URMĂRIREA PENALĂ

1
1. Urmărirea penală:
(Răspunsul a): art.306, alin.7 C.pr.pen. Răspunsul b): art.285, alin.2 C.pr.pen.
Răspunsul c): urmărirea penală se efectuează de organele de urmărire penală (organul
de cercetare penală și procuror) - prin exceție, urmărirea penală se efectuează numai
de către procuror - art.324, alin.1 rap. la art. 56 C.pr.pen.)

A. are ca obiect strângerea probelor necesare cu identificarea bunurilor și

valorilor supuse confiscării extinse;

B. are caracter nepublic;

C. este efectuată numai de către procuror.

2. Organul de cercetare penală dispune asupra actelor și măsurilor procesuale prin:

(Organul de cercetare panală dispune asupra actelor și măsurilor procesuale prin

ordonanță și fomulează propuneri prin referat. - art.286, alin.4 C.pr.pen.)

A. ordonanță;

B. încheiere;

C. referat.

2
3. Procurorul:
(Răspunsul a): art.287, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul b): procurorul dispune asupra
actelor și măsurilor procesuale prin ordonanță motivată; <b>prin excepție</b>, dacă
nu există suspect în cauză, iar organul de cercetare penală înaintează o propune de
clasare motivată, procurorul nu mai este obligat să dispună clasarea și să formuleze
propriile motive, dacă își însușește motivele formulate de organul de cercetare penală -
art.315, alin.5 C.pr.pen. Răspunsul c): procurorul care dispune reluarea urmăririi
penale, după constatarea încetării cauzei care a determinat suspendarea urmăririi
penale este procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală - art.333
C.pr.pen.)

A. care sesizează judecătorul de drepturi și libertăți în vederea soluționării

propunerilor de arestare preventivă în cursul urmăririi penale înaintează dosarul
cauzei în original, păstrând copii certificate de grefa parchetului;

B. dispune asupra actelor sau măsurilor procesuale prin ordonanță motivată;

C. ierarhic superior celui care supraveghează urmărirea penală, dispune reluarea

urmăririi penale, după constatarea încetării cauzei care a determinat suspendarea
urmăririi penale.

4. Organele de urmărire penală pot fi sesizate:

(Răspunsul a): art.290, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul b): sesizarea organelor judiciare se
realizează prin denunț, nu prin modalitatea prevăzută la art.291 C.pr.pen.; nu are
importanță calitatea persoanei în speță, deoarece nedenunțarea unei fapte care a avut
ca urmare moartea victimei reprezintă infracțiune conform art.266 C.pen. Răspunsul
c): art.289, alin.8, teza a II-a C.pr.pen.)

A. prin denunț, făcut personal sau prin madatar;

B. prin sesizarea făcută de o persoană cu atribuții de control din cadrul unei

instituții publice care, în timpul sau chiar în afara exercitării atribuțiilor de
serviciu, a luat la cunoștiință de săvârșirea unei infracțiuni care a avut ca urmare
moartea victimei;

C. din oficiu, dacă făptuitorul este reprezentanul legal al persoanei vătămate

minore.

3
5. Plângerea prealabilă:
(Răspunsul b): art.296 C.pr.pen. Răspunsul c): plângerea prealabilă tardin formulată
atrage prounțarea unei soluții de clasare, nu de renunțare la urmărirea penală -
art.297, alin.1, teza a II-a C.pr.pen.)

A. poate fi formulată personal sau prin mandatar;

B. trebuie introdusă în toate cazurile în termen de trei luni din ziua în care persoana
vătămată a aflat despre săvârșirea faptei;

C. tardiv formulată atrage renunțarea la urmărirea penală.

6. Organele de cercetare penală:

(Răspunsul a): art.294 C.pr.pen. Răspunsul b): în cazul în care sesizarea nu
îndeplinește condițiile de formă neesențiale, plângerea informă se restituie pe cale
administrativă petiționarului, cu indicarea elementelor care lipsesc - art.294, alin.2
C.pr.pen. Răspunsul c): art.297, alin.1 C.pr.pen.)

