Univers

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Jump to navigation
Jump to search
Pentru alte sensuri, vede?i Univers (dezambiguizare).
Question book-4.svg
Acest articol sau aceast� sec?iune are bibliografia incomplet� sau
inexistent�.
Pute?i contribui prin ad�ugarea de referin?e �n vederea sus?inerii bibliografice a
afirma?iilor pe care le con?ine.
Cosmologie fizic�
Galaxies of the Infrared Sky .jpg

Cronologia cosmologiei (grafic)

Cronologia Big Bangului (grafic)
Big Bang
Big Bounce
Big Crunch
Big Rip
Nucleosintez�
Radia?ie cosmic� de fond
Energie �ntunecat�
Materie �ntunecat�
Flux �ntunecat
Coordonate Robertson-Walker
Ecua?iile Friedmann
Legea lui Hubble
Modelul Lambda-CDM
Infla?ie (etern�)
Expansiunea metric� a spa?iului
Formarea ?i evolu?ia galaxiilor
Univers
Universul observabil
Forma Universului
Structura universului
V�rsta Universului
Destinul final al Universului

Subiecte legate

Astrofizic�
Relativitate general�
Fizica particulelor
Gravita?ie cuantic�
Timp zero
Multivers

Portal:Astronomie
v � d � m

Universul reprezint� lumea �n totalitatea ei, probabil c� nem�rginit� �n timp ?i

spa?iu, infinit de variat� �n ceea ce prive?te formele pe care le iau materia,
energia ?i informa?ia �n procesul dezvolt�rii lor perpetue.
Universum - C. Flammarion Paris 1888, Coloration : Heikenwaelder Hugo, Wien 1998
Cuprins

1 Materia
2 Formarea Universului
3 V�rsta Universului
 4 Destinul final al Universului
5 Organizarea ?i evolu?ia universului
6 Substan?�, energie informa?ie
7 Marile faze ale organiz�rii �n univers
7.1 Evolu?ia nuclear�: de la particule la atomi
7.1.1 Quarkurile se combin� �n nucleoni (forma?i din protoni ?i
neutroni)
7.1.2 Nucleonii se compun �n nuclee
7.1.3 Nucleele se combin� ?i se formeaz� atomi, molecule simple, praf
7.2 Evolu?ia chimic�: de la atomi la molecule
7.2.1 Molecule simple se combin� ?i apar molecule organice
7.2.2 Moleculele organice se organizeaz� ?i se dezvolt� �n celule
7.2.3 Celulele se combin�, evolueaz� ?i se organizeaz� �n plante ?i
animale
7.3 Evolu?ia antropologic�
8 Expansiunea universului
9 Cartografierea strat cu strat a Universului
10 Note
11 Bibliografie
12 Vezi ?i
12.1 Concepte
12.2 Oameni de ?tiin?�
13 Leg�turi externe

Materia

Nu exist� o defini?ie universal acceptat� a termenului �materie�. Cel mai des se

�n?elege prin asta �ns� partea masiv� a universului. �n modelul standard al fizicii
de particule, materia este alc�tuit� din particule elementare, obiecte punctiforme
av�nd diverse propriet�?i. Din aceste propriet�?i face parte ?i masa particulei, o
m�sur� a iner?iei, dar ?i a influen?ei for?ei gravita?ionale asupra particulei
respective. Orice obiect care are mas� ?i ocup� spa?iu poate fi considerat deci
material.

�n teoria relativit�?ii, masa este echivalat� cu energia, ceea ce motiveaz�

extinderea defini?iei materiei pentru a include ?i unele fenomene pur energetice,
cum ar fi de exemplu c�mpurile de for?e. Fizica de particule cuantific� acest
aspect �mp�r?ind particulele elementare �n dou� categorii: cele care alc�tuiesc
materia �de zi cu zi�, care const� �n mare parte din atomi, numite fermioni, ?i a?a
numi?ii bosoni, particule elementare responsabile pentru ac?iunea for?elor. Dup�
aceast� defini?ie, numai materia fermionic� este considerat� materie. Antimateria
este la r�ndul ei o form� a materiei.

�n domeniul cosmologiei ?i astrofizicii se constat� o discrepan?� �ntre

comportamentul observat al unor structuri masive (de pild� galaxiile) ?i predic?
iile teoretice. Solu?ia propus� este postularea unui nou tip de materie
��ntunecat�, care alc�tuie?te o mare parte din materia din univers, dar care nu
poate fi observat� direct �ntruc�t nu reflect� radia?ia electromagnetic� (lumin�).
Formarea Universului
Hubble Deep Field

Cel mai �ndep�rtat punct din universul vizibil.

