Sunteți pe pagina 1din 10

ACIZI GRASI OMEGA 3 SI OMEGA 6

Acizii grași sau Omega sunt foarte importanți pentru ca toate sistemele din organism să
funcționeze corect, normal, inclusiv pielea, sistemul respirator, sistemul circulator, creierul sau
diferitele organe. Și totuși.. ce sunt acizii grași?

Acizii grași reprezintă substanțe organice cu caracter acid, parte din lipide. În general, acizii
grași reprezintă o sursă de energie, sursă care poate fi procurată prin grăsimile din alimentație,
dar și prin suplimentele alimentare existente pe piață, insa pe langa rolul lor energetic acestia
sunt foarte importanti pentru functionarea proprie a organismului.
Acizii grasi contin una sau mai multe grupari carboxilice si un capat hidrofob reprezentat de o
catena hidrocarbonata de diferite lungimi, care poate fi saturata sau nesaturata, în functie de
prezenta sau absenta dublelor legaturi, precum si în functie de numarul lor.
Astfel, acizii grași fac parte din grăsimile simple saturate (acestea, la temperaturi scăzute, au un
conținut solid, însă la temperaturi mari, devin lichide), dar și din grăsimile simple nesaturate
(grăsimi ce au un conținut lichid, indiferent de temperatură). La grăsimile nesaturate intră și
acizii grași esențiali – cei care nu pot fi sintetizați de organism, însă sunt necesari (e vorba despre
Omega 3, Omega 6).
In cazul acizilor grasi nesaturati, omega este un termen folosit pentru a indica pozitia primei
duble legaturi la nivelul catenei hidrocarbonate (capatul nepolar), numarând de la capatul metilic
al catenei. Numerotarea omega (ω), în cazul acizilor polinesaturaţi, nu se mai continuă după
atomul de carbon prin intermediul căruia se realizează prima dublă legătură. Respectând
structura generală, unghiurile legăturilor chimice şi numărătoarea dublelor legături, molecula de
acid linolenic (acid omega 3) se prezintă ca în imagine:

Astfel acidul linoleic este numit un acid gras ω-6, deoarece prima dubla legatura este pozitionata
dupa sase atomi de carbon, iar acidul linolenic este un acid gras ω -3, deoarece prima dubla
legatura este pozitionata la al 3-lea atom de carbon. Termenul de acid gras este folosit pentru a
desemna faptul ca acidul organic contine un rest hidrocarbonat lung, nepolar, solubil în solventi
nepolari.
Acizii linoleic si linolenic sunt acizi grasi esentiali pentru mamifere (nu pot fi sintetizati de catre
organismul acestora). Pe lânga acidul linolenic în seria ω-3 se mai gasesc si acizii
eicosapentanoic (EPA) si docosahexanoic (DHA). DHA este un acid gras ω-3 cu o catena lunga
de 22 atomi de carbon, cu 6 duble legaturi prezente în molecula sa. Este acidul cu cele mai multe
duble legaturi prezent în natura. EPA este un acid gras ω - 3 cu o catena de 20 atomi de carbon si
cu 5 legaturi duble.
Despre acizii grași esențiali

Nutriționiștii spun că acizii grași esențiali sunt reprezentați de Omega 3


și Omega 6 din motive bine stabilite. Corpul uman are nevoie de multe
lucruri pentru a funcționa cum trebuie, de la realizarea unui organism
puternic, până la menținerea sănătoasă a celulelor nervoase. Deși
oamenii și alte mamifere pot sintetiza acizi grași saturați și unii acizi
grași mononesaturați din grupurile de carbon din carbohidrați și
proteine, le lipsesc enzimele necesare pentru a insera o dublă legătură cis in pozitia n-6, respectiv
poziția n-3 al unui acid gras . În consecință, acizii grași omega-6 și omega-3 sunt nutrienți
esențiali. Acidul gras „mamă” din seria omega-6 este acidul linoleic (LA, 18: 2n-6), iar acidul
gras „mamă” al seriei omega-3 este acidul α-Linolenic (ALA). Oamenii pot sintetiza acizi grași
omega-6 cu lanț lung (20 atomi de carbon sau mai mulți), cum ar fi acidul dihomo-γ-linolenic
(ADGL, 20: 3n-6) și acid arahidonic (AA, 20: 4n-6), pornind de la LA cat si acizi grași omega-3
cu catenă lungă, cum ar fi acidul eicosapentaenoic (EPA; 20: 5n-3) și acid docosahexaenoic
(DHA, 22: 6n-3), pornind de la ALA, proces caracterizat de un randament mic.
Deși doar ALA este considerat acidul gras omega-3 estential deoarece nu poate fi sintetizat de
către oameni, dovezile care arata că conversia umană de EPA și, în special, DHA este relativ
ineficientă sugerează că EPA și DHA pot fi considerate substanțe nutritive esențiale în mod
condiționat.
Ce sunt acizii grași omega-3?

