Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pr.nr.: 26/2011
Faza : D.E. – revizia 1
Data : Iunie 2012
1. Obiect
2. Incadrarea in clase si categorii
3. Referinte normative si baza legala a proiectului structurii
4. Date sintetice despra amplasament
5. Ipoteze de baza
6. Descrierea constructiilor din punct de vedere structural
7. Etape de realizare a radierului izolat la vibratii
8. Precizari privind sistemul de fundare indirecta
9. Precizari legate sistemul de atenuare vibratii si socuri
10. Precizari legate de securitatea in munca
11. Controlul calitatii si receptia de structura
12. Urmarirea comportarii in exploatare
1. Obiect
Cladire laser
Cladire laboratoare
Cladire cantina
Constructii exterioare – bazine, platforme si traseu evacuare gaze accelerator
Cladire oaspeti
Cabina poarta
Imprejmuire
Fundatiile indirecte (speciale), cerintele pentru mecanismele de atenuare socuri si vibratii
precum si cerintele pentru podul rulant fac obiectul unor documentatii separate.
Cadrul legal pentru proiectul structurii de rezistenta este alcatuit din urmatoarele
standarde, coduri, normative si legi :
Reglementari generale
Od. MDRL nr. 596 / 2009 Lista standardelor romane care transpun standarde europene
armonizate si a specificatiilor recunoscute in domeniul produselor pentru constructii
GT 053-2004 Ghid pt adaptarea scarii de intensitati seismice europene EMS-98 la
conditiile seismice ale României si la necesitatile ingineresti
P 100–1/2006 Cod de proiectare seismica – partea a I-a Prevederi de proeictare pentru
cladiri
SR EN 1990:2004/NA:2006 Bazele proiectarii structurilor. Anexa nationala; interpretat
impreuna cu
Metal
SR EN 1993-1-1:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli generale si reguli
pentru cladiri.
SR EN 1993-1-1:2006/AC:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli
generale si reguli pentru cladiri.
SR EN 1993-1-1:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din otel. Reguli
generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala.
STAS 767/0–1988 Constructii din otel. Conditii generale de calitate
STAS 500/1,2,3–1989 Oteluri de uz general pt contructii. Conditii tehnice de calitate,
Marci.
SR EN 729/1,2–1996 Conditii de calitate pentru sudare.
SR EN 10020–1994 Definirea si clasificarea mărcilor din oŃel.
GP 111 / 2004 Ghid de proiectare privind protectia anticoroziva a constructiilor din otel.
Terasamente si fundatii
SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Proiectarea geotehnica. Reguli generale. Anexa nationala.
SR EN 1997-2:2007 Proiectarea geotehnica. Incercarea si investigarea terenului.
NP 074–2007 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru constructii.
NP 112-2004 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă.
STAS 3300/1-1985 Teren de fundare - principii generale de calcul
STAS 3300/2-1985 Calculul terenului de fundare pentru fundaŃiile directe
GP 014/1997 Ghid de proiectare pt. calculul terenului de fundare la acŃiuni seismice pt.
fundaŃiile directe.
SR EN 1536:2004 Executarea lucrarilor geotehnice speciale. PiloŃilor foraŃi
C169/1988 Normativ pt. executarea lucrărilor de terasamente pt. realizarea fundaŃilor
construcŃiilor civile şi industriale
In Romania principalul focar este zona Vrancea (zona definita ca “roi de focare”), care se
afla la confluenta si sub influenta subplacii panonice (la vest), a placii eurasiatice (la nord
est) si a subplacii moesice (la sud est).
Acceleratia maxima a terenului la cutremurul din martie 1977 a fost inregistrata in partea
de est a Bucurestiului de 2.10 m/s2 (cca. 0.21g, desi dupa unii specialisti aceasta valoare
a fost depasita in partea centrala si in cea de nord a Bucurestiului). La cutremurul din
august 1986 a fost inregistrata in partea de nord a orasului o acceleratia maxima a
terenului de 0.17g.