Date probabile

Diametru vizibil 96 (+/- 4) �109Ani-lumin�

96 (+/- 4)

mrd. ani-lumin�
V�rst� 13,77�109 ani
13,77 mrd. ani
Mas� 8,5�1052�1053 kg
Num�r de galaxii 200 mrd.
Num�r de particule 4�1078�6�1079
Num�r de fotoni* 1088
Temperatur� actual� 2,725 K
-270,425�C
Densitate medie 10-27�5�10-27kg/m3
Densitate critic� 9,7�10-26 kg/m3
Constanta Hubble ca. 71 (+/- 6) km/s�Mpc

Astronomii au calculat c� universul s-a format cu 13.798 � 0.037 miliarde de ani �n

urm�. Teoria Big Bang-ului (engl. �marea explozie�) explic� �n mare parte formarea
universului, pe care o aseam�n� cu o explozie de propor?ii. Din momentul form�rii
universului a avut loc o expansiune a acestuia care are loc ?i ast�zi. Astronomii
caut� s� descopere structura, comportamentul ?i evolu?ia materiei ?i energiei
existente �n univers. Despre evolu?ia viitoare a universului exist� o serie de
teorii. �ntr-unul din scenarii expansiunea universului va continua p�n� la de?
irarea acestuia (Big Rip, engl. �marea ruptur�), iar �n altul expansiunea va atinge
un maximum, dup� care universul va �ncepe s� se mic?oreze (Big Crunch, engl. �marea
compactare�). Scenariul �n care dup� acest colaps are loc un nou Big Bang poart�
numele de Big Bounce (de la engl. to bounce, �a rico?a� / �a s�ri�).

Astronomii cred c� �n prima frac?iune de secund� de dup� explozie, universul s-a

extins �n propor?ii de milioane de ori mai mari dec�t starea ini?ial�, iar �n
urm�toarea frac?iune de secund� extinderea a devenit mai �nceat�, acesta r�cindu-se
?i l�s�nd loc particulelor de materie s� se formeze. C�nd universul a ajuns la
prima sa secund� de existen?�, se presupune c� atunci s-au format protonii, iar �n
urm�toarele 1.000 de secunde a urmat era nucleosintezei, era �n care s-au format
nuclee de deuteriu ?i care este prezent �n universul de acum. Tot �n aceste prime
1.000 de secunde s-au format ?i unele nuclee de litiu, beriliu ?i heliu.

C�nd universul a ajuns la v�rsta de un milion de ani a ajuns sa se r�ceasc� p�n� la

temperaturi de 3300 �C �n medie �n care protonii ?i nucleele mai grele s-au format
�n urma nucleosintezei, put�nd apoi s� se combine cu electronii form�nd atomii.
�nainte ca electronii s� se combine cu nucleele, circula?ia radia?iilor prin spa?iu
era dificil�, radia?iile �n forma fotonilor nu puteau traversa spa?iul f�r� a intra
�n coliziune cu electronii, dar odat� cu combinarea protonilor cu electronii care
au format hidrogenul, traversarea fotonilor a fost u?urat�. Radia?iile �n forma
fotonilor au caracteristicile gazului. Din momentul �n care radia?iile au fost
eliberate, totul s-a r�cit p�n� la -270 �C, numindu-se radia?ie cosmic� de fond.
Aceste radia?ii au fost detectate prima dat� de c�tre radiotelescoape ?i apoi de
c�tre sonda spa?ial� COBE.

�ntre anul 2 milioane ?i anul 4 milioane dup� Big Bang s-au format quasarii,
galaxii extrem de energice. O popula?ie de stele s-a format din gazul ?i praful
interstelar, apoi s-au contractat �n a forma galaxiile. Aceast� prim� popula?ie se
nume?te Popula?ia I ?i a fost format� aproape �n �ntregime din hidrogen ?i heliu.
Stelele formate au evoluat cre�nd la r�ndul lor alte elemente mai grele care au dus
la fuziuni nucleare explod�nd ?i form�nd supernovele.

Mai t�rziu s-a format Popula?ia II, din care face parte ?i Soarele nostru, ?i con?
ine elemente grele formate �n istorie. Soarele nostru s-a format acum 5 miliarde de
ani ?i se afl� la jum�tatea vie?ii sale. Se presupune c� via?a soarelui nostru este
de aproximativ 11 miliarde de ani.

Acum 4,6 miliarde de ani s-a format sistemul solar. Cea mai veche fosil� a unui
organism viu dateaz� de acum peste 3,5 miliarde de ani.