Sunteți pe pagina 1din 52

EFICIENȚA

ENERGETICĂ
ÎN CONSTRUCȚII
Prof. univ. dr. ing. Dorina Isopescu
Directiva 2010/31/EU a Parlamentului European privind performanţa
energetică a clădirilor

Directiva nr. 2012/27/UE privind eficiența energetică

Directiva nr. 2009/28/UE privind promovarea utilizării energiei din surse


regenerabile

Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii


energiei din surse regenerabile de energie, republicata 2010

Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată


în 2013
Legea eficienţei energetice, nr. 121/2014
Eficienţa energetică Economisirea energiei

Transport: Construcții
Industrie:
≈35% (clădiri):
≈25%
≈40%

Potențialul României de economisire a energiei este de:


≈35%

Sectorul clădirilor reprezintă 40 % din consumul total de


energie în Uniunea Europeană (UE).
Reducerea consumului de energie în acest domeniu constituie, astfel, o
prioritate în cadrul obiectivelor în materie de eficienţă energetică.
Din analiza literaturii de specialitate reiese că ponderea consumurilor de
energie pentru o clădire rezidenţială este :

Consumuri estimate pentru România

https://www.google.ro/search?q=energy+in+building+materials&b
iw=2560&bih=1313&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=CI
XYVKqsKaH_ygPAkIKgBw&ved=0CFoQsAQ&dpr=0.75#imgdii=
_&imgrc=kZNF_-

https://www.google.ro/search?q=energy+in+building+materials&b
iw=2560&bih=1313&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=CI
https://paradiseprofits.wordpress.com/2009/07/28/new-green-building- XYVKqsKaH_ygPAkIKgBw&ved=0CFoQsAQ&dpr=0.75#imgdii=
material-lands-in-costa-rica/embodied-energy/ _&
Eficiența energetică în construcții este un principiu materializat sub
diverse forme (definiţii):
- Clădiri independente energetic;
- Clădiri pasive / active;
- Clădire ecologică (Eco clădiri);
- Clădiri verzi.

O clădire este considerata independentă energetic dacă este foarte bine


izolată termic și nu folosește sisteme convenționale pentru confortul termic şi
iluminat.

O clădire pasivă înseamnă o clădire cu un consum redus de energie,


pasivitatea se realizează prin echilibru între energia consumată din sistemul
general şi energia produsă prin sisteme proprii.
O clădire activă se caracterizează prin faptul că produce energie mai mult
decât foloseşte.

O clădire ecologică este o construcție care a fost proiectată în scopul de a fi


eficientă din punct de vedere energetic și pentru a avea un impact redus
asupra poluării mediului.
Clădire verde este un termen folosit pentru clădirile construite și folosite la un
mod responsabil față de mediul înconjurător, în tot ciclul de viață al acestora:
proiectare, construire, folosință, întreținere, renovare și demolare.

O clădire verde este o clădire care nu


prezintă pierderi termice deoarece este
foarte bine izolată.

Totul este reciclabil, inclusiv materialele din


care este realizată.
https://www.google.ro/search?q=eco+buildin
g&biw=1280&bih=613&noj=1&source
Asigură o protecţie a mediului adecvată
scopului.

Deși costurile acestui tip de locuință sunt


mai mari decât ale uneia obișnuite, orice
investiție poate fi recuperată prin reducerea
substanțială a costurilor legate de energia http://www.bing.com/images/search?q=Eart
consumată în toate etapele. h+Sheltering&col=ccd18cb665ff071e1cb1&
FORM=IMGCOL&=0&=1#view=detail&id=8
933CE58EFB58C11C322F9B7CCA37017C
3EAEA2C&selectedIndex=1
EFICIENȚA ENERGETICĂ

CONSUM DE ENERGIE APROAPE ZERO (NZEB) (2020)


MĂSURI

DURABILITATEA CONSTRUCȚIILOR

Adoptarea surselor de energie regenerabilă;

Construirea clădirilor în apropierea rețelei de transport în comun;

Realizarea unui echilibru între energia necesară construirii unei clădiri și


cantitatea de energie economisită de-a lungul perioadei sale de viață;

Posibilitatea protejării mediului atât in timpul construirii și folosirii clădirilor, cât și


prin utilizarea de materiale cu toxicitate redusă, reciclabile și regenerabile.
ECHILIBRUL ENERGETIC + PROTECȚIA MEDIULUI

ACŢIUNI - utilizarea de tehnologii precum:

- izolarea termică îmbunătățită;

- folosirea unor surse de lumină eficiente energetic;

- încălzirea solară a apei;

- un management mai bun al consumului de apă;

- utilizarea responsabilă a lemnului forestier;

- utilizarea materialelor reciclate și a materialelor locale;

- poziționarea clădirilor în raport cu punctele cardinale și direcția vântului dominantă


(amplasarea ferestrelor astfel încât in timpul iernii să se profite cât mai mult de căldura
furnizată de soare, iar pe timp de vară construcția să beneficieze de surse de umbră).
SOLUŢII:

https://www.google.ro/search?q=NZEB&biw=12
80&bih=613&noj=1&source

Casă prefabricată : zero consum de energie la încălzire


(Germania)
http://www.epbd-ca.eu/themes/nearly-zero-energy
Principiile dezvoltării
durabile în construcții
Pentru ca generaţiile viitoare să beneficieze de frumuseţea şi
bogăţia Pământului, oamenii de ştiinţă au dezvoltat şi pus în
practică încă din 1972 conceptul de dezvoltare durabilă. Conceptul
este legat de problemele de mediu și de criza resurselor naturale,
în special a celor legate de energie.

Un proces integrat de evaluare:


• Consumul de resurse,
• Influențele negative asupra mediului,
• Calitatea mediului interior,
• Rezistența în timp,
• Siguranța și securitate,
• Calitatea procesului de proiectare și inovare,
• Calitatea procesului de execuție,
• Calitatea dotărilor și a amplasamentului.
Potrivit Directivei 2010/31/EU a Parlamentului European
privind performanţa energetică a clădirilor, casele nou
construite începând cu anul 2020 pe teritoriul Uniunii
Europene trebuie să aibă un consum de energie
aproape zero (NZEB).

Prin memorandumul privind aprobarea valorilor finale


ale obiectivelor României pentru Strategia Europa
2020, din 11 iunie 2010, s-a propus o ţintă naţională
pentru anul 2020 de reducere a consumului de energie
primară de 19 % .
Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie, republicata 2010
Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată
în 2013
Legea eficienţei energetice, nr. 121/2014

Sectorul construcţiilor este strâns legat de domeniul eficienţei


energetice iar din acest motiv, România la fel ca toate statele
membre UE a adoptat Legea eficienţei energetice, nr. 121/2014.
(Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 1 august 2014)

Prin adoptarea acestei legi România şi-a respectat angajamentul


faţă de Parlamentul European şi de Consiliul UE de a pune în
aplicare actele cu putere de lege şi actele administrative necesare
pentru aplicarea Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică.
Având la bază această lege, România în următorii ani trebuie să
respecte politica Uniunii Europene şi pâna la finele anului 2020 să îşi
indeplinească ţintele propuse şi anume de reducere a consumului
de energie cu 19%.
Politica naţională de eficienţă energetică este parte integrantă a
politicii energetice UE şi urmăreşte:

a) eliminarea barierelor în calea promovării eficienţei energetice;

b) promovarea mecanismelor de eficienţă energetică şi a


instrumentelor financiare pentru economia de energie;

c) educarea şi conştientizarea consumatorilor finali asupra


importanţei şi beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătăţire a eficienţei
energetice;

d) cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii,


distribuitorii de energie şi organismele publice în vederea atingerii
obiectivelor stabilite de politica naţională de eficienţă energetică;

e) promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul


utilizării eficiente a energiei.
Măsurile de îmbunătăţire a eficienţei energetice aferente, în toate
sectoarele economiei naţionale, sunt:

a) introducerea tehnologiilor cu eficienţă energetică ridicată, a sistemelor


moderne de măsură şi control, precum şi a sistemelor de gestiune a energiei,
pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienţei energetice şi
previzionarea consumurilor energetice;

b) promovarea utilizării la consumatorii finali a echipamentelor şi


aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, precum şi a surselor
regenerabile de energie;

c) reducerea impactului asupra mediului al activităţilor industriale şi de


producere, transport, distribuţie şi consum al tuturor formelor de energie;

d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;

e) acordarea de stimulente financiare şi fiscale, în condiţiile legii;

f) dezvoltarea pieţei pentru serviciile energetice.


Pentru mobilizarea investitiilor in renovarea clădirilor rezidenţiale
private, existente la nivel naţional, se elaborează o strategie pe
termen lung.

Strategia vizează in principal creşterea eficienţei energetice a


clădirilor :

- Constituirea unui fond specializat


pentru investiţii în eficienţă energetică ;

- Fondul prevăzut este accesibil specialiştilor în îmbunătăţirea


eficienţei energetice, dar și consumatorilor finali ;

- Modul de organizare și funcţionare a fondului prevăzut in Legea


121/2014 se stabileşte, în termen de 90 zile de la intrarea în
vigoare a acesteia, prin Hotărare a Guvernului .
Art. 6.
(1) În limita bugetelor anuale, 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau
răcite pentru asigurarea climatului interior, deţinute şi ocupate de administraţia
publică centrală se renovează anual pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime
de performanţă energetică prevăzute în cap. IV "Cerinţele de performanţă
energetică a clădirilor" din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a
clădirilor, republicată.

(2) Procentul prevăzut la alin. (1) se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu


suprafeţe utile totale de peste 500 mp deţinute şi ocupate de administraţia
publică centrală, care, la data de 1 ianuarie a fiecărui an, nu îndeplinesc cerinţele
minime de performanţă energetică stabilite în temeiul art. 4 din Directiva
2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind
performanţa energetică a clădirilor. După 9 iulie 2015, pragul de 500 mp suprafaţă
utilă totală a clădirii este redus la 250 mp.

(3) În cazul în care autoritatea competentă extinde obligaţiile prevăzute


la alin. (1) şi la structuri ale administraţiei publice locale, procentul de
3% se calculează la suprafaţa totală a clădirilor cu o suprafaţă utilă
totală de peste 500 mp şi, începând cu 9 iulie 2015, de peste 250 mp,
deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală şi de aceste
structuri ale administraţiei publice locale, care, la data de 1 ianuarie a
fiecărui an, nu îndeplinesc cerinţele minime de performanţă energetică
stabilite în temeiul art. 4 din Directiva 2010/31/UE.
(16) Pentru realizarea acţiunilor :

a) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice colaborează


cu Departamentul pentru eficienţă energetică, Autoritatea Naţională de
Reglementare în Domeniul Energiei, Departamentul pentru Energie,
universităţi tehnice şi arhitectură şi institute de cercetare şi de
proiectare, în vederea furnizării de către acestea a datelor şi
informaţiilor pe care le deţin în domeniul eficienţei energetice;

b) autorităţile administraţiei publice implementează programe anuale de


creştere a eficienţei energetice în clădiri;

(17) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi alin. (16) lit.
b), finanţarea activităţilor/lucrărilor se asigură de la bugetul de stat prin
bugetele autorităţilor administraţiei publice, în condiţiile legii şi/sau din
fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în
conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor
fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice
implementării programelor operaţionale.
Art. 8.
(1) În vederea realizării de economii de energie în rândul consumatorilor, în
perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 se adoptă măsuri de politică
de eficienţă energetică care au ca obiectiv obţinerea unor economii, în
fiecare an, de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către
consumatorii tuturor distribuitorilor sau tuturor furnizorilor de energie ca
volum, calculate ca medie pe perioada de 3 ani imediat anterioară datei de
1 ianuarie 2013.

