Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

Cum să învățăm eficient

Ce este învățarea? Un proces prin care achiziționăm cunoștințe și abilități noi ce vor fi
reamintite și refolosite ori de câte ori avem nevoie.

Cum este reprezentată informația?

Abordarea clasică. Odată învățată, informația este reprezentată sub formă de sertare,
bibliotecă sau noi memorăm totul ca și o cameră foto/ video după care ne reamintim.
Informația este reţinută așa cum este prezentată. Spre exemplu, atunci când spun
cuvântul „cafea” la ce vă gândiți? Fiecare persoană oferă un răspuns diferit, pentru că
are o semnificație diferită. Atunci când învățăm o informație, ca de exemplu „ce
reprezintă o cafea”, o învățăm fiecare în propriul mod. Acest exemplu se aplică pentru
toate cunoștințele pe care le avem. Fiecare informație este învățată subiectiv, adică
fiecare persoană are propriile filtre de învățare și înțelegere.

Bazat pe ce am vorbit acum, o să prezint o altă metodă de organizare a informațiilor,

care se apropie mai mult de realitate. Astfel, atunci când învățăm ceva, nu învățăm
informația, nu o punem într-un sertăraș și o lăsăm acolo, după care vom deschide
sertarul și o vom refolosi când avem nevoie. La fel, nu vom vizualiza informația pur și
simplu ca pe o imagine, sau nu o vor reciti mental ca dintr-o carte.

Abordarea care se apropie de realitate. Informațiile sunt prezentate sub formă de rețea
de noduri și conexiuni. Această rețea este alcătuită din noduri conectate între ele.
Fiecare nod reprezintă o informație care este legată de altă informație. De exemplu,
care este primul cuvânt care vă vine în minte când spun mătură? De obicei, mătura și
fărașul sunt două informații diferite, adică noduri, care sunt foarte bine reprezentate în
minte și sunt legate între ele. Atunci când este activat un nod, se activează și celălalt
dacă există o conexiune puternică între ele.

Ce putem face să îmbunătățim conexiunile? Cum să învățăm mai bine? Atunci când
învățați o informație nouă, legați-o de o altă informație care a fost învățată anterior. De
exemplu trebuie să învățăm cuvântul salcilină. Nu știm ce înseamnă acesta, conform
definiției este o „substanță medicamentoasă extrasă din scoarța de salcie”. Astfel, când
învățăm acest cuvânt îl legăm de mai multe noduri precum salcie și substanță
medicamentoasă.

Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR
Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

Odată ce o nouă conexiune a fost formată, adică un nou nod de rețea, trebuie ca acesta
să fie activat cât mai des. Dacă tot ne reamintim informația ea devine tot mai accesibilă,
o putem folosi mai ușor. Dacă nu vom mai activa acel nod, acesta va dispărea. E la fel ca
atunci când cunoașteți o persoană nouă și o uitați după un timp, iar apoi faceți
cunoștință cu ea. Dacă vom mai vorbi cu acea persoană, o vom mai contacta, vom mai
avea legături cu ea, atunci vom ști cine este. Dacă ne întâlnim cu ea o singură dată și
atât, e posibil ca peste câteva zile, săptămâni sau luni să o uităm complet. La fel se
întâmplă și cu informațiile noi pe care le învățați, dacă nu mai citiți, dacă nu vă
reamintiți, dacă nu discutați, răspundeți la întrebări sau vă auto-testați, aceasta va fi
uitată.

Metacogniția. Gândește-te la ce ai învățat, după ce ai învățat ceva, gândește-te la acel

lucru, vezi ce înseamnă, dacă mai poți să legi informația de ceva. Pune cât mai multe
întrebări despre acel ceva pentru a înțelege cât mai bine și cât mai multe.

Folosește jocuri de cuvinte și acronime. De exemplu, atunci când ai învățat culorile

curcubeului, a fost mai ușor să înveţi ROGVAIV și apoi să atribui fiecărei litere o culoare.
Rogvaiv este un nod de rețea care activează mai multe noduri foarte bine conectate.
Folosiți și poezii sau cântecele atunci când vă este greu să învățați anumite informații. O
altă tehnică despre care puteți afla mai multe de pe internet este învățarea prin povești.
Formați povești cu ceea ce aveți de învățat pentru a reține mai bine informația.