In concluzie, in conditiile tarii noastre cu accent pe unele zone inclusiv pentru orasul
Bucuresti, principalul factor de risc natural il constituie activitatea seismica cu sursa
Vrancea, pentru care estimarea magnitudinii maxim credibile si rezonabile a sursei, facuta
de Mârza, Kijko si Mäntyniemi in anul 1991 a fost de Mmax = 7.75~7.8, cu o deviatie
standard de 0,20.
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraŃiei
orizontale a terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenŃă de referinŃă
(IMR) corespunzător stării limită ultime, valoare numită în continuare “acceleraŃia terenului
pentru proiectare”.
Acceleratia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zona de hazard seismic, corespunde
unui interval mediu de recurenta de referinta de 100 ani. Zonarea acceleratiei terenului
pentru proiectare ag in România, pentru evenimente seismice avand intervalul mediu de
recurenta (al magnitudinii) IMR = 100 ani, este indicata în Figura 3.1 din P 100-1/2006 ,
reprodusa in continuare, si care se foloseste pentru proiectarea constructiilor la starea
limita ultima.
Figura 3.1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei
terenului pentru proiectare a pentru cutremure avand IMR = 100 ani
g
Conform anexei A.4. a codului seismic P100-1/2006 “In zonele seismice pentru care
valoarea acceleraŃiei de proiectare ag≥0,24g, clădirile având inălŃimea peste 50 m sau mai
mult de 16 etaje sau având o suprafaŃa desfăşurată de peste 7500m2, vor fi instrumentate
cu un sistem de achiziŃie digital si minim trei (trei) senzori triaxiali pentru acceleraŃie”.
Pentru situatia de fata aceasta prevedere este satisfacuta din start pentru ca Platforma
Magurele este instrumentata deja cu sisteme performante de monitorizare si inregistrare a
evenimentelor seismice.
5. Ipoteze de baza
5.4. Valorile de proiectare (de calcul) ale incarcarilor pentru situatiile de proiectare
permanente si tranzitorii s- au calculat in conformitate cu SR EN 1990:2004/NA:2006 tab.
NA A.1, interpretat impreuna cu CR 0 pct. 4.3.4, dupa cum urmeaza:
5.6 Conditiile locale de teren pentru amplasamentul de tip Z3, sunt descrise prin valorile
Cladirea Oaspeti
Structura cladirii pentru oaspeti este conformata in cadre din beton armat si are regimul de
inaltime de P+2E (5.10m, 2x3.85m). Cota ±0.00 = 76.15 este definita drept cota finita a
pardoselii la parter.
Se va utiliza beton armat de clasa C25/30 si otel PC52 pentru barele de rezistenta si
OB37 pentru barele constructive.
Stalpii au sectiuni de 50x60cm, grinzile de 30x60cm, placile interioare au grosime de
13cm, in timp ce placile in consola au grosimi ce au rezultat din calculul cu considerarea
inclusiv a componentei verticale din seism.
Peretii de compartimentare se vor executa din zidarie cu elemente de confinare.
Fundatiile sunt de tipul talpi armate bidirectionale si o zona de radier.
Incarcarile sunt explicitate in breviarul de calcul.
Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 5x1.35=6.75.
Inchiderile perimetrale si de finisaj se vor executa din elemente prefabricate si din zidarie.
Peretii interiori de compartimentare se vor executa din zidarie confinata.
Cladirea Laser
Structura cladirii Laser este de tip hala cu trei deschideri, una centrala avand 40.50m si 2
adiacente de 8.10m, si 7 travei de 10.20m. Cladirea are o inaltime de 12.23m si un
planseu intermediar la cota 6.0m. Cota ±0.00 = 76.40 este definita drept cota finita a
pardoselii la parter.
