- Am sa iti spun acum cum a inceput dragostea, copilasul meu drag si foarte curios.

- Ce bine ca a venit seara si momentul povestilor ! Haide langa mine repede, sub patura,
sa nu iti fie frig !
- Gata ! Intuneric, liniste, cald si bine langa tine. Stelele si luna parca sunt si ele pregatite
sa asculte. Sa-i dam drumul, nu ?
- Daaa !!! Spune, mami, spune !
- A fost odata, ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar povesti. In vremurile de demult, cand
ceasuri nu erau, dar nici timpul nu exista, la fel cum nici lumea inca nu era, traia doar
Dumnezeu. Acesta s-a gandit sa creeze lumea, ceea ce a si facut, in doar cateva zile. Era totul
minunat, mai ceva ca in basme, dar nu era de ajuns. Dumnezeu, din prea plinul dragostei Sale,
a creat omul.
Vezi tu, puiul mamei, Dumnezeu este iubire si tot ce e iubire vine de la Cel Bun. Iubirea
primilor doi oameni, Adam si Eva, tot de la Cel de Sus a fost, si din ea, uite, s-a ajuns la o
lume mare, cu atatia si atatia oameni, intre care daca e iubire, atunci e liniste si pace !
- Asa ca in povesti, mami ? Ca atunci cand se termina cu bine ? Printul si printesa se
casatoresc si totul devine minunat, nu ? Liniste si pace in regat.
- Da, mama, cam asa.
- Auzi, mami, si doamna de religie ne povesteste frumos despre Dumnezeu. Si ea ne-a
spus despre Adam si Eva. Nu vrei sa te faci si tu profesoara de religie ?
- Ei, puiule, nu poti sa te faci profesor chiar asa, cu una cu doua, dar chiar daca nu sunt
profesoara, tie pot oricand sa iti mai povestesc despre Dumnezeu.
- Ce bine, mami, ce bine ! Te iubesc ! Dar stii ceva ?
- Ce oare ?
- Pai, tare as vrea sa stiu cum de mamicile isi iubesc asa de tare copiii si cum de copiii isi
iubesc si ei mamicile pana la cer si inapoi.
- Asa a lasat Dumnezeu mamicile si copiii: sa fie plini de iubire. Avem nevoie unii de altii
si din iubire ne ajutam. De exemplu, mamicile isi ajuta copiii sa creasca hranindu-i,
imbracandu-i, leganandu-i, mangaindu-i, iubindu-i cu multi pupici, cu imbratisari si cu vorbe
bune. Copiii cresc mari, frumosi si sanatosi daca au parte de multa iubire si daca asculta de
parinti.
- Si eu vreau sa cresc mare si sa fiu bun. O sa ascult mereu de tine si de tati ! Dar tu de
cand m-ai iubit pe mine oare ?
- Din totdeauna, dar si mai mult de cand ti-am auzit prima data inimioara, de cand te-am
simtit prim data in burtica si cel mai mult de cand ai venit pe lume si te-am tinut prima data in
brate !
- Asa cum ma tii si acum ?
- (Hihihi!) Aproximativ. Erai muuult mai mic atunci.
- Ai dreptate !
- Ei, daca tot am eu dreptate mai mereu, ce ar fi sa inchidem ochisorii si sa dormim ? Ar fi
cazul !
- Ma pun la somn, mami, dar mai spune-mi un lucru, te rooog !
- Bine. Inca un lucru. Te ascult !
- Povestea ta si a lui tati e asa ca si cele cu printi si printese ?
- Da, chiar asa !
1
 - Iuppiii ! Dar mi-ai povestit cum a inceput dragostea pe pamant, cum ai inceput sa ma
iubesti pe mine si nu mi-ai spus cum a inceput iubirea magica dintre tine si tati.
- Ei, asta e o poveste lunga pe care ti-o voi spune in alta seara. Acum e prea tarziu si vei fi
obosit maine daca nu dormi destul. Avem un drum lung de facut. Totusi, iti spun ca a fost
frumos: cu emotie, bucurie si cu zambete calde. Si il iubesc pe tati ca la inceput si cand face
cumparaturile, si cand face glume, chiar si cand isi lasa sosetele pe oriunde prin camera, dar
cel mai mult il iubesc atunci cand te ajuta, cand se joaca cu tine si cand te saruta pe frunte.
Povestea a inceput cu noi, a continuat cu tine, iar restul...restul va urma ! Haide, la somn !
Noapte buna !
- Da, va urma ! Noapte buna, mami ! Si sa stii ca eu te iubesc inca de cand ceasuri nu
erau, de cand timpul nu exista, de cand traia doar Dumnezeu, caci cu tine a inceput lumea
mea!