A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța

Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

ANALIZA CALITĂȚII ȘI CONFORMITĂȚII ÎN ELABORAREA

CERTIFICATELOR DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ ALE
CLĂDIRILOR

dr. ing. Horia Petran

INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC București,
Centrul de Performanță Energetică a Clădirilor

1. CONTEXT
Certificatul de performanță energetică (CPE) poate fi considerat un instrument de informare puternic
pentru proprietarii sau ocupanții clădirilor și pentru actorii de pe piață, sprijinind cererea de eficiență
energetică în clădiri și care facilitează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor (PEC) și,
prin urmare creșterea valorii acestora. CPE are potențialul de a deveni instrument eficient pentru a
sprijini punerea în aplicare a politicilor în sectorul clădirilor și a stimulentelor pentru modernizarea
performanței energetice a clădirilor. Obținerea impactului dorit în piață depinde în mod critic de
asigurarea credibilității CPE, aceasta putând fi obținută prin punerea în vigoare a unei metodologii
de calcul clare cu proceduri lipsite de ambiguitate, crearea de instrumente eficiente pentru calcularea
sau selectarea datelor de intrare și prin aprobarea unui a cadru robust de verificare a conformității.
În România, există următoarele preocupări cu privire la subiectele de interes QUALICHeCK1),
respectiv conformitatea CPE și calitatea lucrărilor de construcții:
- Evaluarea calității generale a CPE și a implicațiilor potențiale asupra credibilității sistemului
de certificare respectiv asupra acceptării și utilizării efective pe piață,
- Domeniul de interpretare în definirea datelor de intrare pentru elaborarea CPE, și
- Calitatea CPE în raport cu situația reală din teren, precum și evaluarea intervalului de abateri
ale performanței energetice a clădirii, datorate diferențelor în datele de intrare.
Există îngrijorări cu privire la calitatea generală a certificatelor de performanță energetică și la
utilizarea lor efectivă pe piață. În funcție de evaluarea reală a performanței unei clădiri și de calitatea
lucrărilor, sunt posibile variații ale datelor de intrare în raport cu situația construită. Abaterile
datorate diferențelor dintre materialele planificate și implementate sau la nivelul echipamentelor
tehnice pot compromite în mod substanțial validitatea CPE și pot dăuna reputației sale. Prin analiza
activității auditorilor energetici pentru clădiri, pe suportul unor cazuri reale, și prin identificarea
punctelor sensibile în elaborarea CPE, se poate furniza o îndrumare specializată pentru auditorii
energetici pentru clădiri (de exemplu, prin prezentarea unei liste de erori frecvente în elaborarea
CPE) și se pot formula recomandări pentru îmbunătățirea procesului de certificare energetică.

1)
Proiectul QUALICHeCK „Towards improved compliance and quality of the works for better performing buildings”
(qualicheck-platform.eu) este co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul Intelligent Energy Europe.

164
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

Lucrarea de față prezintă succint rezultatele studiului realizat în cadrul proiectului QUALICHeCK
[1] pe baza analizelor demarate în cadrul proiectului [2] și cu sprijinul Asociației Auditorilor
Energetici pentru Clădiri din România (AAECR). Studiul QUALICHeCK România [1] a investigat
calitatea și conformitatea elaborării CPE, pe baza analizei CPE primite în punctul central de
colectare și introduse în baza de date structurată, precum și pe baza analizei informațiilor din CPE
elaborate pentru 26 clădiri certificate în cursul anului 2015.

