Sunteți pe pagina 1din 15

"ARBORII"

PROIECT TEMATIC

"Copilul să nu ştie nimic pentru că ia-i spus, ci pentru că a înţeles el


însuşi; să nu înveţe ştiinţa, ci s-o descopere"
Jean-Jacques Rousseau

NIVEL 5-7 ANI


EDUCATOARE: Alina Dezso, Mihaela Furdean.
EVENIMENT DE DESCHIDERE:
În 21 septembrie 2007, toţi copiii din grupa pregătitoare Tweety, împreună cu
educatoarele lor, au sărbătorit Ziua Plantării Copacilor („The Tree Planting Day”). La
acest eveniment-acţiune au mai participat încă o mie de şcoli şi grădiniţe din peste o
sută de ţări de pe întreg mapamondul. Am fost extrem de mândri să ne aflăm printre
ei.
„Ce am făcut?”. Am plantat împreună zece copăcei: cinci pruni şi cinci meri.
Avem mare grijă de ei şi, totodată, ei ne-au trezit curiozitatea de a şti mai mult despre
arbori, modul în care cresc şi se dezvoltă. De ce oare oamenii îi numesc „aurul nostru
verde”?
ALEGEREA TEMEI - copiii
I. STABILIREA OBIECTIVELOR:
OBIECTIV CADRU:
Îmbogăţirea cunoştinţelor referitoare la mediului înconjurător, stimularea
curiozităţii pentru investigarea noului.

OBIECTIVE COGNITIV-INFORMAŢIONALE:
 să descopere elementele componente ale copacului/pomului.
 să explice rolul fiecarei componente (rădăcină, tulpină,coroana de crengi şi
frunze) în viaţa plantei.
 să descrie metamorfoza copacului, modul în care influenţează anotimpurile
aspectul său.
 să conştientizeze importanţa copacilor în viaţa altor plante, păsări, insecte.
 să descrie activităţi, meserii ale oamenilor care se ocupă de lemn, pădure
(pădurar, dulgher, geamgiu), precum şi produsele muncii acestora.
 să contribuie prin efort personal la amenajarea spaţiilor verzi, în scopul
purificării aerului.

II. RESURSE:
 UMANE:- copii-24(toţi copiii grupei)
- părinţi
- şcolari
 MATERIALE EXISTENTE: copacii şi pomii fructiferi din curtea
grădiniţei, diferite frunze naturale, atlas botanic, afişe cu imagini de pe Internet,
alte cărţi, reviste, imagini, planşe,CD-uri, calculator, etc.
 DE TIMP: 1 săptămână.

1
brainstorming-ul, observarea spontană şi dirijată, povestirea, explicaţia, demonstraţia,
exerciţiul, jocul, învăţarea prin descoperire, problematizarea, experimentul;
DIRECTII DE DEZVOLTARE A PROIECTULUI:
În urma discuţiilor purtate cu copiii am stabilit direcţiile de dezvoltare ale proiectului,
sintetizate în „harta proiectului”, pe care am conceput-o împreună.

CRENG
I OCROTEŞT
TUL- E
PINĂ
PLANTEAZ
Ă

COMPONEN
TE
RĂDĂ- ATITUDINEA
CINĂ OMULUI

FRUNZ
E

SĂMÂN
IARNA
-ŢĂ

STADII
DE META-
DEZVOLTARE MORFOZA

TOAMNA

PUIET

VARA

COPAC/
POM PRIMĂVARA
CONSTRUCŢII

ANIMALE
MOBIL PĂSĂRI
Ă
IMPORTANŢ
A ÎN VIAŢA HÂRTIE ADĂPOST
OMULUI PENTRU…

FO TERMITE
OXIGENEAZĂ UNICA SURSĂ
C INSECTE
AERUL DE LEMN
2
Discuţii cu persoane implicate:
 Părinţii pot oferi ajutor în procurarea de materiale necesare derulării
proiectului: CD-uri cu imagini, reviste, cărţi, etc.
 Şcolarii pot oferi informaţii, sub o formă mai complexă, dar accesibilă
copiilor, despre componentele unei plante, etapele dezvoltării acestora,
importanţa lor în viaţa omului, curiozităţi, etc.
 Obţinerea de informaţii suplimentare: studierea unor site-uri care cuprind
informaţii în legătură cu tema propusă, biblioteca personală/municipală.

PLANIFICAREA ŞI PROIECTAREA ACTIVITĂŢII


1. Inventar de materiale: calculator, CD-uri, planşe, cărţi, reviste, jetoane,
materiale din natură, atlas botanic, enciclopedie, etc.
2. Inventar de metode: brainstorming-ul, observarea spontană şi dirijată,
povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul, învăţarea prin
descoperire, problematizarea, experimentul;
3. Inventar de activităţi:

SĂPTĂMANA 17- 21 martie

Data Jocuri şi activităţi Activităţi comune Obiectivele operaţionale pentru activităţile


alese comune
A-să denumească părţile componente ale unui
Cunoaşterea mediului copac;
"Copacul-cea mai mare -să argumenteze de ce este importantă rădăcina,
plantă de pe pământ!" tulpina, coroana crengilor şi frunzelor, în
- Observare în aer dezvoltarea acestei plante.
Etapa I liber; - să explice diferenţa dintre pom şi copac;
*Biblioteca: -să conştientizeze rolul indispensabil al
„Cum se lemnului în viaţa omului;
transformă?” B-să utilizeze simţul tactil pentru a percepe
(arborele de cacao, suprafaţa copacului (scoarţa, frunzele).
Luni de cauciuc, etc) C-să demonstreze conduita pozitivă faţă de
-„citire” de imagini; mediul natural, faţă de plante şi vieţuitoare.
*Construcţii:
„Pădurea”- cuburi; Educaţie muzicală A-să perceapă sunetele produse de instrumentul
„Intonarea corectă a muzical (înalte sau joase);
Etapa a III-a: sunetelor care diferă ca -să-şi însuşească textul şi linia melodică a
înălţime” cântecului;
„The Oak” Cântec: „Toamna”, de -să interpreteze cântecul în colectiv, în grupuri
- activitate A.M.Ionescu mici sau individual;
opţională. Joc muzical: „Ţine -să redea sunete mai înalte sau mai joase,
minte sunetul!” reprezentative pentru anumite onomatopee din
natură;
B-să execute mişcări sugerate de textul
cântecului;
C-să îndrăgească muzica;
Activitate matematică A-să compare obiecte de diferite mărimi sau
Etapa I: „Sortăm copăcei şi lungimi;
*Biblioteca-Ştiinţă frunze”(sortare după -să selecteze dintr-o mulţime de jetoane doar pe
Marţi „Evantaiul diferite criterii: cele care corespund cerinţei;
frunzelor”-joc lung/scurt, mare/mic). -să formeze grupe de jetoane sau obiecte după
3
senzorial (formă, -exerciţii cu material criteriul dat;
culoare, grosime, individual; -să rezolve sarcina didactică a fişei individual;
etc.) B-să manipuleze materialul pus la dispoziţie;
C-să coopereze cu ceilalţi membrii ai echipei;
*Colţul casei:
"De-a pepiniera" Educaţie fizică A-să respecte poziţia corectă pentru comenzile:
-joc de rol; „Repetarea diferitelor „Drepţi!”, „Pe loc repaus!”, „La dreapta!”;
feluri de mers” -să execute exerciţii de mers obişnuit sau
Etapa a III-a: Joc: „Ghiceşte cum diferite variante;
„Multe vorbe-ncep merg!” -să execute corect mişcările diferitelor segmente
cu A” ale corpuluiş
-extindere C-să participe cu entuziasm şi plăcere la
(educarea activitate;
comunicării scrise)
Etapa I: A-să-şi îmbogăţească vocabularul cu expresii
Mier- *Bibliotecă-Artă” Educarea limbajului sau cuvinte noi;
curi „Copacul şi cele „Povestea unui -să integreze cuvintele noi în alte contexte
patru anotimpuri” merişor”, de formulate;
-tehnici diferite K.D.Uşînski -să se exprime corect din punct de vedere
(desen, amprentare, -lectura educatoarei; gramatical, coerent;
aplicatii cu -să sesizeze latura moral-educativă a lecturii;
materiale din B-să-şi transmită ideile şi prin gestică/mimică;
natură); C-să trăiască emoţii care să-l apropie de lumea
„Confecţionăm magică a poveştilor;
ierbarul”
*Construcţii: A-să pregătească plastilina aluatul prin
„Copacul-adăpostul Activitate artistico- frământare, rupere;
animalelor”-trusă la plastică -să redea forme de dimensiuni şi culori diferite
alegere. „Tabloul copacului prin aplicarea unor tehnici alternative ale
toamna” modelajului (mişcări translatorii, apăsare,
Etapa a III-a: -modelaj; aplatizare, etc);
„Plantăm pomişori B-să respecte poziţia corectă faţă de suportul de
în curtea grădiniţei” lucru pentru o bună coordonare oculo-motorie;
- acţiune educativă, C-să exprime ceea ce simte privind lucrarea sa
desfăşurată în ori pe cea a unui coleg;
curtea grădiniţei.

Etapa I: A-să clasfice obiecte pe baza criteriului culorii,


*Bibliotecă-Joc de sau mărimii, sau formei;
masă -să expună argumente privind apartenenţa unui
„Pădurea în Activitate matematică: obiect la o anumită grupă de obiecte;
poveşti”(secvenţe/i- "Alegeţi şi grupaţi!" -să explice asemănări/deosebiri între grupele
magini selectate); -joc didactic; formate;
-puzzle; -să utilizeze noţiuni specific matematice când
*Colţul casei: prezintă obiectele;
Joi „De-a pădurarii” B-să mânuiască obiectele, jetoanele puse la
dispoziţie;
C-să participe activ în rezolvarea sarcinilor de
lucru ale grupului său;

Educaţie pentru A-să urmărească firul epic al lecturii;


societate -să aplice reguli privind protecţia propriei vieţi
4
„Focul”, de şi a celor din jur, a mediului înconjurător;
N.Stănculescu -să-şi evalueze comportamentul în raport cu
Etapa a III-a: -lectură după un şir de normele de convieţuire socială;
Activitate opţională ilustraţii; B-să alerge spre ieşire „citind” semnele care
indică direcţia;
C-să respecte alte păreri şi atitudini;
-să-şi manifeste dezacordul faţă de atitudinile
negative de distrugere, de neglijenţă;
A-să descrie imaginile prezentate;
Etapa I: Educarea limbajului -să facă legătura între cuvintele pronunţate oral
*Bibliotecă: „Ce ştii despre mine?” şi imaginile la care acestea se referă;
"Frunza", de -joc didactic; -să alcătuiască propoziţii simple sau dezvoltate
E.Gârleanu despre obiecte, fiinţe, personaje din poveşti;
-audiţie poveste; -să reprezinte grafic propoziţia formulată;
-să plaseze semnul de punctuaţie adecvat
*Construcţii: (punctul) la sfârşitul propoziţiei enunţiative.
Temă la alegerea B-să manipuleze o carte, ustensilele de scris;
copiilor C-să participe la activitatea de învăţare în grup;
Vineri
Activitate practică A-să decupeze fără contur;
„Copacul cu frunze -să lipească materiale din natură (frunze,
uscate” rumeguş, seminţe, boabe) combinându-le între
-aplicaţie cu materiale ele;
din natură; -să verbalizeze acţiunile intreprinse, utilizând
un limbaj adecvat;
Etapa a III-a: -să execute individual tema dată;
"Picături de viaţă" B-să-şi coordoneze mişcărileîn funcţie de
-scenetă; acţiunea întreprinsă;
C-să-şi dezvolte încrederea în forţele proprii,
manifestând stabilitate şi perseverenţă în
activitate;

FAZA a II-a
Stabilirea de roluri şi responsabilităţi:
După ce copiii au manifestat dorinţa de a cunoaşte tainele naturii, „secretele” am
hotărât împreună să stabilim ce responsabilităţi ne vor reveni în timpul derulării
proiectului. Astfel, un grup de copii s-a ocupat de amenajarea centrului tematic şi
completarea acestuia cu alte materiale pe parcurs. Un alt grup a avut în sarcină
asigurarea materialelor necesare activităţilor din sectorul Artă, un alt grup s-a ocupat
de sectorul Ştiinţă, iar un altul de sectorul Joc de Masă. Educatoarele asigură,
împreună cu copiii, organizarea şi desfăşurarea atât a activităţilor de pregătire, cât şi a
celor propriu-zise furnizând materialele necesare lucrului, studiului sau
experimentelor, încurajând astfel participarea şi învăţarea activă.
Chiar dacă inventarul activităţilor propuse nu prevede în etapa I decât două
arii de interes, zilnic le vor fi create copiilor oportunităţi de a lucra, cerceta şi în
cadrul celorlalte sectoare, pentru a nu mărgini posibilităţile lor de exprimare şi modul
în care doresc să o facă.

Desfăşurarea proiectului:
5
Descrierea virtuală
Ne-am imaginat proiectul derulându-se în funcţie de interesele şi dorinţa de
cunoaştere a copiilor astfel:
Din Cutiuţa cu Întrebări, prezentă la Centrul Tematic, vom extrage împreună,
zilnic, câte un bileţel colorat pe care sunt notate 2-3 întrebări din numeroasele
adresate de copii în legătură cu tema. Întrebările vor deveni leit-motivul zilei. La
sfârşitul zilei, vom aşeza bileţelul pe Harta Proiectului şi vom nota/desena
răspunsurile, informaţiile pe care le-am perceput şi reţinut în urma activităţilor de
studiu desfăşurate în acea zi.

Ce este un copac?
LUN Din ce este format el?
I

Cum creşte atât de mare?


Ce îi dă viaţă?
MAR De ce se îngălbenesc frunzele şi cad ?
ŢI ?

Ce este o vizuină?
MIERCU De ce este alb (văruit) trunchiul
RI copacului?
Unde sunt păsările din cuib?

Cum se face scândura?


JOI Dar mobila?
De ce arde lemnul?

Cum putem planta copacii?


VINER Ce trebuie să facem ca să îi ocrotim?
I

FAZA a III-a
Adăugarea de detalii
În desfăşurarea jocurilor de rol, la propunerea copiilor s-au adăugat noi roluri:
dulgher, vânător, pădurar. Am discutat de asemenea despre flori, fructe, chiar animale
care trăiesc mai mult prin copaci, observându-se tendinţa copiilor de a complica tema
iniţială, dar în mod pozitiv, datorită conexiunilor pe care au fost capabili să le facă
între cunoştinţele recent asimilate şi cele asimilate anterior (ne referim aici la
cunoştinţe referitoare la elemente ale mediului natural)
Atribuirea unei funcţionalităţi proiectului
Este momentul în care tot ceea ce au realizat copiii în decursul ultimei
săptămâni, va fi expus.
Au fost invitaţi în acest scop părinţii copiilor care au putut admira expoziţiile
realizate, şcolari, alte cadre didactice şi copii.
6
Cu măşti confecţionate, preşcolarii „Tweety” au prezentat în faţa părinţilor
sceneta ENO, pe temă ecologică, „Picături de viaţă” („Drops of Life”). Hărnicia şi
entuziasmul copiilor i-au impresionat pe spectatori. Mesajul transmis prin intermediul
scenetei a fost receptat şi a avut efectul scontat. Aplauzele au fost zgomotoase şi
indelungi.
Copiii au fost mulţumiţi şi s-au simţit apreciaţi. Deci, VICTORIE !!!!!

EVALUAREA
Evaluarea copiilor
După cum prevede metodologia de aplicare a ÎBP, am urmărit în evaluarea
activităţii următoarele:
 Modul în care au fost valorificate de către copii,în cadrul proiectului,
conexiunile şi perspectivele interdisciplinare , competenţele şi abilităţile de
ordin teoretic şi practic;
 Care sunt competenţele dobândite de copii şi capacitatea acestora de a realiza
transferul în alte domenii, în alte contexte, în alte situaţii. Astfel, obiectivele
operaţionale stabilite pentru fiecare activitate comună au devenit criterii de
evaluare şi apreciere.
 Gradul de originalitate în căutarea unor soluţii pentru rezolvarea optimă a
unor probleme;
 Capacitatea copiilor de a descoperi şi fructifica valenţe ale proiectului, în
vederea iniţierii şi dezvoltării altuia nou a fost dovedită odată cu exprimarea
dorinţei de a afla mai multe despre fructele pomilor fructiferi care se cultivă în
ţara noastră, dar şi despre fructe „pe care nu le-am văzut la noi”.
Evaluarea proiectului
Realizarea acestui proiect s-a încheiat, dar sunt multe altele care aşteaptă
iniţiativa copiilor şi disponibilitatea noastră.
Evaluarea proiectului s-a desfăşurat prin expoziţii de lucrări, fotografii şi prezentarea
unei scenete pe temă ecologică, amintite mai sus.
Valoarea pedagogică a acestui proiect este evidentă deoarece:
I. Curriculum nu intră în opoziţie cu cultura, interesele şi nevoile
copilului.
II. Oferă copiilor oportunitatea de a se exprima pe ei înşişi.
III. Învăţarea este activă şi se întinde până la limita pe care copilul o
stabileşte.
IV. Este un instrument de apreciere prognostică, întrucât indică în ce
măsură copiii prezintă sau nu, în mod real, anumite aptitudini.
V. Are valoare diagnostică, fiind un bun prilej de testare şi de verificare a
capacităţilor intelectuale şi a aptitudinilor creatoare ale copiilor.

BIBLIOGRAFIE:
„Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Ed. Miniped, Bucureşti, 2002.
„Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, ediţia a
II-a revizuită şi adăugită, Bucureşti, 2005.
„Encarta Kids-2006”-soft educaţional.

7
ANEXA 1

ANEXA 2

8
NUMĂRÂND INELE CARE SE FORMEAZĂ LA
TĂIEREA UNUI COPAC. FIECARE TRECERE A UNUI AN, PUTEM
STABILI VÂRSTA COPACULUI.

9
Imagini utilizate în ANEXA 3
diferite momente ale
ANEXA 4
activităţii desfăşurate
în cadrul sectorului
Bibliotecă, sau în
activităţile de educare
a limbajului.
10
.

11
EGIPTENII
CHINEZII
SCRIAU,
AU FOSTCUCEI
MIICARE
DE ANI
AUÎN
URMĂ,
INVENTAT
PE UN MATERIAL
HÂRTIA ACUM
ASEMĂNĂTOR
2000 DE
HÂRTIEI
ANI.
DEMAI
AZI,SUS,
FABRICAT
CHINEZDIN
FABRICÂND
PLANTE DE
MANUAL HÂRTIE.
PAPIRUS.

ANEXA 5
ANEXA 6

12
Locuitorii pădurilor
tropicale îşi construiesc
casele din lemnul
copacilor şi se încălzesc
datorită aceluiaşi lemn
Ei sacrifică doar
copacii bolnavi.

ANEXA 7

13
BANCNOTELE SUNT FABRICATE DINTR-O
HÂRTIE SPECIALĂ

14
15