Sunteți pe pagina 1din 50

ELECTRONICA APLICATA

Electronica analogica
Continut
• Circuite de redresare
• Stabilizatoare de tensiune
• Amplificatoare
• Amplificatoare operationale
• Oscilatoare
• Circuite de temporizare
• Filtre
Circuite de redresare
• Prin redresare energia de curent alternativ este transformată în
energie de curent continuu, asigurându-se astfel o varietate de
tensiuni pentru alimentarea circuitelor electrice şi electronice.
• Circuitele de redresare sunt cele mai vechi şi cele mai utilizate
circuite electronice
• Redresoarele pot fi:
– necomandate (redresoare cu diode)
– comandate (cu tiristoare, triacuri sau tranzistoare).
• Dupa puterea furnizata:
– de mică putere (W, kW),
– medie putere (zeci kW)
– mare putere (sute kW)..
Redresare monoalternanţă cu sarcină rezistivă
Vs

Vr

 t

Um
1
 
2 0
Um  U sin t   0,318  U m

m

• Acesta este realizat cu o diodă redresoare şi se bazează


pe proprietatea diodei de conducţie unilaterală.
• Din tensiunea alternativă din intrare dioda va conduce
spre sarcină doar alternanţa pozitivă şi pe rezistenţă vom
avea o tensiune pulsatorie cu o singură polaritate.
• Alternanţa negativă va cădea în totalitate pe diodă,
curentul prin circuit fiind practic zero.
• Randamentul unui redresor monofazat este în jur de 40%
Redresare dublă alternanţă cu sarcină rezistivă

• La redresarea dublă alternanţă cu punte sau cu priză


mediană (mai puţin în ultimul timp) valoarea medie a
tensiunii pe sarcină se dublează (0,636∙Um)
• Randamentul creşte la 81%
• Factorul de ondulaţie scade la 0,48
2 U m
• Valoarea medie a tensiunii de iesire este: U m 

 0,636  U m
Filtrarea tensiunii redresate
Vr • Timpul de conducţie (tC) al
diodelor depinde practic de
valoarea condensatorului de
filtrare.
• Pentru un riplu al tensiunii de
ieşire de 5%, 10% şi 20% din
t valoarea tensiunii redresate
timpul de conducţie al
diodelor este de aproximativ
1ms, 1,5ms şi respectiv 2ms.

Condensatorul de filtrare se I SM  (10 2 [ s ]  t C )  U S  C


poate calcula din ecuatia:
Redresoare trifazate

•Pentru redresoarele trifazate,


valoarea medie a tensiunii pe
sarcină este 0,827∙Um,
•Filtrarea se face mult mai uşor
datorită suprapunerii în timp a
semnalelor de pe cele trei faze şi a
frecvenţei fundamentalei de 150 Hz.
•Pentru redresoarele trifazate în
punte valoarea medie a tensiunii pe
sarcină creşte la 1,65∙Um
(0,955∙Ulm) iar frecvenţa
fundamentalei este de 300 Hz.
Stabilizatoare de tensiune
• Utilizare: obţinerea unei tensiuni de alimentare cu
valoare constantă (a circuitele electronice), indiferent de
variaţia tensiunii de intrare şi a curentului absorbit de
sarcină.
• Clasificare:
– stabilizatoare liniare
• stabilizatoare parametrice
• stabilizatoare prin compensare
– stabilizatoare în comutaţie (inductante sau capacitati).
• Stabilizatoarele în regim de comutaţie asigura un randament
foarte bun şi un management eficient al energiei sursei de
alimentare.
• Acum 20-25 de ani majoritatea stabilizatoarele de tensiune
erau de tip liniar si erau realizate cu componente discrete (mai
ales în România).
• Astăzi, în majoritatea cazurilor, se utilizează stabilizatoare de
tensiune integrate.
• Pentru aprecierea performanţelor stabilizatoarelor de
tensiune se definesc următorii parametri:
– factorul de stabilizare în tensiune F0,
– coeficientul de stabilizare S0 ,
– rezistenţa de ieşire R0.
Aceşti parametri sunt definiţi conform următoarelor relaţii:

 U I / U I   U I   U O 
F0    S0   R0  
  
 O O  RL ct.
U / U
 U O  RL  ct .

