Sunteți pe pagina 1din 78

Nu tot ceea ce depaseste limitele, deci "anormal" este si inferior.

- Hans Asperger (1938)

Nita Jackson, 0 tanara cu Sindromul Asperger ii sfatuieste pe cei care


au acest sindrom:
"Trebuie sa te accepti asa cum esti - oricat de greu ar fi. A nega ceea ce
esti cu adevarat nu va face altceva dacat sa te raneasca. Intelege-ti
sindromul, cerceteaza si aminteste-ti ca oricine te respinge pentru ca esti
diferit nu merita atentia ta din start.
Stiu ca este mai usor de spus decat de facut - nici eu nu sunt acolo
inca! Acceptarea de sine este cheia succesului personal... si eel mai
important, FII SINCER CU TINE!, pentru ca in cele din urma, tu esti eel pe
care te poti baza."

ATCA 2009 Toate drepturlle rezervate

1
Cuprins:
Introducere ......................................................................................................... 4

Sindromul Asperger si Autismul inalt functional


• Descrierea Sindromului Asperger ........................................ .................. 6

• CAST ............................................................................................................... 8

• Diagnostic Autismul ina It functional....................................................... 10

• Diagnostic diferential ................................................................................... 11

• Evolutie ........................................................................................................... 13

• Caracteristici ale persoanelor cu Sindromul Asperger sau 16

Autism inalt functional ..................................................................................

• Manifestari .................................................................................................... 18

• Strategii compensatorii si de adaptare la a fi diferit................... 22

Principii de terapie cognitiv comportamentala


• Ce este terapia cognitiv comportamentala?.......................................... 25

• Aplicarea terapiei cognitiv comportamentale in cazurile de 31

Sindrom Aspergerl Autism inalt functional ...................................... ..

• Imaginea de sinel Constientizarea de sine .......................................... 35

• Anxietatea .......................................................................................................... 39

• Schimbarile datorate adolescentei ......................................................... 43

• Teoria mintii ...................................................................................................... 45

• Educatia afectiva .......................................................... ................................. 48

2
• DI'st or s"1
lunl e cognl't'Ive .................................................................................. 49
• Concluzii ............................................................................................................. 51

Studii de caz
• Cazul1 .................................................................................................................. 52
• Cazul2 .................................................................................................................. 65
• Cazul 3 .................................................................................................................. 71

Bibliografie. .......................................................................................................... 75

3
Introducere

Copiii cu aceasta tulburare au inteligenta medie sau chiar peste insa au


dificultati in relationare si in intelegerea propriilor emotii si ale celorlalti.
Interventia timpurie prin terapie cognitiv comportamentala si in egala masura
implicarea familiei duce laimbunatatiri semnificative in calitatea vietii copilului cu
SA.

Terapia cognitiv comportamentala are scopul de a modifica gandurile


irationale, emotiile distructive, si comportamentele nepotrivite.

Acest tip de terapie este aplicabila si copiilor cu Sindromul Asperger sau


Autism inalt functional cu anumite modificari. Terapia cognitiv comportamentala
aplicata persoanelor cu aceste tulburari sufera modificari datorita faptului ca
aceste persoane au un profil cognitiv diferit de cel al persoanelor care se
incadreaza in "normal".

Programul de terapie include:


o constientizarea de sine;
o individualizarea simptomelor anxioase - copiii sunt ajutati de catre
terapeut sa identifice care sunt simptomele anxietatii; simptomele
pot fi diferite de la 0 persoana la alta;
o educatia afectiva - intelegerea emotiilor proprii si ale celorlalti;
o teoria mintii;
o managementul comportamental;
o implicarea parintilor - pentru a folosi constructiv relatia dinte parinte
si copil este important ca parintii sa inteleaga principii Ie terapiei.

Din datele oferite de studii de specialitate profilul persoanelor cu aceste


tulburari evidentiat in urma aplicarii chestionarelor reflecta izolare sociala,
dificultati interpersonale, dispozitie depresiva si dificultati in managementului
stresului (Ozonoff, 2005).
Profilul de personalitate este in concordanta cu descrierea clinica si include
si discomfort in situatiile sociale, introversie, timiditate si anxietate sociala.
Studiile au identificat deasemenea capaciatate redusa de insight/
introspectie si slaba constiinta de sine.

4
Copiii si adulti cu Sindromul Asperger pot beneficia mult in urma terapiei
insa terapia trebuie sa se bazeze pe intelegerea naturii Sindromului Asperger si
autismului, in special a abi litati lor persoanelor cu aceste tipuri de tulburari de a
intelege propriile ganduri si ale celorlalti si abilitatile de a comunica.

Terapia personelor cu aceste tulburari cere ca terapeutul sa cunoasca


ultimele cercetari de psihologie cognitiva in cazul personelor cu Sindromul Asperger
si Autism, in special teoria mintii si cercetarile asupra functiei executive si slabei
coerente centrale.

S·ar putea ca in cazul persoanelor cu Sindromul Asperger sau Autism sa se


dezvolte 0 perspectiva teoretica si psihoterapeutica cu totul noua, bazata nu pe
abilitati, experiente si ganduri ale copiilor tipici ci pe un profil diferit al abilitatilor,
experientelor si gandurilor copiilor cu Sindromul Asperger si Autism.

5
SINDROMUL ASPERGER SI AUTISMUL
INALT FUNCTIONAL

Descrierea Sindromului Asperger

La mijlocul anilor 1940, studiile referitoare la psihologia copilului (in Europa


si America) au inceput sa fie recunoscute si sa ia amploare; avansand in dezvoltarea
modelelor teoretice si instrumentelor de evaluare, insa Dr. Hans Asperger (un
pediatru vienez) nu putea gasi 0 descriere/ dasificare pentru un anum it grup de
copii care i se parea intrigant (copiii aveau varste cuprinse intre 6 si 11 ani).
Sindromul Asperger a fost definit pentru prima data de Dr. Hans Asperger,
care in 1944 a observat ca acest grup de copiii care ajungeau la el in dinica aveau
caracteristici similare in ceea ce priveste personalitatea si comportamentul.
Initial a sugerat termenul de "Autistische Psychopathen Kinderalter".
Asperger a facut 0 descriere remarcabila referitoare la dificultatile si
abilitatile grupului de copii despre care aminteam mai sus. EI a observat ca
maturitatea sociala si intelegerea regulilor sociale erau intarziate in dezvoltare, iar
anumite aspecte privind abilitatile sociale erau neobisnuite indiferent de varsta.
Acesti copii aveau dificultati in a-si face prieteni si erau tachinati de ceilalti copii.
Intampinau dificultati in comunicarea verbala si nonverbala, in special in capacitatea
de a utiliza corect structurile gramaticale si de a purta 0 conversatie. Limbajul era
pedant, iar unii copii aveau 0 prozodie neobisnuita care afecta tonul si ritmul
vorbirii. Vocabularul si gramatica puteau fi relativ avansate, insa la sfarsitul
conversatiei, ramanaeai cu impresia ca este ceva neobisnuit/ ciudat legat de
capacitatea lor de a purta 0 conversatie tipica pentru un copil de varsta respectiva.
Descrierea facuta de Asperger continua cu observarea dificultatilor in
comunicare, dificultati in controlul emotiilor si tendinta de a intelectualiza emotiile.
Aceste probleme mai includeau: interes intens pentru un anumit domeniu, empatie
saraca, neindemanare, probleme in ceea ce priveste adaptarea scolara.

Desi termenul de sindrom Asperger a trecut neobservat pana in anu11980, in


prezent sindromul este indus in cadrul PDD si este similar cu tulburarea autista.
Si in cadrul DSM definitia sindromului Asperger este similara cu cea a tulburarii
autiste.
Copiii cu sindromul Asperger au probleme considerabile in ceea ce priveste
interactiunea sociala si comunicarea si au comportamente si interese neobisnuite.

6
Totusi, isi dezvolta limbajulla varsta normala (desi comunicarea lor este diferita de
cea a celorlalti copii de aceeasi varsta) si au QI-ul incadrat in limitele normale.
Ca si copiii cu autism cei cu sindromul Asperger au cele trei simptome majore din
PDD, dar in modullor unic:
<I' probleme de interactiune sociala, probleme de comunicare;
<I' comportamente stereotipe si repetitive;
<I' interese neobisnuite, raspuns neobisnuit la mediu.

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Asperger (DSM-IV-TR, 2000):

A. Deteriorare calitativa in interactiunea sociala manifestata prin cel putin doua


din urmatoarele:
1. Deteriorare marcata in uzul a multiple comportamente nonverbale cum ar fi
privitul in fata, expresia facial a, posturile corporale si gesturile de reglare a
interactiuni i sociale;
2. Incapacitatea de a stabilii relatii cu egalii corespunzatoare nivelului de
dezvoltare;
3. Lipsa cautarii spontane de impartasii satisfactia, interesele sau realizarile cu
alti oameni (de ex., lipsa de a arata, de a adduce, de a specifica altor oameni
obiectele de interes);
4. Lipsa de reciprocitate emotionala sau sociala.

B. Patternuri stereotipe, repetitive si restranse de comportament, interese si


activitati, manifestate prin cel putin unul din urmatorii itemi:
1. Preocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri restranse si
stereotipe de interes, si care este anormala, fie ca intensitate sau centrare;
Aderenta inflexibila evidenta de rutine sau ritualuri specifice, nonfunctionale;
2. Manierisme motorii repetitive si stereotipe (de ex., fluturatul sau rasucitul
mainilor sau degetelor sau miscari complexe ale intregului corp);
3. Preocupare persistenta pentru parti ale obiectelor.

C. Perturbarea cauzeaza deteriorare semnificativa clinic in domeniul social,


profesional ori in alte domenii importante de functionare.

D. Nu exista 0 intarziere generala semnificativa clinic in limbaj (de ex.,


utilizeaza cuvinte izolate catre etatea de 2 ani si fraze comunicative catre
etatea de 3 ani).

E. Nu exista 0 intarziere semnificativa clinic in dezvoltarea cognitiva sau in

7
dezvoltarea aptitudinilor de autoajutorare corespunzatoare etatii, in
comportamentul adaptativ (altele dacat in interactiunea sociala) si in
curiozitatea pentru ambianta in copilarie.

F. Nu sunt satisfacute criteriile pentru 0 alta tulburare de dezvoltare


pervaziva specifica sau pentru schizofrenie.

" .. "
CAST - Testul de diagnosticare a Sindromului Asperger in copilarie (The
Childhood Asperger Syndrome Test)
Testul a fost dezvoltat de 0 echipa de cercetatori de la Universitatea
Cambridge, UK.
Fiecare dintre intrebarile subliniate are 1 punct - daca obtineti un scor peste 15
puncte copilul este suspect de a avea Sindromul Asperger; scorul maxim este 31.
Intrebarile unde nu este subliniat raspunsul sunt intrebari de control (raspundeti si
la acestea).
Cititi cu atentie intrebarile de mai jos si incercuiti raspunsul corect. Toate
raspunsurile sunt confidentiale.

1. Intra usor in jocul celorlalti copii? DA NU


2. Initiaza 0 conversatie cu membrii familiei? DA NU
3. La varsta de 2 ani incepuse sa vorbeasca? DA NU
4. Ii place sa faca sport? DA NU
5. Este important pentru el/ea sa fie acceptat/a de ceilalti copii? DA NU
6. Observa detalii care celorlalti Ie scapa? DA NU
7. Intelege limbajul formal: glume, metafore, aluzii etc.? DA NU
8. La varsta de 3 avea dezvoltat jocul simbolic (se prefacea ca este
supererou, se juca cu papusile etc.)? DA NU
9. Ii place sa faca mereu aceleasi lucruri in aceeasi ordine, in mod DA NU
repetitiv?
10. Poate sa-si mentina atentia intr-o conversatie? DA NU
11. I se pare usor sa interactioneze cu ceilalti copii? DA NU
12. Stie sa citeasca conform varstei? PESTE MEDIA DE VARSTA DA NU
13. Are aceleasi interese ca si ceilalti copii de varsta lui/ei? DA NU
14. Are pasiuni care ii iau atat de mult timp incat abia mai apuca sa DA NU
faca altceva?
15. Are priteni, mai degraba decat simple cunostinte? DA NU
16. Va aduce frecvent lucruri si pare interesat sa vi Ie arate? DA NU
17. Ii place sa faca lucruri amuzante, sau se fie amuzat de ceea ce DA NU
fac ceilalti?

