;

să ceară introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente până la

terminarea cercetărilor judecătorești;

să introducă acțiune civilă în fața instanței civile, dacă procesul penal a fost suspendat,
fiind obligată, în orice situație, să părăsească instanța civilă, în caz de reluare a
procesului penal.

17. Renunțarea la pretențiile civile:

Răspunsul a): art.22, alin.1 C.pr.pen. Răspunsul b): se realizează prin cerere scrisă
sau oral, în ședința de judecată - art.22, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul c): art.22, alin.3
C.pr.pen.
se poate face până la terminarea dezbaterilor în fond;

se realizează doar prin depunerea unui înscris autentic, sau oral în ședința de judecată;

are caracter definitiv.

15
18. Introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal:
Răspunsul a): introducerea părții responsabile civilmente în procesul penal nu se
poate face din oficiu - art.21 C.pr.pen. Răspunsul b): art.21, alin.2 C.pr.pen.
Răspunsul c): art.21, alin.3 C.pr.pen.
se realizează la cererea părții interesate, de către instanță, din oficiu, ori la cererea
procurorului, atunci când legea prevede astfel;

este obligatorie, atunci când acțiunea civilă este exercitată de către procuror;

se realizează până la terminarea cercetării judecătorești la prima instanță,

atunci când înseși partea responsabilă civilmente solicită introducerea sa în
proces.

19. În materia exercitării acțiunii civile în procesul penal:

Răspunsul a): art. 25, alin.5 rap. la art.16, alin.1, lit.f) C.pr.pen. Răspunsul b): art.24,
alin.1 C.pr.pen. Răspunsul c): art.26, alin.3 C.pr.pen. - probele administrate până la
disjungere vor fi folosite la soluționarea acțiunii disjunse
în caz de deces al făptuitorului, instanța va dispune încetarea procesului penal și
va lăsa nesoluționată acțiunea civilă;

în caz de deces a părții civile, moștenitorii își exprimă opțiunea de a continua

exercitarea acțiunii civile, în termen de cel mult 2 luni de la data decesului;

probele administrate până la disjungere nu pot fi folosite la soluționarea acțiunii civile

disjunse.

20. În ceea ce privește soluționarea acțiunii civile în procesul penal:

16
Răspunsul a): instanța va soluționa acțiunea civilă în cazul în care există o cauză
justificativă sau de neimputabilitate și poate admite în tot sau în parte acțiunea civilă;
Răspunsul b): legiuitorul nu regelementează în mod expres cum se soluționează
acțiunea civilă în cazul prescripției răspunderii penale, dar considerând că prescripția
răspunderii penale înlătură tragerea la răspundere penală a făptuitorului, considerăm
că nu reprezintă o cauză care să împiedice persoana vătămată să își repare prejudiciul
pe cale unei acțiuni la instanța civilă; pe cale de consecință considerăm că instanța lasă
nesoluționată acțiunea civilă în cazul în care intervine prescripția răspunderii penale;
instanța respinge acțiunea civilă în cazul în care există o cauză justificativă sau de
neimputabilitate;

instanța respinge acțiunea civilă în cazul în care dispune încetarea procesului penal ca
urmare a prescrierii răspunderii penale;

instanța dispune ex officio restituirea lucrului, dacă aceasta este posibilă.

21. Instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă:

Răspunsul a): art.25, alin.6 C.pr.pen. Răspunsul b): art.25, alin.5 rap. la art. 16, alin.1,
lit.b, teza 1 C.pr.pen. Răspunsul c): în cazul în care este incidentă o cauză de
nepedepsire, instanța penală va soluționa acțiunea civilă și poate admite în tot sau în
parte acțiunea civilă.
dacă moștenitorii sau succesorii în drepturi nu își exprimă opțiunea de a
continua exercitarea acțiunii civile;

dacă pronunță încetarea procesului penal pentru cazul prevăzut la art.16, alin.1,
lit.b, teza I (fapta nu este prevăzută de legea penală);

17
dacă instanța pronunță încetarea procesului penal pentru cazul prevăzut la art. 16,
alin.1, lit.h (există o cauză de nepedepsire).

