16

soilor, privind problemele sexuale, au crescut. Similaritatea perceput a atractivitii

fizice nu a fost îns pus în legtur cu raporturile soiilor legate de dificultile
sexuale.
1.4. Sintez:
-atractivitatea fizic: concepia unei persoane referitoare la aspectul fizic ideal, acela
care ofer cel mai mare grad de plcere simurilor
-discrepanele dintre nivelurile de atractivitate ale partenerilor pot fi buni predictori ai
satisfaciei i ai comportamentului marital
-simetria facial i corporal sporete atractivitatea
- determinani ai atractivitii fizice masculine:

înlimea i inuta

fizicul

prul

structura facial
- determinani ai atractivitii fizice feminine:

raportul talie-olduri

proporia indicelui de mas corporal i

structura corpului

simetria facial
- favorizarea persoanei atractive:

³ceea ce e frumos, e bun´

profitul social

avantaje sociale
- dezavantajele frumuseii:

interpretarea recompenselor sociale

stereotipurile negative

presiune mare în sensul meninerii aspectului fizic plcut
17
Capitolul 2
Cuplul marital
2.1. Cuplul conjugal ± de la tradiional la modern
2.2. Formarea i dezvoltarea cuplului
2.3. Sintez
2.1. Cuplul conjugal ± de la tradiional la modern
De la societile tradiionale pân la cele moderne, alegerea partenerului conjugal
caact decizional personal a parcurs drumul unor lungi metamorfoze. Criteriile
optime aleopiunii maritale s-au schimbat în consecin, de la cele de tip raional, aproape
exclusivsocio-economic i normativ, la cele de tip socio-afectiv i în special sexual-
afectiv.Evoluia mentalitilor i ansamblul normelor morale transfer decizia în ceea ce
priveteviaa personal pe umerii tânrului. În societatea modern, nu numai c nimeni
nuconsimte s-i lase prinii s fac alegerea viitorului so, dar orice Äcalcul´ în
aceastproblem este considerat a fi ruinos, blamabil (I. Mitrofan, 1994).
Expectaiile cuplurilor, în strâns legtur cu motivaiile alegerii parteneilor s-
auschimbat i ele. Astfel, satisfacia sexual poate fi obinut i în afara cstoriei,
copiiinereprezentând scopul fundamental în viaa multor oameni, iar numrul mare al
femeilorangajate profesional desfiineaz argumentul economic. Odat cu egalizarea
statutuluisocial, femeile i-au schimbat radical expectaiile i raiunile pentru cstorie.
Eleateapt astzi prietenie, respect, iubire, susinere emoional, companie,
satisfaciesexual, libertatea de a tinde i de a se bucura de o carier profesional. Prin
urmare,cstoria în contemporaneitate se bazeaz pe trei mari piloni:
y
Intimitate sincer cu beneficiarul unei mutuale gratificaii
y
Companie
y
Autorealizarea prin egalitate (Mitrofan, 1994).
Femeia aflat la vârsta mariajului are o contiin de sine mai ampl decât brbatul.
Brbatul nu se poate baza decât pe o cunoatere complet a lui i a celorlai, ceea ce
înseamn c el nu se poate lmuri suficient asupra propriilor lui motivaii.
Hotrâreabrbatului de a se cstori este mânat în special de motivaii incontiente,
ceea ceînseamn c alegerea nu este liber (alegerea liber fiind cea luat contient).
Factoriiincontienti ce favorizeaz sau complic alegerea partenerului pot fi de natura
personalsau general. Factorul ce influeneaz în mod incontient este gradul în care
este legat deprini, tânrul raportându-se la relaia lui cu mama i tânra la relaia ei
cu tata. Fiecarebrbat poart cu sine imaginea eternului feminin (anima) i fiecare femeie
poart îninterior imaginea înnscut a brbatului (animus). Animusul caut s
raioneze, în timp ceanima are un caracter erotico-emoional. Iubirea devine acea alchimie
psihologic princare cei doi reuesc s devin unul (Jung, 1994).
Care sunt motivaiile contiente i incontiente care explic alegerea partenerului?
Cercetrile sociologice i psihologice s-au concretizat în multiple Äteorii ale alegeriimaritale
´, dintre care cele mai cunoscute rmân teoria psihanalitic a lui Freud, teoriaasemnrii a
lui Mowrer, teoria nevoilor complementare a lui Winch, teoria instrumentala lui Center, teoria
filtrului a lui Kerckoff i Davies, teoria stimul-valoare a lui Murstein.Criteriile alegerii soului
sunt dintre cele mai diverse, primele sesizate fiind celepsihomorfologice. Astfel, înca din 1902-
1903, Pearson a fcut constatarea c persoanelede talie ridicat sau de talie redus, au
tendina de a se cstori între ele mai adesea decâtla întâmplare (Mitrofan, 1989). Alegerea
soului pare s fie înmajoritatea cazurilor dupprincipiul similaritii fizice sau
intelectuale. În acest sens, s-a remarcat frecvenaasemnrilor între soi în ceea ce
privete forma mâinilor, lungimea antebraelor, adegetelor, culoarea ochilor, prului sau
pigmentaia prului. S-a observat, de asemenea,c este frecvent mariajul între persoane cu
deficiene asemntoare: surdo-muii secstoresc, de obicei, între ei, la fel i
indivizii atini de tulburri nevrotice. Cstoriileasortative sunt motivate cel mai frecvent
de reproiectarea i retrirea conflicteloroedipene nerezolvate, pe baza trasferului i
prelungirii acestora din triunghiul oedipian deorigine în propriul mariaj. În ceea ce privete
aptitudinile intelectuale, se remarc adeseac persoanele care au dispoziii similare (de
exemplu, pentru muzic) ajung s secstoresc (Mitrofan, 1989). A Girard (1971,
apud, Mitrofan, 1989) insist asupraimportanei similitudinii factorilor geografici, sociali i
culturali care determin alegerea partenerului de via. Exist o tendin de unire a
partenerilor maritali pe criteriul
concordanei nivelului de instrucie, profesiunii i apartenenei la acelai mediu.
La întrebarea Äde ce se cstoresc oamenii´, J.C Coleman indica mai multe raiuni
pentru cstorie:
y
compatibilitatea sexual
y
fuga de singurtate
y
nevoia de prieten, tovar de via
y
sigurana financiar
y
fuga de constrângerile parentale
y
dorina de a fi important pentru cineva.
Muli oameni se cstoresc datorit existenei atraciei fizice sau doar pentru a
seconforma obiceiului. Alii se cstoresc de dragul aventurii sau pentru c vd
cstoria cape o garanie sigur de moralitate. În funcie de motivaia marital,
putem distingemariaje precoce, tardive, disproporionale, în extremis (cu persoane aflate în
pericol demoarte), temporare, din interes sau de convenien. Într-o cercetare pe
