P11 - Suport de Curs Modulul 1 PDF

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA

PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Investeşte în oameni!
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii
bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională”
Titlul proiectului „Perfecţionarea cadrelor didactice, din învăţământul preuniversitar, care predau
limba română minorităţilor naţionale”
Contract POSDRU/87/1.3/S/63909
SUPORT DE CURS - P11

TIC destinat cadrelor didactice care predau
RLNM – nivel intermediar
Autori:
Coordonatori:
Niţchi Ştefan, Buchmann Robert Andrei
Modul 1:
Buchmann Robert Andrei
Modul 2:
Podean Marius
Modul 3:
Bența Dan, Podean Ioan Marius
Modul 4:
Buchmann Robert Andrei, Bența Dan, Cobârzan Alin, Jecan Sergiu, Podean Ioan
Marius
Evaluator didactician:
Cristescu Simion
ROMÂNIA
FONDUL SOCIAL EUROPEAN UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE LITERE
Investeşte în Str. Horea nr. 31, 400202 Cluj-Napoca
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
E-mail: contact@didacticalimbiiromane.ro
Web: www.didacticalimbiiromane.ro
Pag. I
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Cuprins
Contents
Autor: ...................................................................................................................................I
Cuprins............................................................................................................................... II
Competenţele specifice dobândite prin parcurgerea acestui modul .................................... 1
Cuprinsul modulului ........................................................................................................... 1
Descrierea modulului .......................................................................................................... 2
Modul de evaluare a competenţelor dobândite ................................................................... 3
1.1. Personalizarea spațiului de lucru, editarea și revizuirea textului ................................. 6
Autor: Buchmann Robert Andrei........................................................................................ 6
Obiective operaționale ........................................................................................................ 6
Termeni-cheie ..................................................................................................................... 6
Descrierea temei ................................................................................................................. 6
Noţiuni teoretice ................................................................................................................. 7
Exerciții-suport și fișe de lucru ........................................................................................... 9
1.1.1. Personalizarea spațiului de lucru și incidentele ce pot afecta procesul de tastare ........ 9
1.1.1.1. Cunoașterea și personalizarea interfeței Microsoft Word 2010 ............................ 9
1.1.1.2. Crearea unui document și probleme de compatibilitate ...................................... 16
1.1.1.3. Caractere albe, căutări și substituiri de text ......................................................... 17
1.1.1.4. Instalarea tastaturii în limba română.................................................................... 22
1.1.1.5. Corecturile automate............................................................................................ 24
1.1.2. Corectarea, revizuirea și urmărirea modificărilor ...................................................... 29
1.1.2.1. Corectarea pas cu pas........................................................................................... 29
1.1.2.2. Sinonime, traducere și căutare pe Internet, statistici ........................................... 32
1.1.2.3. Urmărirea modificărilor ....................................................................................... 34
Activitate online ............................................................................................................... 39
Bibliografie ....................................................................................................................... 40
Test de autoevaluare ......................................................................................................... 40
1.2. Formatarea textului ................................................................................................. 41
Autor: Buchmann Robert Andrei...................................................................................... 41
Obiective operaționale ...................................................................................................... 41
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. II
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Termeni-cheie ................................................................................................................... 41
Descrierea temei ............................................................................................................... 41
Noţiuni teoretice ............................................................................................................... 41
Exerciții-suport și fișe de lucru ......................................................................................... 44
1.2.1. Formatarea textului la nivel de caracter ..................................................................... 44
1.2.2. Formatarea textului la nivel de paragraf..................................................................... 46
1.2.3. Gestionarea listelor ..................................................................................................... 54
1.2.4. Reutilizarea de format ................................................................................................ 63
1.2.5. Numerotarea automată a titlurilor .............................................................................. 77
1.2.6. Formatarea textului la nivel de document .................................................................. 81
1.2.7. Numerotarea paginilor, anteturi şi subsoluri .............................................................. 90
Activitate online ............................................................................................................... 99
Bibliografie ..................................................................................................................... 101
Test de autevaluare ......................................................................................................... 101
1.3. Lucrul cu imagini, obiecte grafice și tabele ............................................................. 102
Autor: Buchmann Robert Andrei.................................................................................... 102
Obiective operaționale .................................................................................................... 102
Termeni-cheie ................................................................................................................. 102
Descrierea temei ............................................................................................................. 102
Noţiuni teoretice ............................................................................................................. 102
Exerciții-suport și fișe de lucru ....................................................................................... 104
1.3.1. Lucrul cu imagini și obiecte grafice ......................................................................... 104
1.3.2. Lucrul cu tabele ........................................................................................................ 129
Activitate online ............................................................................................................. 144
Bibliografie ..................................................................................................................... 145
Test de autoevaluare ....................................................................................................... 145
1.4. Gestiunea referințelor – referințe încrucișate, cuprinsuri, index, bibliografie ......... 147
Autor: Buchmann Robert Andrei.................................................................................... 147
Obiective operaționale .................................................................................................... 147
Termeni-cheie ................................................................................................................. 147
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. III
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Exerciții-suport și fișe de lucru ....................................................................................... 150

1.4.1. Semne de carte, hiperlegături, note de subsol, note de final .................................... 150
1.4.2. Generatorul de cuprins ............................................................................................. 154
1.4.3. Etichete şi cuprinsul de figuri................................................................................... 162
1.4.4. Generarea indexului ................................................................................................. 171
1.4.5. Gestiunea bibliografiei ............................................................................................. 178
Activitate online ............................................................................................................. 184
Bibliografie ..................................................................................................................... 185
Test de autoevaluare ....................................................................................................... 185
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. IV
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Modulul 1: Gestiunea și editarea documentelor cu

ajutorul Microsoft Word 2010
Competenţele specifice dobândite prin parcurgerea acestui modul:
 Elab o r ar ea d e mater iale d id actice mo d erne cu aj uto rul Micro so ft W o rd
2010;
 Co r ectar ea și r evizuir ea d e texte cu aj uto rul Mic ro so ft W o rd 2 0 1 0 ;
 Realizar ea d e mater iale d id actice atractive, cu elemente grafice și
tab elar e;
 Auto matizar ea și eficientizarea uno r p ro ced ee legate d e întreținerea,
mo d ificar ea și r eutilizar ea d o cumentelo r W o rd .
Cuprinsul modulului
Descrierea modulului .......................................................................................................... 2
Modul de evaluare a competenţelor dobândite ................................................................. 3
Tema 1.1. Personalizarea spațiului de lucru, editarea și revizuirea textului ....................... 6
Obiective operaționale ....................................................................................................... 6
Termeni cheie...................................................................................................................... 6
Descrierea temei ................................................................................................................. 6
Noţiuni teoretice ................................................................................................................. 7
1.1.1. Personalizarea spațiului de lucru și incidentele ce pot afecta procesul de tastare . 9
1.1.2. Corectarea, revizuirea și urmărirea modificărilor ............................................... 29
Activitate on-line .............................................................................................................. 39
Bibliografie ........................................................................................................................ 40
Test de autoevaluare ........................................................................................................ 40
Tema 1.2. Formatarea textului ....................................................................................... 41
Obiective operaționale ..................................................................................................... 41
Termeni-cheie ................................................................................................................... 41
Descrierea temei ............................................................................................................... 41
Noţiuni teoretice ............................................................................................................... 41
1.2.1. Formatarea textului la nivel de caracter ............................................................. 44
1.2.2. Formatarea textului la nivel de paragraf ............................................................ 46
1.2.3. Gestionarea listelor ........................................................................................... 54
1.2.4. Reutilizarea de format ....................................................................................... 63
1.2.5. Numerotarea automată a titlurilor .................................................................... 77
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 1
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
1.2.6. Formatarea textului la nivel de document ......................................................... 81

1.2.7. Numerotarea paginilor, anteturi şi subsoluri...................................................... 90
Activitate on-line .............................................................................................................. 99
Bibliografie ...................................................................................................................... 101
Test de autoevaluare ...................................................................................................... 101
Tema 1.3. Lucrul cu imagini, obiecte grafice și tabele .................................................... 102
Obiective operaționale ................................................................................................... 102
Termeni-cheie ................................................................................................................. 102
1.3.1. Lucrul cu imagini și obiecte grafice ................................................................... 104
1.3.2. Lucrul cu tabele ............................................................................................... 129
Activitate on-line ............................................................................................................ 144
Bibliografie ...................................................................................................................... 145
Tema 1.4. Gestiunea referințelor .................................................................................. 147
Obiective operaționale ................................................................................................... 147
Termeni-cheie ................................................................................................................. 147
1.4.1. Semne de carte, hiperlegături, note de subsol, note de final ............................ 150
1.4.2. Generatorul de cuprins .................................................................................... 154
1.4.3. Etichete şi cuprinsul de figuri ........................................................................... 162
1.4.4. Generarea indexului ........................................................................................ 171
1.4.5. Gestiunea bibliografiei .................................................................................... 178
Activitate on-line ............................................................................................................ 184
Bibliografie ...................................................................................................................... 185
Descrierea modulului
Acest mo d ul își p r o p une să creeze ab ilități și d ep rind eri p ractice în ceea ce
p rivește cr ear ea și ed itar ea d e d o cumente W o rd , într -o manieră cât mai
auto matizată, cât mai eficientă și cu exemp le relevante p entru nevo ile
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 2
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
d eterminate d e lucr ul la clasă, în s p ecial p entru cele legate d e crearea d e

materiale d id actice și d o cumente d e mari d imensiuni care să fie cât mai ușo r d e
mo d ificat, într eținut și r eutilizat cu aj uto rul instrumentelo r T IC.
Dup ă cum se ind ică în cup r ins, mo d ulul ab o rd ează câteva situații ch eie p e care
le întâmp ină cei car e r ealizează d o cumente co mp lexe. Se încep e cu o serie d e
no țiuni d e b ază și cu p r o b lemele cu care se co nfruntă o rice utilizato r W o rd
(familiar izar ea cu med iul d e lucru, ed itarea d e text, fo rmatarea), ap o i se trece
la asp ecte avansate , p e car e ad esea utilizato rii aleg să le realizeze manual sau
intuitiv, d eși p e ter men lung aceasta rid ică p ro b leme d e reutilizare și
întreținer e a d o cumentelo r , p r ecum și d ificultăți ce ap ar când se lucrează p e un
d o cument cr eat d e altcineva într -o manieră insuficient d e d iscip linată. W o rd
2 0 1 0 o fer ă o gamă lar gă d e instrumente ce p reîntâmp ină astfel d e p ro b leme și
eficientizează mo d ificăr il e viito are (sau p e cele realizate d e alți utilizato ri),
p recum p ânza d e d esenar e, generato rul d e cup rinsuri, d e ind ex, b ib lio grafia ,
referințele încr ucișate, etichete le, semnele d e carte . De asemenea, sunt tratate
stilurile, secțio nar ea d o cumentelo r și urmărirea mo d ificărilo r /co recturilo r
realizate d e alți utilizato r i .
Modul de evaluare a competenţelor dobândite

Evaluar ea co mp etențelo r d o b ân d ite se va realiza p e d o uă căi:
 p r in ev a lua rea de pro g res p e d urata livrării p ro gramului (atât față în
față , cât și p r in sar cini o n -line);
 p r in ev a lua rea piese lo r de po rto fo liu care treb ui e p re zentate la finalul
p r o gr amului .
Evaluar ea d e p r o gr es p r esup une realizarea uno r sarcini d id actice p e lo c, co ntra -
cro no metr u, co ncr etizate în d o cumente W o rd ce treb uie să co nțină o listă d e
elemente fezab ile în timp ul alo cat (p ragul d e timp fiind criteriu d e
p erfo r manță) , p r ecum și r e zo lvar ea uno r exerciții ind icate în rub rica Activita te
o n - lin e . Ro lul acesto r a e d e a aco rd a fo rmab ililo r un feed b ack incremental și o
imagine cât mai clar ă a cr iteriilo r d e p erfo rmanță la care treb uie să se
rap o rteze .
Evaluar ea finală va p r esup une p rezentarea p ieselo r d e p o rto fo liu , urmând ca
evaluato r ul să testeze față în față, în cad rul celo r 3 o re alo cate, măsura în care
fiecare fo r mab il stăp ânește elementele p o rto fo liului și e cap ab il să le ad ucă p e
lo c unele mo d ificăr i în r ap o r t cu criteriile d e p erfo rmanță .
Piese le de po rt o f o liu ( ca re trebui e prezenta te și mo difica te în timpul

ev a luă rii f ina le) sunt :
A. Un do cument pe o t emă a lea să ( a şa da r nu o a g reg a re a lea to r ie de

element e) , ca re să îndeplinea scă urmă to a rele co ndiții:
 Să f ie t a st a t cu dia crit ice în limb a ro mâ nă ;
 Să f ie st ruct ura t în:
o do uă pă rț i ( ca pito le) de text (5 - 1 0 pa g ini în to ta l ), urma te de:
o o secț iune cu biblio g ra fie/cuprinsuri/index şi
o o a nexă cu un desen;
 Cele do uă ca pit o le să încea pă pe pa g ină no uă și să a ibă fieca re:
o t it lu și do uă subtitluri, to a te cu numero ta re a uto ma tă (cifre
ro ma ne pent ru titluri, cifre a ra be pentru subtitluri);
o a nt et dif erit de celă la lt ca pito l ;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 3
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
o numero t a re de pa g ini ce include numă rul de ca pito l;

o o rient a re Po rt ra it, ma rg ini de 1 cm;
o prima lit eră din fieca re subca pito l să fi e de tip ” dro p ca p ” ;
 Secț iunea ce urmea ză să nu a ibă nici a ntet, nici numere de pa g ină și
să co nț ină urmă t o a rele elemente, în o rdinea indica tă , fieca re cu
t it lu:
o biblio g ra f ia ;
o cuprinsul;
o cuprinsuri cu t o a te etichetele;
o indexul co ncept elo r (minim un co ncept indexa t pentru fieca re
pa ra g ra f ) ;
Tit lurile a cest o r elemente să a pa ră și ele în cuprins, ia r
ma rg inile/o rient a rea /dimensiunea pa g inii să fie simila re cu a le
secț iunilo r precedent e .
 Anexa f ina lă să co nț ină un desen pe o sing ură pa g ină :
o desenul să a ibă titl u, nu etichetă (să a pa ră în cuprinsul de
t it luri) ;
o pa g ina desenului să fie o rienta tă La ndsca pe cu ma rg ini de 2
cm;
o desenul să co nțină a tâ t ima g ini, câ t și o biecte g ra fice
( sha p es) , câ t și ca sete - text (sug estie: ha rta de perso na je a
unei o pere lit era re);
o desenul să se co mpo rte ca un întreg : să po a tă fi muta t liber
pe pa g ină , micșo ra t/mă rit și să po a tă fi co pia t în a lt
do cument ( la niciuna din a ceste o pera ții să nu sufere
mo dif ică ri ) .
 Text ul ca pit o lelo r t rebuie să co nțină :
o minimum pa t ru elemente eticheta te ( do uă ta bele, do uă
f ig uri) :
 cu et ichete perso na liza te pla sa te dedesubt și ca re
includ ( în numero ta re) numă rul de ca pito l;
 t o a t e f ig urile eticheta te să fie înca dra te în text ( ” in
line w it h text ” ) ;
 t a belele să a ibă minimum trei linii și trei co lo a ne;
 primul t a bel să a ibă ca pul de ta bel fo rma ta t diferit (ca
și chena r/culo ri), să fie so rta t descrescă to r după una
din co lo a ne și să a ibă mă ca r o celulă o bținută prin
unif ica re ( m erg e ) ;
 a l do ilea ta bel să a ibă celule de 2 cmx2 cm, co nținuturi
a linia t e centru - drea pta ș i chena r inv izibil;
o minimum t rei referințe biblio g ra fice de tipuri diferite (ca rte,
a rt ico l, sit e et c.);
o minimum pa t ru no te de subso l pe pa g ini diferite (cu
numero t a rea începâ nd de la 1 pe fieca re pa g ină );
o minimum t rei hiperleg ă turi (una la o pa g ină Web, u na la un
semn de ca rt e, una la un titlu);
o minimum t rei semne de ca rte;
o minim şa se t rimiteri de cel puțin trei tipuri (la un semn de
ca rt e, la t it lul desenului din a nexă , la o etichetă ) ;
o o po ezie de do uă stro fe, cu fieca re stro fă co respunzâ nd unui
pa ra g ra f ;
o o j umă t a t e de pa g ină scrisă pe co lo a ne;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 4
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
o list ă numero ta tă de cinci elemente, cu numero ta rea

o
începâ nd de la 3 ;
 To a t e f o rma t ă rile să f ie a sig ura te de stiluri și to a te stilurile să a ibă
co mbina ț ii de t a st e ( la a leg ere) a so cia te :
o Tit luri: cent ra t , ro șu, sub linia t, sa lt pe pa g ină no uă ;
o Subt it luri: a liniere stâ ng a , îng ro șa t, înclina t;
o Et ichet e: a liniere drea pta , v erde, fo nt Aria l B la ck;
o Fig urile et icheta te (fă ră cea din a nexă ): centra re și
co mpo rt a ment de pă stra re pe a ceea și pa g ină cu pa ra g ra ful
urmă t o r ( cu et icheta );
o Text simplu: dimensiune 1 2 , fo nt Aria l, a liniere J ustified,
ca ra ct ere cu dista nță expa nda tă , a linea t de 3 cm , spa țiere 1 .5 ,
dist a nț ă după pa ra g ra fe de 1 0 pt și co mpo rta mentul de
pă st ra re a pa ra g ra fului inta ct la fina l de pa g ină ;
o Text din desene (ca sete text fo lo site în fig uri sa u în desenul
din a nexă ) : dimensiune 8 , fo nt Aria l, îng ro șa t;
o Cuprinsurile, indexul, biblio g ra fia v o r a v ea fo rma tă rile lo r
implicit e, f ă ră a se crea stiluri pentru a cestea .
B . Co pia ț i de pe Int ernet un text de o pa g ină din do cume ntele dispo nibile
pe sit e - ul w w w .ref era t e.ro (prefera bil unul fă ră dia critice și cu
a precieri sla be pe sit e - ul respectiv ). Rea liza ți urmă to a rele :
a . cel puț in cinci o bserv a ții (co menta rii) pe ma rg inea
do cument ului;
b. a ct iv a ț i o pț iunea de ev idențiere a co recturi lo r a stfel: cuv intele
șt erse să f ie co lo ra te cu v erde și tă ia te cu o linie dublă ( d o ub le
strik ethro ug h ) , cuv intele a dă ug a te să fie co lo ra te cu a lba stru;
c. o co rect ură cuv â nt cu cuv â nt , a ducâ nd do cumentul la un niv el pe
ca re îl co nsidera ț i a ccepta bil (cel puț in dia criticele v o r trebui
co rect a t e) și cu co recturile ev idenția te co nfo rm punctului
precedent ;
C. Un Curriculum Vit a e pro priu rea liza t în Wo rd.
D. J urna l de înv ă ț a re a f erent mo dulului.
Întrebă rile puse în t impul ev a luă rii po t co nține și elemente ca re nu sunt

cuprinse în a cest e cerinț e , da r se reg ă sesc în ma teria lul de fa ță !
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 5
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
T ema 1 .1 . Pers o na liza re a s pa țiului de lucru, edita re a ș i

revizuirea textului
Autor: Buchmann Robert Andrei
Obiective operaționale
La finalul acestei teme, fo r mab ilii vo r fi cap ab ili :
 Să p e r so nalizeze sp ațiul d e lucru Micro so ft Office 2 0 1 0 p entru un acces
mai r ap id la o p țiunile p r eferate ;
 Să instaleze și să co nfigureze instrumentele necesare lucrului în limb a
r o mână în Micr o so ft W o r d 2 0 1 0 ;
 Să id entifice și să utilizeze co rect caracterele alb e (invizib ile) în
Micr o so ft W o r d 2 0 1 0 ;
 Să efectueze căutăr i și sub sti tuții avansate în Micro so ft W o rd 2 0 1 0 ;
 Să utilizeze co r ect d icțio narul d e sino nime, d e co recturi și instrumentul d e
tr ad ucer e;
 Să o b țină info r mații statistice cu p rivire la d o cument ;
 Să a ctiveze/d ezactiveze co recturile auto mate;
 Să gestio neze co r ectur ile manuale;
 Să co menteze, să înr egistreze și să urmărească mo d ificările ad use unui
d o cument.
Termeni cheie
Riglă, car acter e alb e, co r ect o r lingvistic, co mentarii, urmărirea mo d ificărilo r
Descrierea temei
În această p r imă temă vo r fi tratate câteva asp ecte legate d e p regătirea
d o cumentului p entr u lucr u şi a d e incid ente le ce p o t interveni în p ro cesul d e
tastare a unui text:
 Vizualizar ea o p timă a p aginii şi a riglei grad ate ;
 Reo r ganizar ea b uto an elo r p e b ara d e acces rap id , p e interfața p rincip ală și
d efinir ea d e co mb inații d e taste p entru acces mai rap id , în ved erea
facilităţii accesului ;
 P r o b leme d e co mp atib ilitate între versiuni le p achetului Micro so ft Office;
 I nstalar ea și activar ea limb ii ro mâ ne p entru tastare și p entru co rectare
sintactică;
 Co ntr o lul s ub stituțiilo r auto mate p ro vo cate d e co recturile auto mate;
 Co ntr o lul car acter elo r alb e, imp licațiile acesto ra, căutarea și sub stituirea
lo r la nevo ie .
A d o ua p ar te a temei e d ed icată revizuirii d e taliate a unui text existent, p rin
o p erații p r ecum:
 Co r ectar ea cuvânt cu cuvânt a textului;
 Căutar ea d e sino nime, tr ad ucerea și căutarea p e Internet;
 Ob ținer ea d e statistici p r ivind structura textului;
 Ad no tar ea textului inser ând co mentarii;
 Î nr egistr ar ea mo d ificăr ilo r ad use unui text;
 P er so nalizar ea mo d ului d e evid ențiere a mo d ificărilo r;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 6
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 Accep tar ea sau r esp inger ea mo d ificărilo r .

P ro b lemele d e co mp atib ilitate cu versiuni le mai vechi, varinate d e
p erso nalizar e a inter feței, cele d e căutare/sub stituire d e te xt și cele legate d e
p achetul o p țiunilo r lingvistice nu sunt limitate la W o rd . Acestea sunt
p rezentate d o ar în acest mo d ul, ele funcțio nând similar și la celelalte
co mp o nente Micr o so ft Office (Excel, P o werp o int etc.). Nu se vo r mai rep eta
aceste ind icații în mo d ulele d ed icate celo rlalte p ro d use, rămân ând valab il
mo d ul d e gestio nar e aici d escr is.
Noţiuni teoretice
Înainte d e a încep e lucr ul în W o rd , o rice utilizato r treb uie să fie familiarizat cu
elementele sp ațiului d e lucr u, p recum și cu incid entele care p o t ap ăr ea în
timp ul tastăr ii d in cauza uno r co nfigurări imp licite ce treb uie fie înțelese, fie
d ezactivate p entr u a nu lăsa imp resia unui co mp o rtament neregulat. Aceste
asp ecte se încad r ează în faza d e p regătire a sp ațiului d e lucru și p resup un:
 activar ea /d ezactivar ea r iglei (care face mai eficiente unele o p erații d e
fo r matar e , p r ecum ind entarea și mo d ificarea marginilo r d o cumentului);
 co ntr o lul mo d ului d e afișare a p aginii;
 ad ăugar ea d e b uto ane p referate p e b ara d e acces rap id sau p e interfața
p r incip ală;
 cr ear ea d e co mb inații d e taste care să o fere acces mai rap id la o p erații
p r efer ate .
Micro so ft W o r d 2 0 1 0 p er mite salvarea d o cumentelo r în multip le fo rmate,
inclusiv P DF. Fo r matele native ale W o rd -ului sunt DOC (care p o t fi ed itate și
cu ver siuni mai vechi d e 2 0 0 7 ) și DOCX (fo rmat no u și mai eficient , d ar
sup o rtat ab ia d e la W o r d 2 0 0 7 înco ace). În mo d imp licit d o cumentele sunt
create în star ea Co mp a tib ility Mo d e . Aceasta înseamnă că sunt p regătite p entru
a fi salvate în fo r mat vechi, ceea ce imp lică fap tul c ă unele b uto ane d in W o rd ,
care ar cr ea elemente nesup o r tate în acel fo rmat, sunt d ezactivate. Activarea lo r
are lo c fie la p r ima salvar e în fo rmat DOCX, fie la realizarea unei co nversii
exp licite.
Od ată ce un d o cument a fo st creat, e p o sib il ca utilizato ru l să întâlnească o
serie d e elemente c ar e ap ar auto mat în d o cument în timp ul tastării și care p o t fi
d eranj ante:
 car acter ele alb e ( invizib ile) ce semnalează lo curile în care s -au tastat
sp ațiu, T ab , Enter și alte astfel d e caractere cu ro l d e d elimitare;
 cuvinte car e se sub stituie auto mat cu versiuni în engleză, d in cauz a
co r ecto r ului auto mat imp licit activ;
 cuvinte car e se sub liniază auto mat cu ro șu d acă nu sunt scrise în
engleză, d in cauz a d icțio narului imp licit fo lo sit la co rectură.
Utilizato r ii au p o si b ilitatea să d ezactiveze astfel d e co mp o rtamente sau să le
fo lo sească în favo ar ea lo r , d acă le stăp ânesc suficient d e b ine. O serie d e
exerciții vo r fi d ed icate în cele ce urmează unui co ntro l cât mai fin asup ra
acesto r elemente.
Ultima p ar te a temei e d ed icată revizuirii amănunțite a unui d o cument existent,
o p ro b lemă str âns legată d e activitatea d id actică. Asp ectele vizate în acest sens
sunt:
 activar ea limb ii d o r ite, la care să se rap o rteze co recto rul sintactic;
 p ar cur ger ea cuvânt cu cuvânt a textului și rezo lvarea ero rilo r semnalate,
fie p r in co r ectar ea lo r , fie p rin neglij area acesto ra (d icțio narele W o rd
nu r ecuno sc ter meni i d e sp ecialitate);
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 7
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 d etectar ea unui cuvânt necuno scut p o ate fi evid ențiată ca o ero are d e
W o r d , d ar utilizato r ul treb uie să se asigur e că înțelege semnificația
cuvântului și să d ecid ă în cuno ștință d e cauză d acă e nevo ie d e
co r ectur ă sau nu; în acest sens are la d isp o ziție instrumente ce afișează
sino nime, caută cuvintele p e Internet sau le trad uc;
 în r evizuir ea unui d o cument sunt imp o r tante statisticile (număr d e
cuvinte, p ar agr afe, caractere etc.) , d eo arece ad esea d o cumentele
so licitate au r estr icții d e acest tip , ce nu treb uie d ep ășite;
 W o r d o fer ă instr umente d e ad no tare a d o cumentelo r în timp ul revizuirii
p entr u a facilita înțelegere a co recturilo r făcute. În acest sens , se p o t
atașa co mentar ii o r iund e în text și se p o t evid enția mo d ificările făcute,
cu p o sib ilitatea d e accep tare sau resp ingere (anulare) a lo r. Instrumentul
este fo ar te util atât în p regătirea co lab o rativă a unui d o cume nt, cât și în
co r ectar ea d e cătr e p r o feso r a unui text scris d e elev.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 8
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Exerciții suport și fișe de lucru
1.1.1. Personalizarea spațiului de lucru și incidentele ce pot afecta procesul

de tastare
1.1.1.1. Cunoașterea și personalizarea interfeței Microsoft Word 2010
Mediul de lucru Word 2010 are o structură similară cu a versiunii precedente (2007), cu o
interfață bazată pe file în loc de meniuri, pe care opțiunile sunt plasate sub formă de butoane
grupate. Unele grupuri de butoane au în colțul dreapta jos o mică săgeată oblică ce oferă acces
mai detaliat la acel grup de instrumente (nu toate butoanele sunt vizibile pe file, doar cele
uzuale, în schimb, cu ajutorul săgeții din colț, se afișează o fereastră cu lista completă a
opțiunilor). O modificare mai importantă față de Word 2007 este apariția filei File cu
opțiunile generale de gestiune a documentului (salvare, deschidere, creare de document nou
etc.). Ținerea apăsată a tastei Alt pentru câteva secunde are ca efect apariția tastelor calde
care, în combinație cu aceasta, oferă acces mai rapid la toate filele. În Fig. 1. 1 se poate vedea,
de exemplu, că fila Home poate fi accesată cu Alt-H, fila Insert cu Alt-N etc.
Fig. 1. 1 – Mediul de lucru Word 2010

Dacă înainte să dispară literele se selectează una din file folosind combinația aferentă, vor
apărea tastele calde aferente fiecărui buton. Conform exemplului din Fig. 1. 2, lista de selecție
a fonturilor are atașate literele FF, ceea ce înseamnă că poate fi accesată cu Alt-F, urmat de
încă o apăsare a lui F (fără a ridica degetul de pe Alt). În timpul lucrului, utilizatorul își poate
eficientiza activitatea învățând astfel de combinații de taste. O altă metodă ar fi să își
definească propriile combinații de taste sau să plaseze butoanele foarte des folosite pe bara de
acces rapid (colțul stânga sus al Fig. 1. 2) astfel încât să poată ajunge la ele cu un singur clic.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 9
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 2 – Tastele calde aferente butoanelor din fila Home

În ceea ce privește opțiunile de salvare, rămân valabile aspectele de noutate aduse încă de la
versiunea Microsoft Office 2007: salvările se realizează în formate noi, incompatibile cu
versiunile vechi, dar mai eficiente (DOCX pentru Word, XLSX pentru Excel, PPTX pentru
Powerpoint). Se oferă și posibilitatea de a salva documentele pe Internet, într-un spațiu de
stocare oferit de Microsoft (SkyDrive), cu condiția ca utilizatorul să aibă un cont Windows
Live cu care să se poată autentifica (se poate folosi și contul de e-mail oferit de Hotmail).
Opțiunea de trimitere a documentelor în spațiul Web se găsește în File-Save&Send-butonul
Save to Web (care va solicita introducerea contului și parolei Windows Live). Avantajul
salvării pe Internet este că utilizatorul își poate recupera documentele pe orice calculator s-ar
afla, într-o manieră similară cu cea prin care platforma Google Docs gestionează documente1.
Dacă dorim să avem garanția că documentele vor putea fi deschise și în versiuni mai vechi
(Microsoft Office 2003) sau în programe compatibile cu formatele vechi (DOC pentru Word,
XLS pentru Excel, PPT pentru Powerpoint), salvarea se va realiza cu Save As urmând ca la
formatul de salvare să se selecteze formatul Word 97-2003. Avertizăm însă că la salvarea în
formate vechi se pot pierde o serie de formatări sau elemente grafice și pot apărea probleme
de afișare a diacriticelor (literele ș și ț au versiuni diferite de la Windows Vista încoace, pe de
o parte, cu sedilă curbată, pe de alta, cu sedilă dreaptă și nu sunt recunoscute ca echivalente).
Problema diacriticelor se manifestă prin apariția unor pătrate în loc de ș și ț, dar poate fi ușor
rezolvată printr-o înlocuire în tot documentul cu Home-Replace:
 în caseta Find se preia pătrățelul eronat (cu Copy/Paste din document) – chiar dacă
pătratele ce apar în loc de ș și cele ce apar în loc de ț par identice, ele vor fi corect
diferențiate și înlocuite;
 în caseta Replace with se tastează litera corectă (ș sau ț).
Un element inovativ și foarte util adus de Microsoft Office 2010 este posibilitatea de a salva
documente PDF (prin Save As), aspect care până acum se putea realiza cu programe de
conversie ce trebuiau instalate separat. Tot legat de salvare, utilizatorii trebuie să fie
conștienți de faptul că toate programele Office au un mecanism de salvare automată periodică
(la câteva minute), astfel încât, dacă dintr-un accident calculatorul se închide, la repornirea
1
Practic, spațiul de stocare SkyDrive oferit de Microsoft nu este altceva decât o alternativă la Google Docs
gândită pentru documente Microsof Office (dar nu limitată la aceasta).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 10
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Word-ului acesta va afișa într-un panou o listă de versiuni recente ale documentului dintre
care utilizatorul poate să-și recupereze versiunea dorită.
Înaintea începerii editării de text în Word, este recomandată o pregătire prealabilă a
documentului și a spațiului de lucru. Această fază este cu precădere importantă atunci când se
lucrează pe un calculator la care mai lucrează și alți utilizatori. E posibil ca unii dintre aceștia
să modifice opțiunile de vizualizare și elementele spațiului de lucru, creând dificultăți pentru
ceilalți. În primul rând, din fila View, se recomandă selectarea opţiunilor 100% sau Page
Width, ce permit vizualizarea clară a suprafeţei de pagină aflată la dispoziţie. Prima dintre
acestea oferă o afișare la dimensiuni reale a paginii, a doua mărește pagina până când lățimea
sa ocupă tot ecranul.
Fig. 1. 3 – Selectarea opţiunilor de vizualizare a riglei și de mărire a paginii

Tot aici, în stânga filei, butonul Print Layout asigură o afișare normală a paginii, aproximativ
așa cum va arăta ea la imprimare, spre deosebire de Web Layout, care anulează paginarea și
marginile (pentru documentele care nu vor fi imprimate pe hârtie, ci vor fi publicate pe Web)
sau Full Screen Reading care e un mod de vizualizare pentru citirea de pe ecran (ascunzând
opțiunile Word).
Tot în fila View, se recomandă să fie activă opţiunea Ruler ce este necesară în formatarea
paragrafelor (a se vedea secţiunea Formatarea la nivel de paragraf). După ce opţiunea a
fost bifată, se poate observa apariţia unei rigle gradate între bara de instrumente şi pagina de
lucru.
Fig. 1. 4 – Vizualizarea riglei gradate

Personalizarea barei Quick Access, prin adăugarea de butoane, poate fi foarte utilă, mai ales
când aceste butoane sunt folosite frecvent şi nu sunt foarte la îndemână. Pentru exemplificare,
se va adăuga butonul New Blank Document pe bara Quick Access, ce creează un nou
document Word. Adăugarea unui buton nou pe bara de acces rapid se poate realiza pe
următoarele căi:
 Pentru opțiuni care există deja pe interfață sub formă de butoane, varianta cea mai
rapidă este un clic dreapta ce va oferi opțiunea Add to Quick Access Toolbar (Fig. 1.
5).
 Pentru opțiuni care se accesează ceva mai dificil (nu au butoane ușor de găsit pe
interfață), trebuie accesată lista completă a tuturor opțiunilor Word. Pentru aceasta, fie
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 11
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
se apasă săgeata Customize Quick Access Toolbar, de la capătul barei de acces rapid
şi se alege din listă opţiunea More Commands (Fig. 1. 6), fie se selectează File-
Options, urmată de selectarea categoriei Quick Access Toolbar în fereastra din Fig. 1.
7.
Fig. 1. 5 – Copierea unui buton existent pe bara de acces rapid
Fig. 1. 6 – Adăugarea de butoane pe bara de acces rapid