2. ANALIZA CALITATIVĂ A SISTEMULUI DE CERTIFICARE A

PERFORMANȚEI ENERGETICE A CLĂDIRILOR PRIN STUDIUL CPE DIN BAZA DE
DATE CENTRALĂ
Baza de date națională cu CPE este gestionată din anul 2008 de către INCD URBAN-INCERC (pe
baza unei prevederi ale normelor metodologice de aplicare a Legii 372/2005, în prezent abrogate).
Începând cu 2013, responsabilitatea pentru gestionarea bazei de date centrale CPE este a
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), dar sistemul de colectare a
CPE în format electronic este încă operat de către INCD URBAN-INCERC. Sistemul funcționează
manual, cu CPE trimise prin e-mail și stocate pe auditori energetici, cu transmiterea unei confirmări
de primire la recepționarea CPE. În anul 2010 a fost elaborată o structurare completă a bazei de date
și a fost definit un format electronic al CPE, de tip XML (cu descriere completă a schemei de
generare) [3] pentru a permite dezvoltarea facilă a unui sistem automat de gestiune a CPE, dar fără a
pune în vigoare acest format printr-un document oficial.
În prezent informaţiile structurate în baza de date reprezintă sub 10% din certificatele primite (în
diverse formate electronice) de la auditorii care se conformează cu prevederilor legale, respectiv în
valori absolute 37.700 certificate prelucrate din totalul de peste 400.000 CPE primite (2015),
înregistrate şi stocate în cadrul INCD URBAN-INCERC. Ritmul elaborării și transmiterii
certificatelor de performanță energetică (CPE) spre baza de date este cu mult mai mare decât
posibilitatea introducerii manuale a CPE în baza de date structurată, acesta fiind unul din
argumentele principale pentru validarea și aprobarea formatului electronic al CPE în vederea
transmiterii automate a datelor structurate către baza de date.
Analiza CPE transmise pune în evidenţă faptul că din totalul de 1600 auditori energetici pentru
clădiri (AEC) sunt activivi aproximativ 1.000 (au transmis cel puțin un CPE în format electronic
către baza de date), respectiv un procent de 62,5% din numărul AEC atestaţi de MDRAP.
140

120
100
Număr auditori energetici

80

60
40
20

0
N=1

2<N<10

11<N<20

21<N<30

31<N<40

41<N<50

51<N<60

61<N<70

71<N<80

81<N<90

91<N<100

101<N<110

111<N<120

121<N<130

131<N<140

141<N<150

151<N<175

176<N<200

201<N<300

301<N<400

401<N<500

501<N<750

N>4001
751<N<1000

1001<N<2000

2001<N<3000

3001<N<4000

Număr de CPE / auditor energetic (primite în BD)

Figura 1: Distribuția auditorilor energetici pentru clădiri în funcție de numărul de CPE elaborate

165
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

Distribuţia numărului CPE prelucrate în funcţie de aria utilă (figura 2), respectiv în raport cu
indicatorii de performanță energetică (figura 3) pune în evidenţă pe de o parte existenţa unor
certificate elaborate eronat sau pentru incinte cu suprafaţă utilă foarte redusă si, pe de altă parte,
existența unor valori puţin plauzibile în condiţiile climatice şi de realizare a clădirilor din România.
Astfel, pentru nouă certificate din cele analizate suprafaţa utilă este declarată zero, în timp ce 1% din
certificatele introduse în baza de date au valoarea PEC încălzire sub 25 kWh/m²an, iar 1,3% din
CPE au valoarea consumului pentru asigurarea apei calde de consum sub 1 kWh/m2an.
18.000
15.985
16.000
14.000 12.669
12.000
10.000
8.000
6.000 4.935
4.000 9 CPE cu Au=0
1.845
2.000 1.086 691
15 7 38 78 400
0

100 - 150

150 - 250

250 - 500
<5

10 - 15

15 - 20

20 - 25

25 - 50

> 500
5 - 10

50 - 100

Arie utilă, AU [m²]

Figura 2: Distribuția numărului de CPE în funcție de aria utilă a spațiului încălzit (37.700 CPE)

18.000
Numar CPE în funcție de q_înc [kWh/m²an] 18.000 Numar CPE în funcție de q_acm [kWh/m²an]
16.000
13.559 16.000 14.222
14.000
14.000
12.000 10.230
9.431 12.000
10.000
10.000
11 % dinCPE
8.000 7.993
8.000
6.000 5.657
1 % din CPE 6.000
1,3 % 3.542
4.000 2.500 4.000
1.437 1.941 2.173
2.000 248 2.000 468 244 314 1.036
29 8 24 71 212 159
0 0
100 - 150