populaiaromâneasc, Oana Jugulescu (apud Mitrofan, 1994), plecând de la ipoteza c
motivaiamarital se convertete în motivaie de meninere a cuplului, a ajuns la o serie
deconstatri interesante. Cinci tipuri de motivaii maritale au fost menionate de
persoaneleintervievate:
1.dorina comun de a-i continua viaa i evoluia într-un mod satisfctor
(51,5%)
2. conformism social (36,3%)
3. depirea situaiei prezente (6%)
4. satisfacia actual (3%)
5.credina c-i vor asigura un viitor sigur (3,2%)
În acest context, sunt semnificative diferenele dintre sexe. Femeile, spre deosebirede
brbai, îi raporteaz decizia marital la satisfacia actual i asigurarea pentru
viitor.Este posibil ca femeile s fie mai insecurizate, cutând s cedeze partenerului o parte
dinresponsabilitile i grijile personale. Este posibil ca i în cazul brbailor s existe
astfelde motive, dar acetia le reprim mai mult decât femeile sau nu le recunosc.
Deimajoritatea brbailor susin c se cstoresc pentru a se conforma normelor
sociale
24
Mowrer leag evoluia pozitiv a mariajului de similitudinea stilurilor de via alecelor
doi soi. Alturi de teoria asemnrii, alegerea partenerului mai esteexplicat i prin
teoria complementaritii, al crui promotor este R.Winch, careconsider c la nivelul
cuplului apar Änevoi complementare´, fiecare partenerapreciind în cellalt ceea ce nu gseste
în sine. Umilii, respectuoii vor fi atrai deambiioi, naturile supuse de cele care aspir
s domine (Mitrofan, 1989).Similaritatea socio-economic i socio-cultural explic în
mare msur ansaalegerii maritale, dar nu justific suficient actul decizional.
Factorul psihologic ifizic par a avea o pondere tot mai important în încheierea unei
cstorii.(Mitrofan, 1994).
În concluzie, variabilele interpersonale ce determin i sporesc atracia sunt:
- aprobarea reciproc a îndrgostiilor;
- experienele anterioare reuite;
- existena atitudinilor similare cu privire la probleme;
- presupunerea asemnrii atitudinilor i a trsturilor de personalitate a celor doi
parteneri.
4. Complementaritatea. Aceast variabil este studiat de teoria heterogamiei care
explic formarea cuplurilor premaritale i maritale compuse din persoane cucaracteristici
socio-culturale diferite. Una dintre variantele acestei teorii este cea acomplementaritii
trebuinelor, propus de Winch (1958). Autorul acestei teorii ademonstrat c fiecare
partener este atras de cellalt în msura în care acesta are onevoie complementar cu a sa
 (Turliuc, 2004). Cuplurile maritale formate princomplementaritate, dei sunt mai dinamice în
evoluie, nefiind lipsite de crize maimici sau mai mari de interadaptare, au o longevitate mai
mare, oferindpartenerilor mai multe ocazii de a se bucura unul de cellalt, de a-i fi
necesarimereu. Principul alegerii i mai ales al coevoluiei maritale (deci implicit al
anseipartenerilor de a rmâne împreun cât mai mult timp) pare s fie mai curând cel
alÄcomplementaritii´ celor dou personaliti care se iubesc, evident în cadrul mailarg
al unei similariti socio-culturale (mediu, nivel de pregtire, statut socio-profesional)
(Mitrofan, 1994).
5. Compatibilitatea. Criteriul compatibilitii a fost definit de Blood (1962) ca fiind
25
acordul caracteristicilor individuale dintr-un cuplu în care beneficiile suntmutuale.
Compatibilitatea rezult din similaritatea caracterial, a nevoilor sexuale,a valorilor, din
complementaritatea celorlalte nevoi, a rolurilor sexuale, maritale,temperamentale. Reuita
conjugal este direct proporional cu gradul decompatibilitate.
6. Filtrele se refer la trecerea partenerului printr-o serie de Äsite´ tot mai fine pentru
a-i evalua calitile i compatibilitatea. Exista o serie de stadii ce necesit a fiparcurse
înaintea lurii deciziei de permanentizare a relaiei. Kerckhoff i Davis(1962) au identificat
trei astfel de etape: 1. alegerea în funcie de similaritateasocial i de clas; 2. valori
comune; 3. complementaritatea trebuinelor. Tennov(1979) a explicat îndrgostirea prin
intermediul a dou stadii: 1. admiraia fa deo anumit persoan i 2. atracia
sexual (Turliuc, 2004).
Teorii referitoare la iubire
1.Teoria ritualului. Este o teorie de sorginte sociologic, autorii ei, Goffman (1967)i
Collins (1975), considerând iubirea ca un ritual de mare intensitate, ce include o seriede
elemente: - îi aduce fa-n-fa pe cei doi parteneri
- faciliteaz focusarea ateniei asupra unor obiecte sau activiti comune i
ignorarea celorlali
-promoveaz împrtirea unei stri emoionale ce se dezvolt ca un proces
ritual
-produce un simbol încrcat emoional, ce reprezint apartenena la cuplu(simbolurile iubirii:
inima, inelul de logodn i verighetele, cadourile pecare i le fac cei doi îndrgostii)
(Turliuc, 2004).
2.Teoria feminist. Cercettoarele feministe susin c iubirea implic
pierdereaoricrei oportuniti de a avea o carier i plasarea femeii într-o poziie
subordonatbrbatului. Conform acestei perspective, brbaii asociaz relaia diadic
cu sexul, iarfemeile subevalueaz tocmai acest element al relaiei, asociind partenerul cu
ataamentulemoional i cu intimitatea. Reprezentantele acestei teorii recunosc îns c
iubireapresupune pasiune sexual, idealizare romantic, afeciune, prietenie i
altruism. Elesusin c iubirea matur se poate dezvolta doar între dou persoane mature
din punct de
26
vedere psihologic (de vârste diferite), ambele fiind dispuse s-i ofere sprijinul,
afeciunea i acordându-i partenerului o anumit autonomie (idem).
3.Teoria schimburilor sociale echitabile. Relaiile apropiate funcioneaz optimatunci
când ambii parteneri consider c au realizat un Äschimb echitabil´, c ceea ce auobinut
este satisfctor comparabil cu ceea ce au oferit (Berschied, 1985, apud Turliuc,2004). Dei
cei doi parteneri nu ofer aceleai lucruri, schimburile trebuie s fieaproximativ egale.
Un brbat care simte c poate gsi mai uor noi partenere comparativcu iubita sau prietena
lui, va avea tendina de a prsi relaia. De asemenea, o femeie careare mai multe
oportuniti decât partenerul ei pentru c este mai atrgtoare, va fimotivat s ias
din aceast relaie. Pentru satisfacia sau insatisfacia cuplului este foarteimportant nivelul
de compatibilitate dintre cei doi parteneri (Turliuc, 2004).
2.3. Sintez:
- raiuni pentru cstorie:

compatibilitate sexual

fuga de singurtate

nevoia de un prieten, tovar de via

sigurana financiar

fuga de constrângerile parentale

dorina de a fi important pentru cineva
- tacticile folosite atât de femei cât i de brbai în cadrul competiiei pentru atragerea
unui partener dezirabil sunt dictate de preferinele sexului opus
- teorii ale atraciei interpersonale:

teoria recompenselor (Lott, 1974)

modelul întririi afectului (Byrne, 1971)

teoria echilibrului (Heider, 1958)
-variabilele atraciei interpersonale: proximitatea fizic, calitile fizice ale persoanei
stimul, similaritatea, complementaritatea, compatibilitatea, filtrele
- teorii ale iubirii:

teoria ritualului (Goffman, 1967, Collins, 1975)

teoria feminist

teoria schimburilor sociale (Berschied, 1985)

35
Iubim diferit:
Brbatul îndrgostit. Când un brbat este îndrgostit, el afl în aceast trire
raiunea de a fi cât se poate de bun i de folos altora. Când iubete din toat inima, sesimte
atât de încreztor in sine, încât este capabil s se schimbe profund. Dac i se docazia
s-i dezvaluie potenialul, brbatul d la iveal cele mai frumoase trsturi,
dardac nu reuete, revine la tendinele sale egocentrice. El simte împlinirile partenerei
ca icum ar fi ale sale. Poate îndura uor orice greuti pentru a o face fericit, pentru
cfericirea ei este i fericirea lui. Are o motivaie înalt pentru a lupta.
Femeia îndrgostit. Puini brbai sunt contieni de importana pe care o are
pentru o femeie faptul de a se simi susinut de cineva care ine la ea. Femeile suntfericite
când cred c nevoile lor vor fi bine întâmpinate, satisfcute. Când o femeie estesuprat,
copleit, dezorientat, epuizat sau disperat, ceea ce-i trebuie este anturajul.În acele
momente are nevoie s simt c nu este singur, ci c este iubit i
preuit.Brbaii nu îneleg c o femeie este mai receptiv si apreciaz sprijinul
atunci când areparte de apropiere, înelegere, aprobare i compasiune. Când ea este
suprat, el o va lsasingur fie din respect, fie pentru a nu-i face mai mult ru în
încercarea lui de a-i rezolvaproblemele. Cel mai mult femeile au nevoie de cineva care s le
asculte. Mrturisindu-isentimentele, ele îi aduc aminte c merit dragostea i c
dorinele le vor fi îndeplinite,se pot relaxa, pot da mai puin i primi mai mult ( Gray, 1998).
Rolurile de gen
Ä Rolul de gen este un ansamblu de ateptri consensuale care, funcionând ca
onorm, delimiteaz un set de comportamente i atitudini adecvate (permise saudezirabile)
i inadecvate (interzise sau indezirabile) pentru biei sau brbai, fete saufemei.
Stereotipurile asociate masculinitii i feminitii sunt credinele, clieele prezentela
nivelul simului comun cu privire la modul de existen masculin sau feminin³(Turliuc,
2004).
Anumii factori, ca de exemplu, condiiile socio-economice, gradul de colaritate
ideschiderea intelectual a persoanelor, influeneaz manifestarea în anumite grade
deintensitate a stereotipurilor.
36
În urma efecturii unui studiu, Bem a evideniat urmtoarele: rolul de gen masculinse
caracterizeaz prin putere, activism, independen, putere i orientare spre
exteriorulcminului, în timp ce rolul de gen feminin este prezentat ca fiind plin de
pasivitate,dependen, lips de aprare i orientarea spre interiorul cminului (Turliuc,
2004).
În cartea sa, ÄSex differences in social behaviour´ (1987), Eagly afirm c celedou
roluri sunt determinate prin diviziunea muncii, i nu prin apartenena biologic launul dintre
ele. Femeile dedic mai mult timp familiei, creterii i educrii copiilor iactivitilor
gospodreti, în timp ce brbaii au ca puncte de interes responsabilitateaeconomic,
domeniul public i activitile competitive. Conform teoriei lui Eagly, atâtfemeile, cât i
brbaii interiorizeaz expectanele societiiprivitoare la rolurile iprofesiile pe care ar
 trebui s le practice, rezultatul fiind naterea unor capaciti icredine diferite ce se
manifest în comportament.
Rolurile de gen maritale sunt definite ca expectane normative privind
distribuiaresponsabilitilor familiale i ale muncii între brbai i femei,
responsabiliti cevizeaz, în principal, trei aspecte: asigurarea bunstrii economice,
gospodria iîngrijirea copiilor (Pleck, 1983, apud Turliuc, 2004).
În zilele noastre, asistm la o schimbare lent a rolurilor de gen, expectanelenormative
fiind tot mai vagi. Astzi femeile sunt integrate pe piaa muncii i suntcapabile s
îndeplineasc cu succes responsabilitile economice, cele legate degospodrie i de
familie (exemplu, familiile monoparentale). Din ce în ce mai des vedemfemei ce ocup poziii
de conducere i îi asum responsabiliti considerate înainte tipicmasculine. Vedem
îns i brbai care îi iau concedii paternale pentru îngrijirea nou-nscuilor sau care
ocup posturi de munc considerate cu specific feminin (medicginecolog, asistent medical).
Se pare c exist anse ca Äprin asumarea rolurilor de gen noi i echilibrate,
femeias-i dezvolte creativitatea i autoritatea fr a mai renuna la cldur,
tandree isenzualitate, iar brbatul s-i elibereze afectivitatea, sensibilitatea i
capacitatea de adrui tandru, fr a mai avea impresia c devine mai slab, mai vulnerabil
i mai lipsit deputere´ (Turliuc, 2004).
37
3.4. Sintez:
-brbaii sunt mai predispui la anumite boli (daltonism, hemofilie), iar femeile
suport durerea mai bine decât brbaii datorit estrogenului;
-diferene psihologice între femei i brbai: fetele au aptitudini verbale superioarecelor ale
bieilor, bieii depesc fetele în aptitudinile vizual-spaiale, bieiidepesc
fetele în aptitudinile matematice, bieii sunt mai agresivi decât fetele;
-necesiti afective diferite (femeile: grij, înelegere, respect, devotament,recunoatere,
asigurare; brbaii; încredere, acceptare, apreciere, admiraie,încurajare);
- rolul de gen.