Sistemul structural este format din:
stalpi de beton armat monolit incastrati la baza (cota -0.10m) intr-un radier general;
sectiunile stalpilor sunt de 110x110cm, 85x85cm, 60x60cm, 80x40cm; datorita zveltetii
stalpilor au fost considerate in calcul si efectele de ordin II;
ferme metalice realizate din europrofile; grinzi metalice, principale, de acoperis
realizate din europrofile; pane de acoperis realizate din europrofile; contravantuiri
orizontale la nivelul acoperisului realizate din europrofile; contravantuiri verticale avand
menirea de a impiedica pierderea stabilitatii talpii inferioare a fermelor metalice;
inchiderile perimetrale: europrofile dispuse ortogonal dupa doua directii principale
(vertical si orizontal) ce sprijina de structura de rezistenta a cladirii; pe acest caroiaj
sprijina elemente de beton armat prefabricat ce se constituire in inchiderea fatadelor;
placa de beton armat monolit pe tabla cutata striata la cota +6.00m; placa se
dezvolta in lungul cladirii si deschiderilor de 8.10m, de asemenea si deasupra coridorului
de acces la cota +6.00m; placa sprijina pe un sistem de grinzi principale si secundare
realizate din profile metalice (europrofile);
Sistemul de contravantuiri orizontale de la nivelul acoperisului impreuna cu panele de
acoperis si talpile superioare ale fermelor realizeaza efectul de saiba rigida.
Factorul de comportare considerat in calcul cladirii Laser are valoarea q = 3.
Incarcarile sunt explicitate in breviarul de calcul.
Stalpii se vor executa din beton armat de clasa C 32/40 XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3,
CEM II A-S 42,5N.
In placa de supanta se va utiliza beton de clasa C 20/25, XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3,
CEM II A-S 32,5N.
Elementele metalice se vor executa dupa cum urmeaza:
talpi ferme, montanti si diagonale si pane – otel S355JO (JOH)
tiranti – otel S235JR
Datorita temei de proiectare cu cerinte stricte de izolare la socuri si vibratii, infrastructura
prezinta un radier amortizat cu mecanisme de amortizare socuri si vibratii dispuse dupa o
retea ortogonala, si care descarca pe suporti de beton armat. Suportii descarca pe un
radier din beton armat de 1m grosime. Din conditii de mentenanta inaltimea libera a
subsolului (spatiul dintre cele 2 radiere) va fi de 2.0m.
Cladire Laboratoare
Cladirea se invecineaza la vest cu cladirea Laser iar in sud cu cladirea Gamma.
Cladirea are un singur nivel cu 3 deschideri si 8 travei. Deschiderile marginale sunt de
13.10m iar deschiderea de mijloc este de 6.20m. Traveile sunt impartite in 7 de 10.20m si
o travee de 3.90m. Cota ±0.00 = 76.40 este definita drept cota finita a pardoselii la parter.
Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011
F-4.5-1-4. Cod Edi\ia 1 Pag 17/41
Revizia 3
Faza: D.E.- Revizia 1
Beneficiar :institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei
Denumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV
Sistemul vertical de preluare a solicitarilor este alcatuit din stalpi de 75x75cm din beton
armat monolit. Sistemul acoperisului este format din placi de beton armat cu tabla cutata
ce reazema pe pane. Panele reazema in sistem articulat pe ginzile principale. Grinzile
principale reazema pe stalpi in sistem articulat.
Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 3.
Datorita temei de proiectare cu cerinte stricte de izolare la socuri si vibratii, infrastructura
prezinta local un radier cu grosime de 60cm, amortizat cu mecanisme de amortizare socuri
si vibratii dispuse dupa o retea ortogonala, si care descarca pe suporti de beton armat.
Suportii descarca pe un radier din beton armat de 1,0m grosime. Din conditii de
mentenanta inaltimea libera a subsolului (spatiul dintre cele 2 radiere) va fi de 2.0m.
Betonul simplu de egalizare se va realiza din beton C 8/10.
La radier se va utiliza beton C 32/40 XC4-XA2, Cl 0.2, Dmax 31mm, S4, CEM II A-S 42,5N
si armaturi din otel BST500, PC52 si OB37.
Stalpii se vor executa din beton armat de clasa C 32/40 XC4, Cl 0.2, Dmax 16mm, S3,
CEM II A-S 42,5N si armaturi din otel cu profil periodic PC52.