 O  RL ct.
I

• În relaţiile de mai sus Ui este tensiunea de intrare, UO


tensiunea de ieşire, IO curentul de sarcină iar RL
rezistenţa de sarcină.
Stabilizatoarele parametrice
• Stabilizatoarele parametrice au ca element principal de
reglaj o dioda Zener.
• Limitarea curentului se face cu un rezistor

• La proiectarea unui astfel de stabilizator se alege dioda Zener


conform tensiunii ce trebuie obţinută la ieşire si rezistorul R
• Valoarea rezistentei R se calculeaza astfel încât să se asigure pe
lângă curentul de sarcină şi curentul minim prin dioda Zener (pentru
care aceasta funcţionează în zona de stabilizare).
• O altă condiţie ce trebuie verificată este puterea disipata pe dioda
Zener (rezistenţa de sarcină este infinit şi întreg curentul generat de
sursa de alimentare circulă prin dioda Zener).
• Din cele două condiţii se determină valoarea rezistenţei serie R şi
puterea pentru care este aleasă dioda Zener.
Stabilizatoarele cu compensare
• Stabilizatoarele cu compensare au în componenţă o
referinţă de tensiune, un comparatorul sau un amplificator
de eroare, elementul de reglaj si un divizor de tensiune.
• Exemple: µA723, βA723, L200 etc.
• Există o multitudine de firme
care produc stabilizatoare de
tensiune integrate, atât
pentru tensiune pozitivă
(LM78xx) cât şi pentru
tensiune negativă (LM79xx).
• Aceste stabilizatoare
furnizează la ieşire tensiuni
pozitive şi negative de 5V,
Schema simplificată a unui stabilizator liniar
6V, 7,5V, 9V, 12V, 15V, 24V
şi au un curent de ieşire
până la 2A (LM78Sxx).
Stabilizatoare în comutaţie

• Au un randament foarte ridicat.


• Au o schemă mult mai complexă decât cele liniare.
• Stabilizatoarele în comutaţie au în componenţe bobine
(condensatoare). Dina aceasta cauză nu se găsesc în
totalitate sub formă integrată.
• In schemele de surse în comutaţie se utilizează mai
multe topologii:
– convertor coborâtor de tensiune (Step-Down Converter),
– convertor ridicător de tensiune (Step-Up Converter),
– inversor de tensiune ©,
– convertoare cu transformator de separare
• Flyback (d)
• Forward (e).
t on
U ies  U in 
t on  t off