A. verifică, după încunoștiințarea procurorului care supraveghează cauza, dacă

plângerea prealabilă îndeplinește condițiile de formă;

B. vor înainta procurorului propunerea de clasare, în cazul în care plângerea nu

îndeplinește condițiile de formă neesențiale;

C. verifică, din oficiu, dacă plângerea prealabilă a fost depusă în termenul

prevăzut de lege.

4
7. Plângerea prealabilă:
(Răspunsul a): art. 296, alin.5 C.pr.pen. Răspunsul b): art.296, alin.3 C.pr.pen.
Răspunsul c): retragerea plângerii prealabile se realizează numai cu încuviințarea
procurorului, în cazurile în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu în
cazurile expre prevăzute de lege)

A. greșit îndeptată, se trimite, pe cale administrativă, organului judiciar

competent;

B. trebuie introdusă în termen de cel mult trei luni de la data numirii unui nou
reprezentant pentru persoana vătămată incapabilă, dacă făptuitorul este chiar
reprezentantul legal al acestuia;

C. se poate retrage chiar fără încuviințarea procurorului, dacă persoana vătămată este
minor cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, în cazul în care acțiunea penală a fost pusă
în mișcare din oficiu.

8. Plângerea penală poate fi formulată:

(Răspunsul a): formularea plângerii în termen de cel mult 3 luni de la data la care
reprezentatul a aflat despre săvârșirea infracțiunii, în cazul în care persoana vătămată
este un minor lipsit de capacitate de exercițiu, se aplică în cazul infracțiunilor pentru
care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate
- art.296, alin.2 C.pr.pen. Răspunsul b): art.289, alin.7 C.pr.pen. Răspunsul c): art.289,
alin.7 C.pr.pen.)

A. în cel mult 3 luni de la data la care reprezentatul a aflat despre săvârșirea

infracțiunii, în cazul în care persoana vătămată este un minor lipsit de capacitate de
exercițiu;

B. de către copilul major pentru părinți;

C. numai de victima infracțiunii.

5
9. Plângerea penală:
(Răspunsul a): art.289, alin.11 C.pr.pen. Răspunsul b): art. 289, alin.7 C.pr.pen.
Răspunsul c): art. 289, alin.2 C.pr.pen.)

A. formulată în scris de către un cetățean străin care nu vorbește sau nu înțelege limba
română nu îndeplinește condițiile de formă dacă nu este tradusă în limba română
anterior depunerii la organul judiciar;

B. poate fi formulată de unul dintre soți pentru celălalt soț;

C. trebuie să cuprindă obligatoriu descrierea faptei ce formează obiectul plângerii,

indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă.

10. Organul de cercetare penală:

A. care constată că nu este competent să efectueze urmărirea penală își declină

competență, prin ordonanță motivată, către organul de urmărire penală competent;

B. are obligația de a efectua actele de cercetare penală care nu suferă amânare,

chiar dacă privesc o cauză pentru care nu are competența să efectueze urmărirea
penală;

C. special, nu poate pune în executare mandatul de supraveghere tehnică.

6
11. Procurorul:

A. care exercită atribuțiile de supraveghere a activității de urmărire penală poate

aplica amenzi judiciare în cazul îndeplinirii defectuoase a dispozițiilor date
organului de cercetare penală;(art.303, alin.3)

B. de la parchetul care exercită supravegherea urmăririi penale este cel care

dispune preluarea cauze de către un organ de cercetare penală ierarhic superior,
pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penală care preia cauza;
(art.302,alin.2)

C. are obligația de verificare a competenței materiale și personale a organului de

cercetare penală.

12. În cazul în care anumite acte trebuie efectuate în afara razei teritoriale în care se
efectuează urmărirea penală:

A. organul de cercetare penală trebuie să dispună efectuarea lor prin comisie

rogatorie;

B. procurorul poate să le efectueze personal sau poate dispune efectuarea lor

prin delegare;

C. procurorul sau organul de cercetare penală este obligat să le efectueze doar dacă
actele de urmărire penală nu suferă amânare.