22. În cadrul procesului penal, instanța se pronunță:

Răspunsul a): art25, alin.3 C.pr.pen. Răspunsul b): art.25, alin.3 C.pr.pen. Răspunsul
c): instanța penală se poate pronunța prin aceeași hotărâre atât cu privire la latura
penală cât și cu privire la acțiunea civilă exercitată în cadrul precesului penal, dacă nu
disjunge acțiunea civilă sau nu sunt incidente cazurile potrivit cărora lasă
nesoluționată acțiunea civilă.
cu privire la restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, numai dacă există
constituire de parte civilă;

cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris, chiar dacă nu există
constituire de parte civilă;

prin hotărâri distincte, atunci când a fost exercitată acțiunea civilă în cadrul procesului
penal;

23. Dacă procesul penal a fost suspendat:

Răspunsul a): art.27, alin.3 C.pr.pen. Răspunsul b): în cazul în care, după suspendare,
procesul penal a fost reluat, acțiunea introdusă la instanța civilă se suspendă până la
rezolvarea în primă instanță a cauzei penale, dar nu mai mult de un an - art.27, alin.3
rap. la alin.7 C.pr.pen. Răspunsul c): partea civilă poate să părăsească instanța penală
și se poate adresa instanței civile dacă procesul penal a fost suspendat - art.27, alin.3
C.pr.pen.
partea civilă poate să introducă acțiune civilă la instanța civilă;

18
însă, până la soluționarea acțiunii de către instanța civilă, procesul penal a fost reluat,
acțiunea introdusă la instanța civilă se suspendă până la rezolvarea în primă instanță a
cauzei penale;

partea civilă nu poate părăsi instanța penală pentru a se adresa instanței civile, decât
dacă suspendarea depășește termenul rezonabil de soluționare a acțiunii penale.

24. Hotărârea instanței penale:

Răspunsul a): art.28,alin.1, ultima teză C.pr.pen. Răspunsul b): indiferent de soluția
dispusă de instanța de judecată, hotărârea pronunțată are autoritate de lucru judecat în
fața instanței civile sub aspectul existenței faptei și a persoanei care a săvârșit-o -
art.28, alin.1, prima teză C.pr.pen. Răspunsul c): art.28, alin.2 C.pr.pen.
de încetare a procesului penal, are autoritate de lucru jurdecat în fața instanței civile
sub aspectul existenței prejudiciului și a vinovației autorului faptei ilicite;

are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile sub aspectul existenței
faptei și a persoanei care a săvârșit-o;

nu are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile, dacă este o hotărâre de
achitare, în ceea ce privește existența prejudiciului ori vinovăția autorului faptei
ilicite.

25. Procurorul va dispune o soluție de clasare:

Răspunsul a): eroarea cu privire la persoana vizată prin săvârșirea infracțiunii nu
înlătură caracterul antijuridic sau tipicitatea faptei; Răspunsul b): clasarea se dispune
cu respecarea oridinii prevăzute la art.16 C.pr.pen, inclusiv prin raportare la cazurile
prevăzute la art.16, alin.1, lit.a)-d). Mai mult referitor la efectele pe care le produce

19
clasarea, este favorabil pentru suspect/inculpat să se dispună o soluție care înlătură
caracterul penal al faptei. În cazul clasării pentru incidența cauzei justificative, nu pot
dispune măsurile de siguranță cu caracter medical, spre deosebire de reținerea unei
cauze de nepedepsire, caz în care procurorul poate sesiza judecătorul de cameră
preliminară pentru luarea, menținerea sau înlocuirea măsurilor de siguranță cu
caracter medical; Răspunsul c): art.16, alin.1, lit.i) C.pr.pen.
în cazul în care se va reține error in personam în momentul săvârșirii infracțiunii de
vătămare corporală;

întemeiată pe o cauză justificativă, cu prioritate față de o cauză de nepedepsire;

în cazul în care există o hotărâre penală definitivă pronunțată într-o cauză

anterioară, pentru aceeași faptă, chiar sub o altă încadrare juridică.

26. Procurul va pune în mișcare mai multe acțiuni penale în urmatoarele situații:
Procurorul va exercita o singură acțiune penală în cazurile în care există pluralitate de
infractori care au săvârșit aceeași infracțiune sau există unitate de infracțiune.
atunci când au fost reținute mai multe infracțiuni săvârșite în concurs real de
către același făptuitor;

dacă o singură infracțiune a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună;

în cazul în care inculpatul a săvârșit o infracțiune în formă continuată.