t on  t off
U ies  U in 
t off

t on
U ies  U in 
t off

U in t on
U ies  
n t off

U in t on
U ies  
n t on  t off
• Relaţiile de determinare a tensiunii de iesire sunt
adevărate dacă nu are loc fenomenul de conducţie
întreruptă (energia înmagazinată în transformator sau
inductanţa L să nu fie suficientă pentru alimentarea
sarcini pe întreaga perioadă toff cât comutatorul SW este
deschis).
• Dacă în locul diodelor D se pun comutatoare electronice
spunem că avem convertoare sincrone. Aceasta
complică logica de comandă şi creşte preţul de cost.
• Exemple: LM2574, LM2575, LM2598, LT8640, MAX734,
MAX606/607 etc.
• Există şi stabilizatoare de tensiune în comutaţie care au
integrata si inductanta. Acestea au trei pini (ca şi
stabilizatoarele integrate liniare) si necesită (în exterior)
doar un condensator electrolitic de 100 μF.
– seria PT5100 de 1A,
– seria PT78ST100 de 1,5A,
– seria PT78HT200 de 2A
– seria PT78SR100 (tensiuni negative) de 1,5A.
• Sunt fabricate pentru tensiuni de iesire de 3,3V, 5V, 12V etc.
Stabilizatoare cu comutatie de capacitati
• Pentru inmagazinarea energiei, acest tip de surse in
comutatie folosesc condensatoare.
• Deoarece energia inmagazinata in condensatoare este
mai mica fata de cea inmagazinata in inductatante puterea
generata de acest tip de surse este mica.
• Sunt cunoscute astfel dublorul de tensiune şi inversorul.
• Exemple: MAX1044, MAX865, MAX665, ICL7660, TC962,
TC7662, MAX619 şi binecunoscutul circuit MAX232.
• Circuitul MAX232 realizează dublarea tensiunii de
alimentare de 5V şi inversarea tensiunii astfel obţinute,
utilizând 2 condensatoare, generând în ieşire două
tensiuni de 10V şi respectiv -10V. Aceste tensiuni sunt
utilizate pentru transmisia serială conform standardului
RS232.
• În circuitele integrate enumerate mai sus redresarea se
face cu tranzistoare MOS astfel încât căderea de tensiune
este mult mai mică decât în cazul în care s-ar utiliza diode
(apropiată de zero fără sarcină).
Amplificatoare
• Amplificatoarele electronice furnizează la ieşire un semnal de
aceeaşi formă cu semnalul de intrare, dar de putere mult mai
mare.
• Puterea generată în ieşire este preluată de la sursele de
alimentare.
• O altă parte din energia preluată de la sursele de alimentare se
pierde sub formă de căldură.
• Există mai multe categorii de amplificatoare (în funcţie de parametrii
semnalelor amplificate şi schema de amplificare utilizată):
– amplificatoare de curent continuu / curent alternativ,
– amplificatoare de audiofrecvenţă / înaltă frecvenţă/ ultraînaltă
frecvenţă,
– amplificatoare de bandă îngustă / bandă largă,
– amplificatoare de semnal mic,
– amplificatoare de tensiune/ curent,
– amplificatoare trans-impedanţă / trans-admitanţă,
– amplificatoare de sarcină,
– amplificatoare izolate,
– amplificatoare cu modulare-demodulare,
– amplificare în clasă A, în clasă AB, în clasă B, în clasă C / D / E etc.
• Pentru amplificatoare se definesc o serie de parametrii
dintre care cel mai important este amplificare, astfel avem:
– amplificare în tensiune
AU  U O / U I
– amplificarea în curent AI  I O / I I
– amplificarea în putere
AP  PO / PI
– amplificarea transimpedanţă AV / I  U O / I I
– amplificarea transadmitanţă
AV / I  U O / I I
• Deoarece semnalele sunt caracterizate atât de amplitudine cât şi de
fază (mărimi fazoriale) amplificările se definesc în complex.
• Amplificarea în tensiune, amplificarea în curent şi amplificarea în
putere sunt adimensionale şi se pot măsoara si în decibeli [dB].
• Amplificarea transimpedanţă se măsoară în Ω iar transadmitanţă în S.
• Belul este logaritmul zecimal al raportului dintre semnalul de ieşire şi
cel de intrare (dacă au aceeaşi unitate de măsură).
• În practică se utilizează decibelul [dB] si se folosesc relatiile:

AV  20  lg U O / U I  AI  20  lg I O / I I  AP  10  lg PO / PI 
A
Ao
0,707.Ao

f1 f2 f
• Distorsiuni. Comparativ cu amplificatoarele ideale, la cele reale
semnalul de ieşire nu este o reproducere fidelă a semnalului de
intrare (multiplicat cu un factor de amplificare). Spunem astfel că
semnalul de ieşire este distorsionat faţă de cel de intrare.
• Se definesc două categorii de distorsiuni şi anume:
– distorsiuni neliniare care apar cu precădere la amplificatoarele
de semnal mare
– distorsiuni liniare care apar datorită amplificării diferită a
componentelor spectrale Distorsiunile neliniare pot fi apreciate
prin coeficientul de distorsiuni neliniare definit de relaţia:
P2  P3  ....  Pn
KF 
P1
unde P1 este puterea corespunzătoare fundamentalei iar P2 ... Pn
sunt puterile corespunzătoare armonicelor.
• În practică aprecierea distorsiunilor unui amplificator se face
prin amplificarea unui semnal sinusoidal pur şi analiza
spectrală a semnalului din ieşire.
• Se acceptă distorsiuni de 0,01-0,05% pentru aparate de
măsură şi control, de 1.5% pentru radiocomunicaţii şi de 5-
15% pentru telefonie.
• Randamentul este definit ca puterea utilă PU raportat la
puterea absorbită de la sursă PS.
  PU / PS
• Amplificatoarele în clasă A au randamentul cel mai
scăzut (sub 50%) în timp ce amplificatoarele în clasă D
au un randament apropiat de unitate.
• Alţi parametri importanţi ai amplificatoarelor:
– domeniul tensiunilor de intrare,
– tensiunea diferenţială de intrare,
– tensiunea de mod comun, curenţii de intrare,
– impedanţa de intrare,
– domeniul tensiunilor de ieşire, curentul de ieşire maxim,
– impedanţa de ieşire,
– puterea de ieşire,
– domeniul tensiunilor de alimentare etc.
Reacţia în amplificatoare
• Schema bloc a unui amplificator cu reacţie este prezentată
mai jos.