Ce spun studiile:

Cercetările existente arată că uităm foarte mult, foarte repede. În câteva secunde uităm
peste 70% din informație, restul de 30% se pierde mai greu. Prin urmare, provocarea
fundamentală a învățării este de a găsi o modalitate de a întrerupe procesul uitării.

Un studiu din 1978 a arătat că tocitul sau învățarea comasată determină scoruri
superioare la teste imediate, dar duce la uitare accelerată prin comparație cu
reactualizarea. Într-un test dat după 2 zile de la primul test, cei care au repetat mecanic
au uitat 50% din ce știau la primul test, pe când cei care au exersat reamintirea pentru
aceeași perioadă de timp au uitat doar 13% din ce și-au amintit la primul test.

Studiu din 1992 a cerut studenților să citească un material. Apoi, un grup a fost testat
imediat (retenție 53%) și încă o dată după o săptămână (retenție 39%). Un alt grup a fost
testat doar după o săptămână (retenție 28%). Prin urmare, un singur test în plus a
Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR
Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

crescut performanța cu 11% la o verificare amânată cu o săptămână. Un al treilea grup a

fost testat imediat și de încă două ori, fiind apoi testați după o săptămână. Acest grup a
avut o retenție de 53% și după o săptămână, ceea ce înseamnă că mai multe sesiuni de
reactualizare sunt mai bune decât una singură, mai ales dacă aceste sesiuni sunt
spațiate în timp.

Recitire și Reactualizare

Dacă nu ai mai citit ceva de foarte mult timp, are sens să îl recitești. Dar să citești ceva
de mai multe ori consecutiv nu e cea mai bună sarcină pe care o poți adopta și care să
aducă beneficii pe termen lung. Atunci când repetăm mecanic, ajungem la o limită
superioară și nu mai putem învăța. Există în schimb, alte metode prin care se poate
depăși limita și putem reține mai multe informații. Ceea ce încerc să vă spun, conform
studiului și demonstrației pe care am făcut-o la început este că...„Repetiția nu este
mama învățăturii”. Dacă recitești un material de multe ori sau tot îl repeți verbal, nu îl
vei ține minte pe termen lung. Prezentăm mai jos diferența ditre cele două:

Recitirea dezavantaje Reamintirea avantaje

Necesită mult timp
Ții minte informația pe termen scurt
Ne mințim singuri, credem că știm doar
pentru că materialul ne este familiar. „Ahh
dar știu asta, am mai citit-o.”
Ne spune exact ce știm și ce nu știm.
Ne spune ce trebuie să învățăm.
Informațiile sunt memorate pe o perioadă
lungă de timp.

Cum să învățăm? Prin reamintire.

Vom lua diferite tehnici pe care le folosiți să vedem ce este defectuos și cum putem să le
îmbunătățim.

Repetiția.

Doar simpla repetiție reprezintă, cum am spus învățare superficială. Dacă tot repeți, o să
știi materialul mâine, poate și poimâine, dar după câteva zile vei uita mare parte din el
iar dacă ai nevoie de acea informație, va trebui să o iei de la capăt după un timp, relativ
scurt (câteva zile).

Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR
Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

Dacă alegi să repeți, deși nu îți recomand să faci asta, repetă mai spațiat. Repetă odată
la două zile,nu în fiecare zi sau de mai multe ori într-o zi. Dacă faci asta, te vei forța să
uiți și apoi să îți reamintești. Încearcă să îți reamintești ce ai învățat și apoi să recitești,
apoi repetă tot. Fă asta odată la 2 zile sau mai mult. Așa vei ține minte informația pe o
perioadă mai lungă de timp.

Citire și notițe.

De ce nu sunt eficiente: dacă doar citești și iei notițe, după care nu faci nimic alt ceva
decât să le recitești atunci tot ceea ce faci este repetiție. Iar repetiția este mama...?