150 - 250

250 - 500
10 - 15

15 - 20

20 - 25

25 - 50

> 500
<5

5 - 10

50 - 100

100 - 150
1-5

10 - 20

20 - 30

30 - 40

40 - 50

50 - 75

> 150
<1

5 - 10

75 - 100

450 Numar CPE în funcție de q_il [kWh/m²an]

394 Numar CPE în funcție de q_rac [kWh/m²an]
400 19.621
20.000
350
293
300 259 15.000
250
200 175
75 EPCs< 1
171 10.000
>40 x 2,5 ? 64 EPCs = 0
150 121 110 5.119 4.576
95 5.000
100 61 49 52 2.509 3.243
50 194 822 540 657 228 240
0
0
10 - 12,5

12,5 - 15

15 - 20

20 - 25

25 - 30

30 - 40

40 - 50
<5

5 - 7,5

7,5 - 10

> 50
10 - 15

15 - 20

20 - 25

25 - 30

30 - 35

35 - 40

40 - 45

45 - 50
<5

5 - 10

> 50

Figura 3: Analiza calitativă a CPE din baza de date – evidențiere valori cu plauzibilitate redusă

166
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

În urma analizei realizate au fost semnalate probleme legate de imposibilitatea identificării spaţiului
certificat (informaţii incomplete privind adresa clădirii sau a apartamentului care face obiectul CPE),
rezultate sintetizate în tabelul 1 (37.700 certificate prelucrate). Este important de menționat că 2,4%
din AEC al căror certificate au fost preluate în baza de date înregistrează 56% din erorile de
completare a adresei, cu implicaţii în posibilitatea identificării clădirilor.

Tabelul 1: Probleme frecvente identificate în completarea certificatelor de performanţă energetică

Nr. CPE
Problema identificată
analizate
CPE fara denumire strada 161
CPE fara nr. strada 3.858
CPE cu nume strada, dar fara nr. și bloc 980
CPE apartament fara nr. apartament 165
CPE cu/fara adresa postala, dar fara LOCALITATE 115
CPE cu/fara adresa postala, dar fara JUDET 41
CPE apartament fara specificare AMPLASARE 81
CPE apartament fara specificare ORIENTARE 347
CPE fara specificarea metodei de calcul utilizate (apartamente) 1.907
CPE fara specificarea anului constructiei 336

Rezultatele obţinute în cadrul analizei au condus la identificarea unor erori frecvente (figura 4) care
apar în procesul de certificare energetică a clădirilor, fiind clasificate după gravitatea acestora (G -
erori grave, care pun sub semnul întrebării modul de realizare al certificatului sau conduc la
imposibilitatea identificării clădirii, M - erori cu gravitate medie, m – erori minore). Principalele
erori frecvente identificate pot fundamenta scheme de stimulare sau de penalizare a auditorilor
energetici, iar înțelegerea acestora poate contribui la creşterea calităţii activităţii AEC.

Înregistrare CPE:

Lipsă număr înregistrare, neconcordanțe (în CPE sau între CPE și anexa) - G,

Eliberare/înregistrare CPE pentru propunere de reabilitare clădire - M,

Transmitere incompletă a CPE - G,

Elaborare CPE pentru clădiri / unități de clădire care nu intră sub incidența
L.372/2005 (ex. garaj, bucătărie, balcon) - m ( M),

Indicatori de performanță energetică:

Lipsă date consumuri (de ex. pentru iluminat, acm), emisii CO2 - G,

Consumul total nu este egal cu suma consumurilor - G,

Necorelări între consumuri, penalizări și nota energetică - G,

Valori neplauzibile (CPE fără program de calcul) - G,

Valori neplauzibile (CPE cu program de calcul) - M  sesizare furnizor SW,

Anexă și recomandări:

Lipsă date relevante (de ex. arii și rezistențe termice anvelopă) - G,

Informații contradictorii între recomandări și date tehnice c-ție / instalație - G.