Partea a II-a
CERCETARE PROPRIE
Ierarhia criteriilor de alegere a partenerului marital si importanta
Atractivitatii
39
Capitolul 4
Organizarea i desfurarea cercetrii
4.1.1. Obiectivele studiului
1.Cunoaterea factorilor de interes în alegerea partenerului i ponderea fiecruia.
2.Identificarea locului (ca ierarhie i pondere) atractivitii fizice între ceilalti
factori.
3.Cercetarea diferenelor de sex în considerarea atractivitii fizice în alegerea
partenerului de cuplu.
4.Cercetarea perceptiei reciproce a celor doua sexe referitoare la criteriile de
alegere ale partenerului de cuplu marital.
5.Cercetarea diferenelor interculturale în privina importanei atractivitii fizice i
a resurselor financiare în alegerea partenerului de cuplu marital: Romania i
Spania..
4.1.2. Ipotezele testate
Ipoteza 1: Opiunea pentru o anumit vârst este influenat de genul persoanei
care face opiunea, în sensul c barbaii îi doresc femei mai tinere, iar femeile îi
doresc brbai mai în vârst.
Ipoteza 2: Femeile i brbaii au aceleai preferine în privina a trei criterii:
dispoziie plcut, dragostea pentru familie i copii, aspect fizic plcut.
Ipoteza 3: Importana acordat atractivitii fizice în alegerea partenerului difer
de la un gen la altul, în sensul c brbaii preuiesc atractivitatea fizic mai mult decît
femeile. Pentru acestea din urm atractivitatea fizic ocup un loc modest in ierarhia
criteriilor de alegere a unui partener de cuplu marital.
Ipoteza 4: Percepia reciproc a oamenilor cu privire la criteriile sexului opus în
contextul alegerii partenerului nu corespund realitii.Astfel, pornim de la premisa c
brbatii se asteapt ca femeile sa valorizeze la ei, in primul rând, condiia financiar,
in timp ce femeile se asteapt ca brbaii s le prefere în funcie de atractivitatea
fizic.
Ipoteza 5 : Exist diferene culturale (în cazul de fa între români i spanioli) în
privina preferinelor pentru anumite trsturila alegerea partenerului.
40
a)În acest sens, femeile spaniole valorizeaz în aceeai msur ca i brbaii
atractivitatea fizic i fidelitatea, oferind statut socio-economic. În schimb,femeile românce
pun accent pe statutul i resursele partenerilor oferind în schimbatractivitate fizic.
b)Brbaii români caut femei atractive fizic i ofer statut i resurse, în timp ce
brbaii spanioli prefer femeile dedicate familiei, oferind aceleai trsturi
cutate.
4.1.3.Variabilele cercetrii
Variabila dependent VD : atractivitatea fizic în alegerea partenerului de cuplu
Variabilele independente(invocate)
VI1gen u l biologic, cu dou condiii:
o
masculin
o
feminin
VI2 mediul cultural, cu dou condiii:
o
românesc
o
spaniol
4.1.4. Lotul de subieci
În vederea realizrii ierarhiei criteriilor de alegere a partenerului de cuplu marital ia
verificrii importanei atractivitii fizice în cadrul acestor criterii, au fost investigai 80de
respondeni. Pentru a verifica diferenele interculurale (România ± Spania) în
privinacriteriilor de alegere a partenerului, am realizat o analiz de coninut a 181 de
anunurimatrimoniale din cele dou ri.
 Au fost testai 80 de tineri cu vârsta cuprins între 18 i 34 de ani (media de
vârstfiind 21,78 ani); 40 desex masculin i 40 de sex feminin. Dintre acetia 38
(47.5%) erausinguri, 29 (36, 2%) erau într-o relaie, 6 (7,5%) erau logodii, iar 7
(8,8%) cstorii. Înprivina vârstei dorite pentru întemeierea unei familii, s-au înregistrat
vârste de la 21 la40, cu o medie de vârsta dorit de 26,8 ani. Diferena de vârst dintre
parteneri are omedie de 3,11 ani. Dintre subiecii chestionai, 48 (60%) sunt ortodoci, 28
(35%) suntcatolici, iar 4 (5%) sunt de o alt religie (adventiti, protestani
41
Vârsta
subiectului
Genul
subiectului
Vârsta
dorit
pentru
cstorie
Diferena de
vârst dintre
parteneri
Min.
18 F
40
(50%)
Min.
21 Min.
0
Max.
34 M
40
(50%)
Max.40 Max.
9
Med. 21,787 total
80
(100%)
Med. 26,8 Med.3,112
Tabel 1aRezultatele descriptive ale lotului de subieci
Tabel 1bRezultatele descriptive ale lotului de subieci
În privina anunurilor matrimoniale, acestea au fost extrase din ziarul³Evenimentulzilei´
(în cazul anunurilor româneti) i din ziarul³Segunda mano´ (în cazul anunurilorspaniole),
ambele în varianta online. Anunurile, 181 la numr, au fost selectate înperioada 18 februarie-
25 martie 2009. În selecia anunurilor matrimoniale s-a inut contde o serie de criterii. Astfel,
au fost eliminate anunurile care:
y
cutau contacte personale sau relaii de amiciie
y
se repetau
y
nu menionau vârsta celui care publica anunul
y
aveau un caracter homosexual
y
cutau relaii de scurt durat.
România
Spania
Femei
Brbai Femei
Brbai
37
51
45
48
ÄEvenimentul zilei´ ÄSegunda mano´
Tabel 2Date anunuri matrimoniale
Statut marital
Religia subiectului
Singur()
38 (47,5%) Ortodox
48 (60%)
Într-o relaie
29 (36,2%) Catolic
28 (35%)
Logodit()
6 (7,5%) Altele (cretini)
4 (5%)
Cstorit()
7 (8,8%)
42
4.1.5. Instrumente
Pretestarea
Pretestarea chestionarului s-a realizat pe 40 de subiecti (20 de sex feminin i 20 desex
masculin). S-au calculat coeficienii de consisten intern Alpha Cronbach a
ambelorseciuni: seciunea privitoare la criteriile de alegere a partenerului i cea referitoare
lapercepia reciproc. Prima parte a chestionarului are un coeficient de consisten
internegal cu 0,826, în timp ce coeficientul celei de-a doua pri este egal cu 0,831.
Procedeu
Chestionarul începe cu o serie de întrebri descriptive. Seciunea referitoare lacriteriile
de alegere conine 23 de itemi evaluai pe o scal de tip Likert cu valori de la 1la 9, unde 1
înseamn deloc important, iar 9 înseamn extrem de important. Partea a douaa chestionarului
(percepia reciproc) cuprinde 14 itemi evaluai pe acelai tip de scal cai itemii din
prima seciune

47
În urma operaiilor fcute, atractivitatea fizic este clasat astfel:
- la femei ± locul 17, cu o medie egal cu 7, 050, p = 0,108
- la brbai ± locul 15, cu o medie de 7, 625, p = 0,108.
Dac în cazul femeilor ne ateptam ca atractivitatea fizic s nu ocupe
un locimportant între criteriile de alegere a partenerului, în cazul brbailor ateptarea
noastrera c pentru acetia aspectul fizic plcut s fie printre prioriti.
Oricum, putem observao diferen (nesemnificativ) între cele dou medii, în sensul c
pentru brbai aspectulfizic este mai important decât pentru femei.
Referitor la criteriile clasate pe primele cinci locuri, observm c fidelitatea esteprima în
ierarhia femeilor (8,700) i ultima în ierarhia brbailor (8,575), atraciareciproc, dei
clasat pe locul al doilea în cazul femeilor (8,700) este penultimul criteriuîn cazul brbailor
(8,625), înelegerea este mai important pentru brbai (8,625) decâtpentru femei (8,575).
Dac aceste criterii sunt comune, observm i câteva diferene.Pentru femei, este
important ca partenerul s aib un caracter de încredere (8,625) i siubeasc familia i
copiii (8,575). În schimb pentru brbai, este foarte important capartenera de cuplu marital
s fie sincer i s-i respecte (8,800), acest criteriu fiind urmatimediat de atenia
acordat rafinamentului i îngrijirii de ctre partener (8,650).
Interpretarea calitativ
Dei ne ateptam, ca în cazul brbailor, atractivitatea fizic s fie printre cele
maiimportante criterii de alegere a viitoarei soii, rezultatele noastre arat
contrariul.Considerm c acest lucru se datorez influenei foarte mari a acestui criteriu în
stadiilede început ale relaiei, când se ia decizia de a forma sau nu un cuplu.
Datoritcomplexitii interaciunilor din cadrul cuplului, alte criterii devin mai importante
decâtatspectul fizic plcut.
Pentru femei este important ca partenerul s le fie fidel, asigurându-le astfel de totsprijinul
lui. Partenerul fidel d femeii sigurana c va fi sprijinit atât moral, cât imaterial în
cazul unei sarcini sau în rezolvarea altor situaii problematice prilejuite deviaa cotidian.
Fidelitatea presupune exclusivitate, iubire i devotament. Fidelitateaconst într-o
disponibilitate durabil, brbatul acceptând s-i fie sprijin partenerei sale.Femeile ale
cror parteneri sunt fideli au parte de o siguran emoional mai mare, fiind
48
lipsite de grijile provocate de îndoiala fa de partener. Astfel ajungem la un alt criteriu,acela
care vizeaz importana unui caracter demn de încredere. Dei percepia de sine aunei
femei influeneaz sentimentele i calitatea relaiilor ei (Gray, 1998), imaginea de
³don Juan´ a unui brbat va influena calitatea relaieiprin subminarea ei de ctre
îndoiala femeii fa de partenerul ei. Faptul c un brbat tie c partenera sa are
încredereîn el, aceast încredere conferindu-i o oarecare libertate în comportament, îl poate
faces-i doreasc s arate c el chiar merit acea încredere, i astfel s evite
situaiile care arputea s-i afecteze relaia (fie c este vorba de unele expectaii cotidiene
din parteafemeii, fie c este vorba de ateptrile partenerei ca acesta s-i fie fidel).
Fidelitatearezid în alegerile i angajamentele pe care o persoan tie s le menin.
Fidelitatea estemai puin important pentru brbai, o cauz putând fi constituit de
faptul c fidelitateale este asociat femeilor, iar infidelitatea brbailor. Totui acesta este
un criteriuimportant i pentru brbai, asigurându-i, de exemplu, în cazul unei sarcini, de
faptul cacel copil este al lor i c îi pot investi cu încredere resursele în acesta (Buss,
1989). Deasemenea, infidelitatea femeii afecteaz statutul social al brbatului acesta
simindu-selipsit de respect, dezonorat, înjosit în faa semenilor si.
Vorbind de fidelitate, facem în continuare legtura cu sinceritatea i respectul.Respectul
presuspune apreciere, admiraie, încurajare, lucruri de care un brbat arenevoie. Acesta este
trit prin faptul c femeia nu se transform într-un ³comitet deperfecionare´, ci îi
accept partenerul aa cum este, îl apreciaz pentru gesturilefrumoase pe care le face, îl
admir i spune acest lucru mai ales de fa cu alii, îlîncurajeaz atunci când are
îndoieli. Sinceritatea presupune curajul de a vorbi, fr aadapta sau slbi adevrul în mod
servil, dar i fr a rni. Pentru brbai lipsa adevruluiechivaleaz cu lipsa
respectului, cu scderea importanei sale în ochii partenerei i a celordin jur.
În ceea ce privete atracia reciproc i iubirea, acestea sunt trite de femeie
prinsusinerea oferit de partener, prin faptul c acesta o ascult, fr îns a se grbi
s-i oferesoluii. Acest criteriu este important i pentru brbai, iubirea facându-i pe
acetia capabilis se schimbe profund, s ofere tot ce au mai bun. Întrucât fericirea
partenereiechivaleaz cu fericrea lui, brbatul poate îndura orice greuti. Iubirea este
expresia
49
maxim a prieteniei în care exclusivitatea devine conjugalitate, stabilitatea devine
definitivitate, iar unirea este o comuniune integral.
Înelegerea este prezent atât în cadrul criteriilor femeilor, cât i în cele alebrbailor,
pentru acetia din urm fiind mai important (dei nu în mod semnificativ).Înelegerea
presupune acceptarea celuilalt, depirea aparenelor pentru a ptrunde îninteriorul su.
Dac pentru brbai înelegerea este apropiat de acceptare, pentru femeiînelegerea este
legat de susinere.
Rafinamentul i îngrijirea dorite de brbai la partenerele lor se explic prin faptul
cacestea sunt asociate cu frumuseea, cu tinereea, cu feminitatea. De altfel, pentru
oricineun aspect neîngrijit produce repugnan.
În privina importanei pentru femei a devotamentului partenerului fa de familie,este
cunoscut faptul c femeile sunt cele care, de obicei, in familiile unite. Prin cutareaunui
partener cu astfel de trsturi, femeile doresc s asigure viitorul familiei de pericolulunei
posibile disoluii. Apoi, dragostea pentru familie i copii presupune de multe ori irealizarea
unor sacrificii în sfera financiar în scopul asigurrii tuturor resurselorfinanciare. Cum cei
care asigur în mod tradiional resursele unei familii sunt brbaii, seconsider c
devotamentul fa de familie îi va motiva în procurarea resurselor în cazulunor probleme de
procurare a acestora.
Aceste rezultate pot fi explicate i din punctul de vedere al filtrelor aplicatepe