PLANIFICARE

EVALUARE ACŢIUNE

MODERNIZARE
Ordonanţă de urgenţă nr. 18/2009 din 04/03/2009 privind
creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe
Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 155 din 12/03/2009
Actul a intrat in vigoare la data de 12 martie 2009
Art. 4. - Lucrările de intervenţie la anvelopa blocului de locuinţe, stabilite prin prezenta ordonanţă de urgenţă, sunt:
a) izolarea termică a pereţilor exteriori;
b) înlocuirea ferestrelor şi a uşilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă accesului în blocul de locuinţe, cu
tâmplărie performantă energetic;
c) termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planşeului peste ultimul nivel în cazul existentei şarpantei;
d) izolarea termică a planşeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea blocului sunt prevăzute apartamente la
parter;
e) lucrări de demontare a instalaţiilor şi a echipamentelor montate aparent pe faţadele/terasa blocului de locuinţe,
precum şi remontarea acestora după efectuarea lucrărilor de izolare termică;
f) lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

Art. 5. - Realizarea lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 lit. a)-d) are ca scop creşterea performanţei energetice a
blocurilor de locuinţe, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzire să scadă sub 100 kWh/m2
arie utilă, în condiţii de eficienţă economică.

Art. 6. - Odată cu efectuarea lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 se pot executa şi următoarele lucrări de
intervenţie, justificate din punct de vedere tehnic în expertiza tehnică şi/sau în auditul energetic:
a) lucrări de reparaţii la elementele de construcţie care prezintă potenţial pericol de desprindere şi/sau afectează
funcţionalitatea blocului de locuinţe, inclusiv de refacere în zonele de intervenţie;
b) lucrări de intervenţie la instalaţia de distribuţie a agentului termic pentru încălzire aferentă părţilor comune ale blocului
de locuinţe.
Art. 12. - Finanţarea proiectării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 şi 6 se asigură din bugetele locale ale
unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în condiţiile legii.

Art. 13. - Finanţarea executării lucrărilor de intervenţie prevăzute la art. 4 şi 6 se asigură astfel:
a) 50% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei;
b) 30% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite;
c) 20% din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite.

Art. 14. - (1) Prin excepţie de la prevederile art. 13, autorităţile administraţiei publice locale pot asigura, în limita
fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, pe lângă cota de 30%:
a) preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie corespunzătoare cotei de 20%
ce revine asociaţiei de proprietari. Autorităţile administraţiei publice locale pot hotărî cu privire la măsurile
aplicabile în vederea recuperării sumelor avansate pentru acoperirea cotei de 20%, pe baza mecanismelor
proprii stabilite de acestea;
b) preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie corespunzătoare cotei
proprietarului/ proprietarilor din blocul de locuinţe aflat/aflaţi în imposibilitate de a asigura sumele ce îi/le revin.
(2) Condiţiile de preluare şi criteriile de selecţie pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilesc şi se aprobă
prin hotărâre a consiliului local.
Normă metodologică din 17/03/2009
de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009
privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 194 din 27/03/2009
Actul a intrat in vigoare la data de 27 martie 2009

Art. 15. - Contractarea executării lucrărilor de intervenţie se realizează cu respectarea prevederilor legale în vigoare
privind achiziţiile publice.
Art. 16. - (1) Materialele şi sistemele izolante utilizate de contractorul executării lucrărilor de intervenţie
trebuie să fie însoţite de declaraţiile de conformitate ale producătorilor, prin care să se ateste conformitatea cu
specificaţiile tehnice recunoscute în condiţiile legii.
(2) Declaraţiile de conformitate se anexează la documentele ce completează cartea tehnică a construcţiei.
MECANISME DE FINANŢARE LA NIVEL UE

Fonduri Structurale şi de Coeziune

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR): fond


destinat tranziţiei către o economie cu emisii reduse de
carbon.

Fondul de Coeziune (FC): finanţează proiecte în


domeniul infrastructurii de transport şi mediu
EFICIENȚA ENERGETICĂ ÎN CONSTRUCȚII

Izolare termică bună


Produse și
tehnologii
Materiale locale și reciclabile
performante

Folosirea energiei neconvenționale


REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 9 martie 2011

de stabilire a unor condiții armonizate pentru


comercializarea produselor pentru construcții
și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului
Prezentul regulament ar trebui să țină seama de cadrul juridic orizontal
pentru comercializarea produselor în cadrul pieței interne, stabilit prin:

- Regulamentul (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European și al


Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerințelor de acreditare și de
supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor

- Decizia nr. 768/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 9


iulie 2008 privind un cadru comun pentru comercializarea produselor

- TFUE – Tratatul de Funcţionare a UE.

Hotărârea nr. 306/2011 privind unele măsuri de supraveghere a pieţei


produselor reglementate de legislaţia Uniunii Europene care armonizează
condiţiile de comercializare a acestora

Hotărârea 1236/12.12.2012 privind stabilirea cadrului instituțional și a unor


măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului UE nr. 305/2011 al
Parlamentului European și al Consiliului din 9.03.2011 de stabilire a unor
condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții
și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului
REGULAMENTUL (UE) NR. 305/2011 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 9 martie 2011

de stabilire a unor condiții armonizate pentru


comercializarea produselor pentru construcții și de
abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului

Dată fiind necesitatea unei perioade de timp pentru instituirea cadrului


care să asigure funcționarea corectă a prezentului regulament, aplicarea
prezentului regulament ar trebui să fie amânată, cu excepția dispozițiilor
privind desemnarea OET-urilor, a autorităților de notificare și a
organismelor notificate, înființarea unei organizații a OET-urilor și
instituirea Comitetului permanent pentru construcții.