Acizii graşi omega-3 fac parte din familia acizilor graşi polinesaturaţi cu lanţ lung de
atomi de carbon şi sunt reprezentaţi de acidul alfa linoleic (ALA), acidul eicosapentanoic (EPA)
şi acidul docohexanoic (DHA).
.
Ce beneficii aduc acizii grași Omega 3?

Acizii grași Omega 3 sunt foarte importanți în funcționarea bună a sistemului neurologic
și pot ajuta în combaterea unor boli precum cele de inimă. Asociația Americană a Inimii
recomandă ca dieta alimentară zilnică să includă surse de Omega 3: pește gras – somon, hering,
sardine sau ton – cel puțin de două ori pe săptămână.
Acizii graşi omega-3 sunt recunoscuţi în primul rând prin efectul lor benefic asupra
afecţiunilor cardiovasculare: reduc nivelul trigliceridelor (mecanisme propuse: scăderea sintezei
hepatice a particulelor VLDL, creşterea activităţii lipoprotein lipazei), scad inflamaţia şi
agregarea plachetară, stabilizează probabil placa de aterom, previn aritmiile şi prin urmare pot
contribui la scăderea riscului de apariţie a evenimentelor coronariene1;3. Specialiştii susţin că o
creştere cu doar 1% a cantităţii de omega-3 în alimentaţie reduce cu 40% riscurile de infarct.
Conform recomandărilor AHA (American Heart Association) persoanele diagnosticate cu boală
coronariană trebuie să primească zilnic 1 g EPA/DHA.
Ample cercetări sugerează însă faptul că omega-3 deţin un rol important şi în alte domenii
ale patologiei, cum ar fi reducerea riscului de dezvoltare a anumitor tipuri de tumori maligne,
tulburări neurologice sau complicaţii legate de diabetul zaharat şi sindromul metabolic. De
asemenea anumite studii au constatat asocierea acestora cu evoluţia favorabilă a sarcinii,
integritatea sistemului osos la vârstnici, acuitate vizuală bună şi dezvoltare cognitivă adecvată în
perioada infantilă. Potrivit studiilor, consumul unei porţii de peşte gras (bogat în omega-3), cel
puţin o dată pe săptămână, reduce riscul apariţiei maladiei Alzheimer. Simptomele deficitului de
acizi graşi omega-3 includ: oboseală extremă, afectări ale memoriei, piele uscată, modificări ale
dispoziţiei până la depresie şi tulburări cardiovasculare.
Simptome deficiență de acizi grași Omega 3
În cazul în care organismul nu are destui acizi grași Omega 3, atunci el reacționează prin
colesterol mărit, oboseală, constipație, dureri musculare, răceli, lipsa rezistenței fizice, uscarea
pielii, probleme cardiace, depresie sau circulație sanguină ce predispune la varicelă.

Care sunt sursele de acizi grași Omega 3?

Peştele gras (hering, somon, macrou, ton) şi uleiul de peşte sunt principalele surse
directe de acizi graşi omega-3, mai ales de EPA şi DHA.
Uleiul de peşte brut conţine 18 % EPA şi 12 % DHA, dar
prin prelucrări speciale poate fi concentrat, obţinându-se
un ulei cu 33 % EPA şi 22 % DHA. ALA se găseşe în
concentraţii mari în seminţele de in, rapiţă, nuci şi boabe
de soia. În general, plantele conţin ALA şi nu EPA sau
DHA ca atare. O altă sursă importantă de acizi graşi
omega-3 o constituie în prezent şi algele marine (microalgele Crypthecodinium cohnii şi
Schizochytrium).