parcursul relaiei pentru evaluarea calitilor i a compatibilitii.
Ipoteza 4: Percepia reciproc a oamenilor cu privire la criteriile sexului opus în
contextul alegerii partenerului nu corespund realitii. Astfel, pornim de la premisa c
brbatii se asteapt ca femeile sa valorizeze la ei, in primul rând, condiia financiar,
în timp ce femeile se asteapt ca brbaii s le prefere în funcie de atractivitatea
fizic.
În scopul testrii acestei ipoteze, ne-am folosit de testele T pentru
eantioaneindependente i de opiunea Split File ± Organize output by groups în funcie de
variabilagen, apoi am folosit Analyze ± Descriptive Statistics ± Descriptives.
Dup cum vedem în tabele, femeile nu se ateapt s fie preferate în funcie
deaspectul fizic plcut, acesta situându-se pe locul 7 (cu o medie egal cu 7,775) în
privinapercepiilor reciproce
59
bun sau nu, în sensul c apariia unor discrepane între nivelele de atractivitate ale celor
doi poate conduce la insatisfacie marital.
Considerm c am fcut cunoscui factorii de interes în alegerea partenerului,acetia
putând fi buni predictori pentru valorile integrate de cuplul marital în cadrul uneisocieti.
Faptul c atractivitatea nu ocup un loc important în ierarhia criteriilor dealegere a unui
partener de cuplu marital ne ajut s vedem importana altor factori înconstruirea i
meninerea unei relaii de calitate. Nu dorim s negm importanaatractivitii în
alegerea partenerului marital, ci doar s artm c decizia de a deveni dincuplu
premarital, cuplu marital este una bazat pe factori mai compleci ce in depersonalitate, de
maniera de comportare, de sprijinul i respectul oferit de partener.
Conform rezultatelor noastre, putem afirma c adeseori ne înelm când afirmm
cÄfemeile vor doar bani, iar brbaii doar frumusee´. Acei doi factori (starea
financiari aspectul fizic plcut) nu sunt suficieni unei convieuiri armonioase. Astfel,
în formareaunui cuplu marital, ce presupune o complexitate mare, brbaii se ateapt s
fie alei îmfuncie de înelegerea, sinceritatea, iubirea, fidelitatea, sigurana i protecia
artate fade partener. Femeile, în schimb, se ateapt s fie alese în funcie de
iubirea, fidelitatea,înelegerea, sinceritatea i seriozitatea manifestate în cadrul relaiei.
Diferenele interculturale în privina importanei atractivitii fizice i a
resurselorfinanciare în alegerea partenerului de cuplu marital subliniaz importana resurselor
însocietatea româneasc. Astfel, dac atât pentru femeile din România, cât i pentru celedin
Spania, devotamentul partenerilor fa de familie este pe primul loc, româncele cer înplus
resurse socio-economice. Ambele categorii de femei, ofer atractivitatea fizic înschimbul a
ceea ce-i doresc. Nivelul de trai din cele dou ri difer semnificativ, acestlucru putând
influena importana acordat anumitor criterii, cum sunt cele socio- economice.
Brbaii din Româniacorespund prediciilor teoriei evoluioniste: ei ofer resurseîn
schimbul atractivitii. Acest lucru poate fi pus în legtur i cu rezultatele de la
primaipotez conform creia brbaii vor femei mai tinere. Atractivitatea este asociat
cutinereea, iar resursele sunt asociate cu o vârst mai matur. Prin urmare, brbaii
aduliprefer soii mai tinere, acestea oferindu-le atractivitatea i potentialul lor crescut de
60
reproducere, iar ei susinându-i familia cu resursele financiare, evemtual i cu statutul
social deinut.
Privitor la rezultatele obinute de brbaii spanioli, acetia prefer femeile
dedicatefamiliei i mai puin atractivitatea, oferind la rândul lor trsturi care-i
recomand pentruformarea unui cuplu marital. Întrucât aceste rezultate nu corespund niciunei
teorii inefiind susinute de alte studii, considerm c aceasta este una dintre limitele
cercetrii defa.
6.2. Consideraii evaluative asupra cercetrii
 Un punct forte al studiului îl reprezint coeficienii de consisten intern
AlphaCronbach ce au avut valori ridicate, coeficieni calculai pentru cele dou dimensiuni
alechestionarului F.A.P. (Factori în Alegerea Partenerului) construit de ctre autor.
Având în vedere c ultima ipotez a cercetrii prezente nu este susinut de
un corpteoretic solid, studiile referitoare la diferenele dintre populaia spaniol i alte
populaii(Buss, 1989 vs. Burmann, 2002) fiind neconcluzive, considerm c aceste
diferene artrebui clarificate prin intermediul unui studiu intercultural vizând criteriile de
alegere alepartenerului de cuplu marital i influena nivelului de trai asupra acestor criterii.
În lipsa manipulrii unei variabile independente, nu putem afirma cu certitudine
catractivitatea fizic este sau nu întrit de alte caracteristici cum ar fi
statutul marital,profesia sau alte trsturi socio-morale. De asemenea, întrucât frumuseea
st în ochiiprivitorului, atractivitatea fizic este dificil de operaionalizat (dei în scopul
uneioperaionalizri cât mai adecvate s-ar putea realiza msurri repetate). Datorit
nefolosiriiunor niveluri /categorii ale atractivitii nu putem afirma pentru ce procent din lotul
desubieci, atractivitatea este important într-o msur foarte mic, medie sau dac
estefoarte important.
Numrul mic de subieci, ca i cel al anunurilor matrimoniale impun precauie
îngeneralizarea la întreaga populaie. Un numr mai mare de subieci ar putea arta mai
clari importana resurselor financiare pentru femeile din România în alegerea
partenerului,întrucât în studiul nostru criteriul referitor la un bun potenial financiar a
depit cu puinvaloarea lui p în urma aplicrii testului T pentru eantioane independente
(p = 0,06).
61
Ca perspective pentru cercetare, menionm urmtoarele direcii:
cercetareadiferenelor dintre criteriile de alegere ale unui partener în funcie de numrul de
anitrecut de la cstorie, diferenele dintre aceste criterii în funcie de mediul de
provenien(urban /rural sau în funcie de regiunile rii), importana atractivitii în
obinerea unuiloc de munc în urma interviului, diferenele de gen în acordarea îngrijirilor
prinilor învârst, diferenele de gen în privina ateptrilor referitoare la fidelitatea
partenerului,verificarea corelaiei dintre criteriile de alegere a partenerului în cadrul diadelor
dejaformate, cercetarea influenei corelaiei mai sus menionate asupra calitii relaiei
de cuplu.

83
Anexa 3
Chestionar F.A.P.
Partea I. Date biografice
1. Vârsta:______
2.Sex:______ (M ± masculin, F ± feminin)
3. Religia:______
 4.Statut marital: (te rugm, încercuiete)singur()într-o relaielogodit()
csatorit() divorat()
Partea a II-a. Seciunea evaluativ
1.La ce vârst ai vrea s te cstoreti?___________________
2. Ce diferen de vârst ai prefera s fie între tine i soul/soia tu/ta?
______________________
Cine ai prefera s fie mai mare? (te rugm, încercuiete)eusoul/soia
3.Te rugm evalueaz urmtorii factori în alegerea unui partener, folosind o scalde la 1 la 9,
unde 1 înseamn deloc important, iar 9 înseamn extrem de important.
(1) Harnic() i bun gospodin
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8
9
(2) Dispoziie plcut
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(3) Sociabilitate
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(4) Nivel educaional similar
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(5) Rafinament, îngrijire
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
84
(6) Potenial financiar bun
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(7) Virginitate
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(8) Caracter demn de încredere
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(9) Stabilitate emoional i maturitate
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(!0) Dragoste pentru familie i pentru copii
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(11) Popularitate/faim sau statut social favorabil
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(12) Aspect fizic plcut
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(13) Religie asemntoare / aceeai religie
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(14) Ambiie i hrnicie
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9