În fereastra nou deschisă există două liste dintre care cea din stânga are deasupra indicativul
Popular Commands, sugerând că e doar lista operațiilor uzuale. Acest indicativ se modifică
în All Commands, ceea ce va afişa toate comenzile din Word, ordonate alfabetic. În
continuare, se navighează în prima listă până la comanda dorită (de exemplu, New Blank
Document) și se selectează această comandă. Cea de-a doua listă (cea din dreapta) conţine
toate butoanele de pe bara Quick Access, în ordinea în care sunt poziţionate pe aceasta.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 12
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Pentru a muta comanda New Blank Document din prima listă în cea de-a doua, se apasă
butonul Add, aflat între cele două liste, şi apoi butonul OK.
Fig. 1. 7 – Adăugarea butonului de creare a unui document nou pe bara de acces rapid
Astfel, a fost adăugat butonul dorit pe bara Quick Access, această setare păstrându-se şi după
închiderea şi redeschiderea editorului Word. Se observă că în mod implicit bara de acces
rapid conține (de la stânga la dreapta) doar opțiunile de:
 salvare;
 anulare a ultimei operații (utilă când se fac ștergeri accidentale);
 reaplicare a ultimei operații anulate.
Fig. 1. 8 – Indicarea apariţiei butonului New Blank Document pe bara de acces rapid
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 13
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Într-o manieră similară se poate reorganiza întreaga interfață, plasând butoanele pe file după
dorința utilizatorului și chiar creând noi file, cu noi grupuri de butoane. În aceeași fereastră,
dar în categoria Customize Ribbon, se pot muta opțiuni din lista din stânga spre cea din
dreapta, fapt ce reflectă structura ierarhică existentă de file (Home, Insert etc.), de grupuri (în
Insert avem Pages, Tables etc.), de butoane (în Tables avem Table, la rândul său cu un
meniu format din Insert Table, Draw Table etc.).
Fig. 1. 9 – Fereastra de personalizare a interfeței Word

În partea de jos a listei din dreapta se pot observa și opțiuni pentru crearea de file noi (New
Tab), de grupuri noi de butoane (New Group), de redenumire (Rename) sau de readucere a
interfeței în starea ei originală (Reset).
Mai mult, se pot personaliza și combinațiile de taste ce oferă acces direct la o opțiune,
folosind butonul Customize din dreptul opțiunii Keyboard shortcuts (sub lista din stânga). În
Fig. 1. 10, din lista stângă s-a selectat fila File. Butoanele acesteia sunt vizibile în lista
dreaptă, de unde se selectează operația de salvare FileSave.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 14
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 10 – Fereastra de personalizare a combinațiilor de taste

La selectarea unei opțiuni din listă se observă în caseta Current keys câteva combinații de
taste care sunt deja definite în acest scop (în acest exemplu, operația de salvare poate fi
accesată apăsând Ctrl-S, dar și alte două combinații). Nu toate opțiunile au astfel de
combinații definite, iar uneori utilizatorul poate prefera altele. În aceste cazuri va tasta
combinația dorită în caseta Press new shortcut key, apoi cu butonul Assign din colțul stânga
jos, va memora combinația. Totuși, atunci când optează pentru o combinație de taste,
utilizatorul trebuie să fie atent ca acea combinație să nu fi fost deja alocată într-un alt scop. În
exemplul din Fig. 1. 10 combinația Ctrl-C este una populară, cunoscută ca fiind folosită
pentru operația Copy. Acest lucru este semnalat imediat în stânga, prin mesajul Currently
assigned to… Utilizatorul trebuie să fie atent la acel mesaj și să evite realocarea acestei
combinații în alte scopuri, mai ales dacă la acel calculator vor mai lucra și alte persoane, care
se bazează pe existența unor combinații de taste. Cu alte cuvinte, înainte de a apăsa butonul
Assign, utilizatorul se va asigura că este afișat mesajul Unassigned, ceea ce semnifică o
combinație liberă. Exemplele de combinații de taste populare sunt Ctrl-C (copiere), Ctrl-X
(mutare), Ctrl-V (inserare de conținut copiat sau mutat), Ctrl-A (selectarea conținutului
integral al unui document).
Butonul Reset All permite recuperarea tuturor combinațiilor de taste originale.
Observație: Deși operația de personalizare a interfeței și a combinațiilor de taste se

realizează înainte de a începe lucrul la un document (și am prezentat-o ca atare la începutul
acestui modul), aceasta presupune totuși o oarecare familiaritate cu produsul Microsoft
Word, pentru a putea identifica nevoile și operațiile frecvente. Practic, principalele provocări
sunt identificarea corectă a opțiunilor ce se doresc personalizate în listele din Fig. 1. 9 și
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 15
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 10. Nimeni nu definește și nici nu memorează combinații de taste pentru toate
operațiile din acele liste, adesea semnificația lor nefiind prea clară începătorilor, dar în
timp, pe măsură ce utilizatorii se familiarizează cu opțiunile, aceștia își vor putea da seama
care sunt butoanele pe care le apasă cel mai des, unde se află acestea, și putându-le
identifica ușor în vederea optimizării accesului prin metodele aici prezentate.
1.1.1.2. Crearea unui document și probleme de compatibilitate

În continuare utilizatorul poate trece la elaborarea documentului dorit. Crearea unui nou
document se realizează cu File-New, ce oferă posibilitatea creării unui nou document gol
(Blank document), dar și al unuia bazat pe un șablon din gama diversă de șabloane gata
structurate și formatate, ce au rubrici predefinite care trebuie doar completate cu text
(șabloane de agende, contracte, invitații, certificate, fluturași etc.).
Fig. 1. 11 – Fereastra de creare a unui nou document

În mod implicit un document nou se va crea cu opțiunea Compatibility Mode. Acest aspect
reiese și din bara de titlu a ferestrei documentului.
Fig. 1. 12 – Indicarea opțiunii de compatibilitate pe bara de titlu a ferestrei documentului

Atâta timp cât Compatibility Mode este activ, se vor oferi doar acele instrumente pentru care
să se poată realiza salvări în formatul vechi (DOC), dezactivându-le pe cele “riscante”. Spre
exemplu, butonul pentru efecte speciale de text este inaccesibil. Trecerea cu mouse-ul peste el
va oferi un mesaj prin care se explică faptul că a fost dezactivat pentru a se putea realiza
salvarea în formatul vechi.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 16
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 13 – Buton inactiv în Compatibility Mode

Alte butoane nu sunt inactive, dar au o funcționare limitată sau diferită în funcție de format
(de exemplu, Insert-SmartArt sau Insert-WordArt). Unele butoane sunt inițial active, dar se
dezactivează în momentul în care are loc prima salvare în format DOC (de exemplu, Page
Layout-Themes).
Renunțarea la Compatibility Mode și, în consecință, activarea celor mai noi funcționalități
Word (incluzând o micșorare semnificativă a fișierului) se poate realiza pe mai multe căi:
 La prima salvare în format DOCX;
 Prin aplicarea opțiunii File-Info-Convert.
Fig. 1. 14 – Butonul de renunțare la Compatibility Mode

Instrumentele cele mai afectate de Compatibility Mode sunt cele legate de efectele speciale
aplicate asupra textului (unele fonturi, efecte de text, text artistic WordArt, diagrame
SmartArt), șabloanele de design (Page Layout-Themes), instrumentele de desenare și
graficele, ecuațiile (Insert-Equation) și bibliografia (References-Bibliography).
1.1.1.3. Caractere albe, căutări și substituiri de text

Presupunând că se lucrează pe un document nou, există o serie de incidente și aspecte ce pot,
încă de la început, să deranjeze sau să stea în calea procesului de tastare.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 17
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
O situaţie frecvent întâlnită este începerea lucrului pe un document care are activă opţiunea
de afişare a caracterelor albe (spațiu, Tab, final de paragraf, final de rând de tabel etc.),
situaţie în care începătorii pot fi deranjați de apariţia unor simboluri (de exemplu, apariția
unor puncte în loc de spațiu, săgeți la apăsarea fiecărui Tab sau a unor semne speciale la
apăsarea tastei Enter).
Tab Spații Enter (finaluri de paragraf)
Fig. 1. 15 – Text cu caractere albe vizibile

Caracterele albe, chiar dacă pot fi vizibile pe ecran, nu vor apărea la imprimarea pe hârtie și
utilizatorul poate să le ignore sau să le dezactiveze. Ele constituie totuși un instrument
important ce arată unde anume s-au tastat spații, Tab-uri, Enter-uri și în special pentru a vedea
unde se termină paragrafele atunci când delimitarea lor nu e clară cu ochiul liber (de exemplu,
când nu au alineat și distanțare între ele). Sunt importante și atunci când se lucrează cu tabele
invizibile (care au chenare de aceeași culoare cu fundalul paginii sau nu au deloc chenare),
deoarece indică unde se termină fiecare celulă și rând din tabel. Spre exemplu, tabelului din
Fig. 1. 16, dacă i se colorează chenarele cu alb sau se dezactivează cu totul, va arăta ca în Fig.
1. 17 din care nu reiese foarte clar că e vorba de un tabel (un utilizator care primește acest
document va avea impresia că sunt trei paragrafe, din care ultimul deplasat, probabil prin
aliniere, ceva mai la dreapta). Cine încearcă să aplice alinierea sau alte operații tipice pentru
paragrafe de text asupra unui tabel invizibil va avea impresia că textul se comportă
imprevizibil (de exemplu, în imaginea, de mai jos textul XXXXXXX nu poate fi aliniat la
dreapta paginii). În schimb, prin afișarea caracterelor albe, tabelul va arăta ca în Fig. 1. 18,
unde se văd niște marcaje la finalul textului din fiecare celulă și câte un marcaj la finalul
fiecărui rând. De aici reiese clar că e vorba de un tabel cu 4 linii (la marginea din dreapta sunt
4 marcaje) dintre care a treia este goală (are doar marcaje, fără text), iar celelalte au câte o
celulă de text (text cu marcaj) și una goală (doar marcaj).
Fig. 1. 16 – Exemplu de tabel vizibil
Fig. 1. 17 – Exemplu de tabel invizibil
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 18
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 18 – Exemplu de tabel invizibil cu caractere albe vizibile

Astfel de tabele invizibile se întâlnesc adesea în textul care a fost copiat de pe Internet (unde
este o practică uzuală plasarea textului în tabele invizibile, în scopul aranjării în pagină) sau
pentru diverse formulare și machete de documente (de exemplu, formularul standard pentru
CV european Europass e construit cu astfel de tabele invizibile). În aceste documente, dacă
utilizatorul nu e conștient că are de-a face cu tabele, poate deveni descurajat prin eșecul unor
operații precum alinierea, ștergerea sau adăugarea unor porțiuni de text etc.
Observație: Eventual, un astfel de tabel poate fi făcut temporar vizibil dacă, în urma
selectării sale, se alege Design-Borders-All Borders.
Pentru a activa sau dezactiva vizibilitatea caracterelor albe, se apasă butonul Show/Hide
situat în grupul Paragraph al filei Home (a se vedea secţiunea Formatarea la nivel de
paragraf pentru alte implicații ale caracterelor albe).
Fig. 1. 19 – Opţiunea de afişare a caracterelor albe

Caracterele albe pot fi utilizate și în operații de căutare/înlocuire. În următorul exemplu se va
converti o succesiune de paragrafe într-un paragraf unic. Textul inițial e desfășurat pe mai
multe paragrafe, după cum indică Fig. 1. 20 (se pot număra cinci paragrafe, urmărind
caracterele corezpunzătoare tastei Enter).
Fig. 1. 20 – Text structurat pe cinci paragrafe
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 19
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Se dorește ca acest text să fie grupat într-un singur paragraf, anulând toate Enter-urile care s-
au tastat după fiecare frază, textul final urmând să arate ca în Fig. 1. 21.
Fig. 1. 21 – Același text regrupat într-un singur paragraf

Cunoscând faptul că fiecare Enter din text produce un caracter alb, se poate realiza o căutare a
tuturor Enter-urilor, urmată de substituirea lor cu spații. Pentru aceasta, se folosește opțiunea
Home-Replace, care oferă posibilitatea de a căuta o secvență de text (indicată în caseta Find
what) și a o înlocui cu alta (indicată în caseta Replace with). Dacă în a doua casetă nu se
tastează nimic, va avea loc o ștergere a tuturor aparițiilor textului căutat (fiind vorba de o
substituire a ceva cu nimic). Tot eliminare se obține și dacă în a doua casetă se tastează totuși
un spațiu (substituire cu spațiu), iar în cazul de față această variantă e preferabilă, altfel, după
dispariția sfârșiturilor de paragraf, prima literă de după Enter se va lipi de semnul de
punctuație care era în fața Enter-ului.
Fig. 1. 22 – Fereastra de căutare și înlocuire

O provocare în acest caz este tastarea “caracterului” Enter (sfârșitul de paragraf) în caseta
Find what. Cum tastarea directă nu e posibilă, se deschid opțiunile avansate de căutare
(butonul More), care, prin butonul Special, permite să se folosească în casetele de căutare-
înlocuire diverse caractere speciale, printre care și caracterele albe. Finalul de paragraf este
denumit aici Paragraph Mark, iar selectarea sa duce la inserarea în caseta de căutare a
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 20
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
construcției ^p. Se poate observa în listă și prezența caracterului Tab, precum și a spațiilor
(chiar dacă spațiul poate fi și tastat direct, White Space este util deoarece reprezintă orice
succesiune de spații, de orice lungime).
În caseta Replace with se va tasta un singur spațiu (ce va înlocui toate Enter-urile din text),
apoi butonul Replace All va executa substituirea. Dacă se dorește ca substituirea să se aplice
doar pe o parte de document, acea parte trebuie să fie selectată înainte de a deschide fereastra
Find and Replace, iar, după executarea căutării, va apărea un mesaj prin care Word întreabă
dacă se dorește continuarea căutării/substituirii și dincolo de zona selectată.
Fig. 1. 23 – Confirmarea substituirilor și întrebarea legată de continuarea substituirilor

Evident, se poate realiza și o conversie inversă, căutând în textul obținut toate succesiunile de
punct și spațiu și înlocuindu-le cu succesiuni de punct urmat de caracterul special Paragraph
Mark2.
Nu trebuie să se înțeleagă din acest exemplu că operația de substituire se aplică doar pentru
caractere albe. Acesta e doar un exemplu cu caracter de excepție, în general, căutările și
substituirile se fac după un cuvânt, un nume etc. Opțiunile avansate de căutare ce se pot vedea
și în Fig. 1. 22 (și se pot afișa/ascunde cu butonul More/Less) mai permit:
 Match case: căutare cu respectarea exactă a majusculelor (altfel, diferența între litere
mici și mari e neglijată);
 Find whole words only: căutarea doar de cuvinte întregi (neglijând aparițiile textului
căutat ca parte a unui cuvânt);
 Match prefix: căutare doar la început de cuvinte;
 Match suffix: căutare doar la sfârșit de cuvinte;
 Use wildcards: căutare cu ajutorul unor coduri speciale;
 Sounds like: căutare de cuvinte care sună precum cel tastat (în engleză);
 Find all words form: căutare de cuvinte derivate din cel tastat (în engleză);
 Ignore punctuation characters: va detecta și cazurile în care, între caracterele
căutate, se găsesc și semne de punctuație;
2
Această substituire nu va duce chiar la textul original, din cauza penultimului paragraf care se încheie cu
ghilimele în loc de punct, dar se pot executa pe rând mai multe substituiri pentru a acoperi toate variantele
posibile.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 21
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 Ignore white-space characters: va detecta și cazurile în care, între caracterele căutate,

se găsesc și caractere albe;
 Butonul Format: permite detectarea acelor apariții ale caracterelor căutate ce respectă
un anumit format (font, culoare etc.).
Observație: Codurile de căutare ce pot fi folosite cu Use wildcards sunt enumerate în

documentația Help, la care se poate ajunge cu ajutorul semnului de întrebare din colțul
dreapta sus al ferestrei de căutare. Două coduri des folosite sunt ? (semnifică orice caracter)
și * (semnifică orice și oricâte caractere, inclusiv niciunul). De exemplu, căutând m??a, se
va găsi și mama și mira, dar nu mia sau mirarea (trebuie să fie exact două caractere între m
și a), în timp ce căutând m*a se va găsi și ma, și mia, și mirarea (poate fi orice și oricât
între m și a, inclusiv nimic).
1.1.1.4. Instalarea tastaturii în limba română

O frecventă necesitate este aceea de a tasta în alte limbi decât engleza, deci posibilitatea de a
folosi diacritice. Pentru aceasta, există două soluții:
 instalarea tastaturii în limba dorită (aici româna) de la nivelul sistemului de operare
Windows; are avantajul că diacriticele vor fi disponibile și în alte programe decât
Word (de exemplu, pentru tastarea pe Internet, în e-mailuri, bloguri etc.);
 definirea de combinații de taste pentru diverse simboluri speciale, de exemplu, cele cu
diacritice; nu recomandăm această metodă, deoarece va avea efect doar în Word.
Instalarea tastaturii cu diacritice nu ține strict de Microsoft Word (se poate realiza și fără a
avea Office instalat, pentru a putea tasta diacritice în alte programe). Este o opțiune specifică
sistemului de operare care va modific alocarea de caractere a tastelor existente. De exemplu,
tastele din vecinătatea lui Enter vor putea fi folosite pentru a tasta diacritice, în schimb,
caracterele care existau pe acele taste dispar sau se mută pe altele. Asta înseamnă că trebuie
să se treacă printr-o perioadă de familiarizare cu noua distribuție a caracterelor.
Pentru instalarea tastaturii se intră de la nivelul sistemului de operare (butonul Start), în
Control Panel, de unde se alege Region and Language Options. Fereastra oferă o serie de
opțiuni de format local – modul în care să arate datele calendaristice, numele zilelor și ale
lunilor (acestea vor afecta Microsoft Excel). Pentru tastatură se alege Keyboards and
Languages unde, cu butonul Change Keyboard, se accesează fereastra din Fig. 1. 25.
În această fereastră butonul Add se poate folosi pentru a adăuga o limbă nouă pe tastatură. E
recomandat să se selecteze versiunea Romanian (Standard). Pe alte versiuni de română e
posibil ca unele caractere să aibă o poziționare incomodă (de exemplu, inversarea lui Y cu Z).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 22
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 24 – Opțiunile regionale din Windows
Fig. 1. 25 – Opțiunile de gestiune a tastaturii

În urma instalării, selecția limbii dorite se va putea face pe două căi:
 combinația Alt-Shift va comuta de pe o limbă pe alta;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 23
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 un buton de comutare va fi disponibil și pe bara Windows, cel mai probabil în colțul

dreapta jos sau în partea de sus a ecranului.
Fig. 1. 26 – Selectarea limbii, dintre cele instalate prin Control Panel
Observație: După o perioadă de acomodare, utilizatorii folosesc mai frecvent combinația

Alt-Shift, deoarece, adesea, e necesar să se comute rapid înapoi la engleză (pentru a tasta un
caracter ce a dispărut la trecerea la română, de exemplu, acoladele) și să se revină imediat
la română, pentru a continua textul. În astfel de cazuri, schimbarea limbii cu această
combinație de taste se poate dovedi mai puțin obositoare decât folosirea mouse-ului. O
alternativă este definirea de combinații de taste pentru caracterele care au dispărut de pe
tastatură, cu Insert-Symbol.
1.1.1.5. Corecturile automate

Un alt incident ce poate apărea în timpul tastării este substituirea automată a unor cuvinte, de
obicei, e vorba de înlocuirea de cuvinte românești (prezent) cu variante apropiate, dar în
limba engleză (present), datorită faptului că Word, ghidându-se după dicționarul englez
implicit instalat, le consideră pe primele eronate și aplică “corecturi din mers”. Uneori
utilizatorul nu le observă și rămâne cu acestea în document. O a doua manifestare a
corectorului e sublinierea cu roșu sau cu verde a părților considerate eronate. Aceasta însă e
doar o semnalare a erorilor și poate fi ignorată, fapt care nu afectează conținutul existent.
Când apar astfel de incidente, corectorul se pot dezactiva. Pentru a modifica aceste setări, se
alege Options din fila File, iar în fereastra nou deschisă, se alege din lista din stânga opţiunea
Proofing. În continuare, avem:
 opțiunile din categoria When correcting spelling and grammar se debifează pentru a
elimina sublinierile;
 AutoCorrect Options se accesează pentru a configura corecturile automate
(substituțiile).
În fereastra AutoCorrect din Fig. 1. 28 se debifează opţiunea de substituire automată, numită
Replace text as you type, şi se apasă butonul OK. Se pot observa și alte opțiuni de substituire
ce se pot activa sau dezactiva, majoritatea legate de majuscule:
 Corectarea cazurilor în care apar două majuscule la începutul unui nume propriu
(Correct two initial caps);
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 24
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 Aplicarea de majusculă automat la început de propoziție, de celulă și la numele de zile

(casetele Capitalize first letter of…);
 Convertirea cuvintelor de forma cUVINTE în Cuvinte pornind de la presupunerea că
utilizatorul a uitat tasta Caps apăsată (Correct accidental usage of Caps Lock key).
Fig. 1. 27 – Modificarea opţiunilor de corectare automată din fereastra de opţiuni a Word-ului

Totuși, opțiunea de substituire automată este utilă în cel puțin două scenarii:
 Poate fi folosită pentru a defini abrevieri pentru cuvinte relativ complicate. De
exemplu, dacă se știe că în document urmează să se tasteze foarte des cuvântul
exercițiu, se poate defini abrevierea ex care, dacă e urmată de un spațiu, va fi
substituită automat cu exercițiu. Acest gen de abrevieri pot face tastarea mai rapidă, în
special dacă avem în vedere termeni complicați sau nume proprii lungi ce trebuie
tastate relativ des;
 Atâta timp cât opțiunea de substituție e activă, orice tastare a sintagmei =rand(),
urmată de Enter, va avea ca efect generarea a trei paragrafe de text aleatoriu, fără sens,
utile atunci când se rezolvă exerciții în Word și trebuie să existe un conținut textual
oarecare de manipulat. Dacă se dorește generarea de text de dimensiuni mai mari, se
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 25
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
va tasta =rand(x,y) urmat de Enter, unde x reprezintă numărul de paragrafe care se

generează, iar y reprezintă numărul de rânduri din fiecare paragraf.
Evident, aceste facilități se pot folosi doar dacă opținea Replace text as you type e lăsată
activă, deci intră în conflict cu dezideratul anterior de dezactivare a substituțiilor automate.
Fig. 1. 28 – Dezactivarea opţiunii de substituire automată a unor cuvinte

Pe de altă parte, utilizatorii Microsoft Office 2010 pot achiziționa un produs auxiliar,
Romanian Language Pack, care să ofere și instrumente de corectare pentru limba română,
ceea ce va face ca substituțiile de corectură automată să recunoască limba română, deci să
devină utile și să nu trebuiască dezactivate. Există câte un astfel de pachet pentru majoritatea
limbilor, dar, de regulă, el trebuie achiziționat separat. Există și situații în care licența Office
vine cu acest pachet inclus. Pentru a verifica dacă există corectorul pentru limba română, se
accesează File-Options-Language.
În Fig. 1. 29 mesajul Not installed, de pe coloana Proofing indică faptul că nu s-au instalat
instrumente de corectare pentru limba română. În schimb, pe coloana Keyboard Layout se
indică, prin Enabled, că există posibilitatea de a tasta în limba română. Distincția dintre cele
două opțiuni este foarte importantă: unii utilizatori au impresia că, dacă au posibilitatea de a
tasta în română (cu diacritice), înseamnă că au și corectorul lingvistic disponibil, ceea ce este
fals. Tastarea în română e asigurată de la nivelul Windows (s-a arătat deja modul de
instalare), în timp ce recunoașterea limbii (inclusiv corecturile și sublinierea erorilor de
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 26
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
limbă) sunt asigurate doar de produsele Language Pack, care, de cele mai multe ori, nu sunt
incluse în instalarea implicită a Microsoft Office și se achiziționează separat.
Fig. 1. 29 – Fereastra de verificare a limbilor disponibile
Fig. 1. 30 – Posibilitatea de traducere a interfeței Word în română
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 27
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Observație: O altă eroare din aceeași categorie este a considera că, dacă limba română
apare în lista oferită de opțiunea Review-Language-Set Proofing Language, înseamnă că
este instalată.
În urma instalării Romanian Language Pack, se va oferi nu doar posibilitatea de activare a
corectorului românesc, ci și posibilitatea de a traduce întregul mediu de lucru Office, inclusiv
documentația Help, în limba română. Dacă se dorește acest lucru, se selectează limba română
în listele din partea de jos (Fig. 1. 30), apoi cu butoanele Set as Default se activează.
Dezactivarea de corecturi automate se poate realiza și pentru fiecare cuvânt separat
(presupunând că unele corecturi dorim să se realizeze, iar altele nu).
Presupunând că există instalat corectorul pentru limba română, că opțiunea Replace text as
you type e activă și că s-a tastat textul A avut loc o absorbție3, corectorul va semnala faptul că
a făcut o substituire prin afișarea unei linii albastre mici sub prima literă (opțiunea de
subliniere cu roșu a erorilor e inactivă). Substituirea s-a făcut prin scrierea cuvântului
absorbție în loc de absorţie și are loc la tastarea primului spațiu de după cuvânt.
Fig. 1. 31 – Opțiunile de corectură automată la nivel de cuvânt

La un clic pe linia albastră apare un mic meniu ce oferă opțiunea Stop automatically
correcting "absorție", adică posibilitatea de a dezactiva toate substituirile cuvântului
absorție (presupunând că a fost scris intenționat în acest fel). Se oferă și posibilitatea de a
anula corectura doar pentru acest caz, lăsând-o activă pentru următoarele (Change back to
"absorție").
3
Evident, se poate testa exemplul și cu un cuvânt în engleză, dacă nu aveți la dispoziție corectorul pentru
română, dar trebuie să fie un cuvânt ales dintre cele care apar în tabelul de corecturi automate, din Fig. 1. 28.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 28
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
1.1.2. Corectarea, revizuirea și urmărirea modificărilor

1.1.2.1. Corectarea pas cu pas
Toate exemplele precedente au legătură cu corectura automată în timpul tastării (ce poate
da efectul neplăcut al substituțiilor nedorite). O alternativă ceva mai ușor de gestionat este
corectura pas cu pas, la final. Aceasta înseamnă că se dezactivează de la început toate
opțiunile de corectură automată, iar, după ce s-a terminat de scris textul, utilizatorul o
parcurge documentul de la un capăt la altul în căutarea cuvintelor eronate. Avantajul e că nu
există pericolul substituțiilor nedorite (și nesesizate), utilizatorul luând pentru fiecare eroare
în parte decizia corectării sau ignorării sale.
Observație: Exemplul va fi rulat pe corectorul în limba română, dar poate fi rulat, în mod
similar, și pe un text în engleză, dacă nu este disponibilă limba română.
Chiar dacă în Fig. 1. 30 s-a stabilit că limba de bază pentru toate documentele va fi româna,
această opțiune nu rămâne fixă. E posibil ca, fără să sesizăm asta, limba după care se fac
corecturile să varieze în cadrul aceluiași document, de obicei din două motive:
 dacă unele părți din document s-au copiat din alte surse (care aveau altă limbă
selectată);
 dacă e activă opțiunea de detectare automată a limbii prin care Word poate decide
singur că se lucrează în limba engleză, când apar unele cuvinte englezești în text.
Pentru a evita astfel de surprize (ce vor face ca unele paragrafe să fie ocolite de corector), se
recomandă o aplicare uniformă a limbii dorite (aici româna) asupra întregului document,
urmând pașii:
 Se selectează conținutul integral al documentului (Ctrl-A sau Home-Select-Select
All);
 Se selectează opțiunea Review-Language-Set Proofing Language;
 Se debifează Do not check spelling or grammar (care va dezactiva corectorul) și
Detect language automatically (pentru a nu permite Word-ului să decidă “să
ghicească” limba în care e scris textul);
 Se selectează limba dorită și se apasă butonul Set as Default.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 29
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 32 – Fereastra de declarare a limbii

Formulăm în continuare câteva concluzii legate de opțiunile de configurare a limbii române:
 Posibilitatea de a tasta diacritice nu ține de Word, e o opțiune oferită de Windows și
se instalează prin Control Panel. Posibilitatea de a tasta în română nu înseamnă că
Word poate recunoaște cuvinte din limba română sau că poate realiza corecturi
conform limbii române.
 Opțiunea Review-Language-Set Proofing Language e folosită pentru a declara cărei
limbi aparține textul selectat din document. Nici selectarea limbii române prin această
opțiune nu înseamnă că este disponibil corectorul (ci înseamnă că, dacă e disponibil,
corectorul va fi activat).
 Opțiunile Review-Language-Language Preferences (sau File-Options-Language)
sunt cele prin care se poate vedea dacă s-a instalat și activat corectorul limbii române.
Instalarea se face cu ajutorul unui produs auxiliar, care nu e neapărat inclus în licența
Microsoft Office 2010, numit Romanian Language Pack (sau Multilanguage Pack,
în care mai multe limbi vin în același pachet).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 30
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 33 – Fereastra de corectare pas cu pas

Revenind la corectura pas cu pas și având limba dorită instalată și cu corectorul activat,
parcurgerea textului în căutarea erorilor se realizează cu Review-Spelling and Grammar. În
general, se lasă activă și opțiunea de subliniere cu roșu, pentru o identificare mai ușoară a
erorilor.
Corectorul detectează pe rând câte un cuvânt eronat, oferă o sugestie de corectură și dă
utilizatorului posibilitatea de a decide între:
 Neglijarea erorii pentru cazul găsit (Ignore once) sau pentru toate aparițiile sale
(Ignore all) - utilă atunci când se scriu erori intenționate sau când s-au folosit termeni
ce nu sunt recunoscuți de Word, deși sunt corecți (se întâmplă adesea la nume proprii
sau termeni de specialitate mai rar folosiți). Pentru aceste cazuri există și opțiunea de
a adăuga termenul la dicționar (Add to dictionary), ceea ce va face ca termenul să fie
recunoscut de aici încolo drept corect;
 Corectarea erorii pentru acest caz (Change) sau pentru toate aparițiile sale (Change
All), precum și posibilitatea de a adăuga corectura la tabelul corecturilor automate
despre care s-a discutat anterior (Autocorrect).
Se observă și posibilitatea de a modifica limba corectorului din mers (Dictionary language),
pentru fiecare termen găsit în parte.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 31
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 34 – Meniul de corectare și căutare pe Internet a termenului eronat

Corectura pas cu pas se poate realiza și mai rapid, fără a mai trece prin fereastra Spelling and
Grammar. Dacă opțiunea de subliniere cu roșu a rămas activă, utilizatorul poate da un clic
dreapta pe toate cuvintele pe care le vede subliniate și va obține un meniu cu toate opțiunile și
sugestiile de corectare. În plus, are și opțiunea Look up prin care cuvântul poate fi căutat pe
Internet (presupunând că documentul a fost creat de altcineva și nu suntem siguri dacă e o
eroare sau un termen pe care nu-l cunoaștem și dorim să-l verificăm pe Internet). Căutarea pe
Internet e asigurată implicit de motorul de căutare Bing care își afișează rezultatele în panoul
din dreapta (în Fig. 1. 34 meniul reflectă opțiunile de corectare pentru căpăttâi, în timp ce
panoul din dreapta indică rezultatele căutării pe Internet pentru Saramago).
1.1.2.2. Sinonime, traducere și căutare pe Internet, statistici

Tot pentru situațiile în care nu suntem siguri asupra semnificației unui termen (nu suntem
siguri dacă e greșit sau nu) Word oferă și un dicționar de sinonime, precum și un traducător
automat. Din păcate, traducătorul nu este disponibil pentru limba română (nici chiar cu
Romanian Language Pack instalat, cel puțin în versiunea de la data scrierii acestui
material), însă Word oferă o legătură directă la Microsoft Translator (echivalentul Google
Translate oferit de Microsoft) spre care poate trimite automat tot conținutul documentului.
Sinonimele pot fi accesate cu Review-Thesaurus (panoul din dreapta) sau cu clic dreapta-
Synonyms, ambele variante fiind vizibile în Fig. 1. 35.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 32
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Traducătorul automat este disponibil în Review-Translate, însă doar opțiunea Translate

Document poate lucra cu limba română și aceasta se realizează trimițând textul la site-ul
Microsoft Translator. Evident, acuratețea traducerilor e problematică și trebuie verificată de
utilizator. Opțiunile de traducere direct în Word au o gamă mult mai redusă de limbi, deși e
posibil să se extindă cu viitoare upgrade-uri.
Fig. 1. 35 – Dicționarul de sinonime
Fig. 1. 36 – Instrumentul Microsoft Translator

Un alt instrument utilizat în revizuirea documentelor este cel ce calculează statistici în ceea ce
privește numărul de caractere sau cuvinte. Adesea, la solicitarea de redactare a unui text, se
impune o limită de pagini, de paragrafe, de rânduri, de cuvinte sau de caractere (incluzând sau
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 33
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
nu spațiile, notele de subsol etc.). Toate aceste informații se pot consulta cu ajutorul opțiunii
Review-Word Count.
Fig. 1. 37 – Informații statistice despre document
1.1.2.3. Urmărirea modificărilor

În continuare, se va trata posibilitatea de a vedea modificările aduse unui document și
posibilitatea de a accepta sau respinge aceste modificări.
Pentru a înțelege mai bine situațiile în care această opțiune este utilă, se va prezenta un
exemplu concret. Se presupune că elevul primește ca temă de casă realizarea unei fișe de
lectură care să conțină prezentarea biografică a scriitorului Ion Creangă. În plus, elevul
primește și câteva specificații de formatare a acestei fișe, printre care alinierea Justified a
textului și înclinarea titlurilor ce reprezintă operele autorului.
Elevul pregătește tema cerută și o trimite profesorului pentru a fi evaluată. Se consideră că
paragraful din Fig. 1. 38 reprezintă un fragment din această fișă, așa cum a fost scrisă de elev.
Fig. 1. 38 – Fragment de text propus pentru revizuire

După primirea temei de către profesor, acesta va trece la revizuirea acesteia prin realizarea
unor adnotări pe marginea documentului și chiar realizarea unor modificări de conținut
(ștergeri, adăugări) sau de format. Aici intervine opțiunea de urmărire a modificărilor, ce
oferă posibilitatea de a înregistra și marca schimbările aduse unui document, ce pot consta în
ștergere, adăugare, modificare de conținut sau modificări de format (culori, fonturi, alinieri
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 34
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
etc.). Pentru a exemplifica fiecare dintre acestea, în exercițiul curent, se presupune că

profesorul va aduce documentului următoarele corecturi și că dorește ca aceste corecturi să fie
scoase în evidență pentru a le trimite înapoi elevului:
 modificarea datei nașterii din 10 iunie 1839, în data corectă 1 martie 1837;
 adăugarea informației legate de satul natal (textul în satul Humulești), după data
nașterii;
 ștergerea celei de-a doua propoziții, pe care profesorul o consideră nepotrivită cu
cerința;
 înclinarea titlului Amintiri din copilărie (Home-grupul Font-butonul Italic);
 alinierea Justified a paragrafului în conformitate cu specificațiile de formatare
(Home-grupul Paragraph-butonul Justify);
 adăugarea unei observații (comentariu) adresate elevului, cu textul Te rog să adaugi
mai multe informații despre ”Amintiri din copilărie”.
Astfel, cu ajutorul opțiunii de urmărire a modificărilor, Word va înregistra și marca
modificările aduse de către profesor, încât acestea vor putea fi trimise elevului în vederea
analizării și respectării lor. Pentru a activa opțiunea de înregistrare a modificărilor, se
selectează Review-Track Changes-Track Changes.
Fig. 1. 39 – Opțiunea de memorare a modificărilor

După activarea opțiunii, se trece la efectuarea modificărilor. Pentru a putea fi înregistrate și
marcate toate modificările efectuate, toate opțiunile listei Show Markup trebuie bifate.
Acestea reprezintă tipurile de modificări care se doresc marcate/evidențiate (comentarii,
inserții, ștergeri, formatări etc.). În cazul în care unele categorii de modificări nu se doresc a fi
înregistrate, se vor debifa opțiunile corespunzătoare acestora. În Fig. 1. 40 s-a optat pentru
evidențierea tuturor schimbărilor, iar în submeniul Balloons s-a optat pentru evidențierea
comentariilor și modificărilor de format sub forma unor baloane afișate în dreapta ecranului
(în timp ce modificările de conținut se vor reflecta direct pe text, prin tăieri, sublinieri etc.).
Se poate opta și pentru evidențierea tuturor tipurilor de modificări sub formă de baloane
(Show Revisions in Balloons).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 35
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 40 – Opțiunile de evidențiere a modificărilor

Deasupra listei Show Markup se poate modifica starea în care să fie afișat documentul:
 Original – se afișează documentul original de dinainte să aibă loc modificările;
 Original: Show Markup – se afișează documentul original, cu modificările
evidențiate pe el;
 Final – se afișează documentul final, după modificări, dar fără a le evidenția;
 Final: Show Markup – se afișează documentul final, cu modificările evidențiate.
Pentru a urmări cât mai ușor modificările ce se aduc, se optează pentru a doua variantă.
Pe măsură ce se realizează modificările, acestea se evidențiază ca în Fig. 1. 41. Se observă:
 În loc de ștergere are loc o tăiere cu roșu;
 Orice text nou adăugat e subliniat și colorat cu roșu;
 Formatările (alinierea Justified, aplicarea Italic) sunt evidențiate în dreapta
documentului sub forma baloanelor în care scrie Formatted;
 Pentru Amintiri din copilărie s-a scris și un comentariu, lipit tot sub forma unui balon
în dreapta ecranului. Comentariul se scrie cu Review-New Comment, după ce, în
prealabil, s-a selectat porțiunea de text la care se referă comentariul.
În stânga paragrafului a apărut o bară verticală în dreptul fiecărui rând ce a suferit modificări
sau adnotări.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 36
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 41 – Document cu modificări și comentarii evidențiate

Modificările aduse pot fi vizualizate și în alte moduri, configurate în fereastra din Fig. 1. 42:
 Se pot alege alte culori sau alte moduri de evidențiere cu ajutorul opțiunii Review-
Track Changes-Change Tracking Options. În imagine se poate vedea în partea de
sus că, pentru ștergeri (Deletions), s-a ales evidențierea prin tăiere (Strikethrough) și
colorarea cu roșu. În partea de jos se observă că, pentru comentarii și formatări, s-a
optat pentru evidențierea lor prin baloane (opțiunea Only for comments/formatting
din grupul Balloons) cu lățimea de 6,5 cm (Preferred width) lipite pe marginea
dreaptă a paginii (Margin) și conectate prin linii la text (Show lines connecting to
text). Jonglând cu aceste opțiuni, se pot schimba aceste moduri de evidențiere;
 Se pot afișa modificările și în afara documentului, într-un panou separat, cu una din
opțiunile din Review-Reviewing Pane. Această variantă grupează modificările în
funcție de locul în care apar în document. În acest exemplu toate modificările apar în
conținutul principal (Main document), dar pot să apară și în anteturi, subsoluri etc.
Presupunând că nu s-a modificat modul de evidențiere a revizuirilor, documentul va putea fi
trimis elevului. Elevul se va poziționa la începutul documentului și va putea parcurge, pe
rând, fie modificările (butoanele Next/Previous din grupul Changes), fie comentariile
(butoanele Next/Previous din grupul Comments).
Legat de comentarii, elevul are posibilitatea să le șteargă după ce a înțeles observațiile care s-
au făcut (Review-Delete sau, direct pe balonul comentariului, clic dreapta-Delete Comment),
dar are și posibilitatea de a adăuga propriile comentarii acolo unde dorește clarificări, în
aceeași manieră în care a făcut-o și revizorul documentului.
În ceea ce privește modificările, pe acestea le va putea accepta sau respinge, fie pe toate
deodată (Accept/Reject All Changes in Document), fie una câte una (Accept/Reject and
Move to Next).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 37
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 42 – Opțiunile de modificare a modului de evidențiere a reviziilor (stânga) și evidențierea lor într-
un panou separat (dreapta)
Fig. 1. 43 – Opțiunile de acceptare sau respingere a modificărilor

Presupunem că elevul a citit undeva că data nașterii lui Creangă este incertă, ambele date
fiind considerate corecte și, socotind că nu a greșit, va putea respinge modificarea,
acceptându-le pe restul. Va putea crea și un comentariu prin care să-și justifice decizia.
În momentul în care toate modificările au fost parcurse, fie acceptate, fie respinse o fereastră
va apărea pe ecran și va informa utilizatorul că nu mai există comentarii sau modificări
înregistrate în document.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 38
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 44 – Fereastră ce informează utilizatorul că toate modificările din document au fost gestionate
În final, elevul va retrimite profesorului noua formă a documentului cu eventualele comentarii
date în replică de elev de exemplu (legate de modificările pe care le-a refuzat). În acest fel
documentul poate circula, de cele mai multe ori, între cei doi, ducând la o abordare
colaborativă, întâlnită mai ales atunci când cineva creează o lucrare cu ajutorul unui
supervizor (iar supervizorul își indică observațiile folosind aceste instrumente). Opțiunile de
revizuire se pot folosi și pentru a corecta lucrările elevilor indicându-le acestora (mai ales prin
comentarii și ștergeri prin tăiere) unde anume au greșit.
Activitate on-line
1 . Mo d ificați b ar a d e acces r ap id p entru a co nține b uto anele d in următo area
listă ( b uto anele sunt d escr ise p rin funcția lo r și nu p rin nume , p entru a crea
o p r o vo car e sup limentar ă, d e id entificare a lo r):
a. Afișar ea r iglei;
b . Activar ea instr umentului d e căutare cu sub stituire (Rep lace);
c. Afișar ea statisticilo r d o cumentului;
d . Activar e a co r ectur i i cuvânt cu cuvânt (p as cu p as);
e. Cr ear ea unui co mentariu;
f. Co nver sia d o cumentului d in Co mp atib ility Mo d e în fo rmatul no u
( DOCX) ;
g. Afișar ea car acter elo r alb e;
2 . Cr eați o filă no uă p e inter fața W o rd , care să co nțină to ate b uto anele d in
exer cițiul p r eced ent, împ ă r țite în d o uă grup uri;
3 . Cr eați câte o co mb inație d e taste p entru fiecare d in o p țiunile p reced ente;
4 . Definiți o sub stituție auto mată care să înlo cuiască “d in mers” co nstrucția
”icg” cu ”I o n Cr eangă”.
5 . Gener ați auto mat și aleato riu un text d e trei p aragrafe. Su b stituiți to ate
finalur ile d e fr ază ( p unct ur mat d e sp ațiu) cu finaluri d e p aragraf.
6 . Instalați tastatur a în limb a maghiară (nu și co recto rul, d o ar p o sib ilitatea d e
tastar e) ;
7 . Co p iați d e p e I nter net un text d e o p agină d in d o cumentele d isp o nib ile p e
site -ul www.r efer ate.r o ( p r eferab il unul fără d iacritice și cu ap recieri slab e
p e site -ul r esp ectiv) . Realizați:
a. o co r ectur ă cuvânt cu cuvânt ad ucând d o cumentul la un nivel p e care
îl co nsid er ați accep tab il (cel p uțin d iacriticele vo r treb ui co rectate);
b . cel p uțin cinci o b ser vații p e marginea d o cumentului;
c. mo d ificăr ile să fie evid ențiate astfel: cuvintele șterse să fie co lo rate
cu ver d e și tăiate cu o linie d ub lă ( d o u b le striketh ro u g h ) , cuvintele
ad ăugate să fie co lo rate cu alb astru.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 39
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
P entru co municar ea r ezultatelo r o b ținute p rin rezo lvarea acesto r p ro b leme se

vo r tr ansmite d o cumentele r ezultate sau, aco lo und e are relevanță p ro cesul și
nu d o cumentul r ezultat, cap turi d e ecran semnificative care să reflecte
mo d ificăr ile r ealizate.
Sugestie: Cap tur ile d e ecr an se rea lizează cu tasta P rintScreen și se intro d uc
într -un d o cument cu Ctr l -V ( sau clic d reap ta -P aste).
Bibliografie
1 . Cur sur i Micr o so ft o n -line http ://o ffice.micro so ft.co m/ro -ro /wo rd -
help /tr ecer ea -la-wo r d -2 0 1 0 -RZ1 0 1 8 1 6 3 5 6 .asp x
2 . Do cumentația Help inclusă în Micro so ft W o rd ( File - Help )
3 . Do cumentația o n -line: http ://o ffice.micro so ft.co m/ro -ro /wo rd -help /
4 . Go o kin, D., Wo rd 2 0 1 0 fo r Du mmies , 2 0 1 0
Test de autoevaluare
1 . Op timizați accesul la ur măto arele o p erații:
a. Cr ear ea unui d o cument no u;
b . Vizualizar ea d e tip Prin t La yo u t ;
c. B uto nul d e ur măr ir e a mo d ificărilo r;
d . B uto nul d e șter ger e a unui co mentariu;
e. B uto nul d e r esp inger e a mo d ificărilo r;
Op timizar ea să se r ealizeze p r in cele trei meto d e: crearea d e b uto ane p e b ara d e
acces r ap id , cr ear ea unei file no i cu aceste b uto ane, d efinire a uno r co mb inații
d e taste.
2 . Gener ați un text aleato r iu cu zece p aragrafe a câte d o uă rând uri. Regrup ați
textul într -un singur p ar agraf p rin sub stituirea tuturo r finalurilo r d e
p ar agr af cu sp ații. Afișați statisticile d o cumentului.
3 . Sub stituiți tr ei cuvinte cu sino nimele lo r.
4 . Realizați tr ei co mentar ii, tr ei ștergeri, trei ad ăugări și trei înlo cuiri în text,
evid ențiind to ate mo d ificăr ile p rin b alo ane. Afișați d o cumentul înainte d e
mo d ificăr i, ap o i d up ă acestea (fără a se ved ea mo d ificările evid ențiate).
Resp i ngeți to ate mo d ificăr ile și ștergeți to ate co mentariile.
5 . Definiți sub stituții auto mate p entru trei cuvinte la alegere. T astați un
d o cument d e tr ei p ar agr afe a câte cinci rând uri, fo lo sind d iacritice și
co nținând cele tr ei er o r i p entru care ați d efinit sub s tituții auto mate (p entru
a ver ifica funcțio nar ea lo r ) .
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 40
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
T ema 1 .2 . Fo rma ta rea tex tului

 Să fo r mateze un text la nivel d e caracter;
 Să fo r mateze un text la nivel d e p aragraf;
 Să fo r mateze un text la nivel d e d o cument;
 Să id entifice p ar agr afele unui d o cument;
 Să fo r mateze și să p er so nalizeze liste;
 Să r eutilizeze fo r matăr i;
 Să d efinească stilur i și să le transfere în alte d o cumente;
 Să id entifice stilur ile p r ed efinite;
 Să cr eeze antete și sub so luri d iferențiate în același d o cument;
 Să ap lice co mp o r tamente sp eciale titlurilo r cu aj uto rul stilurilo r (salt p e
p agină no uă, numer o tar e auto mată);
 Să secțio neze un d o cument și să -i ap lice fo rmatări la nivel d e secți une;
 Să gestio neze d esp ăr țir ea în silab e p e un d o cument întreg.
Termeni-cheie
Stil, p ar agr af, secțiune, antet, sub so l , listă multinivel, reutilizare d e fo rmat
Descrierea temei
Dup ă ce tema p r eced entă a familiarizat utilizato rul cu p ro cesul d e tastare și
r evizuir e a unui text, p r ecum și cu co mp o nentele sp ațiului d e lucru, această
temă e d ed icată fo r matăr ii d o cumentului p e to ate nivelele sale :
 fo r matar ea la nivel d e caracter , care afectează d o ar caracterele selectate
( fo nt, culo r i, măr ime, îngro șare, înclinar e etc.);
 fo r matar ea la nivel d e p aragraf , care afectează p aragrafe întregi
( alinier e, ind entar e, sp ațiere);
 fo r matar ea la nivel d e p agină/ secțiune/ d o cument , care afectează to ate
p aginile d o cumentului sau a secțiunii curente (margini, d imensiune
p agină etc. ) .
Dup ă ce se p r ezintă o p er ațiile d e b ază ce se încad rează în aceste catego rii, o
p arte imp o r tantă este d ed icată reutilizării d e fo rmat ări , o p erație esențială în
întreținer ea d o cumentelo r mar i sau a d o cumentelo r la care lucrează mai mulți
utilizato r i .
În final, se tr atează p r o b lema anteturilo r și sub so lurilo r, p recum și
p o sib ilitățile d e p er so nalizar e o ferite d e acestea.
Noţiuni teoretice
Fo rmatar ea la nivel d e car acter afectează d o ar fo rmatul caracterelo r selectate,
sp re d eo seb ir e d e fo r matar ea la nivel d e p aragraf (care afectează p aragrafe
întregi, chiar d acă s -a selectat d o ar o p arte d in co nținutul lo r) și fo rmatarea la
nivel d e d o cument ( car e afectează p agini întregi, secțiuni ale d o cumentului sau
chiar d o cumentul în ansamb lul său). În catego ria fo rmatăr ilo r la nivel d e
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 41
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
caracter intr ă o p er ații r efer ito are la fo nt, culo are, maj uscule, îngro șare,
sub linier e etc. Î n catego r ia fo r matărilo r la nivel d e p aragraf intră o p erațiile d e
alinier e, ind entar e și sp ațier e, p recum și o serie d e co mp o rtamente sp eciale
fo lo site în co r elație cu stilur ile. Un tip p articular d e p aragrafe sunt elementele
d e listă. Fo r matăr ile la nivel d e p agină se referă la margini, o rientarea și
d imensiunea p aginii, d esp ăr țir ea în silab e, scrierea p e co lo ane. Deo arece aceste
o p erații se tr ansm it auto mat p e to ate p aginile, catego ria mai p o artă și
d enumir ea d e fo r mat ar e la nivel d e d o cument. E p o sib il însă, p rin secțio nare,
ca aceste o p er ații să se tr ansmită d o ar la o p arte d in d o cument.
Este imp o r tant ă semnificația p e care W o rd o d ă termenului p a ra g ra f . În

accep țiunea gener ală, acesta este ad esea echivalent cu o p o rțiune d e text care
are alineat. Î n W o r d , un p ar agraf se d efineşte ca fiind textul d intre d o uă
ap ăsăr i ale tastei Enter . Acesta nu ar e în mo d o b ligato riu alineat, nu e necesar
să se întind ă p este mai multe rând uri (un titlu sau un element d e listă
numer o tată sunt to t p ar agr afe) și nici măcar nu e o b ligato riu să co nțină text
(ap ăsând d e d o uă o r i Enter , se creează un p aragraf go l). O co nfuzie frecventă
are lo c într e finalul d e p ar agr af și finalul fo rțat d e rând care se o b ține p rin
Shift-Enter , caz în car e se sar e p e un rând no u fără a încheia p aragraful (d e
exemp lu, la scr ier ea d e p o ezii und e treb uie să co ntro lăm p recis când se încheie
fiecare ver s, făr ă a închid e p ar agraful/stro fa).
Reutilizar ea fo r matăr ilo r este o o p erație esențială în d o cumente d e mari

d imensiuni. P entr u a co nfer i o o arecare unifo rmitate stilistică d o cumentului,
d iverse p ăr ți d in acesta tr eb uie să aib ă fo rmatări similare (la nivel d e caracter
sau d e p ar agr af, sau la nivelul amb el o r ). Sp re exemp lu , titlurile treb uie să arate
la fel, listele să fo lo sească același tip d e b uline etc. Reutilizarea manuală a
fo rmatăr ilo r p r o vo acă o ser ie d e neaj unsuri:
 Î n timp ce lucr ăm la un d o cument co mp lex , există riscul să uităm
co mb inația d e fo nt, culo are, aliniere etc. p e care am ales -o inițial;
 Dacă ulter io r cer ințele d e fo rmat se mo d ifică, treb uie refo rmatat to tul
d e la încep ut.
Există mai multe so luții d e r eutilizare a fo rmatelo r, d intre care ind icăm d o uă:
 Stilur ile ( co mb inații d e fo rm atări salvate sub un nume);
 Co p ier ea d e fo r mat d e p e un text p e altul.
Stilurile r ep r ezintă o car acter istică imp o rtantă a W o rd -ului, d eo arece ap ro ap e
to t ce se face în acest ed ito r ar e un stil ataşat, chiar d acă nu suntem co nștienți
că le fo lo sim. Un stil este o co mb inaţie d e fo rmatări ce se p o ate utiliza în mo d
rep etat p e p ar cur sul unui d o cument și chiar în alte d o cumente viito are. Există
stiluri p r ed efinite p entr u titluri, etichete sau alte tip uri d e text , d ar avem și
p o sib ilitatea d e a cr ea p r o p riile sti luri. În acestea se p o t memo ra și
co mp o r tamente sp eciale, d e exemp lu , saltul auto mat al titlurilo r p e o p agină
no uă sau numer o tar ea auto mată a titlurilo r.
Î n ceea ce p r ivește gestiunea anteturilo r și sub so lurilo r, în d o cumente mari ,

există ad esea cer ința d e d ifer ențiere d up ă o serie d e criterii:
 Să d ifer e p e p r ima p agină față d e restul;
 Să d ifer e p e p aginile p are față d e cele imp are;
 Să d ifer e d e la un cap ito l la altul.
P rimele d o uă ver siuni se ap lică ușo r, p rin o p țiuni p use la d isp o ziție d e W o rd în
fereastr a d e fo r matar e la nivel d e d o cument. Ultima versiune însă necesită
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 42
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
secțio nar ea d o cumentului. Secțiunile unui d o cument co resp und , d e o b icei ,

cap ito lelo r și p o t p r imi anteturi sau sub so luri d iferite, p recum și fo rmatări
d iferențiate la nivel d e p agină.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 43
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Exerciții - suport și fișe de lucru
1.2.1. Formatarea textului la nivel de caracter

Această categorie conține instrumentele ce afectează doar formatul caracterelor selectate, spre
deosebire de formatarea la nivel de paragraf (care afectează paragrafe întregi, chiar dacă s-a
selectat doar o parte din conținutul lor) și formatarea la nivel de document (care afectează
pagini întregi, secțiuni ale documentului sau chiar documentul în ansamblul său).
Formatările ce pot fi aduse textului la nivel de caracter, cel mai frecvent utilizate, presupun
posibilitatea de alegere şi modificare a următoarelor opţiuni ce pot fi găsite în grupul Font
din fila Home:
1. Fontul textului (tipul de literă);
2. Dimensiunea caracterelor;
3. Modificarea textului în majuscule/minuscule;
4. Eliminarea de format (readucerea textului în forma sa brută, cu format implicit).
5. Îngroşarea, înclinarea, sublinierea cu diverse tipuri de linii a textului și tăierea peste
text;
6. Scrierea de indici și exponenți;
7. Aplicarea de efecte speciale (umbre, strălucire etc.) – nerecomandate dacă
documentul urmează să fie deschis și în versiuni mai vechi de Word;
8. Culoarea fundalului textului;
9. Culoarea textului.
În colțul dreapta jos al grupului se observă și o mică săgeată gri, ce oferă acces la o fereastră
cu versiuni mai detaliate ale acestor opțiuni (sau cu opțiuni mai rar folosite, pentru care nu
există butoane implicit definite, cum ar fi opțiunea de condensare sau expandare a distanței
dintre litere, vezi opțiunea Spacing din Fig. 1. 46).
1 2 3 4
5 6 7 8 9
Fig. 1. 45 – Opţiunile grupului Font
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 44
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Totuși, în majoritatea situațiilor, butoanele disponibile pe interfață oferă toate instrumentele

necesare, cele avansate având mai mult de-a face cu aspecte caligrafice (tipuri de fonturi
avansate, mai rar folosite, posibil să fie nerecunoscute de alte produse).
Fig. 1. 46 – Opțiunile avansate de formatare a caracterelor

Dacă majoritatea acestor butoane au o utilizare intuitivă (se aplică după ce în prealabil s-a
selectat textul ce se dorește modificat), insistăm asupra a două instrumente puternice pe care
utilizatorii începători au tendința să le neglijeze:
 Butonul Clear Formatting (4 din Fig. 1. 45) asigură eliminarea formatului de pe un
text, păstrând doar conținutul său (util atunci când copiem texte din alte surse);
 Butonul Change Case (3 din Fig. 1. 45) aplică transformări de majuscule, cu
următoarele variante:
o Sentence case transformă prima literă din toate propozițiile textului selectat în
majuscule (aspect rareori necesar, deoarece instrumentele Autocorrect
prezentate în subcapitolul precedent pot asigura această conversie în mod
automat);
o Upper case transformă toate literele textului selectat în majuscule;
o lower case transformă toate literele textului selectat în minuscule;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 45
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
o Capitalize Each Word transformă prima literă a fiecărui cuvânt în majuscule;

o tOGGLE cASE transformă (comută) orice majusculă din textul selectat în
minusculă și invers.
Fig. 1. 47–Opţiunile butonului Change Case

În ceea ce privește selectarea textului ce trebuie formatat, sugerăm câteva moduri de selecție
utile, pe lângă cea intuitivă, de tragere a cursorului peste porțiunea de text vizată:
 Ctrl-A selectează integral conținutul documentului;
 Un clic urmat de un Shift-clic (altundeva) selectează tot textul dintre cele două clicuri
(metodă utilă când trebuie selectate mai multe pagini consecutive dintr-un document);
 Apăsarea tastei Ctrl în timp ce se realizează selectări simple permite selectarea mai
multor porțiuni nealăturate de text (metodă folosită în special asupra tabelelor și în
Excel);
 Un dublu clic selectează un cuvânt;
 Un triplu clic selectează un paragraf;
 Un clic pe bordura albă din stânga paginii selectează rândul din dreptul clicului;
 Bordura albă din stânga poate fi folosită în combinație cu celelalte metode (cu Shift
pentru a selecta mai multe rânduri consecutive, cu Ctrl pentru a selecta mai multe
rânduri neconsecutive).
1.2.2. Formatarea textului la nivel de paragraf

În această secţiune se vor prezenta şi exemplifica formatările ce pot fi aplicate la nivel de
paragraf. Se consideră, pentru acest exerciţiu, un document ce conţine trei paragrafe.
Observaţie: Reamintim că pentru a obţine paragrafe de text într-un document Word, spre a le
folosi drept suport pentru exerciţii, există şi posibilitatea de a le genera automat tastând pe
un rând gol =rand(), urmat de Enter, cu condiția să fie activă opțiunea Replace text as you
type din fereastra Autocorrect (vezi subcapitolul dedicat corecturilor automate din secțiunea
precedentă).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 46
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Este important de înțeles semnificația pe care Word o dă termenului de paragraf. În

accepțiunea generală, acesta este adesea echivalent cu o porțiune de text care are alineat. În
Word, un paragraf se defineşte ca fiind textul dintre două apăsări ale tastei Enter. Acesta nu
e obligatoriu să aibă alineat, nu e obligatoriu să se întindă peste mai multe rânduri (un titlu
sau un element de listă numerotată sunt tot paragrafe) și nici măcar nu e obligatoriu să conțină
text (apăsând de două ori Enter se creează un paragraf gol).
Fig. 1. 48 – Text cu trei paragrafe folosit drept suport pentru exemplificare

Pentru o mai bună vizualizare a formatărilor la nivel de paragraf se recomandă activarea
opţiunii de afişare a caracterelor albe, despre care s-a discutat deja (Home-Show/Hide).
După apăsarea acestui buton, vor fi afişate semne ce desemnează sfârşitul de paragraf, plus
diverse simboluri ce indică prezenţa spaţiilor, a tabelelor invizibile, a secțiunilor etc.
Fig. 1. 49 – Activarea opţiunii de afişare a sfârșitului de paragraf şi efectele acesteia
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 47
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Identificarea corectă a paragrafelor este foarte importantă, mai ales când acestea nu se pot
delimita cu ochiul liber. Word oferă o serie de operaţii ce afectează paragrafe întregi,
indiferent de porţiunea selectată din acestea. Cele mai importante sunt disponibile în Home-
grupul Paragraph (Fig. 1. 50):
1. Conversia paragrafelor în elemente de listă (numerotate, cu buline sau mixte);
2. Indentarea (deplasarea marginilor paragrafelor față de marginea generală a textului);
3. Sortarea alfabetică a paragrafelor (utilă în combinație cu listele, de exemplu la
sortarea unei bibliografii după autor);
4. Alinierea (stânga, dreapta, centru, justified);
5. Spațierea (distanțarea între rândurile paragrafelor și între paragrafe);
6. Colorarea fundalului sau trasarea unui chenar la nivel de paragraf.
Ca și în cazul fonturilor, săgeata din colțul dreapta jos oferă acces la o fereastră cu opțiuni
avansate mai rar folosite. Pentru exemplificări se selectează paragraful din mijloc (din Fig. 1.
48) şi se aplică o aliniere, o indentare și o spațiere între rânduri prin una din cele două
metode:
 Butoanele din categoriile 4,2,5 din Fig. 1. 50;
 Se deschide fereastra cu opțiuni detaliate. În fereastra din Fig. 1. 52, se alege opţiunea
Left la Alignment, pentru a alinia paragraful la stânga, apoi din zona de Indentation,
se introduce o indentare de 1 cm în partea stângă şi de 1 cm în partea dreaptă. Pentru
spaţierea la 2 rânduri, se alege opţiunea Double din lista Line Spacing.
2 3
1
4 5 6
Fig. 1. 50 – Opțiuni la nivel de paragraf
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 48
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 51–Selectarea unui paragraf şi indicarea butonului de detaliere a grupului Paragraph
Fig. 1. 52– Alegerea formatărilor la nivel de paragraf
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 49
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Observație: Alături de spațierea internă, dintre rânduri (Line spacing), se poate asigura și
distanțarea paragrafelor între ele (în Fig. 1. 52, cu casetele Before – distanța față de
paragraful precedent; After – distanța față de paragraful următor).
Se observă efectul acestor operaţii asupra celui de-al doilea paragraf şi diferențele față de
paragrafele alăturate, neafectate.
Fig. 1. 53 – Efectul formatărilor selectate asupra celui de-al doilea paragraf

Pentru o mai bună manipulare a operaţiei de indentare se recomandă folosirea riglei gradate,
ce poate fi vizualizată sub bara de instrumente, după bifarea casetei Ruler din grupul Show al
filei View. Pe această riglă există patru marcatori ce pot fi folosiţi la stabilirea indentărilor,
prin glisare orizontală:
 Cu triunghiul din dreapta se poziționează marginea dreaptă a paragrafului (trăgând
spre interior sau spre exterior se pot obține paragrafe mai înguste sau mai late decât
restul textului, inclusiv paragrafe care ies pe bordura exterioară a paginii);
 Cu triunghiul din stânga sus se poziționează alineatul primului rând din paragraf;
 Cu triunghiul din stânga jos se poziționează marginea stângă a paragrafului (cu
excepția primului rând);
 Cu pătratul din stânga jos se poziționează simultan ambele triunghiuri din stânga.
Se observă efectul acestor operaţii asupra primului paragraf şi faptul că poziţia marcatorilor
pe riglă se schimbă atunci când cursorul se mută de la un alineat la altul.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 50
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 54 – Efectul obţinut asupra paragrafului în urma indentării cu ajutorul marcatorilor de pe riglă
Avertizăm asupra faptului că începătorii sunt tentați să realizeze aceste operații pe căi mai
intuitive:
 Alineatul realizat prin apăsare repetată de spații sau Tab-uri;
 Îngustarea paragrafelor prin apăsarea unui Enter după fiecare rând (de exemplu,
pentru a scrie strofele unei poezii, cu lățime mai mică decât textul obișnuit);
 Distanțarea paragrafelor prin Enter-uri (rânduri goale).
Recomandăm evitarea acestor metode și folosirea operațiilor de indentare (pentru alineat,
îngustare sau lățire de paragrafe) și spațiere Before sau After (pentru distanțarea între
paragrafe). Avantajul major pe care îl aduce folosirea corectă a acestor operații este
uniformitatea și posibilitatea de a modifica ulterior opțiunile cu minim de efort. Dacă, spre
exemplu, într-un document de câteva sute de pagini s-au creat alineate prin tastare de spații și
s-au distanțat paragrafe prin tastare de Enter, iar ulterior se decide ca alineatele și distanțele
respective să se modifice, operația va fi foarte anevoioasă. Dacă, în schimb, s-au folosit
opțiunile corecte de indentare și spațiere, e suficient să se selecteze tot textul (Ctrl-A) și să se
fixeze triunghiurile plus opțiunile de spațiere. Acestea se vor aplica uniform, prin tot
documentul, peste toate paragrafele.
În continuare, se va poziţiona cursorul în faţa celui de-al treilea paragraf, pentru a demonstra
că indentarea se poate face nu doar spre interior, ci şi spre exterior. Se mută marcatorii stângi
cu 1 cm spre interior şi se observă ieșirea ultimului paragraf peste bordura externă a paginii.
Pentru a uniformiza indentarea la toate paragrafele, se selectează integral textul cu Home-
Select All (Ctrl-A) și se repoziționează triunghiurile de pe riglă după dorință.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 51
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 55 – Efectul indentării spre exterior
Fig. 1. 56 – Alegerea opţiunii Dropped şi efectul acesteia

Pe lângă alineat, există situaţii când se doreşte o formatare diferită şi pentru primul caracter
dintr-un paragraf. Această formatare specială este de obicei o dimensiune mai mare a
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 52
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
primului caracter. Word pune la dispoziţie opţiunea Drop Cap, situată în grupul Text din fila
Insert, ce permite efectuarea automată a acestei formatări. Se va folosi opţiunea Dropped
pentru formatarea primului caracter din primul alineat.
În ceea ce privește paragrafele, avertizăm asupra unui aspect care apare în special în textul
copiat de pe Internet. Datorită modului în care se realizează conversia caracterelor copiate din
browser în Word, e posibil să obțineți texte care arată precum cel din Fig. 1. 57. Dacă nu ar fi
vizibile caracterele albe, textul respectiv ar părea că e format din 5 paragrafe (plus 5 goale
între ele). Totuși, avem de a face cu un singur paragraf. Încercarea de a alinia la dreapta unul
din rândurile textului va avea ca efect alinierea întregului text.
Fig. 1. 57 – Paragraf unic cu salturi la linie nouă

Având caracterele albe vizibile, se observă că primele 4 “paragrafe” nu se finalizează cu
semnul creat de apăsarea tastei Enter, ci cu un altul, care se obține prin apăsarea combinației
Shift-Enter. Spre deosebire de Enter (care semnifică finalul unui paragraf), combinația Shift-
Enter reprezintă terminarea forțată a unui rând, fără a încheia totuși paragraful. De exemplu la
scrierea unei poezii, unde paragrafele corespund de obicei strofelor, nu dorim să lăsăm la
latitudinea Word-ului să stabilească cât de lungi trebuie să fie rândurile, ci dorim să decidem
noi când se încheie fiecare vers.
Am amintit că uneori aceste salturi forțate apar la copierea de text de pe Internet, în special la
copierea de poezii, dar nu numai. În general textul copiat de pe Internet în Word trebuie
verificat prin afișarea caracterelor albe care uneori vor indica prezența unui tabel invizibil,
alteori vor indica aceste finaluri forțate de rând. Legat de tabelele invizibile, s-a sugerat deja,
că pot fi făcute vizibile pentru a avea un control mai precis asupra lor. Finalurile de rând pot
fi înlocuite cu finaluri de paragraf, cu spații sau pur și simplu șterse, folosind operația de
substituire prezentată în subcapitolul dedicat caracterelor albe. În Fig. 1. 58, se vor căuta
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 53
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
finalurile de rând (Manual Line Break) și se vor substitui cu Enter-uri (Paragraph Mark),
rezultatul fiind spargerea textului în mai multe paragrafe.
Fig. 1. 58 – Substituirea finalurilor de rând cu finaluri de paragraf
1.2.3. Gestionarea listelor

Un tip special de paragrafe sunt cele care alcătuiesc liste. În Word se pot crea automat trei
tipuri de liste:
 listele cu marcatori;
 listele numerotate;
 listele multinivel.
Listele se pot crea pe două căi:
 prin conversie din paragrafe existente (fiecare paragraf devine un element din listă);
 prin tastare directă, după ce s-a activat unul din butoanele pentru creare de liste
(grupul 1 din Fig. 1. 50);
o în timpul tastării, fiecare Enter creează un nou element de listă;
o după apariția marcajului de începere a unui element (bulină, număr etc.) tasta
Tab mută elementul cu un nivel spre dreapta (în listele pe multinivel);
o tot după apariția marcajului, Shift-Tab aduce înapoi elementul cu un nivel spre
stânga;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 54
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
o finalizarea tastării listei se face prin dezactivarea butonului cu care aceasta s-a
creat.
În continuare, se va exemplifica, pornind de la următorul text, scris ca o succesiune de
paragrafe, fiecare dintre cele trei tipuri de liste menţionate anterior.
Fig. 1. 59 – Text folosit drept suport pentru exemplificare

Pentru a crea o listă cu marcatori neordonați (de exemplu, buline), se selectează textul
începând cu al doilea paragraf (primul nu intră în listă) și se apasă săgeata din dreapta
butonului Bullets, situat în grupul Paragraph, din fila Home. Se alege din lista desfăşurată
tipul dorit de bulină, fapt care va converti paragrafele selectate.
Fig. 1. 60 – Crearea unei liste cu marcatori
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 55
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 61 – Exemplu de listă cu marcatori grafici

