Materiale compozite polimerice armate cu fibre

Criterii de cedare

Determinarea rezistenţei unui material compozit stratificat armat cu

fibre, se bazează pe analiza stării de tensiuni din fiecare lamelă în parte
şi pe estimarea rezistenţei fiecărei lamine.
În literatura de specialitate se constată existenţa a mai mult de 30 de
criterii de rupere (teorii de rezistenţă), aplicabile cu rezultate bune sau
mai puţin bune, materialelor compozite, indiferent de tipul acestora, dar
şi criterii de rupere aplicabile numai compozitelor armate cu fibre.

Majoritatea criteriilor de rupere propuse pentru materiale anizotrope nu

sunt decât o generalizare a criteriilor utilizate pentru materiale izotrope.
 Criterii de cedare

Criteriile de cedare (rupere) pot fi clasificate în trei mari grupe

a) criteriile limită - conform cărora ruperea survine atunci când unul

dintre parametrii- tensiuni sau deformaţii - atinge starea limită;

b) criteriile interactive - acestea consideră că ruperea survine atunci când

este satisfăcută o formulă cuadratică a tensiunilor, prezicând numai
momentul iniţierii ruperii;

c) criteriile polinomial - tensoriale - ca şi criteriile precedente, pot prezice

numai momentul iniţierii ruperii. Pentru evaluarea termenilor interactivi
este necesară efectuarea unor încercări biaxiale. Aceşti termeni trebuie
definiţi cu precauţie.
 Criterii de cedare

a) Criteriile limită
a.1) Criteriul tensiunilor maxime
a.2) Criteriul deformaţiei specifice maxime
a.3) Criteriul lui Stowell-Liu
a.4) Criteriul lui Prager
 Criteriul tensiunilor maxime
Conform acestui criteriu cedarea are loc când orice tensiune din direcţiile
principale ale materialului depăşeşte rezistenţele materialului în aceleaşi

RcL   c L  RtL
direcţii

 E m  Vf E m E f
R cL  2Vf  1  Vf  
E f  31  Vf 
R tL  fu Vf  m f 1  Vf 


 mu
R cT  E T  Tu RcT   c T  RtT R tT 
C tT

1
 c LT   R f  LT  R f  LT  R cL
2
Vectorial sunt negative
Se
verifica
simultan
Criteriul deformatiilor specifice maxime
Conform acestui criteriu cedarea are loc când orice deformatie specifica din
direcţiile principale ale materialului depăşeşte deformatiile specifice limita ale
materialului în aceleaşi direcţii.

 c1   1   t1
RcL (1) RtL(1)
 c1   t1 
EL (1) EL (1)

 c 2   2   t 2
RcT ( 2) RtT ( 2 )
 c2  t2 
ET ( 2 ) Se
ET ( 2 )
verifica

 12 
simultan
 f 12  f (12 ) 
R f (12 )
G12 ( LT )

Vectorial sunt negative

 Criterii de cedare
b) Criteriile interactive

Criteriul Tsai-Hill

12  22 32  1 1 1   1 1 1 
         
1 2     2
 13 
X 2
Y 2
Z X
2 2
Y 2
Z 
2
X
2
Y 2
Z 
 1 1 1  12
2
 223 31
2
  2  2  2    2 3  2  2  2  1;
X Y Z  S T R

în care:
- X, Y, Z reprezintă rezistenţele la rupere obţinute experimental, în urma
unor solicitări monoaxiale pe direcţiile de ortotropie;
- R, S, T sunt rezistenţele de forfecare pură, în planul de ortotropie.
 Criterii de cedare

Criteriul lui Marin - o generalizare a criteriului lui Von Mises

(1   2 )  ( 2  3 )  (3  1 ) 
2 2 2
2 t .
2

Criteriul lui Azzi-Tsai

12 12 22 12

2

2
 2  2  2  1.
X X Y S
 Criterii de cedare

c) Criteriile polinomial-tensoriale

Criteriul Tsai-Wu

Fi i  Fij i j  1 Forma

generala

Pentru starea plana de tensiuni

F11  F2 2  F6 12  F1112  F22 22  2F121 2  F66 12

2
 1.
 2 (T) Criteriul
Criteriul deformatiilor
tensiunilor specifice
maxime maxime

1 (L)

Criteriul interactiv
Criteriul polinomial-tensorial Tsai-Hill
Tsai-Wu
STRUCTURI STRATIFICATE
ASOCIATE
DE TIP SANDVIS
STRUCTURI DE CONSTRUCTII
STRATIFICATE
STRUCTURI DE CONSTRUCTII
STRATIFICATE
STRUCTURI DE CONSTRUCTII
STRATIFICATE
STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

PANOU CU MIEZ DIN PANOU CU MIEZ DIN SPUMA

POLISTIREN EXPANDAT POLIURETANICA RIGIDA

PANOU CU MIEZ DIN SPUMA

POLIURETANICA RIGIDA SI
FETE DIN PLACAJ
STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

900

g
850 900
425 30 180 15

38
32

g
g

70 28

300
ACOPERISURI
ACOPERISURI
Avantaje
-imbinare fixa cu banda izolatoare
din fabrica
-mare permeabilitate la aer
- pierderi de caldura mici
- imbinari camuflate, suprafete
uniforme
- greutate proprie mica
- instalare usoara si rapida
- excelenta izolatie termica
- economie de energie
-deschideri largi, costuri de
structura mici
- protectie excelenta la coroziune
- durata de viata mare
- varietate mare de culori
ACOPERISURI
Elemente profilate folosite ca:
-acoperiri de atic, pasarele si
coame
-acoperiri cu tabla pentru colturi
exterioare sau interioare
-rame pentru usi, ferestre sau
luminatoare
-profile de rigidizare a marginilor
-table pentru streasina
picuratoare
PERETI
PERETI
PERETI
Avantaje:
- design placut - forma
caracteristica, aspect placut
-excelenta izolatie termica
- economie de energie
-imbinare fixa cu banda
izolatoare din fabrica
- impermeabile la aer, pierderi
mici de caldura
- imbinare ascunsa - suprafata
uniforma
- greutate proprie mica
- instalare usoara
- instalare rapida
-deschideri largi
- costuri reduse de structura
- protectie excelenta la coroziune
- durata de viata mare
- varietate mare de culori
PERETI
PERETI
PERETI
STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

AVANTAJE:

Rezistenta buna
Greutate redusa
Rezistenta la coroziune
Durabilitate ridicata
Dimensiuni diverse
Izolare fonica buna
Izolare termica foarte buna
Productivitate ridicata (produse industriale de serie)
Rezistenta ridicata la foc
Pret redus
 STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
Functiunile partilor componente ale
elementelor sandvis
Straturile componente ale produselor sandvis conlucreaza prin
adeziune directa sau prin intermediul unui strat adeziv care
asigura continuitatea structurala pe sectiunea transversala a
panourilor. În cazul utilizarii materialelor pe baza de polimeri
se pot alcatui solutii care nu necesita strat de adeziv
suplimentar, aderenta realizându-se direct la contactul dintre
componente.
- straturile exterioare (feţe)
- stratului intermediar (miez)
- interfaţa dintre straturi
 STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
Functiunile straturilor exterioare
• Functiunea principala a straturilor exterioare este aceea de a asigura
portanta de ansamblu preluând tensiunile normale si tangentiale
provenite din încarcarile uzuale.
• Fetele asigura contributia majora la rigiditatea, stabilitatea si configuratia
geometrica a elementelor în exploatare.
• Prin intermediul acestor straturi se transmit sarcinile locale si reactiunile
concentrate la miezurile mai putin rigide.
• Straturile exterioare îndeplinesc si alte cerinte fizico-mecanice legate de
robustetea la manipulare si montaj precum si durabilitatea în conditii
diverse de exploatare.
• Pe lânga functiunile structurale fetele îndeplinesc si alte roluri: rezistenta
la agresivitatea climatica, propagarea focului, abraziune, eroziune,
derapare, degradare chimica si atacul microorganismelor.
 STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
Functiunile stratului intermediar
• Miezul elementelor sandvis separa cele doua fete si le mentine în pozitie
stabila, realizând conlucrarea acestora în vederea asigurarii capacitatii
portante necesare.
• Stratul intermediar preia eforturile de lunecare si asigura rigiditatea la
forfecare corespunzatoare prevenirii unor forme de instabilitate locala.
Împiedica separarea straturilor exterioare fata de miez prin rezistenta la
tractiune normala pe planul elementului.
• Rezista la actiunea fortelor concentrate locale, provenite din sarcini
accidentale.
• Asigura cerintele de izolare acustica si termica precum si o comportare
corespunzatoare la actiunea focului.
 STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
Interfaţa dintre straturi
• Principalele functiuni structurale ale regiunii de interfata constau în:
transferul tensiunilor tangentiale dintre fete si miez, stabilizarea
straturilor exterioare subtiri împotriva flambajului local prin îndepartarea
în raport cu miezul si preluarea sarcinilor normale pe planul elementului.
De cele mai multe ori miezul si fetele produselor sandvis conlucreaza prin
efectul adeziunii directe a straturilor. Între straturile rigide se pot prevedea
uneori tije de rigidizare sau diafragme care preiau o parte din lunecari
modificând si modul de lucru pe portiuni si în ansamblul elementului.
• Aderenta între straturile produsului trebuie sa fie durabila, stabila,
putin sensibila la flambaj, sa nu-si reduca rezistentele în intervalul
temperaturilor de exploatare, sa reziste la agresivitatea factorilor de
degradare si sa permita asocierea unor materiale cu caracteristici diferite.
 STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
• Rolul straturilor componente în stabilirea
proprietăţilor structurilor stratificate
asociate:
Rolul straturilor componente Componenta pentru definirea
rolului
- rezistenta - straturile exterioare
- rigiditate - straturile exterioare
- izolare termica - stratul intermediar
- izolare acustica - stratul intermediar
-rezistenta la coroziune - straturile exterioare
- rezistenta la foc -straturile exterioare
 STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
Materiale utilizate la produsele de tip sandvis
Materiale pentru feţe:
Fetele elementelor sandvis pentru construcţii se caracterizeaza din punct
de vedere geometric prin doua dimensiuni (latime si lungime) mult mai
mari în comparatie cu cea de a treia dimensiune (grosimea). Astfel
orice material care poate fi pus în opera sub forma de foi este utilizabil
la realizarea produselor sandvis.
Materialele care corespund din acest punct de vedere sunt:
 - lemnul sub forma de placaj;
 - otelul sub forma de foi, protejate sau nu prin vopsire;
 - aluminiul sub forma de foi;
 - azbestul sub forma foi;
 - materialele plastice nearmate;
 - compozitele polimerice ca produse tip membrana.
 STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
Materiale pentru miezuri
 Miezuri continue din spume plastice rigide:
- Spuma fenolica
- Spuma poliuretanica rigida
- PVC-ul expandat
 Miezuri discontinue:
- Structuri tip fagure
- Structura cu celule hexagonale
- Miezurile discontinue ondulate
STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

IPOTEZE PENTRU EVALUAREA CARACTERISTICILOR

NECESARE IN PROIECTAREA PANOURILOR SANDVIS:
Grinda simpla cu sectiunea I

Grinda infinita cu sectiunea I

STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
 STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS
Pentru modelarea structurilor de rezistenţă:
-modele teoretice (metode de calcul)
-modele materiale

Modelele teoretice sunt o verigă intermediară între experienţă şi teoria

referitoare la structurile respective, cuprinzătoare şi exactă, însă
laborioasă. Acestea sunt adesea ansambluri de ipoteze formulate pa baza
analogiei cu structuri a căror teorie este bine cunoscută.
Modelele materiale permit rezolvarea pe cale experimentală a unor
probleme care nu pot fi rezolvate pe cale analitică sau numerică, fie
pentru că nu există metode de calcul adecvate, fie pentru că metodele
existente sunt prea laborioase şi costisitoare.

SR EN 1990 – CR0/2012
STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

a. b.

MODURI DE
CEDARE A
c. d.
PANOURILOR
SANDVIS

e.
STRUCTURI ASOCIATE DE TIP SANDVIS

MODURI DE CEDARE A
PANOURILOR SANDVIS CAND
CEDAREA ARE LOC PRIN MIEZ
CALCULUL ELEMENTELOR ASOCIATE DE TIP
SANDVIS
Clasificarea elementelor sandvis
• Elementele de tip sandvis se clasifica dupa comportarea lor structurala.
• La produsele stratificate asociate, tip sandvis, se disting patru regimuri
de lucru, si anume:
a. Comportare tip grinda compozita
b. Comportare tip grinda sandvis cu straturi exterioare subtiri:
- elementele sandvis sunt cu fețe foarte subtiri daca d/t >100;
- elementele sandvis sunt cu fețe subtiri daca 100 > d/t >5,77.
c. Comportare tip grinda sandvis cu straturi exterioare groase
- in aceasta categorie sunt cuprinse elementele sandvis ce
satisfac relatia: d/t < 5,77.
d. Comportare tip panou sandvis
 CALCULUL GRINZILOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis tip grinda compozita
Metoda ariei echivalente = metoda sectiunii transformate

Ei
Aech ,i  Ai
E max

Sectiunea transformata

unde:
- Aech,i = aria echivalenta a stratului i;
- Ai = aria reala a stratului i;
- Ei = modulul de elasticitate al stratului i ;
-Emax = modulul de elasticitate cu valoarea maxima
(in general la straturile extreme).
 CALCULUL GRINZILOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis/grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
Grinda cu straturi exterioare (fețe)
t subtiri:
d/t >5,77
d/2
Ef h Se considera ca toate straturile
c z
Ec conlucreaza perfect între ele si
sunt izotrope în planul lor.
t
b
A. Rigiditatea grinzii sandvis
 b t3 b t d 2  b c3
D = E I = 2 E f  +  + Ec
 12 4  12
b t3 b t d2 b c3
D= Ef + Ef + Ec
în care: 6 2 12
Ef este modulul de elasticitate al straturilor exterioare;
Ec este modulul de elasticitate al miezului;
b, t, d, c - notatii conform figurii
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis/ grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
b t3 b t d2 b c3
D= Ef + Ef + Ec
6 2 12
De regula, structurile sandvis au straturile exterioare subtiri în raport cu
miezul (t«d) iar modulul de elasticitate al miezului este neglijabil în raport
cu cel al fetelor (Ec«Ef). S-a constatat ca aportul primului termen la
rigiditatea ansamblului nu depaseste 1% daca:
2
 d 
3   > 100
 t 

iar contributia termenului al treilea este de acelasi ordin de marime când:

2
Ef t  d 
6   > 100
Ec  c 
c

În acest fel se poate calcula rigiditatea la încovoiere a grinzii

sandvis cu relatia:
b t d2
D= Ef
2
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis / grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
B. Distributia tensiunilor normale

Distributia tensiunilor normale pe înaltimea sectiunii transversale se poate stabili pe

baza teoriei obisnuite a încovoierii adaptata la natura compozita a sectiunii
transversale:
- tensiunile normale în miez:
M Ec  c c
c= z -
 2 < z <
D 2 

- tensiunile normale în straturile exterioare:

M Ef c h c h
f= z  2 < z < si - > z > -
D 2 2 2 

Valorile maxime ale tensiunilor normale:

M Ef h M Ec c
 ma x
f =  ma x
c =
D 2 D 2
 mf a x E f h
Raportul dintre valorile maxime ale tensiunilor normale: =
cma x
Ec c
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis / grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
B. Distributia tensiunilor normale

M
 conv =
btd
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis / grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
C. Distributia tensiunilor tangentiale
Distributia tensiunilor tangentiale pe înaltimea sectiunii transversale
a unei grinzi omogene este data de relatia:
T S
=
b I
în care:
T - forta taietoare în sectiunea considerata;
I - momentul de inertie al întregii sectiuni în raport cu axa
neutra;
S - momentul static al partii din sectiune pentru care z>z1;
b - latimea sectiunii
În cazul unei grinzi cu sectiune compusa, de tip sandvis:

 S E 
T
În relatie D este rigiditatea la încovoiere a sectiunii. =
D b
D = E I
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis / grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
C. Distributia tensiunilor tangentiale
b c  c 
 S E =
b t d
Ef +    + z1  E c
2 2 2  2 
iar expresia tensiunii tangentiale în miez este:

T td 1  c2  
=  Ef +  - z12  E c 
D  2 2  4  
Ef t d
Daca se îndeplineste conditia: 4 > 100
Ec c c
se poate accepta ipoteza distributiei uniforme a tensiunii tangentiale pe
grosimea miezului: T t d
= Ef
D 2
Daca se neglijează rigiditatea straturilor exterioare în raport cu axa
proprie:
T
=
b d
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis / grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
C. Distributia tensiunilor tangentiale

T
T td  c2  =
1 2  b d
=  Ef +  - z1  E c 
D  2 2  4  
T t d
= Ef
D 2
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis / grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
C. Distributia tensiunilor tangentiale
T
 min   c / 2  E f td
2D
T   c2 2

  
 E f td  Ec   z1 
2D   4  T  c2 
 max 0   E f td  Ec 
2D  4

T
 conv =
b d
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis /grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
D. Deplasarile grinzilor sandvis cu straturi exterioare subtiri

P L3 PL Sageata in cazul unei

w max = + forte concentrate
48 D 4 A G
- în care A  bd2/c,
- iar produsul AG = AGc este rigiditatea la forfecare a grinzii sandvis,
- G si Gc au aceeasi semnificatie, modulul de elasticitate la forfecare al
miezului.
Din incovoiere Din forfecare

P L3 PL
w1 max = w2 max =
48 D 4 AG

5 q L4 q L2 Sageata in cazul unei

wmax = +
sarcini uniform distribuite
384 D 8 A G
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis /grinzi sandvis cu straturi
exterioare subtiri
E. Dimensionarea grosimii elementului sandvis din conditia de rigiditate:
Conditia de rigiditate impune ca distanta “d” sa satisfaca simultan urmatoarele
conditii: 2
qL
d Unde:
8btR cf q = este sarcina uniform distribuita
L = deschiderea panoului
f (inferior)= indice pentru fata
qL2 c (inferior)= indice pentru miez
d c(superior) = indice pentru compresiune
8btR tf f(superior) = indice pentru intindere
v(superior) = indice pentru forfecare
R = rezistenta
qL
d
2bRcv

qL2
d

24bt 12 3   c  1   c 
2

2 1 / 3
E 1f / 3 E c2 / 3
w  w1  w2

w1  
n 4

5q n L4 10 q L 1   f
2


d
qL2   20 b Gc w 1   2f    384 D 384 E f bd 2 t
1  1   q n L2
24bGc w   3 t E f qn   w2 
 8bdGc
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare groase
A. Sarcina concentrata P la mijlocul deschiderii
Deplasarea totala maxima la mijlocul deschiderii este: Grinda cu straturi
2
PL P L  Df 
3 exterioare (fețe)
w= +  1-  S1 groase:
d/t ≤5,77
48 D 4 DQ  D 
b t d b c  c 
D = E I   S E  = Ef +    + z1  E c
2 2 2  2 
P L3
Deplasarea transversala primara este: w1 = S 1
3
48 D
iar cea secundara: w2 =
PL
 1 - S 1 
48 D f
Forta taietoare:  Q1  = S 2
P
max
2
Momentele încovoietoare primare (M1) si secundare (M2) sunt:

M 1=
PL
S3 M2=
PL
 1 - S3 
4 4
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare groase

B. Sarcina uniform distribuita

Deplasarea maxima la mijlocul deschiderii este:
2
5 q L4 q L 2  Df 
w= + 1 -
8 DQ  D 
S4
384 D
Deplasarile transversale partiale sunt:
5 q L4
 1 - S 4 
4
5 qL w2 =
w1 = S 4 384 D f
384 D

Forta taietoare primara maxima:  Q1  m a x = q L

S5
2
Momentele încovoietoare primare (M1) si secundare (M2) sunt:
q L2
M 1=
q L2
S6 M 2=  1 - S6 
8 8
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare groase
Parametri de calcul
sinh  +  1  1 - cosh  
S1= 1 -

S2= 1- 1-   2
1

1 2 2
S3= 1 - S 4 = 1+  1 - cosh  
 

2 1
S5 = -  2 sinh a  1 S6 = 1 -
2
 1- 2 
L 2

2 2
D Df  D  Df 
12 2  1-  S1  1 -  S4
L DQ  D  48 L 2 DQ  D 
S 1 = 1 + S 4 = 1 +
D D
1- 1-
Df Df
AG aL 1
2
a = =  = a L1 cos a  1 =
E I f  1- I f / I  2 2

sinh  -  1 - cosh   tanh  1 /  + tanh 

 1= 2=
sinh  tanh  + cosh  cosh  + sinh  tanh 
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare groase 2
 d 
3 2 3 3  > 100
D=
b t
Ef +
b t d
Ef +
b c
Ec Se verifica daca:  t 
2
6 2 12 t d 
6 Ef   > 100
Ec c  c 
Distributia tensiunilor normale pe înaltimea sectiunii transversale se poate
stabili pe baza teoriei obisnuite a încovoierii adaptata la natura compozita
a sectiunii transversale:
- tensiunile normale în miez:
M Ec  c c 
c= z -
 2 < z <
D 2 

- tensiunile normale în straturile exterioare:

M Ef c h c h
f= z  2 < z < si - > z > -
D 2 2 2 

T
 min   c / 2  E f td
2D
T   c2 2

  E f td  Ec   z1 
2D   4  T  c2 
 max 0   E f td  Ec 
2D  4
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare având
grosimi diferite
2 2
b 3
b 3
 d t2   d t1 
I = t + t 2 + b t 1 
1
 + b t 2  
12 12  t1 + t 2   t1 + t 2 

D= E f
 b 3
 3
 12 t 1 + t 2 + + 
b t1 t 2 d 2 
 Ec ≈ 0
 t 1 t 2 
d t 2 t1 d t 2 t1
1 = +  1 = -
t1 t1 + t 2 2 t1 + t 2 2
ƞ’1 ƞ1
d t1 t 2 d t1 t 2
 2=
 - 2= +
t1 + t 2 2 t1 + t 2 2
ƞ2 ƞ'2
t2
Se determina categoria de grinda
sandvis: fețe groase sau subțiri
 CALCULUL ELEMENTELOR SANDVIS
Calculul grinzilor sandvis cu straturi exterioare având
grosimi diferite
Distributia tensiunilor:

M Ef M Ef
 1 f = 1  1  f =  1
D D
M Ef M Ef
 2 f  = 2  2  f =  2
D D

Daca elementele au straturi exterioare groase: M = M1 + M2

M1  d t 2  M 2 t1 M 1  d t1 - t 2  M 2 t2
 1 f  = -   -  2  f  =   -
I  t1 + t 2  I f 2 I  t1 + t 2 2  If 2

 d t 2 t1  M 2 t1 M 1  d t1 + t 2  M 2 t2
1  = -
M1  -  +  2 f  =   +
f
I  t1 + t 2 2  If 2 I  t1 + t 2 2  If 2

unde I este momentul de inertie global al sectiunii grinzii: I=

b
12
t 1
3
+ t 2
3
