Sunteți pe pagina 1din 1

DRAGONUL RĂTĂCIT

(o poveste pentru copii de Alexandru Diaconescu)

A fost odată un tânăr dragon care trăia împreună cu familia lui într-un
loc arid, dar foarte potrivit pentru ei, fiind dragoni de foc. Ţinutul unde
trăiesc dragonii de foc e deşertic, presărat cu stânci golaşe, astfel încât
aceştia pot zbura cu viteză şi vâna cu uşurinţă.
La un moment dat, el a trebuit să plece, împreună cu o parte a familiei
lui, într-o altă zonă, cu păduri dese şi râuri generoase care se varsă în cascade înspumate.
Acolo locuia o specie diferită de dragoni, mai mici, mai sprinteni şi care se descurcau cu
uşurinţă în hăţişurile pădurilor.
Dragonul nostru, provenind după cum spuneam dintr-o zonă aridă, cu teritorii largi,
avea mari dificultăţi în a se deplasa printre copaci şi a vâna, de aceea de multe ori era ţinta
glumelor celorlalţi, chiar dacă aceştia n-o făceau cu răutate. Din fericire, familia lui, fiind
alcătuită din dragoni cu experienţă, reuşea să procure toate cele necesare traiului. Dar tânărul
dragon s-a retras tot mai mult în sine, devenind un singuratic şi refuzând comunicarea cu
ceilalţi.
În comunitatea respectivă mai trăia un dragon bătrân, diferit de ceilalţi, mare, puternic
şi foarte respectat. Ceilalţi dragoni îi cereau întotdeauna ajutorul şi-i ascultau cu atenţie
sfaturile. De ceva vreme, dragonul bătrân se oprea să-l observe pe noul venit, iar într-o bună
zi, s-a apropiat de el şi i-a spus să-l urmeze.
Tânărul dragon se ţinea cu greutate după el, minunându-se cum o astfel de creatură
masivă se descurcă aşa bine prin desişul pădurii pe care o străbăteau. La un moment dat, au
ajuns la o mare cascadă ce cădea cu zgomot într-un lac întins.
Acolo, dragonul cel bătrân şi-a întins aripile, iar tânarul a remarcat cu uimire că era tot
un dragon de foc, cu aripile brăzdate de cicatrice şi solzii coloraţi în nuanţe de maro şi verde,
în loc sa fie maro şi bej, aşa cum aveau cei din neamul lui.
Dragonul cel bătrân s-a ridicat în zbor, făcându-i semn tânărului să-l urmeze. După ce
au făcut vreo două ocoluri deasupra lacului, dragonul bătrân a plonjat în apele limpezi, dar cel
tânăr nu a avut curajul să-l urmeze, apa nefiind un element familiar celor din soiul lui.
În cele din urmă, la insistenţele celui vârstnic, a intrat în apă. Primul contact a fost
neplăcut şi de-a dreptul dureros, dar de ruşine faţă de dragonul bătrân care părea chiar că se
bucură, nu a spus nimic.
Dragonul cel bătrân i-a mărturisit că şi el provenea din
acelaşi ţinut arid şi că a fost nevoit, cu multă vreme în urmă, să
plece şi să trăiască în pădure. Aici a avut de-a face cu aceleaşi
greutăţi ca şi cel tânăr, dar fiind nevoit să lupte cu ele şi să le
depăşească, a dobândit în timp noi abilităţi, pe lângă cele pe care
deja le avea.
Iar odată cu acestea, a venit şi acceptarea în noua
comunitate şi respectul celor din jur.

Tânărul dragon a învăţat că munca susţinută te face puternic dar şi că atunci când ceri
sprijin, întotdeauna se va găsi cineva să te ajute.

*
* *