Acreditivul documentar reprezintă un angajament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o bancă

(banca emitentă), acţionînd la cererea clientului său (ordonatorul) şi conform instrucţiunilor acestuia
sau în nume propriu, efectuează o plată contra documente către un terţ (beneficiar) ori la ordinul
acestuia, sau acceptă şi plăteşte cambii trase de către beneficiar, sau autorizează o altă bancă să
efectueze o astfel de plată ori să accepte şi să plătească asemenea
cambii.http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=334831

Utilizarea acreditivului ți-a pus bazele încă din secolul XIX, însă varianta modernă a acestuia se poate
considera după anul 1920 cînd s-a creat Camera de Comerț Internațional de la Paris. Primele reguli au
apărut în 1933 dar nu au fost unanim acceptate de țări ca SUA sau Marea Britanie, însă al doilea război
mondial a "favorizat" acest sistem de plată. Pe parcursul trecerii anilor aceste reguli au fost revizuite,
ultima publicație fiind în 2008.

Avantajele oferite de acreditiv au condus la utilizarea frecventă a acesteia în comerțul internațional. Se

recurge la el atunci cînd: