Limbile straine reprezinta pasaportul tau catre ceilalti oameni.

Ele te
ajuta sa comunici eficient cu strainii cu care vii in contact, fie ca esti la munca
ori in vacanta. Limbile straine sunt folosite in toate domeniile, ele aduc oamenii
aproape si leaga continente, leaga tari, leaga culturi si civilizatii. Fara
cunoasterea si folosirea limbilor straine nu ar mai fi existat aliante politice,
miscari diplomatice sau relatii internationale.

De la limba franceza, care era folosita foarte mult in spatiul romanesc de prin
secolul al XVIII-lea, s-a trecut in prezent la engleza, limba celui mai puternic
stat din lume, limba cea mai folosita la nivel global. Cu alte cuvinte, daca nu
stim engleza, sansele noastre de a ne angaja sunt limitate.

Necesitatea pentru limbile straine se dezvolta inca din anii de studiu, pentru ca
se intampla ca majoritatea cartilor de specialitate care ne pot fi de mare folos sa
nu fie traduse in limba romana, sau sa fie mult mai eficiente in limba lor
originala.

De ce limbi straine la job?�

Odata cu integrarea in Uniunea Europeana orizontul de munca s-a deschis foarte

mult. Acum avem marea posibilitate de a ne angaja pe teritoriul tarilor care fac
parte din Uniune, si nu numai, copiilor nostrii li se da sansa de a studia peste
granitele Romaniei. Doua lucruri extraordinare, nu? Dar cum poti sa profiti de
aceste sanse? Numai stiind limbi straine, respectiv limba tarii pe care o vizezi,
un certificat din care sa ateste cunostintele tale ar fi recomandabil, si vei putea
sa beneficiezi de aceste oportunitati.

O alta schimbare care s-a produs la nivelul pietii de munca din Romania odata cu
doborarea comunismului si mai nou cu integrarea in Uniunea European a fost aceea ca
multi straini au venit la noi cu scopul de a investi, de a se dezvolta, de a
acapara si piata de desfacere de aici. Ce inseamna acest lucru? Ca acesti oameni
care conduc companii multinationale si au nevoie de oameni care sa stie sa comunice
cu ei in aceeasi limba, oameni care sa stie limbi straine pentru a colabora mai
usor. Avantajele sunt numeroase. Ai vrea cumva sa ratezi o sansa ca aceasta?

Imagineaza-ti ca lucrezi la o companie de multi ani, dar aceasta are nevoie de

modernizare asa ca apar noi reguli. De cele mai multe ori, angajatii sunt cei care
indura noile cereri, iar daca nu se potrivesc noului profil, risca sa isi piarda
locul de munca. Una din aceste conditii ar fi cunoasterea limbilor straine. Ce te
faci intr-o astfel de situatie? Esti dispus sa renunti la slujba ta sau incepi sa
iei cursuri si sa atingi un anumit nivel de cunoastere al limbilor straine? Nu rata
oportunitati din cauza acestei conditii, limbile straine se invata. Putina vointa.
In plus, daca stai bine si cercetezi vei vedea ca daca pleci de la locul actual de
munca din cauza lipsei tale de interes pentru a invata limbi straine, vei avea
surpriza neplacuta ca in viitorul loc de munca sa nu fi angajat din acelasi motiv.

De ce mai trebuie sa stii limbi straine? Pentru ca traim in era internetului unde
totul circula cu o viteza uimitoare, pentru ca traim in era globalizarii si pentru
ca toate informatiile sunt transmise in limbi straine ca toata lumea sa le poate
intelege. Nu ai vrea sa ai acces la aceste informatii?

Ai observat ca multe din documentele cu care lucrezi necesita cunoasterea limbilor

straine? Ce te faci daca nu te descurci? Ii ceri ajutorul sefului? Nu cred.
Ai observat ca telefonul pe care ti-l cumperi, calculatorul pe care il folosesti,
si majoritatea lucrurilor care te inconjoara nu se folosesc de limba noastra nativa
ci de o limba straina? Ai observat ca atunci cand ne instalam un program,
indiferent de ce program, avem nevoie sa cunoastem acea limba straina? Ai observat
ca pe strada, in metrou sau in restaurantul nostru preferat se vorbesc limbile
straine? Ai observat cati termeni noi apar zilnic? Ai observat cati sunt
imprumutati din limbile moderne straine?

Fara limbi straine se pare ca suntem legati si de maini si de picioare. Sa nu mai

vorbim de cap, ca suntem legati si acolo, refuzandu-ne posibilitatea de a ne
dezvolta in cariera.
Sa cunosti limbile straine, fie ca e una sau doua, sau mai multe, nu poate avea
niciun efect negativ, din contra, vei avea numai de castigat.

Daca nu cunosti nicio limba straina nu e capat de lume dar nici bine nu e.
Considera invatarea unei limbi straine nu numai necesara pentru dezvoltarea ta,
atat profesional cat si personal, ci si ca pe un lucru "must do" in aceasta viata
scurta. Must do? De facut. Da, limbi straine, nu?

Cum? Exista cursuri, exista carti pentru incepatori, intermediari si avansati,

exista institutii unde te poti inscrie si lua materiale de studiu, exista apoi
examene care sa iti ateste cunostintele, exista persoane specializate care sa te
indrume si ajute in cunoasterea unei sau mai multor limbi straine. Totul tine de
noi, de dorinta noastra de a invata.

