Sunteți pe pagina 1din 11

MEMORIU GENERAL

DATE GENERALE
I.01. Obiectul proiectului
“SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA FERMEI MICI A JIDOV
MARINELA-VIORICA PFA “ din localitatea Dobrin, jud. Salaj
Submasura 6.3”Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”
Obiectiv obligatoriu; “AMENAJARE PLATFORMA DE GESTIONARE A
GUNOIULUI DE GRAJD”
Beneficiar(investitor)
JIDOV MARINELA-VIORICA P.F.A. , CUI 28768395, nr. inregistrare la
O.R.C. ; F31/640/04.07.2011, sat DOBRIN, nr.44, comuna DOBRIN, judetul SALAJ, activitate
principal -150 Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor)
Amplasament
Judetul SALAJ, intravilanul satului Dobrin, nr.44, proprietatea lui Jidov
Marinela-Viorica, comuna Dobrin
Proiectant general: S.C. BABEL BIT S.R.L., Zalau, str. Avram Iancu, nr.24, bl. G4,
ap.1
Nr. proiect: nr. 02/2018
Faza de proiectare PT/PAC: PT/PAC
Sursa de finantare: Fonduri nerambursabile FEADR
I.02. Caracteristicile amplasamentului
Satul Dobrin este amplasat in partea de nord a judetului Salaj, la contactul Depresiunii Salaj
cu Culmea Salajului.
Dobrin este sat resedinta de comuna se afla pe partea dreapta a drumul judetean DJ 108 D
care face legatura intre municipiul Zalau si orasul Cehu Silvaniei si este la distanta de 19 km fata
de municipiul Zalau-resedinta judetului Salaj
Accesul in localitate se face din drumul judetean DJ108D, intre localitati acesul este asigurat
prin drumul judetean Dj108D si drumurile comunale Dc6A, Dc8, Dc20A
Comuna este strabatuta de valea Salaj care desparte localitatile Dobrin si Sancraiu Silvaniei
situate pe malul drept, de localitatile Doba, Verveghiu, Naimon si Deleni situate pe malul stang.
Comuna are o economie preponderent agricola, primordiala fiind cultura plantelor de camp,
cultivarea vitei de vie si practicarea legumiculturi in lunca Salajului.
Turistic zona este interesanta prin relieful si flora din Depresiunea Salaj si Culmea Salajului
si prin obiectivele turistice de mare atractie printre care pot fi amintite bisericile din lemn-monumente
istorice si de arhitectura « Sfintii Arhangheli ».

1
SATUL DOBRIN este dotat cu utilitatii ; apa potabila , canalizare, energie electrica
Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament
Natura terenului
Gospodaria si platforma de balegar fiind situate pe versantul unui deal, terenul este de tip
depozite deluviale de panta, constituite din argile prafoase cafenii-roscate, plastic consistente - plastic
vartoase, cu umflari si contractii mari (P.U.C.M.) - cazul II (cand nivelul hidrostatic al apei subterane
este situat intre adancimile -2,00...-10,00 m CTN)
Caracterizarea geotehnica a terenului de fundare
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/84 in zona comunei Dobrin adancimea de inghet este de 0,80m
Zona seismica de calcul
Zona face parte din macrozona seismica 7.1 conform SR11.100/1-1993, iar conform
normativului P100/1992 (reactualizat in 1996), zona seismica de calcul este F cu coeficientul Ks=0.08
si perioada de colt Tc=0,7s.
Topografia;
Localitatea Dobrin este amplasat pe malul drept al paraului “Valea Salajului” la contactul
Depresiunii Salaj cu Culmea Salajului.
Terenul este deluros si brazdat de multe vai, cea mai importanta este valea Salajului, care
traverseaza comunele in lung de la Sud la Nord si il imparte in doua . Accesul intre cele doua maluri
se face pe trei poduri amplasate la intrarea in localitatea Doba, Dobrin si Deja.
Terenul este denivelat, prezentand diferente de nivel de la cota 180.000 la cota 250.000 cu o
inclinare generala catre valea Salajului si o inclinare generala spre Nord de cca. 1.5%.
Comunele Dobrin si Salatig sunt traversate de la Sud la Nord dinspre Zalau spre Baia Mare
de drumul judetean DJ 108D, asfaltat, care face legatura intre Zalau si Baia Mare. Accesul in sate se
face pe drumuri comunale asfaltate Strazile din sate sunt o parte asfaltate si cea mai mare parte
pietruite.
Proiectul tehnic are la baza planuri topografice, scara 1:5000, in sistem Stereo 70, ce acopera
intreaga zona propusa pentru obiectivul de investitii.
Clima si fenomene naturale specifice zonei;
Regimul climateric general este caracterizat printr-o circulatie a maselor de aer de la Sud la
Nord, o nuanta specifica constituind-o topoclimatul golfurilor depresionare, relativ mai adapostite,
ale sectorului submontan. O serie de forme de relief si componente ale acestora contribuie prin modul
lor de orientare, intensitatea fragmentarii, gradul de acoperire cu vegetatie forestiera duce la prezenta
a numeroase diferentieri microclimatice. Privind circulatia generala a aerului in tot timpul anului este
frecventa advecatia maselor de aer umed insotite de activitate frontala pronuntata, inclusiv in
intervalul de mijloc al verii.
2
Aplasamentul studiat apartine unei zone cu clima continental moderata, cu caracter cald si cu
urmatoarele particularitati;
Temperatura medie multianual 9.5o C.
Precipitatiile medii multianuale sunt de 630mm
Numarul anual de zile de inghet 100-150 zile
Numarul anual de zile de vara 100-150 zile
Numarul anual de zile tropicale (temp minime 30o C) 30-40 zile
In concluzie, amplasamentul studiat, beneficiaza de un topoclimat propriu, care se
caracterizeaza prin ierni relativ blânde si veri caluroase.
Conform hartii de zonare climatica a Romaniei pentru perioada de iarna localitatea Dobrin se
situeaza in zona III cu (temperatura exterioara de calcul) Te = - 18C
Pentru localitatea Dobrin valorea caracteristica ale încărcării din zăpadă pe sol este de 1.5
kN/mp