(9) Simul umorului

²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(10) Feminitatea /Masculinitatea
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(11) Personalitatea
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(12) Seriozitatea
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(13) Statutul social
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
(14) Sigurana i protecia
²²²²²²²²²²²²²²²²
1
2
3 4
5
6
7 8 9
Îi mulumim pentru timpul acordat!
88
Bibliografie
Brehm, S. S., Kassin, S. M. (1990) Social Psychology, Boston, Houghton Mifflin
Company
Burmann, C. G., Peláez, F., Sánchez, S. (2002)³Eleccion de pareja estable a través de
anuncios de periodico´,Psi cot hema, 14(2), 268-273
Buss, D. M. (1989) ) ÄSex differences in human mate preferences: Evolutionary
hypotheses testing in 37 culture´,Behavioral and Brain Sciences,12, 1-49
Buss, D. M. (2003)The Evolution of Desire. Strategies of Human mating, Basic Books
Buss, D. M. (2007)³The Evolution of Human Mating´, Acta Psychologica Sinica, 39,
502-512
Buss, D. M., Barnes, M. (1986)³Preferences in Human mate Selection´,Journal of
Personality and Social Psychology, 50(3), 559-570
Buss, D. M., Shackelford, T. D. (2008)³Attractive Women Want it All: Good Genes,
Economic Investment, parenting Proclivities, and Emotional Commitment´,
Evolutionary Psychology, 6(1), 134-146
Canary, D. J., Emmers-Sommer, T. M., Faulkner, S. (1998) Sex and gender differences in
personal relationships, The Guilford Press, New York
Cunningham, M. R. (1990)³What do women want´,Journal of Personality and Social
Psychology, 22(1), 61-72
Eagly, A.H. (1987) Sex Differences in SocialBehaviour: A Social-Role Interpretation,
Hillsdale, Lawrence Erlbaum Associates
Fitzpatrick, J., Sollie, D. L. (1999)³Unrealistic gendered and relationship-specific
beliefs: contributions to investments and commitment in dating relationships´,
Journal Of Social and Personal Relationships, 10, 852-867
Goleman, D. (2007) Inteligena emoional, Curtea Veche, Bucureti
Gray, J. (1998)Brbaii sunt de pe Marte. Femeile sunt de pe Venus, Ed. Vremea,
Bucureti
Grammer, K., Thornhill, R. (1994)³Human (Homo sapiens) Facial Attractiveness and
Sexual Selection: The Role of Symmetry and Averageness´,Journal of
Comparative Psychology, 108(1), 233-242
89
Hatfield, E., Sprecher, S. (1986) Mirror, mirror:The importance of looks in everyday
life, Albany, State University of New York Press
 Hatfield, E., Sprecher, S., Sullivan, Q. (1994)³Mate Selection Preferences: Gender
Differences Examined in a National Sample´,Journal of Personality and
Social Psychology, 66(6), 1074-1080
Hatfield, E., Rapson, R.L. (2000)³Physical attractiveness´,The Corsini encyclopedia of
psychology and behavioral science, 3, New York: John Willey & Sons, 1203-
1205
Jung, C. G. (1994) Puterea sufletului. Antologie, Editura Anima, Bucureti
Karney, B. R., McNulty, J. K., Neff, L. A. (2008)³Beyond Initial Attraction: PhysicalAttractiveness in
Newlywed Marriage´,Journal of Family Psychology, 22(1),135-143
Maccoby, E. E., Jacklin, C. N. (1974)The Psychology of Sex Differences, Stanford,
Calif., Stanford University Press
Mitrofan, I. (1989) Cuplul conjugal. Armonie i dizarmonie, Ed. tiinific i
Enciclopedic, Bucureti
Mitrofan, I., Mitrofan, N. (1994) Elemente de psihologie a cuplului, Casa de Editur i
Pres³ansa´ S.R.L., Bucureti
Montoya, M. R. (2007) ÄGender Similarities and Differences in Preferences for Specific
Body
Parts´,
Current
Research
in
Social
Psychology,
http://www.uiowa.edu/~grpproc/crisp/crisp.html
Singh, D. (1993) ÄAdaptive Significance of Female Physical Attractiveness: Role ofWaist-to-Hip Ratio
´,Journal of Personality and Social Psychology, 65(2),293-307
Stoica-Constantin, Ana (2008)Educaia adulilor (Note de curs, L. Terman & C. Miles
(1936) Sex and Personality, McGraw Hill Book Company, N.Y.), Universitatea A. I.
Cuza, Iai
Tovée, M. J., Maisey, D.S., Emery, J.L., Cornelissen, P.L. (1999)³Visual cues to female
physical attractiveness´,The Royal Society, 266, 211-218, London
Turliuc, M. N. (2004) Psihologia cuplului i a familiei, Editura Performantica, Iai