• Amplificatorul de bază are amplificarea a iar reţeaua de


reacţie are funcţia de transfer r.
• Se poate scrie următoarea relaţie pentru semnalul de ieşire,
ţinând cont de elementele schemei:
a
XO   XI
1 a  r
• Amplificarea globală este dată de relaţia:
a
A
1 a  r
• În funcţie de semnul semnalului de reacţie în comparaţie
cu semnalul de intrare avem următoarele situaţii.
– Dacă semnalul de reacţie este de semn opus celui de intrare
avem reacţie negativă
– În cazul în care semnalul de reacţie are acelaşi semn cu cel de
intrare avem reacţie pozitivă.
• În cadrul reacţiei pozitive avem:
– amplificator cu reacţie pozitivă dacă produsul <1,
– oscilator dacă =1,
– comparator dacă >1.
• În cazul amplificatoarelor cu reacţie negativă puternică
(r<<a) putem trage următoarele concluzii cu privire la
parametrii acestora:
– amplificarea globală este egală cu 1/r şi este independentă de a,
– distorsiunile se reduc, chiar în condiţiile în care amplificatorul de
bază are o comportare neliniară,
– banda de amplificare creşte,
– impedanţa de intrare şi ieşire se modifică (modificarea depinde
de tipul conexiunilor de intrare şi ieşire)
– în majoritatea cazurilor impedanţa de intrare creşte iar
impedanţa de ieşire scade, apropiind amplificatorul de unul ideal.
Amplificatoare operaţionale
• Amplificatorul operaţional (AO) este un caz particular de
amplificator, care a cunoscut o răspândire foarte mare
datorită facilităţilor ce le ofera.
• AO au simplificat foarte mult proiectarea circuitelor de
amplificare, operaţie greoaie dacă s-ar implementa cu
componente discrete.
• Amplificatoarele operaţionale au un domeniu de utilizare
extrem de larg, de la amplificarea semnalelor de ordinul
μV, până la amplificatoare de putere, în practic toate
domeniile de activitate. Sunt folosite pentru amplificarea
semnalelor de curent continuu până la amplificarea
semnalelor cu frecvenţă de ordinul GHz.
• Preţul AO este în concordanţă cu parametrii acestuia,
pentru cele uzuale preţurile fiind extrem de mici
• AO are:
– doi pini de intrare: + (semnalul de ieşire are aceiaşi variaţie cu
cel aplicat pe această intrare) numit şi intrare neinversoare şi -
(semnalul de ieşire are variaţie de semn contrar cu cel aplicat pe
această intrare) numit intrare inversoare,
– un pin de ieşire
– doi pini pentru alimentarea amplificatorului (VCC sau VDD
pentru tensiunea pozitivă şi GND sau VEE pentru tensiunea
negativă).
• Un AO poate avea pini suplimentari pentru:
– compensarea tensiunii de offset,
– pentru compensarea în frecvenţă
– sensing pentru reacţie negativă direct de pe sarcină (în cazul
amplificatoarelor de mare precizie)
Caracteristici pentru un AO ideal

• amplificarea în buclă deschisă - ∞,


• tensiunea de ofset -0V,
• impedanţa de intrare – ∞,
• rezistenţa de ieşire 0Ω,
• curenţii de intrare – 0A,
• diferenţa dintre cei doi curenţi de intrare – 0A,
• tensiunea de intrare diferenţială – 0V,
• banda de frecvenţă în buclă deschisă – ∞,
• rejecţia surselor de alimentare – ∞,
• rejecţia de mod comun – ∞,
• domeniul tensiunii de ieşire este cuprins între tensiunile
de alimentare.
Caracteristici pentru un AO real

• amplificarea în buclă deschisă: 200000 ÷ 500000,


• tensiunea de ofest: 20μV ÷ 1mV,
• variatia tensiunii de ofset cu temperatura 0,2μV ÷ 100μV
• curenţii de intrare: 100pA ÷ 1uA,
• diferenţa dintre curenţii de polarizare: 10pA ÷ 100nA,
• banda de frecvenţă ( buclă deschisă): 1Hz ÷ 1MHz,
• tensiunea de ieşire mai mică cu 1,5V÷3V decât domeniul
tensiunilor de alimentare,
• rejecţia tensiunilor de alimentare 90÷120dB,
• rejecţia de mod comun 100÷130dB etc.
Scheme tipice cu AO
• Circuitul inversor R2
Uout    Uin
R1

• Circuitul neinversor 
Uout  1 
R2 
  Uin
 R1 

• Circuitul sumator
Uout  Uin1  Uin2 
R2
R1

• Circuitul diferential Uout  Uin2  Uin1 


R2
R1

• Circuitul repetor Uout  Uin


Scheme
de
intrare
Scheme de
iesire
Caracteristicile unor amplificatoare operaţionale

Tip VOF IIN Ao / CI SR [V/μs] Capsulă


LM741 2mV 80nA 1 0,5V DIP8
LM324 2 mV 20nA 4 0,4 DIP14
LM358 2 mV 20nA 2 0,4V DIP8
OPA177 25μV 0,5nA 1 0,3 DIP8
TLC274 0,9 mV 40pA 4 340kHz DIP14
TL064 3 mV 30pA 4 3,5 DIP14
OP07 74μV 1,2nA 1 0,3 DIP8
LT1013 200 μV 15nA 2 0,4 DIP8
LT1014 200 μV 15nA 4 0,4 DIP14
LTC1051CN 200 μV 15pA 2 4 DIP8
Comparatoare analogice
• Comparatoarele analogice
realizează compararea unor
semnale analogice şi generează în
ieşire un semnal digital (două stări –
0 si 1 logic sau L si H).

•Un amplificator operaţional fără reacţie negativă reprezintă


practic un comparator(comparatoarele au în mare aceeaşi
schemă cu AO).
•Există comparatoare la care ieşirea este axată faţă de masă.
Acestea au ieşirea în gol (open collector sau open drain). Pot
genera în ieşire doar starea 0 logic.
•Dacă tensiunea de intrare are o valoare apropiată de tensiunea
de referinţă, zgomotele ar putea modifica pentru un timp ieşirea
comparatorului. Prevenirea oscilaţiilor se face prin reacţie
pozitivă, caz în care avem comparatoare cu histerezis (trigger-
Schmitt).
Comparatoare cu histerezis
inversor (a) si neinversor (b)

• Pragurile de comutatie pentru cele doua scheme:


Vref  R1  R 2   VOL  R1
Vref  R 2  VOH  R1 U PH 
U PH  R2
R1  R 2

Vref  R 2  VOL  R1 Vref  R1  R 2   VOH  R1


U PL  U PL 
R1  R 2 R2
Caracteristici ale unor comparatoare

Tip Comparator /CI IIN tcom Capsulă

LM311 1 100nA 200ns DIP8


LM293 2 25nA 300ns DIP8
LM239N 4 25nA 300ns DIP14
LT1011 1 20nA 150ns DIP8
LT1721 4 600nA 4,5n SO16
LM319 2 150nA 80ns DIP14
TLC372CP 2 5pA 200ns DIP8
TLC374CP 4 5pA 200ns DIP14
MAX932CPA 2 20pA 4÷12μs DIP8
MAX934CPA 4 20pA 4÷12μs DIP14
Oscilatoare şi circuite de temporizare
• Oscilatorul este în esenţă un amplificator cu reacţie
pozitivă ce generează un semnal de ieşire periodic.
• În funcţie de semnalul de ieşire există două tipuri de
oscilatoare şi anume: oscilatoare sinusoidale şi
nesinusoidale.
• La oscilatoarele sinusoidale semnalul de ieşire are forma
de undă sinusoidală iar la cele nesinusoidale forma de
undă este, de obicei, dreptunghiulară.
• Pentru ca un circuit cu reacţie să oscileze trebuie ca
produsul a·r să fie egal cu 1, numită şi condiţia lui
Barkhausen.
• Această condiţie se transformă practic în două condiţii:
– condiţia de fază (defazajul total introdus de amplificator şi
reţeaua de reacţie trebuie să fie nul)
– condiţia de amplitudine (ce stabileşte condiţia minimă a
amplificării pentru amorsarea oscilaţiilor).
Scheme de oscilatoare LC
(cuplaj inductiv -a si in 3 puncte – b,c,d)
a) Oscilatoar cu cu inductiv in
baza
1
f osc 

2  LC 
b) Oscilator Hartley
1
f osc 
2  L1  L2  C1
c) Oscilator Colpitts
1
f osc 
C1  C 2
2  L1 
C1  C 2
d) Oscilator Clapp

1
f osc 
2  L1  C 3
Oscilatoare RC
cu punte Wien (a) si cu retea de defazare (b)

1 1
f osc  f osc 
2  RC 2  RC 6
Circuite de temporizare

• Astabil
• Monostabil
• Exemplu: Temporizatorul LM555
Scheme cu LM555 (a)Astabil, b)Monostabil)

Oscilator cu cuart
Filtre active

• Filtrele sunt elemente de circuit care realizează


prelucrarea semnalelor analogice.
• Cele mai cunoscute filtre sunt:
– filtru trece jos (FTJ),
– filtru trece sus (FTS),
– filtru trece bandă (FTB),
– filtru opreşte bandă (FOB).
• În ultimul timp, datorită realizărilor în domeniul prelucrării
semnalelor cu circuite specializate (DSP), filtrarea
semnalelor se face prin prelucrare numerică.
Scheme de FTJ, FTB, FTS şi Bi-Quad
Probleme
• Ce valoare va indica voltmetrul montat în paralel cu
rezistorul R în circuitul din fig.? Generatorul sinusoidal
are tensiunea efectivă de ieşire de 10V.

• Ce valoare trebuie să aibă condensatorul de filtraj C1


pentru un redresor în punte pentru ca riplul tensiunii pe
acesta să fie mai mic de 1,5V? Curentul debitat de
sursă pe sarcină este 1A.
• Ce valoare va indica voltmetrul montat în paralel cu rezistenţa R din
circuitul din figura urmatoare.

• Să se calculeze tensiunea de ieşire Vout pentru schemele din figurile


urmatoare? Care este tensiunea de iesire daca tensiunea de ofset este
100µV, curentul de polarizare este 12nA, rejectia surselor de alimentare
100dB (tensiunea de alimentare variaza cu 5%) si rejectia de mod comun
100dB.
• Să se calculeze tensiunea de ieşire Vout pentru schemele din
figurile urmatoare? R1=100k, R2=100k, x=0,005
R1 R2
V1

8
3 V1 3
+ Vout +
1 1 Vout
2 2
- -
LT1013 LT1013
R1 R2

4
R1

4
V2 Vref

R2
R2

Vref 3 + R1 R2
1
2

4
-
100 100 100k
0,1% 0,1% A03 Vout 6 -
2 7 Vout2
- V2 5
1 +
1k 3
+ LT1013
100k
R1

8
100 R(1+x)
0,1% Rx 5 + R1 R2
7
6 -
Fig. 1
• Ce reprezintă schema din figura?.

• Să se calculeze valoarea rezistenţelor R1, R2 şi R3 din


circuitul din figura 4.33 pentru măsurarea temperaturii cu
termorezistenţa Pt100 pe un domeniu de până la 250°C.
Domeniul de intrare al convertorului ADC este 0 ÷ +5V.
Masurare tensiune de ofset
50k

8
3
+ Vout=1000*Vof f
100 1
2
-
LT1013
50k

4
• Rezistentele trebuie sa fie cu pelicula
metalica si cu potential electric foarte
mic.
• Schema se foloseste pentru ajustare in
procesul de fabricatie cu tensiune de
alimentare de ±20V
• Vout=1001*Vofset
• Ce reprezintă schema din figura?

• Ce reprezintă schema din figura 4.36? Alimentarea AO


se face între GND şi +5V.
Scheme tipice de
intrare şi ieşire
pentru AO
Sursa de alimentare in comutatie: 5V-0,5A