8
18. Are dificultate in a intelege regulile comportamentului politicos? DA NU
19. Pare a avea 0 memorie neobisnuita a detaliilor? DA NU
20. Ritmul vocii este neo.bisnuit (monoton, ascutit, fara intonatie)? DA NU
21. Sunt oamenii importanti pentru el? DA NU
22. Are dificultati in a se imbraca singur? DA NU
23. Stie cand sa vorbeasca si cand sa-si astepte randul intr-o
conversatie? DA NU
24. J ocul simbolic este dezvoltat; se implica in jocuri de rol cu ceilalti
copii? DA NU
25. Face/spune frecvent lucruri care sunt neadecvatel nepotrivite
din punct de vedere social? DA NU
26. Poate numara pana la 50 fara a sari peste numere? DA NU
27. Are contact vizual normal? DA NU
28. Prezinta miscari neobisnuite sau repetitive? DA NU
29. Comportamentul social este centrat pe sine (nu accepta opiniile
celorlalti)? DA NU
30. Spune TU atunci cand de fapt vrea sa spuna EU? DA NU
31. Prefera activitatile imaginative ca jocul de rol, a spune 0 poveste mai
degraba decat cele cu numere sau activitati repetitive? DA
32. Vorbeste uneori fara a se face inteles iar cel care il asculta nu
il po ate urmarii? DA NU
33. Poate sa mearga pe bicicleta? DA NU
34. Incearca sa-si impuna 0 rutina personala sau asupra celorlalti
incat acest aspect devine 0 problema? DA NU
35. Ii pasa cum este vazut de ceilalti copii? DA NU
36. Atunci cand poarta 0 conversatie incearca sa deturneze subiectul
conversatiei asupra intereselor proprii si nu reuseste sa asculte
ceea ce spun ceilalti? DA NU
37. Foloseste fraze ciudate sau neobisnuite? DA NU

Sectiunea nevol speciale:


38. Educatoriil medicii si-au exprimat ingrijorarea asupra dezvoltarii copilului?
Daca da specificati .................... .
39. A fost diagnosticat cu una din urmatoarele:
0/ intarziere in dezvoltarea limbajului;
0/ ADHD;
0/ dificultati de vaz sau de auz;
0/ tulburari de spectru autist;
0/ dizabilitate fizica;
0/ altele (specificati);

......
9
Diagnostic Autismul inalt functional

Autismul inalt functional intruneste toate criteriile pentru Autismul infantil


cu mentiunea ca acesti copii au inteligenta normal a si limbajul dezvoltat; acest lucru
face ca diferentierea de Asperger sa fie foarte dificil de facut si de multe ori sa
existe greseli de diagnostic in acest sens. Nu toti autorii sunt de acord ca Autismul
Infantil este diferit de Sinromul Asperger; unii dintre ei considera ca este aceeasi
tulburare. Exista totusi 0 unanimitate privind existenta unui continuum in TPDD.
Problemele ivite in diagnosticarea autismului sunt generate, in principal, de
tulburarile de dezvoltare asociate, adesea manifeste.
Elementele de baza, selectate de catre Lorna Wing si Judi Gould din
multimea trasaturilor observate in autism, au fost grupate in ceea ce este cunoscut
drept "triada Wing" (interactiune sociala, limbaj si comunicare, gandire si
comportament ).

Conform DSM IV (1994), pentru ca un diagnostic de autism sa poata fi


pus sunt necesare:
(I) Obtinerea unui total de 6 sau mai multe raspunsuri pozitive la itemi celor
trei sectiuni (fiind obligatorii cel putin doua la sectinea A si cate unulla B,
respectiv C).

A. Dificultati calitativ semnificative in interactiunea sociala, datorate


unor cauze cum ar fi:
• utilizarea inadecvata a comportamentelor non-verba Ie (postura, expresia
facial a, gestica, evitarea contactului vizual);
• esec in stabilirea unor relatii sociale cu persoane de aceeasi varsta,
normale din punct de vedere al dezvoltarii;
• absenta intentiei spontane de a impartasi propriile bucurii, interese si
realizari cu alte persoane;
• absenta reciprocitatii emotionale sau sociale (nu participa activ la jocurile
colective, preferand activitatile solitare si servindu-se de altii in scop
instrumental).

B. Dificultati calitativ semnificative in comunicare, datorate unor cauze cum


ar fi :
• intarziere in dezvoltare sau absenta a limbajului verbal, fara incercari de
suplinire prin modalitati paralingvistice (cum ar fi mimico-gesticulatia);
• lipsa capacitati de a initia si sustine 0 conversatie in conditiile prezentei
limbajului verbal;
• utilizarea stereotipa si repetitiva a unor structuri verbale (apartinand
limbajului comun sau personal);

10
• absenta jocului simbolic sau imaginativ (comparative cu copiii normali, de
aceeasi varsta).

C. Patternuri restrictive, stereotipe si repetitive legate de comportamente,


interese si activitati cum ar fi:
• preocupari obsessive, stereotipe si restrictive legate de interese;
• dependenta rigida fata de unele conduite rutiniere sau comportamente
rituale;
• manierisme motorii stereotipe si repetitive nefunctionale;
• preocupare intensa legata de anumite obiecte sau parti ale acestora;

(II) Constatarea unui retard sau a unei disfunctii in cel putin unul din
urmatoarele domenii:
• interactiune sociala,
• limbaj,
• joc simbolic sau imaginativ ( incepand cu varsta de trei ani ).

(III). Excluderea simptomatologiei tipice sincromului Rett sau altor tulburari


degenerative ce pot aparea in copilarie.
Diagnosticul diferential se face in raport cu sindromul Asperger, debilitatea
mintala si deficientele senzoriale, precum si cu tulburarile pSihiatrice (in special
schizofrenia).

Diagnostic dlferential/ Care este diferenta intre Autlsmul inalt


functional sl Sindromul Asperger?

Sindromul Asperger trebuie distins de alte tulburari de dezvoltare


pervaziva, toate acestea fiind caracterizate prin probleme de interactiune sociala.
Sindromul Asperger difera de tulburarea autista . In tulburarea autista
exista anomalii semnificative in domeniul interactiunii sociale, limbajului si jocului,
pe cand in Sindormul Asperger aptitudinile lingvistice si cognitive precoce nu sunt
intarziate in mod semnificativ. In afara de aceasta, in tulburarea autista,
interesele si activitatile, restranse, repetitive si streotipe sunt adesea
caracterizate prin prezenta manierismelor motorii, a preocuparii pentru parti ale
obiectelor, ritualuri si detresa marcata, pe cand in Sindromul Asperger, acestea
sunt observate in primul rand in urmarirea atotcuprinzatoare a intereselor
circumscrise incluzand un subiect caruia individul ii dedica foarte mult timp
stangand informatii si date. Diferentierea celor doua tulburari poate fi
problematica in unele cazuri. In tulburarea autista, patternurile de interactiune
sociala tipica sunt marcate de autoizolare sau de abordari sociale marcat rigide, pe

11
cand in Sindromul Asperger pare a exista 0 motivatie pentru abordarea celorlalti,
chiar daca aceasta este facuta intr-o maniera eXcentrica, unilaterala si insensibila.
Tulburarea Asperger trebuie sa fie deasemena deferentiata de tulburarea
Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, schizofrenia cu debut in copilarie,
tulburarea de limbaj expresiv, tulburarea mixta de limbaj expresiv si receptiv.
Aceeasi diferentiere este necesara si in cazul diagnosticarii autismului.
Unii copii prezinta simptomele autismului in copilaria timpurie apoi isi dezvolta
abilitatea de a vorbi folosind fraze complexe, isi dezvolta abilitati sociale de baza si
capacitate intelectuala in limite normale. Acest grup de copii au fost initial descrisi
ca avand Autism inalt functional.
Este foarte probabil ca termenul de Autism inalt functional sa fie folosit
pentru copiii care au avut initial diagnosticul de autism. Este insa foarte putin
probabil ca acest termen sa fie folosit pentru copii care in copilaria timpurie nu au
prezentat simptomele specifice ale autismului clasic.
Ambii termini, Autism inalt functional si Sindromul Asperger, fac parte din
tulburarile de spectru autist iar limita intre cele doua tulburari nu este clar trasata.
Se poate spune totusi ca persoana cu Sindrom Asperger are mai multa
volubilitate in vorbire decat cea cu Autism Infantil (NIMH (20000).
Persoana cu SA are 0 conversatie mai buna in interactiunea in diada decat
cea cu Autism Infantil; profilul QI-verbal este mai bun la adolescentii cu SA decat
la cei cu Autism Infantil (Belkadi et all, 2003), insertia sociala a adultilor cu SA
este superioara celor cu Autism Infantil.
Ellen Fenster-Kuel (2000) considera ca SA este diferit de Autismul Infantil,
ca se fac adesea greseli de diagnostic; copiii cu SA pot prezenta adesea si
comportamente de tip TOC ( Tulburare obsesiv compulsive), THDA (Tulburare de
hiperactivitate si deficit de atentie) sau TO ( Tulburare obsesiva); autoarea
considera ca Autismul Infantil are 0 simptomatologie relativ permanenta cu
scaderea abilitatilor si sarcinilor verbale in timp ce SA are doar 0 oboseala a
performantelor, testele pSihologice (Block design subtest of the WISC/WAIS) au
performante superioare pe masuratorile verbale la cei cu SA fata de Autism
Infantil (Jolliffe and Baron-Cohen, 2000)..
Mare parte din clinicieni gasesc utila distinctia dintre SA si Autismul
Infantil (Campbell et all., 1996; Volkmar and Klim, 2000; Simpson, 2003).

Exista autori care considera ca Autismul infantil nu este semnificativ diferit


de Sindromul Asperger; Baron-Cohen et all., 2003 considera ca Sindromul Asperger
este identic cu Autismul Infantil, au acelasi stil cognitiv si acelasi model "folk
psychology si folk physics".
SA reprezinta portiunea din continuumul TPDD care se caracterizeaza prin
abilitati cognitive ridicate (Klin si Volkmar, 2003).

12
Din cercetarile recente reiese ca aproximativ 65'10 dintre adolescentii cu
Asperger dezvolta tulburari secundare de dispozitie, tulburari de adaptare,
tulburari anxioase (Ghazuddin, Wieder-MiKhail, 1998; Gillot, Furniss, si Walter
2001; Green, Gilchrist, Burton, si Cox, 2000) si tulburari depresive (Green et. AI.,
2000).
Cercetarile in care au fost implicate familii ale copiilor cu Autism si
Sindromul Asperger au identificat in istoria acestor familii 0 incidenta mare a
tulburarilor de dispozitie "mood disorders" ( Bolton, Pikles, Murphy, & Rutter, 1998;
De Long & Dwyer, 1998; Ghazuddin & Green, 1998; Piven & Palmer, 1999).
Persoanele cu Sindromul Asperger pot avea 0 predispozitie genetica pentru
tulburarile de dispozitie, si pot fi vulnerabile in a-si modela modul de gandire si
comportament dupa unul dintre parinti. Daca luam in considerare dificultatile lor in
ceea ce priveste rezonanta sociala, empatia, comunicarea verbal a, profilul
aptitudinilor cognitive este dar ca sunt predispusi unui stres considerabil. Aceste
aspecte pot fi factori care explica incidenta mare a tulburarilor afective.