Limbile straine sunt un "must" in viata de toate zilele si in cariera. Fa din ele
un avantaj! Mult succes in cariera!
Cultura, tradi?iile unei ??ri sau pur ?i simplu nevoia de a te exprima cursiv sunt
decisive atunci c�nd �ncepi s? �nve?i o limb? str?in?. La acestea se adaug?
�nclina?ia nativ? ?i mediul, sus?in speciali?tii. ?TIRI PE ACEEA?I TEM? PARADOX Cel
mai de?tept om din lume, cu un IQ de 300, a murit ?omer Ai carte, ai parte: cum se
fac bani din bibliotec? Tehnologia, sor? cu ecologia Un rom�n are nevoie de mai
bine de un an ?i jum?tate de studiu sus?inut pentru a �nv??a o limb? ca japoneza,
chineza sau araba. ?n compara?ie, �n doar ?ase luni putem c?p?ta cuno?tin?e solide
de francez?, spaniol? sau italian?. Metodele clasice garanteaz? asimilarea a 80-100
de cuvinte pe zi printr-un curs intensiv de �nv??are, sus?in lingvi?tii. Timpul
necesar pentru a ajunge la un nivel avansat de cunoa?tere a unei limbi str?ine este
�ns? influen?at de mai mul?i factori. Astfel, interesul pe care ni-l st�rne?te o
anumit? cultur? este str�ns legat de motiva?ia pe care o avem �n asimilarea
informa?iei respective ?i de efortul pe care suntem dispu?i s?-l depunem. Este ?i
cazul lui Alexandru (22 de ani), student al Facult??ii de Limbi ?i Literaturi Str?
ine din Bucure?ti cu specializare hindi. �Pasiunea mea pentru aceast? limb? a
�nceput de la m�ncarea indian?. La �nceput mi s-a p?rut foarte greu, deoarece este
o sfer? cu totul diferit? fa?? de ceea ce am fost eu obi?nuit, dar nu m-am dat b?
tut pentru c? pe zi ce trece descop?r o civiliza?ie inedit? care �mi place foarte
mult", explic? t�n?rul. V�rsta, un factor important ?ntr-adev?r, sus?in lingvi?tii,
exist? afinit??i spirituale - adic? cei care-?i doresc s? �nve?e o limb? str?in?
sunt influen?a?i de cultur?, de tradi?ii - sau concrete - care apar atunci c�nd e?
ti nevoit s? lucrezi sau s? tr?ie?ti �ntr-o alt? ?ar? ori te c?s?tore?ti cu cineva
care nu vorbe?te limba ta. �?n plus, �nclina?ia propriu-zis? are leg?tur? cu
talentul �n?scut. E ca �n pictur? sau orice alt? ramur? a artei. Cei care au talent
cap?t? anumite deprinderi mai u?or", a mai explicat Rodica Mih?il?, director al
Centrului de Studii Americane de la Universitatea Bucure?ti. De asemenea, procesul
de asimilare depinde foarte mult de grupul lingvistic din care faci parte. Rom�nii
reu?esc s? �n?eleag? un vorbitor de francez? sau de italian? pentru c? structura
gramatical? ?i vocabularul celor dou? limbi sunt de origine latin?. Pe de alt?
parte, germana, greaca sau turca prezint? o cu totul alt? topic? �n fraz?, av�nd
mult mai pu?ine cuvinte la care ne putem raporta. Un alt factor important de
influen?? este momentul �n care hot?r�m s? ne �mbog??im cuno?tin?ele. ?ncep�nd cu
v�rsta de 3 ani, se dezvolt? capacitatea de �nsu?ire a informa?iilor, urm�nd ca
�naintarea �n v�rst? s? diminueze competen?a. �Cu c�t con?tientizezi actul �nv???