27. În cazul exercitării acțiunii civile în cadrul procesului penal, solicitarea reparării
prejudiciului prin plata unor despăgubiri bănești, atunci când repararea în natură nu
mai este posibilă, se poate face:

20
Răspunsul a): art.20, alin.5 C.pr.pen. Răspunsul b): art.20, alin.5 C.pr.pen. Răspunsul
c): cererea pentru repararea prejudiciului prin plata despăgubirilor bănești, atunci când
repararea în natură nu mai este posibilă, se poate face și prin mandatar cu procură
specială.
până la începerea cercetărilor judecătorești;

până la terminarea cercetărilor judecătorești, în primă instanță;

prin mandatar, cu procură specială.

28. Nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru constituirea ca parte civilă în

procesul penal, precum și nerespectarea condițiilor cererii de constituire, atrag:
Nerespectarea termenului prevăzut de lege pentru constituirea ca parte civilă în
procesul penal, precum și nerespectarea condițiilor cererii de constituire, atrag
decăderea părții din dreptul de a se constitui parte civilă în procesul penal; lăsarea ca
nesoluționată a acțiunii civile în procesul penal reprezintă o soluție pe care instanța o
pronunță după constituirea ca parte civilă în procesul penal;
lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile în procesul penal.

respingerea ca inadmisibilă a cererii de constituire ca parte civilă în procesul penal;

decăderea părții din dreptul de a se constitui parte civilă în procesul penal.

29. Partea responsabilă civilmente:

Răspunsul a): partea responsabilă civilmente are, în ceea ce privește acțiunea civilă,
toate drepturile prevăzute de lege pentru inculpatC.pr.pen. - art.21, alin.4 C.pr.pen.

21
Răspunsul b): partea responsabilă civilmente are în ceea ce privește acțiunea penală,
toate drepturile prevăzute de lege pentru persoana vătămată - art.87, alin.1 C.pr.pen.
Răspunsul c): art.23, alin.2 și 3 C.pr.pen.
are, în ceea ce privește acțiunea civilă, toate drepturile prevăzute de lege pentru
inculpat;

are, în ceea ce privește acțiunea penală, toate drepturile prevăzute de lege pentru
inculpat;

poate să nu fie obligată la plata despăgubirilor, dacă inculpatul a recunoscut în

tot sau în parte pretențiile părții civile fără acordul ei.

30. Judecătorul care a admis plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată,

desființând soluția atacată și dispunând începerea judecății:

este compatibil să judece cauza în fond;

nu este compatibil să judece cauza în fond;

îndeplinește funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale

persoanei.

31. Atunci când procurorul exercită acțiunea civilă:

este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente

până la terminarea dezbaterilor în fond;

22
este obligat să introducă în procesul penal partea responsabilă civilmente până la
terminarea cercetării judecătorești;

este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părții responsabile

civilmente până la inceperea cercerărilor judecătorești.

32. În cazul în care acțiunea civilă se exercită din oficiu:

procurorul trebuie să își dea acordul la renunțarea pretenților civile;

partea civilă nu poate solicita diferența pe calea unei acțiuni la instanța civilă,
decât dacă se constată din probe noi că prejudiciul nu a fost integral acoperit;

partea civilă poate renunța la pretențiile civile dacă sunt respectate condițiile
prevăzute de lege referitoare la actele de dispozitie efectuate de minori.

33. Persoana vătămată care nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, sau a cărei
cerere de constituire ca parte civilă în procesul penal nu a îndeplinit condițiile
prevăzute de lege:

nu mai poate solicita desființarea totală sau parțială a unui înscris;

nu poate introduce acțiune la instanța civilă, dacă a intervenit împăcarea;

poate introduce acțiune la instanța civilă pentru repararea prejudiciului născut

anterior pronunțării hotărârii de către instanța penală.

23
34. Instanța va soluționa acțiunea civilă în cadrul procesului penal:

dacă fapta inculpatului există, dar nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție

prevăzută de lege;

chiar dacă s-a dispus radierea inculpatului persoană juridică;

chiar dacă instanța va pronunța pe latură penală o soluție de încetarea a

procesului penal pentru incidența unei cauze de nedepsire.