13. Infracțiunea este flagrantă dacă:

A. făptuitorul efectua actele materiale pregătitoare în momentul în care a fost prins;

B. făptuitorul este prins în aceeași localitate în termen de 2 ore de la data săvârșirii

infracțiunii, chiar dacă nu a fost urmărit de organele de ordine publică și siguranță
națională sau martori;

C. imediat după săvârșire este urmărit de martori oculari;

7
14.Se restituie pe cale administrativă:

A. plângerea care nu îndeplinește condițiile de formă prevăzute de lege;

B. denunțul care nu cuprinde nu cuprinde nicio faptă descrisă în conținutul său;

C. plângerea penală care nu îndeplinește condițiile de fond prevăzute de lege.

15. Plângerea prealabilă:

A. poate fi formulată de către copiul major pentru părinți;

B. se poate formula pe cale orală, în fața organelor judiciare, fiind consemnate
într-un proces verbal;

C. poate fi retrasă până la pronunțarea hotărârii judecătorești în primă instanță.

16. Procurorul care supraveghează urmărirea penală:

A. dispune, atunci când consideră necesar, preluarea dosarului în vederea efectuării

urmăririi penale de către procurorul ierarhic superior.

B. poate aplica amenzi judiciare pentru neîndeplinirea în mod nejustificat a

lucrărilor de comunicare a actelor procedurale, dacă prin aceasta s-au provocat
întârzieri în desfășurarea procesului;

C. poate dispune preluarea oricărei cauze în care exercită supravegherea,

indiferent de stadiul acesteia, pentru efectuarea urmăririi penale.

8
17. Sunt modalități de supraveghere a urmăririi penale:

A. sesizarea conducătorului organului de cercetare penală, în cazul neîndeplinirii

de către organul de cercetare penală a dispozițiilor date de procuror;

B. infirmarea actelor și măsurilor luate de procurorul ierarhic superior;

C. asistarea la efectuarea actelor de cercetare penală.

18. În cazul în care organul de cercetare penală nu este competent să efecuteze actele
și măsurile procesuale în cauză:

A. sunt valabile, dacă au fost efectuate de către un organ de cercetare penală

necompetent din punct de vedere teritorial;

B. acestea sunt anulabile în cazul în care organul de cercetare penală este necompetent
personal;

C. acestea sunt nule absolut și atrag nelegala sesizare a instanței, dacă sunt
îndeplinite de organul de cercetare penală necompetent material.

19. Dispozițiile date de procuror organelor de cercetare penală:

A. sunt imperative;

B. se dau numai prin ordonanță;

C. pot fi și orale.

9
20. În ceea ce privește infirmarea actelor și măsurilor procesuale:

A. infirmarea rechizitoriului nelegal întocmit se realizează de către procurorul general

al parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când rechizitoriul
este întocmit de către un procuror de la acest pachet;

B. procurorul care supraveghează urmărirea penală dispune infirmarea actelor

și măsurilor procesuale doar prin ordonanță, atât pentru motive de nelegalitate,
cât și pentru motive de netemeinicie;

C. infimarea actelor și măsurilor procesuale se realizează din oficiu.

21. Sunt supuse confirmării procurorului care supraveghează urmărirea penală:

A. măsurile luate de organul de cercetare penală prin care se dispune efectuarea

în continuare a umăririi penale față de suspect;

B. măsura reținerii luată de către organul de cercetare penală;

C. măsura extinderii urmăririi penale cu privire la persoană dispusă de organul

de cercetare penală.

22. Organele de cercetare penală au obligația să trimită dosarul cauzei procurorului

care supraveghează cauza, împreună cu actele sau mărsurile procesuale luate:
A. doar atunci când dispun efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect;

B. atunci când formulează propuneri motivate pentru administrarea unor

mijloace de probă ce pot fi autorizate doar de judecătorul de drepturi și libertăți;

C. când se dispune extinderea urmăririi penale cu privire la o faptă.

23. Procurorul este obligat să dispună reunirea cauzelor:

10
A. când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană;
B. când s-a săvârșit o infracțiune de tâlhările, însă urmărirea penală viza numai
infracțiunea de lovire sau alte violențe;
C. prin ordonanță motivată, care are caracter definitiv.

24. Procurorul va dispune trecerea cauzei de la un organ de cercetare penală la altul:

A. cu condiția ca ambele organe judiciare să fie competente;

B. doar dacă organul de cercetare penală la care se trimite cauza este de același grad;

C. pe baza unei propuneri motivate a organului de cercetare penală care preia

cauza.