rii, cu at�t devine mai greu s? digeri informa?ia", spune Rodica Mih?il?. O metod?
de studiu eficient? se poate raporta la zona �n care locuim. De pild?, unii
locuitori din Ardeal �n?eleg ?i vorbesc cu mai mult? u?urin?? maghiara deoarece
sunt �nconjura?i de nativi ai acestei limbi. Cele mai bune metode De-a lungul
timpului au fost identificate mai multe metode de �nv??are a limbilor str?ine. Una
dintre cele mai recente este sugestopedia. Potrivit inventatorului acesteia,
Gheorghi Lozanov, �n decurs de 24 de ore putem asimila 3.000 de cuvinte. Cercet?
rile sale au la baz? studiul tehnicilor de respira?ie, concentrare, sugestie ?i
autosugestie. Pe l�ng? aceasta, mai sunt �ns? multe alte metode de studiu, mai pu?
in revolu?ionare: - Metoda traducerii. Are ca principale obiective� studiul
gramaticii, vocabularului ?i al literaturii, accentul fiind pus pe �nv??area con?
tient? ?i deductiv?. - Metoda audio-lingual?. Tehnicile folosite sunt dialogul,
jocul de rol, repeti?ia ?i exerci?iul pentru ca studentul s? foloseasc? limba �ntr-
un mod automat, bazat pe comunicare. - Metoda direct?. Inventatorul metodei,
Charles Berlitz, sugereaz? sensul cuvintelor prin imagini, pantomim? ?i conversa?
ie, traducerea nefiind admis?. - Metoda t?cerii. Studen?ii sunt �ncuraja?i s? se
autocorecteze ?i s? interac?ioneze, profesorul este t?cut, suger�nd gre?elile. - ?
nv??area limbii �n comunitate. Profesorul are rol de consilier lingvistic, pun�ndu-
se accent pe comunicare. - Metoda r?spunsului fizic total. ?n etapa ini?ial?
profesorul vorbe?te, iar studen?ii r?spund nonverbal, apoi rolurile se schimb?. "?
nclina?ia c?tre limbile str?ine are leg?tur? cu talentul. E ca �n pictur? sau orice
alt? ramur? a artei. Cei care au talent �nva?? mai u?or.'' Rodica Mih?il? profesor
Universitatea Bucure?ti Trucuri pentru �nv??area rapid? - Dac? ai posibilitatea,
mergi �n ?ara a c?rei limb? vrei s-o �nve?i. ?n primul r�nd, te vei obi?nui destul
de repede cu accentul vorbitorilor nativi ?i vei avea posibilitatea s? le �n?elegi
cultura, s? le admiri arhitectura. - Este foarte important s? �nve?i de la un
profesor cu experien?? care s? te treac? prin toate etapele de studiu. - ?nva??
treptat. Cel mai bine este s? exersezi c�te pu?in �n fiecare zi pentru c? astfel
informa?ia se va sedimenta mult mai repede. - Este foarte bine s? ascul?i c�t mai
multe casete �n limba pe care vrei s-o �nve?i. Po?i face aceasta �n timp ce mergi
cu metroul, alergi sau c�nd g?te?ti, astfel devii foarte productiv. - Cite?te c�t
mai multe ziare ?i reviste care te vor ajuta s?-?i �mbun?t??e?ti capacitatea de a
traduce. - Urm?re?te canale TV str?ine sau filme ?i vezi c�t de bine po?i urm?ri
dialogul ?i c�t de mult �n?elegi. - ?ncearc? s? g�nde?ti �n limba respectiv?.
Prive?te obiectele din jurul t?u ?i nume?te-le sau pune-le etichete cu traducerea.
Vorbe?te c�t mai mult folosind situa?ii uzuale.

Cu accent pe limb?, comunicare ?i cultur? �n standardele na?ionale pentru �nv??area

limbilor moderne, cadrele didactice sunt �ntr-o continu? c?utare de modalit??i mai
bune de accesare a materialelor autentice ?i de furnizare de experien?e care vor
dezvolta mai bine competen?ele elevilor de comunicare �n limbi str?ine. Tehnologia
este probabil cel mai bun mijloc pentru crearea unui mediu favorabil pentru �nv??
are. TIC poate sprijini profesorii �n a face �nv??area limbilor str?ine rapid, mai
u?or, mai atractiv ?i mai interesant.
Mijloacele informatice fac parte din cultura noastr?, din via?a noastr? de fiecare
zi (acas? sau la serviciu). De?i uni?i �ntr-o re?ea planetar?, se manifesta �o
�ngrijorare fa?a de riscul izol?rii sociale a celor care petrec multe ore �n fa?a
calculatorului. ?i totu?i, internetul trebuie privit ca orice alt mijloc de
comunicare asemeni celorlalte mijloace moderne de comunicare.
Cand vorbim de noi tehnologii de informare ne referim la internet precum ?i orice
alte metode de comunicare offline ?i online, la diverse programe de eLearning
create sau diverse posibilit??i pe care calculatorul ni le d? ?i de care ne putem
folosi ca ?i mijloc de redare a unor informa?ii (messenger, Skype, MS Office,
produse Apple, tabele, video si audio etc. )
�� Utilizarea Internetului �n procesul de �nv???m�nt, al?turi de alte instrumente
auxiliare, favorizeaz? accesul �n timp real la informa?ii, schimburile interne ?i
interna?ionale ?i ofer? noi posibilit??i de �nv??are � predare. ?n acest cadru
particip? diverse categorii de persoane (elevi, profesori, speciali?ti �n
informatic?), fiecare av�nd un rol bine determinat.
�� Aplica?iiledidactice ale internetului ar putea fi clasificate �n mai multe
tipuri de activit??i de predare � �nv??are.�
*�Comunicarea interpersonal?, realizat? cu ajutorul po?tei electronice (email) ?i a
comunic?rii directe (chat). Aceasta reune?te acele aplica?ii pedagogice care
favorizeaz? schimburile interpersonale �ntre tineri ?i �i determin? s? cunoasc? ?i
s? respecte asem?n?rile ?i deosebirile culturale, politice, lingvistice din cele
mai �ndep?rtate zone. Se pot organiza �nt�lniri cu personalit??i, ori forma clase
virtuale, prin care studen?ii vor avea posibilitatea de a-?i verifica aptitudinile
comunica?ionale �ntr-o limb? str?in?. Profesorii �i vor �nv??a pe tineri tehnici de
coresponden?? amical? ?i oficial? specifice limbii str?ine studiate, ceea ce va
conduce la ameliorarea exprim?rii scrise, la utilizarea informa?iilor pertinente ?i
corecte, la structurarea ideilor. Tot pentru exprimarea �n scris se poate avea �n
vedere ?i mesageria electronic?.�
*�Culegerea de texte autentice �n limbi str?ine. ?n func?ie de specificul tematicii
lec?iei, profesorul va defini �n mod clar un subiect care s? atrag? interesul
studen?ilor ?i expune mai multe tipuri de documente (PDF, articole de pres?, eseuri
etc.). Studen?ii (individual sau �n grup) ar avea ca sarcin? culegerea
documentelor, analizarea ?i interpretarea documentelor culese, solicitarea avizului
unor cadre didactice specialiste �n domeniul respectiv, precum ?i redactarea unei
lucr?ri scrise (rezumat, sintez?, comentariu etc.) �n limba str?in?.�
*�Cercetarea documentar?, validarea ?i utilizarea resurselor �n limb? str?in? �n
vederea realiz?rii unei bibliografii pe o tem? dat? respect�nd regulile cit?rii
documentelor electronice.��
*�Publicarea�de documente �n limbi str?ine pe Internet implic? nu numai o bun?
cunoa?tere a calculatorului, a programelor specifice unei astfel de activit??i ci ?
i o bun? cunoa?tere a unei limbi str?ine. Se poate avea �n vedere redactarea une
pagini personale �n care studentul s? se prezinte, s?-?i descrie realiz?rile �n
plan intelectuale ?i profesional, domeniile de interes, proiectele. Rolul
profesorului este de a-l �nv??a pe student tehnicile de structurare, redactare ?i
prezentare personal? �n limb? str?in?. Studen?ii vor putea s?-?i perfec?ioneze
cuno?tin?ele de exprimare scris? �n limb? str?in? (respectarea stilului jurnalistic
specific unei reviste de specialitate, prezentarea conving?toare a informa?iei
etc.) prin redactarea unui articol.�
*�Auto-formarea�prin conectarea la situri specializate �n manuale virtuale ori
teste de verificare a cuno?tin?elor de limbi str?ine.
�� Cateva din avantajele utilizarii noilor tehnologii de formare sunt actualitatea
(materiale de calitate, autentice ?i de actualitate), flexibilitatea, autonomia
elevilor (au posibilitateade a-?i �organizeza singuri propriul procesde �nv??are),
abordarea diferentiata, facilitarea unui tip de �nv??are contextual?
��Aspecte tehnice:�Complexitatea�este semnalat? ca aspect pozitiv. In programele
multimedia de limbi str?ine sunt integrate imagini, secven?e video, grafice, anima?
ii, �nregistr?ri audio, etc. care �n mod normal apar izolat �n cazul altor mijloace
de �nv??are. Combinarea elementelor audio-vizuale cu textele faciliteaz? trecerea
rapid? de la un tip de exerci?iu la altul, f?r? a fi necesar? schimbarea metodei de
�nv?tare. De asemenea�specificul interactiv�este des �ntalnit �n aceste metode de
�nvatare, precum ?i�atractivitatea. Prin colorit, anima?ie, efecte speciale,
programele multimedia sunt atractive ?i motivante. De asemenea elementele vizuale,
sonore, fragmentele de film, personajele animate, confer? atractivitate programelor
multimedia ?i paginilor web.
�� Tehnologia este tot mai folosit? �n procesele de �nvatare a limbilor str?ine fie
ca o completare a instruirii, fie ca singurul mijloc de �nv??are. De?i accesul la
tehnologie poate prezenta dificult??i �n accesarea�programelor de educa?ie pentru
adul?i ?i practicieni, acestea pot�fi dep??ite.
�� Platformele online au progresat considerabil �n ultimii ani. Acestea continu? s?
�ofere din ce �n ce�mai multe aplica?ii utile, la pre?uri accesibile ?i�instrumente
pentru �nv??area limbilor str?ine.�� ���Profesorii care utilizeaz? �aceste
tehnologii�trebuie s? continue s? ofere oportunit??i pentru �nv?tare ?i �pentru
promovarea ?i dezvoltarea limbilor str?ine. ?ns? este recunoscut faptul c? sunt
necesare cercet?ri suplimentare cu privire la impactul�utiliz?rii tehnologiei;
av�nd �n vedere ritmul rapid de�inova?ii �n software ?i acces la Internet, sunt
necesare studii de cercetare �pe termen lung� pentru a �n?elege mai multe
despre�rolul ?i impactul folosirii tehnologiei �n �nv??area limbii engleze la adul?
i.
Din acest articol vei afla care sunt dificult??ile cu care se confrunt? cei care
doresc s? �nve?e o limb? str?in? ?i vei �nv??a:
Despre problemele care ne blocheaz? �n �nv??are;
Despre solu?iile la acestea: 8 secrete � cum s? vorbe?ti �ntr-o limb? str?in? din
ziua 1, indiferent c�t de dificil pare;
Cum s? atingi fluen?a �n doar c�teva luni;
Cum s? te exprimi ca un nativ.
GRAMATICA: ?N C?UTAREA PERFEC?IUNII
99% dintre persoanele care vin la noi s? cear? un curs de limb? str?in?, indiferent
ce nivel au,�doresc s? fac? un curs de conversa?ie.�Nu am �nt�lnit�nicio singur?
persoan?�care s? vin? s? cear? din proprie ini?iativ? un curs de gramatic?.
Acesta este un indicator al faptului c? oamenii simt c? au un poten?ial foarte mare
de �nv??are. Acesta pare a nu se concretiza atunci c�nd �ncepi un curs normal de
limb? str?in?. Asta doar dac?�nu urmezi un program foarte bine g�ndit.
?n ?coal? aveam sentimentul c? o limb? str?in? este f?cut? din:
Tabele gramaticale;
Analiz? gramatical?;
Set de reguli nefamiliar ?i greu de procesat.
�
Cine poate �nv??a folosind un instrument de tortur??
Dac? o s? continui �n acela?i stil cu care ai fost �nv??at la ?coal? ?i �ncepi cu
metoda analizei gramaticale �?i putem garanta c?, pus �n fa?a blocului imens de
obstacole gramaticale, o s? te demotivezi ?i o s? te auto-fr�nezi imediat ce
�ncepi.
Dac? scopul este s? interactionezi social �n limba respectiv? c�t mai repede,
�mbog??irea imediat? a vocabularului este singurul instrument care te va ajuta.
Analiza gramatical? este necesar?, bine�n?eles, �ns? trebuie s? i se acorde ponderi
variate.�?n Accesis sus?inem ?i promov?m ferm urm?toarele procentaje:
Nivel A1 � 10 % gramatic?, 90 % vocabular ?i fraze ready-made;
Nivel A2 � 25% gramatic?, 75% vocabular ?i fraze ready-made;
Nivel B1 � 30% gramatic?, 70% vocabular ?i fraze ready-made;
Nivel B2 � 35% gramatic?, 65% vocabular ?i fraze ready-made;
Nivel C1, C2 � perfec?ionare gramatic? at�t c�t este necesar, studiu intensiv.
�
Aceste ponderi, �ns?, depind de 3 factori majori:
nivelul pe care te �ncadrezi;
stilul personal de �nv??are;
scopul final al preg?tirii.
�
?ns? la finalul zilei nu gramatica te va ajuta s? vorbe?ti.�Dac? ai studia-o p�n?
la perfec?iune�tot nu te-ar ajuta c�tu?i de pu?in
�n absen?a cuvintelor care s? �i dea forma ?i/sau
dac? �?i este team? s? vorbe?ti cu ceilal?i.
Gramatica este o poveste f?r? sf�r?it de c?utare a perfec?iunii.�Vei g?si la
nesf�r?it excep?ii,�verbe neregulate pe care nu le ?tii ?i altele asemenea. Acest
lucru te poate arunca �n depresie, d�ndu-?i sentimentul acut c? �?i va lua ani de
zile s? treci chiar de elementele de baz?.�Iar �n gramatic? totul pare a fi de
baz?.
S? lu?m germana:�are o ordine ciudat? a cuvintelor, cu prepozi?ii aruncate la
finalul frazei care �i schimb? complet �n?elesul, 3 genuri care se leag? f?r? nicio
logic? de cuvinte ?i cam un milion de alte mici probleme care o claseaz? �ntre
limbile imposibile ?i u?or uitabile. Cum spun cei trecu?i prin german?: tortura la
ea acas?. Orice persoan? normal? ar trebui s? renun?e.
Mai �ncolo �?i ar?t?m cum se poate schimba situa?ia cu pu?in? strategie.
CE FACEM CU EXAMENELE?
�Dac? dore?ti s? dai un examen gramatica este foarte important?.�That�s all we have
to say.
?ns? dac? �ncepi cu analize gramaticale ?i conjug?ri�c�nd scopul t?u este, de fapt,
s? conversezi�imediat �n diverse situa?ii sociale, mult mai benefic este s? nu faci
o prioritate din gramatic?. Po?i reveni la aceasta mai t�rziu, dupa ce ai c�?tigat
suficient? �ncredere pentru a utiliza un set de fraze ?i ai dob�ndit un�feeling�al
limbii �n context real � altfel, o s? te blochezi �n faza de analiz? gramatical?
pentru foarte mult timp.
�
CE FACEM CU PROFESORII?
Profesorii �nva?? gramatic? pe tot parcursul evolu?iei profesionale (it�s their
job), de ce ar fi altfel cu un student? Q: Ai la dispozi?ie timpul lor?
Cei care te penalizeaz? pentru fiecare gre?elu?? de gramatic? sunt la nivelul la
care �?i permit s? fie obseda?i de perfec?iune ?i consider? c? fiecare gre?eal? de-
a ta este fabuloas?, apoi stau s? �?i explice 10 minute de ce e at�t de mare acea
gre?eal?, iar tu te holbezi extazia?i la muntele de cunoa?tere care se afl? �n fa?a
ta ?i sim?i c? nu o s? o sco?i la cap?t niciodat?�
Nu departe se situeaz? cursan?ii perfec?ioni?ti care cer s? fie corecta?i la
fiecare gre?eal? f?r? a fi la nivelul la care se cere acest lucru, bloc�nd astfel
drumul natural al �nv???rii.
?n cadrul Accesis instruim activ profesorii ca,�atunci�c�nd scopul�unui dialog
(pair work sau group work)�este fluen?a,�s? nu �ntrerup? cursan?ii �n timpul
conversa?ieipentru a-i corecta, ci s? noteze gre?elile auzite, apoi s? le comenteze
la finalul acestui exerci?iu.
Dac?, �ns?,�scopul dialogului�va fi�aplicarea unei probleme de gramatic?,
profesorul va sublinia imediat utilizarea incorect? a acesteia.
�
8 SECRETE CARE TE VOR AJUTA S? ?N?ELEGI
c? se poate s? ai rezultate imediate.
�
1. ?NVA?? CUVINTE MULTE, ?N MODUL CEL MAI EFICIENT:��n fraze pe care le po?i
folosi�imediat
?nv??area unei limbi str?ine �nseamn?, �nt�i de toate, s? �nve?i cuvinte. Multe.
Dac? vrei s? avansezi rapid �?i recomand?m ferm���� s? nu �ncepi cu analiz?
gramatical? ?i conjugarea verbelor, ci pur ?i simplu s? asimilezi c�t mai multe
cuvinte.�AVT Optimal Performance�(A1-B2) /�Focus pe exprimare�(B1-C2) sau�Business
Focus�(B2-C2) te vor ajuta foarte mult. Po?i folosi ?i aplica?ii
cu�flashcards�pentru �nv??are rapid?, gen�Anki; aceasta ofer? un sistem strategic
de�spaced repetition, care ia �n calcul�curba memoriei�� ?i le readuce �n aten?ie
chiar atunci c�nd e?ti pe cale s? le ui?i.
�
S? �nv?? a?a, mecanic?
Dac? vrei s? �i dai drumul mai repede, da.�Mul?i oameni spun c? ei au memorie slab?
?i nu pot re?ine mecanic cuvinte. Mecanic, �n acccep?iunea �pe de rost�. ?ntr-adev?
r, f?r? a le utiliza imediat �n conversa?ie sau cel pu?in f?r? a face c�teva
exerci?ii, 60% din acestea se vor pierde. ?ns? vestea buna este c? pentru a te
exprima �ntr-o limb? str?in? nu trebuie s? �i �nve?i toate cuvintele. De exemplu,
limba englez? opereaz? cu 300 de cuvinte de baz?.
2. FOLOSE?TE IMEDIAT CEEA CE ?NVE?I, F?R? S? C?L?TORE?TI����������
Urm?re?te p�n? la cap?t un exemplu viu�(activa?i subtitrarea)
Urm?re?te s? interac?ionezi imediat�folosind cuvintele pe care tocmai le-ai �nv??
at. Dup? ce asimilezi o baz? de verbe, adjective, substantive ?i cuvinte de leg?
tur?, �ncepe s? �nve?i fraze cu acestea ?i aplic?-le imediat �ntr-o conversa?
ie�Skype cu un nativ�sau, dac? nu �?i permi?i,�atunci cu un profesor bun.�Dac?