Grinzile si panele metalice se vor realiza din otel S355JR, tirantii din otel S235JR.
Sistemul de fundare este direct pe fundatii izolate legate cu grinzi de echilibrare.
Cladire gamma
Regim de inaltime Subsol (tehnic)+Parter. Cota ±0.00 = 76.40 este definita drept cota finita
a pardoselii la parter. 15 travei de 8.10m cu 2 deschideri de 14,45m si de 39,0m alcatuiesc
trama rectangulara a partiului.
In radierul baretat se va utiliza beton armat de clasa C35/45 XC4-XA2, Cl 0.2, Dmax16,
S4, CEM II AS 42,5. Grosimea radierului este de 130cm
In radierul amortizat se va utiliza beton armat de clasa C35/45 XC2-XM1, Cl 0.2, Dmax16,
S4, CEM II AS 42,5. Grosimea radierului este de 150cm.
Suprastructura se va executa din otel, cu stalpii exteriori si arce din otel
S355J2G3/G4+Z35. Stalpii interiori, grinzile de rulare si panele se executa din otel
S355JR. Tirantii se executa din otel S235JR.
valoarea q = 3.
Cladirea cantina
Regim de inaltime parter. Cota ±0.00 = 76.15 este definita drept cota finita a pardoselii la
parter.
Structura conformata cu stalpi de beton armat de 50x50cm, grinda perietrala de beton
armat si planseu dala de 22cm grosime.
Factorul de comportare considerat in calcul are valoarea q = 2.5
Se va utiliza beton armat de clasa C25/30 XC1, Cl 0.2, Dmax16, S3, CEM II A-S 32,5N.
Realizarea radierului superior care necesita conditii stricte de amortizare socuri si vibratii,
se va executaintr- o etapa a II-a. Etapizarea executiei se prezinta in continuare:
I. REALIZAREA SUPORTULUI
Se realizeaza infrastructurile inferioare ale celor două obiecte (Cladirea
Gamma si Cladirile Lasser-Laboratoare)
Se vor realiza radierele inferioare si peretii de subsol.
II. REALIZAREA SUPRASTRUCTURILOR CELOR DOUA OBIECTE
Realizarea suprastructurilor se va face fara a se executa inchiderile laterale
III. MONTAREA PODULUI RULANT SI MONITORIZAREA TASARILOR
IV. EXECUTAREA RADIERULUI AMORTIZAT FAZA a I-a
Faza a I-a a realizarii radierului amortizat se constituie din executarea
independenta a celor doua radiere amortizate aferente celor două obiecte (Cladirea
Gamma si Cladirile Laser-Laboratoare). Acesta faza contine mai multe subetape
după cum urmeaza:
IV.1. Realizare esafodaj
IV.2. Montare predale prefabricate din beton si piese metalice ce urmeaza a
fi inglobate
IV.3. Turnare radier superior in ploturi de maxim 300mc pentru a evita
fenomene nedorite datorate contractiei betonului
IV.4. Dupa intarirea betonului din radierul superior (atingerea a cel puŃin 70%
din clasa prescrisa a betonului) se vor monta sistemele de atenuare a vibratiilor
IV.5. Sistemele de atenuare a vibratiilor se pun in sarcina, dupa care se
demonteaza si se evacueaza esafodajele si se caleaza cele doua radiere
independente mai putin cele aferente zonei de rost neturnat dintre cele doua mari
radiere, cel aferent obiectului Gamma si cel aferent obiectului Lasser.
Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011
F-4.5-1-4. Cod Edi\ia 1 Pag 21/41
Revizia 3
Faza: D.E.- Revizia 1
Beneficiar :institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei
Denumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV
Pentru cladirile aferente infrastructurii de cercetare ELI-NP din cadrul Institutului National
de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" a fost
proiectata o fundatie pe barete forate avand dimensiunile in plan de 2.70m x 1.00m.