1 iulie 2013
Prezentul regulament stabilește:
- condițiile de introducere pe piață sau punere la
dispoziție pe piață a produselor pentru construcții

CUM?

- dispoziții armonizate privind modul de exprimare a


performanței produselor pentru construcții referitor la
caracteristicile lor esențiale,
- utilizarea marcajului CE aplicat pe respectivele
produse.
Utilizarea în cadrul standardelor armonizate a claselor de performanță
referitoare la caracteristicile esențiale ale produselor pentru construcții,
astfel încât să se țină seama de diferitele niveluri ale cerințelor
fundamentale aplicabile construcțiilor pentru anumite construcții,
precum și de diferențele între condițiile climatice, geologice,
geografice sau de altă natură, existente în statele membre.

Introducerea pe piață a unui produs pentru construcții


acoperit de un standard armonizat sau pentru care a
fost eliberată o evaluare tehnică europeană ar trebui să
fie însoțită de o DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ cu
privire la caracteristicile esențiale ale produsului pentru
construcții, în conformitate cu specificațiile tehnice
armonizate relevante.
Certificat de constanţă a Certificat de conformitate a controlului
performanţei producţiei în fabrică
Când un produs pentru construcții care nu este acoperit sau care
nu este acoperit integral de un standard armonizat

CE FACEM?

Pentru a permite unui fabricant al unui produs pentru construcții


să întocmească o DECLARAȚIE DE PERFORMANȚĂ este necesar
să se prevadă o evaluare tehnică europeană .

Organisme de evaluare tehnică (OET)


caracteristici esențiale înseamnă acele caracteristici ale produsului pentru construcții
care se referă la cerințele fundamentale aplicate construcțiilor;

performanța unui produs pentru construcții înseamnă performanța legată de


caracteristicile esențiale relevante, exprimată prin nivel, clasă sau printr-o descriere;

nivel înseamnă rezultatul evaluării performanței unui produs pentru construcții în ceea ce
privește caracteristicile esențiale ale acestuia, exprimat sub forma unei valori numerice;

nivel-prag se referă la valoarea minimă sau maximă a performanței unui produs pentru
construcții;

clasă înseamnă o gamă, delimitată de o valoare minimă și una maximă, de niveluri de


performanță ale unui produs pentru construcții;

produs-tip înseamnă setul de niveluri sau clase de performanță reprezentative ale unui
produs pentru construcții, în ceea ce privește caracteristicile sale esențiale, fabricat prin
utilizarea unei anumite combinații de materii prime sau de alte elemente în cadrul unui
proces de producție specific;
documentație tehnică specifică înseamnă o documentație care demonstrează că
metodele din cadrul sistemului aplicabil de evaluare și de verificare a constanței
performanței au fost înlocuite cu alte metode, cu condiția ca rezultatele obținute prin
metodele respective să fie echivalente cu cele obținute prin metodele de încercare
prevăzute de standardul armonizat corespunzător;

punerea la dispoziție pe piața înseamnă orice furnizare a unui produs pentru construcții
pentru distribuirea sau utilizarea pe piața Uniunii în cadrul unei activități comerciale, contra
cost sau gratuit;

introducere pe piață înseamnă prima punere la dispoziție a unui produs pentru construcții
pe piața Uniunii;
CERINȚE FUNDAMENTALE
APLICABILE CONSTRUCȚIILOR ȘI CARACTERISTICI ESENȚIALE ALE
PRODUSELOR PENTRU CONSTRUCȚII

1. Rezistență mecanică și stabilitate


Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât încărcările care pot fi exercitate asupra
lor în timpul construirii și utilizării să nu ducă la niciunul dintre următoarele evenimente:

(a) prăbușirea întregii construcții sau a unei părți a acesteia;


(b) deformații de o mărime inadmisibilă;
(c) deteriorarea altor părți ale construcției sau a instalațiilor sau a echipamentelor instalate ca urmare a
unor deformații majore ale elementelor portante;
(d) deteriorare disproporționată față de evenimentul cauzator inițial.

2. Securitatea la incendiu
Construcția trebuie să fie proiectată și executată în așa fel încât, în caz de incendiu:

(a) stabilitatea elementelor portante ale construcției să poată fi asumată pe o perioadă determinată;
(b) apariția și propagarea focului și a fumului în interiorul construcției să fie limitate;
(c) extinderea focului către construcțiile învecinate să fie limitată;
(d) ocupanții să poată părăsi construcția sau să poată fi salvați prin alte mijloace;
(e) să fie luată în considerare siguranța echipelor de intervenție.

Comisia poate impune clase de performanță pentru caracteristicile


esențiale ale produselor pentru construcții.
3. Igienă, sănătate și mediu înconjurător
Construcțiile trebuie să fie proiectate și executate astfel încât să nu reprezinte, pe întregul lor
ciclu de viață, o amenințare pentru igiena sau pentru sănătatea și siguranța lucrătorilor, a
ocupanților sau a vecinilor, nici să exercite un impact exagerat de mare asupra calității mediului
sau a climei pe întregul lor ciclu de viață, în cursul construirii, utilizării, demolării, în special ca
rezultat al oricărora din următoarele:

(a) emanații de gaze toxice;


(b) emisii de substanțe periculoase, de compuși organici volatili (COV), de gaze care produc efect de
seră sau de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferă;
(c) emisie de radiații periculoase;
(d) scurgerea de substanțe periculoase în apa freatică, apa marină, apa de suprafață sau în sol;
(e) scurgerea de substanțe periculoase în apa potabilă sau substanțe care au un impact negativ diferit
asupra apei potabile;
(f) evacuarea defectuoasă a apelor reziduale, a fumului sau a deșeurilor solide sau lichide;
(g) prezența umidității în anumite părți ale construcției sau pe suprafețe din interiorul acesteia.