Figura 4: Analiza CPE trimise către BD – aprecieri calitative (G, M, m)

167
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

3. ANALIZA CPE PRIN INVESTIGARE PE TEREN ȘI RECALCULAREA

INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ ENERGETICĂ
Ținând seama de rezultatele analizei prezentate anterior, în contextul necesității îndrumării
auditorilor energetici pentru clădiri (AEC) ale căror greșeli nu sunt făcute cu intenție, a fost realizat,
cu sprijinul Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR), un studiu având
ca scop principal îmbunătățirea nivelului profesional al AEC, prin:
 analiza calitativă a certificatelor de performanță elaborate de AEC,
 verificarea corectitudinii datelor primare în raport cu situația reală din teren și analiza
plauzibilității indicatorilor de performanță energetică,
 informarea AEC cu privire la greșelile frecvente și definirea de propuneri de
îmbunătățire a activității AEC.
Au fost selectate peste 40 clădiri certificate de către AEC cu cel mai mare număr de CPE elaborate
(trimise către baza de date), dintre care în final au fost analizate 26 prin verificarea datelor de intrare
și a rezultatelor pe teren. Deși studiul demarat a fost conceput ca o evaluare colegială în condiții
predefinite de confidențialitate și imparțialitate (si nu ca un control legal), nu toți AEC ale căror
CPE au fost incluse în studiu ca propunere de verificare și-au dat acordul pentru a furniza date și de
a sprijini accesul la clădirea certificată. Pentru facilitarea analizei a fost elaborată o procedură care
să permită verificarea corectitudinii datelor primare în raport cu situația reală din teren și analiza
plauzibilității indicatorilor de performanță energetică. Scopul procedurii este de a oferi auditorilor
energetici pentru clădiri (AEC) care efectueaza verificarea CPE elaborate de alți AEC o serie de
indicații și pași procedurali pentru verificarea conformității CPE analizate cu reglementările în
vigoare și cu situația din teren. Verificările au fost efectuate în condițiile respectării codului de
conduită al AEC, cu păstrarea confidențialității informațiilor furnizate sau produse în cadrul echipei
de lucru la studiul privind analiza calității CPE, scopul verificărilor fiind acela de a identifica
greșelile realizate în elaborarea CPE și informarea AEC și altor părți interesate, într-o forma neutră
și nepersonalizată, în vederea îmbunătățirii activității viitoare de certificare a performanțelor
energetice ale clădirilor.
Procedura elaborată descrie pașii de urmat în efectuarea verificarilor, de la primirea CPE de
verificat, identificarea clădirii pe teren și explorarea condițiilor de acces pentru analiza termo-
energetică a clădirii (inclusiv contactarea proprietarului/locatarului pentru programarea unei vizite la
clădire), efectuarea vizitei pe teren pentru culegerea datelor și completarea unei prime fișe de
verificare; culegerea datelor din documentația disponibilă și din teren, calcularea indicatorilor de
performanță termică și energetică a componentelor clădirii și a clădirii în ansamblu și completarea
unui nou CPE; completarea unei a doua fișe de verificare (detaliată) și evaluarea abaterilor valorilor
înscrise în CPE față de situația din teren, cu specificarea condițiilor evaluate și observații privind
abaterile constatate; centralizarea rezultatelor și a informațiilor aferente și redactarea concluziilor.
Clădirile selectate pentru realizarea verificărilor pe teren sunt în totalitate clădiri cu destinația de
locuit (clădiri de tip locuință individuală sau clădiri colective de tip bloc de locuințe) și acoperă toate
zonele climatice conform SR 1907-1:1997, respectiv toate clasele energetice și scopurile pentru care
se elaborează CPE. Rezultatele principale ale studiului efectuat pe suportul celor 26 clădiri sunt
prezentate în cele ce urmează.
Adresa clădirii certificate, așa cum este prezentată în cadrul CPE permite în general identificarea
corectă a obiectivului CPE, însă în niciunul din cele 26 cazuri analizate nu este indicat codul poștal