In zona centrala a radierului infrastructurii lungimea baretelor este de 28.5m, pentru restul
radierului rezemarea se face pe barete forate avand lungimea de 25.0m.
Baretele au fost modelata de grinzi pe mediu elastic (Winkler)
CondiŃiile de exploatare a acestui obiectiv deosebit de important au impus limitări drastice
ale tasărilor şi vibraŃiilor construcŃiilor speciale, aceasta conducând la alegerea unei
fundări indirecte .
SoluŃia care a rezultat din calcul este aceea unei fundări a radierului pe barete dispuse
într-un aranjament optim în plan.
Reconsiderarea încărcărilor prezentate lin cadrul Studiului de Fezabilitate a condus la
adoptarea soluŃiei prezentate în continuare, solutie pentru care firma GEOSTRUCT a
realizat calculul prezentat in continuare .
Fundarea se va realiza indirect prin intermediul unor fundaŃii de adâncime-barete de 100
cm grosime cu fişă activă de 25,10 m sub radier si respectiv 26,60 m pe o zona a unei
elipse centrale. Latimea baretelor va fi de 2.70m.
Baretele vor conlucra pentru transmiterea încărcării la teren prin intermediul radierului
inferior de beton armat de 1.30m grosime.
Baretele vor fi încastrate în radierul inferior pe o înălŃime de 10cm.
155 810 810 810 810 810 810 810 810 810 810 810 810 810 810 810 155
35
155
exp.
exp.
600
510
595
4210
500
595
5351
500
600
exp.
exp.
475
1140
670
150
exp.
exp.
Figura 4.1
mai îndepărtat). În Tabelul 5.1 sunt prezentate valorile coeficientului Kv pentru cele 4
rânduri de barete din partea stânga a axei de simetrie a radierului, pentru celelalte 4
rânduri situaŃia fiind simetrică.
Coeficientii elastici de rigiditate la incarcari verticale (Kv) in regim static si dinamic de
solicitare (K'v)
Nr. rand Kv K'v
kN/m kN/m
Rand 1 27000 81000
Rand 2 35000 105000
Rand 3 42000 26000
Rand 4 48500 145500
Incercarea in teren a baretelor de proba face parte integranta din programul de studii,
cercetare si proiectare stabilit pentru lucrarea respectiva.
Detaliile de executie ale fundatiilor pe barete se definitiveaza numai pe baza rezultatelor
incarcarilor de proba asupra unor barete executate pe amplasament cu aceeasi tehnologie
si cu aceleasi utilaje avute in vedere in proiect.Ori de cate ori este posibil, si in special la
constructiile de importanta deosebita, incarcarile de proba vor fi programate chiar de la
fazele de proiectare anterioare detaliilor de executie.
In cazul in care numarul total al baretelor din lucrare este de 50 sau mai mic, se admite ca
elementele necesare detaliilor de executie sa se stabileasca initial prin calcule, utilizand
formulele recomandate in prezentele instructiuni tehnice, urmand ca incarcarile de proba
sa se execute odata cu inceperea lucrarilor.
Detaliile de executie se vor definitive pe baza rezultatelor incarcarilor de proba.
Numarul baretelor de proba se stabileste in functie de numarul total estimat al baretelor de
pe amplasament, de complexitatea conditiilor geotehnice, de datele existente asupra unor
Memoriu tehnic structura Pr.nr.: 26/2011
F-4.5-1-4. Cod Edi\ia 1 Pag 24/41
Revizia 3
Faza: D.E.- Revizia 1
Beneficiar :institutul de Fizica si Inginerie Nucleara – Horia Hulubei
Denumire :Infrastructura de cercetare ELI-NP, str. Reactorului nr. 30, Magurele, ILFOV
Suprafata laboratorului Laser: < 1 µm pentru f < 10 Hz; Aceasta limita de deflectie este de
asemenea transformata intr- o viteza a vibratiilor. Este definita ca un spectru al valorilor de
varf de 1/3 de octava.
Informatii specifice se pot gasi in caietul de sarcini special, privind sistemele de atenuare a
vibratiilor si socurilor, ce face parte din prezenta documentatie.
lucratorilor
instalatiile electrice proiectate, dar si cele realizate - utilizate in cadrul organizarii de
santier trebuie sa nu prezinte pericol de electrocutare la atingere directa si/sau indirecta
caile de evacuare si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere pentru a
nu se produce accidente de impiedicare si cadere in timpul evacuarii
absenta semnalizarii in conformitate cu legislatia in vigoare a caile de evacuare si a
iesirilor de urgenta creaza riscul de accidentare la evacuare
absenta echipamentelor si dispozitivelor autorizate de stingere a incendiilor pe
perioada desfasurarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, dimensionate si
amplasate corespunzator, creaza riscul propagarii incendiului
absenta iluminatului natural si acolo unde este necesar si a celui artificial a
incaperilor unde se desfasoara activitati dar si a cailor de circulatie creaza riscul de
accidente
intrarea de acces in santier si perimetrul acestuia trebuiesc clar marcate si
delimitate, pentru a nu permite accesul persoanelor neautorizate in interiorul santierului
astfel evitându- se riscul de accidente al persoanelor straine.
Programul de lucru pentru activitatile în aer liber sa fie adaptat conditiilor de mediu.
Se vor asigura conditiile adecvate de higiena muncii pentru lucratori : grupuri sanitare,
vestiare, apa potabila etc.
Se vor crea conditiile pentru lucru la inaltime, în conditii de asigurare a SSM.
Lucrul la inaltime va fi intrerupt temporar, in perioadele cu ploi, zapada, vant puternic.
Va fi aprovizionat santierul cu echipamente de lucru pentru sezonul rece.
Asigurarea incalzirii spatiilor în care se desfasoara activitati in sezonul rece.
In ceea ce priveste gestionarea transportul si depozitarea deseurilor, aceste activitati se
vor efectua cu respectarea prevederilor din urmatoarele reglementari:
OUG nr. 195/2005 Cerinte privind protectia mediului inconjurator
Legea nr. 426/2001 privind regimul deseurilor
OUG nr. 61/2006 modificarea Legii nr. 426/2001
Legea nr. 431/2003 privind gestionarea deseurilor reciclabile
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor
Caile de circulatie si/sau evacuare vor fi libere de orice obstacol (ex: resturi de materiale)
ce ar putea provoca caderea accidentala a personalului operant tranzitant si vor fi luminate
suficient pentru asigurarea vizibilitatii (natural si acolo unde apare ca necesar si artificial).
Echipamentele individuale de protectie impotriva caderii în gol vor fi in mod obligatoriu
realizate si certificate in conformitate cu standardele si normativele de echipamente de
tehnice în vigoare, se vor stabili si consemna masuri necesare de remediere, iar dupa
executarea acestora se va proceda la o noua verificare, finalizata prin încheierea unui nou
proces verbal.
Verificarea lucrarilor de constructii se face in baza urmatoarelor reglementari:
Legea calitatii in constructii nr. 10/1995,
HG nr. 272/1994 Regulament privind controlul de stat al calitatii în constructii
Legea nr. 608/2001 modificata, completata si republicata in 2008 privind evaluarea
conformitatii produselor
HG nr. 622/2004 (modificata si completata prin HG nr. 796/2005) republicata in
2007, privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a produselor pentru constructii
HG nr. 675/2002 Modificarea si completarea regulamentului privind agrementarea
tehnica a produselor, procedeelor si echipamentelor noi in constructii, pt produsele
nereglementate la nivel comunitar sau neacoperite de specificatii nationale
Od. MTCT nr. 1558/2004 Regulament pentru atestarea conformitatii produselor
pentru constructii
HG nr. 925/1995 Regulament de verificare si expertizare tehnica de calitate a
proeictelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor,
HG nr. 766/1997 Regulamente privind calitatea in constructii, cu completările si
modificarile din HG nr. 675/2002
C 54-1981 Instructiuni tehnice pt incercarea betonului cu ajutorul carotelor
C 56-1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
HG nr. 808/2010 Regulament de organizare si functionare al Inspectoratului de Stat
in Constructii – ISC, care modifica HG nr. 1378/2009
Receptia lucrarilor de constructii este reglementata prin HG nr. 273/1994 – Regulament de
receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, completata cu HG nr.
1303/2007.
remedieri sau reparari a finisajelor, straturilor de uzura, invelitorilor si/ sau interventii la
instalatii si echipamente.
Lucrarile de refacere sunt determinate de producerea unor degradari importante si au ca
scop refacerea sau imbunatatirea starii tehnice ramase dupa producerea evenimentului.
Lucrarile de refacere se realizeaza prin remediere, reparare sau consolidare, pe baza de
proiect intocmit de personal specializat si verificat conform legii.
Lucrarile de modernizare sunt determinate de schimbarea cerintelor sau a functiunilor
inclusiv extinderi. Aceste lucrari se pot executa cu mentinerea sau cu imbunatatirea starii
tehnice dupa caz. Lucrarile de modernizare se realizeaza prin reconstructie si uneori
consolidare pe baza de expertiza tehnica intocmita de expert tehnic atestat, proiect tehnic
intocmit de personal specializat si verificat de verificator de proiecte atestat pentru
exigenta necesara conform legii.
Urmarirea speciala este definita in cadrul HG nr. 766/1997 drept o activitate specifica,
regulata, de investigare a unor parametrii ce caracterizeaza constructia sau parti ale ei.
Urmarirea speciala se realizeaza de catre personal tehnic de specialitate atestat.
Urmarirea speciala se efectueaza cu mijloace de observare si masurare complexe si
specializate, adaptate obiectivelor specifice. Urmarirea speciala se instituie la cererea
Inspectoratului in constructii sau la cererea proprietarului.
In cadrul urmaririi curente, in afara celor expuse la acest capitol si suplimentar fata de
acestea, avand in vedere pe de o parte specificul cladirilor gamma, laser si laboratoare de
amortizare a socurilor si vibratiilor la valori foarte restrictive, iar pe de alta parte datorita
valorile mari ale incarcarilor gravitationale ce trebuie transmise terenului de fundare, in
cadrul proeictului in faza detalii de executie se vor detalia si pozitiona reperi de tasare ce
vor fi cititi periodic, in cadrul programului de urmarire curenta. In situatia in care valorile
tasarilor sunt semnificative va fi solicitat proiectantul de specialitate care impreuna cu
furnizorul mecanismelor de atenuare a socurilor si vibratiilor vor emite masuri corective.
Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice face parte integranta din
activitatea de urmarire a comportarii constructiilor desfasurata in baza prevederilor legale
privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatŃii si calitatii
constructiilor. Prin aceleasi prevederi sunt stabilite raspunderile, care in activitatea de
urmarire a comportarii constructiilor, atat in faza de executie, cat si de exploatare revin
beneficiarului de investitie, proiectantului, executantului si beneficiarului de dotaŃie.
Obligativitatea urmaririi in anumite conditii a tasarii constructiilor rezulta si din STAS 2745-
90, respectand prevederile STAS 10493-91.
Pentru determinarea deplasarilor pe verticala prin masuratori topometrice se folosesc:
repere de referinta (repere de tasare), amplasati in afara zonei de influenta a tasarii
constructiei
- fisele sintetice
Dosarul tasarilor se va pastra la beneficiar pe toata durata de existenta a constructiei.
Detaliile pentru reperele de referinta se gasesc in ST 016/1997 anexa I.
Detaliile pentru marcile de tasare se gasesc in ST 016/1997 anexa II.
Instructiunile de intocmire a fisei cu masurarea tasarilor se gasesc in ST 016/1997 anexa V.
Instructiunile de intocmire a fisei cu diagrama de evolutie in timp a tasarilor se gasesc in ST
016/1997 anexa VI.
Instructiunile de intocmire a fisei sintetice se gasesc in ST 016/1997 anexa VII.
Intocmit
sef pr. structura
ing. Emil Tanase