Comisia poate impune clase de performanță pentru caracteristicile


esențiale ale produselor pentru construcții.
4. Siguranță și accesibilitate în exploatare
Construcțiile trebuie proiectate și executate astfel încât să nu prezinte riscuri inacceptabile de
accidente sau pagube în cursul funcționării sau al utilizării, cum ar fi alunecări, căderi, loviri,
arsuri, electrocutări, leziuni cauzate de explozii și tâlhării. În special, construcțiile trebuie să fie
proiectate și executate astfel încât să fie accesibile și utilizabile pentru persoanele cu
dizabilități.

5. Protecție împotriva zgomotului


Construcția trebuie proiectată și executată în așa fel încât zgomotul perceput de către ocupanți
sau de către persoane aflate în apropiere să fie menținut la un nivel la care să nu fie periclitată
sănătatea acestora și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții
satisfăcătoare.

6. Economie de energie și izolare termică


Construcțiile cu instalațiile lor de încălzire, răcire, iluminare și ventilare trebuie astfel proiectate
și executate încât consumul de energie necesar funcționării să fie mic, ținând cont de ocupanți
și de condițiile locale de climă. Construcțiile trebuie, de asemenea, să fie eficiente din punct de
vedere energetic, consumând cât mai puțină energie pe parcursul construirii și demontării lor.

7. Utilizare sustenabilă a resurselor naturale


Construcțiile trebuie proiectate, executate și demolate astfel încât utilizarea resurselor naturale
să fie sustenabilă și să asigure în special următoarele:
(a) reutilizarea sau reciclabilitatea construcțiilor, a materialelor și părților componente, după demolare;
(b) durabilitatea construcțiilor;
(c) utilizarea la construcții a unor materii prime și secundare compatibile cu mediul.RO L 88/34 Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene 4.4.2011
Comisia poate impune clase de performanță pentru caracteristicile
NOU esențiale ale produselor pentru construcții.
FABRICANTUL IŞI
ASUMĂ
DECLARAȚIA DE PERFORMANȚĂ RESPONSABILITATEA

Atunci când un produs pentru construcții face obiectul unui standard


armonizat sau este conform cu o evaluare tehnică europeană care a fost
eliberată pentru acesta, fabricantul întocmește o declarație de performanță
pentru acesta în momentul în care este introdus pe piață. SE VERIFICA
APLICABILITATEA ACESTUI
ARTICOL LA INCEPUT

DEROGĂRI DE LA ÎNTOCMIREA UNEI DECLARAȚII DE PERFORMANȚĂ:

(a) produsul pentru construcții este fabricat în mod individual sau la comandă, nefiind
realizat într-un proces de producție în serie, ca răspuns la o comandă specifică și este
instalat într-o singură construcție identificată, de către un fabricant care răspunde de
încorporarea în condiții de siguranță a produsului în construcții;, (ex.: elem. prefabricate
unicat)

(b) produsul pentru construcții este fabricat pe șantier pentru a fi încorporat în


construcția respectivă, în conformitate cu normele naționale aplicabile și pe răspunderea
persoanelor însărcinate cu executarea în condiții de siguranță a construcțiilor;

(c) produsul pentru construcții este fabricat în mod tradițional sau de o manieră
adecvată pentru a asigura conservarea patrimoniului, printr-un proces de fabricare
neindustrial.
Declarația de performanță conține în special următoarele informații:

(a) referința produsului-tip pentru care a fost întocmită declarația de performanță;

(b) sistemul sau sistemele de evaluare și de verificare a constanței performanței


produsului pentru construcții;

(c) numărul de referință și data eliberării standardului armonizat sau a evaluării


tehnice europene care a fost utilizată pentru evaluarea fiecărei caracteristici esențiale;

(d) după caz, numărul de referință al documentației tehnice specifice utilizate și


cerințele pe care fabricantul susține că produsul le respectă.

În plus:
-Utilizarea preconizată,
-Lista caracteristicilor esenţiale,
-Performanţa cel puţin a unei caracteristici esenţiale,
-NPD-nicio performanţă determinată.
Declarația de performanță se furnizează în limba sau în
limbile impuse de statul membru în care produsul este
pus la dispoziție pe piață, fie pe hârtie, fie prin mijloace
electronice.
DECLARAȚIA DE PERFORMANȚĂ

• pe propria şi unica sa răspundere, în cazul sistemului 4;

• pe baza raportului de încercări iniţiale de tip, eliberat de


un laborator notificat, în cazul sistemului 3;

• pe baza unui certificat de constanță a performanței,


certificat de conformitate al controlului producţiei în
fabrică pentru un sistem de control şi supraveghere a
producţiei sau pentru produsul insuşi, eliberat de un
organism de certificare notificat, în cazul sistemelor 1+,
1, 2+ si 2.
MARCAJUL CE
Marcajul CE se aplică pe acele produse pentru construcții pentru care
fabricantul a întocmit o declarație de performanță.

Pe teritoriul lor sau aflat sub responsabilitatea lor, statele membre nu interzic
și nici nu împiedică punerea la dispoziție pe piață sau utilizarea
produselor pentru construcții purtătoare ale marcajului CE în cazul în
care performanțele declarate corespund cerințelor privind utilizarea
respectivă în statul membru vizat.

Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil și indelebil (indestructibil), pe


produsul pentru construcții sau pe o etichetă lipită pe produs. În cazul în
care acest lucru nu este posibil sau nu este impus din considerente ținând de
natura produsului, acesta se aplică pe ambalaj sau pe documentele de
însoțire.
Fabricanții se asigură de punerea în aplicare a
unor proceduri care să asigure că performanța
declarată este menținută în producția de serie.

OBLIGAȚIILE FABRICANȚILOR
 Fabricanții întocmesc declarația de performanță. Drept bază pentru declarația de
performanță, fabricanții întocmesc o documentație tehnică în care sunt descrise
toate elementele relevante legate de sistemul obligatoriu de evaluare și de verificare a
constanței performanței.