Ce poți face pentru a învăța eficient. Înainte să citești, pregătește-te puțin: creează
ancore, fă încălzirea și depășește inerția. Cum fac asta? Citește întâi cuprinsul, prefața
cărții, abstractul, pentru a-ți face o idee despre ce vei citi. Apoi răsfoiește cartea, citește
capitolele și subcapitolele, să vezi despre ce e vorba și cum e organizată cartea. Înainte
să citești primul capitol, citește toate subcapitolele acestuia și primele două propoziții
de la început sau subtitlurile. Dacă faci toate acestea îți vei face o imagine mintală cu
ceea ce vei citi, vei avea o logică, atunci când vei citi vei ști ce urmează, cum e organizată
informația și totodată vei organiza mai bine informația când o înveți. Pe lângă asta, când
ai făcut toate astea și citești conținutul, vei avea impresia că ai mai trecut prin el, că ai
mai citit, ți se va părea familiar și va fi mai ușor de realizat lectura, pentru că nu este
totul necunoscut.

În timp ce citești: notează pe o foaie toate cuvintele conceptele și ideile pe care nu le

cunoști sau sunt noi, după care caută explicații. Poți să notezi ideile principale sau
cuvintele cheie. ATENȚIE! Nu copia ceea ce scrie în carte, reformulează, scrie cu propriile
cuvinte ce ai înţeles și ți se pare important.

Cum să iei notițe

Să iei notițe te poate ajuta mult. Însă cum faci asta și ce faci cu notițele apoi, va
influența ce înveți. Atunci când luați notițe, încercați să nu scrieți după dictare și să
folosiți propriile cuvinte. După ce ați luat notițele, nu le folosiți ca pe material de citire,
încercați să vă reamintiți ce ați scris, sa reactualizați informațiile, să puneți întrebări
despre notițe de genul: Ce înseamnă asta? Care sunt ideile principale? Care sunt
termenii noi? Cum i-aș defini? Ce exemple pot da? Prima oară îți reamintești ce ai scris și

Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR
Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

apoi recitești. Totodată poți oferi exemple și completa notițele pentru a avea un
material mai bun.

Sublinierea

Poate că totul vi se pare important, dar nu este așa. Sublinierea nu este cea mai bună
metodă pe care o puteți folosi, din potrivă. De ce? Ce faceți după ce subliniați? Recitiți
ce ați subliniat sau faceți rezumat. Dacă recitiți, știți deja că nu e o metodă eficientă,
dacă rezumi, pierzi timp pentru că poți rezuma direct fără să subliniezi și rezumarea a ce
ai subliniat nu este decât o forma mai elaborată de recitire. Nu spun să nu subliniați, și
eu încă fac asta. Aveți grijă când subliniați, nu subliniați absolut tot. Dacă textul are deja
cuvinte boldate, definiții sau paragrafe, care deja sunt semnalate, nu mai trebuie să le
subliniați. În schimb, alegeți să subliniați doar ce este important, atât. Doar ce este
necesar. În principiu, ar trebui să subliniezi cam un sfert din tot materialul. Nu trebuie să
înveți foarte mult, din potrivă, trebuie să înveți foarte eficient. Dacă știi foarte bine 25%
din materie, vei fi capabil să explici restul de 50% pe baza a ceea ce știi deja. Pe lângă
asta, restul de 25% sunt informații adiționale, de nuanță, pe care le poți revizui oricând,
sau te poți documenta asupra lor. Până și cele mai importante articole de specialitate în
care totul este relevant, doar o parte trebuie știut, pentru că restul se poate explica.

Ce greșeli faceți când subliniați: subliniați tot, odată ce citiți. Pune capacul pe marker și
lasă-l pe masă. Începe să citești, citește toată pagina sau tot paragraful, încearcă să îți
dai seama ce e relevant de acolo, după ce ai terminat, subliniază doar ce este necesar.
De obicei subliniem ceva și apoi ne dăm seama că mai este o informație și mai
importantă care trebuie subliniată. După ce ai citit și ai identificat ce este necesar,
subliniază. Atunci când faci asta ține minte următoare frază „Învață ceea ce trebuie să
știi și nu ceea ce e bine să știi.” E o diferență mare între trebuie să știu și bine să știu.

Rezumarea

De ce nu este eficientă? Rezumarea dacă este realizată cu materialul în față nu este

decât o altă formă de recitire a ideilor principale. Apoi, dacă rezumăm un text și îl
recitim sau doar repetăm, nu vom avea succes mare atunci când învățăm.