25. Actele procesuale netemeinice ale organului de cercetare penală:

A. pot fi infirmate de conducătorul organului de cercetare penală, cu condiția

încunoștiințării procurorului, de îndată, despre măsura luată;

B. pot fi atacate cu plângere, adresată procurorului care supraveghează

urmărirea penală, depusă fie direct la acesta, fie la organul de cercetare penală;

C. pot fi atacate cu plângere, care poate fi formulată numai de către subiecții

procesuali principali.

26. Începerea urmăririi penale in rem:

A. dispusă de către organul de cercetare penală, este supusă confirmării, în termen de

3 zile, procurorului care supraveghează urmărirea penală;

B. poate fi dispusă și verbal;

C. poate fi condiționată de obținerea unei autorizații prealabile.

11
27. Dacă s-a dispus reunirea cauzelor:

A. competența cercetării cauzelor reunite rămâne dobândită de organul de urmărire

penală, chiar dacă pentru făptuitorul care a determinat competența organului judiciar,
s-a dispus clasarea;

B. și se ivește un conflict de competență între două sau mai multe organe de

cercetare penală, procurorul va stabili organul de cercetare penală căruia îi va
reveni competența în cauză;

C. competența cauzelor reunite va reveni organului de cercetare penală mai întâi

sesizat, dacă organele de cercetare penală sunt egale în grad.

28. Efectuarea în continuare a urmăririi penale:

A. se dispune de către procurorul care supraveghează urmărirea penală;

B. se dispune de către organul de cercetare penală prin simpla ordonanță motivată;

C. se dispune doar de către procurorul care efectuează urmărirea penală, atunci

când urmărirea penală este în competența D.I.IC.O.T.-ului.

29. Procurorul:

A. nu poate pune în mișcare acțiunea penală în lipsa autorizației prealabilă

necesară, atunci când legea prevede astfel;

B. este oprit să desfășoare urmărirea penală cu privire la faptă, dacă nu a obținut

autorizația necesară pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor pentru care
legea prevede astfel;

C. va solicita obținerea autorizației necesare pentru punerea în mișcare a acțiunii

penale, printr-o sesizare însoțită de un referat întocmit de acesta.

12
30. În cazul în care persoana care face plângerea indică și persoana care a săvârșit
infracțiunea:

A. se poate dispune, în anumite condiții, clasarea cauzei fără a fi începută

urmărirea penală;

B. organul de cercetare penală dispune începerea urmăririi penale in personam și va

audia persoana indicată în plângere în calitate de suspect;

C. organul de cercetare penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la

persoană prin ordonanță motivată, supusă confirmării procurorului, în termen de 3
zile.

31. Organele de cercetare penală:

A. sunt oprite să efectueze orice acte de urmărire penală, în cazul în care s-a dispus
suspendarea urmăririi penale, pe perioada desfășurării procedurii de mediere;

B. au obligația să strângă date și informații cu privire la existența infracțiunii;

C. pot strânge probe cu privire la identificarea bunurilor și valorilor supuse confiscării

sepciale.

32. Clasarea cauzei se dispune:

A. prin ordonanță motivată, fără să se mai înceapă urmărirea penală in rem,

dacă sesizarea nu îndeplinește condițiile de fond și de formă;

B. prin mai multe ordonanțe motivate, dacă procurorul clasează cauza pentru mai
mulți participanți, iar motivele de clasare au temeiuri diferite;

C. de către procuror, doar prin ordonanță motivată.

13
33. Motivarea ordonanței de clasare:

A. este întotdeauna obligatorie;

B. este facultativă, cu excepția cazului în care în cursul urmăririi penale a existat

suspect în cauză;

C. poate fi realizată de organul de cercetare penală care propune soluția de

clasare.

34. Atunci când se dispune clasarea cauzei:

A. măsura preventivă a arestării la domiciliu încetează de drept;

B. măsurile asiguratorii se mențin întotdeauna pentru cel mult 30 de zile de la

comunicarea soluției;

C. numai parțial și se dispune disjungerea cauzei, procurorul păstează dosarul cauzei

și restituie organului de cercetare penală copii numerotate și certificate de grefa
parchetului.

35. Ordonanța de clasare cuprinde:

A. dispoziții referitoare la restituirea bunurilor ridicare;

B. dispoziții referitoare la cauțiune, dacă nu s-a dispus plata din aceasta a cheltuielilor
judiciare;

C. mențiuni referitoare la măsurile asiguratorii, măsurile de siguranță cu

caracter medicat și măsurile preventive luate în cursul urmăririi penale.