 Fabricanții păstrează documentația tehnică și declarația de performanță pentru o


perioadă de 10 ani după ce produsul pentru construcții a fost introdus pe piață.
După caz, Comisia poate, prin intermediul actelor delegate, să modifice această perioadă
pentru anumite familii de produse pentru construcții, în funcție de durata de viață
anticipată sau de rolul produsului pentru construcții în construcții.

 Fabricanții își indică, pe produsul pentru construcții sau, atunci când acest lucru nu
este posibil, pe ambalajul acestuia sau pe un document de însoțire a produsului pentru
construcții, numele, denumirea socială sau marca înregistrată și adresa la care pot fi
contactați. Adresa indică un singur punct de contact pentru fabricant.
 Fabricanții care consideră sau au motive să creadă că un produs pentru construcții
pe care l-au introdus pe piață nu este conform cu declarația de performanță sau nu
respectă alte cerințe aplicabile ale prezentului regulament iau de îndată măsurile
corective necesare pentru a restabili conformitatea produsului, pentru a-l retrage
sau pentru a-l rechema, după caz.
REPREZENTANȚII AUTORIZAȚI

Un fabricant poate numi un reprezentant autorizat printr- un mandat scris. Întocmirea


documentației tehnice nu face parte din mandatul reprezentantului autorizat.

Un reprezentant autorizat îndeplinește sarcinile specificate în mandat. Mandatul permite


reprezentantului autorizat să îndeplinească cel puțin următoarele sarcini: menține
declarația de performanță și documentația tehnică la dispoziția autorităților
naționale de supraveghere pe durata menționată (10 ani) şi colaborează cu acestea.

Importatorul sau distribuitorul este considerat drept fabricant în sensul prezentului


regulament și îi revin obligațiile aferente unui fabricant, atunci când introduce pe
piață un produs sub nume propriu sau sub propria marcă sau atunci când modifică
un produs pentru construcții deja introdus pe piață într-un mod în care conformitatea
cu declarația de performanță ar putea fi afectată.

Pe perioada prevăzută (10 ani), operatorii economici identifică la


cererea autorităților de supraveghere a pieței:
(a) orice operator economic care le-a furnizat un produs;
(b) orice operator economic căruia i-au furnizat un produs.
IMPORTATORII

Importatorii introduc pe piața Uniunii numai produse pentru construcții care sunt
conforme cu cerințele aplicabile ale prezentului regulament.

Înainte de a introduce un produs pentru construcții pe piață, importatorii se asigură că


evaluarea și verificarea constanței performanței au fost efectuate de către fabricant.

Aceștia se asigură că fabricantul a întocmit documentația tehnică și declarația de


performanță. Aceștia se asigură de asemenea că produsul poartă marcajul CE, că
produsul este însoțit de documentele necesare și că fabricantul a respectat
obligațiile prevăzute privind identificarea acestuia (a fabricantului).
Importatorii indică pe produsul pentru construcții sau, atunci când acest lucru nu este
posibil, pe ambalajul acestuia sau într-un document care însoțește produsul pentru
construcții numele acestora, denumirea comercială sau marca înregistrată și adresa la
care pot fi contactați.

Importatorii păstrează o copie a declarației de performanță la dispoziția autorităților


de supraveghere a pieței, pe durata prevăzută (10 ani) și se asigură că documentația
tehnică este pusă la dispoziția acestor autorități, la cerere.
DISTRIBUITORII
Înainte de a pune la dispoziție pe piață un produs pentru construcții, distribuitorii se
asigură că produsul poartă, dacă este necesar, marcajul CE și că este însoțit de
documentele necesare în temeiul prezentului regulament și de instrucțiuni și
informații privind siguranța, într-o limbă stabilită de statul membru în cauză care
este ușor de înțeles de către utilizatori.

Distribuitorii se asigură de asemenea că fabricantul și importatorul au respectat


cerințele prevăzute în regulament privind identificarea lor si existenţa
instrucţiunilor şi informaţiilor de siguranţă.

Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs pentru construcții pe


care l-au comercializat nu este conform cu declarația de performanță sau nu respectă alte
cerințe aplicabile ale prezentului regulament se asigură că sunt luate măsurile corective
necesare pentru a restabili conformitatea produsului respectiv, pentru a-l retrage sau
pentru a-l rechema, după caz.

În cazul în care produsul prezintă un risc, distribuitorii informează imediat în acest sens
autoritățile naționale competente din statele membre în care au comercializat produsul,
indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la orice măsuri corective luate.
SPECIFICAȚII TEHNICE ARMONIZATE
Standardul armonizat include detaliile tehnice necesare pentru punerea în aplicare a
sistemului de evaluare și de verificare a constanței performanței.
Standardele armonizate definesc metodele și criteriile de evaluare a performanței
produselor pentru construcții în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale.

în standarde armonizate se pot stabili clase de


performanță şi niveluri-prag pentru caracteristicile
esențiale ale produselor pentru construcții.
EXEMPLE :
1. PRODUSELE DIN LEMN PENTRU CONSTRUCTII
-SR EN 408: 2004, Structuri de lemn. Lemn masiv şi lemn lamelat încleiat. Determinarea anumitor proprietăţi fizice şi
mecanice
-SR EN 14081- 1: 2006, Structuri de lemn. Lemn de construcţii cu secţiune dreptunghiulară sortat după rezistenţă. Partea
1: Cerinţe generale. Anexa ZA – sistem de evaluare 2+
-SR EN 14081-2+A1: 2013, Structuri de lemn. Lemn pentru construcţii cu secţiune dreptunghiulară clasificat după
rezistenţă. Partea 2: Sortare mecanică; cerinţe suplimentare referitoare la încercările iniţiale de tip
-SR EN 14081-3: 2012, Structuri de lemn. Lemn pentru construcţii cu secţiune dreptunghiulară clasificat după rezistenţă.
Partea 3: mecanică; cerinţe suplimentare referitoare la controlul producţiei în fabrică
-SR EN 1912: 2012, Lemn de construcţie. Clase de rezistenţă. Atribuirea claselor şi speciilor prin examinare vizuală.
-SR EN 338 – 2010, Lemn de construcţie. Clase de rezistenţă
SR EN 1995 -1-1, Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1: Generalităţi – Reguli comune şi reguli pentru
clădiri
2. ELEMENTE DE ZIDĂRIE DIN ARGILĂ ARSĂ
-SR EN 771-1(...), Elemente pentru zidărie de argilă arsă. Anexa ZA - sistem de evaluare 2+ - elemente pentru zidărie
clasa I sau sistem de evaluare 4 - elemente pentru zidărie clasa II .
SPECIFICAȚII TEHNICE ARMONIZATE