Geologia si seismicitatea;
Geomorfologic, amplasamentul este situat in zona de contact a Dpresiunii Salaj cu Culmea
Salajului in bazinul hidrografic al vaii Salajului si a afluientilor sai. Arealul in care urmeaza sa se
execute platforma de gunoi are o inclinare generala data de valea Salajului.
Solurile specifice sunt soluri silvestre (brune si brun roscate de padure) si soluri aluvionare in
lunca V. Salajului
Din punct devedere geologic, stratificatia terenului este variabila, alcatuita din teren de tip
depozite deluviale de panta, constituite din argile prafoase cafenii-roscate, plastic consistente - plastic
vartoase, cu umflari si contractii mari (P.U.C.M.) - cazul II (cand nivelul hidrostatic al apei subterane
este situat intre adancimile -2,00...-10,00 m CTN)
Seismicitatea
Zona face parte din macrozona seismica 6 conform SR11.100/1-1993, iar conform
normativului P100-1 - 2013, se incadreaza in zona seismica de hazard seismic cu valoarea de varf a
acceleratiei orizontale a terenului ag = 0.10g si perioada de control(colt) Tc = 0.7 s.
Hidrologie
Reteaua hidrografica a comunei Dobrin este formata din valea Salajului, care strabate comuna
de la sud la nord, cu afluentii sai parauri sau izvoare ce coboara de pe ambii versanti ce delimiteaza
valea, pe care sunt amplasate si gospodariile localitatilor vizate de proiect.
Din studiile si cercetarile efectuate si din informatiile culese a reesit ca valea Salajului nu a
secat niciodata in perioada cunoscuta de cei mai varstnici.
Studiile hidrologice nu au fost necesare pentru ca sursa de apa exista.
3
Buletinele de analiza a apei din sursa, confirma calitatile ei potabile
ELEMENTELE CARACTERISTICE PRIVIND AMPLASAREA IN MEDIUL
CONSTRUIT SUNT URMATOARELE;
- zonă seismică caracterizată prin ag=0,10g; Tc=0,7 sec (conform P100-1/2013);
- zona de acţiune a vântului: qref=0,40 kPa; v=35m/s (conform NP 082-2004 si CR 1-
1-4/2012,);
- zona de acţiune a zăpezii: S(o,k)=1,50 kN/m2 (conform CR 1-1-3/2005);
- zona climatică pe timp de iarna a amplasamentului este III cu Te = -18 °C pentru
perioada de iarnă.( Normativ C107/3-97, Anexa D)
- pozitia fata de vânturile dominante: amplasament mediu adapostit (tip II dupa STAS
10101/20-90)
- adancimea de inghet a zonei este 0.80 m
Constructia proiectata se încadreaza în:
- categoria „D” de importanta-redusa (conform HG nr. 766/1997)
- clasa „ IV” de importanta (conform Normativului P100/92)
Conditi de fundare
Avand in vedere terenul de fundare, se admit fundatii directe, pconv = 250 kPa
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/84 in zona comunei Dobrin adancimea de inghet este de 0,80m
Exigente de calitate;
Platforma pentru depozitarea gunoiului de grajd, se incadreaza în conformitate cu
HG766/1977 si Ordinul 31N/1995 in categoria “D” şi în clasa de importanţă “IV”.
Verificarea prezentei documentatii pentru constructiile si instalatiile aferente se efectueaza in
raport cu cerintele prevazute in Legea 10/1995 privind calitatea in constructii, HG nr. 925/1995 si
Ordinul MLPTL nr.77/N/1996.
Se propune verificarea proiectului la Faza PT, pentru executia constructiilor, in ceea ce
priveste respectarea reglementarilor tehnice, de catre verificatori atestati MLPTL, pentru
urmatoarele cerinte ;
-NICI O EXIGENTA

REGIMUL JURIDIC AL TERENULUI;


Terenul in suprafata de 8126 m2 este in proprietatea lui Jidov Marinela-Viorica, avand
urmatoarele categorii de folosinta
– 1495 m2 curti constructii -INTRAVILAN
- 2547 m2 fanete – INTRAVILAN

4
- 4084 m2 fanete – EXTRAVILAN

I.03 Caracteristicile constructiei propuse ;


Beneficiarii fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea
fermelor mici” trebuie să respecte o serie de cerinţe minime obligatorii privind bunele practice
agricole privind gestionarea gunoiului de grajd.
Adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare (de cel mult 5
capete porcine și 5 capete bovine) se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință
învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor.
Platformă de depozitare a gunoiului de grajd solid (bălegar) – o construcţie exterioară legată
tehnologic şi funcţional de un adăpost pentru animale, destinată depozitării gunoiului. Platforma
include: o suprafaţă de stocare din beton cu pantă către o fosă colectoare şi un rezervor pentru dejecţii
lichide pentru stocarea fracţiunilor lichide din bălegar decantate prin intermediul fosei colectoare.
Existenţa platformelor pentru gunoiul de grajd - o nouă cerinţă obligatorie care trebuie
îndeplinită de către fermieri! Botezată SNR 4, această cerinţă se referă la protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi cuprinde mai multe aspecte. Astfel, SNR 4(a) prevede
existenţa unei platforme în care să se depoziteze gunoiul de grajd în perioada în care există restricţie
de administrare a acestuia în teren.
AFIR face precizarea ca platforma de gunoi de grajd este obligatorie pentru obtinerea
finantarii PNDR acordata proiectelor de investitii in zootehnie. Trebuie avut in vedere ca
detinerea unei exploatatii zootehnice atrage dupa sine obligatii legale privind protectia
mediului, chiar daca exploatatia nu este finantata prin PNDR.
Respectarea conditiilor de bune practici agricole pentru gestionarea gunoiului de grajd si a
dejectiilor de origine animala, conform prevederilor „Codului de bune practici agricole” (Anexa la
Ghidurile solicitantului), presupune ca fiecare solicitant de finantare acordata prin PNDR, care isi
propune investitii in sectorul zootehnic, sa-si calculeze in conformitate cu „Calculator – Cod
Bune Practici Agricole” (Anexa la Ghidurile solicitantului) si sa-si prevada prin
proiect capacitatea de stocare a gunoiului de grajd sau dejectiilor de origine animala, precum
si cantitatea maxima de ingrasaminte cu azot care pot fi aplicate pe terenul agricol.
In cazul in care exploatatia agricola vizeaza cresterea animalelor si conditia referitoare la
existenta platformei de gunoi de grajd nu este indeplinita la momentul depunerii Cererii de finantare,
Planul de afaceri va prevede in mod obligatoriu amenajari de gestionare a gunoiului de grajd (inclusiv
dejectiile de origine animala) conform normelor de mediu
Depozitarea si gestionarea gunoiului de grajd (dejectii solide) se propune a se face in sistem
individual (gospodaresc) in platforme special amenajate. Conform prevederilor Codului de bune
practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, platforma
trebuie sa aiba o baza impermeiabila (din beton), să fie prevăzute cu pereţi de sprijin şi sistem de
colectare a efluenţilor, în special a celor ce se produc în timpul ploilor.
Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare, să aibă drumuri de acces şi să
nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică
adâncime.

De asemenea, platformele individuale (gospodăreşti) trebuie amplasate la o distanţă de cel


puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă. În cazul în care nu este posibilă respectarea
acestei distanţe, se va amplasa la cel mai depărtat punct în aval de sursa de apă.

5
Tinand cont ca in acest caz sursa de apa este „sistem centralizat de alimentare cu apa si
canalizare, platforma de gunoi se va amplasa in apropierea adapostului de animale
Baza platformei trebuie va avea o înclinare de cca 2 % spre una din marginile platformei,
unde se amplasează un sant de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării. Santul de
colectaretransporta mustul de gunoi la un bazin de colectare.
Bazinul de colectare trebuie astfel poziţionat încât, atunci când este plin, partea de sus a
lichidului să fie la cel puţin 0,7 m sub punctul cel mai de jos al platformei.
Capacitatea bazinului de colectare se stabileşte în funcţie de capacitatea platformei şi de ritmul
de evacuare a mustului de gunoi (o dată sau de mai multe ori pe an).
În general, se poate aproxima un necesar de 4 - 5 m3 pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt. Dacă
evacuarea se face de mai multe ori pe an capacitatea proiectată se reduce în mod corespunzător.
Pentru a preveni ca odată cu scurgerea mustului de gunoi să fie introduse în bazinul de
colectare, paie şi alte resturi vegetale, se recomandă ca înaintea bazinului de colectare să fie construită
o groapă de limpezire cu o capacitate de cca 0,5 m3, care se curăţă cât mai des de resturile solide. Atât
bazinul cât şi groapa de limpezire trebuie să aibă pereţii impermeabilizaţi.
Perioada de stocare va fi dată de perioada de interdicţie pentru aplicarea gunoiului În cazul în
care se optează pentru realizarea de depozite de gunoi de grajd în teren, perioada de stocare pe
platforma individuală va fi de cel puţin 180 de zile.
În scopul prevenirii pierderii materiei organice şi nutrienţilor către apa subterană, de suprafaţă
şi sol şi al prevenirii încetinirii sau întreruperii procesului de compostare datorită umidităţii excesive,
secetei sau schimbărilor bruşte de temperatură, indiferent de tipul de depozitare, este important să se
aplice următoarele măsuri:
Depozitarea pe un pat impermeabil;
Protecţie împotriva razelor directe ale soarelui;
Protecţie împotriva excesului de umezeală din precipitaţii sau scurgere la suprafaţă;
Trebui prevăzut un recipient adecvat pentru captarea şi colectarea lichidelor drenate din
gunoiul de grajd, în special în timpul precipitaţiilor abundente. Ca regulă generală, pentru fiecare tonă
de material stocat ar trebui prevăzută o capacitate de 50 de litri.
Pentru atingerea unor temperaturi de compostare suficient de mari pentru a distruge paraziţii,
bacteriile şi seminţele de buruieni, grămada de material de compostat trebuie să fie de cel puţin 1 m
înălţime. Altfel, căldura generată în etapele iniţiale se va disipa rapid înainte ca grămada să atingă
temperaturi suficient de mari. Din motive practice, şi pentru a menţine o bună aeraţie, înălţimea
grămezii nu trebuie să depăşească 2 m.
Pentru a oferi umbră si a evita spălarea materialelor de către ploile abundente şi încetinirea
procesului de compostare este de preferat ca spaţiile de depozitare să fie dotate cu acoperiş
Platforma are o forma dreptunghulara cu dimansiunile 3.5x7.7 m si o suprafata construita de
Sc=26.85mp.
Pentru a impiedica imprastierea balegarului platforma este prevazuta cu pereti laterali si de
compartimentare de 1,5m inaltime din plasa de sarma zincate cu ochiuri de 5 cm si diametru de
2.2.mm
Plasa de sârmă asigură o foarte bună aeraţie a masei de compost, dar este mai predispusă la
pierderea de material prin ochiurile plasei. De aceea este importantă crearea unei benzi tampon de
iarbă în lungul pereţilor exteriori.
Platforma are 3 compartimente care permit umplerea primului compartiment cu materiale

6
proaspete, apoi al doilea şi al treilea
Un sistem de rotaţie a două sau preferabil trei compartimente permite umplereaprimului
compartiment cu materiale proaspete, apoi al doilea şi al treilea.
La timpul cand ultimul compartiment este incărcat, conţinutul primului este descompus
sufficient pentru a fi utilizat in grădină sau pe camp. Pentru accelerarea compostării, conţinutul unui
compartiment poate fi răsturnat in altul apoi in al treilea.
Primul dintre ele va primi aşadar intotdeauna numai material proaspăt. La timpul când ultimul
compartiment este încărcat, conţinutul primului este descompus suficient pentru a fi utilizat în grădină
sau pe câmp.
Pereţii compartimentelor sunt realizaţi dintr-o plasă de sârmă fixată pe un cadru de lemn.
Plasa de sârmă asigură o foarte bună aeraţie a masei de compost
Stalpi sunt realizati din lemn la dimensiunile care ulterior pot fi folositi pentru realizarea
acoperisului.
I04. Elemente de trasare;
Aliniametul fata de care se traseaza platforma este suprafata peretelui exterior al grajdului
existent conform planului de situatie.
Aliniametul A este suprafata peretelui nordic al grajdului existent.
Aliniametul B este suprafata peretelui estic al grajdului existent.
Cota ± 0.00 a platformei de gunoi va fi cota pardoselii grajdului existent +50 cm.
Capitolul II – DESCRIEREA FUNCTIONALA
Gunoiul de grajd şi compostul reprezintă fertilizanţi valoroşi, de aceea este necesar
orice efort pentru evitarea pierderilor acestor proprietăţi.
Rolul platformei este de depozitare temporară, in bune condiţii tehnologice şi ecologice, a
dejecţiilor solide şi semi-solide provenite de la animale, amestecate sau nu cu alte reziduuri organice
cum ar fi resturile menajere sau de pe urma culturilor, înainte ca acestea să fie imprăştiate pe terenurile
agricole.
Depozitarea gunoiului de grajd pe platforme individuale, special amenajate evita;
- Poluarea surselor de apa .i a solului, ceea ce conduce la îmbolnaviri cauzate de
intoxica.iile cu nitrati ;
- Pierderea nutrientilor, pierdere ce determina costuri mai ridicate pentru
fermieri în exploatarea terenurilor;
Depozitarea gunoiului de grajd pe platform individuale, special amenajate realizeaza
conformarea cu masurile de agro-mediu.
Îngrasamintele organice provenite din exploatatiile agro-zootehnice au o stare fizica si o
compozitie foarte variata. Între momentul producerii si momentul aplicarii în sol ca îngrasamânt, se
pot produce pierderi mai mici sau mai mari de nutrienti, în special de azot, care conduc pe de o parte
la diminuarea valorii lor agronomice si, pe de alta parte, la poluarea mediului, în special a apelor si
aerului. Este necesar, prin urmare, ca aceste subproduse sa fie gestionate de asa maniera, încât aceste
pierderi sa fie pe cât posibil reduse la minim, cu pastrarea valorii lor fertilizante la parametrii initiali.
Activitatea biologica de descompunere începe imediat de la emisia dejectiilor. Sistemul de
management a reziduurilor afecteaza acest proces si deci afecteaza valoarea fertilizanta si de
conditionator de sol a gunoiului

7
Depozitele de stocare trebuie sa fie astfel construite, încât sa se evita orice risc a unei astfel
de poluari.

Capitolul III. SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ

Există o gamă largă de sisteme de depozitare şi compostare eficientă şi sigură a gunoiului


de grajd şi a reziduurilor menajere organice in gospodărie, de la cele elementare şi ieftine pană la
sofisticate şi mai scumpe.
Avand in vedere diversitatea condiţiilor naturale şi economice şi a sistemelor de fermă
existente, este evident faptul că nici un singur sistem nu va fi cel ideal in toate situaţiile.
In afară de asigurarea capacităţii necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a
reziduurilor organice pe perioada cand imprăştierea este interzisă, toate amenajările trebuie să
indeplinească următoarele condiţii generale:
toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană şi apa de suprafaţă impotriva
infiltraţiilor nutrienţilor şi impotriva scurgerilor de efluenţi;
uscarea excesivă a grămezii trebuie evitată pe cat posibil prin protejarea materialelor împotriva
razelor directe ale soarelui;
toate sistemele trebuie să permită răsturnarea (remanierea) materialelor la intervale regulate
pentru inlesnirea proceselor de compostare; trebuie să existe suficient spaţiu pentru dispunerea şi
răsturnarea grămezilor de compost;
toate sistemele trebuie instalate departe de apele de suprafaţă, fantani şi alte zone sensibile;
distanţa minimă depinde de tipul de sistem de depozitare;
toate sistemele ce pot produce scurgeri de lichide, in special in timpul căderii precipitaţiilor
trebuie echipate cu un bazin de colectare a materialelor lichide;
este de preferat ca spaţiile de depozitare să fie dotate cu acoperiş pentru a evita spălarea
materialelor de către ploile abundente şi incetinirea procesului de compostare.
Pentru atingerea unor temperaturi de compostare suficient de mari pentru a distruge
paraziţii, bacteriile şi seminţele de buruieni, grămada de material de compostat trebuie să
fie de cel puţin 1 metru înălţime.
Altfel, căldura generată in etapele iniţiale se va disipa rapid inainte ca grămada să atingă
temperaturi suficient de mari. Din motive practice, şi pentru a menţine o bună aeraţie, inălţimea
grămezii nu trebuie să depăşească 1,5 m.
Spaţiile de depozitare şi compostare pot fi construite din materiale diverse, atata timp cat
sistemul garantează indeplinirea condiţiilor de mai sus. Posibilele materiale sunt lemnul,
plasa de sarmă, betonul sau plasticul, sau combinaţii dintre acestea.
Siatemul constructive proiectat are la bază cerinţele legistlative ale UE şi cerinţele
legislative
din România.
III.01 – Sistem constructiv
Constructia pentru depozitarea gunoiului de grajd şi a reziduurilor menajere organice in
gospodărie, este alcatuita din; platforma betonata cu sant de colectare a fractiunilor lichde ale
dejectiilor si bazin de colectare din tuburi de beton cu diametrul 1 m si capacitatea de 750 l, pereti
laterali si de compartimentare din plasa de sarma zincate cu ochiuri de 5cm si diametru de 2,2 mm
si inaltimea de 1,5m.

8
Constructia se poate realiza in doua variante functie de posibilitatile fermierului. Varianta
fara acoperis si variant cu acoperis, care este de preferat pentru ca ofera umbră si evita spălarea
materialelor de către ploile abundente şi încetinirea procesului de compostare.
Platform are forma rectangulara cu latimea 3,5m si lungimea 7,7m. inaltimea medie a
depozitului este de 1.25m.
Platform are fundatie tip continua din beton simplu clasa C20/25. Adancimea de fundare
este -1,10m. Latimea fundatiei este de 20cm.
Peretele de delimitare si compartimentare a platformei va avea20cm grosime si 30cm
inaltime peste placa platformei si va fi o continuare a fundatiilor din beton.
Radierul platformei este o placa din beton clasa C20/25 cu gradul de impermeabilitate P108
de 15 cm grosime armata cu plasa de sarma de diametru 6mm si ochiuri de 15 cm.
Sub radierul din beton a platformei se va turna un strat beton clasa C8/10 pentru a realiza o
panta de2% spre santul de colectare a fractunii lichide, amplasat la marginea din fata a depozitului.
Pentru ruperea capilaritatii apelor subterane se va realiza un strat de 15cm grosime din
pietris.
La colturile platformei si intersectia peretilor de compartimentare cu pereti perimetrali se
vor monta stalpi din lemn pe care se vor fixa panourile din plasa de sarma si la obtiunea fermierului
acoperisul tip sarpanta intr-o singura apa, din lemn.
Sistemul de colectare a scurgerilor este alcatuit din santul de colectare cu gratar de la
marginea platformei care devarsa scurgerile intr-o groapa de limpezire, de unde o conducta PVC cu
diametrul de 110mm, cu o panta de 20mm pe metru devarsa scurgerile intr-o fosa.
Fosa de colectare este realizata din elemente tubulare din beton impermeabilizata cu
tencuiala impermiabila si are o capacitate de 750 l.
Instructiuni de lucru
Înainte de realizarea radierului platformei de stocare a dejecţiilor se indeparteaza solul
vegetal pe o adacime de cel putin 30 de cm. daca este cazul se continua sapatura generala pana la
cota -70, se traseaza fundatiile platformei si santul de scurgere. Se executa sapatura fundatiilor si
santului de colectare, se cofreaza peretii santului si se toarna beton pana la cota inferioara a
radierului. Se realizeaza stratul de rupere a capilaritatii de 15 cm grosime din pietris, peste care se
toarna stratu de panta din beton clasa C8/10.
Se armeaza placa radierului platformei cu plasa sudata care se aseaza la 5cm de la fundul
radierului, se cofreaza peretii de delimitare, perimetrali si de compartimetare pana la cota -30cm, in
acelasi timp se cofreaza si partea superioara a santui de scurgere, dupa care se poate turna betonul.
Turnarea platformei si peretilor de delimitare se va face intr-o singura etapa (fara rosturi de
turnare).
După turnare, betonul trebuie protejat până la întărire cu folie din plastic, un agent protector
sau prin
stropire cu apă. Acoperirea trebuie să se facă în nu mai mult de o jumătate de oră de la turnare.
Folia de
plastic trebuie menţinută în bune condiţii şi trebuie să ofere protecţie pentru cel puţin 8 zile.
Se recomandă tratarea suprafeţei de beton cu un agent de impermeabilizare, de exemplu un
produs pe bază de polimeri sau bitum. Este important să se respecte instrucţiunile producătorului.
Suprafaţa trebuie inspectată cel puţin o dată pe an, când platforma este goală. Orice
deteriorare a
9
betonului din cauza impactului generat de încărcătorul frontal sau alte echipamente utilizate, trebuie
reparată înainte ca platforma să fie încărcată din nou.
PROTECTIA MEDIULUI (CRITERII URBANISTICE)
Cu privire la impactul asupra mediului al depozitelor de gunoi de grajd exista doua directive
europene care trebuie luate în considerare: Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 Decembrie
1991 privind
protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si Directiva Consiliului 96/61/CEE
din 24
Septembrie 1996 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.
Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 Decembrie 1991 prevede ca statele membre
trebuie sa puna
bazele unor coduri de bune practici agricole. În Romania, aceasta directiva este transpusa prin
Ordinul
nr. 1182 din 22 noiembrie 2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru
protectia
apelor împotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.
Implementarea acestui cod de catre fermieri este obligatorie daca acestia au fermele în zone
declarate vulnerabile la poluarea cu nitrati si pe baza de voluntariat, daca fermierii au fermele în
zone
nevulnerabile la nitrati. Codul de bune practici agricole contine prevederi care se refera, printre
altele,
la depozitarea gunoiului de grajd, atât solid cât si lichid si la aplicarea îngrasamintelor pe terenul
agricol.
Prin realizarea platformei individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd si realizarea lui
asa cum este prevazut in prezentul proiect impactul asupra mediului este minim se elimina poluarea
surselor de apa si a solului cu nitrati proveniti din surse agricole. Deasemenea se reduce mirosul si
numarul de insect.
Cerinţe privind securitatea muncii la manipularea gunoiului de grajd solid sau a
dejecţiilor
solide
Ÿ Folosirea echipamentului trebuie să respecte instrucţiunile producătorului.
Ÿ Nu se intră în zona de operare a sistemului de acţionare a transportorului de gunoi.
Ÿ Nu se pătrunde pe platforma de bălegar în timp ce aceasta se umple/goleşte.
Ÿ Se instalează panouri de avertizare care indică parametrii de funcţionare ai
echipamentelor,
de exemplu încărcătura admisă sau limita de funcţionare.
Ÿ Panourile de avertizare trebuie amplasate în locuri vizibile, unde nu sunt deteriorate sau
murdărite cu gunoi sau praf.Ÿ În timpul funcţionării utilajelor sau echipamentelor, nu se ating
instalaţiile electrice sau firele cu mâna.
Ÿ Orice încărcător trebuie dotat cu un sistem de frânare bun, pentru a imobiliza încărcătura
ridicată, precum şi cu dispozitive de protecţie separate care să prevină descărcarea accidentală.
Ÿ Nu se pătrunde sub braţul încărcătorului sau în zona lui de funcţionare.
Ÿ Echipamentul sau utilajul, de exemplu încărcătorul cu cupă sau buldozerul montat pe
tractor,
trebuie să lucreze pe o suprafaţă stabilă.
Ÿ Înainte de începerea lucrului, se verifică de fiecare dată starea tehnică a utilajelor.
Ÿ Reparaţiile se fac doar când echipamentul este fix (decuplat).
Ÿ Reparaţiile laborioase trebuie efectuate de către firme specializate.
10
Pe durata executarii lucrarilor de construire se vor respecta urmatoarele acte normative privind
protectia muncii in constructii:
- Legea 90/1996 privind protectia muncii;
- Ord. MMPS 578/1996 privind norme generale de protectia muncii;
- Regulamentul MLPAT 9/N/15.03.1993 - privind protectia si igena muncii in constructii
-ed. 1995;
- Ord. MMPS 235/1995 privind normele specifice de securitatea muncii la inaltime;
- Ord. MMPS 255/1995 - normativ cadru privind acordarea echipamentului de protectie
individuala;
- Normativele generale de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Ordinul MI
nr.775/22.07.1998;
- Ord. MLPAT 20N/11.07.1994 - Normativ C300.
- alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.
In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR
925/1995 proiectul NU va fi supus verificarii tehnice pentru cerinta PENTRU NICI O
MASURA.
Prezenta documentatie, in faza de PTh. a fost elaborata cu respectarea prevederilor Legii 50/1991
(republicata), ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor tehnice
in vigoare.

Intocmit
Ing. Popovici Silviu

11