14
36. Renunțarea la urmărirea penală:

A. se poate dispune și prin rechizitoriu;

B. se poate dispune de către procuror, care se raportează doar la urmările produse, în

cazul în autorul faptei nu este cunoscut;

C. dispusă prin ordonanța procurorului care efectuează urmărirea penală se verifică

sub aspectul legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior.

37. În cazul în care procurorul se orientează pentru adoptarea unei soluții de

netrimitere în judecată:

A. și va dispune o soluție de renunțare la urmărirea penală, procurorul trebuie să

dispună și respectarea uneia sau mai multor obligații prevăzute de legiuitor;

B. și va dispune o soluție de clasare, ordonanța este verificată sub aspectul legalității și

temeiniciei de prim-procurorul parchetului;

C. și dispune o soluție de renunțare la urmărirea penală, judecătorul de cameră

preliminară va confirma sau va infirma soluția, în termen de 10 zile de la data la
care a fost emisă.

38. În cazul renunțării la urmărirea penală:

A. procurorul poate să impună suspectului sau inculpatului să presteze o muncă

neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă cuprinsă între 60-120 de zile;

B. dacă procurorul ierarhic superior infirmă soluția de renunțare la urmărirea penală și

dispune redeschiderea urmăririi penale anterior comunicării ordonanței care cuprinde
această soluție, redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului
de cameră preliminară;

C. procurorul care intenționează să impună obligații suspectului sau inculpatului

trebuie să se consulte în prealabil cu acesta.

15
39. Judecătorul de cameră preliminară care verifică legalitatea și temeinicia
ordonanței de renunțare la urmărirea penală:

A. se pronunță prin încheiere definitivă;

B. soluționează cererea în cameră de consiliu, fără citarea părților;

C. dacă respinge cerera de confirmare formulată de procuror, o nouă renunțare

nu mai poate fi dispusă indiferent de motivul invocat.

40. Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmăririi penale:

A. în caz de clasare a cauzei, ca urmare a intervenirii amnistiei;

B. în termen de 20 de zile de la primirea ordonanței de soluționare a cauzei;

C. în cazul în care procurorul dispune renunțarea la urmărirea penală.

41. Judecătorul de drepturi și libertăți poate proceda la audierea anticipată:

A. atunci când există riscul ca suspectul sau inculpatul, persoana vătămată, partea
civilă, partea responsabilă civilmente sau un martor să nu mai poată fi audiat în cursul
judecății;

B. numai la cererea procurorului;

C. care se desfășoară în cameră de consiliu, atunci când audierea are loc la sediul
instanței.

16
42. După terminarea urmăririi penale, procurorul va proceda la verificarea lucrărilor:

A. în termen de cel mult 25 de zile de la primirea dosarului;

B. în termen de cel mult 15 zile de la terminarea urmăririi penale;

C. în termen de cel mult 15 zile primirea dosarului.

43. Procurorul poate delega prin ordonanță:

A. efectuarea unor acte de urmărire penală în afara razei teritoriale în care se

face urmărirea;

B. încuviințarea de probatorii;
C. punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică.

44. Procurorul poate dispune restituirea cauzei la organele de cercetare penală:

A. atunci când nu au fost administrate toate probele necesare aflării adevărului;

B. și va impune organelor de cercetare penală să trimită cauza la un alt organ de

cercetare penală competent, dacă actele de urmărire penală au fost îndeplinite cu
nerespectarea dispozițiilor legale privind competența personală;

C. atunci când completarea sau refacerea umăririi penale este necesară numai
cu privire la unele fapte sau doar cu privire la unii inculpați, iar disjungerea nu
este posibilă

17
45. Procurorul va dispune prin ordonanța clasarea cauzei:

A. dacă faptuitorul a săvârșit infracțiunea în stare de necesitate;

B. numai după restituirea dosarului organelor de cercetare penală pentru întocmirea

unui referat cu propunere corespunzătoare de clasare, dacă din probele administrate se
justifică o astfel de soluție;

C. împreună cu soluția complementară a ridicării măsurilor asiguratorii, atunci când

acestea au fost luate pe parcursul urmăririi penale.