Pentru a modifica distanța dintre bulină și textul elementului se pot folosi triunghiurile de
indentare din stânga: cel de sus corespunde bulinei, cel de jos corespunde primului caracter al
textului din dreptul bulinei.
Pentru exemplificare, lista nou creată se va indenta spre interior cu 1 cm şi se va fixa o
distanţă de 1 cm între bulină şi text (Fig. 1. 62).
Pentru a crea o listă numerotată se procedează în mod similar, folosind de această dată
butonul Numbering. Se poate alege un format predefinit de numerotare din lista desfăşurată a
butonului Numbering sau se poate crea un format personalizat de numerotare, alegând
opţiunea Define New Number Format.
Fig. 1. 62 – Distanțarea marcajelor de textele din listă cu ajutorul riglei

Se selectează lista din exemplul curent şi se creează o listă numerotată cu C1, C2, C3
ş.a.m.d., alegând din fereastra din Fig. 1. 64 stilul de numerotare 1, 2, 3, ... din lista Number
Style şi introducând în caseta Number Format litera C în faţa lui 1.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 56
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 63 – Crearea unei liste numerotate cu format personalizat de numerotare
Fig. 1. 64 – Personalizarea formatului de numerotare al unei liste numerotate

După apăsarea butonului OK, se obţine lista dorită.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 57
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 65 – Obţinerea listei numerotate cu format personalizat de numerotare

O opțiune importantă legată de liste este și sortarea lor. Deși sortarea e considerată o operație
specifică tabelelor, ea poate fi aplicată și asupra paragrafelor. Cel mai frecvent e aplicată
listelor, similare celei de mai sus în care vom realiza o sortare invers alfabetică a autorilor.
Pentru aceasta se selectează lista și se apasă butonul Sort.
Fig. 1. 66 – Fereastra de sortare a paragrafelor

În fereastra corespunzatoare se poate observa că e vorba de o sortare de paragrafe (nu de
tabele), de tip text (nu numerică sau calendaristică) în ordine descrescătoare (Descending).
Rezultatul va fi cel din Fig. 1. 67, unde se observă că numerotarea listei a rămas fixă, doar
elementele au fost rearanjate.
În continuare, pornind de la acelaşi text, se va crea o listă pe două niveluri:
 primul nivel va conţine autorii cărţilor şi va fi numerotată cu cifre romane I,II, III,...,
 al doilea nivel va conţine numele cărţilor şi se va marca cu romburi.
Se selectează lista precedentă și se apasă săgeata din dreapta butonului Multilevel List, situat
lângă butonul Bullets şi Numbering. Din meniu se alege Define New Multilevel List,
deoarece niciuna din listele predefinite nu oferă formatul dorit.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 58
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 67 – Rezultatul sortării descrescătoare a listei
Fig. 1. 68 – Crearea unei liste pe două niveluri, cu format personalizat

În fereastra nou deschisă se parcurg pentru fiecare nivel de listă următorii pași:
 în stânga se alege nivelul pe care îl personalizăm;
 în caseta Number style for this level se alege tipul de numerotare (I,II,III, pe primul
nivel) sau tipul de bulină (romb, pe al doilea nivel);
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 59
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 în caseta Enter formatting for number se alege formatul marcajelor (font, culoare
etc.); în cazul de față, probabil, va trebui ștearsă litera C, rămasă de la lista precedentă.
În această manieră se pot defini mai multe niveluri de listă.
Fig. 1. 69–Personalizarea primului nivel al noului tip de listă multinivel

După apăsarea butonului OK, lista va arăta ca în Fig. 1. 70.
Fig. 1. 70 – Lista multinivel, încă nedesășurată pe niveluri
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 60
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Mai rămâne de separat nivelurile, tastând în fața fiecărui titlu câte un Enter (pentru a face din
titlu un nou element), urmat de un Tab (pentru a împinge titlul cu un nivel spre dreapta).
Rezultatul final va fi cel din Fig. 1. 71.
Fig. 1. 71 – Lista multinivel desfășurată pe două niveluri
Fig. 1. 72 – Opțiunile de activare automată a listelor, respectiv de schimbare a nivelului cu Tab
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 61
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Avertizăm asupra faptului că utilizarea tastei Tab pentru trecerea cu un nivel spre dreapta,
respectiv cu Shift-Tab spre stânga, funcționează doar dacă în opțiunile de corecturi automate
(File-Options-Proofing-Autocorrect-Autoformat as you type) este bifată opțiunea Set left-
and first-indent with tabs and backspaces. O altă variantă de a trece de la un nivel la altul
este folosirea butoanelor de indentare din grupul Paragraph (nu rigla, ci butoanele.)
De asemenea, e posibil ca la tastarea unor cifre/litere urmate de punct și spațiu să se activeze
automat butonul de începere a unei liste ordonate, iar la tastarea unei cratime urmate de un
spațiu să se activeze butonul de începere a unei liste cu marcaje. Aceast comportament poate
fi activat sau dezactivat din aceeași fereastră Autocorrect-Autoformat as you type, opțiunile
Automatic bulleted list și Automatic numbered list.
Atât la listele numerotate, cât și la cele multinivel (care au niveluri numerotate), se poate
întrerupe sau relua numerotarea după dorințe. În mod normal, două liste diferite între care s-a
mai tastat măcar un paragraf de text își reiau numerotarea de la început.
Fig. 1. 73 – Două liste cu numerotare diferită

Există însă situații când dorim ca:
 lista să continue de unde a rămas precedenta;
 lista să înceapă cu alt număr decât 1;
 lista să reînceapă la un moment dat de la 1.
Toate aceste posibilități sunt oferite în meniul ce apare la apăsarea lui clic dreapta pe
elementul de listă de la care dorim să reconfigurăm numerotarea.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 62
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 74 – Opțiunile de modificare a numerotării listelor
1.2.4. Reutilizarea de format

Reutilizarea formatărilor este o operație esențială în documente de mari dimensiuni. Pentru a
conferi o oarecare uniformitate stilistică documentului, diverse părți din acesta trebuie să aibă
formatări similare (la nivel de caracter, de paragraf sau la ambele niveluri). Spre exemplu,
titlurile trebuie să arate la fel, listele să folosească același tip de buline etc. Reutilizarea
manuală a formatărilor provoacă o serie de neajunsuri:
 În timp ce lucrăm la un document complex există riscul să uităm combinația de font,
culoare, aliniere etc. pe care am ales-o inițial;
 Dacă, ulterior, cerințele de format se modifică, trebuie reformatat totul de la început.
Există mai multe soluții de reutilizare a formatelor, dintre care indicăm două:
 Stilurile (combinații de formatări salvate sub un nume);
 Copierea de format de pe un text pe altul (într-o oarecare măsură asemănătoare cu
copierea de text dintr-un loc în altul).
Pentru exemplificare folosim textul din Fig. 1. 75, în care se dorește ca ultimul paragraf să
primească formatul primelor două (font mai mare, înclinare, subliniere, buline).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 63
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 75 – Exemplu de text în vederea copierii de format

Soluția cea mai rapidă este aplicarea copierii de format:
 Se selectează un text cu formatul dorit (în cazul de faţă, unul din elementele listei cu
buline);
 Se apasă butonul Format Painter, din stânga filei Home;
 Se trage cu mouse-ul peste textul țintă, „vopsindu-l” cu formatul dorit – cursorul va
avea forma unei pensule (atenție, dacă în loc de tragerea mouse-ului se dă clic pe text,
pensula dispare, formatul se pierde și trebuie reluată procedura de la primul pas).
Fig. 1. 76 – Butonul de copiere a formatului

A doua soluție, cea bazată pe stiluri, presupune salvarea combinației de formatări ce trebuie
reutilizată sub forma unui stil ce se adaugă la galeria de stiluri din dreapta filei Home. În
acest caz pașii sunt:
 Se selectează textul de la care dorim să se preia formatul;
 Se apasă clic dreapta pe acest text, iar din meniul ce apare se alege Styles-Save
Selection as New Quick Style;
 Se va solicita introducerea unui nume pentru stil, iar după salvare acesta va putea fi
găsit în galeria de stiluri din fila Home;
 Se selectează textul țintă, apoi se selectează stilul din galerie; rezultatul (Fig. 1. 78) va
fi aplicarea stilului (ce conține formatările textului de la care a fost creat) asupra
textului țintă.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 64
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 77 – Copierea de format prin stiluri
Fig. 1. 78 – Rezultatul copierii de format, indiferent de metoda folosită

Soluția bazată pe stiluri nu e la fel de rapidă ca prima, dar are marele avantaj că asigură
reutilizarea pe termen lung. Stilul, odată creat, va putea fi folosit și în viitor, chiar și în alte
documente (poate fi importat dintr-un document în altul), în timp ce butonul Format Painter
memorează formatul selectat doar până la primul clic (apoi trebuie reselectat și textul sursă, și
butonul).
Stilurile reprezintă o caracteristică importantă a Word-ului, deoarece aproape tot ce se face în
acest editor are un stil ataşat, chiar dacă nu suntem conștienți de existenţa sa. Un stil este o
combinaţie de formatări ce se poate folosi în mod repetat pe parcursul unui document și chiar
în alte documente viitoare. Există stiluri predefinite pentru titluri, etichete sau alte tipuri de
text, dar avem și posibilitatea de a crea propriile stiluri.
Stilurile uzuale se pot accesa din galeria aflată în partea dreaptă a filei Home:
Fig. 1. 79 – Galeria de stiluri din fila Home

E important de înțeles diferența între stil şi font, confuzie des întâlnită la utilizatorii
începători. Fonturile sunt seturi de caractere (litere, cifre, simboluri) care au un aspect grafic
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 65
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
comun şi sunt identificate prin nume (exemple: Times New Roman, Arial, Tahoma,
Trebuchet MS, Calibri etc.). Fontul reprezintă o formatare adusă textului, în timp ce stilul
este o combinaţie de formatări, din care poate face parte şi fontul (alături de culoare, aliniere,
tip de buline etc). Fonturile se pot găsi în partea stângă a filei Home (a se vedea secţiunea
dedicată formatărilor la nivel de caracter).
O altă caracteristică foarte importantă a stilurilor este faptul că acestea sunt folosite pentru a
eticheta diferite părţi ale documentelor. Folosind stiluri, se poate identifica dacă un text
reprezintă un titlu, o notă de subsol sau are alte semnificații speciale. Chiar şi textul simplu,
pe care nu s-a aplicat nicio formatare, are, implicit, definit un stil, numit stilul Normal. O
secțiune specială va fi dedicată stilurilor predefinite în capitolul referitor la gestiunea
referințelor, deoarece acestea au un rol important în generarea automată a cuprinsurilor.
În continuare vom detalia modul de creare a noilor stiluri. S-a văzut deja, că un nou stil poate
fi creat din meniul clic dreapta, prin preluarea direct din document a unei combinații de
formatări care s-a folosit deja. Un alt mod de realizare este cel prin care selectăm manual
fiecare componentă a stilului, pentru a avea un control cât mai fin asupra acestuia.
Pentru acest exerciţiu se va folosi ca exemplu un document nou, care conţine două paragrafe
de text.
Fig. 1. 80 – Text cu două paragrafe folosit drept suport pentru exemplificare

Avantajele şi utilitatea folosirii stilurilor fiind deja prezentate, utilizatorul trebuie să înţeleagă
acum de ce este nevoie de a crea stiluri noi. Word pune la dispoziţie o serie de stiluri
predefinite pentru titluri, subtitluri, citate, etichete de figuri etc., însă această listă acoperă
doar o parte din necesitățile documentelor de mari dimensiuni. Adesea se creează noi stiluri
pentru paragrafe cu observații, pentru textul din tabele, pentru liste, pentru textul de inclus în
figuri, urmărindu-se reutilizarea cât mai facilă a unor combinații de formatări și asigurarea
unei uniformități stilistice.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 66
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Aria de influenţă a stilurilor este de două tipuri, permiţând salvarea noului stil:
 doar în documentul curent (la crearea unui nou document se pierde);
 în toate documentele viitoare.
Există, de asemenea, posibilitatea de a transfera stiluri dintr-un document în altul.
În exemplul propus se doreşte crearea unui stil nou, potrivit pentru formatarea exerciţiilor.
Acest nou stil se va numi Exerciţiu şi va avea următoarea combinaţie de formatări: font
Times New Roman, de mărime 10, îngroşat şi subliniat. Mai mult, se va defini şi o
combinaţie de taste ce va servi aplicării noului stil de la tastatură.
Pentru definirea noului stil, se va deschide întâi panoul de manipulare a stilurilor, apăsând pe
săgeata din colţul grupului Styles.
Fig. 1. 81 – Indicarea butonului de detaliere a grupului Styles

În colțul stânga jos al panoului este disponibil butonul New Style, ce deschide fereastra de
configurare a noului stil. Dacă stilul a fost creat deja prin metoda precedentă, un clic dreapta
pe stil va oferi opțiunea Modify, ce duce tot în această fereastră, unde se pot controla mai fin
detaliile stilului (pentru a-i adăuga sau șterge formatări).
Fig. 1. 82 – Butonul de creare a unui stil nou
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 67
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În prima casetă a ferestrei din Fig. 1. 83 se va introduce:

 Name: numele stilului (Exerciţiu) ;
 Style type: tipul (aplicabil pe caractere selectate sau pe paragrafe întregi);
 Style for the following paragraph: stilul următor, care să devină activ la finalizarea
unui paragraf (deci la Enter).
De exemplu, pentru titluri va fi folosit un stil de tip paragraf, ce va fi dezactivat prin apăsarea
lui Enter, înlocuit cu un altul (Normal), tot de tip paragraf aplicat textului simplu, fără
semnificaţii speciale. În schimb, un stil menit să marcheze toate numerele dintr-un text, va fi
de tip caracter. (nu va modifica întreg paragraful, ci numai partea selectată).
Fig. 1. 83 – Definirea caracteristicilor stilului Exercițiu, în fereastra de creare a unui stil nou
În centrul ferestrei se aleg componentele stilului: fontul Times New Roman, mărimea 10,
îngroşarea şi sublinierea textului. În partea de jos a ferestrei este implicit bifată opţiunea Only
in this document, ce permite salvarea stilului doar în documentul curent. Dacă se alege
opţiunea New documents based on this template, toate documentele noi create de acum
încolo vor include acest stil.
Dacă formatările din centrul ferestrei nu sunt suficiente, o gamă mult mai largă (incluzând
tipuri de liste, chenare, posibilitatea de a declara o altă limbă) e disponibilă cu ajutorul
butonului Format din colțul stânga jos al ferestrei. Printre altele acesta oferă și opțiunea
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 68
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Shortcut Key, cu care se poate defini o combinaţia de taste ce va apela stilul mult mai rapid
decât prin căutarea sa în galerie. În acest exemplu se va defini combinația Alt-E, ținând cont
de restricțiile descrise în subcapitolul privind personalizarea mediului de lucru (secțiunea de
definire a combinațiilor de taste).
Se apasă butonul OK şi se observă că stilul Exerciţiu apare în galeria de stiluri. Mai mult,
rămâne disponibil și după crearea unui nou document.
Fig. 1. 84 – Indicarea apariției noului stil definit, în grupul Styles
Fig. 1. 85 – Efectele aplicării pe text a noului stil definit

În continuare, se aplică noul stil celor două exerciţii din document, selectând paragrafele ce se
doresc transformate şi selectând:
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 69
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 fie stilul din galerie;

 fie combinaţia de taste alocată (Alt-E).
Se salvează fişierul cu numele exemplu1 în vederea reutilizării sale în viitor.
La deschiderea unui document nou se observă efectul opţiunii New documents based on this
template, anume faptul că stilul Exerciţiu a rămas disponibil în galeria de stiluri.
Fig. 1. 86 – Indicarea disponibilității noului stil creat și în documente noi
Fig. 1. 87 – Butonul de gestiune a stilurilor

Deschizând un document creat înainte de definirea noului stil (sau creat pe alt calculator), de
exemplu unul din documentele folosite în exerciţiile precedente, se observă că stilul Exerciţiu
nu este disponibil.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 70
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Presupunem că acest document vechi (sau primit de la altcineva) are numele exemplu2 și
trebuie totuși să folosească stilului Exerciţiu. În această situaţie se va utiliza alternativa
menţionată deja, posibilitatea de a transfera/importa stiluri dintr-un document în altul.
Pentru a importa stilul Exerciţiu în documentul vechi (exemplu2), se va deschide fereastra
Manage Styles, din același panou în care se găseşte și butonul New Style:
Se apasă butonul Import/Export din colţul din stânga-jos al ferestrei ce apare. Această
acţiune va deschide fereastra din Fig. 1. 88, organizată pe două coloane:
 în coloana din stânga se selectează fișierul exemplu1;
 în coloana din dreapta se selectează fișierul exemplu2.
În funcție de documentul în care ne aflăm în acest moment, e posibil ca unul din cele două
fișiere să fie deja selectat (nu contează dacă în partea stângă sau dreaptă). Selecția fișierelor se
realizează cu butonul Close File de sub cele două liste, buton ce închide fișierul curent și care
se transformă în Open File pentru a deschide unul nou.
În Fig. 1. 88 era deschis fișierul exemplu1 (vizibil în stânga), iar în dreapta se vede şablonul
global normal.dotm (ce conține stilurile predefinite din Word). Cu Close File, fișierul din
dreapta se poate închide și, în locul lui, se caută fișierul exemplu2. Atenție, însă, în fereastra
de navigare pe discul calculatorului (Fig. 1. 89) trebuie indicat faptul că se caută un document
Word (opțiunea implicită e setată pe Word Templates – șabloane Word și nu pe documente
Word).
Fig. 1. 88 – Butoanele din fereastra de organizare a stilurilor
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 71
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 89 – Fereastra de selectare a fișierelor din care se dorește importarea de stiluri

După găsirea documentului şi apăsarea butonului Open, se revine automat în fereastra
anterioară, care acum prezintă listele cu stilurile din cele două fișiere (Fig. 1. 90). Folosind
butonul Copy dintre liste, se pot copia stiluri dintr-un fișier în altul, în ambele sensuri. În
cazul de față, dacă se dorește ca stilul Exercițiu să fie disponibil și în exemplu2, acesta trebuie
selectat din exemplu1 și copiat.
Fig. 1. 90 – Copierea stilului Exercițiu dintr-un document în altul

În final, după apăsarea butonului Close, se va putea observa că stilul Exerciţiu este acum
disponibil și în documentul vechi.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 72
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În următorul exemplu dorim ca listele dintr-un document să arate la fel ca cele din alt
document. În primul document tastăm conținutul din partea de sus a Fig. 1. 91 și îl salvăm cu
numele Document buline. Pentru cele două liste din imagine se creează stilul Stil buline, care
conține subliniere, italic, buline, font de mărime 16 (după crearea stilului nu uitați să îl
aplicați ambelor liste). În al doilea document tastăm conținutul din partea de jos a imaginii și
îl salvăm cu numele Document numerotare. Aici lista arată altfel (numerotare, îngroșare) și,
pe baza ei, s-a creat un stil cu numele Stil numer.
Fig. 1. 91 – Două documente ce conțin două stiluri de liste cu același nume

Scopul este ca listele din primul document să arate la fel cu cele din al doilea. Se accesează
din panoul de stiluri Manage Styles, apoi butonul Import/Export. În fereastra Organizer se
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 73
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
selectează cele două fișiere, Document buline în stânga, Document numerotare în dreapta. Cu
butonul Copy se transferă Stil numer din dreapta în stânga.
Fig. 1. 92 – Fereastra de substituire a stilurilor
Fig. 1. 93 – Selectarea tuturor paragrafelor ce au un anumit stil
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 74
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Din acest moment, Document buline conține ambele stiluri (vezi galeria din Fig. 1. 93).
Pentru a converti listele de la primul stil la cel nou, se execută pașii:
 clic dreapta în galeria de stiluri pe Stil buline, apoi Select All Instances va avea ca
efect selectarea tuturor paragrafelor ce au acest stil;
 selectarea stilului Stil numer (importat din celălalt document) va converti tot ce este
selectat (aşadar tot ce avea Stil buline) la noul stil.
O altă opțiune importantă este cea de modificare a stilurilor existente. Aceasta e cu precădere
folosită asupra stilurilor predefinite, atunci când nu ne convine modul în care arată acestea:
Heading 1 (stil rezervat titlurilor), Caption (etichetele de figuri), Normal (stilul textului
obișnuit). Modificarea unui stil poate să se facă în mai multe scopuri:
 pentru a schimba modul în care arată stilul (aşadar combinația de formatări
memorate);
 pentru a-i aloca o combinație de taste (astfel încât să poată fi aplicat fără a-l mai căuta
în galeria de stiluri);
 pentru a conferi paragrafelor ce folosesc acel stil unele comportamente speciale:
declararea altei limbi decât cea de bază (pentru paragrafe ce dorim să fie ignorate de
corectorul lingvistic), dezactivarea posibilității de despărțire în silabe, obligativitatea
ca paragrafele să înceapă pe o pagină nouă (utilă la stilurile pentru titluri) sau să nu
poată fi separate la sfârșit de pagină (utilă la liste și alte tipuri de text ce se vor integral
pe aceeași pagină).
Folosind Document numerotare din exemplul precedent, se va modifica stilul Stil numer cu
un clic dreapta pe acesta (în galerie), urmat de opțiunea Modify. Fereastra de gestiune a
conținutului stilului a fost deja prezentată – ea conține o gamă uzuală de formatări ce se pot
memora într-un stil, dar și butonul Format în colțul stânga jos, pentru opțiuni mai avansate.
Dintre acestea, s-a demonstrat deja posibilitatea de a aloca o combinație de taste stilului, cu
Shortcut Key. Comportamente mai avansate se pot configura alegând din butonul Format
opțiunea Paragraph, apoi fila Line and Page Breaks.
Evident, aceste opțiuni țin de formatarea la nivel de paragraf, dar nu au fost prezentate în acea
secțiune deoarece principala lor utilitate este legată de includerea în stiluri (aşadar de
posibilitatea de reutilizare). Prin aceste opțiuni se pot aloca o serie de comportamente
paragrafelor:
 Widow/Orphan control: nu va permite ca primul sau ultimul rând din paragrafele de
acest tip să fie separat de restul paragrafului (la sfârșit sau început de pagină);
 Keep with next: nu va permite ca paragraful să fie separat de cel care urmează după el
(la sfârșit de pagină) – opțiune utilă de aplicat la imagini, pentru a le forța să stea pe
aceeași pagină cu etichetele (numărul de figură) de pe rândul următor sau la
titluri/subtitluri, pentru a le forța să nu rămână singure la final de pagină;
 Keep lines together: nu va permite ca paragraful să fie spart la sfârșit de pagină;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 75
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 Page break before: va impune ca paragrafele de acest tip să apară întotdeauna la

începutul unei noi pagini (vor fi împinse forțat pe o nouă pagină, chiar dacă nu s-a
terminat cea precedentă) – opțiune utilă la stilurile pentru titluri (Heading).
Fig. 1. 94 – Opțiuni avansate de formatare a paragrafelor

Aplicând a doua opțiune asupra Stil numer, care e un stil de liste, vom avea garanția că
elementele listei se vor afla mereu pe aceeași pagină (fiecare element al listei va fi forțat să
stea pe aceeași pagină cu textul ce îi urmează, inclusiv cu următoarele elemente ale aceleiași
liste) Se poate testa acest comportament apăsând câteva Enter-uri la începutul lui Document
numerotare, pentru a obliga lista să coboare la finalul paginii. Se va observa că aceasta ori stă
pe prima pagină, ori pe a doua, dar nu se separă între cele două.
Revenind la modificarea stilului și aplicând de data aceasta opțiunea Page break before
(dezactivând Keep with next) vom remarca faptul că fiecare element al listei e forțat să stea la
începutul unei pagini noi – se vor genera trei pagini goale în acest scop. Evident, opțiunea are
mai puțin sens când e aplicată la liste, dar e utilă la stilurile definite pentru titluri (oferă
garanția că orice titlu va începe pe pagină nouă, indiferent ce se adaugă sau se șterge în
document).
Celelalte două comportamente nu se folosesc cu liste, ci cu paragrafe normale (prin ele se
controlează dacă un paragraf se poate sau nu rupe la sfârșit de pagină).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 76
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 95 – Exemplu de listă forțată să rămână cu toate elementele pe aceeași pagină
1.2.5. Numerotarea automată a titlurilor

În documente mari, cu numeroase capitole și subcapitole, numerotarea manuală a titlurilor
este dificil de întreținut. Prin îmbinarea listelor multinivel cu stilurile predefinite pentru
titluri și subtitluri (Heading 1, Heading 2 etc.) se poate garanta o numerotare corectă ce se
actualizează automat atunci când se inserează titluri noi, se șterg titluri etc.
Fig. 1. 96 – Exemplu de document cu titluri numerotate automat
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 77
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Scopul următorului exercițiu e obținerea unui document de forma prezentată în Fig. 1. 96, cu
două capitole a câte două subcapitole fiecare. Se pornește de la documentul brut din Fig. 1.
97, în care titlurile, subtitlurile și conținuturile capitolelor sunt clar delimitate în paragrafe,
dar nu au nicio formatare care să le scoată în evidență. S-a sugerat deja că stilurile Heading 1
și Heading 2 vor fi folosite pentru a formata titlurile într-o manieră uniformă și reutilizabilă,
dar atunci când se dorește și o numerotare automată a lor, cele două stiluri se aplică pe o altă
cale, prin intermediul listelor multinivel.
Fig. 1. 97 – Exemplu de document structurat cu titluri neformatate

Având primul titlu (Romantismul) selectat, acesta e convertit în element de listă multinivel,
alegând dintre modelele predefinite de liste, pe cel care conține indicatoarele Heading în
dreptul fiecărui nivel. Se vor observa trei efecte imediate:
 Numerotarea titlului selectat conform tipului de listă ales;
 Aplicarea concomitentă a stilului Heading 1;
 Modificarea automată a stilurilor Heading 1 și Heading 2 – în galeria de stiluri se
poate vedea că acestea au acum numerotare (Fig. 1. 98)!
Pe celelalte titluri nu mai trebuie să se aplice lista, ci e suficientă aplicarea stilurilor Heading
1 și Heading 2 (la subtitluri), deoarece acestea încorporează de aici încolo numerotarea.
Rezultatul va fi cel din Fig. 1. 99.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 78
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 98 – Numerotarea automată a titlurilor

Pasul următor presupune personalizarea numerotării. Se selectează din nou primul titlu, se
revine la butonul de selecție a tipului de listă, dar acum se alege opțiunea Define New
Multilevel List. În fereastra din Fig. 1. 100 se parcurg pașii:
 În lista Click level to modify ne asigurăm că e selectat primul nivel;
 În caseta Link level to style ne asigurăm că acest prim nivel e conectat la stilul
Heading 1;
 În caseta Enter formatting for number tastăm elementele suplimentare care dorim să
apară lângă număr (cuvântul Capitolul în față, un punct în spate);
 În caseta Number style for this level alegem tipul numerotării (cifre romane);
 În caseta Follow number with alegem caracterul care să apară între număr și titlul
efectiv (spațiul, recomandat).
În mod similar se pot aplica personalizări și la al doilea nivel, dar, pentru cerința cazului de
față, nu sunt necesare.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 79
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 99 – Text cu titluri numerotate automat
Fig. 1. 100 – Personalizarea numerotării titlurilor

Rezultatul va fi cel din Fig. 1. 101. Singurul aspect ce mai trebuie rezolvat este ca stilului
Heading 1 să i se adauge centrarea (clic dreapta-Modify în galeria de stiluri pe Heading 1,
apoi selectarea alinierii pe centru).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 80
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 101 – Numerotarea personalizată a titlurilor

Pe lângă avantajul de a avea o numerotare întreținută automat de Word și adaptată la
modificări, această metodă mai oferă două avantaje:
 Posibilitatea de a atașa numărul de capitol (preluat de la Heading 1) la numerotarea
paginilor (I-1,I-2 etc.);
 Posibilitatea de a atașa numărul de capitol la numerotarea figurilor (Fig I-1, Fig I-2
etc.)
1.2.6. Formatarea textului la nivel de document

În această secţiune se vor prezenta formatările ce pot fi aduse la nivel de document, mai
exact, formatările la nivel de pagină. Odată definite pentru o pagină, formatările se aplică
identic în tot documentul, cu excepția cazurilor în care acesta e secționat. Majoritatea acestor
formatări se găsesc în grupul Page Setup din fila Page Layout. Configurările principale ce
pot fi aduse unei pagini sunt:
 setarea marginilor;
 dimensionarea paginii;
 alegerea orientării paginii.
Pentru a exemplifica toate aceste formatări, se va utiliza drept suport pentru exerciţiu un
document de patru pagini, ce conţine un fragment din povestea Capra cu trei iezi, de Ion
Creangă.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 81
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Observație: Reamintim că există și posibilitatea de generare a uni text aleatoriu.
Fig. 1. 102– Document cu patru pagini folosit drept suport pentru exemplificare
Se propune formatarea paginilor acestui document cu margini de 1 cm pe laterale şi 4 cm în
partea de sus şi de jos a paginii. Presupunând că acest document urmează să fie spiralat, se va
seta o margine suplimentară de 1,5 cm în stânga, , pentru a evita perforarea hârtiei peste text
şi totodată păstrarea unei simetrii a marginilor. În plus, se propune dimensionarea paginii în
formatul pentru A4, cu orientare orizontală.
După cum s-a văzut deja la formatarea la nivel de caracter și paragraf, operațiile uzuale sunt
accesibile sub formă de butoane, dar pentru lista completă de posibilități se apasă săgeata din
colţul din dreapta-jos al grupului Page Setup, din fila Page Layout.
Fig. 1. 103–Opţiunile grupului Page Setup
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 82
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În fereastra nou deschisă ce se poate vedea în Fig. 1. 104 şi în Fig. 1. 105, se vor alege toate
formatările propuse. Astfel, în fila Margins, se introduc 4 cm în casetele Top şi Bottom,
pentru setarea marginilor în partea de sus şi de jos a paginii şi 1 cm în casetele Left şi Right
pentru setarea marginilor laterale. Gutter este opţiunea pusă la dispoziţie de Word pentru
setarea unei margini suplimentare în vederea spiralării documentelor. În caseta Gutter se
introduce 1,5 cm pentru dimensiunea marginii suplimentare şi din lista Gutter position se
alege opţiunea Left, pentru a adăuga marginea suplimentară în partea stângă a paginii.
Observație: Unitățile de măsură folosite de Word se pot stabili cu File-Options-Show

measurement units in.
Opţiunea de orientare verticală a paginii se numeşte Portrait, iar cea de orientare orizontală
ce trebuie selectată în acest exemplu se numeşte Landscape.
Fig. 1. 104 – Alegerea formatărilor din fila Margins a ferestrei Page Setup
Din fila Paper, lista Paper Size, se alege dimensionarea paginii în format A4. Dacă se doreşte
ca acest format, cu toate configuraţiile făcute, să fie unul implicit pentru toate documentele
Word, se poate folosi opţiunea Set As Default. După apăsarea butonului OK, se poate observa
efectul formatărilor.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 83
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 105 – Opțiunea de dimensionare a paginii
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 84
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 106 – Efectul formatărilor la nivel de pagină aduse documentului din exemplu
Observaţie: Este bine să se stabilească de la început dimensiunea hârtiei pe care se va lista

documentul. A4 reprezintă standardul popular în România, dar e posibil ca Word să fie
instalat cu standardul implicit Letter, popular în SUA. Există mici diferențe între cele două,
ce pot face ca unele imprimante să nu imprime corect ultimul rând de pe fiecare pagină.
Deși, în general, se aplică o conversie automată a mărimii paginii la imprimare, e preferabil
să ne asigurăm că formatul A4 este fixat manual, de la început, pentru a evita surprizele.
Este important de reținut că toate configurările realizate în fereastra Page Setup afectează
toate paginile documentului, dar, dacă se doreşte diferenţierea formatărilor paginilor pe
parcursul documentului, se poate apela la secţionarea documentului (operație ce va fi detaliată
în subcapitolul privind aplicarea anteturilor și subsoluri).
Legat de anteturi şi subsoluri, tot în fereastra Page Setup, fila Layout, se poate seta
dimensiunea ocupată de acestea, prin definirea distanţei dintre marginea paginii şi
antet/subsol. În acest exemplu s-a introdus 1 cm în caseta Header, ce defineşte dimensiunea
anteturilor la 3 cm (4 cm dimensiunea marginii superioare minus 1 cm distanţa antet-margine
de sus), respectiv 3 cm în caseta Footer pentru a seta dimensiunea subsolului la 1 cm (4 cm
dimensiunea marginii inferioare minus 3 cm distanţa subsol-margine de jos). Tot de aici se
mai pot bifa şi opţiunile ce diferenţiază anteturile şi subsolurile primei pagini de restul
documentului sau pe cele ale paginilor pare de cele ale paginilor impare, folosind opţiunile
Different first page, respectiv Different odd and even.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 85
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 107 – Opțiunile de diferențiere a anteturilor

Partea de sus a ferestrei, precum și opțiunea Apply to... din partea de jos implică secționarea
documentului, aspect ce va fi tratat într-un capitol separat. Deocamdată sugerăm doar că
secționarea documentului e necesară atunci când:
 Trebuie să se aplice formatări de pagină diferențiate pe parcursul unui document
(altfel, după cum s-a arătat deja, orice setare din fereastra Page Setup afectează întreg
documentul și chiar pe cele viitoare dacă se apasă Set as Default);
 Trebuie să se aplice anteturi sau subsoluri diferite pe anumite porțiuni ale unui
document (de exemplu un antet care să conțină titlul capitolului curent, care se
modifică pe parcursul unui document, sau o numerotare de pagini diferită de la un
capitol la altul).
În partea de jos a ferestrei, sunt disponibile opțiunile:
 Vertical alignment, prin care se controlează alinierea verticală a textului (față de
marginile sus-jos, de exemplu când se dorește scrierea unui titlu centrat, singur pe o
pagină);
 Line numbers, prin care se pot afișa numere în dreptul fiecărui rând de text;
 Borders, prin care se poate afișa un chenar care să încadreze fiecare pagină.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 86
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Un mod mai aparte de formatare a textului în pagină, utilizat frecvent în redactarea revistelor
şi ziarelor, este scrierea pe coloane. Pentru a exemplifica acest mod de scriere, se va trece tot
textul din exemplul curent pe două coloane. În acest scop se va selecta tot textul din
document, apoi se va apasa butonul Columns situat în grupul Page Setup, din fila Page
Layout. Se va alege din lista desfăşurată opţiunea Two, pentru a grupa textul pe două coloane.
Fig. 1. 108 – Alegerea opţiunii de scriere pe două coloane