EXEMPLE :
3. AGREGATE PENTRU BALAST DE CALE FERATA
- SR EN 13450 - 2003- Anexa ZA – sistem de evaluare 2+ - agregate pentru utilizări cu cerinte severe de siguranta
sau sistem de evaluare 4 - agregate pentru utilizari fara cerinte de securitate riguroase.

4. AGREGATE PENTRU ANROCAMENTE


-SR EN 13383-1 :2003 - Anexa ZA - sistem de evaluare 2+ - agregate pentru anrocamente pentru utilizare cu
cerinţe de inalta siguranta sau sistem de evaluare 4 – agregate pentru anrocamente pentru utilizare fara cerinţe de
inalta siguranta .

5. MIXTURI ASFALTICE. SPECIFICATII PENTRU MATERIALE PARTEA 1: BETOANE ASFALTICE


-SR EN 13108-1 - 2007 - Anexa ZA – sistem de evaluare 2+ - Pentru drumuri şi alte zone de circulatie sau sistem
de evaluare 1, 3, 4 - Pentru utilizari care fac obiectul unei reglementari privind comportarea la foc .

6. AGREGATE DIN MATERIALE NELEGATE SAU LEGATE HIDRAULIC PENTRU UTILIZARE IN INGINERIE CIVILA
ŞI IN CONSTRUCTII DE DRUMURI
-SR EN 13242+A1:2008 - Anexa ZA – sistem de evaluare 2+ - agregate pentru utilizAri cu cerinte severe de
siguranta sau sistem de evaluare 4 - agregate pentru utilizari fara cerinte de inalta siguranta.

7. AGREGATE PENTRU AMESTECURI BITUMINOASE ŞI PENTRU FINISAREA SUPRAFE1ELOR, UTILIZATE LA


CONSTRUCŢIA ŞOSELELOR, A AEROPORTURILOR ŞI A ALTOR ZONE CU TRAFIC
- SR EN 13043 – 2003 - Anexa ZA – sistem de evaluare 2+ - agregate pentru utilizări cu cerinte de securitate
riguroase sau sistem de evaluare 4 - agregate pentru utilizari fara cerinte de securitate riguroase.
DOCUMENTUL EUROPEAN DE EVALUARE
În urma unei cereri de evaluare tehnică europeană din unui fabricant, organizația
OET-urilor elaborează și adoptă un document european de evaluare pentru orice
produs pentru construcții care nu este acoperit sau care nu este acoperit în totalitate de un
standard armonizat, pentru care performanța în ceea ce privește caracteristicile sale
esențiale nu poate fi evaluată integral în funcție de un standard armonizat existent,
deoarece, printre altele:

(a) produsul nu face obiectul niciunui standard armonizat existent;

(b) pentru cel puțin una dintre caracteristicile esențiale ale produsului respectiv, metoda de
evaluare prevăzută în standardul armonizat nu este adecvată;

(c) standardul armonizat nu prevede nicio metodă de evaluare în ceea ce privește cel
puțin o caracteristică esențială a produsului respectiv.

Documentele europene de evaluare adoptate de organizația OET-urilor se


transmit Comisiei, iar Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene o listă cu trimiterile la documentele europene de evaluare
definitive.
DOCUMENTUL EUROPEAN DE EVALUARE

Un document european de evaluare conține:


-cel puțin o descriere generală a produsului pentru construcții,

-lista caracteristicilor esențiale relevante pentru utilizarea preconizată a produsului


prevăzută de fabricant și convenită de fabricant împreună cu organizația OET-urilor,

-metodele și criteriile de evaluare a performanței produsului în ceea ce privește


respectivele caracteristici esențiale.

-principiile pentru controlul producției în fabrică aplicabil, ținându-se seama de


condițiile procesului de fabricație a produsului pentru construcții respectiv.

EVALUAREA TEHNICĂ EUROPEANĂ


(AGREMENT TEHNIC EUROPEAN)
SE VERIFICA APLICABILITATEA
ACESTUI ARTICOL
LA INCEPUT
PROCEDURI SIMPLIFICATE
Când stabilește PRODUSUL-TIP, fabricantul poate înlocui încercarea de tip sau calcularea de tip
printr-o documentație tehnică adecvată care demonstrează că:

(a) pentru una sau mai multe dintre caracteristicile esențiale ale produsului pentru construcții pe care
fabricantul îl introduce pe piață, se consideră că produsul atinge un anumit nivel sau clasă de
performanță fără încercare ori calculare sau fără încercare ori calculare suplimentare, în
conformitate cu condițiile menționate în specificațiile tehnice armonizate relevante sau într-o decizie a
Comisiei;

(b) produsul pentru construcții care face obiectul unui standard armonizat și pe care fabricantul îl
introduce pe piață corespunde produsului-tip al altui produs pentru construcții, fabricat de un alt
fabricant și încercat deja în conformitate cu standardul armonizat relevant. Când aceste condiții
sunt îndeplinite, fabricantul este îndreptățit să declare performanța corespunzătoare tuturor sau
unora din rezultatele încercării acestui alt produs. Fabricantul poate utiliza rezultatele încercării
obținute de un alt fabricant doar după ce a obținut o autorizație de la acel fabricant, care este în
continuare responsabil de acuratețea, fiabilitatea și consecvența rezultatelor încercării
respective;