Astfel, daca sursele de ALA sunt mai multe, majoritatea chiar de origine vegetala, principala
sursa de EPA si DHA cunoscuta este pestele oceanic. Problema este data de faptul ca pe langa
aportul de acizi grasi omega-3, unele specii de pești pot conține niveluri semnificative de
metilmercur, bifenili policlorurați (PCB), sau alți contaminanți de mediu. În general pești de
pradă, mai mari, cum ar fi peștele-spadă, tind să conțină cele mai înalte niveluri ale acestor
contaminanți. Măsuri de precautie precum: scoaterea pielii, a grăsimii și a organelor interne ale
peștelui înainte de a fi gătit vor reduce expunerea la un număr de poluanți liposolubili, cum ar fi
PCB-urile. Cu toate acestea, metilmercur se gaseste si in mușchiul de pește, astfel încât aceste
măsuri de precauție pentru nu vor reduce expunerea la metilmercur. Compușii organici ai
mercurului sunt toxici si expunerea excesiva la acestia poate afecta creierului si produce leziuni
renale. Dezvoltarea fatului, a sugarilor si a copiilor mici este deosebit de vulnerabila la efectele
toxice ale mercurului asupra creierului. Pentru a limita expunerea lor la metilmercur, s-au făcut o
serie de recomandări comune pentru femeile care vor sa devina gravide, femei gravide, femeile
care alăptează si pentru copii.
Din aceasta cauza, astazi se cauta noi surse de acizi grasi precum EPA sau DHA, acestia fiind
extrasi si de la alte organisme precum Crypthecodinium cohnii, o alga, sau Echium
plantagineum, o planta ale carei seminte sunt bogate în ulei ce contine steridonic. Ramâne de
vazut daca în viitor alimentele îmbogatite cu acizi omega -3 vor deveni ceva uzual în obiceiurile
noastre alimentare.

Doza zilnică de Omega 3

De regulă, suplimentele de Omega 3 sub formă de pastile se administrează de 3 ori pe zi și se


asimilează mai bine în prezența uleiurilor vegetale sau de pește.
Efecte adverse ce apar in cazul unei doze mărite de Omega 3 sunt:
 indigestia;
 balonarea;
 sângerările (din cauza subțierii sângelui).

Ce sunt acizii grași Omega 6?

Omega-6 reprezintă o altă clasă de acizi graşi polinesaturaţi care cuprinde acidul acidul
linoleic (LA), acidul gamma-linoleic (GLA) şi acidul arahidonic (ARA). LA reprezintă
principalul omega-6 din alimente, uleiul de porumb şi floarea soarelui având conţinutul cel mai
ridicat; este considerat tot un acid gras esenţial deoarece nu poate fi sintetizat în organism. Cu
excepţia laptelui uman, majoritatea alimentelor conţin foarte puţin GLA activ. ARA este prezent
în carne şi ouă. În corpul uman, acizii graşi omega-6, în mod special acidul linoleic, sunt
transformaţi în acid arahidonic, care este încorporat în membranele celulare.

Ce beneficii aduc acizii grași Omega 6?

Acizii Omega 6 sunt si ei vitali pentru sanatate, influentand cresterea, dezvoltarea celulara si
productia de hormoni printre altele. De asemenea, Omega 6 reduce nivelul de colesterol şi
menţine echilibrul hidric al pielii.
Au existat mai multe dezbateri în rândul specialiştilor în nutriţie cu privire la efectele dăunătoare
ale acizilor graşi omega-6, pornind de la ipoteza că aceştia ar promova inflamaţia (prin faptul că
acidul arahidonic este implicat în stadiile precoce ale inflamaţiei) şi implicit ar creşte riscul
cardiovascular. Totuşi acidul linoleic generează şi molecule antiinflamatorii. Astfel, la nivelul
endoteliului vascular, acizii graşi omega-6 au proprietăţi antiinflamatorii, suprimând producţia de
molecule de adeziune, chemokine şi interleukine, care sunt mediatorii cheie ai procesului de
ateroscleroză.