Se observă efectul obţinut în
Fig. 1. 109.
Fig. 1. 109 – Paginarea textului pe două coloane
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 87
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În continuare, pentru a modifica distanţa dintre coloane şi lăţimea acestora, se alege opţiunea
More Columns din Fig. 1. 108. În fereastra nou deschisă se introduc 2 cm în caseta Spacing,
pentru a mări distanţa dintre coloane la 2 cm, apoi se debifează opţiunea Equal column
width, pentru a face posibilă dimensionarea diferită a lăţimii celor două coloane. Pentru prima
se introduce în caseta Width o lăţime de 8,1 cm, iar pentru cea de-a doua o lăţime de 16,1 cm.
Fig. 1. 110 – Alegerea formatărilor pentru lăţimea şi distanţa dintre coloanele de text
În final, se apasă butonul OK şi se poate observa obţinerea efectului propus.
Fig. 1. 111–Efectul modificării dimensiunii coloanelor de text şi a distanţei dintre acestea

O altă opțiune ce poate afecta aspectul vizual al întregului document este cea legată de
despărțirea în silabe la capătul rândurilor. Opțiunea afectează în special paragrafele cu
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 88
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
aliniere Justified care, încercând să acopere toată lățimea paginii, realizează o expandare a
spațiilor dintre cuvinte și a distanțelor dintre litere, expandare ce variază de la un rând la
altul, în funcție de numărul de cuvinte de pe fiecare rând. În textul din Fig. 1. 112 se poate
observa cu ochiul liber că distanțele dintre cuvintele de pe rândurile 2 și 4 sunt mult mai mari
decât distanțele de pe primul rând (care conține mult mai multe caractere). În unele texte,
când se folosesc cuvinte foarte lungi, această spațiere neregulată poate avea un aspect vizual
neplăcut.
Fig. 1. 112 – Exemplu de text cu spații de mărime variabilă

Problema se rezolvă parțial prin aplicarea despărțirilor în silabe. Efectul benefic este acela că,
prin despărțirea în silabe, cuvintele lungi nu se mai mută de pe un rând pe altul și nu mai
eliberează spații mari care să trebuiască ocupate prin distanțarea cuvintelor alăturate.
Dacă se dorește aplicarea despărțirii în silabe doar pe o porțiune de text, aceasta va trebui
selectată. Dacă se dorește aplicarea pe tot documentul, nu trebuie să fie nimic selectat.
Opțiunea se află în Page Layout-grupul Page Setup-Hyphenation-Automatic, ceea ce
produce rearanjarea textului ca în Fig. 1. 113.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 89
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 113 – Text cu despărțire în silabe la capăt de rând

Despărțirea în silabe poate fi revizuită manual cu Page Layout-Hyphenation-Manual.
Opțiunea va trece prin toate cuvintele despărțite și va solicita confirmarea sau modificarea
modului de separare.
Fig. 1. 114 – Opțiunea de despărțire manuală în silabe

În același meniu Hyphenation, opțiunea None va anula despărțirile în silabe pe textul selectat
sau pe întreg textul, dacă nu s-a selectat nimic.
1.2.7. Numerotarea paginilor, anteturi şi subsoluri

În continuare se vor prezenta modalităţi de a introduce anteturi şi subsoluri diferite într-un
document. Se va folosi ca suport un document al cărui conținut e organizat în mai multe
capitole/părți.
Pentru exemplul din Fig. 1. 115 s-au folosit stilurile Title (pentru titlul principal) și Heading
1 (pentru celelalte titluri).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 90
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 115 – Exemplu de document ce conține trei povești

O primă cerință este ca fiecare poveste să înceapă pe o pagină nouă. Cu alte cuvinte, orice
titlu de tip Heading 1 să apară obligatoriu la început de pagină. După cum s-a arătat deja
soluția cea mai rapidă (prezentată deja în secțiunea dedicată stilurilor) este să se memoreze
comportamentul Page break before în stilul Heading 1:
 În galeria de stiluri se apasă clic dreapta, apoi Modify, pe Heading 1;
 În fereastra de modificare a stilului se selectează din colțul stânga jos Format-
Paragraph;
 În fereastra de formatare a paragrafelor se trece pe fila Line and Page Breaks, unde se
bifează Page break before.
Rezultatul va fi că fiecare titlu va fi împins pe o pagină nouă, plasând poveștile pe pagini
separate.
Observație: Evident, acest artificiu nu e obligatoriu. Împingerea pe pagină nouă se mai poate
realiza pe două căi:
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 91
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 tastând mai multe Enter-uri în fața fiecărui titlu (aşadar lăsând rânduri goale), însă
această metodă nu e stabilă: pe măsură ce se modifică documentul, e posibil ca
titlurile să se deplaseze (odată cu rândurile goale), în timp ce memorând acest
comportament în Heading 1, avem garanția că, indiferent ce se scrie sau se șterge în
document, titlurile vor apărea mereu pe o pagină nouă;
 inserând un salt pe pagină nouă înaintea fiecărui titlu, cu Insert-Page Break (sau
Page Layout-grupul Page Setup-Breaks-Page); această metodă e mai stabilă decât
cea bazată pe Enter-uri, garantează faptul că întotdeauna titlurile vor fi pe pagină
nouă, însă are dezavantajul că trebuie aplicată în fața fiecărui titlu; dacă sunt multe,
operația devine anevoioasă, în timp ce dacă memorăm acest comportament în
Heading 1, el se transmite automat peste tot unde folosim Heading 1, deci la toate
titlurile.
Fig. 1. 116 – Document cu titluri pe pagină nouă

Anteturile şi subsolurile de pagină, ca, de altfel, orice opţiune din categoria formatărilor la
nivel de document, se definesc în mod normal o dată şi se propagă automat în tot documentul,
după cum s-a exemplificat în capitolul dedicat formatării la nivel de document. Pentru a crea
un antet se selectează Insert-Header-Edit header.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 92
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 117 – Opţiunea de editare a anteturilor

Efectul este activarea zonei de antet. Tastând în ea, indiferent de pagină, se poate observa că
antetul se reproduce imediat și pe celelalte pagini. În Fig. 1. 118 se poate observa și zona de
subsol, folosită de regulă pentru inserarea numărului de pagină (se poate intra și direct în zona
de subsol, folosind butonul Footer din Fig. 1. 117).
Observație: Atât în zona de antet, cât și în cea de subsol se poate intra și direct, cu un dublu
clic pe bordurile de sus, respectiv de jos, ale oricărei pagini.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 93
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 118 – Pagini cu antet comun (implicit)

Anteturile și subsolurile pot fi diferențiate după trei criterii:
 între pagini pare și impare; de exemplu, o carte în care pe paginile din stânga se
doreşte un antet cu numele cărţii, iar pe paginile din dreapta un antet cu numele
autorului;
 prima pagina diferită de restul; de cele mai multe ori pe prima pagină a cărţii nu se
doreşte aplicarea antetului și numărului de pagină;
 între diferite porțiuni ale documentului; de exemplu, o carte cu mai multe capitole,
care are în antet titlul capitolului sau o carte în care la un moment dat numerotarea
paginilor reîncepe de la 1 sau arată altfel lipește pe anumite porțiuni.
Primele două se pot realiza cu opțiunile indicate între paranteze, ultima necesită secționarea
documentului.
Pentru a realiza primele două variante, cursorul trebuie să se afle în zona de antet altfel nu
apare fila Design în care se bifează opţiunile (se pot bifa și în fereastra de formatare la nivel
de document, Page Setup):
 Different First Page, pentru a formata diferit antetul primei pagini;
 Different Odd & Even Pages, pentru a formata diferit antetul paginilor pare, față de
cele impare.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 94
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Acum tastarea unui antet pe pagina 2 se va multiplica doar pe pagina 4. Pentru prima pagină
antetul e independent (putând nici să nu existe), iar cel de pe pagina 3 poate fi tastat separat și
se va transmite pe paginile 5, 7 etc.
..................................................................................................................
Fig. 1. 119 – Document cu anteturi diferențiate pe prima pagină, respectiv între pagini pare și impare
Din păcate, niciuna din aceste variante nu e utilă când se dorește diferențierea de antet la nivel
de capitol. În exemplul de față apar două limitări:
 Povestea de pe pagina 2 va avea același antet cu cea de pe pagina 4, deci nu putem
trece titlurile poveștilor în antet;
 Dacă fiecare poveste are mai multe pagini, antetul nu va fi constant pe lungimea
poveștii, ci va continua să se diferențieze între pagini pare și impare.
Soluția este secționarea documentului. Fiecare secțiune va putea avea propriul antet, subsol și
propriile formatări la nivel de pagină (discutate în subcapitolul precedent). În vederea
secționării debifăm butoanele de diferențiere a anteturilor, readucând documentul în starea
din Fig. 1. 118 și ștergem anteturile existente.
Secționarea se realizează prin inserarea unui delimitator de secțiune acolo unde dorim să se
încheie o secțiune și să înceapă alta.
 Delimitatorul e un caracter alb, ce poate fi văzut doar dacă activăm afișarea
caracterelor albe (Home-grupul Paragraph-Show/Hide). E recomandat să fie făcut
vizibil pentru a-l putea manipula mai ușor;
 Deoarece delimitatorul se va crea la poziția cursorului, e important să se dea un dublu
clic în poziția dorită (în acest caz, cu 1-2 rânduri după sfârșitul unui capitol);
 Inserarea poate fi apelată cu Page Layout-grupul Page Setup- Breaks. Dintre
multiplele tipuri de delimitatori, se alege Continuous. O altă variantă posibilă e Next
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 95
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Page, dar aceasta se folosește când dorim ca, pe lângă inserarea delimitatorului, să
aibă loc și o împingere a textului ce urmează pe pagina următoare, ori, în cazul de
față, acest lucru a fost deja realizat cu ajutorul stilului Heading 1 (deci crearea
secțiunilor de tip Next Page reprezintă o altă metodă de a avea garanția că titlurile
apar pe pagină nouă).
În Fig. 1. 120 prin săgeți sunt indicate locurile în care trebuie poziționat cursorul. Imediat
deasupra acestor poziții se văd delimitatorii de secțiune (sunt vizibili doar dacă s-a activat
afișarea caracterelor albe). Operația se repetă la sfârșitul fiecărui capitol (în general se
inserează un delimitator peste tot unde dorim să înceapă o secțiune nouă).
Fig. 1. 120 – Inserarea delimitatorilor de secțiune

În exemplul de față vor trebui inserați 3 delimitatori, câte unul după fiecare pagină (mai puțin
pe ultima pagină unde oricum se termină documentul).
După ce documentul a fost secționat, mai trebuie realizată o operație. Trecând cu cursorul
prin zona de antet a fiecărei secțiuni (cu butonul Next din Fig. 1. 121) trebuie dezactivat în
fiecare secțiune butonul Link to Previous. Atâta timp cât acest buton e activ, chiar dacă s-a
realizat secționarea, secțiunile vor avea același antet.
După dezactivarea butonului se poate tasta antetul diferențiat pe fiecare secțiune. Evident,
secțiunile pot fi mai lungi de o pagină, în funcție de cum s-au poziționat delimitatorii. De
obicei se creează câte o secțiune pentru fiecare capitol dintr-o carte.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 96
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 121 – Butonul de diferențiere a anteturilor pe secțiuni

Aceleași reguli se aplică și în cazul subsolurilor care găzduiesc de obicei numerotarea
paginilor. Numerele de pagină se inserează cu Insert-Page Number, iar din meniul care apare
se decide poziția în care să fie plasate (Top of Page-în antet; Bottom of Page-în subsol; Page
Margins-pe bordurile laterale).
Fig. 1. 122 – Poziționarea numărului de pagină

După ce apar numerele de pagină, fiecare dintre acestea se poate selecta și reconfigura cu
Design (meniu ce e vizibil doar când cursorul se află în subsol sau antet)-Page Number-
Format Page Numbers.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 97
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 123 – Configurarea numerotării paginilor

Opțiunile de configurare:
 Number format: formatul (cifre arabe, romane, litere etc.);
 Include chapter number: dacă s-a aplicat numerotare automată asupra capitolelor,
acele numere pot să însoțească numărul de pagină;
 Page numbering: stabilește de la cât să înceapă numerotarea; cu această opțiune se
reîncepe numerotarea.
Toate aceste opțiuni pot fi modificate de la o secțiune la alta.
O altă funcție a secțiunilor este de a permite aplicarea de formatări variabile la nivel de
pagină. S-a văzut deja că, în lipsa secțiunilor, acestea se aplică uniform pe tot documentul.
Având secțiunile din acest exemplu create, se poate modifica orientarea, mărimea paginii,
marginile etc. pentru fiecare pagină în parte.
Pașii pentru realizarea unei astfel de modificări pe pagina 2 sunt următorii:
 Se șterge ultimul Enter vizibil pe prima pagină în Fig. 1. 121 (poziționând cursorul pe
el și apăsând tasta Delete). Dacă nu îl ștergem, formatarea secțiunii 2 va crea o pagină
nouă ce va conține doar acel Enter, considerând că și acela face parte din secțiunea 2
(e după delimitator) Acest pas nu ar fi necesar dacă delimitatorii de secțiune ar fi de
tip Next Page, care împing toate caracterele ce urmează pe pagina următoare (caz în
care nici titlurile nu ar trebui să aibă saltul pe pagină nouă, salt programat în stil);
 Se poziționează cursorul în secțiunea/pagina 2 și se modifică formatările la nivel de
document în Page Layout – săgeata de detaliere a grupului Page Setup, având grijă ca
opțiunea Apply to să aibă valoarea This section. Aceasta va limita modificările doar la
secțiunea în care se află cursorul. Modificarea din imagine se referă la orientarea
paginii, dar se pot modifica și marginile, mărimea paginii etc.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 98
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 124 – Formatarea la nivel de secțiune
Fig. 1. 125 – Secțiuni formatate diferit la nivel de pagină
Activitate on-line
1 . Gener ați un text fo r mat d in 3 p aragrafe a câte 4 rând uri și ap licați, p e câte
un cuvânt ales d in text, câte un exemp lu d e fo rmatare d e următo arele tip uri:
a. Culo ar e d e text;
b . Culo ar e d e fund al;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 99
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
c. Î ngr o șar e;
d . Î nclinar e;
e. Sub linier e cu linie d ub lă;
f. Schimb ar e d e d imensiune;
g. Schimb ar e d e f o nt;
h. Maj uscule;
i. Un efect sp ecial ( d e exemp lu , umb ră);
j . Distanță mai mar e între caractere.
2. Gener ați sau tastați un text cu şase p aragrafe a câte trei rând uri și
ur măto ar ele fo r matăr i:
a. Fiecar e p ar agr af să î nceap ă cu literă ”d ro p cap ”;
b . Un p ar agr af să fie aliniat la stânga, unul la d reap ta, unul p e centru,
unul ”j ustified ”;
c. Un p ar agr af să fie mai lat d ecât celelalte, d ep ășind b o rd urile laterale
ale p aginii;
d . Un p ar agr af să fie mai îngust d ecât celelalte;
e. Un p ar agr af să aib ă alineat d e 3 cm;
f. P r imele tr ei p ar agr afe să fie sp ațiate la un rând , următo arele la d o uă
r ând ur i;
g. Distanța d intr e p ar agrafe să fie d e exact 1 5 p t.
3. Cr eați o co p ie a d o cumentului d e la p unctul p reced ent. Anulați -i to ate
fo r matăr ile și r eo r ganizaț i p rimele trei p aragrafe astfel încât să fie afișate
p e tr ei co lo ane cu lățimi d e 4 cm;
4. T astați o p o ezie cu tr ei str o fe, fiecare stro fă fiind câte un p aragraf;
5. Cr eați un d o cument d e p atr u p agini cu următo arele elemente:
a. P r ima și a tr eia p agină să co nțină câte un titlu, un p aragraf d e text
simp lu și o listă făr ă numero tare ; a d o ua și a p atra p agină să co nțină
d o ar câte un p ar agr af d e text simp lu;
b . T itlur ile să fie d e culo are ro șie, sub liniate, să aib ă co mp o rtamentul
d e salt auto mat p e p agină no uă și numero tar e auto mată cu cifre
r o mane ;
c. P ar agr afele d e text simp lu să aib ă alineat și sp ațiere la d o uă rând uri;
d . Listele să aib ă mar caj e d e tip p ătrățel și text cu fo nt Algerian;
e. P r imele d o uă p agini să aib ă un antet d iferit d e ultimele d o uă;
f. P r imele d o uă p agini să aib ă o rientare P o rtrait și b o rd uri d e 1 cm,
ultimele d o uă să aib ă o rientate Land scap e și b o rd uri d e 2 cm;
g. Sub so lur ile să co nțină la stânga numerele d e p agină înso țite d e
numer ele d e cap ito l (p reluate d e la numero tarea auto mată a
titlur ilo r ) .
6. Cr eați un alt d o cu ment în care :
a. I mp o r tați stilur ile p erso nalizate d in d o cumentul d e la p unctul
p r eced ent ( cele p entru titluri, p aragrafe simp le și listă) ;
b . Alo cați fiecăr ui stil imp o rtat câte o co mb inație d e taste și creați câte
un element p e car e să d emo nstrați ap licarea ce lo r trei stiluri cu
aj uto r ul co mb inațiilo r d e taste .
P entru co municar ea r ezultatelo r o b ținute p rin rezo lvarea acesto r p ro b leme se

vo r tr ansmite d o cumentele r ezultate sau, aco lo und e are relevanță p ro cesul și
nu d o cumentul r ezultat, cap tur i d e ecran releva nte , care să reflecte mo d ificările
realizate.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 100
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Sugestie: Cap tur ile d e ecr an se realizează cu tasta P rintScreen și se intro d uc

într -un d o cument cu Ctr l -V ( sau clic d reap ta -P aste).
Bibliografie
1 . Cur sur i Micr o so ft o n -line http ://o ffice.micro so ft.co m/ro -ro /wo r d -
help /tr ecer ea -la-wo r d -2 0 1 0 -RZ1 0 1 8 1 6 3 5 6 .asp x .
2 . Do cumentația Help inclusă în Micro so ft W o rd ( File - Help ) .
3 . Do cumentația o n -line: http ://o ffice.micro so ft.co m/ro -ro /wo rd -help / .
4 . Go o kin, D., Wo rd 2 0 1 0 fo r Du mmies , 2 0 1 0 .
1 . Cr eați un d o cument d e tr ei p agini cu caracteristicile :
a. P r ima p agină să nu aib ă antet și sub so l, d ar să co nțină o listă
multinivel, al căr ei p rim nivel să fie o rd o nat cu litere maj uscule
încep ând d e la liter a D , al d o ilea nivel să aib ă b uline go ale;
b . Ur măto ar ele p agini să aib ă numele d vs. în antet și numero tarea
p aginilo r cu cifr e r o mane în sub so l;
c. Fo r matăr ile d o cumentului să fie: m argini d e 2 inch, mărime A5 ,
o r ientar e Land scap e ;
d . Să co nțină un titlu (cu stilul p red efinit) urmat d e câteva p aragrafe
fo r matate d up ă un stil cu cara cteristicile: fo rmat d in fo nt Arial,
măr ime 2 0 , culo ar e verd e, ind entare fără alineat, aliniere la d reap ta,
chenar p unctat în j urul p aragrafului, să p o ată fi ap licat cu
co mb inația Alt -I ;
e. Co p iați fo r matul listei d e p e p rima p agină asup ra p aragrafelo r d e p e
p agina a d o ua ( cu excep ția titlului).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 101
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
T ema 1 .3 . L ucrul cu ima g ini, o biecte g ra fice ș i ta be le

 Să id entifice d eo seb ir ile care ap ar în Co mp atib ility Mo d e cu p rivire la
gestio nar ea d esenelo r ;
 Să inser eze și să ed iteze imagini;
 Să inser eze simb o lur i;
 Să r ealizeze d esene co mp lexe în W o rd , îmb inând co rect imagini imp o rtate,
o b iecte gr afice și text;
 Să gestio neze p ânza d e d esenare;
 Să eticheteze d esene;
 Să gr up eze și să fo r mateze co mp o nentele unui d esen;
 Să cr eeze și să fo r mateze tab ele;
 Să so r teze tab ele;
 Să co nver teasc ă tab ele în p aragrafe și invers.
Termeni-cheie
P ânză d e d esenar e, o b iect gr afic, casetă -text, etichetă, tab el, so rtare
Descrierea temei
T ema este d ed icată co nstr uir ii și gestio nării elementelo r no n -textuale ale unui
d o cument. Se ab o r d ează lucr ul cu imagini, d esene și tab ele, sco țând în evid ență
no utățile ad use d e W o r d 2 0 1 0 și p ro b lemele d e retro co mp atib ilitate. În tema 1
s-a d iscutat semnifica ția stăr ii Co mp atib ility Mo d e ce e activă la crearea
o ricăr ui d o cument și s -a sugerat că aceasta are o serie d e imp licații asup ra
lucrului cu d esene. Aceste imp licații sunt d iscutate în d etaliu în această
secțiune. Se p r ezintă mo d ul d e alcătuire a unui d es en p e p ânza d e d esenare,
fo rmatar ea elementelo r unui d esen, grup area lo r și etichetarea d esenului. Se
p rezintă d ifer ite mo d ur i d e încad rare a d esenului în text și imp licațiile acesto ra
asup ra etichetăr ii.
În p ar tea a d o ua a temei se d etaliază lucrul cu tab ele în W o rd , trecând p rin
o p erațiile d e cr ear e, fo r matar e, mo d ificare, so rtare, co nversie a tab elului în
p aragr afe și inver s. Se p r ezintă și inserarea simb o lurilo r care nu ap ar p e
tastatur ă.
Noţiuni teoretice
Realizar ea d esenelo r și inser area imaginilo r î n W o rd se p o ate face d irect p e
d o cument, sau cu aj uto r ul p ânzei d e d esenare (Canvas). P ânza d e d esenare
o feră o ser ie d e avantaj e p entr u lucrul în d o cumente cu fo rmat vechi, d eci în
Co mp atib ility Mo d e, d ar și în cele cu fo rmat no u (DOCX) , d acă se lucrează cu
ele în W o r d 2 0 0 7 :
 P une la d isp o ziție o zo nă clar d elimitată p entru realizarea d esenului;
 P er mite gr up ar ea imaginilo r cu alte tip uri d e o b iecte (în DOCX e p o sib ilă
această o p er ație și făr ă p ânză d e d esenare);
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 102
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 P e o p ânză d e d esenar e imaginile p o t fi p o ziț io nate lib er , p rin tragerea cu

mo use -ul, făr ă să inter fer eze cu textul d in j ur.
Un asp ect imp o r tant în r ealizar ea d esenelo r este ad no tarea (scrierea în d esene).
Încep ăto r ii ab o r d ează acest asp ect intuitiv: scriu textul d irect p e d o cument,
ap o i încear că să p o tr ivească elementele d esenului p este textul scris. So luția
co rectă, și mult mai eficientă, este fo lo sirea casetelo r text – acestea sunt
d rep tunghiur i ( d ar p o t să își și schimb e fo rma). În aceste casete se p o ate tasta
o rice, d up ă car e p o t fi p o zițio nate l ib er p e d o cument sau p e p ânza d e d esenare,
fără a afecta ar anj ar ea co nținutului existent.
Un asp ect imp o r tant, car e d uce la d imensiuni fo arte mari ale fișierelo r W o rd
2 0 1 0 , este fap tul că nu se co mp rimă imp licit imaginile, lăsând u-se acest asp ect
la latit ud inea utilizato r ului. Utilizato rul p o ate realiza co mp rimarea p entru
fiecare imagine în p ar te sau p o ate activa co mp rimarea imp licită a tuturo r
imaginilo r . Var iantele d e co mp rimare d isp o nib ile în fo rmat DOCX sunt :
 2 2 0 p p i e var ianta r eco mand ată p entru d o cum ente ce urmează să fie
tip ăr ite și tr eb uie să își p ăstreze cât mai mult d in calitatea imaginilo r;
 1 5 0 p p i e var ianta r eco mand ată p entru d o cumente ce vo r fi citite cel mai
p r o b ab il d e p e ecr an ( eventual ca p agini W eb );
 9 6 p p i e var ianta r eco mand ată p entru d o cumente în care calitatea
imaginilo r nu co ntează, esențială fiind d imensiunea cât mai mică a
acesto r a, p entr u a p ute fi ușo r atașate e -mailurilo r (avertizăm însă că în
p r ezent e -mailur ile p o t p r imi atașamente d estul d e mari, d eci nu vă p rip iți
în a sacr if ica nivelul d e calitate a imaginilo r).
Un alt mo tiv p entr u car e d o cumentele create cu W o rd 2 0 1 0 cresc fo arte mult în
p rezența imaginilo r este că, la d ecup are, W o rd p ăstrează și p ărțile tăiate d in
imagini ( făcând p o sib ilă r ecup erarea acesto ra ). O co mp rimare sup limentară se
p o ate r ealiza p r in r enunțar ea la acest co mp o rtament (d eci p ierd erea d efinitivă a
p ărțilo r eliminate p r in d ecup ar e).
Op țiunile esențiale cu car e se co nfruntă utilizato rul în realizarea unui d esen

sunt:
 Fo r matar ea chenar elo r și fund alurilo r p entru o b iecte grafice, în sp ecial
p entr u casete -text ( la care acestea se d ezactivează);
 Gr up ar ea o b iectelo r p entru a p utea fi manip ulate unitar (grup area
imaginilo r e p o sib ilă în fo rmatul vechi d o ar p e p ânza d e d esenare) ;
 Stab ilir ea o r d inii d e sup rap uner e a o b iectelo r.
Alătur i d e acestea, o p er ațiile d e p o zițio nare și d imensio nare p o t fi afectate d e
p rezența unui gr ilaj magnetic care atrage cap etele liniilo r în anumite p uncte.
T asta Alt p er mite d ezactivar ea acestui magnetism.
În p ar tea a d o ua a temei se ab o rd ează lucrul cu tab ele, legat d e care sunt

evid ențiate o p er ații uzuale p r ecum :
 I nser ar ea unui tab el;
 Unir ea și d ivizar ea celulelo r d in tab el;
 Dimensio nar ea unui tab el;
 Fo r matar ea unui tab el ;
 Ad ăugar ea/șter ger ea d e rând uri/co lo ane;
 Co nver tir ea d e p ar agr a fe în tab el și invers ;
 So r tar ea unui tab el.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 103
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Exerciții-suport și fișe de lucru
1.3.1. Lucrul cu imagini și obiecte grafice

În cadrul acestei teme se va prezenta modul în care se inserează şi manipulează imaginile şi
obiectele grafice într-un document Word.
Pentru a exemplifica aceste operaţii se propune realizarea unui exerciţiu în care se vor
prezenta în mod grafic relaţiile familiale dintre trei personaje, în felul următor:
 se vor insera şi manipula trei imagini reprezentând cele trei personaje (tata, mama,
fiica);
 se vor insera şi manipula obiecte grafice (săgeţi şi casete text) pentru a indica şi defini
relaţiile dintre cele trei personaje.
Datorită faptului că rezultatul final va fi o colecţie de imagini şi obiecte grafice, se recomandă
folosirea unei pânze de desenare pentru încadrarea acestora.
Deși imaginile și obiectele grafice pot fi create și direct pe document, pânza de desenare,
numită Drawing Canvas, oferă o serie de avantaje relevante în special pentru lucrul în
documente cu format vechi, deci în Compatibility Mode, dar și în cele cu format nou
(DOCX), dacă se lucrează cu ele în Word 2007. Dacă documentul se adresează doar
utilizatorilor de Word 2010, pânza de desenare își pierde unele avantaje (se poate lucra mai
simplu fără ea), însă, în practică, sunt mult mai frecvente cazurile în care se dorește asigurarea
retrocompatibilității. Avantajele pânzei de desenare în astfel de cazuri sunt:
 Pune la dispoziție o zonă clar delimitată pentru realizarea desenului, fără pericolul ca
elementele grafice să interfereze cu textul existent deja în document. La finalizarea
desenului, acesta va putea fi mai ușor de manipulat și poziționat în document ca un
întreg (va trebui poziționată doar pânza, nu fiecare element din desen);
 Obiectele de pe o pânză de desenare (imagini, obiecte grafice, casete text) pot fi
grupate (lipite unele de altele) pentru a putea fi manipulate ca un întreg. Fără pânză de
desenare, avem situațiile:
o În Compatibility Mode (formatul vechi) se pot grupa doar obiectele grafice și
casetele text, dar nu și imagini inserate de pe disc.
o Dacă se renunță la retrocompatibilitate (printr-o salvare în format DOCX), se
poate realiza grupare și cu imagini, cu condiția ca acestea să fie flotante
(independente de textul din jurul lor).
 Pe o pânză de desenare imaginile pot fi poziționate liber prin tragerea cu mouse-ul. În
absența unei pânze de desenare, o imagine inserată va fi încadrată în textul existent și
mutarea sa poate provoca rearanjarea textului în jurul imaginii, uneori cu efecte
nedorite (în schimb, imaginile pot fi scoase din fluxul textului, devenind flotante,
independente de text);
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 104
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 Dacă documentul nu e în Compatibility Mode, un clic pe pânză urmat de Ctrl-A va

selecta toate obiectele de pe ea; altfel, acestea trebuie selectate pe rând sau trăgând un
chenar în jurul lor, ceea ce pentru un desen complex poate fi o operație anevoioasă.
Dezavantajele pânzei de desenare sunt:
 Limitează spațiul de desenare și poate necesita măriri/micșorări în timpul lucrului
(acestea pot afecta aranjarea obiectelor pe pânză);
 Obiectele de pe pânză au o tendință implicită de a se lipi unele de altele (în special
liniile de imagini) în timpul operațiilor de poziționare sau dimensionare. Acest
neajuns se poate depăși dacă în timpul acestor operații se ține apăsată tasta Alt, ce
dezactivează tendința de lipire a obiectelor între ele;
 În formatul nou, DOCX, obiectele de pe pânză nu pot fi trase cu mouse-ul în afara
pânzei (de exemplu, de pe o pânză pe alta) și nu pot fi nici grupate cu obiecte din
afara pânzei (de exemplu, cu eticheta însoțitoare a desenului, pentru a avea garanția că
aceasta se mișcă odată cu desenul):
o În schimb, în Compatibility Mode (formatul vechi) tragerea obiectelor în afara
pânzei și gruparea lor cu unele din afara pânzei (eticheta Fig.) e posibilă.
Un aspect important în realizarea desenelor este adnotarea (scrierea în desene). Începătorii
abordează acest aspect intuitiv: scriu textul direct pe document, apoi încearcă să potrivească
elementele desenului peste textul scris. Soluția corectă, și mult mai eficientă, este folosirea
casetelor text – acestea sunt dreptunghiuri (dar pot să își și schimbe forma). În aceste casete
se poate tasta orice, după care pot fi poziționate liber, oriunde pe document sau pe pânza de
desenare, fără a afecta aranjarea conținutului existent.
Observație: După cum s-a amintit la început, gestiunea desenelor este afectată de opțiunea
de compatibilitate. Exercițiul următor a fost realizat pe un document de tip DOCX (deci cu
Compatibility Mode dezactivat), dar se vor da sugestii legate de diferențele care pot să apară
la formatul DOC.
Primul pas al exerciţiului propus este inserarea unei pânze de desenare: în fila Insert, se apasă
butonul Shapes şi se alege opţiunea New Drawing Canvas.
O zonă goală delimitată va apărea pe ecran, indicând marginile pânzei de desenare, după cum
se vede în Fig. 1. 127 (în Compatibility Mode, chenarul arată puțin diferit, cu marcaje negre
la colțuri).
Următorul pas ar fi inserarea celor trei imagini. Se va exemplifica inserarea şi manipularea
unei singure imagini, restul efectuându-se în aceeaşi manieră. Pentru a insera prima imagine,
se selectează întâi pânza de desenare dând un clic oriunde pe suprafaţa acesteia (altfel,
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 105
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
imaginea se va insera în afara pânzei). Cele trei imagini ce se vor utiliza în acest exerciţiu au
fost salvate în prealabil în Documents, cu numele Tata.jpeg, Mama.jpeg, Fiica.jpeg4.
Fig. 1. 126 – Inserarea unei pânze de desenare
4
Folosiți orice imagini aflate la îndemână pentru realizarea exemplului.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 106
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 127 – Indicarea pânzei de desen

Se inserează prima imagine apăsând pe butonul Picture din fila Insert, apoi, din fereastra de
navigare a memoriei externe, se va alege imaginea Tata din Documents şi se va apasa
butonul Insert.
Fig. 1. 128 – Inserarea unei imagini din memoria calculatorului

Se doreşte acum efectuarea unor modificări asupra imaginii introduse:
 decuparea marginilor, astfel încât să rămână doar faţa personajului din poză;
 mărirea imaginii, la dimensiunea aproximativă a unei poze tip buletin (3x4cm);
 mutarea ei în colţul din stânga-sus al pânzei.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 107
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 129 – Imagine inserată pe suprafaţa pânzei de desenare

Opțiunile de prelucrare a imaginii, inclusiv cele de decupare, dimensionare etc. se găsesc pe
fila Format, ce apare doar când e selectată o imagine. Avertizăm asupra faptului că butoanele
disponibile și aranjarea lor diferă dacă documentul e în Compatibility Mode (sau a fost deja
salvat în format DOC). În exemplul din Fig. 1. 130, documentul a fost salvat în format
DOCX, ceea ce face să apară unele instrumente suplimentare, majoritatea legate de aplicarea
unor efecte speciale imaginii (grupul Picture Styles din centru și butonul Artistic Effects din
stânga).
Fig. 1. 130 – Indicarea butoanelor şi a marcatorilor folosiţi pentru decuparea unei poze
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 108
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Pentru a decupa marginile pozei, se selectează întâi imaginea apoi, în fila Format, se apasă
butonul Crop. După apăsarea acestui buton, mijloacele marginilor şi colţurile imaginii vor fi
marcate cu linii şi colţuri negre, după cum se vede în Fig. 1. 130. Aceste marcaje se trag spre
interiorul imaginii până când încadrează exact suprafața cu care dorim să rămânem din
imagine, restul se va elimina.
Pentru a redimensiona imaginea, există două variante:
 micşorarea/mărirea la o dimensiune estimată de privirea utilizatorului;
 micşorarea/mărirea la dimensiuni fixe, cunoscute a priori.
Ambele metode presupun selectarea imaginii. Se observă că marginile şi colţurile acesteia
sunt marcate de data aceasta cu mici pătrate și cercuri, după cum se vede în Fig. 1. 131.
 Prima metodă presupune ca aceşti marcatori de pe margini/colţuri să fie trași cu
mouse-ul spre interior sau spre exterior. Folosind această variantă, trebuie avut grijă la
păstrarea proporţiilor imaginii. De aceea, se recomandă redimensionarea imaginii,
trăgând numai de colţurile acesteia (în general, cel din dreapta-jos), care nu permite
alungirea sau turtirea imaginii;
 A doua variantă de dimensionare a unei imagini, presupune tastarea înălțimii (4 cm, în
exemplul de faţă) în caseta Height din fila Format şi a lăţimii (3 cm) în caseta Width.
Această metodă nu permite deformarea imaginii, coordonatele ajustându-se automat
cu valori apropiate, pentru a păstra proporțiile.
Fig. 1. 131 – Indicarea butoanelor şi a marcatorilor de dimensionare a unei imagini
Observație: Se poate remarca în Fig. 1. 131 și cercul de deasupra imaginii, folosit pentru
rotire.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 109
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Ultima operaţie ce trebuie efectuată este mutarea imaginii în colţul din stânga-sus al pânzei.
Datorită faptului că imaginea se află în cadrul unei pânze de desen, aceasta poate fi trasă liber
cu mouse-ul pe suprafaţa pânzei (în Compatibility Mode se poate scoate și în afara pânzei).
Fig. 1. 132 – Rezultatul obţinut în urma operaţiilor propuse de manipulare a imaginii

Mutarea liberă a unei imagini pe pânză este mult mai facilă decât mutarea unei imagini
inserate direct în document. În absența pânzei, imaginea va fi tratată ca un caracter mai mare
ce face parte din text, altfel spus, nu va putea fi trasă liber pe ecran decât dacă e scoasă din
fluxul textului cu opțiunea Format-Wrap Text-In Front of Text.
În partea stângă a filei Format (accesibilă doar când imaginea e selectată) pot fi văzute și alte
opțiuni utile de manipulare a imaginilor, vezi Fig. 1. 133 (dacă documentul e în Compatibility
Mode, o parte din aceste opțiuni lipsesc):
 Remove Background, pentru eliminarea fundalului dintr-o imagine (dacă are contrast
suficient de puternic față de elementele din prim-planul imaginii);
 Corrections, pentru modificarea strălucirii, contrastului și a altor parametri grafici;
 Color, pentru modificarea saturației culorilor (de exemplu, pentru a converti o
imagine color într-una alb-negru);
 Artistic Effects, pentru efecte grafice speciale;
 Change Picture, pentru substituirea unei imaginii cu alta, păstrând poziția și alte
caracteristici;
 Reset Picture, pentru a readuce imaginea în starea sa originală, de la momentul
inserării;
 Compress Pictures, pentru comprimarea imaginilor cu sacrificarea calității. Aceasta e
una din cele mai importante opțiuni de prelucrare a imaginilor, deoarece Microsoft
Word 2010 nu își comprimă implicit imaginile, lăsând acest aspect la latitudinea
utilizatorului. Rezultatul este că fișierele cu imagini pot ajunge la dimensiuni foarte
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 110
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
mari. Utilizatorul poate realiza comprimarea pentru fiecare imagine în parte folosind
această opțiune (Fig. 1. 133) sau poate activa comprimarea implicită a tuturor
imaginilor, prin debifarea casetei File-Options-Advanced-Do not compress images in
file. Atâta timp cât opțiunea e inactivă, orice imagine va fi comprimată automat la
nivelul indicat prin caseta Set default target output to:
o 220 ppi (sau Print, în varianta din Fig. 1. 133) e varianta recomandată pentru
documente care urmează să fie tipărite și care trebuie să își păstreze cât mai
mult din calitatea imaginilor;
o 150 ppi (sau Screen) e varianta recomandată pentru documente ce vor fi citite
cel mai probabil de pe ecran (eventual ca pagini Web);
o 96 ppi (sau E-mail) e varianta recomandată pentru documente în care calitatea
imaginilor nu contează, esențială fiind dimensiunea cât mai mică a acestora,
pentru a putea fi ușor atașate e-mailurilor (avertizăm însă că în prezent e-
mailurile pot primi atașamente destul de mari, deci nu vă pripiți în a sacrifica
nivelul de calitate a imaginilor).
Un alt motiv pentru care documentele create cu Word 2010 cresc foarte mult în prezența
imaginilor este că, la decupare, Word păstrează și părțile tăiate din imagini (făcând posibilă
recuperarea părților decupate, dacă se trage de colțuri spre exterior). O comprimare
suplimentară se poate realiza prin renunțarea la acest comportament (operaţie ce presupune
pierderea definitivă a părților eliminate prin decupare). În Fig. 1. 133, caseta Delete cropped
areas for pictures asigură anularea comportamentului.
Fig. 1. 133 – Opțiunile de prelucrare a imaginilor
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 111
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 134 – Opțiunea de activare a comprimărilor implicite de imagini
Observaţie: Atunci când se doreşte inserarea în document a ceea ce se vede pe ecran (de
exemplu imaginile din acest material), se poate copia ecranul apăsând tasta Print Screen,
sau combinația Alt+Print Screen, dacă se doreşte doar copierea ferestrei active. Inserarea în
documentul Word a acestei copii ca imagine importată se realizează cu clic-dreapta-Paste.
Apoi, imaginea poate fi decupată şi redimensionată, după preferinţă, aşa cum s-a prezentat
mai sus.
Se inserează, în continuare, şi celelalte două imagini, poziţionând imaginea Mama.jpeg în
centrul pânzei, aliniată cu prima imagine, iar imaginea Fiica.jpeg, cu un nivel mai jos, între
celelalte două poze.
Şi pânza de desenare poate fi formatată; prin urmare, pentru simetrie, se va renunța la
porţiunea goală din dreapta, trăgând spre interior de marginea acesteia. De asemenea, se va
colora fundalul pânzei cu un portocaliu deschis, folosind opţiunea Shape Fill, din fila
Format.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 112
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 135 – Colorarea și micșorarea pânzei de desenare

În continuare, se vor insera săgeţi între imagini pentru a indica toate relaţiile familiale dintre
personajele prezentate. Prima săgeată inserată va fi poziţionată orizontal între poza cu
bărbatul şi cea cu femeia, vârful săgeţii fiind spre cea de-a doua poză.
Săgeţile sunt obiecte grafice şi pot fi inserate din fila Insert, apăsând butonul Shapes şi
alegând, din categoria Lines, tipul de săgeată dorit.
În acest exemplu, se alege săgeata simplă, numită Arrow. După selectarea acesteia, se apasă
un clic în locul de unde se doreşte să înceapă săgeata, respectiv în dreapta primei poze, şi,
ţinând butonul de la mouse apăsat, se trage în direcţia dorită. Dacă se observă tendința săgeții
de a se lipi de imaginile existente sau de alte obiecte grafice se ține apăsată tasta Alt. Această
tastă asigură un control mai fin în timpul creării și manipulării obiectelor grafice, dezactivând
comportamentul de lipire.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 113
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 136 – Inserarea unei săgeţi

E posibil să se observe și că obiectele grafice nu se deplasează cursiv pe ecran, ci în salturi de
câțiva milimetri (aproximativ 3 mm), în general nesesizabile, dar care produc dificultăți când
se dorește o poziționare exactă, la milimetru (de exemplu, pentru a face două linii să se
întâlnească în același punct). Și acest comportament se modifică ținând apăsată tasta Alt.
Practic, aceste comportamente de “lipire automată” sunt cauzate de un grilaj invizibil pe care
îl are orice pânză de desenare (și chiar documentul în ansamblul său, când nu se folosește
pânza). Grilajul poate fi făcut vizibil5 cu Page Layout-grupul Arrange-Align-View Gridlines.
Grilajul funcționează ca un magnet – orice obiect grafic va avea tendința de a se alinia la
liniile și intersecțiile grilajului. Prezența grilajului poate părea o complicație inutilă, dar
devine folositor atunci când se dorește trasarea de linii paralele, perpendiculare, perfect
orizontale sau perfect verticale (ele se vor alinia chiar dacă nu avem îndemânarea necesară să
le trasăm corect). Pe de altă parte, când se doresc poziționări precise, la milimetru, grilajul
devine un inconvenient, iar tasta Alt trebuie ținută apăsată tocmai pentru a elimina temporar
inconvenientul (tasta trebuie ținută tot timpul apăsată în timpul tragerii obiectelor).
În Fig. 1. 137, grilajul a fost făcut vizibil (și fundalul pânzei a fost decolorat). Datorită
“magnetismului”, nu se va putea trasa o linie între ultimele două săgeți, și nici nu se va putea
5
În cazul de față, deoarece pânza de desenare e colorată, grilajul va fi vizibil doar în afara ei.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 114
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
trasa o săgeată care să aibă capătul între capetele celor existente, decât dacă se ține apăsată
tasta Alt.
Observație: Efectul magnetic al grilajului poate fi controlat și prin Page Layout-grupul

Arrange-Align-Grid Settings. Recomandăm, însă, ca acesta să rămână activat, deoarece e
mai frecventă desenarea de scheme cu linii orizontale sau verticale, iar tasta Alt să fie
folosită doar atunci când se doreşte poziționarea precisă.
Fig. 1. 137 – Grilajul magnetic ce afectează poziționarea obiectelor grafice

În cazul de față trasarea perfect orizontală a săgeții și lipirea sa de imaginea din dreapta este
convenabilă.
Fig. 1. 138 – Indicarea marcatorilor de manipulare a unei săgeţi

Când săgeata este selectată, în extremităţile acesteia, apar cercuri mici, cu care se pot
poziționa extremitățile, prin mişcări similare cu cele de la inserarea obiectului. Din nou, tasta
Alt va face posibilă o poziționare mai precisă, fără salturi și fără tendința de lipire cu alte
obiecte.
Anterior s-au văzut opțiunile de formatare a imaginilor (contrast, recolorare, comprimare etc.)
Obiectele grafice au alte opțiuni de formatare, disponibile în aceeași filă Format, ce apare
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 115
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
doar la selectarea unui obiect. Pentru exemplificare se va formata săgeata cu linie punctată.
Pentru a efectua această operaţie se selectează săgeata, în fila Format se apasă butonul Shape
Outline şi din opţiunea Dashes se alege tipul de linie punctată dorit.
Fig. 1. 139 – Indicarea opţiunilor de formatarea a unei săgeţi cu linie punctată

În același meniu se observă și opțiunea Arrows, prin care se pot alege și alte tipuri de săgeți
(de exemplu, pentru a plasa vârfuri de săgeată la ambele capete ale liniei)
În mod similar se vor introduce şi formata celelalte săgeţi din desen, existând posibilitatea
multiplicării acestora prin copiere. Având în vedere că sunt necesare cinci săgeți identice
(diferă doar poziționarea) se poate clona prima în felul următor:
 Se selectează săgeata;
 Se ține apăsată tasta Ctrl;
 Se trage săgeata cu Ctrl apăsat; efectul va fi că, în loc să fie poziționată, săgeata va fi
multiplicată în clipa în care se eliberează mouse-ul. Deci trăgând de săgeată de 4 ori
cu Ctrl apăsat se vor produce 4 copii care apoi trebuie poziționate convenabil.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 116
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 140 – Pânza de desen conţinând imaginile şi săgeţile dintre ele

O altă cale de a realiza multiplicarea este următoarea:
 Se selectează prima săgeată, apoi se apasă Ctrl-C (echivalentul opțiunii Copy din
meniul ce apare la apăsarea unui clic dreapta);
 Se apasă de patru ori Ctrl-V (echivalentul opțiunii Paste).
Fig. 1. 141 – Memorarea formatului unei linii

O altă sugestie pentru a micșora efortul de desenare a unor obiecte care arată similar este să se
memoreze formatul săgeții. Un clic dreapta pe săgeată va oferi opțiunea Set as Default Line.
Prin selectarea sa, toate liniile ce urmează să fie desenate vor arăta la fel (cu linie punctată, cu
vârf de săgeată, cu grosimea/culoarea stabilte). O opțiune similară există și pentru celelalte
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 117
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
tipuri de obiecte (dreptunghiuri, cercuri etc.), dar se numește Set as Default Shape. Aceste
opțiuni ne scutesc, pe viitor, de a repeta operațiile de formatare a obiectelor grafice (dacă știm
de la bun început că ele vor trebui să arate la fel, aşa cum e cazul celor cinci săgeți din acest
exemplu).
Următorul pas este inserarea de casete-text pe fiecare din aceste săgeţi. Din nou,
exemplificarea se va face pe o singură casetă, celelalte fiind inserate şi formatate în aceeaşi
manieră (sau multiplicate prin metodele care tocmai s-au prezentat).
Caseta text, numită Text Box în Word este unul din cele mai importante obiecte grafice, prin
intermediul său realizându-se scrierea pe desene. Se creează tot în fila Insert, butonul Shapes,
fiind primul din categoria Basic Shapes.
Fig. 1. 142 – Inserarea unei casete text

Inserarea unei casete text are loc în mod similar cu inserarea săgeţilor, cu diferenţa că, de
această dată, primul clic va marca poziţia colţului din stânga-sus al casetei, iar eliberarea
butonului mouse-ului va marca poziţia colţului din dreapta-jos al casetei. După ce această
operaţie a fost efectuată, se dă un clic în interiorul casetei şi se introduce textul dorit. În cazul
de faţă, în casetă se va introduce denumirea relaţiei familiale corespunzătoare.
Observaţie: Este recomandat ca pentru textul din desene să se creeze un stil diferit faţă de
restul documentului (a se vedea secţiunea dedicată stilurilor), pentru că atunci când se
doreşte modificarea stilurilor folosite în document să nu fie afectat şi textul din
reprezentarile grafice (și invers, dacă se decide că textul din desene trebuie să arate altfel, să
nu fie afectat şi cel din afara lor).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 118
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 143 – Indicarea casetei text introduse

În exemplul de mai sus se observă, că textul nu încape în totalitate în casetă. Aceasta poate fi
dimensionată prin aceleași metode ca și în cazul imaginilor. Apoi se formatează caseta-text cu
un fundal gri deschis şi se îngroaşă chenarul la 1⅟2pt. Aceste formatări se aplică din fila
Format, apăsând butonul Shape Fill pentru colorarea fundalului. Pentru formatarea
chenarului, se apasă butonul Shape Outline şi se foloseşte opţiunea Weight.
Fig. 1. 144 – Indicarea opţiunile de formatare a unei casete text
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 119
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Două opțiuni importante legate de casetele-text, care nu vor fi reflectate în acest exemplu, dar
care trebuie reținute datorită utilizării lor frecvente, sunt:
 Posibilitatea de a converti casete-text în alte forme decât cea dreptunghiulară (fără a
rescrie textul și fără a repeta formatările). Butonul, însoțit de opțiunea Change Shape,
se află în fila Format, așa cum reiese din în Fig. 1. 145. E posibil ca, după conversie,
obiectul să trebuiască mărit (de exemplu, dacă e un romb, trebuie să fie ceva mai mare
pentru a cuprinde textul existent);
 Posibilitatea de a scrie text pe verticală, cu ajutorul opțiunii Format-Text Direction,
evidențiată în Fig. 1. 146.
Fig. 1. 145 – Conversia casetei-text în altă formă decât cea dreptunghiulară
Fig. 1. 146 – Scrierea pe verticală
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 120
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Observație: Opțiunile Change Shape și Text Direction sunt poziționate diferit (dar tot pe fila
Format) când documentul se află în Compatibility Mode.
Reluând exemplul, se formatează, în acelaşi mod, şi celelalte casete-text, pe fiecare săgeată,
pentru a desemna relaţia familială corespunzătoare şi pentru a se obţine desenul propus. Ca și
în cazul săgeților. Deoarece casetele de text arată la fel, cea mai rapidă metodă de creare a lor
e, să fie multiplicate cu succesiunea Ctrl-C, apoi Ctrl-V, pentru fiecare nou exemplar.
Fig. 1. 147 – Pânza de desen conţinând imaginile, săgeţile şi casetele-text

Atunci când se lucrează cu obiecte grafice şi imagini, acestea se pot suprapune, ca şi în
exemplul de faţă, acolo unde casetele text acoperă săgeţile. Dacă se doreşte o altă ordine de
suprapunere a acestor obiecte grafice, spre exemplu, săgeţile să fie deasupra casetelor-text, se
poate proceda în două moduri:
 se selectează caseta-text (obiectul de deasupra), apoi, în fila Format, se apasă butonul
Send Backward şi se alege opţiunea Send to Back pentru a trimite obiectul pe ultimul
nivel de suprapunere,
 se selectează săgeata (obiectul de dedesubt), apoi, în fila Format, se apasă butonul
Bring Forward şi se alege opţiunea Bring to Front pentru a aduce obiectul pe nivelul
cel mai din faţă.
Se efectuează această operaţie cu toate casetele text/săgeţile din desen, utilizând oricare din
cele două variante, ceea ce va duce la scoaterea săgeților în față.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 121
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 148 – Indicarea opţiunilor de suprapunere a obiectelor grafice şi a efectului utilizării acestora
Fig. 1. 149 – Efectul anulării fundalului şi a chenarelor casetelor-text

Adesea, e necesar ca textul să apară direct pe desen, fără fundal și fără chenare. Acestea pot fi
eliminate prin operațiile de formatare prezentate deja, da, în loc să se aleagă culori de fundal
și chenar, se selectează No Fill și No Outline, rezultatul fiind că rămâne doar textul din
casete.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 122
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Având desenul dorit în forma sa finala, se doreşte poziționarea acestuia în pagină, trăgând de
chenarul pânzei în direcţia dorită (dar fără a prinde colţurile sau punctele de pe margini ce
servesc la mărirea/micşorarea pânzei). Se observă că nu este posibilă mutarea liberă a pânzei
de desenare în pagină, deoarece Word o tratează ca făcând parte din text, considerând-o un
caracter mai mare. Pentru a demonstra acest lucru, s-a introdus în Fig. 1. 150 o porţiune de
text la stânga și la dreapta.
Fig. 1. 150 – Prezentarea pânzei de desenare ca şi element din text

Rămâne să se decidă, de la caz la caz, dacă acest lucru este convenabil. Două situații sunt
frecvent întâlnite (exemplificate cu un text generat aleatoriu):
1. Cel mai frecvent, desenul e lăsat să facă parte din text, dar e separat de acesta
printr-un Enter în față (la stânga) și unul după el. În acest fel se creează un paragraf ce
conține numai desenul și căruia i se vor putea aplica operații la nivel de paragraf
(aliniere/indentare pentru a-l poziționa convenabil) – vezi Fig. 1. 151;
2. Uneori desenul trebuie poziționat mai precis decât variantele oferite de aliniere
(limitate la centru, stânga, dreapta), în special atunci când pe o pagină există doar
imagini și desene, fără paragrafe de text care să le încadreze, iar poziționarea
desenelor trebuie să fie cât mai flexibilă. Pentru a face posibilă manevrarea liberă a
desenului, independent de text, se selectează imaginea, se apăsă butonul Wrap text din
fila Format şi se alege opţiunea In Front of Text – vezi Fig. 1. 152. Efectele vor fi:
a. pânza va acoperi textul, aşadar vor trebui apăsate câteva Enter-uri pentru a
aduce textul într-o zonă vizibilă;
b. formatările de paragrafe (aliniere, indentare) nu mai au efect asupra desenului,
deoarece acesta nu mai face parte din text; în schimb, acum, poate fi poziționat
oriunde pe ecran;
c. pentru a aduce desenul înapoi, la încadrarea inițială în text, din același meniu,
Wrap text, se va selecta In line with Text.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 123
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Observație: Există în meniul Wrap Text și alte opțiuni, respectiv posibilitatea de a face textul
să curgă pe lângă desen (Square,Tight) sau cea de a plasa desenul pe fundal, în spatele
scrisului (Behind text).
Fig. 1. 151 – Desen încadrat în text, dar separat ca paragraf independent
Fig. 1. 152 – Desen scos din fluxul textului, flotant
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 124
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Dintre cele două variante, prima e mai frecvent folosită, deoarece, adesea, figurile trebuie
însoțite de explicații. În plus are și avantajul că desenul se mută odată cu textul alăturat,
atunci când se șterge sau se adaugă conținut. Unicul ei dezavantaj constă în faptul că
elementele desenului nu se pot grupa decât dacă s-a folosit pânza de desenare.
În a doua variantă, modificările pe text afectează poziția desenului în funcție de ancora
vizibilă în stânga (încercuită) în Fig. 1. 152. Dacă se scrie ceva deasupra ancorei, desenul se
mută în jos (odată cu ancora); dacă se scrie ceva sub ancoră, desenul (și ancora) nu se mută.
Această variantă e preferabilă când pe o pagină există doar desene pe care trebuie să le putem
trage cu mouse-ul oriunde, fără să fim constrânși de textul înconjurător.
Observație: În formatul DOCX, a doua variantă are și avantajul că nu necesită pânză de

desenare. Dacă fiecare imagine inserată e făcută flotantă, acestea se pot lipi (grupa) cu
obiectele grafice și casetele-text (fără a necesita pânza de desenare), prin metoda prezentată
în continuare.
O altă problemă abordată în această secţiune este cea a copierii unei porţiuni din desenul
creat. Spre exemplu, partea de sus (primele două poze şi relaţiile dintre ele) se dorește a fi
copiată și reutilizată în alte locuri, chiar în alte documente. Dacă ar fi vorba de copierea
întregului desen, combinația Copy-Paste aplicată pe pânza de desenare ar fi suficientă, dar
aici e vorba de preluarea unei singure părți din desen.
Pentru a evita copierea separată a fiecărui element şi rearanjarea anevoioasă a acestora în alt
desen, există posibilitatea grupării (lipirii) elementelor. Toate obiectele grupate se vor
comporta ca un întreg și vor putea fi mutate, copiate, dimensionate, rotite ca atare.
Se selectează cele şase elemente ale porţiunii de sus:
 fie trăgând un dreptunghi peste zona din pânză (dreptunghiul trebuie să înceapă din
interiorul pânzei, nu de pe document);
 fie ținând apăsat Ctrl în timp ce sunt selectate una câte una; aici principala provocare
constă în faptul că nu sunt vizibile chenarele casetelor de text și din această cauză, e
posibil să se dea clic pe lângă ele (iar primul clic greșit anulează selecția, întreagă
procedura trebuie reluată);
Observație: Când nu ne aflăm în Compatibility Mode, avem și posibilitatea de a selecta toate

elementele dintr-un desen cu Ctrl-A.
Având obiectele selectate, se realizează gruparea printr-una din metodele:
 se apasă clic-dreapta pe unul din elemente şi se alege din categoria Group opţiunea de
grupare numită tot Group;
 dacă nu avem suficientă îndemânare (adică dacă există riscul de a nu nimeri niciun
obiect cu clic-dreapta), opțiunea e disponibilă și în Format-grupul Arrange-butonul
Group.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 125
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 153 – Gruparea de obiecte grafice într-o pânză de desen
Fig. 1. 154 – Separarea elementelor unui grup

După ce elementele au fost grupate, se copiază porţiunea care le conţine într-un alt document
(clic-dreapta-Copy pe desen, clic dreapta-Paste la destinație6). Dacă în noul document se
doreşte manevrarea celor şase obiecte individual, există şi posibilitatea degrupării. Separarea
elementelor dintr-un grup se realizează tot din meniul Group, selectând, de data aceasta,
opţiunea Ungroup.
6
Nu s-a mai realizat și la destinație (Fig. 1. 154) o pânză de desenare, dar, din motivele discutate deja, e
recomandată una și aici.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 126
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În ceea ce privește gruparea, reamintim că, în absența pânzei de desenare, imaginile pot fi
grupate doar dacă se îndeplinesc următoarele condiții:
 imaginile inserate sunt flotante (Format-Wrap Text-In Front of Text);
 lucrăm în formatul DOCX (Compatibility Mode nu o permite).
În sfârșit, un ultim aspect este etichetarea desenelor. Generarea de etichete se realizează cu
References-Insert Caption (în fereastra ce apare se apasă OK, apoi se tastează textul
explicativ lângă etichetă), dar poziționarea lor depinde de varianta aleasă pentru poziționarea
imaginii.
Pentru desenele încadrate în text, se apasă un Enter lângă desen (pentru a coborî cursorul
dedesubt), apoi se generează eticheta. Ea va apărea, ca și desenul, sub forma unui paragraf cu
o formatare specială (stilul predefinit Caption). Poziționarea sa se realizează ca și în cazul
imaginii, prin formatări la nivel de paragraf (aliniere, indentare). Pentru a menține mereu pe
aceeași pagină desenul și eticheta, pe paragraful desenului se definește comportamentul Keep
with next (ce face ca un paragraf să fie menținut mereu pe aceeași pagină cu cel de după el).
Eventual, acest comportament se poate defini într-un stil definit special pentru paragrafele ce
conțin numai desene. Mai multe detalii legate de comportamentele paragrafelor, și de felul în
care ele pot fi memorate într-un stil au fost prezentate în capitolul dedicat stilurilor.
Desenele flotante care au fost scoase din fluxul textului trebuie să fie selectate în momentul
generării etichetei. Aceasta va fi generată într-o casetă-text, sub imagine. Un dezavantaj al
pânzei de desenare este că nu poate fi grupată cu obiecte din afara sa sau cu alte pânze.
Aşadar, dacă desenul va fi mutat, eticheta nu se va deplasa odată cu el, ea trebuind schimbată
manual.
În Compatibility Mode această limitare poate fi depășită prin faptul că obiectele de pe pânză
pot fi grupate (lipite) cu obiecte din afara pânzei, deci inclusiv cu caseta ce conține eticheta.
Deocamdată, Word 2010, nu permite în formatul DOCX acest mecanism. În schimb, el nu
obligă la utilizarea pânzei de desenare, permiţând gruparea imaginilor cu alte obiecte
(inclusiv cu caseta ce conține eticheta), cu condiția ca imaginile să fie flotante.
Acest lucru se poate verifica refăcând desenul, fără ajutorul pânzei de desenare (direct pe
suprafața albă a paginii) într-un document nou, salvat în prealabil ca DOCX. Operația care va
trebui realizată în plus este ca fiecare din cele trei imagini, imediat după inserare, să
primească opțiunea Wrap Text-In Front of Text. În rest, procedeul este același cu cel parcurs
până aici dar, la final, se va putea observa:
 posibilitatea de a grupa componentele desenului în absența pânzei;
 posibilitatea de a genera o etichetă (având desenul selectat, cu toate componentele
grupate), care poate fi apoi grupată cu desenul.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 127
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 155 – Generarea de etichete pentru desene încadrate în text
Fig. 1. 156 – Generarea de etichete pentru desene flotante
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 128
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Toate problemele aici prezentate se simplifică atunci când nu avem de a face cu desene
complexe, ci cu simple imagini care trebuie inserate în document și etichetate. Adesea, în
documente trebuie doar să inserăm imagini simple (fără săgeți sau text pe ele, aflate deja pe
disc) și să le etichetăm. În astfel de situații pânza de desenare nu mai e necesară:
 Prin apăsarea unui Enter se creează un rând gol acolo unde trebuie să apară imaginea;
 Se inserează imaginea cu Insert-Picture;
 Se dimensionează și se aliniază imaginea convenabil;
 Se apasă un Enter după imagine și se generează eticheta dedesubtul ei (References-
Insert Caption), eticheta care poate fi şi ea aliniată convenabil.
Acesta e scenariul cel mai uzual în ceea ce privește lucrul cu imagini: imaginea e inserată ca
parte a textului (pe un rând gol), eticheta la fel (pe rândul următor imaginii) și cele două sunt
tratate ca paragrafe. Eventual, pentru imagine, se creează un stil care să conțină
comportamentul Keep with next, pentru a nu se separa etichetele la capăt de pagină. Apoi,
pentru a avea un comportament uniform și automatizat, stilul se aplică la fiecare inserare de
imagine.
Mai multe detalii legate de personalizarea etichetelor vor fi prezentate în capitolul dedicat
gestiunii referințelor în Word 2010.
1.3.2. Lucrul cu tabele

În cadrul acestei teme se va prezenta şi exemplifica modul în care se inserează şi se
formatează un tabel. Pornind de la tabelul final ce se doreşte a fi obţinut, se vor prezenta paşii
ce trebuie parcurşi în acest sens:
 Inserarea unui tabel;
 Unirea celulelor din tabel;
 Divizarea celulelor din tabel;
 Completarea informației în tabel;
 Inserarea de simboluri;
 Dimensionarea unui tabel;
 Formatarea fundalului și chenarului celulelor dintr-o porțiune a tabelului;
 Adăugarea/ștergerea de rânduri/coloane;
 Formatarea capului de tabel.
În plus, se vor prezenta,în secțiuni separate, încă două operații ce se pot efectua cu tabele:
 Convertirea textului în tabel și invers;
 Sortarea unui tabel.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 129
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Se propune crearea următorului tabel:
Adjective cu trei terminaţii exemple

singular M, N -Ø mic, lung, larg
F -ă mică, lungă, largă
plural M, F, N -i mici, lungi, largi
Fig. 1. 157 – Tabel propus pentru exercițiu
Se va introduce un tabel gol cu trei rânduri şi patru coloane. După poziţionarea cursorului în
locul din pagină unde se doreşte introdus tabelul, se apasă butonul Table din fila Insert. Apoi,
trecând cu mouse-ul peste numărul dorit de celule și dând un clic pentru a finaliza operaţia de
inserare, se selectează numărul de coloane şi de rânduri dorite (4x3),.
Fig. 1. 158 – Inserarea unui tabel cu 3 rânduri și 4 coloane

Se pot remarca în imagine și caracterele albe, ce indică fiecare celulă și rând (utile când se
lucrează cu tabele invizibile).
Înainte de a trece la completarea informaţiei în tabelul gol, mai trebuie realizate două
modificări în structura acestuia, conforme cu structura tabelului propus:
 unirea primelor 3 celule ale primului rând
 împărţirea celui de-al doilea rând în două, începând de la a doua celulă.
Unirea celor trei celule se face prin selectarea acestora şi apoi apăsarea butonul Merge Cells,
ce se găseşte în fila Layout de organizare a tabelelor.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 130
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 159 – Indicarea opțiunii de unire a unor celule din tabel

Cea de-a doua modificare se efectuează într-un mod similar: se selectează cel de-al doilea
rând de la a doua până la ultima coloană şi se apasă, de această dată, butonul Split Cells,
situat tot în fila Layout, imediat sub butonul Merge Cells. În fereastra nou deschisă, se
introduce numărul de coloane, respectiv de rânduri, ce se doreşte a fi obţinut în urma divizării
porţiunii selectate din tabel. În cazul de faţă, se doreşte menţinerea numărului de coloane la
trei şi creşterea numărului de rânduri la două.
Fig. 1. 160 – Alegerea opțiunilor de divizare a unor celule din tabel

Se apasă butonul OK, obţinându-se rezultatul dorit.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 131
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 161 – Efectele operațiilor de unire și divizare de celule

În continuare, se completează informaţia în tabel, folosind mouse-ul sau săgeţile de la
tastatură pentru a naviga prin celulele tabelului. Se observă că în celula a treia din rândul al
doilea trebuie introdus simbolul mulţimii vide. Word pune la dispoziţie o colecţie de
simboluri şi caractere speciale, ce se poate accesa apăsând butonul Symbol, situat în dreapta
filei Insert.
Fig. 1. 162 – Selectarea opțiunea de accesare a simbolurilor
Fig. 1. 163 – Alegerea simbolului dorit din fereastra Symbol

Se alege opţiunea More Symbols, apoi, fie folosind bara de derulare, fie selectând (în cazul în
care se cunoaşte) categoria din care face parte simbolul, se navighează prin lista de simboluri
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 132
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
pentru a găsi semnul dorit. În exemplul de faţă se selectează din Subset categoria Latin-1
Supplement, cea din care face parte mulţimea vidă.
După selectarea simbolului există două opţiuni:
 inserarea simbolului dorit, în locul unde este poziţionat cursorul pe pagină, prin
apăsarea butonului Insert,
 definirea unei combinaţii de taste, dacă se știe că pe viitor acest simbol va fi folosit în
mod repetat, apăsând butonul Shortcut Key.
Fig. 1. 164 – Definirea unei combinații de taste pentru simbolul dorit

Fereastra de definire a combinaţiilor de taste a mai fost folosită în acest material în două
situații:
 Personalizarea mediului de lucru (crearea de combinații de taste pentru opțiunile des
folosite);
 Crearea stilurilor (pentru aplicarea mai rapidă a lor, fără a trebui căutate în galerie).
În acestă secţiune va fi prezentă o a treia posibilitate de a automatiza lucrul în Word,
posibilitate ce constă în definirea de combinații de taste pentru inserare de simboluri care nu
se află pe tastatură. Unii utilizatori preferă această variantă pentru lucrul cu diacritice (în locul
instalării tastaturii românești, care, după cum s-a văzut deja, modifică efectul tastelor din
vecinătatea lui Enter).
În cazul de față se va introduce combinaţia dorită (Alt+O), verificând dacă aceasta nu este
deja definită pentru o altă opţiune sau dacă simbolului nu îi este asociată o combinaţie de
taste (mesajul Currently assigned to...).
După introducerea simbolului şi după completarea textului în formatul dorit, tabelul arată în
felul următor:
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 133
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 165 – Tabelul în lucru, după completarea informației

Pentru a ajunge la rezultatul dorit, mai trebuie efectuate două operaţii asupra tabelului:
 redimensionarea sa prin micşorarea/mărirea unor rânduri şi a unor coloane;
 formatarea ultimei coloane.
Toate tabele inserate în Word vor avea implicit aceeași dimensiune: toate coloanele vor avea
aceeaşi lăţime şi toate rândurile aceeaşi înălţime.
Plimbând cursorul peste tabel, se poate observa cum acesta îşi schimbă forma în anumite
zone, respectiv:
 poziţionat pe marginile rândurilor/coloanelor, pentru manipularea acestora
Fig. 1. 166 – Forma cursorului deasupra unei linii de chenar (dimensionare)

 poziţionat la stânga unui rând sau deasupra unei coloane, pentru selectarea acestora
Fig. 1. 167 – Forma cursorului la începutul unui rând sau coloane (selecție)
 poziţionat pe semnul din colţul din stânga-sus al tabelului, pentru selectarea tuturor
rândurilor şi coloanelor (acest semn se selectează și când dorim să ștergem integral un
tabel – cu clic dreapta pe semn, urmat de Delete Table; altfel, tasta Delete nu șterge
decât conținutul celulelor, nu și chenarele).
Fig. 1. 168 – Forma cursorului în colțul tabelului (pentru selectarea întregului tabel)
Aşadar, pentru a aduce tabelul din exemplu la dimensiunile celui propus, se poziţionează întâi
cursorul pe marginile rândurilor/coloanelor şi se trage mouse-ul în jos sau în sus, respectiv la
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 134
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
stânga sau la dreapta. În timpul efectuării acestor mişcări, Word va afişa o linie punctată ce va
indica poziţia la care se va muta noua margine, odată ce butonul de la mouse va fi eliberat.
Tabelul astfel obţinut va arăta ca în Fig. 1. 169.
Fig. 1. 169 – Tabelul în lucru, după redimensionarea manuală

În tabelul propus, primele trei coloane de sub primul rând par a fi de mărimi egale, dar prin
redimensionare manuală a tabelului este mai dificil de obţinut lucru. Cu ajutorul opţiunilor
Distribute Rows şi Distribute Columns este posibilă egalarea dimensiunilor rândurilor,
respectiv a coloanelor, în mod automat. În cazul de faţă, se selectează cele trei coloane şi se
apasă butonul Distribute Columns, situat în fila Layout de organizare a tabelelor.
Fig. 1. 170 – Distribuirea egală a dimensiunii coloanelor

Dimensionarea poate fi realizată și cu precizie, prin tastarea în centimetri a mărimilor dorite,
în casetele de la stânga butonului Distribute Columns. Tot acolo, butonul Autofit permite
micșorarea tabelului până când acesta își încadrează perfect conținuturile. De obicei acesta
este cea mai rapidă metodă de dimensionare, însă adesea se dorește o egalizare a celulelor și
coloanelor.
Pentru colorare se selectează întâi ultima coloană, poziţionând cursorul deasupra ei şi dând un
clic. Apoi, cu clic-dreapta pe coloană, se alege opţiunea Borders and Shading.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 135
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 171 – Selectarea opțiunii de formatare a marginilor și fundalului celulelor din tabel
În fereastra nou deschisă, în fila Borders, se vor aplica formatările dorite, pornind de la stânga
la dreapta și de sus în jos, acolo unde e cazul:
 se alege opţiunea All, pentru formatarea tuturor chenarelor din selecție;
 se alege culoarea roşie din lista Color;
 se alege grosimea dorită din lista Width.
Fig. 1. 172 – Formatarea chenarelor de celule

Apoi, din fila Shading, lista Fill se alege culoarea de umplere (galben). Trebuie avut grijă ca
în ambele file să fie selectată opţiunea Cell din lista Apply to, pentru a aplica formatările doar
celulei selectate, nu întregului tabel.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 136
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 173 – Formatarea fundalului celulelor

În final, după apăsarea butonul OK se observă că s-a obţinut tabelul propus iniţial:
Fig. 1. 174 – Tabelul propus în forma finală

Se doreşte modificarea acestui tabel prin inserarea deasupra a unui nou rând. Pentru inserarea
de rânduri/coloane într-un tabel, Word oferă patru posibilităţi:
 inserarea de rânduri deasupra zonei selectate, utilizând opţiunea Insert Above;
 inserarea de rânduri sub zona selectată, utilizând opţiunea Insert Below;
 inserarea de coloane la stânga selecţiei, utilizând opţiunea Insert Left;
 inserarea de coloane la dreapta selecţiei, utilizând opţiunea Insert Right.
În cazul de faţă, se selectează primul rând şi se foloseşte opţiunea Insert Above, situată în
meniul Layout de organizare a tabelelor.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 137
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 175 – Indicarea opțiunii de inserarea a unui rând deasupra,

Se observă că un rând gol, identic în ceea ce privește formatul cu cel selectat, a fost introdus
deasupra acestuia din urmă:
Fig. 1. 176 – Efectul inserării unui rând deasupra tabelului

Se unesc cele două celule ale rândului nou creat, se formatează (din nou clic dreapta-Borders
and Shadings) cu margine neagră de 3pt şi se completează cu textul Adjective, de mărime
14, îngroşat şi centrat.
Într-un mod similar se efectuează ştergerea de celule, rânduri, coloane şi ştergerea întregului
tabel, selectând întâi elementele ce doresc a fi şterse şi utilizând apoi opţiunile de ştergere,
situate în lista butonului Delete:
 Delete Cells pentru ştergerea de celule;
 Delete Columns pentru ştergerea de coloane;
 Delete Rows pentru ştergerea de rânduri;
 Delete Table pentru ştergerea întregului tabel.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 138
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 177 – Prezentarea opțiunilor de ștergere ce se pot efectua într-un tabel

Pentru finalizarea acestui exerciţiu, se va aplica fontul Arial asupra textului din tabel. Pentru
a efectua această operaţie, se selectează tot tabelul (folosind crucea din colțul stânga sus,
evidențiată în Fig. 1. 168) şi se aplică fontul dorit.
Fig. 1. 178 – Efectul formatării de font asupra tabelului

În continuare, se va exemplifica modul în care se poate converti automat un text într-un tabel,
felul în care poate fi salvată informaţia şi modul în care poate fi extrasă informaţia dintr-un
tabel în format text. Pentru acest exerciţiu, a fost ales un text ce conţine o înşiruire de titluri
de cărţi şi autorii acestora, înşiruire separată prin virgule.
Pentru a crea un tabel care să conţină numele cărţilor pe o coloană şi numele autorilor pe o
altă coloană, se va selecta întâi porţiunea de text ce conţine această informaţie, după cum se
vede în Fig. 1. 179.
Fig. 1. 179 – Selectarea zonei de text ce se dorește a fi convertită în tabel

Apoi se va apăsa Insert-Table-Convert Text to Table.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 139
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 180 – Indicarea opțiunii de convertire a textului în tabel

În fereastra nou deschisă se va introduce valoarea 2 în secţiunea Number of columns,
indicând astfel că se doreşte un tabel cu două coloane. Pe baza acestei informații, Word va ști
când să înceapă un rând nou. Mai rămâne de stabilit când să înceapă o celulă nouă.
În secţiunea Separate text at se alege care va fi caracterul la apariția căruia să se creeze o
celulă nouă. În cazul de faţă, se va introduce simbolul virgulei în căsuţa din dreptul lui Other.
Evident, se poate folosi orice caracter, inclusiv Enter (Paragraphs) sau Tab (Tabs). Dacă e
spațiu, acesta se tastează tot la Other.
Fig. 1. 181 – Opțiunile de convertire a textului în tabel

Apăsând butonul OK, se va obţine în locul textului selectat tabelul dorit.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 140
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 182 – Efectul convertirii unui text în tabel

În continuare, se va crea un cap de tabel, inserând un rând deasupra celor existente deja şi
completându-l cu textul Titlu, respectiv Autor. Se propune acum sortarea alfabetică a
autorilor din acest tabel, iar, în cazul aceluiaşi autor, se va folosi, drept al doilea criteriu,
sortarea alfabetică după titlu, în ordine descrescătoare.
Pentru realizarea sortării propuse, se selectează întregul tabel şi se apasă butonul Sort, din fila
Layout.
Fig. 1. 183 – Opțiunea de sortare a tabelelor

În fereastra nou deschisă, se alege din lista Sort by, primul criteriu de sortare şi anume după
Autor. Din lista Then by, se alege Titlu, drept al doilea criteriu de sortare, bifându-se
opţiunea Descending, pentru ordonarea descrescătoare a titlurilor.
În final, se selectează opţiunea Header row, pentru a indica faptul că există un cap de tabel,
ce nu trebuie inclus în acţiunea de sortare.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 141
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 184 – Alegerea criteriilor de sortare a tabelului

Apoi se apasă butonul OK şi se poate observa că tabelul a fost ordonat conform criteriilor
propuse.
Fig. 1. 185 – Tabelul obținut după sortare

Pentru a extrage informaţia din acest tabel în format text, se selectează întâi tot tabelul (colțul
stânga sus) şi se foloseşte opţiunea Convert to Text, situată în fila Layout.
Fig. 1. 186 – Indicarea opțiunii de convertire a unui tabel în text
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 142
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În fereastra nou deschisă se alege caracterul care să fie inserat între conținuturile celulelor, în
acest exemplu punct și virgulă, adică Semicolons. Fiecare rând din tabel va deveni un
paragraf.
Fig. 1. 187 – Alegerea separatorului de rânduri în fereastra de convertire a unui tabel în text
După apăsarea butonului OK, se poate observa rezultatul dorit.
Fig. 1. 188 – Efectul convertirii tabelului în text

În sfârșit, o altă operație frecvent folosită în tabele este alinierea la nivel de celulă. Aceasta
intervine atunci când celule sunt mai mari decât conținutul lor și diferă de alinierea
paragrafelor prin următoarele: paragrafele pot fi aliniate doar pe orizontală, față de marginile
din stânga și din dreapta. Conținutul unei celule poate fi aliniat pe orizontală, pe verticală și
în orice combinație dintre cele două, rezultând nouă variante de poziționare prin aliniere
(patru colțuri, patru margini și centru). Toate cele nouă variante se găsesc în fila Layout,
grupul Align. Alături de ele remarcați și butonul pentru schimbarea direcției textului (Text
direction). Pentru a face celulele mai mari, s-au introdus manual lățimea de 8 cm și înălțimea
de 2 cm.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 143
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 189 – Alinieri la nivel de celulă
Activitate on-line
1 . Fo lo sind tr ei imagini, r ealizați o schemă d e tip ul i magini ur măto are,
resp ectând în to cmai o r d inea d e sup rap unere a elementelo r ( curb a cel mai în
față, imaginea d in mij lo c cel mai în sp ate).
s op
Acesta este un grup de imagini
suprapuse
Sugestie: Cur b a se cr e ează cu Insert -Shap es-Curve, iar ap lica rea săgeți lo r la
cap ete se face cu Fo r mat -Shap e Outline -Arro ws. În timp ul o p eraţiei d e trasare
se d ă un clic la încep ut, câte unul la fiecare p unct d e curb ă (ad ică d o uă) şi un
d ub lu-clic la final p entr u o aj ustare fină. P unctele d e curb ură p o t fi ulterio r
mo d ificat e cu aj uto r ul unui clic -d reap ta (p e figură) - Ed it P o ints.
Curb ele mai p o t fi tr asate şi cu aj uto rul o b iectului Arc. Acesta e însă o figură
rigid ă ( ar c d e cer c sau d e o val) căreia nu i se p o t p une p unctele d e curb ură în
funcţ ie d e d o r inţele utilizato r ului. P e lângă cele d o uă m o d alităţi p rezentate mai
sus, fo r ma în cauză p o ate fi d esenată şi cu aj uto rul o b iectului Scrib b le, însă
acesta e fo lo sit p entr u d esenar e lib eră şi nu garantează p ro d ucerea unei curb e.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 144
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
2 . Mo d ificați schema a nter io ară, d ucând curb a p e fund al și ad ucând imaginea

d in mij lo c cel mai în față.
3 . Cr eați un d o cument cu 3 imagini etichetate una sub alta, încad rate în text,
cu etichetele imed iat d ed esub t. Imaginile să rep rezinte 3 ico nițe co p iate d e
p e d eskto p și co mp r imate la maximum. Creați și ap licați un stil p entru
imagini car e să asigur e:
a. Centr ar ea lo r ;
b . M enținer ea p e aceeași p agină cu eticheta lo r.
4 . Cr eați ur măto r ul tab el, r esp ectând înto cmai p o zițio narea co nținutului în
celule, fo r ma chenar elo r și fap tul că to ate rân d urile au înălțimea d e 1 cm:
B C
A
D
E
H
X
I
L
M
N O P
5 . La tab elul d e la exer cițiul p reced ent ad ăugați un rând şi o co lo ană no uă în

faţa ultimului r ând / ultimei co lo ane . Co mp letați no ile celule cu litere
gr ecești ( α, β etc.) .
6 . Co nver tiți ultimele d o uă r ând uri d in tab elul o b ținut la exercițiul p reced ent
în p ar agr afe d e fo r ma M/N/O/P (fo lo sit ca sep arato r între textele d in
celule) . P r in co nver sie inversă, creați un no u tab el cu d o uă co lo ane d in cele
d o uă p ar agr afe o b ținute.
Bibliografie
1 . Cur sur i Micr o so ft o n-line http ://o ffice.micro so ft.co m/ro -ro /wo rd -
help /tr ecer ea -la-wo r d -2 0 1 0 -RZ1 0 1 8 1 6 3 5 6 .asp x .
2 . Do cumentația Help inclusă în Micro so ft W o rd ( File - Help ) .
3 . Do cumentația o n -line: http ://o ffice.micro so ft.co m/ro -ro /wo rd -help / .
4 . Go o kin, D., Wo rd 2 0 1 0 fo r Du mmies , 2 0 1 0 .
1 . Co p iați d e p e I nter net mo d elul d e CV Euro p ass. Ob servați că acesta e
str uctur at ca un tab el invizib il și co nvertiți -l în unul vizib il. Fo rmatați
p rima co lo ană ( chenar , culo are d e fund al și aliniere) d iferit d e fo rmatul
imp licit. Re alizați p r o p r iul CV co nfo rm acestui d o cument.
2 . Realizați un tab el cu numele elevi lo r și no tele lo r (minim um 1 1 elevi).
Fo r matați cap ul d e tab el cu un chenar d iferit d e restul rând urilo r şi
co lo anelo r . So r tați tab elul d escrescăto r , d up ă no te, iar la no te ega le
o rd o nați alfab etic , d up ă numele elevului.
3 . Cr eați și gr up ați elementele schemei d in imagine astfel încât să o p uteți
manevr a ca p e un într eg. Demo nstrați acest lucru co p iind schema într -un alt
d o cument.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 145
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
neetichetate
Acesta este
un grup de
imagini
es op
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 146
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
T ema 1 .4 . Ge s tiunea referi nțelo r

 Să co nstr uiască hip er legături, semne d e carte, no te d e sub so l și d e final;
 Să id entifice și utilizeze co rect stilurile p red efinite necesare generării
cup r insur ilo r d e titlur i și d e etichete ;
 Să gener eze și să actualizeze cup rinsul d e titluri;
 Să gener eze și să actualizeze cup rinsul d e etichete;
 Să gener eze și să actualizeze etich ete;
 Să gener eze și să actualizeze referințe încrucișate;
 Să gener eze și să actualizeze ind ecși d e termeni și d e co ncep te;
 Să gestio neze o listă d e surse b ib lio grafice și să gene reze b ib lio grafia
unui d o cument;
 Să navigheze r ap id în d o cument fo lo sind refer ințele.
Termeni-cheie
Hip erlegătur ă, semn d e car te, no tă de sub so l, etichetă, cup rins, ind ex,
b ib lio gr afie
Descrierea temei
T ema este d ed icată eficientizării întreținerii, navigării și reutilizării
d o cumentelo r d e mar i d imensiuni cu aj uto rul instrumentelo r d e referire o ferite
d e W o r d . E vo r b a d e elemente p e care ad esea utilizato rii încep ăto ri aleg să le
realizeze manual, fie p entr u că nu stăp ânesc aceste instrumente, fie p entru că
au imp r esia că nu ad uc b eneficii semnificative co mp arativ cu tastarea manuală .
Într -ad evăr , b eneficiile d evin sesizab ile ab ia în lucrul cu d o cumente mari, und e
frecventele mo d ificăr i în d o cument p o t face fo arte anevo io asă actualizarea uno r
elemente p r ecum numer o tar ea figurilo r, cup rinsul, ind exul d e termeni,
b ib lio gr afia sau tr imit er ile la d iverse elemente cheie (titluri, etichete etc.). De
asemenea, maj o r itatea r efer ințelo r d in W o rd o feră și sup o rt p entru navigare, cu
Ctrl-clic p utând u -se r ealiza salturi d e la referință la elementul referit (d e
exemp lu, d e la o tr imiter e la o figur ă, d e la cup rins la un titlu anume etc.)
Noţiuni teoretice
Semnele d e car te sunt lo cații d in d o cument la care se știe că urmează să se
revină fo ar te d es și tr eb uie găsite cu un efo rt cât mai mic. P o t să fie create în
o rice p unct d in d o cument – unii o b ișnui esc să le creeze în d rep tul titlurilo r
p entru a r eveni cât mai ușo r la încep ut d e cap ito le, d ar p entru titluri există și
alte meto d e d e lo calizar e r ap id ă (p ano ul d e navigare).
Din mo mentul în car e există semne d e carte, acestea p o t fi fo lo site în sco p uri
p recum:
 navigar e;
 cr ear ea d e hip er legătur i care asigură salturi la semnul d e carte;
 cr ear ea d e tr imiter i la semne d e carte;
 ind exar ea semnelo r d e carte (cup rins d e co ncep te).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 147
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Hip erlegătur ile sunt sp ecifice p aginilo r W eb , d ar p o t fi create și în

d o cumente le W o r d , p entr u a p utea realiza salturi în / între acestea sau chiar p e
Internet. Dintr e var iante le p r ezentate mai sus , salturile în interio rul aceluiași
d o cument se b azează p e semne d e carte.
No tele d e sub so l și no tele d e final au ro l d e ad no tare, d e a scr ie o b servații

(no te) r efer ito r la un ter men sau la o id ee d in textul p rincip al. Diferența
esențială e că p r imele ap ar în sub so lul p aginii p e care s -au creat, ultimele ap ar
la finalul d o cumentului, d up ă ultimul p aragraf. De o b icei , se lucrează d o ar cu
unul d in aceste d o uă tip ur i d e no te, nu cu amb ele.
P entru cr ear ea cup r insului, W o rd p une la d isp o ziţie o meto d ă mai simp lă şi mai
avantaj o asă d ecât cea manuală. P rincip alele avantaj e sunt generarea auto mată a
cup rinsului, făr ă a mai fi nevo ie d e scrierea manua lă a acestuia şi actualizarea
sa, ulter io r uno r mo d ificăr i. La schimb area titlului unui cap ito l, ad ăugarea unui
sub cap ito l, d ecalar ea numer o tării p aginilo r d ato rată ad ăugării/ştergerii d e text,
fo lo sind meto d a o fer ită d e W o rd , există p o sib ilitatea actualiz ării auto mate a
cup rinsului , co nfo r m cu mo d ificările. P e lângă aceste avantaj e, care
minimizează timp ul şi efo r tul d ep us d e utilizato r în generarea cup rinsului, se
mai ad augă cel al eliminăr ii ap ariţiei uno r eventuale greşeli.
S-a amintit în tema 2 existe nța stilurilo r p red efinite, sp re exemp lu stilul
Head ing 1 p entr u titlur i, p r ecum și p o sib ilitatea d e a numero ta auto mat titlurile
d e acest tip . Acesta e și stilul p e care se b azează generato rul d e cup rinsuri:
W o rd va căuta to ate p ar agr afele p e care s -a ap licat Head ing 1 , le va co nsid era
titluri și va alcătui un cup r ins d in ele. Dacă se d o rește, se p o t includ e și
p aragr afele p e car e s -a ap licat Head ing 2 (sub titluri), Head ing 3 etc.
Gener ar ea cup r insului d e etichete (figuri) funcțio nează similar, d ar în lo c să se

caute p r in d o cument ap ar ițiile stilurilo r Head ing, s e caută cele ale stilului
Cap tio n. Acesta e un stil p r ed efinit care se ap lică auto mat la generarea
etichetelo r . Nu se fo lo sește d o ar la figuri, ci și la tab ele sau o rice alte elemente
ce se d o r esc etichetate. Gener area etichetelo r a fo st p rezentată sup erficial în
tema 3 . Aici se vo r o fer i d etalii sup limentare p rivind p erso nalizarea etichetelo r
și crear ea unui cup r ins d e etichete care să ind ice la ce p agină se află fiecare
imagine.
P entru gener ar ea ind exului există d o uă ab o rd ări: una simp lă, ce are ca sco p
ind exar ea tutur o r ap ar ițiilo r uno r cuvinte -cheie în text, și una co mp lexă , ce are
ca sco p ind exar ea co ncep telo r p rezentate într -un text.
P rima meto d ă este r ap id ă și facilă, b azând u -se p e o căutare p ur sintactică a
cuvintelo r , d ar a d o ua meto d ă e mai frecvent necesitată . În p ractică , un ind ex
nu treb uie să ind exe cuvinte, ci co ncep te. Cu alte cuvinte, să ind ice la ce
p agină se d iscută d esp r e un co ncep t anume, chiar d acă nu e p o menit exp licit
p rintr -un anume cuvânt ( d e exemp lu , d acă e p o menit p rintr -un sino nim sau alt
tip d e r efer ir e) . Mai mult, e p o sib il ca un cuvânt să ap ară p e o p agină fără a
avea legătur ă cu co ncep tul vizat , d eci fără să d o rim ind exarea acelei , ap ariții .
Co nstr uir ea unui ind ex d e c o ncep te este mult mai anevo io asă, p resup unând
ad esea ind exar ea manuală a fiecărui p aragraf d e text, d ar are to tuși avantaj e
față d e tastar ea manuală a ind exului în ceea ce p rivește ad ap tarea la mo d ificări
– d acă unele p ar agr afe sau co ncep te se mută p e alte p agini d in cauza ed itărilo r
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 148
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
ce ap ar mai târ ziu, ind exul p o ate fi actualizat și el auto mat, asemenea
cup rinsului.
Gener ar ea b ib lio gr afiei p r esup une d efinirea în p realab il a unei liste d e surse
b ib lio gr afice, ur mată d e inser area în text a referințelo r la r use, urmată d e
generar ea b ib lio gr afiei co nfo r m unui stil b ib lio grafic p red efinit. E p o sib ilă și
inserar ea uno r lo cțiito r i p entr u referințele b ib lio grafice, urmând ca ulterio r să
se intr o d ucă d etaliile sur selo r și sub stituirea lo cțiito rilo r. W o rd o feră o se rie
d e stilur i b ib lio gr afice p r ed efinite, d ar n o i stiluri b ib lio grafice p o t fi imp o rtate
d e p e I nter net. Acestea sunt d isp o nib ile ca fișiere d e tip XSLT ce treb uie
co p iate în fo ld er ul în car e e instalat Micro so ft Office (cel mai p ro b ab il
C:\P ro gr am Files \Office1 4 \B ib lio grap hy\Style). Un exemp lu d e site p e care
sunt d isp o nib ile stilur i b ib lio gr afice este http ://b ib wo rd .co d ep lex.co m.
Dacă se d o r ește ca lista d e sur se b ib lio grafice să fie co p iată p e alt calculato r,
aceasta se găsește în fișier ul
C:\User s\X\Ap p Data \Ro aming\Micro so ft \B ib lio grap hy\So urces.xml
(und e X tr eb uie înlo cuit cu numele calculato rului p e care lucrați) .
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 149
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Exerciții-suport și fișe de lucru
1.4.1. Semne de carte, hiperlegături, note de subsol, note de final

Semnele de carte sunt locații din document la care se știe că urmează să se revină foarte des
și trebuie găsite cu un efort cât mai mic. Pot să fie create în orice punct din document – unii
obișnuiesc să le creeze în dreptul titlurilor pentru a reveni cât mai ușor la început de capitole,
dar pentru titluri există și alte metode de localizare rapidă (panoul de navigare, ce urmează să
fie prezentat în subcapitolul dedicat cuprinsului).
În exemplul de față se tastează o propoziție pe prima pagină, se selectează textul și se creează
un semn de carte cu Insert-Bookmark. Fereastra ce apare solicită să se tasteze un nume unic,
cu care să fie recunoscut (după tastare, e memorat cu butonul Add).
Fig. 1. 190 – Inserarea unui semn de carte

Din momentul în care există semne de carte, acestea pot fi folosite în scopuri precum:
 navigare;
 crearea de hiperlegături, care asigură salturi la semnul de carte;
 realizarea de trimiteri la semne de carte;
 indexarea semnelor de carte (cuprins de concepte).
Navigarea la un semn de carte poate fi realizată cu Home-Find-Go To. Instrumentul asigură
salturi la diferite elemente din documente (o anumită pagină, un anumit rând, comentariu etc.)
iar prin aceste elemente se găsește și Bookmark, ce oferă în dreapta lista semnelor de carte
existente. Se alege semnul dorit și cu butonul Go To se realizează saltul.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 150
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 191 – Saltul la un semn de carte

Trimiterile (referințele încrucișate) și indexarea vor fi prezentate într-un subcapitol separat.
Fig. 1. 192 – Inserarea unei hiperlegături

Hiperlegăturile sunt specifice paginilor Web, dar pot fi create și în documente Word, pentru
a putea realiza salturi între documente sau chiar pe Internet. Dintre variantele prezentate mai
sus, salturile în interiorul aceluiași document se bazează pe semne de carte.
Pentru a realiza salturi pe Internet, se caută pagina dorită, de exemplu, pagina Wikipedia
dedicată lui Ion Creangă, și se preia cu Ctrl-C adresa acestuia din browser.
Apoi, în Word, se scrie textul din Fig. 1. 192 și se selectează porțiunea pe care se dorește să
se poată da clic (cuvântul Wikipedia). Cu cuvântul selectat, se apasă Insert-Hyperlink, apoi
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 151
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
se introduce adresa destinației în caseta Address (preferabil cu Ctrl-V, dacă a fost copiată din
browser cu Ctrl-C).
Spre deosebire de paginile Web, în Word trebuie să se apese Ctrl-clic pentru a face saltul pe
Internet. Nu e obligatoriu ca destinația la care se face saltul să fie de pe Internet. Poate fi și un
alt document existent pe calculator (caz în care va fi căutat cu ajutorul ferestrei din Fig. 1.
192) sau un semn de carte din același document (caz în care se folosește butonul Bookmark
din aceeași fereastră). Butonul Bookmark va afișa lista semnelor de carte existente, dintre
care se va alege cel la care se dorește să se asigure saltul prin Ctrl-clic. Se observă că această
fereastră oferă și rubrica Headings, în care se vor putea găsi toate titlurile din document (în
consecinţă, pentru titluri nu mai trebuie să se creeze semne de carte).
Fig. 1. 193 – Fereastra de selecție a semnelor de carte pentru salturi prin hiperlegături
Notele de subsol și notele de final au rol de adnotare, de a scrie observații (note) referitor la
un termen sau la o idee din textul principal. După ce s-a poziționat cursorul lângă cuvântul ce
trebuie exlpicat, se creează notele cu References-Insert Footnote, respectiv References-
Insert Endnote. Diferența esențială e că primele apar în subsolul paginii pe care s-au creat,
ultimele apar la finalul documentului, după ultimul paragraf. De obicei, se lucrează doar cu
unul din aceste două tipuri de note, nu cu ambele.
După ce au fost create, notele pot fi personalizare cu clic-dreapta-Note Options. Dacă
opțiunea a fost deschisă pentru o notă de subsol, se obține fereastra din Fig. 1. 195. Opțiunile
de personalizare sunt:
 Poziționarea (sub pagină sau sub paragraf în cazul notelor de subsol, la final de
document sau de secțiune, în cazul celor de final);
 Tipul de numere (Number format);
 Tipul de numerotare (Numbering) – pentru note de subsol, există opțiunea, de a le
renumerota de la 1 pe fiecare pagină sau pe fiecare secțiune;
 Posibilitatea de a aplica aceste opțiuni întregului document sau doar secțiunii curente
(Apply to).
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 152
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 194 – Exemple de notă de subsol și notă de final

Notele de final pot fi convertite în note de subsol, și invers, cu clic-dreapta-Convert to
Footnote/Endnote (pe notă).
Din momentul în care există, notele pot fi folosite ca destinație de navigare/salt sau pentru
trimiteri în text (ca și semnele de carte).
Fig. 1. 195 – Personalizarea numerotării notelor de subsol
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 153
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
1.4.2. Generatorul de cuprins

Cuprinsul este un instrument important şi necesar pentru utilizarea documentelor de
dimensiuni mari, structurate pe capitole şi, eventual, subcapitole. Începătorii au tendința să
creeze cuprinsul unui document într-un mod ineficient, deoarece:
 scrierea manuală a titlurilor capitolelor şi indicarea paginii la care se găsesc capitolele
în document este o operaţie anevoioasă;
 dacă documentul suferă modificări după scrierea cuprinsului, e posibil ca unele titluri
să treacă pe alte pagini şi cuprinsul să trebuiască rescris.
Word pune la dispoziţie o metodă simplă şi mai avantajoasă decât cea manuală. Principalele
avantaje sunt generarea automată a cuprinsului, fără a mai fi nevoie de scrierea manuală a
acestuia şi actualizarea sa, ulterior unor modificări. La schimbarea titlului unui capitol,
adăugarea unui subcapitol, decalarea numerotării paginilor datorată adăugării/ştergerii de text,
folosind metoda oferită de Word, există posibilitatea actualizării automate a cuprinsului,
conform cu modificările. Pe lângă aceste avantaje, care minimizează timpul şi efortul depus
de utilizator în generarea cuprinsului, se mai adaugă cel al eliminării apariţiei unor eventuale
greşeli.
Pentru a exemplifica modul în care se generează un cuprins, se va crea un document cu trei
titluri şi trei paragrafe:
Fig. 1. 196 – Text cu trei titluri şi trei paragrafe, folosit drept suport pentru exemplificare
Atunci când scriu un document, utilizatorii tind să evidenţieze titlurile prin aplicarea unor
formatări particulare:
 un font diferit;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 154
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 dimensiune mai mare;

 culoare aparte;
 aliniere, subliniere etc.
Aceste formatări se doresc a fi aplicate uniform tuturor titlurilor din document, fie din motive
estetice, fie deoarece sunt solicitate de către o autoritate. Există însă o serie de dezavantaje în
ceea ce privește aplicarea acestor formatări individual:
 posibilitatea ca utilizatorul să uite combinaţia de formatări după un timp, când
documentul este de dimensiuni mari;
 dificultăţi în modificarea uniformă, în cazul în care specificațiile de formatare se
schimbă la un moment dat.
Toate aceste inconveniente se pot soluţiona prin utilizarea stilurilor, ce memorează, după
cum s-a arătat deja, mai multe formatări și asigură aplicarea lor rapidă (eventual folosind o
combinație de taste). Stilurile sunt utile şi pentru că pot memora comportamente avansate ale
paragrafelor (Page break before, Keep with next etc.).
S-a amintit, într-un capitol anterior de, existența stilurilor predefinite, spre exemplu, Heading
1, folosit pentru titluri, și de posibilitatea de a numerota automat titlurile de acest tip. Acesta e
și stilul pe care se bazează generatorul de cuprinsuri: Word va căuta toate paragrafele pe care
s-a aplicat acest stil, le va considera titluri și va alcătui un cuprins din ele. Dacă se dorește, se
pot include și Heading 2 (subtitluri), Heading 3 etc.
Așadar, orice titlu dintr-un document trebuie să primească Heading 1 și niciun alt paragraf nu
trebuie să folosească acest stil în alte scopuri.
Fig. 1. 197 – Aplicarea stilului Heading 1

Unul dintre principalele avantaje ale folosirii stilurilor constă în reutilizarea unei combinaţii
de formatări cu minim de efort. În exemplul prezentat, stilul Heading 1 este definit prin
următoarele formatări: font Arial, de dimensiunea 14, culoarea Blue, Accent 1, îngroşat şi
aliniat la stânga. Toate aceste formatări au putut fi aplicate doar cu două clicuri (unul pentru
selectarea textului şi unul pentru selectarea stilului Heading 1). Aceasta este o abordare mult
mai rapidă decât aplicarea individuală al acestor formatări. În situaţia ipotetică a absenţei
stilurilor, aplicarea individuală a fiecărei formatări este un proces mult mai lent (ar presupune,
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 155
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
în exemplul de faţă, căutarea în lunga listă de fonturi pe cel dorit, apoi cu câte un clic
individual selectarea dimensiunii, a îngroşării, a culorii şi,în final, a alinierii textului).
Pentru a face aplicarea stilului mai facilă, se definește o combinație de taste:
1. Se deschide fereastra de modificare a stilului Heading 1, dând un clic dreapta pe
acesta şi selectând opţiunea Modify;
2. Se selectează Format-Shortcut Key;
3. Se introduce combinaţia de taste dorită (de exemplu, Alt+1).
4. Se apasă pe rând butoanele Assign şi OK pentru finalizare.
Fig. 1. 198 – Fereastra de definire a unei combinaţii de taste pentru aplicarea unui stil
Acum se va aplica stilul Heading 1 celor trei titluri din exemplul curent, selectându-le și
apăsând simultan tastele Alt+1.
Un al doilea avantaj important al utilizării stilurilor constă în faptul că modificarea adusă unui
stil se propagă în tot documentul.
Revenind la exemplul curent, presupunem că aspectul predefinit al stilului Heading 1 nu e
agreat şi se doreşte schimbarea fontului în Arial Black, centrarea şi sublinierea textului.
Pentru efectuarea acestor schimbări se deschide întâi fereastra de modificare a stilului
Heading 1, dând un clic dreapta pe acesta şi selectând opţiunea Modify, unde se aleg
opţiunile de culoare şi aliniere dorite. Se observă cum efectul schimbărilor este propagat
automat asupra celor trei titluri formatate cu Heading 1.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 156
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 199 – Efectul modificării caracteristicilor stilului Heading 1

De altfel, în acelaşi mod, se pot modifica după bunul plac al utilizatorului şi caracteristicile
stilului Normal, un alt stil predefinit, folosit pentru textul simplu, fără semnificații speciale.
De exemplu, se doreşte ca textul simplu (formatat cu stilul Normal) să aibă fontul Monotype
Corosiva, de mărime 10.
Fig. 1. 200 – Text cu stilul Normal modificat

Evident, această propagare a modificărilor aduse la stiluri prin tot documentul asigură o
puternică eficientizare a formatării în documente mari, precum și o flexibilitate superioară.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 157
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Dacă se decide ulterior că titlurile sau textul simplu trebuie să arate altfel, nici măcar nu
trebuie parcurs întreg documentul, se fac modificările la stiluri și, dacă acestea s-au aplicat de
la bun început pe paragrafele corecte, ele se vor transmite automat prin tot documentul, oricât
ar fi de mare. De aceea, repetăm recomandarea inițială ca, înainte de a începe lucrul la un
document, utilizatorul să își definească toate stilurile de care va avea nevoie și să nu lase
niciun paragraf fără a-i aplica un stil. Chiar dacă la început lucrul pare mai anevoios
(simplificat totuși cu câte o combinație de taste pentru fiecare stil), pe măsură ce documentul
crește în dimensiuni, beneficiile vor deveni evidente.
Revenind la obiectivul iniţial, generarea cuprinsului, acesta va detecta toate paragrafele ce
utilizează stiluri Heading, dar poate include și paragrafe cu alte stiluri dacă se dorește acest
lucru.
Pentru a genera un cuprins trebuie parcurşi următorii doi paşi:
1. Aplicarea stilurilor Heading pe toate titlurile, subtitlurile etc.
2. Generarea automată a cuprinsului.
Încercarea de a genera cuprinsul fără a avea stiluri Heading aplicate în document va produce
un mesaj de eroare.
Fig. 1. 201 – Alegerea opţiunilor de inserare a cuprinsului

În cazul exemplului de faţă, primul pas (formatarea titlului cu Heading 1) a fost deja efectuat.
Se poziţionează cursorul în locul unde dorim să apară cuprinsul (în general, la începutul sau
la sfârşitul documentului). Apoi, se apasă butonul Table of Contents din stânga filei
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 158
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
References şi, fie se selectează unul din cuprinsurile predefinite, fie se alege opţiunea Insert
Table of Contents.
Alegând ultima variantă, se deschide o fereastră în care este permisă modificarea formatărilor
implicite ale cuprinsului:
 În mod implicit, Word afişează trei nivele ale cuprinsului (titluri, subtitluri, sub-
subtitluri), corespunzătoare stilurilor Heading 1, Heading 2 şi respectiv Heading 3.
În caseta Show level se poate modifica numărul de niveluri de titlu, dar nu se
recomandă mai mult de trei, pentru a evita supraîncărcarea cuprinsului.
 Opţiunea Formats permite selectarea aspectului vizual al cuprinsului, iar folosind
butonul Modify, se pot alege formatări de font, mărime, culoare, subliniere etc., pentru
fiecare nivel al cuprinsului;
 Butonul Options permite selectarea altor stiluri decât Heading, pentru includerea în
cuprins. Este util atunci când creăm propriile stiluri de titluri, fără a le modifica pe
cele din familia Heading.
Fig. 1. 202 – Prezentarea opţiunilor din fereastra de formatare a cuprinsului