168
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

în adresă (mai puțin de jumătate din CPE analizate au trecut codul postal în câmpurile prevăzute
pentru numărul de înregistrare, unul dintre codurile poștale fiind greșit), iar în 2 cazuri nu este
indicat județul. La unul dintre CPE adresa este scrisă greșit (‘nr. 18’ în loc de ‘nr. 1B’) conducând la
confuzie în identificarea obiectivului CPE. La niciunul dintre CPE analizate prin verificare pe teren
nu există suspiciuni că nu s-a efectuat inspectia in-situ a cladirii de către AEC care a elaborat CPE.
Unul dintre CPE analizate a fost elaborat pe baza documentației tehnice fără ca obiectivul (clădirea)
să existe în realitate, CPE fiind solicitat la documentația pentru autorizarea lucrărilor de construcție
(clădirea nefiind construită ulterior). Acest fapt arată o interpretarea eronată a cadrului legal privind
performanța energetică a clădirilor și din pacate nu este unul singular.
La 11,5% din CPE coeficienții de penalizare nu sunt calculați corect, adică nu există corelare totală
între valoarea coeficienților de penalizare parțială și textul prezentat. De asemenea, coeficienții
parțali de penalizare sunt acordați corect în doar 77% din cazuri, iar coeficientul total de penalizare
este incorect în mai mult de 50% din situații. Aceste neconcordanțe afectează nota energetică
acordată clădirii certificate și denotă neînțelegerea în aplicare a unui sistem simplu de evaluare a
stării clădirii din punct de vedere al utilizării raționale a energiei.
Peste 30% din CPE analizate nu conțin într-o formă explicită recomandările auditorului energetic
privind imbunatatirea performantei energetice a cladirii și reducerea costurilor cu energia pe termen
mediu. La 35% din CPE calitatea recomandărilor nu este suficientă pentru a servi beneficiarului în
înțelegerea soluțiilor pe care le poate aplica (nu sunt detaliate).
Abaterile la aria utilă a spațiului încălzit la clădirile analizate sunt puse în evidență în 10 cazuri,
diferențele observate în teren față de valorile din CPE fiind cuprinse între 0.2% și 63%, cu 5 cazuri
de eroare negativă (aria din CPE este mai mare decât cea observată pe teren) și 5 cazuri cu eroare
pozitivă (a se vedea figura 5). În ceea ce privește volumul încălzit, erorile maxime observate sunt
mai mari și sunt datorate în principal greșelilor la considerarea înălțimii spațiilor încălzite. Pentru
valorile maxime ale abaterilor la aria utilă, explicația este legată de considerarea ariilor fie conform
documentației cadastrale (care conține și spații neîncălzite), fie din documentația tehnică pentru
autorizarea construcției (în care sunt cuprinse și valorile aferente altor clădiri în cazul extinderii).

Figura 5: Abateri la considerarea ariei utile a spațiului încălzit (condiționat)

Diferențele constatate la evaluarea caracteristicilor de transfer de căldură ale anvelopei clădirii (arii
de transfer de căldură și rezistențe termice corectate) variază într-un domeniu larg, cu implicații

169
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

asupra valorilor calculate ale necesarului de energie pentru încălzirea spațiilor. Au fost identificate
cazuri în care elemente de construcție nu au fost luate în considerare sau în care elementele de
construcție vitrate nu au fost scăzute din aria fațadei (pentru a se evidenția aria pereților exteriori
opaci), respectiv un caz în care în aria anvelopei a fost inclusă aria planșeului peste subsol deși
spațiile de la parter (spații comerciale) nu au fost incluse în spațiul încălzit din CPE (spațiul încălzit
al clădirii certificate este amplasat peste un spațiu încălzit). Abaterile în cazul ariei anvelopei
termice se situează între 0,2% și 46,2% față de valoarea identificată pe teren (figura 6).

Figura 6: Abateri la calculul ariei anvelopei (aria de transfer termic)

Din punct de vedere al rezistențelor termice corectate (cu efectul punților termice – figura 5),
diferențele sunt cuprinse în intervalul de la -0,895 m²K/W până la 0,624 m²K/W și reflectă pe de o
parte utilizarea unor valori nejustificabile ale conductivității termice sau grosimii stratului
termoizolant și pe de altă parte un calcul neadecvat al influenței punților termice.

Figura 7: Abateri la calculul rezistenței termice corectate medii a anvelopei clădirii

Figurile de la 8 până la 11 prezintă situația comparativă a consumurilor de energie pentru încălzire

(figura 8), apă caldă de consum menajer (figura 9), iluminat artificial (figura 10) și total (figura 11)
conform calculelor efectuate la elaborarea CPE și în urma reanalizării performanței energetice,
împreună cu abaterile constatate pentru fiecare din cele 26 clădiri incluse în studiu.
Pentru 21 din cele 26 clădiri analizate, abaterile observate la consumul de energie pentru încălzirea
spațiilor, raportate la valorile recalculate în urma analizei din teren, sunt mai mari de ± 5%, iar în 17
cazuri abaterile sunt peste ±10%.

170
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

Figura 8: Abateri la calculul consumului specific mediu anual de energie pentru încălzire al clădirii

Figura 9: Abateri la considerarea numărului de persoane pentru determinarea consumului a.c.m.

Figura 10: Abateri la calculul consumului specific mediu anual de energie pentru iluminat al clădirii

171
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

Din punct de vedere al abaterilor la evaluarea consumului specific de energie pentru

prepararea/utilizarea apei calde de consum menajer (a.c.m.), diferențele constatate sunt mai mari de
± 10% în 17 din cele 26 cazuri incluse în studiu. Aceste diferențe provin fie din considerarea unui
număr diferit de persoane în clădire, fie din parametrii utilizați în calcule (consum specific de apă,
temperaturi de utilizare/peparare etc.).
Analiza consumurilor de energie pentru iluminat (figura 12) a evidențiat abateri mai mari decât
± 5% în 17 cazuri din 26, respectiv diferențe peste ±10% în 13 cazuri. Din punct de vedere al
iluminatului artificial, diferențele relative sunt mari, însă acestea sunt raportate la valori reduse în
raport cu celelalte consumuri specifice și nu afectează decât în mică măsură performanța energetică
totală.
Abaterile la evaluarea consumului specific total anual de energie al clădirilor analizate sunt peste
± 5% în 18 cazuri din CPE analizate (figura 11), în cazul a 15 clădiri diferența fiind peste ±10%.

Figura 11: Abateri la calculul consumului specific mediu total anual de energie al clădirii

Figura 12: Abateri la calculul indicelui de emisii echivalent CO2 al clădirii

Abaterile constatate la recalcularea indicatorului de emisii echivalente de CO2 (figura 12) nu se
corelează exact cu cele observate la recalcularea consumului total de energie. Acest lucru ar putea fi
explicat, în general, prin abaterile diferite observate la utilități energetice diferite (energie termică

172
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

pentru încălzirea spațiilor, pentru preparare apă caldă menajeră și pentru iluminat), dar și prin
utilizarea de factori de transformare eronați pentru diferiți agenți energetici.
Abaterile indicatorilor de performanță energetică observate la recalcularea CPE analizate nu sunt de
neglijat în cele mai multe cazuri, iar în aproape 40% din eșantionul considerat (26 clădiri)
diferențele conduc la schimbarea clasei energetice. Acest lucru a fost observat la 50% din CPE
pentru consumul de energie pentru încălzirea spațiului (figura 13). Cu toate că acest lucru este critic
pentru fiabilitatea (și, implicit, pentru acceptarea și construirea încrederii CPE pe piață), abaterile
constatate sunt generate nu numai de diferențele la nivelul datelor de intrare, dar și de diferențele în
instrumentele software utilizate în elaborarea și recalcularea CPE (erori în metoda utilizată și
algoritmul implementat) și în utilizarea acestor instrumente (erori de utilizare de către auditori). Este
dificil să se facă distincția între diferitele cauze ale erorilor și, în măsura în care nu există nici o
procedură de validare clară pentru toate instrumentele software, nu se poate afirma că toate abaterile
constatate sunt probleme legate de neconformitate.

Figura 13: CPE (% din eșantion studiu) la care abaterea conduce la modificarea clasificării energetice

Cu toate acestea, principalele cauze ale acestor abateri provin din nerespectarea regulilor de definire
și de calculare a datelor de intrare și de întocmire a CPE. Au fost identificate neconformități în
definirea spațiului condiționat și în calcularea ariei utile, în luarea în considerare a datelor de intrare
pentru ferestre și straturi de izolație termică, în introducerea datelor geometrice sau inexactități în
ceea ce privește actualizările în urma modificărilor din documentația de proiectare.