Ce putem face atunci când rezumăm? Determină care sunt ideile principale și cum se
leagă între ele. Realizează conexiuni între aceste idei și cunoștințele tale mai vechi.
Atunci când faci rezumatul, nu copia textul, scrie cu propriile tale cuvinte ce înțelegi,
Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR
Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

scrie propriile definiții, extrage acele informații noi, care ți se par relevante sau pe care
nu le cunoști, după ce citești odată textul. Încearcă să faci rezumatul fără să ai textul în
față. Scrie cu propriile cuvinte tot ce îți amintești și trebuie să fie trecut în rezumat, apoi
recitește textul, vezi ce ai omis și trebuie să adaugi, după care ia textul din față și scrie
din minte toate acele completări. Fă asta până când rezumatul e complet. Dacă ai
subliniat anterior, ai grijă să fi subliniat doar ideile principale.. Atunci când scrii
rezumatul încercă să dai propriile exemple pe baza informației citite. Ține minte că e
rezumat, nu e reformulare. Din nou, nu lua toată informația, doar necesarul. Rezumatul
unei pagini trebuie să fie de un sfert de pagină, maxim o treime de pagină.

Strategii de învățare și reactualizare/ reamintire

Aceste strategii sunt cele mai bune metode pe care le puteți folosi pentru a învăța
informația pe termen lung. De ce? Pentru că așa cum am demonstrat anterior, învățarea
prin reamintire face ca informația să fie mai bine întipărită în memorie, mai bine
înțeleasă, conexiunile să fie mai puternice iar aceasta va putea fi reamintită mai ușor
când va fi nevoie.

Atunci de ce nu folosim aceste metode? Pentru că fie nu le știm, nu știm cum să le

folosim, nu știm are sunt efectele și beneficiile, necesită un efort mai mare, este mult
mai greu să învățăm așa și preferăm să facem lucrurile mai ușoare pentru a avea
rezultate imediate și nu pe termen lung, sau frica de eșec.

Auto-testarea înseamnă să înveți făcând teste individual.

Beneficiile testării: reactualizarea ajută memorarea pe termen lung, identifică ce știi și ce

nu știi (va elimina iluzia învățării), te va determina să înveți mai mult data următoare (vei
fi mai motivat, vei vedea progresul și efectele lui pe termen lung, totodată vei putea
compara rezultatele cu ceilalți colegi care învaţă prin repetiție), organizează mai bine
cunoștințele (prin testare verifici o anumită componentă informațională pe care o
situezi și organizezi într-un anumit mod, astfel îți permite să știi mai exact unde se află
acea informație, la ce folosește), va face ca informația să poată fi folosită mai bine și
repede.

Cum să te auto-testezi: flash-carduri , răspunde la întrebări, teste deja existente, cu

colegii. Pentru flash-carduri vezi Ankisrs.net

Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR
Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

Ce să fac pentru a fi eficient: nu trișa, dă răspunsul, indiferent dacă nu știi sau e greșit.
După ce oferi răspunsul, verifică. Important e să te străduiești să îți reamintești
informația. Vei vedea că pe termen lung rezultatele for fi semnificative. Încearcă să
folosești teste în care să reproduci informația, scris sau verbal, rezumat, răspuns la
propoziții. Nu folosi teste cu variante multiple de răspuns, cu adevărat și fals, pentru că
sunt mai puțin eficiente.

Elaborarea presupune să îți oferi propriile explicații. În principiu constă în oferirea

răspunsului la întrebarea „De ce?”. De ce este importantă această informație? Ce
înseamnă? De ce înseamnă asta? De ce face parte din această secțiune? De ce se
potrivește acest exemplu și celălalt nu? Dacă se leagă de ceva, de ce se leagă? De ce
este adevărat că...? Încearcă să oferi răspunsuri la întrebări de acest gen în privința
informației noi pe care o înveți. Ideea de bază este să oferi o explicație pentru un fapt
sau un fenomen, astfel informația nouă este integrată şi asociată cunoștințelor deja
existente.

Spațierea. Pentru a fi eficient pe termen lung, învață să îți planifici învățarea și să dureze
mai puțin. Să înveți bine nu înseamnă să înveți mult. Cunoaște toată lumea acel coleg
care învață foarte puțin sau nu se străduie prea mult și ia note destul de mari aproape
tot timpul? Ei bine, ideea e să înveți cât trebuie și eficient, nu mult. Dacă ai la dispoziție
8 ore să înveți în 4 zile, nu învăța tot într-o zi sau, într-o zi 6 ore şi în alta 2. Învață în
fiecare zi câte două ore. Ideea este să înveţi constant, puțin și treptat, câteva ore în
fiecare zi, nu mai mult. Ai nevoie de odihnă, ai nevoie de timp pentru a se așeza
informația, ai nevoie să uiți ca să poți reaminti.