În exemplul de faţă a fost selectat cuprinsul cu format Formal. După apăsarea butonului OK,
s-a generat cuprinsul, la începutul documentului, unde era poziţionat cursorul. Cuprinsul este
alcătuit din hiperlegături, adică un Ctrl-clic pe un titlu realizează saltul până la titlul respectiv.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 159
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 203 – Prezentarea cuprinsului generat

Întrebarea care intervine acum este: ce se întâmplă la modificarea conţinutului? Pentru a
răspunde la această întrebare, în exemplul dat, se va modifica primul titlu, din Capra cu trei
iezi în Povestea Capra cu trei iezi, iar ultimul titlu va fi deplasat pe următoarea pagină.
Fig. 1. 204 – Prezentarea modificărilor aduse textului

Se observă în Fig. 1. 204 că modificările aduse textului nu sunt reflectate direct în cuprins.
Pentru actualizarea cuprinsului se foloseşte opţiunea Update Table, din secţiunea Table of
Contents a filei References.
Fig. 1. 205 – Indicarea opţiunii de actualizare a cuprinsului

Această opţiune oferă două posibilităţi, după cum se vede în Fig. 1. 206:
 Actualizarea numerelor de pagină – Update page numbers only;
 Actualizarea întregului cuprins – Update entire table.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 160
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În cazul de faţă se alege cea de-a doua variantă, întrucât modificările făcute nu au afectat doar
numerotarea paginilor.
Fig. 1. 206 – Opţiunile de actualizare a cuprinsului

După apăsarea butonului OK, se pot observa modificările aduse cuprinsului.
Fig. 1. 207 – Indicarea actualizării cuprinsului

În continuare, pentru a exemplifica actualizarea cuprinsului şi în cazul adăugării de
subcapitole, se va adăuga un subtitlu, numit Salvarea iedului cel mic. Se scrie textul şi i se
aplică stilul Heading 2. Apoi, folosind opţiunea Update table, se va reactualiza întregul
cuprins, incluzând şi subtitlul nou adăugat.
Fig. 1. 208 – Cuprinsul actualizat, după adăugarea unui subcapitol
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 161
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Ştergerea unui cuprins are loc când se selectează References-Table of Contents-Remove

Table of Contents.
Folosirea corectă a stilurilor pentru titluri mai are un beneficiu: navigarea facilă prin
documente mari. Atunci când se doresc salturi de la un capitol la altul, căutările sau derulările
de pagini pot deveni foarte obositoare. Dacă s-au aplicat, însă, stilurile Heading la toate
titlurile, acestea pot fi afișate într-un panou de navigare ce apare la selectarea opțiunii Home-
grupul Editing-Find. Prima filă a panoului afișează toate titlurile (și subtitlurile dacă e cazul)
și permite printr-un clic să se sară la oricare din capitolele documentului.
Fig. 1. 209 – Panoul de navigare a titlurilor
1.4.3. Etichete şi cuprinsul de figuri

În continuare, se va prezenta un instrument asemănător, generatorul cuprinsului de figuri.
Acesta funcționează similar, dar, în loc să caute prin document aparițiile stilurilor Heading, le
caută pe cele ale stilului Caption. Acesta e un stil predefinit care se aplică automat la
generarea etichetelor. Nu se folosește doar la figuri, ci și la tabele sau orice alte elemente ce
se doresc etichetate.
Generarea etichetelor a fost prezentată superficial în capitolul dedicat lucrului cu imagini.
Aici se vor oferi detalii suplimentare privind personalizarea etichetelor și crearea unui cuprins
de etichete care să indice la ce pagină se află fiecare imagine.
În prima fază se vor insera în document trei imagini aflate la îndemână, cu Insert-Picture. E
posibil ca imaginile să necesite micșorare, centrare și apăsarea unui Enter după fiecare dintre
ele, pentru a avea imaginile separate de rânduri goale.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 162
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 210 – Document cu trei imagini

Pentru fiecare imagine se doreşte aplicarea unei etichete numerotate ce va descrie conţinutul
acesteia. Deoarece un document poate conţine mai multe tipuri de obiecte ce pot fi etichetate
(figuri, ecuaţii, grafice, imagini, tabele), este de dorit ca eticheta să exprime şi tipul
obiectului, de exemplu: Tabel 3 – Notele elevilor, obţinute la teză. În exerciţiul de faţă,
etichetele vor fi de forma Imagine x.
Pentru a realiza aceste operaţii, Word pune la dispoziţie un stil predefinit pentru generarea de
etichete numerotate, numit Caption. Spre deosebire de stilurile Heading, Caption nu trebuie
aplicat manual, fiind alocat automat ori de câte ori se apasă butonul Insert Caption din fila
References.
În continuare, se poziționează cursorul acolo unde se dorește să apară eticheta și se selectează
References-Insert Caption.
Observaţie: Imaginea nu trebuie selectată înaintea selectării butonului Insert Caption, ci

cursorul trebuie poziţionat înaintea sau după imaginea ce urmează să fie etichetată.
Fig. 1. 211 – Indicarea butonului Insert Caption
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 163
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 212 – Definirea de etichete în fereastra Caption
Fig. 1. 213 – Indicarea etichetelor inserate

În fereastra din Fig. 1. 212, se defineşte o nouă etichetă numită Imagine, folosind butonul
New Label. Cu butonul Numbering se pot alege diferite tipuri de numerotări (cu litere
mari/mici, cifre romane, inclusiv posibilitatea de a atașa numărul capitolului la cel al figurii,
cu condiția să se fi aplicat asupra titlurilor numerotarea automată). Caseta Exclude label from
caption va permite să se afișeze doar numerotarea, fără etichetă. Opțiunea de poziționare,
Position, e relevantă doar la imaginile și desenele flotante, când eticheta e creată într-o
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 164
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
casetă- text, după cum s-a arătat deja în capitolul dedicat desenării. Pentru imagini ce nu au
fost scoase din fluxul textului, eticheta se inserează la poziția cursorului.
După crearea etichetei personalizate Imagine, se apasă butonul OK şi se observă că eticheta
Imagine 1 a apărut la poziția cursorului (deasupra primei figuri). Se completează eticheta cu
textul explicativ dorit (prin tastare directă în continuarea etichetei), procedând apoi la fel
pentru generarea etichetelor celorlalte imagini.
Se poate vedea că numerotarea figurilor s-a făcut în mod automat. Selectând oricare din
etichete, se observă în lista de stiluri că s-a aplicat automat stilul Caption.
Fig. 1. 214 – Indicarea stilului Caption ca fiind activ, în momentul selectării unei etichete
Stilul Caption se poate modifica la fel ca oricare altul, pentru a controla aspectul etichetelor.
Folosind procedeele descrise deja, modificați etichetele pentru a apărea centrate și subliniate.
Fig. 1. 215 – Fereastra de formatare a cuprinsului de figuri
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 165
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Mai departe, pentru a genera cuprinsul acestor imagini, din fila References, se alege opţiunea
Insert Table of Figures. Aici se găsesc opţiuni similare celor prezentate la cuprinsul de
capitole, cu precizarea că, prin Caption label, se poate indica eticheta care să fie luată în
considerare la formarea cuprinsului (aşadar se pot genera separat cuprinsuri de figuri, de
tabele etc.).
Se apasă butonul OK şi se obţine cuprinsul figurilor, la începutul documentului, unde a fost
poziţionat cursorul. Ca și în cazul cuprinsului de titluri, această operație va produce un mesaj
de eroare dacă nu se găsește nicio apariție a stilului Caption (se recomandă să nu se formeze
etichetele folosind alte stiluri, ci prin modificarea lui Caption).
Fig. 1. 216 – Prezentarea cuprinsului de figuri inserat
Observaţie:În general, este recomandat ca etichetele de figuri să apară centrate dedesubtul

imaginilor şi să folosească prefixul Fig. sau Figura, iar pentru tabele să apară deasupra. În
exemplul de faţă nu s-a respectat acest standard, pentru a demonstra posibilitatea
personalizării etichetelor.
Adesea, într-un document sunt necesare trimiteri (referințe încrucișate) la figuri, folosind
expresii de genul “după cum se vede în figura următoare”, ”după cum este prezentat în figura
de mai sus” sau făcând referire la numărul figurii: “după cum se vede în figura 2”. Tastarea
manuală a acestor trimiteri creează două riscuri:
 Prin modificarea aranjării în pagină, e posibil ca unele figuri să trebuiască mutate
înaintea textului care face trimiterea (deci nu vor mai fi “următoare”);
 Prin ștergere sau adăugare de figuri, e posibil ca numerotarea lor să se modifice și
trimiterea la un număr de figură să nu mai fie valabilă.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 166
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Pentru a avea mereu garanția că trimiterile sunt corect asociate cu numerele de figuri,
trimiterile nu se vor scrie manual decât parțial (partea ”după cum se vede în” se poate tasta),
urmând ca eticheta și numărul de figură să se insereze imediat în continuare cu References-
Cross Reference.
Fig. 1. 217 – Opțiunea de inserare a referințelor

Pentru a exemplifica această opțiune, în exercițiul curent, înainte de cea de-a doua imagine, se
va introduce un text la finalul căruia se va crea o referinţă la imaginea 2.
Fig. 1. 218 – Indicarea textului în care se dorește inserarea referinței la imagine
Având cursorul poziţionat în locul unde se doreşte inserarea referinţei (finalul frazei din Fig.
1. 218), se apasă butonul Cross-reference. În fereastra nou deschisă, se parcurg pașii:
 Se alege din lista Reference type tipul obiectului la care se va face referinţă, în cazul
de faţă Imagine. Se observă că lista permite crearea de referințe la orice etichetă
folosită în text, dar și la alte tipuri de obiecte precum titlurile (Heading), notele de
subsol/final (Footnote/Endnote) sau semnele de carte (Bookmark);
 Selectarea etichetei va duce la popularea părții de jos a ferestrei cu lista tuturor
etichetelor de acel tip (dacă se selectează Heading vor apărea toate titlurile, dacă se
selectează Footnote vor apărea toate notele de subsol, dacă se selectează Bookmark
apar toate semnele de carte etc.). Se alege eticheta la care dorim să facem trimiterea,
Imagine 2 – Pinguini;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 167
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 Din lista Insert reference to, se alege opţiunea Only label and number, pentru a
include în text doar eticheta și numărul, fără textul descriptiv. Se mai pot insera și
eticheta integrală (Entire caption) sau doar textul său explicativ (Only caption text),
numărul de pagină (Page number, pentru a obține trimiteri de tipul “după cum se
vede pe pagina X”) sau cuvintele ”dedesubt”/”deasupra” (Above/Below, pentru a
obține trimiteri de tipul “după cum se vede deasupra”);
 Opţiunea Insert as hyperlink, bifată implicit, va crea, în plus, şi o legătură între
referinţă şi imagine, legătură pe care se va putea apăsa Ctrl-clic pentru a sări direct la
imagine atunci când se vizualizează documentul în format electronic.
Fig. 1. 219 – Generarea referinței

În final, se apasă consecutiv butoanele Insert şi Close şi se observă obţinerea efectului dorit.
Fig. 1. 220 – Prezentarea referinței create
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 168
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Chiar dacă trimiterea Imagine 2 arată ca și cum ar fi tastată direct, generarea sa prin metoda
indicată are avantajul că e adaptabilă la modificările din document (de exemplu, la
renumerotarea figurilor), în timp ce la tastarea manuală gestiunea modificărilor poate fi
anevoioasă pe documente mari. Pentru demonstrație, se va şterge prima imagine şi eticheta
acesteia.
Fig. 1. 221 – Ștergerea unei imagini nu are efect imediat
Fig. 1. 222 – Indicarea opțiunii de actualizare a etichetelor
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 169
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Se observă că, după efectuarea acestei modificări, etichetele celorlalte două imagini, referinţa
la imagine şi cuprinsul au rămas neschimbate. Actualizările se pot aplica fie individual, pe
fiecare etichetă/referință/cuprins, fie deodată, pe tot documentul.
Pentru a realiza renumerotarea, se poate aplica o actualizare individuală pe fiecare etichetă cu
un clic dreapta pe număr, apoi Update Field. Această operaţie realizează actualizarea
numărului din prima etichetă, dar referinţa la aceasta, cealaltă etichetă şi cuprinsul rămân
neactualizate.
Fig. 1. 223 – Indicarea actualizării etichetei, dar nu și a referinței, a numerotării sau a cuprinsului
Fig. 1. 224 – Actualizarea câmpurilor generate din document

În documentele mari, actualizarea individuală a fiecărei etichete poate deveni anevoioasă. În
acest scop, procedeul mai rapid, care asigură aducerea la zi a întregului document, este
următorul:
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 170
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 Se selectează conținutul integral al documentului (Ctrl-A);

 Se apasă F9, ceea ce are ca efect actualizarea tuturor elementelor generate automat.
Se poate observa cum are loc nu doar renumerotarea, ci și actualizarea cuprinsului de figuri și
corectarea trimiterii la imagine
1.4.4. Generarea indexului

Pentru a exemplifica modul de creare a indexului, se va utiliza drept suport pentru exerciţiu
un document de patru pagini ce conţine un fragment din povestea Capra cu trei iezi, de Ion
Creangă.
Fig. 1. 225 – Document cu patru pagini de text folosit drept suport pentru exemplificare
În acest exerciţiu se propune crearea unui index al cuvintelor iedul şi uşa, ce apar în mod
frecvent în acest fragment de text.
Primul pas constă în selectarea primului cuvânt ce prezintă interes, anume iedul. Apoi se
apasă butonul Mark Entry, situat în grupul Index, al filei References, pentru a-l adăuga în
index.
În fereastra nou deschisă se apasă butonul Mark All, pentru a marca toate apariţiile cuvântului
iedul. Activând opțiunea de afișare a caracterelor albe se observă marcajele ce apar lângă
fiecare termen găsit.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 171
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 226 – Indicarea opțiunii de adăugare a unui cuvânt la index
Fig. 1. 227 – Indexarea tuturor aparițiilor unui cuvânt
Fig. 1. 228 – Indicarea marcajelor primului cuvânt indexat din text
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 172
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Pentru a adăuga cel de-al doilea cuvânt, uşa, în index şi pentru a-i marca toate apariţiile se
procedează în acelaşi mod.
Fig. 1. 229 – Indicarea marcajelor celui de-al doilea cuvânt indexat din text
Având cele două cuvinte indexate şi cu toate apariţiile marcate se poate trece la generarea
indexului. Se poziţionează cursorul în locul din pagină unde se doreşte introdus indexul, în
exemplul de faţă, la sfârşitul documentului. Apoi se apasă butonul Insert Index, din grupul
Index al filei References. După apăsarea butonului OK, din fereastra nou deschisă, se obţine
indexul dorit (cuvintele cheie și paginile la care apar acestea).
Fig. 1. 230 – Indexul de termeni

Spre deosebire de cuprins, care poate fi adaptat la modificările ce apar în titluri, aici
modificarea cuvintelor indexate nu poate fi sesizată de index. Modificările trebuie să fie
trecute și în marcajele (tratate ca și caractere albe) de tip {XE...} din dreptul fiecărui cuvânt
înainte de a aplica o actualizare (clic dreapta-Update Field) asupra indexului.
Metoda aici prezentată este rapidă și facilă, deoarece indexează toate aparițiile unor cuvinte
cheie. În practică, un index nu trebuie să conţină cuvinte, ci concepte, Ei trebuie, să indice la
ce pagină se discută despre un concept anume, chiar dacă acesta nu e pomenit explicit,
printr-un anume cuvânt (de exemplu, dacă e pomenit printr-un sinonim sau alt tip de referire).
Mai mult, e posibil ca un cuvânt să apară pe o pagină fără a avea legătură prea mare cu
conceptul, deci fără să dorim indexarea sa.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 173
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În concluzie, indexarea de concepte nu poate să se bazeze pe ideea că toate aparițiile unui

cuvânt sunt relevante pentru conceptul pe care-l reprezintă. De aceea, în practică, rareori se
folosește căutarea tuturor aparițiilor unui cuvânt cu butonul Mark All, așa cum a fost folosit
aici în Fig. 1. 227.
Spre exemplu, pornim de la un documentul din Fig. 1. 231, alcătuit din trei pagini, fiecare
conținând paragrafele vizibile în figură. Pentru a nu crea secțiuni și a nu folosi Enter-uri
repetate, realizați salturile la pagina următoare cu Insert-Page Break. Presupunând că dorim
să indicăm paginile la care se vorbește despre I.L. Caragiale, dacă ne bazăm pe căutarea
cuvântului Caragiale, vom avea cel puțin două probleme:
 Se vor indexa și paragrafele în care cuvântul se referă la Mateiu Caragiale (aşadar,
dorim să diferențiem cele două utilizări ale cuvântului);
 Nu se va indexa paragraful în care se face referire la scriitor fără să i se pomenească
explicit numele (primul de pe a treia pagină).
Presupunem că ultimul paragraf, cel despre Eminescu, se întinde pe mai multe pagini, pentru
a vedea cum indicăm un interval de pagini în locul unui număr de pagină. De asemenea dorim
să întâmpinăm și situația în care cineva îl caută în index pe Eminovici, nume care nu apare în
text, dar dorim să fie indexat ca ”sinonim” al lui Eminescu (să conțină o trimitere spre
acesta).
Evident, în astfel de cazuri, căutarea brută a unui cuvânt nu ajută prea mult, deoarece trebuie
selectate manual toate elementele ce prezintă relevanță.
Prima pagină:
A doua pagină:
A treia pagină:
Fig. 1. 231 – Exemplu de document de indexat
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 174
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Se selectează pe prima pagină cuvântul Caragiale și se apasă References-Mark Entry. Nu se

mai apasă Mark All, în schimb, se detaliază despre ce e vorba în caseta Subentry (e vorba
despre Ioan Luca). Această detaliere mai poartă numele de ”dezambiguizare”. În final se
apasă butonul Mark și se poate observa apariția marcajului în dreptul numelui.
Fig. 1. 232 – Indexarea individuală a unui concept, cu dezambiguizare

Se procedează identic cu Mateiu Caragiale, trecând în caseta Subentry cuvântul Mateiu.
Pe a treia pagină numele lui Caragiale nu mai apare, dar, în paragraf, tot despre el este vorba,
aşadar dorim să-l indexăm ca și cum ar apărea, deoarece conține informații importante despre
scriitor.
În acest caz se va selecta din text o construcție care se referă cât mai direct la entitatea pe care
dorim să o indexăm și se procedează la fel ca mai sus, cu diferența că se înlocuiește textul din
caseta Main Entry (care va conține chiar textul selectat) cu cuvântul care dorim să apară în
index (Caragiale, cu detaliul Ioan Luca, la fel ca pe prima pagină).
Pentru textul despre Eminescu, dacă se dorește indicarea faptului că acesta se prelungește pe
mai multe pagini, marcarea trebuie precedată de crearea unui semn de carte:
 Se selectează toate paginile ce acoperă acest subiect (semnele de carte nu se pun doar
în anumite locații, ci și pe porțiuni mai mari de document);
 Se creează semnul de carte și i se dă un nume prin metoda prezentată deja (Insert-
Bookmark). Presupunem că s-a dat numele (fără spațiu) DespreEminescu;
 Se selectează din text cuvântul Eminescu și se marchează (References-Mark Entry).
De data aceasta, însă, în loc de Current Page (care memorează numărul paginii pe
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 175
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
care s-a pus marcajul) se alege Page range, precum și semnul de carte ce acoperă
intervalul de pagini ce trebuie memorat.
Fig. 1. 233 – Indexarea unui concept care nu e explicitat printr-un cuvânt din text
Fig. 1. 234 – Marcarea unui termen discutat pe un interval de pagini
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 176
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În sfârșit, e posibilă și ”sinonimizarea”, adică trecerea în index a unor termeni cu sens similar
care pot sau nu să apară în text, dar e posibil ca unii cititori să îi caute în index. Spre exemplu,
cineva care va căuta cuvântul Eminovici ar trebui să ajungă tot la paginile în care se discută
despre Eminescu.
Pentru a realiza această asociere se reselectează cuvântul Eminescu, se remarchează
(References-Mark Entry), dar, de data aceasta, în Main Entry se trece ”sinonimul”
(Eminovici), iar în loc de Current page se alege Cross-reference, ceea ce înseamnă că în loc
de număr de pagină, cuvântul Eminovici va avea în dreptul său o trimitere. Trimiterea se
tastează în caseta alăturată, în forma Vezi Eminescu.
Fig. 1. 235 – Exemplu de sinonimizare a termenilor din index

După marcare se va putea observa că Eminescu are două marcaje aplicate, câte unul pentru
fiecare sinonim. La generarea indexului se vor putea observa:
 dezambiguizarea (separarea cuvântului Caragiale în două concepte/entități diferite –
Ioan Luca și Mateiu);
 indexarea apariției de pe pagina 3 a lui Caragiale, deși numele său nu apare explicit;
 sinonimizarea (trimiterea de la Eminovici la Eminescu);
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 177
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 indexarea unui interval de pagini pentru Eminescu.
Fig. 1. 236 – Exemplu de index de concepte/entități

Evident, construirea indexului în această manieră e mult mai lentă (practic se marchează
fiecare concept individual), dar permite indicarea tuturor detaliilor necesare unui index
profesionist.
1.4.5. Gestiunea bibliografiei

În continuare, pentru a prezenta modul de gestionare a bibliografiei şi a citatelor/referinţelor
la aceasta, se porneşte de la următoarea listă de cărţi şi de autori și de la un text în care au fost
introduse citate din fiecare dintre acestea:
 Al cincilea munte, de Paulo Coelho;
 Veronika se hotărăște să moară, de Paulo Coelho;
 Cenușăreasa, de Fraţii Grimm.
Fig. 1. 237 – Document ce conține trei citate
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 178
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Primul pas constă în introducerea celor trei cărţi în lista de gestiune a resurselor bibliografice,
prin apăsarea butonului Manage Sources, situat în grupul Citations &Bibliography, din fila
References.
Fig. 1. 238 – Indicarea opțiunii de gestionare a resurselor bibliografice

În fereastra nou deschisă există două liste:
 Master List este o listă de titluri bibliografice ce se construieşte de utilizator în timp,
prin adăugarea de titluri noi, această listă putând fi folosită în toate documentele, din
ea selectându-se titlurile relevante pentru fiecare document;
 Current List reprezintă o lista de titluri bibliografice specifică documentului curent,
selectată din Master List.
Fig. 1. 239 – Prezentarea elementelor din fereastra de gestionare a resurselor bibliografice

Pentru a adăuga cele trei titluri bibliografice la Master List, se apasă butonul New. În
fereastra nou deschisă, se completează câmpurile cu informațiile corespunzătoare:
 din lista Type of Source se alege opțiunea Book Section, ce indică faptul că resursa
bibliografică reprezintă secțiunea unei cărți;
 la Book Author, se adaugă autorul cărții;
 la Book Title, se adaugă titlul cărții;
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 179
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
 la Year se completează anul publicării, iar la Publisher se introduce numele editurii.
Fig. 1. 240 – Completarea informațiilor în fereastra de gestionare a resurselor bibliografice

Informațiile sursei pot fi detaliate și mai mult. Dacă se bifează opțiunea Show All
Bibliography Fields, fereastra va conţine o serie de câmpuri suplimentare, ce pot fi
completate cu informaţi corespunzătoare, după cum se vede în Fig. 1. 241.
Fig. 1. 241 – Afișarea tuturor câmpurilor din fereastra de gestionare a resurselor bibliografice
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 180
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
După completarea tuturor informațiilor disponibile, se apasă butonul OK. Se procedează în

mod similar și cu celelalte două titluri din listă.
În cazul ultimei surse bibliografice, informația este adăugată ușor diferit, deoarece
Cenușăreasa nu este o carte, ci o parte (capitol, secțiune) dintr-o carte. Tipul sursei va fi,
deci, Book Section, caz în care se indică numărul paginilor și, opțional, alte informații:
cartea din care face parte este o culegere de povești, numită Cenușăreasa și alte povești,
tradusă în română, de Eugen Hadai, în anul 1999, publicată la editura Coresi din București,
iar povestea citată se găsește la paginile 108-126. Se vor completa aceste informații, după
cum se vede în Fig. 1. 242.
În final, se obține lista cu trei elemente, listă ce se transferă cu butonul Copy din Master List
în Current List.
Fig. 1. 242 – Adăugarea informațiilor despre cea de-a treia sursă bibliografică
În continuare, se vor insera referințe la bibliografie în text, poziționând cursorul după citate și
folosind opțiunea Insert Citation, situată în grupul Citations & Bibliography, din fila
References.
Din lista desfășurată, se alege referința corespunzătoare primului citat, apoi se procedează în
mod similar pentru inserarea de referințe către celelalte două resurse. Uneori nu deținem
informațiile bibliografice la scrierea textului și dorim marcarea unui loc în care mai târziu să
revenim cu inserarea referinței bibliografice corecte. În acest caz, din meniul Insert Citation,
se alege Add New Placeholder.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 181
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Fig. 1. 243 – Indicarea opțiunii de inserare a referințelor la bibliografie
Fig. 1. 244 – Locțiitor pentru referință bibliografică

Ulterior, se poate reveni cu Manage Sources pentru a completa informațiile absente legate de
locțiitor.
Fig. 1. 245 – Editarea informațiilor absente legate de o sursă-locțiitor
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 182
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
În final, se inserează în mod automat bibliografia, poziționând cursorul la sfârșitul

documentului și apăsând butonul Bibliography. Se alege formatul dorit de bibliografie din
lista Built-in și se observă obținerea rezultatului dorit. Din lista Style se poate opta pentru una
din multiplele stiluri bibliografice oferite de Word. În Fig. 1. 246 s-a optat pentru standardul
bibliografic IEEE, care afectează inclusiv referințele din document, substituindu-le cu cifre.
Noi stiluri bibliografice pot fi importate de pe Internet. Acestea sunt disponibile ca fișiere de
tip XSLT ce trebuie copiate în folderul în care e instalat Microsoft Office (cel mai probabil
C:\Program Files\Office14\Bibliography\Style). Un exemplu de site pe care sunt disponibile
stiluri bibliografice este http://bibword.codeplex.com.
La selectarea bibliografiei se poate observa și un buton de actualizare, util după ce au loc
modificări pe document.
Dacă se dorește ca bibliografia mare (Master List) să fie copiată pe alt calculator, aceasta se
găsește în fișierul C:\Users\X\AppData\Roaming\Microsoft\Bibliography\Sources.xml (unde
X trebuie înlocuit cu numele calculatorului pe care lucrați). E posibil ca folderul AppData să
fie invizibil. În acest caz, pentru a ajunge la fișier, trebuie să dezactivați opțiunile de
ascundere a fișierelor în Windows cu Tools-Folder Options-View-Show hidden files and
folders.
Fig. 1. 246 – Exemplu de bibliografie generată automat
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 183
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
Activitate on-line
1 . Cr eați un d o cument d e p atr u p agini c are să co nțină:
a. d o uă titlur i și d o uă sub titluri;
b. tr ei no te d e sub so l;
c. tr ei no te d e final;
d. tr ei semne d e car te;
e. tr ei hip er legătur i: una la o p agină W eb , una la un d o cument lo cal,
una la un semn d e carte;
f. tr ei tr imiter i ( r efer ințe încrucișate), câte una la u n titlu, la o no tă d e
sub so l și la un semn d e carte;
g. cup r insul titlur ilo r .
2 . În d o cumentul r ezultat d in p ro b lema p reced entă, mo d ificați titlul sp re care
s-a făcut tr imiter ea. Actualizați d o cumentul astfel încât să fie d in no u
co r ect cup r insul și tr imiter ea l a acel titlu.
3 . Cr eați un d o cument cu cinci imagini etichetate și p o zițio nate ca în schema
ur măto ar e ( imaginile p o t fi și altele , d ar să aib ă d imensiunea 3 x4 cm și să
fie p o zițio nate ca în exemp lu ) . Imaginile să p o ată fi p o zițio nate lib er
o riund e p e p agină , și să fie înto td eauna înso țite d e etichete le lo r . Generați
co r ect etichetele ( o b ser vați că d o ar numero tarea și textul d escrip tiv sunt
vizib ile) , ap o i un cup r ins al etichetelo r.
Sugestie: So luția cea mai r ap id ă este să lucrați într -un d o cument DOCX fără
p ânză d e d esenar e, ceea ce p ermite grup area imaginilo r flo tante cu
etichetele lo r ( gener ate cu imaginea selectată și clic -d reap ta -Insert
Cap tio n) . Dacă lucr ați într -un d o cument salvat d ej a în fo rmat DOC, în
Co mp a tib ility Mo d e sau într -o versiune d e W o rd mai veche d e 2 0 1 0 , e
o b ligato r iu să lucr ați p e o p ânză d e d esenare și să creați manual casete text
în car e să inser ați etichete le.
a.Mașini b.Gunoi c.Fum
Acesta este un grup de

imagini etichetate
es op
d.Poluare e.Pești
4 . Cr eați un d o cument car e să co nțină un fragment d e p atru p agini d intr -o
o p er ă liter ar ă în p r o ză. Alegeți d o uă cuvinte sau exp resii care se rep etă în
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 184
PROTECŢIEI SOCIALE
AMPOSDRU
text ( p r efer ab il numele a d o uă p erso naj e) și generați ind exul cu to ate

ap ar ițiile lo r .
5 . Cr eați un d o cument car e să co nțină un fragment critic d e p atru p agini.
Ind exați câte un co ncep t d in fiecare p aragraf, iar p entru cel p uțin d o uă
co ncep te ind exați și câte un sino nim .
6 . Cr eați o listă b ib lio gr afică cu cel p uțin trei cărți, trei secțiuni d e cărți
(cap ito le, fr agmente p aginate), trei site -uri W eb , trei artico le d e revistă.
T astați un text d e o p agină care să co nțină referințe sp re cel p uțin j umătate
d in elementele listei și generați b ib lio grafia în stilul Harvard .
P entru co municar e a r ezultatelo r o b ținute p rin rezo lvarea acesto r p ro b leme , se

vo r tr ansmite d o cumentele r ezultate sau, aco lo und e are relevanță p ro cesul , și
nu d o cumentul r ezultat, cap tur i d e ecran relevante , care să reflecte mo d ificările
realizate. Î n cazul b ib lio gr afiei , se va transmite și fișierul XML ce co nține lista
d e sur se.
Sugestie: Cap tur ile d e ecr an se realizează cu tasta P rintScreen și se intro d uc

într -un d o cument cu Ctr l -V ( sau clic -d reap ta -P aste).
Bibliografie
1 . Cur sur i Micr o so ft o n -line http ://o ffice.micro so ft. co m/ro -ro /wo rd -
help /tr ecer ea -la-wo r d -2 0 1 0 -RZ1 0 1 8 1 6 3 5 6 .asp x
2 . Do cumentația Help inclusă în Micro so ft W o rd ( File - Help )
3 . Do cumentația o n -line: http ://o ffice.micro so ft.co m/ro -ro /wo rd -help /
4 . Go o kin, D., Wo rd 2 0 1 0 fo r Du mmies , 2 0 1 0
1 . Cr eați un d o cument car e să aib ă:
a. Cel p uțin d o uă titlur i și generați cup rinsul acesto ra;
b. Cel p uțin d o uă semne d e carte și hip erlegături sp re acestea;
c. Cel p uțin d o uă imagini etichetate și cup rinsul acesto ra;
d. Cel p uțin d o uă no te d e sub so l;
e. T r imiter i la to ate elementele m ai sus mențio nate;
f. Un ind ex al co ncep telo r p rincip ale d in fiecare p aragraf;
g. Cel p uțin tr ei r efer ințe b ib lio grafice și o b ib lio grafie la final.
ROMÂNIA
OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fax: (00) 40 - 364 - 815679
Pag. 185

P11 - Suport de Curs Modulul 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P11 - Suport de Curs Modulul 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Fondul Social European Instrumente Structurale OIPOSDRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI POSDRU 2007-2013 2007-2013 CLUJ-NAPOCA

SUPORT DE CURS - P11

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Exerciții-suport și fișe de lucru ....................................................................................... 150

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Modulul 1: Gestiunea și editarea documentelor cu

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

1.2.6. Formatarea textului la nivel de document ......................................................... 81

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

d eterminate d e lucr ul la clasă, în s p ecial p entru cele legate d e crearea d e

Modul de evaluare a competenţelor dobândite

Piese le de po rt o f o liu ( ca re trebui e prezenta te și mo difica te în timpul

A. Un do cument pe o t emă a lea să ( a şa da r nu o a g reg a re a lea to r ie de

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

o numero t a re de pa g ini ce include numă rul de ca pito l;

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

o list ă numero ta tă de cinci elemente, cu numero ta rea

Întrebă rile puse în t impul ev a luă rii po t co nține și elemente ca re nu sunt

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

T ema 1 .1 . Pers o na liza re a s pa țiului de lucru, edita re a ș i

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

 Accep tar ea sau r esp inger ea mo d ificărilo r .

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Exerciții suport și fișe de lucru

1.1.1. Personalizarea spațiului de lucru și incidentele ce pot afecta procesul

Fig. 1. 1 – Mediul de lucru Word 2010

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 2 – Tastele calde aferente butoanelor din fila Home

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 3 – Selectarea opţiunilor de vizualizare a riglei și de mărire a paginii

Fig. 1. 4 – Vizualizarea riglei gradate

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 5 – Copierea unui buton existent pe bara de acces rapid

Fig. 1. 6 – Adăugarea de butoane pe bara de acces rapid

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 9 – Fereastra de personalizare a interfeței Word

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 10 – Fereastra de personalizare a combinațiilor de taste

Observație: Deși operația de personalizare a interfeței și a combinațiilor de taste se

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

1.1.1.2. Crearea unui document și probleme de compatibilitate

Fig. 1. 11 – Fereastra de creare a unui nou document

Fig. 1. 12 – Indicarea opțiunii de compatibilitate pe bara de titlu a ferestrei documentului

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 13 – Buton inactiv în Compatibility Mode

Fig. 1. 14 – Butonul de renunțare la Compatibility Mode

1.1.1.3. Caractere albe, căutări și substituiri de text

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 15 – Text cu caractere albe vizibile

Fig. 1. 16 – Exemplu de tabel vizibil

Fig. 1. 17 – Exemplu de tabel invizibil

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 18 – Exemplu de tabel invizibil cu caractere albe vizibile

Fig. 1. 19 – Opţiunea de afişare a caracterelor albe

Fig. 1. 20 – Text structurat pe cinci paragrafe

OAMENI Tel.: (00) 40 - 264 - 432475

Fig. 1. 21 – Același text regrupat într-un singur paragraf

Fig. 1. 22 – Fereastra de căutare și înlocuire