Care sunt sursele de acizi grași Omega 6?

Cei mai multi acizi graşi Omega 6 sunt consumati din uleiuri vegetale ca acidul linoleic (LA; a
nu se confunda acest lucru cu acid alpha-linolenic [ALA], care este un acid gras Omega 3).
Acidul linoleic este convertit în acid gamma-linolenic (GLA) în organism şi apoi mai departe
defalcat in acid arachidonic (AA). Acidul arachidonic (AA) poate pot fi consumat direct din
carne, iar acidul gamma-linolenic (GLA) poate fi ingerat din mai multe plante pe baza de uleiuri,
inclusiv ulei de primula de seara, ulei de borage şi ulei din seminte de coacăze negre. Acidul
arachidonic (AA) din Omega 6 se găseşte în gălbenuşul de ou, carne în general (în special in
organe) şi in alte produse alimentare ce provin de la animale.

Acizii graşi Omega 6 se gasesc in comert sub forma de suplimente alimentare care conţin uleiuri
LA şi GLA. Spirulina (adesea numita si alge verzi-albastrui) conţine, de asemenea, GLA.

Cum actioneaza acesti acizii grasi esentiali in organism?

S-a observat ca mebranele celulare componente ale unor anumite tesuturi precum retina,
miocard, creier, sunt bogate în acesti acizi grasi omega-3, fapt ce explica rolul important pe care
il joaca in vedere si functionare sistemului nervos.

Dar, atat omega-6 cat și omega-3, sunt componente structurale importante ale membranelor
celulare,fapt care afectează proprietăți ale membranei celulare, cum ar fi fluiditatea,
flexibilitatea, permeabilitatea si activitatea enzimelor legate de membrană. Acestia, dupa ce sunt
absorbiti la nivelul intestinului, sunt încorporati în membranele celulare de la nivelul tuturor
tesuturilor organismului. Studii recente au indicat ca indiferent de sursa de acizi ingerata, s-au
observat schimbari majore la nivelul membranelor celulare, la câteva zile de la ingestie.

Astfel se explica faptul ca, prin creșterea aportului de acizi grași omega-3 se mărește conținutul
de omega-3 din celule roșii sanguine, celule ale sistemului imunitar, plăci aterosclerotice, ale
țesutului cardiac și alte tipuri de celule din tot corpul. Într-un review publicat de catre Marc E.
Surette în Mechanisms and innovations din Canadian Medical Association, acesta afirma ca
acizii ω - 3 ajunsi în organism din alimentatie sunt în directa competitie cu acizii ω - 6 pentru a fi
încorporati în membranele celulare.

Omega 3 vs omega 6

Cei buni sunt acizii graşi omega 3 cu lanţ lung: EPA (acidul eicosapentaenoic) şi DHA
(acidul docosahexaenoic). Aceştia se găsesc în carnea de peşte gras oceanic, de apă rece:
macroul, heringul, somonul, tonul, codul, sardina. În uleiul de in, de rapiţă, de soia, în nuci, alune
se găsesc acizi graşi omega 3 cu lanţ scurt (acidul alfalinolenic). “Dacă nu avem probleme de
sănătate, atunci organismul nostru poate să transforme aceşti acizi graşi omega 3 cu lanţ scurt în
acizi graşi omega 3 cu lanţ lung, substanţe importante pentru buna funcţionare a creierului.
Acizii graşi omega 3 menţin elasticitatea vaselor sangvine, previn îmbătrânirea precoce şi
protejează sistemul nervos. Mai mult decât atât, acizii omega 3 sunt responsabili cu starea de
bine, cu prevenirea depresiilor. Acizii graşi omega 6 se găsesc în grăsimile vegetale – uleiul de
floarea-soarelui, de şofrănel, de germeni de porumb. Dacă sunt consumaţi în exces, acizii graşi
omega 6 au efect proinflamator, contribuie la apariţia a numeroase boli.