studiezi izolat, de unul singur 2-3 ore pe zi, �n c�teva zile vei fi preg?tit
pentru interac?iune cu ceilal?i ?i vei putea deja face o conversa?ie de baz?.
Te �ndemn?m s? faci acest lucru chiar ?i c�nd nu e?ti suficient de preg?tit. ?n
lumea real? te vei afla �n fa?a problemelor sau situa?iilor �n care trebuie s?
�nve?i��nainte de a fi preg?tit.�Cu c�t mai mult vei fi expus acestor situa?ii, cu
at�t mai repede vei fi for?at s? �nve?i.
Probabil ai �nt�lnit expa?i care locuiesc �n Rom�nia de ani de zile ?i totu?i nu
cunosc o iot? de rom�n? � because �there is nothing in the air�! Pentru a utiliza
imediat ce ?tii �ntr-o conversa?ie nu trebuie s? pl?te?ti un curs exorbitant �n
Anglia sau Germania, trebuie doar s? te concentrezi 30 minute-1 or? pe a folosi ce
tocmai ai �nv??at.
�
Dac? �nc? nu te sim?i preg?tit, �n timpul unei conversa?ii Skype po?i ?ine deschis
un dic?ionar online pentru a �nv??a cuvinte chiar �n timp ce vorbe?ti. Mai po?i
merge ?i la��nt�lnirile Internations�din Bucure?ti, unde ai ocazia s? te al?turi
grupurilor de language exchange.
�
3. DAC? DEOCAMDAT? NU AI BANI, GO FREE
Pe internet g?se?ti extrem de multe materiale ?i site-uri free unde poti �nv??a. Cu
condi?ia s? fii suficient de disciplinat ?i s? exersezi zilnic.
Po?i �ncerca
Omniglot,
Duolingo�sau
BBC Intro�pentru toate limbile.
�
4. NU ?INTI PERFEC?IUNEA. ?INTE?TE EFICIEN?A ?N COMUNICARE.
Accept?-?i relaxat gre?elile.�Cei mai mul?i evit? s? vorbeasc? cu un nativ de team?
s? nu fie judeca?i c? fac gre?eli. Nu trebuie s? ai un nivel academic ca s? �ncepi
s? vorbe?ti.
Nu am v?zut niciodat? un nativ care s? vad? c? �ncerci s? comunici �n limba lui ?i
s? te judece. G�nde?te-te la un str?in care �ncearc? s? vorbeasc? cu tine �n
rom�n?. ?i analizezi gre?elile gramaticale�sau�e?ti uimit s? vezi pe cineva care
�ncearc? s? �?i �nve?e limba?
Str?inii te vor trata cu entuziasm ?i te vor aprecia foarte mult pentru efortul pe
care �l faci, deci vorbe?te!
?n cadrul Accesis nu trat?m engleza sau germana ca pe un subiect de studiu
academic, ci cre?m un spa?iu de �nv??are ?i interac?iune, unde profesorii �?i
organizeaz? imensa cantitate de informa?ie ?i ?i-o explic? �ntr-un mod c�t mai
simplu, ca s? intelegi dintr-o privire exact ce ai nevoie. �Dac? ?tii toate
regulile, vei ?ti ?i limba� este o abordare de care urm?rim s? ne distan??m.
�
5. ?NVA?? PE TEME SPECIFICE
Dac? pleci �ntr-o c?l?torie �nva?? pentru �nceput numai acele cuvinte ?i expresii
care au de-a face cu c?l?toriile: cum ceri bilete, cum �ntrebi despre obiective de
vizitat, cum s? ceri direc?iuni ?i indica?ii de deplasare.
De exemplu, �n cadrul�Programului intensiv de 6 s?pt?m�ni�(vezi ?i german?)
tematica este foarte clar definit?: chiar dup? prima lec?ie cursan?ii ?tiu s? se
prezinte, s? �?i prezinte experien?a ?i s? poarte dialoguri de socializare cu
vorbitori nativi. Pentru c? forj?m expresii ?i structuri foarte uzitate, �n diverse
modalit??i, de-a lungul �ntregii lec?ii. Pe parcursul celorlalte 17 sesiuni abord?m
17 teme de imediat? utilitate.
De asemenea, ajut?m cursan?ii s? intre pe frecven?a �nv???rii oferindu-le�un�pachet
audio gratuit�pe care ?i-l pot downloada pe laptop�sau pe telefon pentru a-l
asculta �n timpii mor?i (ex: plecare-venire de la serviciu).
�
?n discu?iile cu profesorul sau cu un vorbitor nativ �?i po?i �ncepe conversa?ia cu
ce ai mai f?cut �n weekend, �?i �ntrebi interlocutorul ce activit??i a avut el/ea,
apoi �i �mp?rt??e?ti ultimele tale planuri ?i ce rezultate vrei s? ai sau ce
obstacole anticipezi, vorbe?ti despre hobby-uri sau permi?i profesorului s? �?i
ofere noi subiecte de discu?ie.
Po?i veni tu �nsu?i cu�o list? de subiecte de discu?ie.
6. CREEAZ?-?I OBIECTIVE SMART
�
6.
SMART=�Specific, Measurable (M?surabil), Attainable (u?or de atins sau Accesibil),
Relevant�and�Time-bound�/Time based (�ncadrat �n Timp).
Pentru a-?i dezvolta obiective SMART �?i recomand?m ca, �nainte de toate, s? te
familiarizezi cu Scala Comun? de Referin?? European? ��Common European Framework).
Nivelurile definite de CEFR sunt foarte specifice ?i m?surabile � �n func?ie de
nivelul pe care te �ncadrezi po?i primi o diplom? care atest? c? te �ncadrezi �n
criteriile definite de scala comuna european? pentru limbile englez?, german?,
spaniol?,�precum ?i alte limbi europene.
Scala arat? astfel:

Nivelul A �nseamn? �ncep?tor (Basic User), B � intermediar (Independent User), C �

avansat (Proficient User). Fiecare este �mp?r?it �n 2 p?r?i: 1 � lower ?i 2 �
upper. A1, A2, B1, B2, C1, C2. Deci, un Beginner Upper va fi A2, iar un Lower
Advanced va avea nivelul C1.
Aceast? scal? te va ajuta�s? �?i stabile?ti obiective clare�?i s? alegi �n func?ie
de acestea cursurile cele mai potrivite pentru urm?toarele 3-6 luni.�Deci, ce
obiectiv �?i alegi?�Dac? vrei s? fii �fluent�, acest lucru �nseamn? c? po?i s?
comunici �n limba-target �n situa?ii sociale tot at�t de lejer ca �n limba matern?.
Pe scala CEFR acest lucru se traduce �n a atinge nivelul B2.
Dac?, �ns?, �?i dore?ti�s? interac?ionezi profesional �ntr-o limb?�(de exemplu ca
medic sau inginer), ar trebui s? atingi un nivel�Mastery C2. Dac?, de exemplu,
lucrezi �ntr-o multina?ional? ?i ai �nt�lniri regulate �n teleconferin?e,pentru a
transmite mesaje corecte care s? duc? la decizii corecte,�acest nivel este
un�must.�?n plus, po?i aspira la o pozi?ie top sau interna?ional? numai dac? ai
atins nivelul�Mastery C2.�La acest nivel po?i urm?ri s? te preg?te?ti pentru un
test BULATS. (Profesorii care s? aiba nivelul necesar pentru a te preg?ti pentru un
BULATS sunt pu?ini -la Accesis g?si?i c�?iva dintre ei).
Pentru a-?i transforma scopul �n�Attainable�(u?or de atins) po?i s? �l �mpar?i ?i
mai mult: nivelul B2 poate fi atins �n c�teva luni pornind de la zero �ns?
av�nd�focus sporit pe conversa?ie ?i ascultare.
Pentru a-l transforma �ntr-un scop�Time-bound�(�ncadrat �n timp) recomand?m �mp?r?
irea �n 3-4 luni. Dac? �?i stabile?ti o durat? de un an vei vedea c? nu �?i vei
men?ine motiva?ia pe aceast? perioad?.
7. WALK LIKE AN EGIPTIAN, TALK LIKE AN EGIPTIAN
Pentru a tr?i o limb? trebuie s? fii conectat cu ce se �nt�mpl? �n acea ?ar?.
Trebuie s? sim?i�vibe-ul ??rii, s? intri �n ritmul lor: aceast? setare te va ajuta
s? �nve?i extrem de repede s? vorbe?ti and�sound like one of them.�F?-?i prieteni
native speakers ?i vorbe?te cu ei � vei sim?i entuziasmul necesar pentru a te
mobiliza ?i a �nv??a c�t mai rapid.
De exemplu,�pentru a avea un accent de englez�trebuie s? urmezi c�teva reguli
simple:
1. Dac? ai 2 cuvinte � primul se termin? �n consoan? ?i al doilea �ncepe cu o
consoan?, renun?? la consoana primului cuv�nt.
�Black coffee� va fi pronun?at:�bla-cofee
�What do yo do�� se va auzi:�wha-d-you do � deci nu mai auzim nici �u� din �do�
1. Dac? un cuv�nt se termin? cu o consoan? ?i urm?torul �ncepe cu o vocal?,
consoana se va uni cu vocala ?i va separa silaba precedent?:�ex: not at
all�devine�no-ta-tall
2. Cuvintele se prescurteaz?.�?n cazul cuv�ntului��comfortable��vom pronun?a
��camf-t?-b.l�omi?�nd complet �or�, �interesting��devine:�in-chre-stin,
�every�devine��e-vry�
3. Literele se transform?:�country�devine:�can-chry,�hundred�devine�hun-jred,�did
you�devine�di-ju
�
Pentru a recunoa?te aceste modific?ri ?i a le asimila, vizioneaz? filme subtitrate
�n limba respectiv?, urm?re?te�what�s trending on Youtube in acea ?ar?�?i ascult?
limba vorbit? folosind�TuneIn.com.
Dac? �n fiecare zi ai vorbit ?i ascultat mai mult? englez?/francez?/german? dec�t
rom�n?, atunci e?ti pe drumul cel bun.
�
8. 8. NO PAIN, NO GAIN
Chiar ?i atunci c�nd faci mult efort pentru studiu, sim?i c? �ntr-adev?r ai pus
fiecare fibr? la lucru?�C? �ncercat c�t de mult ai putut?�Dac? te afli ?i nu ai de
g�nd s? ie?i din zona de comfort, �?i putem garanta c?�vei vei �nv??a o limb? str?
in?��n mul?i ani de zile,
Po?i alerga prin parc cu iPod-ul �nfipt �n urechi, po?i s? acorzi o or? de studiu
pe s?pt?m�n? (�n 6 luni vei avea la activ o zi de �nv??are), po?i merge la un curs
de dou? ori pe s?pt?m�n? a c�te 1,5 ore (�n 6 luni vei reu?i performan?a: 3 zile de
studiu) f?r? s? te agi?i prea tare p�n? la urm?toarea �nt�lnire.�Dar la ce
rezultate te a?tep?i?
La urm?torul nivel ai putea, de exemplu, s? �?i alegi�un curs de conversa?ie�ca
ramp? de lansare ?i s? utilizezi la maxim timpul dintre �nt�lniri profit�nd de
imensele avantaje ale�tehnologiei moderne�, iar apoi s?�aplici imediat �n conversa?
ie, fie cu profesorul, fie cu prietenul vorbitor nativ tot ce ai �nv??at la curs.
�
Micul secret al marilor realiz?ri:�cei care reu?esc dedic? mult timp, sacrific?, se
supun judec??ilor, pl�ng, transpir?, se pr?bu?esc, apoi se ridic? f?r? a se fi
odihnit ?i continu? din nou.
Totul se rezum? la priorit??i ?i la devotamentul pe care �l ar??i fa?? de scopul
asumat.
Tot acest�efort te poate aduce �n punctul �n care te sim?i cople?it�sau te sim?i
foarte des frustrat datorit? deselor blocaje �n comunicare ?i a muntelui de cuvinte
necunoscute. Este un semn c? ai ie?it din zona de comfort ?i c?, �n mod real,
progresezi.�Totu?i, uneori nu este suficient? nici chiar munca �din greu�
�
Noi ?tim deja c? nu exist? o metod? perfect? de a �nv??a deci folosi?i toate aceste
metode. Ce este �ns? sigur , este c? metoda perfect? de a nu �nv??a nimic este s?
nu lucrezi mai nimic.