(c) produsul pentru construcții care face obiectul unei specificații tehnice armonizate și pe care
fabricantul îl introduce pe piață este un sistem fabricat din componente, pe care fabricantul îl
asamblează în mod corespunzător, conform unor instrucțiuni precise date de furnizorul unui
astfel de sistem sau al componentelor acestuia, care a încercat deja una sau câteva dintre
caracteristicile esențiale ale sistemului sau ale componentei respective, în conformitate cu
specificația tehnică armonizată relevantă.
PROCEDURI SIMPLIFICATE
Dacă produsul pentru construcții aparține unei familii de produse pentru construcții pentru
care sistemul aplicabil de evaluare și verificare a constanței performanței este
reprezentat de sistemul 1 + sau 1, astfel cum se menționează în anexa V, documentația
tehnică adecvată se verifică de către un organism notificat de certificare a
produselor, astfel cum se menționează în anexa V.

Microîntreprinderile care fabrică produse pentru construcții care fac obiectul unui standard
armonizat pot înlocui determinarea produsului-tip pe baza încercării de tip pentru
sistemele aplicabile 3 și 4, astfel cum se prezintă în anexa V, prin metode diferite de
cele cuprinse în standardul armonizat aplicabil.

Respectivii fabricanți pot trata produsele pentru construcții cărora li se aplică


sistemul 3 în conformitate cu dispozițiile pentru sistemul 4.

Atunci când un fabricant utilizează respectivele proceduri simplificate, fabricantul


trebuie să demonstreze conformitatea produsului pentru construcții cu cerințele aplicabile
prin intermediul unei documentații tehnice specifice și să demonstreze echivalența
procedurilor utilizate cu cele prevăzute în specificațiile tehnice armonizate.
PROCEDURI SIMPLIFICATE

Pentru produsele pentru construcții reglementate de un standard armonizat și care sunt


fabricate în mod individual sau la comandă, care nu sunt realizate într-un proces de
producție în serie, ca răspuns la o comandă specifică și care sunt instalate într-o
singură construcție identificată, partea de evaluare a performanței din sistemul aplicabil,
astfel cum este prevăzut în anexa V, poate fi înlocuită de fabricant cu documentația
tehnică specifică ce demonstrează respectarea de către produsul respectiv a cerințelor
aplicabile, precum și echivalența procedurilor utilizate cu cele prevăzute în specificațiile
tehnice armonizate.

Dacă produsul pentru construcții aparține unei familii de produse pentru construcții
pentru care sistemul aplicabil de evaluare și verificare a constanței performanței este
reprezentat de sistemul 1 + sau 1, astfel cum este prevăzut în anexa V, documentația
tehnică specifică este verificată de un organism notificat de certificare a produselor,
astfel cum se menționează în anexa V.
AUTORITĂȚILE DE NOTIFICARE

MDRAP
Statele membre desemnează o autoritate de notificare care este responsabilă de
instituirea și efectuarea procedurilor necesare pentru evaluarea și notificarea
organismelor care necesită a fi autorizate în vederea îndeplinirii sarcinilor care le
revin în calitate de părți terțe în procesul de evaluare și verificare a constanței
performanței în sensul prezentului regulament, precum și de monitorizarea organismelor
notificate.

Statele membre pot decide ca evaluarea și monitorizarea să fie efectuate de


organismele lor naționale de acreditare în sensul Regulamentului (CE) nr. 765/2008 și în
conformitate cu acesta.

Autoritatea de notificare se stabilește astfel încât să nu intervină conflictele de interese


cu organismele notificate.

Statele membre informează Comisia cu privire la procedurile lor naționale pentru


evaluarea și notificarea organismelor care trebuie autorizate să efectueze, în calitate
de terță parte, sarcini aparținând procesului de evaluare și verificare a constanței
performanțelor, pentru monitorizarea organismelor notificate, precum și cu privire la
modificările aduse acestora.
ABROGARE

Directiva 89/106/CEE se abrogă. Trimiterile la directiva abrogată se


interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

DISPOZIȚII TRANZITORII
 Produsele pentru construcții care au fost introduse pe piață în conformitate cu Directiva
89/106/CEE înainte de 1 iulie 2013 se consideră conforme cu prezentul regulament.

 Fabricanții pot întocmi o declarație de performanță pe baza unui certificat de


conformitate sau a unei declarații de conformitate, care a fost emisă înainte de 1 iulie
2013, în conformitate cu Directiva 89/106/CEE.

Ghidurile de agrement tehnic european care au fost publicate înainte de 1 iulie 2013
în conformitate cu articolul 11 din Directiva 89/106/CEE pot fi utilizate ca documente
europene de evaluare.

 Fabricanții și importatorii pot utiliza agrementul tehnic european acordat în


conformitate cu articolul 9 din Directiva 89/106/CEE înainte de 1 iulie 2013 ca evaluare
tehnică europeană, pe toată durata perioadei de valabilitate a agrementului respectiv.
INTRAREA ÎN VIGOARE

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data


publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Totuși, articolele 3-28, articolele 36-38, articolele 56-63, articolele 65 și 66,


precum și anexele I, II, III și V se aplică de la 1 iulie 2013.

ARTICOLUL 7:

În acest sens, statele membre nu introduc nicio trimitere sau retrag din cadrul
măsurilor naționale orice trimitere la un marcaj, altul decât marcajul CE,
care atestă conformitatea cu performanța declarată în ceea ce privește
caracteristicile esențiale ACOPERITE DE UN STANDARD ARMONIZAT.
CONSTRUCŢII

proiectare
construcție
demolare

PERFORMANŢĂ folosință
renovare întreținere

EFICIENŢA ENERGETICĂ

VĂ MULŢUMESC!

S-ar putea să vă placă și