Echilibru

Pentru a nu avea probleme de sănătate, dieta noastră trebuie să respecte un anumit echilibru
între cele două serii de acizii graşi esenţiali. Raportul dintre omega 3 şi omega 6 ar trebui să fie
de 1:1, 1:2, maximum 1:4, altfel spus, o parte acizi graşi esenţiali omega 3 la maximum patru
părţi acizi graşi omega 6. În dieta modernă însă, acest echilibru nu există mai deloc, astfel încât
găsim raporturi de 1:22, 1:24 între omega 3 şi omega 6. Dieta noastră conţine multe grăsimi
saturate (luate din carne şi lactate) şi acizi graşi omega 6 (luaţi din uleiurile vegetale), însă este
foarte săracă în acizi graşi omega 3 (peşte).
Ce înseamnă acest lucru? Primul semn al dezechilibrului dintre acizii graşi omega 3 şi omega 6
este creşterea nivelului colesterolului. În timp pot apărea de asemenea diabetul de tip II,
obezitatea, bolile cardiovasculare, afecţiuni de tip reumatoid, cancerul, boli neurodegenerative
(Alzheimer, Parkinson). Aceste boli sunt anunţate mai întâi de o tendinţă de vasoconstricţie,
hipertensiune arterială, dislipidemii, depresii.

Proporţia relativă dintre acizii omega 6 si omega 3 în dieta oamenilor s-a schimbat în ultimii 30
de ani din mai multe motive:
-a crescut consumul de uleiuri vegetaledatorită iniţiativelor de a mânca sănătos prinînlocuirea
consumul tradiţional de unt şi grăsime animal;
-consumultotal de carne de animale rumegătoare care sunt o sursă de omega 3 a scăzut;
-consumul de ulei de peşte (şi de peşte în general) a scăzut în această perioadă rezultând o
scădere a consumului de omega 3.

Uleiul de cânepă este echilibrat în ceea ce priveşte raportul între cei doi acizi – 1 la 2, adică o
parte acizi graşi omega 3 la două părţi omega 6. Uleiul de floarea-soarelui este cel mai
dezechilibrat. În uleiul de floarea-soarelui, raportul dintre omega 3 şi omega 6 este de 1 la 126.
Dacă ne gândim că uleiul de floarea-soarelui este cel mai frecvent folosit în bucătărie, iar cele
mai multe produse preparate industrial – snacksuri, chipsuri – sunt prăjite fie cu ulei de floarea-
soarelui, fie cu grăsimi sintetice, de tipul margarinelor, atunci nu trebuie să ne mai mirăm că
diabetul, afecţiunile cardiovasculare sau obezitatea apar din ce în ce mai frecvent. De aceea, nu
trebuie să facem exces de ulei de floarea-soarelui, din cauza acestor acizi omega 6, proinfla-
matori. Iar dacă mâncăm ulei de floarea-soarelui trebuie să îl compensăm cu peşte, care conţine
omega 3. Iar dacă nu putem să consumăm peşte din diferite motive, trebuie să luăm suplimente
alimentare care să conţină acizi graşi esenţiali, ulei de peşte, pentru buna funcţionare a inimii,
creierului, sistemului nervos, a sistemului circulator, a rinichilor, a ficatului, pancreasului.
Administrarea de suplimente nutritionale

Pentru administrarea corectă de suplimente nutriţionale este important să se cunoască căile


metabolice de transformare a acizilor graşi esenţiali în forme bioactive. Există 2 enzime – delta-6
desaturaza şi delta-5-desaturaza – implicate în cascada acestor reacţii metabolice, ale cărora
deficite au fost înregistrate în anumite condiţii.

Pentru asigurarea unei activităţi optime, delta-6 desaturaza are nevoie de cantităţi suficiente
de cofactori (vitamine şi minerale): acid nicotinic (vitamină PP), vitamină B6, vitamină C,
magneziu şi zinc. Această enzimă poate fi inhibată de mai mulţi factori, ce includ vârsta
înaintată, stresul, alcoolul şi dietele bogate în grăsimi saturate, hipercolesterolemia şi nivelurile
scăzute de magneziu. Se consideră că până la 20% din persoane prezintă o activitate perturbată a
delta-6 desaturazei, iar activitatea acesteia scade dramatic cu vârsta. La aceşti subiecţi terapia
adecvată este administrarea de uleiuri pre-formate, care scurtcircuitează enzima . Zincul este de
asemenea critic pentru funcţionarea enzimei delta-5 desaturaza.