Intercalarea înseamnă să diversifici ceea ce înveți. Învață la mai multe materii odată, mai
multe subiecte. Dacă ți-ai stabilit 3 ore să înveți într-o zi, atunci nu învăța 3 ore la o
materie, următoarea zi la alta și următoarea zi la alta. Învață timp de trei zile,în fiecare
zi, la toate materiile. În fiecare zi fă o oră la română, apoi mate, apoi biologie. Senzația
va fi neplăcută pentru că vei simți că progresezi mai greu, dar după câteva zile,
săptămâni, vei vedea că rezultatele sunt mai bune.

De ce să fac asta? Pentru că cine învață așa, învață mai greu, dar mai mult și pentru o
perioadă mai lungă de timp. Atunci când înveți intercalat, te vei forța să schimbi
domeniul, vei folosi alte informații. După ce înveți la matematică, te vei forța să înveți la
română, vei activa alte noduri de rețea pentru această materie și efortul va fi mai mare.
Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR
Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

Intercalarea se pretează foarte bine la matematică, fizică, chimie, să lucrezi mai multe
feluri de probleme o dată, care sunt diferite.

Tips & Tricks:

 Încearcă întâi să rezolvi o problemă și apoi să vezi dacă ai făcut bine. Fă asta
înainte să ți se prezinte demonstrația problemei.

 Cei care au succes în învățare sunt cei care își asumă responsabilitatea, adoptă o
strategie simplă dar disciplinată și o urmează.

 Acceptă faptul că este un proces greu, anevoios și vă te vei întâlni cu multe

obstacole.

 Folosește întrebările din manuale și răspunde la ele. Încearcă să formulezi

propriile întrebări pe baza textului.

 Când te auto-testezi, verifică ce ai greșit și ce nu pentru a vedea ce trebuie să

îmbunătățești.

 Cu cât este mai dificil procesul, cu atât este mai eficient.

 Nu pica în capcană, abține-te și continuă ce ai început. Intuiția îți va spune să

subliniezi și să înveți comasat.

 Citește bibliografia înainte de cursuri.

 Anticipează întrebările care ar putea pica la test și încearcă să le răspunzi.

 Identifică termenii pe care nu ți-i reamintești sau sunt noi și reînvață-i sau
încearcă-i să-i înțelegi.

 Fă testele din anii trecuți sau cele disponibile.

 Evită să faci multitasking.

 Învață într-un mediu în care să te simți confortabil, în care să fie liniște, să nu fie
multe lucruri care să îți distragă atenția.

Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR
Strategii de învățare eficientă pentru elevi și studenți

 Închide telefonul sau ține-l undeva pe silențios în geantă. Când înveți, înveți și
atât.

 Menține-te motivat! Amintește-ți de ce faci asta și care sunt beneficiile.

 Învață în grupuri cu colegii.

 Ia pauză și odihnește-te. Dormi! Oferă timp pentru somn pentru că vei modifica
foarte mult rezultatele învățării. Ia pauze planificate, o dată la o oră, o oră
jumătate sau maxim două.

 Înțelege ceea ce înveți. Caută etimologia cuvântului, ce presupune informația, ce

exemple poți da, cum poți folosi informația, de ce este legată. Încercă să înțelegi
cât mai bine ce înseamnă și nu învăța după cum sună sau rimează cuvântul, după
câte litere are, unde se așeaza în pagină, sau altele.

 Încearcă să menții un context similar atunci când înveți ca și atunci când mergi la
examen. Bea apă, folosește același pix, încearcă să ai aproximativ aceeași stare,
învață la masă și nu în pat, folosește cât mai multe elemente similare cu mediul.

 Emoțiile. Ai grijă la ce simți față de ce înveți, s-a dovedit că emoțiile negative tind
să faciliteze reamintirea unor întâmplări și informații de natură negativă. La fel și
pentru cele pozitive sau altele.

Tucaliuc Mihai
Student UBB, FPSE
Coordonator Training ASPR