46. În ceea ce privește comunicarea rechizitoriului:

A. organele judiciare vor lua măsurile necesare traducerii rechizitoriului, atunci când
persoana vătămată sau inculpatul nu cunoaște limba romănă și vor îndeplini
formalitățile de comunicare;

B. aceasta se dispune de către procurorul ierarhic superior, care verficiă

legalitatea și temeinicia rechizitoriului;

C. aceasta se dispune de către procurorul care a întocmit rechizitoriul, numai după

verificarea prealabilă a legalității și temeiniciei de către procurorul ierarhic superior.

47. Cauza de suspendare a urmăririi penale

A. întrerupe prescripția răspunderii penale;

B. intervine de drept în cazul în care există un impediment legal temporar pentru

punerea în mișcare a acțiunii penale;

C. întrerupe efectuarea urmăririi penale, în cazul în care procurorul dispune astfel prin
ordonanță, în cazul în care o boală gravă împiedică persoana vătămată să participe la
procesul penal.

18
48. Reluarea urmăririi penale după încetarea cauzei de suspendare:

A. se dispune prin ordonanță, de către procuror sau organul de cercetare penală;

B. dă dreptul suspectului sau inculpatului să ceară refacerea actelor efectuate pe

perioada suspendării;

C. are ca efect reluarea cursului prescripției răspunderii penale.

49. Redeschiderea urmăririi penale:

A. se dispune prin ordonanța procurorului ierarhic superior celui care a

prounțat o soluție de clasare, atunci când se constată că nu a existat
împrejurarea pe care s-a întemeiat soluția de clasare;

B. este de competența judecătorului de cameră preliminară;

C. poate avea ca temei neîndeplinirea cu rea-credință a obligațiilor subsecvente

renunțării la urmărirea penală.

50. Judecătorul de cameră preliminară care soluționează cererea de confirmare a

ordonanței de redeschidere a urmăririi penale:

A. se raportează numai la lucrările și a materialele din dosarul de urmărire penală;

B. se pronunță prin încheiere definitivă;
C. trebuie să se pronunțe în termen de 3 zile de la primirea ordonanței de redeschidere
a urmăririi penale.

19
51. Termenul de 3 zile înăuntrul căruia procurorul trebuie să comunice soluția de
redeschidere a urmăririi penale judecătorului de drepturi și libertăți:

A. este un termen imperativ;

B. este un termen de decădere;

C. este un termen de recomandare.

52. Reluarea urmăririi penale în caz de restituire:

A. se dispune de către judecătorul de cameră preliminară, atunci când a exclus toate

probele administrate în cursul urmăririi penale;(restituirea cauzei se dispune de către
judecătorul de cameră preliminară, reluarea urmăririi penale se dispune de către
procuror)

B. se dispune prin ordonanță, de către procurorul care a efectuat sau a supravegheat

urmărirea penală, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară nu a putut stabili
limitele judecății;

C. se dispune de către conducătorul parchetului, atunci când judecătorul de

cameră preliminară dispune restituirea cauzei ca urmare a imposibilității
stabilirii obiectului judecății.

53. Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală:

A. depusă la organul de cercetare penală, trebuie înaintată procurorului într-un

termen de 48 de ore;

B. poate fi formulată doar de către subiecții procesuali;

C. are efect suspensiv pentru îndeplinirea măsurilor sau actelor ce formează obiectul
plângerii.

20
54. Termenul de 20 de zile instituit de legiuitor pentru formularea plângerii împotriva
actelor și măsurilor de urmărire penală:

A. se aplică în cazul formulării plângerii împotriva actelor de urmărire penală;

B. se aplică doar în cazul plângerilor formulate împotriva soluțiilor de

netrimitere în judecată;

C. în cazul soluțiilor de clasare, curge de la data comunicării copiei actului prin

care s-a dispus aceasta.

55. Actele de urmărire penală întocmite cu nerespectarea dispoziilor legale:

A. pot fi atacate oricând în cursul urmăririi penale;

B. pot fi atacate în termen de 20 de zile de la data comunicării copiei actului prin care
s-a dispus soluția;

C. efectuate de procurorul care supraveghează urmărirea penală, se soluționează

întotdeauna de procurorul ierarhic superior.

56. Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor de netrimitere

în judecată:

A. nu mai pot fi atacate cu plângere la niciun organ judiciar;

B. pot fi atacate cu plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul

de drepturi și libertăți;

C. nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior.

21
57. Suspendarea urmăririi penale:

A. se poate dispune prin ordonanța procurorului pe perioada desfășurării

procedurii de mediere;

B. spre deosebire de suspendarea judecății, nu atrage întreruperea tuturor

activităților efectuate în cauză;

C. nu se dispune pe perioada desfășurării procedurii de mediere.

58. Plângerea formulată împotriva actelor de urmărire penală întocmite de organul de

cercetare penală:

A. se soluționează în termen de 20 de zile de la primire;

B. se depune în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care sa

realizat actul de urmărire penală;

C. nu suspendă aducerea la îndeplinire a actului care formează obiectul

plângerii.

59. Reluarea urmăririi penale:

A. se dispune prin ordonanța conducătorului parchetului în cazul în care judecătorul

de cameră preliminară restituie cauza la parchet pentru motivul excluderii tuturor
probelor administrate în cursul urmăririi penale;

B. are loc în toate cazurile în care procurorul ierarhic superior infirmă soluția de
renunțare la urmărirea penală;

C. se dispune de către procurorul ierarhic superior în cazul infirmării

rechizitoriului pentru motive de netemeinicie a actului de inculpare.

22
60. Soluția de clasare dispusă prin rechizitoriu:

A. nu poate fi atacată direct la judecătorul de cameră preliminară;

B. poate fi atacată cu plângere la procurorul ierarhic superior;

C. poate avea ca temei legal îndeplinirea obligației de întreținere prevăzută de

lege, înainte de terminarea urmăririi penale, de către inculpatul care a săvârșit o
infracțiunea de abandon de familie.

61. Judecătorul de cameră preliminară care a soluționat plângerea împotriva soluției

de clasare:

A. poate respinge plângerea ca rămasă fără obiect;

B. pronunță o hotărâre care este în toate cazurile definitivă;

C. se pronunță prin încheieri care nu pot fi supuse revizuirii.

62. Judecătorul de cameră preliminară care soluționează plângerea împotriva soluției

de clasare:

A. poate admite plângerea, desfințează soluția atacată și trimite motivat cauza la

procuror pentru a completa urmărirea penală, în cauzele în care s-a dispus
punerea în mișcare a acțiunii penale;

B. poate respinge, prin sentință, a plângerea formulată tardiv sau plângerea

inadmisibilă;

C. poate admitere plângerea și poate schimba temeiului de drept al soluției atacate,

dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru inculpat.

23
63. Judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății:

A. prin încheiere definitivă, atunci când admite plângerea împotriva soluției de

clasare, dacă sunt suficiente probe administrate în cursul urmăririi penale iar acțiunea
penală a fost pusă în mișcare;

B. dacă a exclus una sau mai multe probe;

C. în cazul în care rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea

nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut de lege, dar se pot stabili
obiectul și limitele judecății.

64. Plângerea formulată de persoana vătămată împotriva soluției de clasare:

A. adresată direct judecătorului de cameră preliminară, se respinge ca fiind

neîntemeiată;

B. se poate respinge de către procurorul ierarhic superior, prin ordonanță, care nu mai
poate fi atacată;

C. se soluționează, în condițiile legii, de către judecătorul de cameră preliminară,

cu participarea procurorului și cu citarea părților.

65. Împotriva încheierii prin care judecătorul de cameră preliminară a dispus

admiterea plângerii, desființarea soluției atacate și începerea judecății:

A. se poate formula contestație cu privire la respingerea nemotivată a cererii

referitoare la restituirea cauzei la procuror;

B. nu se poate formula contestație;

C. se poate formula contestație, în termen de 3 zile de la soluționarea plângerii.

24
66. În procedura soluționării plângerii împotriva soluției de clasare de către
judecătorul de cameră preliminară:

A. în cazul în care judecătorul admite plângerea, desființează soluția atacată și dispune

începerea judecății, va fi competent să judece cauza pe fond;

B. în cauzele în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare, asistența juridică este
obligatorie;

C. neprezentare persoanelor citate nu împiedică soluționarea plângerii.

25