35. Dacă prin săvârșirea unei infracțiuni persoana vătămată a pierdut șansa obținerii
unui avantaj:

se poate adresa numai instanței civile, după soluționarea procesului penal;

se poate constitui parte civilă în procesul penal, indicând natura și întinderea

pretențiilor, motivele și probele pe care se întemeiaza prejudiciul;

poate cere repararea prejudiciului creat prin pierderea șansei de a obține un avantaj
numai până la începerea cercetărilor judecătorești;

36. În procesul penal, împăcarea:

are ca efect stingerea acțiunii civile introduse de persoana vătămată;

atrage respingerea acțiunii civile introduse în cadrul procesului penal de persoana

vătămată;

24
are ca efect lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile introduse de spitalul
județean pentru, cu privire la cheltuielile ocazionate cu spitalizarea și îngrijirea
victimei.

37. După disjungerea acțiunii civile:

Răspunsul a): art. 26, alin.3 C.pr.pen. Răspunsul c): art. 26, alin.3 C.pr.pen.
probele administrate până la disjungere pot fi folosite la soluționarea acțiunii civile
disjunse;

părțile pot administra probe noi pentru soluționarea acțiunii civile;

probele administrate până la disjungere vor fi folosite la soluționarea acțiunii

civile disjunse.

38. Hotărârea definitivă a instanței penale:

Răspunsul b): art. 28, alin.1, teza a II-a C.pr.pen. Răspunsul c): art. 28, alin.1, teza I
C.pr.pen.
are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile cu privire la existența faptei și la
vinovăția cu care a fost săvârșită;

nu leagă instanța civilă de hotărârea definitivă de achitare în ceea ce privește

existența prejudiciului;

are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile cu privire la persoana care
a săvârșit-o.

25
39. În cazul în care există un numar mare de persoane care nu au interese contrare și
care s-au consitutit parte civilă în procesul penal:
Răspunsul a): persoanele care nu au interese contrare și care s-au consitutit parte
civilă în procesul penal au facultatea să desemneze un reprezentant comun care să le
reprezinte interesele; Răspunsul b): persoanele care nu au interese contrare și care au
calitatea de persoane vătămate acestea au obligația să încunoștiințeze instanța, în
termen de 3 zile de la primirea comunicării, în cazul în care refuză să fie reprezentate
prin avocatul din oficiu desemnat ce aceasta.<br> În cazul persoanelor care s-au
constituit ca parte civilă în procesul penal, legea nu reglementează un termen
procedural pentru care au obligația să încunoștiințeze procurorul sau instanța despre
refuzul de a fi reprezentate de un avocat desemnat din oficiu.- art. 20, alin.6 C.pr.pen.
Răspunsul c): art. 20, alin.6 C.pr.pen.
acestea au obligația să desemneze un reprezentant comun care să le reprezinte
interesele;

acestea au obligația să încunoștiințeze instanța, în termen de 3 zile de la primirea

comunicării, în cazul în care refuză să fie reprezentate prin avocatul din oficiu
desemnat ce aceasta;

toate actele de procedură comunicate reprezentantului sunt prezumate a fi

cunoscute de către persoanele reprezentate.

40. În cazul în care succesorii în drepturi ai părții civile nu își exprimă oțiunea de a
continua acțiuniea civilă, în termen de cel mult două luni de la data decesului,
instanța:

26
Răspunsul b): art. 25, alin.6 C.pr.pen.
va respinge acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal;

va lăsa nesoluționată acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal;

va soluționa acțiunea civilă doar pe baza probatoriului administrat în cauză până la

momentul decesului.

41. Instanța lasă nesoluționată acțiunea civilă dacă:

pronunță o soluție de achitare pentru motivul că fapta nu este săvârșită cu forma de

vinovăție prevăzută de lege;

admite acordul de recunoaștere a vinovăției, iar între părți nu s-a încheiat

tranzație sau acord de mediere;

a intervenit prescripția răspunderii penale.

42. Au autoritate de lucru judecat:

Răspunsul a): M.Udroiu, <i> Fișe de procedură penală partea generală<i>, Ed.
Universul Juridic, București, 2016, pag.94 Răspunsul b): art. 52, alin.3 C.pr.pen.
Răspunsul c): M.Udroiu, <i> Fișe de procedură penală partea generală<i>, Ed.
Universul Juridic, București, 2016, pag.94
rezoluțiile sau ordonanțele procurorului, în fața instanței civile, cu privire la existența
faptei și a persoanei care a săvârșit-o;

27
hotărârile instanței civile asupra unor chestiuini prealabile în procesul penal, cu
excepția împrejurărilor care privesc existența infracțiunii;

hotărârile instanței penale, prin care se admite acordul de recunoaștere a vinovăției, în

fața instanței civile, cu privire la întinderea prejudiciului.

43. Acțiunea civilă rămâne în competența instanței penale dacă:

Răspunsul a): în caz de deces, reorganizare, desființare sau dizolvare a părții civile,
moștenitorii acesteia trebuie să își exprime opțiunea de a continua exercitarea acțiunii
civile, în termen de cel mult două luni de la data decesului, reorganizării sau dizolvării
părții civile - art. 24, alin.1 C.pr.pen. Răspunsul b): conform art. 20, alin.7 C.pr.pen,
acțiunea civilă poate fi disjunsă. Răspunsul c): art. 16, alin, alin., lit. b, teza II, rap. la
art. 25 C.pr.pen.
în caz de deces, reorganizare, desființare sau dizolvare a părții civile, moștenitorii
acesteia își exprimă opțiunea de a continua exercitarea acțiunii civile, în termen de cel
mult două luni de la data la care au luat la cunoștiință de împrejurarea respectivă;

în toate cazurile în care partea civilă cesionează dreptul la repararea prejudiciului după
constituirea ca parte civilă în procesul penal;

dacă fapta, deși există, nu a fost săvârșită de către inculpat cu forma de vinvoție
prevăzută de lege.

44. Constituirea ca parte civilă:

Răspunsul a): legea nu prevede o astfel de derogare de la art. 20 C.pr.pen. Răspunsul
b): art. 20, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul c): art. 20, alin.2 C.pr.pen.

28
se poate face și după începerea cercetărilor judecătorești, dacă există acordul
inculpatului;

trebuie să cuprindă natura și întinderea pretențiilor, motivele și probele pe care

acestea se întemeiază;

se poate face doar în scris, în faza de urmărire penală.

45. În cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are
capacitate restrânsă de exercițiu, acțiunea civilă se exercită în numele acesteia:
Răspunsul a): acțiunea civilă se exercită în numele minorului de către procuror numai
în subsidiar, dacă acesta nu are reprezentant legal sau reprezentantul legal a rămas în
pasivitate; Răspunsul b): în cazul minorului căsătorit, acesta dobândește capacitate
deplină de exercițiu în mod aniticipat, fiind capabil să exercite singur acțiunea civilă
în cadrul procesului penal Răspunsul c): în cazul în care minorul nu are reprezentant
legal, acțiunea civilă se exercită în mod obligatoriu de către procuror (M.Udroiu, <i>
Fișe de procedură penală partea generală<i>, Ed. Universul Juridic, București, 2016,
pag.52)
în principal, de către procuror;

de către reprezentantul să legal, chiar și în cazul în care este un minor căsătorit;

obligatoriu de către procuror, dacă minorul nu are reprezentant legal.

46. Subrogația terțului în drepturile persoanei vătămate pentru repararea prejudiciului:

Răspunsul a): art. 20, alin.7 C.pr.pen. prevede că dreptul la repararea prejudiciului,
transmis pe <b>cale convenţională<b> unei alte persoane, nu permite dobânditorului

29
să exercite acţiunea civilă în cadrul procesului penal dacă transmisiunea a avut loc
înainte de constituirea ca parte civilă în procesul penal. În cazul în care transferul
dreptului a operat ca efect al subrogației legale, terțul beneficiar se poate constitui
parte civilă în procesul penal până la începerea cercetărilor judecătorești.(M.Udroiu,
<i> Fișe de procedură penală partea generală<i>, Ed. Universul Juridic, București,
2016, pag.53) Răspunsul b): art. 20, alin.7 C.pr.pen. Răspunsul c): se poate realiza și
în modalitatea subrogației legale.(M.Udroiu, <i> Fișe de procedură penală partea
generală<i>, Ed. Universul Juridic, București, 2016, pag.53)
dă dreptul terțului să exercite acțiunea civilă în cadrul procesului penal, dacă
subrogația legală a avut loc înainte de constituirea ca parte civilă;

permite instanței să disjungă acțiunea civilă în cazul în care trasmiterea dreptului a

avut loc înainte de constituirea ca parte civilă;

se realizează numai pe cale convențională.

47. Partea responsabilă civilmente participă în procesul penal, prin introducerea în

cauză:
Răspunsul a): art. 21, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 21 C.pr.pen. - partea
responsabilă civilmente nu poate fi introdusă în proces la cererea inculpatului
Răspunsul c): art. 21 C.pr.pen - partea responsabilă civilmente nu poate fi introdusă în
proces la cererea unei alte părți responsabile civilmente.
la cererea procurorului, în mod obligatoriu, dacă persoana în numele căreia
exercită acțiunea civilă este lipsită de capacitatea civilă de exercițiu;

la cererea inculpatului, dacă cererea a fost formulată până la momentul începerii

cercetărilor judecătorești;

30
la cererea unei alte părți responsabile civilmente.

48. După punerea în mișcare a acțiunii penale, drepturile și obligațiile procesuale ale
inculpatului se comunică:
Art. 309, alin.2, teza a II-a C.pr.pen.
pe cale orală, încheindu-se un proces verbal în acest sens;

după audierea inculpatului;

în scris, sub semnătură, înainte.

49. Împiedică punerea în mișcare sau exercitarea acțiunii penale:

Răspunsul a): art. 16, alin.1,lit. g rap. la art. 159, alin.3 C.pr.pen. Răspunsul b):
încheierea unui acrod de mediere între inculpat și persoana vătămată trebuie să
intervină până la citirea actului de sesizare a instanței de judecată - Dec. nr.9/HP/2015
a Î.C.C.J. Răspunsul c): retragere a plângerii prealabile de către minor trebuie însușită
de către procuror - art. 158, alin.4 C.pen.
împăcarea, intervenită între inculpat și persoana vătămată, doar dacă a
intervenit până la citirea actului de sesizare a instanței de judecată;

încheierea unui acrod de mediere între inculpat și persoana vătămată, dacă a intervenit
până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare;

simpla retragere a plângerii prealabile de către minorul în vârstă de 16 ani, în cazul în

care acțiunea penală a fost exercitată din oficiu.

31
50. În cazul în care fapta săvârșită de către inculpat este de natură contravențională:
Răspunsul a): procurorul va dispune clasarea pentru motivul că fapta nu este
prevăzută de legea penală - art. 16, alin.1, lit.b, teza I C.pr.pen. Răspunsul b): "în cazul
prevăzut la art.16, alin.1, lit.b C.pr.pen., procurorul care dispune clasarea... sesizează
organul competent" - M.Udroiu, <i> Fișe de procedură penală partea generală<i>, Ed.
Universul Juridic, București, 2016, pag.79 Răspunsul c): art.314, alin.1, lit.a C.pr.pen.
procurorul va dispune clasarea pentru motivul că fapta nu există (art. 16, alin.1, lit.a);

procurorul va sesiza organul competent în scopul aplicării unei amenzi

contravenționale;

procurorul va dispune renunțarea la urmărirea penală.

51. Hotărârile pronunțate de instanțele penale vor avea autoritate de lucru judecat în
fața instanței civile:
Răspunsul a): hotărârile pronunțate de instanțele penale nu vor avea autoritate de
lucru judecat în fața instanței civile cu privire la întinderea prejudiciului, chiar dacă
instanța penală admite acordul de recunoaștere a vinovăției Răspunsul b): M.Udroiu,
<i> Fișe de procedură penală partea generală<i>, Ed. Universul Juridic, București,
2016, pag.94. Răspunsul c): art.28, alin.1, teza I C.pr.pen.
cu privire la întinderea prejudiciului, atunci când instanța penală admite acordul de
recunoaștere a vinovăției;

în ceea ce privește existența faptei, persoana celui care a săvârșit infracțiunea,

existența prejudiciului și a vinovăției autorului faptei ilicite, în cazul în care
instanța penală pronunță o hotărâre de amânare a aplicării pedepsei;

32
în toate cazurile cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o.

33