4. CONCLUZII
Analizele efectuate [1], [2] au scos în evidență pe de o parte erori în aplicarea cadrului de
reglementări din domeniul performanței energetice a clădirilor (cu referire la sistemul de certificare
energetică) și, pe de altă parte, deficiențe ale metodologiei de calcul al performanței energetice a
clădirilor care, în lipsa unui sistem de validare a instrumentelor de calcul existente pe piață (pentru
clădiri), poate conduce la diferențe care depășesc o clasă energetică permițând astfel evaluarea
arbitrară a performanței energetice a clădirii analizate.
Rezultatele analizei pot fi actualizate prin reluarea studiului pe un număr mai mare de clădiri, însă
aspectele evidențiate deja prin analiza calitativă a CPE din baza de date și prin verificarea pe teren a
celor 26 CPE sunt suficiente pentru semnalarea greșelilor frecvente făcute în aplicarea sistemului de
certificare energetică a clădirilor. Informarea auditorilor energetici pentru clădiri cu privire la aceste

173
 A X-a Conferință Națională a AAECR – 13 Mai 2016, Constanța
Eficiența Energetică în clădiri. Realități românești 2016 și Perspective 2030

aspecte este un pas necesar în vederea îmbunătățirii activității curente a acestora. În paralel cu
aceasta, asociațiile profesionale ar trebui să asigure o activitate continuă de consultanță și îndrumare
a membrilor precum și de organizare a unor cursuri de perfecționare (de scurtă durată). Astfel de
sesiuni de pregătire ar trebui să fie incluse în cerințele de formare profesională continuă pentru
prelungirea dreptului de practică al AEC.
Este necesară definirea de penalizări sau sancțiuni în funcție de gravitatea erorilor relevate de
verificarea calculelor indicatorilor de performanță din CPE și în raport cu situația din teren astfel
încât să se asigure că sancțiunile sunt eficiente, proporționale și cu efect de descurajare. În acest
sens, în cadrul aplicării controlului statului trebuie să se asigure:
 Îndrumare pentru experții ale căror greșeli nu sunt făcute cu intenție;
 Avertizare în cazul greșelilor minore (abatere <5%);
 Sancționarea greșelilor majore;
 Verificarea altor CPE ale experților care fac greșeli;
 Suspendarea atestării – doar în cazul abaterilor severe și repetate: impactul
suspendării este mare.
În paralel cu activitatea de îndrumare a AEC, controlul statului cu privire la aplicarea sistemului de
certificare energetică (prin Inspectoratul de Stat în Construcții) trebuie să fie exercitat în mod
continuu și susținut prin implicarea specialiștilor cu experiență, în condiții de imparțialitate și prin
utilizarea de instrumente validate care să faciliteze activitățile de verificare tehnică a CPE.
Fișele de verificare elaborate [1] pot fi adaptate și pentru clădiri cu altă destinație, respectiv pentru
CPE de apartament și pot servi ca bază de lucru pentru realizarea verificărilor tehnice în cadrul
aplicării controlului statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanța
energetică a clădirilor și inspecția sistemelor de încălzire/climatizare.

Mulțumiri auditorilor energetici pentru clădiri care au participat în mod voluntar la exercițiul de
evaluare colegială care a permis efectuarea studiului prezentat în această lucrare precum și
conducerii AAECR pentru implicare și pentru sprijinul acordat.

Bibliografie
[1] Petran H. ş.a. Romania - Assessment of Quality and Compliance in the Certification of
Energy Performance of Buildings. QUALICHeCK Study (2016),
qualicheck-platform.eu
[2] Petcu C., Petran H. Sistem de management al consumului de energie în clădirile de locuit pentru
aplicarea directivei 2006/32/CE privind eficienţa energetică la utilizatorii
finali, Faza 19, Proiect PN 09 – 14 03 03 (2015)
[3] Constantinescu D., Compartiment de performanţă energetică a clădirilor, colectare de date şi
Petran H. ş.a. raportare , contr. 420 / 2009 MDRT-INCERC, Faza 6 (2010)
[4] Constantinescu D., Performanţa energetică a clădirilor noi şi existente. Aplicaţii, ISBN 978-973-
Petran H., Petcu C. 1884-892-2, Ed. Universitară Ion Mincu, Bucureşti (2009)
[5] * * * Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – indicativ
Mc 001-2006, cu modificările și completările ulterioare.

174