Modelele teoretice dezvoltate pentru a descrie Autismul si Sindromul


Asperger din punctul de vedere al psihologiei cognitive si cercetarile din
neuropsihologie yin cu explicatii suplimentare pentru a intelege de ce aceste
persoane sunt predispose la tulburari secundare.
Cercetarile efectuate in directia "teoriei mintii" confirma ca persoanele cu
Sindromul Asperger au dificultati considerabile in a identifica si conceptualiza
gandurile si sentimentele celorlalti dar si cele proprii ( Baron-Cohen & Joliffe, 1997;
Baron-Cohen, O'Riordan, Stone, Jones, & Plaisted, 1999). Relatiile interpersonale si
emotiile raman teritorii greu de explorat pentru persoanele cu Sindromul Asperger.
Cercetarile efectuate in ceea ce priveste functia executiva la subiectii cu
Asperger releva faptul ca sunt dezinhibati si impulsivi, cu slaba capacitate de
introspectie, lucru care afecteaza functionarea normal a (Eisenmajer, 1996; Nyden,
Gillberg, Hjelmquist, & Heiman, 1999; Ozonoff, South, & Miller, 2000; Pennigton &
Ozonoff, 1996). Problemele functiei executive pot afecta si controlul cognitiv al
emotiilor. Se pare ca au tendinta de a reactiona la problemele emotionale impulsiv,
fara a reflecta asupra problemei. Crecetarile efectuate cu tehnologie neuro-
imagistica au identificat anormalitati structurale si functionale ale amigdalei, care
are un rol important in reglarea emotiilor ca frica, furia, tristetea.

Patern familial - Desi datele disponibile sunt limitate, se pare ca exista 0


frecventa crescuta a tulburarii Asperger printre membrii familiilor indivizilor care
au aceasta tulburare. Poate exista, de asemenea, un risc crescut pentru tulburarea
autista ca si pentru dificultati sociale mai generale.
In ceea ce priveste prognosticul autismului DSM IV ia in considerare 0 serie
de aspecte de maxima importanta: varsta la debut, evolutia, gradul de deteriorare,

13
complicatiile, prevalenta, rata sexului, factorii predispozanti, pattern-ul familial,
diagnosticul diferential.

Varsta la debut - Relatarile parintilor plaseaza debutul inainte de varsta de


3 ani in majoritatea cazurilor. Sunt raportate foarte putine cazuri cu debut dupa
varsta de 5-6 ani. Cu toate acestea, este foarte greu de stabilit retrospectiva.
Manifestarile in perioada de sugar sunt mai subtile si mai dificil de definit
decat cele observate dupa doi ani. Parintii copiilor unici pot sa ignore aceste
probleme pana cand nu ajung sa-si observe copilul in comparatie cu alti copii si asHel
pot data varsta la debut incepand din acel moment, desi 0 anamneza minutioasa
releva adesea ca anomaliile sunt prezente mai de mult. In cazuri extreme de rare,
exista 0 perioada de dezvoltare aparent normala, urmata de dezintegrarea rapida a
aptitudinilor sociale si cognitive si de aparitia elementelor caracteristice ale
tulburarii de dezvoltare de tip pervaziv.

Se poate ca Sindromul Asperger sa fie mostenit?


Unele cercetari arata ca exista asemanari marcante referitor la simptomele
Sindromului Asperger la rudele de gradul intai sau doi, sau in istoria familiei sunt
indivizi care pot fi caracterizati ca excentrici si au 0 manifestare "usoara" a
sindromului.
Nu exista insa cercetari care sa afirme ca Sindromul Asperger are 0 cauza
genetica sau ca se transmite de la 0 generatie la alta, dar exista sugestii ca ar fi
implicati cromozomii.

Exista dlsfunctii intr-o zona speclfica a crelerului?


Cercetari recente indica anumite anormalitati ale creierului implicate in
aparitia Sindromului Asperger. Utilizand tehnici avansate de imagerie cerebral a
cercetatorii au descoperit diferente structurale si functionale in anumite regiuni
ale creierului; aceste diferente apar in lobul temporal si cel frontal. Este foarte
probabil ca aceste diferente sa fie cauzate de migratii anormale ale celulelor
embrionare in timpul dezvoltarii intrauterine care au afectat structura cerebrala si
legaturile neuronale, iar la randullor aceste legaturi neuronale defectuoase au
afectat circuitul neuronal care controleaza gandurile si comportamentul.
De exemplu, exista studii care arata reducerea activitatii cerebrale in lobul
frontal atunci cand copiilor cu SA Ii s-a cerut sa raspunda la sarcini care
presupuneau elaborarea de judecati. Un alt studiu a gasit diferente in activitatea
cerebrala atunci cand copiilor cu SA Ii s-a cerut sa interpreteze expresiile facia Ie.
Un alt studiu care investigheaza functionarea cerebral a la adultii cu SA
releva anormalitati ale nivelului de proteine care sunt implicate in aparitia
comportamentelor obsesive si repetitive.

14
Se poate ca parintii sa fi cauzat sindromul Asperger?
Sindormul Asperger nu este cauzat de traume emotionale, neglijenta sau
lipsa afectivitatii. Cercetarile arata ca SA este 0 tulburare de dezvoltare datorata
unei disfunctii ale structurilor cerebrale specifice. Aceste structuri pot fi
insuficient dezvoltate datorita anormalitatilor cromozomiale sau se poate Sa fi
suferit deterioarari in timpul sarcinii, nasterii sau in primele luni de viata.

Se poate ca Sindromul Asperger sa apara asoeiat eu 0 alta tulburare de


dezvoltare?
Simptomele SA au fost identificate si la persoane cu alte tulburari . Dupa ce
a fost pus diagnosticul de SA este de preferat sa se continue investigatia
diagnostica pentru a se vedea daca nu exista si 0 alta conditie medicala asociata cu
SA.

Se poate ea SA sa apara in eombinatle cu ADHD?


SA si ADHD sunt tulburari diferite dar este posibil ca un copil sa Ie aiba pe
amandoua. EXista diferente specifice intre aceste doua tulburari dar sunt si
similaritati iar un copil poate avea diagnostic pentru ambele tulburari si poate
necesita tratament pentru ambele.

Se poate ea SA sa fie 0 forma de sehizofrenie?


Si acestea sunt doua tulburari diferite. Sansele ca 0 persoana cu SA sa
dezvolte schizofrenia sunt aproximativ aceleasi ca si pentru persoanele "normale".
Unele persoane cu SA sunt gresit diagnosticate cu schizofrenie atunci cand
se afla in conditii de stres extrem, anxietate si depresie. Este foarte important Sa
Se afle care sunt cauzele stresului si anxietatii persoanei cu SA inainte sa i se puna
diagnosticul de schizofrenie.

15
Caracteristici ale persoanelor cu Sindromul Asperger sau
Autism inalt functional

Cognitiv:
• memorie foarte buna in anumite arii de interes;
• dificultate in evaluarea situatiilor care pot fi periculoase - pot avea
momente de panica in situatii in care sunt in siguranta, iar in situatii
periculase se pot purta ca si cum totul este in regula. Ex: pot ajunge
pe strada printre masini fara sa constientizeze ca pot fi loviti de
masini;
• pot avea abilitati extraordinare in anumite arii dar sa fie sub medie in
altele;
• dificultati in a vedea imaginea de ansamblu;
• persoanele cu Asperger pot percepe erori care pot parea
nesemnificative celorlalti, dand atentie mai degraba detaliilor decat
viziunii de ansamblu.

LimbaJ:
• folosirea defectuoasa a pronumelui personal;
• vocabular bogat, multe cuvinte abstracte;
• iau literalmente ceea celi se spune, dificultati in a intelege limbajul
formal, glumele, figurile de stil, metaforele etc;
• probleme legate de prozodie; accent neregulat si ciudat in
conversatie;
• dificultati in ajustarea volumului si rapiditatii in vorbire;
• fac observatii directe uneori nepotrivite;
• ecolalie imediata sau intarziata.

Emotii:
• furie, agresivitate, tristete, fericire - toate aceste emotii pot fi
exteriorizate in cele mai nesteptate moduri;
• perfectionism;
• suprastimulare de catre sunete, multime, lumina, mirosuri etc.;
• trairile interioare sunt in discordanta cu manifestarile
comportamentale;
• anxietate.

16
Abilitati motorii:
• au dificultati in anumite zone din aria morie - scrisul, legatul
sireturilor, innotat, mersul pe bicicleta, cataratul;
• de multe ori dezvoltarea motorie este in urma celorlalte, cognitiv,
limbaj etc,;
• mers ciudat;
• neindemanare;
• atunci cand vorbesc nu pot sta nemiscati.

Social:
• dificultate in citirea expresiilor faciale si emotiile celerlalti;
• dificultate in intelegerea limbajului nonverbal;
• dificultate in intelegerea regulilor unei conversatii;
• dificultate in intelegerea interactiunii sociale;
• lipsa contactului vizual sau contact vizual fortat (cand stabilesc
contactul vizual 0 fac pentru ca au invatat ca este 0 regula atunci cand
vorbesc cu ceilalti ci nu pentru ca simt nevoia de a stabili contactul
vizual);
• dificultate in intelegerea umorului;
• pot adopta comportamente nepotrivite in relationarea cu ceilalti.

Simturi:
• prea sensibili sau dimpotriva insensibili la sunete, lumina, durere, gust,
atingere, miros;
• pot avea rani de care nu sunt constienti;
• pot simti durere fizica din cauza sensibilitatii la sunete, lumina etc;
• selectivi in privinta mancarii; isi pot alege unele feluri de man care si
nu mai accepta nimic altceva;
• pot simti nevoia de autostimulare kinestezica, gustativa, olfactiva,
auditiva (se cuipesc de piele, baga diferite lucruri in gura, miros
anumite obiecte, provoaca anumite sunete in mod repetitiv);
• pot fi suprasensibili la schimbarile din mediu, persoane, locuri;
• autostimularea apare de obicei atunci cand sunt suprasolicitati. .

Functionarea neurologica:
• dificultati de atentie;
• ritmul veghe - somn este neregulat;
• dificultate in operarea cu conceptul de timp;
• disfunctii de integrare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi
sunt incapabile de a transmite si procesa informatia pentru a oferii

17
creierului 0 imagine de ansamblu despre ceea ce se intampla -
disfunctii in procesarea informatiei vizuale, auditive si senzoriale.

Alte caracteristici:
• dificultate in a face tranzitia de la 0 activitate la alta;
• dificultate in a stabili si mentine relatiile de prietenie cu partenerii
de aceeasi varsta; au mai mult succes in relatia cu adultii sau copii de
varsta mai mare decat ei;
• prefera rutina in locul surprizelor;
• prefera locurile familiare dacat sa merga in locuri noi;
• atasament neobisnuit fata de obiecte;
• se autostimuleaza pentru a creste nivelul de concentrare sau atentia
sau pentru a se relaxa;
• au nevoie de izolare pentru a se relaxa;
• se simt confortabil atunci cand se autostimuleaza prin balansare,
sarituri, pocnitul degetelor.

Toate aceste caracteristici nu Ie yom gasi intotdeauna la aceeasi persoana,


sunt doar posibile caracteristici relevate de observarea mai multor persoane cu
Sindromul Asperger sau Autism inalt functional.

Prineipalele manifestari ale sindromului

Contactul vlzual - copiii cu Autism sau Sindromul Asperger au probleme in


a initia si sustine contactul vizual. Lipsa contactului vizual este primul simptom care
este observat de mama; este primul semn care provoaca ingrijorare si parinti incep
sa-si puna semne de intrebare.
Exista cateva incercari de a explica de ce copilul cu autism nu poate sustine
contactul vizual. Unii experti au sugerat ca lipsa contactului vizual se datoreaza
faptului ca copilul nu a invatat ca acest lucru este important in comunicarea cu
ceilalti si nu intelege inca expresiile faciale.
Cercetarile facute la Universitatea din Londra au demonstrat ca bebelusi de
numai cateva zile au abilitatea de baza pentru a-si stabili contactul vizual, iar acest
lucru se dezvolta in timp prin socializare. Copiii cu autism nu pot face acest lucru.
Acest lucru se poate datora anumitor probleme in conexiunile cerebrale care ii
impiedica sa interpreteze ceea ce incercam sa Ie comunicam prin contactul vizual.
Deasemenea pot sa fie constienti ca noi incercam sa stabilim contactul vizual dar sa
nu ne poata raspunde.
o alta problema a copilului cu autism este ca nu poate citi corect expresiile
faciale si gesturile.

18
Intr-un studiu britanic publicat in Jurnalul de neurology "Brain", cercetatorii
au descoperit ca persoanele cu autism interpreteaza diferit expresiile faciale, fata
de persoanele fara autism. Activitatea lor cerebrala inregistreaza patternuri
incongruente iar cerebelul (partea creierului responsabila de coordonarea miscarilor
corporale si mentinerea echilibrului) are 0 structura anormala. Anumite parti ale
creierului responsabile de interpretarea expresiilor faciale nu sunt active la
persoanele cu autism.
Un alt motiv pentru care persoanele cu autism nu pot interpreta corect
expresiile faciale ar fi ca Se concentreaza doar pe anumite parti ale fetei persoanei
cu care vorbeste, care pot transmite mesaje cofuze. Intr-un studiu facut la
Universitatea Yale s-a descoperit ca persoanele cu autism tind sa se uite mai mult la
gura decat la ochi.

Eco/a/ia - majoritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste


ecolalie sau limbaj ecolalic. Vorbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte
din fraza sau chiar toata fraza pe care tocmai a auzit-o. Uneori repeta imediat ceea
ce a auzit iar alteori se intampla sa 0 faca mai tarziu.
Multi copii din spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a intentiona sa
comunice. De exemplu in timp ce vorbim cu el si il intrebam daca ii place sa mearga in
parc el poate incepe sa spuna "Pentru sanatatea dvs. evitati consumul de zahar".
Uneori copilul poate avea ecolalie cand nu intelege ceea ce ii spunem sau ii
cerem. Mai poate avea ecolalie atunci cand desi intelege ce i-am cerut nu stie cum sa
raspunda: de exemplu iI intrebam "vrei suc de portocale?" si el raspunde "vrei suc de
portocale?"; acest raspuns inseamna ca vrea suc de portocale dar nu a stiut cum sa
formuleze corect din punct de vedere grammatical, iar vorbirea la persoana a doua
este 0 problema caracteristica sindromului, ii este greu sa inteleaga ca forma
corecta este "eu vreau suc de portocale".

Ecolalia este de doua feluri:


ecolalie imediata; copilul repeta ceea ce i se spune (de exemplu este intrebat
"ce vrei?" si el raspunde "ce vrei?".
ecolalie intarziata; copilul repeta ceea ce a auzit mai demult, cu 0 zi in urma
sau chiar cu saptamani in urma; poate repeta ceea ce a auzit la televizor
(poate repeta reclamele pe care Ie vede la televizor, ca in exemplul de mai
sus) sau chiar conversatii intregi pe care le-a auzit, incluzand pauzele din
conversatie, schimabarea tonalitatii vocii fara sa inteleaga ce inseamna
acestelucruri.

Insa, trebuie sa avem in vedere ca la varstele mici, inainte de a in cepe sa


vorbeasca ecolalia este absolut normala. Toti copii invata sa vorbeasca prin ecolalie,
imitand adultii din jurullor. Bebelusi incep sa spuna "mama" tocmai pentru ca au
auzit-o mereu spunand "a venit mama", "mama ti-a adus 0 jucarie", "nu plange, mama

19
este aici". Ecolalia este primul pas spre comunicare. Mai tarziu insa ecolalia devine 0
problema pentru ca in cazul autismului copiii raman blocati, mai mult sau mai putin, in
acest stadiu.

Sfereofipii - copiii cu Sindromul Asperger sau Autism au comportamente


autostimulante si repetitive; fie ca se folosesc de obiecte pentru a face asta, sau de
anumite parti ale corpului. fluturatul mainilor este un comportament foarte des
intalnit. Aceste comportamente pot avea mai multe cauze declansatoare. Pentru a
putea interveni in a-I ajuta trebuie analizata putin situatia in care se afla copilul.
Copilul se poate afla intr-o situatie tensionanta pentru el (zgomote in jur,
prea multe solicitari din partea celorlalti etc.) si se foloseste de stereotipii pentru a
se elibera de aceasta tensiune, pentru a se relaxa. In acest caz stereotipiile sunt un
semnal ca ceva nu este in regula si putem sa iI ajutam ducandu-I intr-un loc in care el
se simte confortabi I.
Dar daca nimic din mediu nu il deranjeaza pot fi alte cauze ale autostimularii.
Poate sa fie 0 problema senzoriala; de exemplu pocnitul degetelor poate sa indice 0
problema de hiposenzitivitate, adica 0 disfunctie senzoriala care indica faptul ca
poate avea probleme in a procesa imput-ul provocat de senzatiile tactile si atunci isi
pocneste degetele pentru a-si provoca aceste senzati i.
Este important de stiut ca nu toti copiii cu autism au aceleasi probleme de
autostimulare.
fiecare dintre noi ne autostimulam intr-un fel sau altul atunci cand suntem
tensionati numai ca 0 facem intr-un mod acceptat social; copilul cu autism se
elibereaza de aceste tensiuni prin modurile cele mai simple pe care Ie gaseste la
indemana: fluturatul mainilor, se ciupeste de anumite parti ale corpului, loveste
repetat un obiect, se balanseaza continuu etc.
In cazul stereotipiilor este de ajutor terapia prin integrare senzoriala. Dar
sa vorbim mai intai despre ce inseamna disfunctiile de integrare senzoriala.
Invatam des pre lume si despre ceea ce ne inconjoara datorita informatiilor
pe care Ie primim prin intermediul celor cinci simturi, informatii pe care creierul si
sistemul nervos central Ie interpreteaza si ne dau 0 imagine de ansamblu. Sa luam un
exemplu: intram intr-un supermarket aglomerat, foarte zgomotos, unde cozile de la
casele de marcat sunt interminabile. Unii dintre noi pot decide sa mearga la un alt
magazin unde nu va fi asa de aglomerat si zgomotos; insa altii pot decide sa ramana
gandindu-se cadaca este asa de aglomerat inseamna ca produsele sunt de cali tate si
atunci merita sa suporti aglomeratia. Oricare ar fi alegerea noastra suntem capabili
sa analizam situatia tinand cont de ce se intampla in jur si sa luam 0 decizie.
Multi copiii care sufera de 0 tulburare din spectrul autist au disfunctii de
integrare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile de a transmite
si procesa informatia pentru a oferii creierului 0 imagine de ansamblu despre ceea
ce se intampla.

20
Cand un copil cu autism are probleme de integrare senzoriala el are
dificultati in a procesa informatiile trimise de cele cinci simturi. Creierullor are
probleme in a integra toate senzatiile si a Ie interpreta creand confuzie.
Pot fi insa si disfunctii ale fiecarui simt in parte; unele simturi pot fi
supradezvoltate (de exemplu copilul poate fi deranjat de cel mai mic zgomot) iar
altele pot fi sUbdezvoltate (poate tine mainile sub apa fierbinte fara sa simta
durere).
Este greu de stiut ce se intampla cu fiecare copil in parte insa se poate
afirma ca simturile lor nu Ie of era toata informatia de care au nevoie pentru a putea
discrimina intre ceea ce este relevant si ceea ce nu este relevant.
Scopul principal al terapiei de integrare senzoriala este de a ajuta copilul sa
gaseasca echilibru in trei arii: sistemul tactil, sistemul vestibular (controleaza
abilitatea de a-si mentine echilibrul) si sistemul proprioceptiv (aria care controleaza
aptitudinile motorii). Terapia senzoriala invata copilul sa raspunda adecvat la stimuli
pe care ii primeste.

21
Strategii compensatorii si de adaptare la a fi diferit I
Tony Attwood, in lucrarea "The complete guide to Asperger's Sindrome" a
identificat 4 strategii compensatorii dezvoltate de copiii cu SA ca raspuns la
realizarea ca sunt diferiti de ceilalti copii. Strategia folosita depinde de
personalitatea, experienta si circumstantele in care se afla fiecare copil in parte.
Acei copii care tind sa interiorizeze gandurile si sentimentele pot dezvolta
senti mente de vinovatie si depresie, si se folosesc de imaginatie pentru a-si crea 0
lume alternativa in care sa se poata descurca. Acei copii care tind sa exteriorizeze
gandurile si emotiile pot deveni aroganti si sa dea vina pe ceilalti pentru dificultatile
lor, sau sa-i vada pe ceilalti nu ca 0 cauza a problemei lor ci ca pe 0 solutie si sa-si
dezvolate abilitati de a-i imita pe ceilalti copii sau anumite personaje. Concluzia este
ca unele reactii psihologice pot fi constructive in timp ce altele pot crea probleme
psihologice semnificative.

Depresia
Riscul ca 0 persoana cu SA sa dezvolte depresie este foarte mare. In
copilaria timpurie persoana cu SA nu este preocupata de diferentele dintre ea si alti
copii insa pe parcursul adolescentei incep sa devina interesate de socializarea cu
ceilalti si devin constienti de propriile dificultati in relationare.
Cea mai frecventa cauza a depresiei la persoanele cu SA este dorinta de a fi
ca ceilalti si de a avea prieteni insotita de faptul ca nu stiu cum sa faca acest lucru.
Abilitatile sociale si prieteniile sunt apreciate foarte mult de tineri si adulti
si a avea esec in aceste arii poate conduce la inchidere in sine, refuzul de a-si
comunica gandurile si emotiile, devenind autocritici, invinovatindu-se si retragandu-
se din activitatile sociale.
Copilul. incepand de la varste foarte mici poate dezvolta depresie ca rezultat
al realizarii ca este diferit si al perceperii faptului ca are dificultati in stabilirea
relatiilor sociale.
Din punct de vedere cognitiv copilul are abilitatea de a-si recunoaste propria
izolare, insa ii lipsesc abilitatile socile pentru a putea face fata acestei izolari, nu
stie ce sa faca pentru a face fata acestei izolari.
Incercarile de a-si imbunatatii abilitatile sociale interactionand cu ceilalti
copii pot parea ridicole pentru acestia, iar parintii si profesorii pot sa se gaseasca in
situatia in care sa nu Ie poata oferii indrumarea si incurajarea de care au nevoie.
Copilul vrea cu disperare sa fie indus si sa aiba prieteni dar nu stie ca sa
faca. Rezultatul poate sa fie neincrederea in sine si retragerea sociala acest lucru
ducand la si mai putine sanse de a-si dezvolta maturitatea si abilitatile sociale.

22
Depresia poate deasemenea afecta motivatia si nivelul de energie chiar si
pentru acele activitati care au fost placute in trecut. Pot aparea schimbari de somn
si de apetit si 0 atitudine negativa fata de toate aspectele vietii.

Evadarea in imaginatie
Ca 0 alternativa la interiorizarea gandurilor si emotiilor copii cu SA pot
dezvolta 0 lume imaginara complexa, uneori chiar cu prieteni imaginari. In lumea lor
imaginara sunt intelesi si acceptati; un alt motiv pentru care se retrag in lumea lor
imaginara este acela ca raspunsul pritenilor imaginari este sub controlullor iar
prietenii sunt tot timpul disponibili. Prietenii imaginari sunt alaturi de copil pentru a
nu se simti singur.
Prezenta unui prieten imaginar este tipic pentru multi copii si nu reprezinta
neaparat 0 problema pSihologica. Insa, copilul cu SA poate avea numai acest prieten
imaginar, iar intensitatea si durata interactiunii cu acest prieten imaginar poate
deveni 0 problema.
Principalul motiv pentru care copilul se retrage in aceasta lume imaginara, cu
priteni imaginari este ca ceilalti copii de vartsa lui nu il pot intelege si interactiona
cu el.
Cautand 0 lume alternativa copii cu SA pot dezvolta un interes special pentru
culturile altor tarii, anumite perioade istorice etc .. Interesul pentru alte culturi si
lumi se poate transforma intr-o pasiune deosebita pentru geografie, astronomie sau
science fiction, astfel incat ca adult poate avea succes intr-una dintre aceste
domenii.
Retragerea in imaginatie poate fi un mod constructiv de adaptare insa exista
riscul sa fie neintelesi iar ceilalti sa-si puna intrebari in privinta sanatatii mintale.

Negarea si aroganta
o alta alternativa la interiorizarea gndurilor negative si emotiilor este
exteriorizarea lor intr-o forma care sa mascheze de fapt modul in care se simt.
Copilul poate dezvolta 0 forma de compensare a faptului de a Se simtii diferit
negand ca ar avea 0 problema, dezvoltand un comportament arogant si dand vina pe
ceilalti pentru problemele lui; Se poate considera deasupra regulilor sociale tocmai
datorita faptului ca are 0 problema in a Ie intelege. Copilul se comporta ca 0
persoana "omnipotenta" care nu greseste niciodata si refuza ajutorul unui terapeut
tocmai pentru ca el considera ca nu are nici 0 problema.
Cu toate acetea copilul este constient ca are 0 problema insa va refuza sa 0
recunoasca.
Insa, datorita acestei arogante pot deveni confuzi in ceea ce priveste
intentiile celorlalti si ceea ce trebuie fcut intr-o situatie sociala; pot deveni

23
suspiciosi si pot dezvolta emotii negative, pot resimti un disconfort psihic si pot
avea distorsionari cognitive: "X mi-a ranit sentimentele, asa ca voi face si eu la fel".
Unii copii sau adulti pot avea ruminatii fata de eventualele "nedreptati" care
Ii s-au intamplat si se pot gandi mult timp la razbunare fata de persoana care i-a
nedreptatit.
Din pacate, aceasta atitudine aroganta poate indeparta mult copilul de cercul
natural de prieteni, iar negarea de a accepta un program de terapie pentru a-si
imbunatatii abi/itatile poate crea 0 distanta mare intre nivelul de abilitatii al
copilului si eel al celorlalti copii de aceeasi varsta.

Imitatia
Un mod de compensare inteligent si constructiv folosit de unii copii cu SA
este acela de a observasi imita 0 persoana care are succes din punct de vedere
social. Acesti copii stau initial deoparte observand doar ceea ce fac ceilalti; apoi vor
reaction a in jocul imaginativ folosind papusi sau figurine pentru a reda scenariile
observate; vor repeta aceste scenarii pana cand vor devenii fluenti in exprimare si
vor avea incredere ca pot face acest lucru si in situatii reale. Facand acest lucru pot
avea apoi succes in interactiunea sociala; pot devenii chiar buni actori.
Devenind expert in jocurile de rol mai poate avea si un alt avantaj; copilul
poate deveni popular pentru abilitatea lui de a imita vocile si comportamentul altei
persoane.
Adolescentul cu SA poate aplica ceea ce invata de exemplu in orele de
terapie, facand jocuri de rol, in situatiile sociale.
Exista insa si un posibil dezavantaj; copilul poate observa si imita un copil
care este de fapt un model de popularitate negativ.
Un alt dezavantaj este acela ca unii psihologi pot condidera acest mod
compensatoriu de adaptare ca fiind un semn de personalitate multi pIa; neintelegand
ca de fapt acesta este un mod constructiv de a se adapta pentru 0 persoana cu SA.
Este important ca in pSihoterapie sa ne folosim de acesta abi/itate de a
imita, insa invatand copilul sa imite doar acele comportamente de care are nevoie
pentru a se adapta si a lucra in paralel pe acceptarea de sine - recunoasterea
propriilor calitati.

24
PRINCIPII DE TERAPIE COGNITIV
COMPORTAMENT ALA (TCC)

Ce este terapia cognitlv comportamentala?

Terapia cognitiv comportamentala are scopul de a modi fica gandurile


irationale, emotiile distructive, si comportamentele nepotrivite si s-a dovedit a fi
eficienta in tratarea Tulburarilor anxioase la copii. Modelul cognitiv comportamental
a fost dezvoltat de Aaron Beck si Albert Ellis.

TCC este in prezent 0 fuziune a unor terapii care Se focalizeaza pe cognitii


ca mediator al tulburarilor si disfunctiilor pSihologice.
Triada cognitiva este 0 strategie utilizata uneori in TCC. Triada este
reprezentata de credintele clientului. Credintele sunt apoi analizate tinand cont de
faptul ca acestea releva perceptia de sine a clientului, expectatiile sale si modul in
care priveste lumea.
Terapia cognitiva Se bazeaza pe ideea ca cele mai multe tulburari apar
datorita modului defectuos in care percepem informatiile exterioare, iar scopurile
terapiei sunt de a co recta I restructura cognitiile false, convingerile disfunctionale,
inlocuindu-Ie cu unele realiste, pozitive (Nonk si Early,2002).
PSihoterapia cognitiv comportamentala pune accent pe rolul ideilor asupra
comportamentului dar si pe optimizarea comportamentului uman.

In cursul sedintelor de terapie, terapeutul si pacientul recurg la principiile


invatarii in vederea modificarii structurilor cognitive ale pacientului, evaluand
permanent efectele pe care Ie au aceste modificari in comportament si in stilul de
gandire.

Modelul ABC este 0 strategie folosita in TCC pentru a-I invata pe client care
este relatia intre ganduri, emotii si comportament.
A- Evenimentul activator al unei emotii sau unui comportament;
B- Gandurile pesoanei referitoare la evenimentul activator;
C- Consecinta, raspunsulla evenimentul activator; raspuns influentat de modul in
care persoana gandeste despre A.
Clientul trebuie sa fie capabil sa-si identifice gandurile, credintele ,
expectatiile, perceptia de sine, atentia , memoria selectiva , atributiile, evaluarile,
modul in care exteriorizeaza aceste lucruri.
Strategiile TCC prin care se identifica cele enumerate mai sus include
inregistrarea zilnica a gandurilor disfunctionale.

25
Tema pentru acasa este 0 tehnica TCC uti lizata pentru a extinde procesul de
invatare si in afara orelor de terapie.
Scopul principal este ca pacientul sa-si dezvolte abilitatile necesare pentru a
putea contraargumenta si a putea inlocui distorsiunile cognitve cu unele realiste sau
_pozitive, care in consecinta vor duce la schimbarea comportamentala in sensu I
adaptarii optime la mediu.

TCC postuleaza faptul ca starile afective negative: anxietatea, depresia,


mania sunt generate de modul distorsionat de gandire al oamenilor (indiferent de
Q.I.).
Terapeutul il ajuta pe client sa-si recunoasca acest mod de gandire si sa-I
modifice, dezvoltandu-i un stil de gandire nu pozitiv, ci realist. La baza acestui
demers se afla modelul tulburarilor pSihopatologice elaborat de Beck care
evidentiaza rolul cognitiilor in aparitia si mentinerea starilor afective negative.
Distorsiunile cognitive accentueaza vulnerabilitatea persoanei la
evenimentele de viata favorizand interpretarile exagerate si catastrofizante.

Beck distinge mai multe tipuri de cognitii:


1. Gandurile negative automate care se declanseaza automat, au un caracter
credibil si sunt direct legate de starile afective negative si de comportamentele
disfunctionale. Pot fi adevarate, dar de cele mai multe ori sunt exagerate si false.
Ex.: .. X nu ma place."

2. Convingerile disfunctionale
.. Daca nu obtin aprobarea tuturor, inseamna ca sunt 0 persoana lipsita de
valoare."

3. Schemele cognitive de baza care au un caracter mai generalizat decat


convingerile. Sunt un fel de reguli de viata invatate din copilarie si intarite de-a
lungul vietii in urma interactiunii cu persoane semnificative. Au un caracter
generalizat si absolutist si sunt greu de modificat.
Ex.: « Trebuie sa fac totul perfect pentru a obtine aprobarea celorlalti."
Aceste persoane vor fi mai vulnerabile la depresie si anxietate pentru ca nu
vor putea trai la nivelul standardelor prop use.

Informatiile primite din mediul inconjurator vor activa gandurile negative


automate - .. X nu ma place, nu ma simpatizeaza." si vor fi evaluate in conformitate
cu grilele postulate de convingerile negative de baza - .. Daca nu obtin aprobarea
tuturor, inseamna ca sunt 0 persoana lipsita de valoare."
Convingerile disfunctionale ,sunt bazate pe scheme Ie cognitive de baza care
au un caracter si mai general.
Ex.: .. Sunt 0 persoana care nu merita sa fie iubita ".

26
" Sunt 0 persoana lipsita de valoare."
Schemele cognitive de baza contribuie la declansarea unor mecanisme de
atentie selectiva care ii vor determina pe subiecti sa detecteze cu precadere
informatiile care yin in sprijinul schemelor cognitive. De exemplu, depresivul cauta
numai lucrurile care nu merg.

Gandurile si convingerile negative au la baza anumite erori de logica denumite


de specialisti distorsiunl cognitive.
v' Gandirea dihotomica: clientul gandeste in termeni extremi alb-negru, totul
sau nimic.
v' Suprageneralizarea: un eveniment negativ singular conduce la un model
generalizat si repetitiv de gandire negativa.
Ex. " Am numai ghinioane."
v' Etichetarea: pornind de la 0 greseala oarecare subiectul isi adreseaza lui sau
altor persoane etichete negative.
Ex. " Sunt un prost, un ratat"
v' Imperativele categorlce: persoana interpreteaza evenimentele in termeni
absolutisti, extremi, lipsiti de realism care exprima dorintele sale si nu
relitatea obiectiva.
Ex. " EI trebuie neaparat sa fie de acord cu mine pentru a putea fi prieteni. "
v' Personalizarea: subiectul isi atribuie 0 vina disproportionata pentru
producerea unor evenimente negative ignorand contributia altor factori la
producerea evenimentelor.
Ex. " E numai vina mea ca fiica mea a esuat in viata."
v' Citirea gandurilor: individul considera ca stie ce gandeste 0 alta persoana
fara a avea suficiente informatii in sprijinul afirmatiilor sale.
Ex. " Stiu ca X ma uraste."
v' Ghiclrea viltorulul: subiectul prevede un final negativ pentru un eveniment
fara a avea suficiente dovezi pentru aceasta.
Ex. " Cu siguranta voi fi respins la interviu."
v' Catastrofizarea: un eveniment negativ care a avut loc sau se va petrece
este considerat nu doar neplacut, ci ingrozitor, teribil, oribil, de nesuportat.
Ex ... Va fi ingrozitor daca voi cadea la licenta."
v' Ignorarea pozitivului: subiectul desconsidera toate succesele personale sau
ale celorlalti, considerand ca acestea nu sunt importante.
Ex ... Oricine ar fi putut face acest lucru."
v' Filtrarea negativului presupunefocalizarea atentiei excesiv pe
evenimentele cu conti nut negativ.
v' Judecata afectlva: subiectul interpreteaza datele realitatii prin prisma
trairilor sale emotionale.
Ex: "daca mi-e frica sa zbor cu avionul, inseamna ca este foarte periculos sa
zbori cu avionul. "

27
I
I
./ Blamarea: subiectul ii considera pe ceilalti vinovati in totalitate de
problemele sale.
Ex " Numai parintii mei sunt de vina ca am ajuns asa."
./ Realizarea unor comparatii inechitabile: persoana interpreteaza
evenimentele conform unor standarde nerealiste care iau in calcul numai
persoanele care au performante mai bune.
Ex: "un elev se evalueaza comparandu-se numai cu olimpicii. "
./ Orientarea spre trecut plina de regrete: clientul isi concentreaza atentia
asupra acelor lucruri pe care ar fi trebuit sa Ie faca mai bine in trecut, in loc
sa se concentreze asupra prezentului si viitorului.
./ Orientarea: "ce ar fi daca?": subiectul isi adreseaza sau adreseaza
celorlalti tot felul de intrebari in legatura cu evenimentele negative care s-ar
putea intampla si nu e niciodata satisfacut de raspuns.
Ex.: " Ce se va intampla daca voi lesina, imi voi pierde autocontrolul?"
./ Centrarea excesiva pe evaluare: persoana ii judeca permanent pe ceilalti si
pe sine in termeni extremi: bun-rau, valoros-lipsit de valoare .
./ Respingerea contraargumentelor: subiectul respinge toate
contraargumentele care contrazic gandurile si convingerile sale negative.

In cadrul terapiei pSihoterapeutul iI va ajuta pe client sa sesizeze


distorsiunile cognitive care apar in gandirea sa.

Demersul terapeutic are urmatorii pasi:

» Explicarea modului in care gandurile genereaza stari afective.


Majoritatea clientilor sunt surprinsi de faptul ca starile lor emotionale sunt
rezultatul modului in care interpreteaza imprejurarile.
Terapeutul ii va explica subiectului care e diferenta dintre ganduri si stari
afective, precum si maniera in care gandurile creeaza, mentin si accentueaza
starile afective.
Terapeutul va utiliza exemple care ilustreaza relatia dintre ganduri si stari
afective.
Este de dorit sa pornim de la ceea ce spune clientul. Terapeutul trebuie sa
detecteze predictia clientului privitoare la lipsa de speranta si s-o analizeze prin
strategiile TCC.
Clientului i se traseaza ca sarcina pentru acasa, in primele sedinte, sa noteze
intr-un jurnal timp se 0 saptamana starile afective negative in partea stanga si
gandurile negative in partea dreapta.

28
~ Ajutarea clientului sa sesizeze distinctia dintre ganduri si fapte reale.
Multe persoane, care se simt deprimate sau speriate, considera ca acele
ganduri care Ie trec prin cap sunt fapte reale.
Ex. CI:" Sunt sigur ca voi cadea la examen."
T. "Daca cineva nutreste un anumit gand, nu inseamna ca e si
adevarat."
Gandurile pot fi supozitii, ipoteze, descrieri care pot fi adevarate sau false.
Pentru a realiza mai usor distinctia dintre ganduri, sentimente si fapte reale
e indicata aplicarea teoriei ABC a lui Ellis:
• A =eveniment activator;
• B =ganduri si convingeri ;
• C = consecinte care pot reprezenta stari afective sau comportamente.

Clientul primeste ca tema pentru acasa Sa noteze intr-un jurnal evenimentul


activator, gandurile si convingerile referitoare la acesta precum si consecintele in
plan emotional si comportamental.

~ Evaluarea intensitatii starilor emotionale si gradului de veridicitate a


gandurilor negative.
Pentru demersul terapeutic este important de stiut cat de mult crede
clientul in adevarul convingerilor si gandurilor sale si cat de intense sunt starile
afective.
Clientul va fi invatat sa diferentieze intensitatea emotiilor, precum si masura
in care crede in gandurile si convingerile sale. Acest lucru este important atat
pentru evaluarea initiala cat si pentru evaluarea intermediara.
Clientului i se cere sa evalueze pe 0 scara gradata de la 0 - 10 sau de la 0 -
100 unde:
o = emotie absenta sau nu crede deloc ca acel gand e adevarat ;
10/100 = emotie deosebit de intensa Sau este convins 100';/. de adevarul gandurilor
sau convingerilor respective.
Terapeutul va trasa ca sarcina pentru acasa ca pacientul sa evalueze timp de
o saptamana fluctuatiile intensitatilor starilor afective precum si a credintei in
veridicitatea gandurilor negative.

~ Identificarea unor variatii in cadrul unor convingeri specifice.


Pentru ca subiectul sa poata capata 0 anumita detasare fata de convingerile
negative, terapeutul il va ajuta sa sesizeze faptul ca si in situatia actual a
convingerea poate fi modificata sub aspectul credibilitatii sale. Intrebarile
adresate sunt de tipul urmator:
" Exista anumite perioade in care crezi ca acest gand sau convingere este
adevarata?"

29
" Ce se intampla atunci cand crezi mai putin ca gandul tau negativ este
adevarat?"

~ Identificarea distorsiunilor cognitive.

~ Tehnica sagetii verticale


Uneori gandurile negative automate se dovedesc a fi adevarate. De exemplu,
un client timid poate prevedea ca va fi res pins la 0 petrecere. In acest caz este
utila explorarea convingerilor negative care stau in spatele gandurilor negative
automate. Intrebarile adresate sunt de tipul urmator:
" Ce s-ar intampla daca acest lucru ar fi adevarat?"
" Ce ar insemna asta pentru tine?"

30
Aplicarea terapiei cognitiv comportamentale in cazurile de
Sindrom Aspergerl Autism inalt functional

Acest tip de terapie este aplicabila si copiilor cu SA sau Autism inalt


functional cu anumite modificari. Terapia cognitiv comportamentala aplicata
persoanelor cu aceste tulburari sufera modificari datorita faptului ca acesti
subiecti au un profil cognitiv diferit de cel al persoanelor care se incadreaza in
"normal".

Programul de terapie include:


o individualizarea simptomelor anxioase - copiii sunt ajutati de catre
terapeut sa identifice care sunt simptomele anxietatii; simptomele
pot fi diferite de la 0 persoana la alta;
o constientizarea de sine;
o educatia afectiva - intelegerea emotiilor proprii si ale celorlalti;
o managementul comportamental;
o teoria mintii;
o implicarea parintilor - pentru a folosi constructiv relatia dinte parinte
si copil este important ca parintii sa inteleaga principii Ie terapiei.

Din datele oferite de studii de specialitate profilul evidentiat in urma


aplicarii chestionarelor reflecta izolare sociala, dificultati interpersonale, dispozitie
depresiva si dificultati in managementului stresului (Ozonoff,2005).
Profilul de personalitate este in concordanta cu descrierea clinica si include
si discomfort in situatiile sociale, introversie, timiditate si anxietate sociala.
Studiile au identificat deasemenea capaciatate redusa de insight/
introspectie si slaba constiinta de sine.
Copiii si adulti cu SA sau Autism inalt functional pot beneficia mult in urma
terapiei insa terapia trebuie sa se bazeze pe intelegerea naturii SA si autismului, in
special a abilitatilor persoanelor cu aceste tipuri de tulburari de a intelege propriile
ganduri si ale celorlalti si a comunica.
Terapia personelor cu aceste tulburari cere ca terapeutul sa cunoasca
ultimele cercetari de pSihologie cognitiva in cazul personelor cu SA si Autism, in
special teoria mintii si cercetarile asupra functiei executive si slabei coerente
centrale.
Soar putea ca in cazul persoanelor cu SA sau autism sa se dezvolte 0
perspectiva teoretica si pSihoterapeutica cu totul noua, bazata nu pe abilitati,
experiente si ganduri ale copiilor tipici ci pe un profil diferit al abilitatilor,
experientelor si gandurilor copiilor cu SA si autism.

31
Dezvoltarea si consolidarea relatiei terapeutice dintre client si
pSihoterapeut este esentiala insa persoanele cu aceste tulburari pot instantaneu sa
placa sau sa displaca pe cineva permanent, in special pe cei perceputi ca
profesionisti. Va trebui sa se aleaga cu grija terapeutul potrivit pentru a fi acceptat
de 0 persoana cu SA sau autism.
Terapeutul trebuie sa inteleaga profilullingvistic al unei persoane cu aceste
tipuri de tulburari, profil care include dificultate in aspectul pragmatic allimbajului,
in special incapacitatea de a sti cand sa intervina intr-o conversatie sau de a astepta
pana cand interlocutorul termina ce are de spus. 0 alta problema este tendinta de a
interpreta literal mente ceea ce Ii se spune si de a fi pedant.
Clientii cu SA au nevoie de mai mult timp in a procesa cognitiv explicatiile
primite si de 0 abordare clara, structurata, sistematica cu sesiuni de terapie scurte,
dar dese. Este eficient pentru persoanele cu SA sa aiba tiparite punctele esentiale
ale fiecarei sesiuni de terapie pentru a Ie avea la indemana si a Ie reciti la inceputul
sesiunilor viitoare.
Terapeutul trebuie sa explice natura si limitele relatiei terapeutice; de
exemplu cand este potrivit sa suni terapeutul , ce este nevoie sa-i spui si sa
inteleaga ca relatia este una de ajutor din partea unui profesionist si nu a unui
prieten (Hare si Paine 1997).
Una dintre componentele terapiei este de a intelege gandurile interne ale
clientului. Intelegerea si exprimarea propriilor ganduri si ale celorlalti este 0
problema considerabila pentru persoanele cu aceste tulbUrari.
In literature de specialitate s-a folosit termenul de Teoria mintii pentru a
explica aceste caracteristici. Terapeutul va trebui sa foloseasca strategiile utilizate
in Teoria mintii pentru a-i dezvolta persoanei cu una dintre cele doua tulburari
prezentate in lucrare maturitatea si capacitatea de introspectie, pentru a intelege
mai bine propriile ganduri si emotii, dar si pe ale celorlalti. Clientul va trebui ajutat
sa-si dezvolte si vocabularul pentru a putea sa-si descrie mai bine gandurile si
emotiile.
PSihoterapia clasica se bazeaza pe conversatia fata in fata dintre terapeut si
client. Persoanele cu SA sau autism au abilitati limitate in a-si exprima emotiile
exclusiv prin limbaj; au dificultate in a mentine contacul vizual si de a procesa ceea
ce ii spune terapeutul si de a intelege intentiile acestuia. Aceste dificultatii vor
face ca procesul terapeutic sa fie perceput ca stresant.
S-a demonstrat ca persoanele cu aceste tulburari sunt relaxate si isi pot
exprima mai bine gandurile si emotiile daca este angajata intr-o conversatie prin
folosirea a doua calculatoare, prin schimbul de email-uri. S-au observat dificultati
considerabile si in capacitatea de intelegere a aspectelor sociale ale vietii; in a purta
o conversatie respectand regulile sociale; cand aceste aspecte sunt minimalizate
clientul se descurca mai bine in exprimare si invatare (Tonny Atwood, 2003).
o alta abordare este exprimarea prin intermediul desenelor; descriind un
eveniment prin intermediul scenetelor.

32
Clientul poate alege 0 melodie care sa fie in concordanta cu ceea ce simte si
gandeste. In cazul copiilor se poate folosi povestirea scenelor din filmele preferate,
scene care se aseamana cu situatii din viata reala. Aceste strategii indirecte pot fi
un remarcabil insight in lumea interioara a persoanelor cu SA sau autism.
Incidentele din trecut in care au fost nedreptatiti, raniti, invinuiti sunt greu
de inteles si de rezolvat. Aceste incidente pot invada gandurile personelor cu aceste
tulburari mult timp dupa ce s-au intamplat. Scena poate fi retraita de multe ori in
incercarea de a intelege motivele si intentiile participantilor.
Terapeutul poate folosi scenete cu "bule" (scenetele reprezentand
evenimente din trecutul clientului) care trebuie completate de client pentru a afla
modul in care acesta interpreteaza intentiile participantilor la un anumit eveniment.
Cand clientul are probleme in a intelege si descrie intentiile unui personaj terapeutul
poate sa-I ajute dandu-i explicatii.

Persoanele cu SA sunt supuse riscului de a avea esecuri repetate in ceea


ce priveste adaptarea sociala si de a resimti sentimentul de izolare, acestia fiind
factori predispozanti pentru tentativele de sinucidere.
Bauninger strage atentia asupra principalelor aspecte atunci cand avem la
terapie 0 persoana cu Asperger. In primul rand terapeutul trebuie Sa faca persoana
respectiva sa devina constienta de faptul ca ceilalti au un mod diferit de a gandi. In
al doilea rand trebuie sa se lucreze cu pacientul in a-I face sa-si exteriorizeze
gandurile si emotiile si a-I face capabil sa se foloseasca de ele pentru a comunica
eficient cu cei din jur.
De cele mai multe ori anxietatea si tulburarea obsesiv compulsiva sunt
trasaturi de personalitate intalnite la persoanele cu diagnostic de PDD (Sofronoff,
Atwood si Hilton-2005).
Sofronoff(2005) a descoperit faptul ca TCC este eficienta in reducerea
anxietatii si in folosirea strategiilor de a face fata in situatiile anxioase.
Implicarea parintilor persoanelor cu Asperger si alte tulburari din spectrul
PDD este foarte importanta pentru succesul terapiei si adaptarea persoanelor cu
probleme la mediu /viata sociala. Trainingul parintilor in a-si insusi cunostinte de
TCC este 0 parte importanta a interventiei. Ei pot ajuta persoana cu Asperger in a
pune in practica si a generaliza ceea ce se face in terapie.
Diagnosticul din spectrul PDD este pus inprimii ani din viata copilului, iar
parintii sunt indrumati sa urmeze 0 interventie cognitiv comportamentala imediata si
intensiva. Acest tip de interventie timpurie recomanda ca parintele sa fie cat de
mult implicat in terapie, iar copilul beneficiaza de aceasta implicare.
Exista mai multe avantaje ale implicarii parintelui in terapie, unele dintre ele
fiind:
parintele devine capabil sa of ere 0 buna asistenta copilului in vederea
controlului comportamental (si nu numai);
parintele ii poate ajuta pe alti parinti care trec prin experiente similare;

33
se imbunatateste comunicarea parinte-copil .

Importanta rutinel - pentru a avea sentimentul de siguranta toti copili au


nevoie de rutina. Daca fiecare zi este diferita si tot timpul apar evenimente
imprevizibile, aproape orice copil va deveni anxios si va avea un sentiment de
nesiguranta. Pentru un copil cu SA deasemenea rutina este foarte importanta.
Majoritatea copiilor cu SA devin frustrati atunci cand se fac schimbari in programul
lor zilnic. Desi inflexibilitatea programului copilului poate fi dificila pentru parinti
acest lucru va duce la evitarea frustrarilor copilului. Totusi acest lucru nu trebuie sa
domine viata familiei in care se afla un copil cu SA. Din cand in cand ceilalti membri
ai familiei au nevoie si de altceva in programullor zilnic; trebuie sa avem grija doar
sa anuntam copilul din timp si sa Ii reamintim de mai multe ori ce se va intampla
diferit in ziua respectiva.
Stabilind 0 rutina zilnica este primul pas in al ajuta pe copil sa inteleaga ce se
intampla in jurullui.

34
Imaginea de sine

Imaginea personala este propria noastra parere despre ce fel de persoana


suntem. Este rezu'itatul experientelor trecute, reusitelor sau esecurilor, umilintelor
sau triumfurilor si poarta amprenta modului in care am fost tratati de ceilalti, mai
ales in primii ani ai copilariei. Aceasta imagine odata formata noi 0 consideram
corecta. Dar ea poate fi falsa - si in multe cazuri ea chiar este falsa - dar important
este faptul ca noi ne comportam ca si cum ar fi adevarata.

Viata noastra se desfasoara ca si cum imaginea ar fi adevarata. Dar, oare,


este ? Imaginea personala se poate schimba, este nevoie de 0 alta perspectiva.
Imaginea personala sta la temelia intregii noastre personalitati. In raport cu
ea, experientele noastre tind sa Se adevereasca si sa intareasca propria imagine,
ducand astfel la un cer vicios. Toate actiunile si senti mente Ie noastre sunt in
concordanta cu imaginea noastra personala. Ne yom comporta asa cum credem ca
suntem. Pur si simplu nu putem actiona altfel, indiferent de cata vointa am da
dovada. Cel care se socoteste un "ratat" va face in asa fel incat sa rateze, oricat de
mult s-ar stradui sa cunoasca succesul si oricate sanse iar iesi in cale. Cel care se
socoteste "ghinionist" va face in asa fel incat sa demonstreze ca este intr-adevar
victima "ghinionului".
Ne dam seama ca imaginea de sine poate fi dusmanul sau prietenul nostru,
depinde; depinde daca se hraneste din esecurile din trecut pentru a ne submina in
prezent, sau daca se hr.aneste din succesele trecute pentru a ne da curaj sa traim in
prezent si sa progresam.
o imagine personal a sanatoasa este cheia convietuirii cu sine. Daca ne
percepem realist si ne acordam respectul meritat, acumuland succesele si
senti mente Ie, pastrandu-ne increderea in sine in ciuda esecurilor si iertandu-ne
propriile greseli, ajungem intr-adevar sa traim in armonie cu propria persoana.

Trebuie sa practicam deprinderea de a ne accepta asa cum suntem, ci nu sa


ne fortam sa devenim ceea ce nu suntem. Acceptarea de sine ne da incredere, in
timp ce incercarea de a tine pasul cu ceilalti duce la 0 stare de tensiune permanenta.

Dezvoltarea constientizarli de sine

Copilull tanarul cu Sindromul Asperger are probleme in a-si constientiza


imaginea de sine.

35
I

PSihoterapia poate ajuta persoanele cu Asperger sa constientizeze cine sunt,


sa-si recunoasca punctele tari si sa-si accepte slabiciunile.
Trebuie ajutati sa-si identifice calitatile si sa accepte ca sunt diferiti dar nu
neaparat inferiori celorlalti.
Primul pas in constientizarea de sine este ca persoana cu SA sa inteleaga
natura sindromului si care trasaturi ale sindromului sunt prezente in profilullor
pesonal.
AI doilea pas poate fi folosirea propozitiilor semi-proiective care trebuie
completate:
"Eu sunt....... "
"Eu uneori ......"
"Eu ma simt ......... cand ....."
Aceste completari il vor ajuta si pe psihoterapeut sa inteleaga mai bine modul
in care clientul se autopercepe.
De multe ori aceste completari de autopercepere releva 0 stima de sine
scazuta in ceea ce priveste abilitatile sociale; dar si 0 stima de sine crescuta in ceea
ce priveste abilitatile intelectuale.
Atunci cand Ii se cere sa se caracterizeze persoanle cu SA tind sa se descrie
in functie de ceea ce Ie place sa faca sau sa colecteze; insa nu se descriu din punct
de vedere al relatiilor familiale, prieteni si nici nu se pot caracteriza in ceea ce
priveste trasaturile de personalitate.
Intr-un studiu prezentat de Tony Atwood unul dintre adolescentii cu care
lucra a fost rugat sa-si descrie personalitatea si personalitatile persoanelor
cunoscute; acesta a raspuns "Nu stiu care sunt numele personalitatilor lor."
Atunci cand vorbesc des pre interesele lor au abilitatea de a intelege si
dezvolta propriileclasificari; acest lucru este in contrast cu imaturitatea de care
dau dovada atunci cand sunt rugati sa clasifice oamenii in functie de trasaturile de
personalitate.
Copiii tipici incep sa faca aceste clasificari impartind oamenii in draguti si
rai; folosind numai doua caracteristici. Urmatorul pas este acceptarea faptului ca
cineva poate avea mai multe insusiri.
Un copil tipic va putea sa-si descrie profesoara "Este draguta, insa uneori
poate fi si rea ..." 0 persoana poate fi perceputa ca avand mai multe insusiri
personale.
Copii tipici invata care dintre colegii lor sunt sunt buni si care sunt rai, invata
pe cine sa abordeze si pe cine nu. Invata deasemenea sa-si modeleze
comportamentul in funtie de caracterul persoanei cu care sunt.
Pe masura ce cresc isi imbogatesc vocabularul si invata sa caracterizeze
oamenii din punct de vedere al trasaturilor de personalitate. Prieteniile legate se
bazeaza pe aspecte ale personalitatii ca "a fi amuzant, de incredere si saritor in a
oferii ajutorul". Copilul se maturizeaza si invata sa priveasca dincolo de aspectul

36
fizic atunci cand descrie oamenii, incep sa inteleaga ca ceilalti gandesc si simt intr-
un mod diferit de allor.
Dezvoltarea vocabularului si intelegerii este un pas foarte important pe care
trebuie sa se lucreze in cazul Sindromului Asperger; acest lucru ii poate ajuta sa
inteleaga personalitatea celorlalti si in cele din urma sa invete sa se caracterizeze
singuri si sa-si constientizeze propriile trasaturi de personalitate.

Exercitil care II pot ajuta pe copil sa-si dezvolte vocabularul, sl


capacltatea de a - i caracteriza pe ceilalti si pe sine:

./ Ii cerem copilului sa se gandeasca la persoane cunoscute si sa Ie compare cu


niste animale - ce animal ar fi mama, tata, bunica, cel mai bun priten etc .

./ Un alt exercitiu poate fi sa-i cerem copilului sa se identifice cu un animal


Imagineaza-ti ca esti un animal!
Ce animal ai vrea sa fii?
Unde locuiesti?
Ce faci toata zjua?
Ce mananci?
Cum esti tu?
Ce prieteni ai; alte animale, cu cine Ie identifica .

./ Ii mai putem cere copilului sa se compare cu 0 floare:


Imagineaza-ti ca estj 0 floare!
Ce floare ai vrea sa fii?
Cum arati?
Unde crestj?
Ce alte flori mai sunt pe langa tine?
Ce persoane din viata ta reprezinta aceste flori?

./ Sa ghiceasca ce exprima terapeutul prin mima; Sa spuna ghicitori; La randul


lui si copilul sa mimeze ceva facandu-I pe terapeut sa inteleaga .

./ Sa citeasca expresiile faciale si nonverbale;

./ Spuneti cuvinte (pot fi la intamplare sau reprezentand lucruri din viata


copilului: mama, joc, tata, prieten etc.) si cereti copilului sa spuna primul
cuvant care ii vine in minte ca raspuns la cel auzit;

./ Desen - ii putem cere copilului sa deseneze membrii familiei, pe el, prietenii


lui etc ...

37
V' Putem face un joe in care copilul trebuie sa joace rolul unuia dintre membrii
familiei;

V' Putem face diferite jocuri de culori - luam cartonase colorate si ii cerem
copilului sa Ie aseze in ordinea preferintei. Apoi ii putem cere sa identifice
persoanele cu 0 anumita culoare;

V' II putem pune pe copil sa compare persoanele din jur cu obiecte de mobilier -
un profesor poate fi comparat cu 0 biblioteca iar 0 persoana pe care nu 0
place poate fi reprezentata de 0 toaleta. Umorul este 0 componenta foarte
valoroasa a terapiei indiferent daca perosna are Sindormul Asperger sau nu;
nu trebuie ratata nici 0 ocazie in care putem spune ceva amuzant - acest
lucru va duce si la destinderea atmosferei;

V' Ii cerem copilului sa deseneze un personaj bun din viata lui si unul rau; apoi il
lasam sa aleaga ce va face cu desenele. Un astfel de exercitiu poate avea 0
valoare metaforiCa puternica. De exemplu: poate pastra desenul personajului
bun si iI poate arunca la cos pe eel al personajului rau. Prin astfel de exercitii
copilul se poate descarca de energia negativa si de furia resimtita fata de 0
anumita persoana.

V' Copilul mai poate pastra un jurnal in care sa se uite impreuna cu terapeutul si
sa noteze Lucruri bunel Lucruri rele. Terapeutul il va asigura pe copil ca
acest jurnal este locul in care isi poate scrie secretele iar acestea nu vor fi
dezvaluite nimanui. Mai poate nota si insusiri personale pozitive si negative si
impreuna cu terapeutul sa-si intareasca aceste insusiri si sa Ie accepte pe
cele negative.
V' Interesele personale ale copilului pot fi deasemenea folosite pentru a-i
dezvolta capacitatile de caracterizare.
Intr-un caz prezentat de Tony Attwood copilul avea un interes special
pentru avioanele de lupta Rusesti. Cand a fost rugat sa-si compare mama cu
un avion Rusesc acesta a spus "mama ar fi un avion de transportat marfa
pentru ca se misca foarte greu si cara tot timpul multe lucruri in geanta".
Cand a fost pus sa se compare si pe el cu un avian a spus ca ar fi ultimul
model, pentru ca este rapid.

38
Anxietatea

Se estimeaza ca pana la 80,},. dintre copiii cu SA resimt simptomul de


anxietate intensa. Tulburarile anxioase, in special Tulburarea obsesiv compulsiva,
Anxietatea sociala si Tulburarea de axietate generalizata coexista de cele mai
multe ori cu SA.
Atunci cand simptomele anxietatii raman netratate au un impact negativ
asupra calitatii vietii persoanei cu SA.
Copiii cu SA care prezinta si 0 tulburare anxioasa experimenteaza 0 lume
social a mult mai limitata decat cei care prezinta doar una dintre aceste tulburari.
Pot avea dificultate in a se adapta atat acasa cat si la scoala prin evitarea situatiilor
in care isi pot face prieteni, evitarea activitatilor sociale, intarirea ritualurilor si
stereotipiilor in incercarea de a scapa de anxietate si de a evita interactiunea cu
ceilalti.
Desi se stiu putine despre cum arata simptomele anxietatii la copiii cu aceste
tulburari urmatoarele simptome sunt cele care indica prezenta anxietatii:
1. evitarea situatiilor noi;
2. retragerea din activitatile sociale;
3. iritabilitate;
4. aspecte somatice.
Alte simptome indicatoare ale anxietatii care pot fi observate la copiii cu
aceste tulburari:
5. cresterea nevoi de rutina;
6. cresterea preferintei pentru reguli si rigiditate;
7. cresterea comportamentelor repetitive;
8. cresterea interesului pentru anumite activitati sau acumularea de
cunostinte in diferite domenii;
9. neindemanarea in activitatile sociale;
10. devin usor iritabili sau explozivi.

Cum putem reduce nlvelul anxletatii?

o persoana cu sindromul Asperger este predispusa la un nivel ridicat de


anxietate, iar aceasta anxietate poate fi redusa prin strategii practice de coping
asupra cauzelor ce 0 provoaca.
Problemele senzoriale, abilitatile sociale deficitare si nevoia de structura si
rutina pot cauza stres si anxietate insuportabile si pot duce la accentuarea
manifestarilor Sindromului Asperger creand un cerc vicios.

39
Managementul stresului poate duce la descresterea anxietatii - asigurandu-
ne ca persoana sau copilul cu Asperger are un loc, "sanctuar", in care se poate
retrage fara a mai avea vreun contact social, fara sa fie intrerupta. Este
r
deasemenea foarte important sa implicam copilul in activitati/tehnici de relaxare
sau daca este yorba de un adult sa ne aSiguram ca are achizitionate modalitati si
tehnici de relaxare pe care sa Ie poata folosi fara ajutorul terapeutului.
Deasemenea daca persoana cu SA devine agitata si anxioasa este de mare
ajutor implicarea in activitati care cer eliberare de tensiune fizica - trambulina,
leagan etc .................. .
Oferindu-i copilului 0 alternativa mergand la locul de joaca in pauza poate fi
de mare ajutor pentru continuarea activitatilor. Un alt mod de coping asupra
stresului poate fi oferirea unei pauze cu un scop specific in timpul activitatii (mai
ales daca este la scoala) - copi lui poate fi pus sa transmita un mesaj cuiva din afara
clasei. Este de mare ajutor daca profesorul poate stabili un cod special cu copilul,
astfel incat copilul sa-i poata comunica faptul ca incepe sa se simta agitat fara a
atrage atentia asupra lui. Terapia cognitiv comportamentala da rezultate foarte
bune in privinta reducerii anxietatii la persoanele cu Sindromul Asperger.
Un exercitiu foarte bun pentru relaxare, ce poate fi facut oricand de
persoana cu SA, poate fi "sa-si imagineze ca are la dispozitie 0 tabla de scris, un
burete si 0 creta, apoi pas cu pas scrie pe tabla literele alfabetului. II scrie pe A
apoi usor iI sterge cu buretele, apoi il scrie pe B si din nou iI sterge cu buretele .. ".....
exercitul se poate continua pana persoana se relaxeaza si resimte senzatia de calm.

"Trusa de unelte" - de mici, copiii stiu ca 0 trusa cu unelte contine 0


varietate de lucruri pentru a repara ceva sau a rezolva 0 problema. Scopul acestei
strategii dezvoltata de Tony ATtwood este de a identifica diferite tipuri de unelte
pentru a rezolva problemele emotionale - in special emotiile negative ca anxietate,
furie si tristete.
Uneltele pot fi impartite in doua categorii:
o unelte pentru reducerea tensiunii - relaxare;
o unelte pentru imbunatatirea si dezvoltarea gandirii;

Eliberarea tensiunil - un ciocan poate reprezenta simbolic eliberarea


tensiunii. Se poate desena un ciocan pe hartie si ii sugeram clientului sa-si imagineze
o actiune facuta cu ciocanul - aceasta actiune simbolizand eliberarea de energie
negativa.
Pentru copiii care nu au inca dezvoltate capacitatile imaginative se pot face
direct activitati fizice: batut la tobe, dans, alergare, trambulina.
Copilul poate identifica singur care sunt activitatile prin care isi elibereaza
tensiunile. Se pot face si activitati casnice care sa implice copilul. Daca aveti haine
vechi puteti sa i Ie dati copilului pentru a Ie taia facandu-Ie carpe pentru sters

40
praful- este 0 metoda foarte buna pentru eliberarea frustrarii. Alte activitati ar
mai putea fi; stors fructe, batut carnea.
Pentru a folosi acest tip de activitati cu success trebuie sa identificam care
este cea mai eficienta activitate pentru eliberarea tensiunilor si energiilor negative.
Trebuie sa urmarim copilul si sa-I directionam catre 0 activitate inainte ca
tensiunea sau frustrarea sa se amplifice

Relaxare - persoanele cu Sindromul Asperger descopera cel mai adesea


solitudinea ca fiind cea mai relaxanta. Copiii mici se pot relaxa folosind activitati
simple si repetitive - mingi pentru stres etc.
Alte activitati de relaxare pot include masajul, exercitii de respiratie;
pentru persoanele care au dezvoltate capacitatile imaginative se pot folosi practici
de relaxare imaginative. Ex; ii spunem clientului sa-si imagineze ca are la dispozitie 0
tabla si un burete si ca scrie cate 0 litera pe tabla apoi 0 sterge.......... ..
Acest tip de activitati ajuta la calmarea persoanei si scaderea ritmului inimii.
Uneori interactiunea sociala poate fi perceputa ca stresanta sau frustranta
pentru persoanele cu SA de aceea putem sa-i oferim momente de activitati sociale
placute si fara stres.
Aceste momente se refera la un contact social suportiv si presupune un timp
petrecut cu cineva care trebuie sa-i spuna lucruri placute pentru a-I face sa simta
mai bine (ii face complimente, ii vorbeste des pre senti mente placute etc.). Poate fi
un bunic intelegator si rabdator sau un prieten, dar trebuie sa tinem minte "doua
persoane in jur sunt companie, trei deja sunt multime". Foarte probabil ca un copil
cu SA sa aiba mai mult succes intr-o activitate sociala cand sunt doar unu la unu.
Uneori cel mai bun prieten poate fi un animal.
o activitate pozitiva care poate ajuta la calmarea emotiilor negative este
aceea de a ajuta pe cineva (se simte util, este un act altruist). Aceste activitati
includ ajutarea cuiva care are dificultati intr-o arie in care copilul este talentat.

Singuratatea - putem crea un experiment prin care toate caracterisitcile


Sindromului Asperger vor disparea; fara medicamente, terapie sau alte interventii.
Acest lucru a fost descoperit chiar de persoanele cu SA si este foarte simplu de
realizat.
Duceti copilul in camera lui, lasati-I singur si inchideti usa. In acest moment
toate caracteristicile Sindromului Asperger au disparut.
In singuratate persoana cu SA nu are probleme de interactiune sociala;
pentru a vorbi de interactiune sociala este nevoie de cel putin doua persoane. In
singuratate nu este nimeni cu care sa poata vorbi asa ca nu apar nici particularitatile
specifice limbajului. Deasemenea peso ana se poate implica in activitatile preferate
atat timp cat doreste fara ca nimeni sa judece daca interesul pentru 0 anumita
activitate devine obsesiv sau activitatea este repetitiva.

41
A fi singur este un mod prin care persoana cu SA se calmeazal relaxeaza, iar
implicarea in activitatile preferate ii poate oferii satisfactie pentru ca acest lucru
este unul dintre cele mai mari placeri ale persoanelor cu SA.
Singuratatea poate deasemenea facilita invatarea.
A fi atent si a retine ceea ce se preda in clasa presupune abilitati sociale si
de limbaj bine dezvoltate; tocmai pentru ca persoana cu SA are dificultati in aceste
arii acest lucru poate impiedica invatarea eficienta.
Pesoana cu SA pot invata foarte mult de una singura, tocmai de aceea in
ariile de interes sunt peste media de varsta.
Atunci cand sunt singuri in camera hipersensibilitatea creata de stimuli in
exces nu mai exista, mai ales in comparatie cu scoala sau un loc de joaca. Familia
trebuie sa stiel inteleaga faptul ca dormitorul persoanei cu SA trebuie sa ramana
neschimbat datorita sensibilitatii acesteia la schimbare; dormitorul trebuie sa fie
un refugiu, un sanctuar al carei intimidate trebuie respectata.

42
CE SCHIMBARI APAR IN TIMPUL ADOLESCENTEI?

Schimbarile in ceea ce priveste constitutia fizica apar la fel ca si la ceilalti


copii insa adolescentii cu SA pot deveni confuzi atunci cand acestea apar. In timpul
schimbarilor hormonale si cerintelor crescute din partea vietii sociale asociate cu
perioada adolescentei, pot aparea accentuari tempo rare ale manifestarilor
Sindromului Asperger. Parintii trebuie Sa fie suportivi si rabdatori, si nu in ultimul
rand sa aiba in vedere faptul ca aceasta perioada este dificila pentru toti
adolescentii cu atat mai mult pentru un adolescent cu SA. .
Unele dintre schimbarile emotionale din timpul adolescentei pot prezenta
intarzieri semnificative la copiii cu SA. In timp ce adolescentii tipici testeaza
romantismul si incalcarea regulilor, adolescentii cu SA vor doar stabilirea unei
simple prietenii, au valori morale inalte si vor sa obtina note mario Datorita acestor
"calitati" potfi ridiculizati de colegi, insa este foarte important sa Ii se spuna ca
sunt calitati importante si valoroase care insa nu sunt inca apreciate de colegii de
acceasi varsta. Anumite trasaturi ale adolescentei tipice pot aparea mai tarziu la
tanarul cu SA si se pot mentine 0 perioada mai indelungata, tanarul cu SA putand
avea un comportament "infantil".

POATE PESOANA CU SA SA STABILEASCA SI SA INTRmNA


RELATII?

In copilaria timpurie copilul cu SA are nevoie sa i Se of ere indrumare asupra


modurilor de interactionare diferite in ceea ce priveste relationarea cu familia, cu
prietenii, cu profesorii si cu strainii.
Adolescentul cu SA prezinta 0 intarziere in ceea ce priveste maturitatea
relatiilor in comparatie cu colegii de acceasi varsta. Este necesar sa aiba suport
informational continuu din partea parintilorl terapeutului (ar fi de preferat ca si
scoala sa sustina astfel de programe, nu numai pentru persoanele cu SA cat si
pentru ceilalti adolescentii) in ceea ce priveste relatiile interumane, sexualitatea.
Datorita intarzierii achizitiilor in ceea ce priveste abilitatile sociale,
adolescentei prelungite si anxietatii persoana cu SA se poate sa aiba relatii intime
mult mai tarziu decat ceilalti adolescenti. Multe persoane cu SA sunt insa capabile
sa intretina 0 legatura de dragoste, insa trebuie avuta in vedere consilierea de cuplu
pentru ca cei doi parteneri sa devina constienti de trecutul si perspecitivele
fiecaruia. Putem descrie relatia dintre 0 persoana cu SA si una "tipica" fiind similara
cu aceea dintre doi oameni proveniti din culturi diferite, necunoscand care sunt
asteptarile si conventiile fiecarei culturi in parte.

43
ADULTUL CU ASPERGER

"Persoanele cu sindromul Asperger nu au un mod defectuos de a gandi ci


doar diferit. De obicei au 0 motivatie intrinseca foarte puternica de a aprofunda
cunoasterea, adevarul si perfectiunea si au prioritati diferite in atingerea lor fata
de ceilalti oameni. Mai exista de asemenea si 0 perceptie diferita a situatiilor si
experientelor senzoriale. De exemplu pentru persoanele cu Asperger poate avea
priori tate rezolvar'ea unei probleme fata de nevoia de recunoatere sociala sau de
satisfacere a nevoilor emotionale,
Persoanele cu Asperger pot percepe erori care pot parea nesemnificative
celorlalti, dand atentie mai degraba detaliilor decat viziunii de ansamblu,
Ca trasaturi de personalitate s-ar putea nota urmatoarele: sunt directi, spun
ce au in minte, sunt onesti, au un simt puternic al dreptatii sociale, Cauta frecvent
singuratatea si se bucura de momentele de singuratate, sunt prieteni loiali si au UN
simt al umorului special.
Persoanle cu Asperger pot avea dificultati in managementul emotiilor si
expresiilor.
Copiii si adultii cu Asperger pot avea un nivel ridicat al anxietatii, tristetii sau
furiei care poate indica 0 tulburare afectiva, Pot avea deasemenea probleme in a-si
exprima dragostea si afectiunea asa cum se asteapta ceilalti. Din fericire in prezent
exista programe de terapie care ajuta cu success in exprimarea si controlul
emotiilor," (Tony Attwood)

44
Teoria mintii

Termenul pSihologic de teria mintii se refera la capacitatea de a recunoaste


si intelege gandurile, credintele / conceptiile, dorintele si intentiile celorlalti oameni
cu scopul de a da sens comportamentului lor si de a prezice ce vor face in
continuare. Un termen sinonim pentru teria mintii ar fi empatia.
Copilul sau adultul cu Sindromul Asperger sau Autism inalt functional nu
recunoaste si nu intelege intentiile si sentimentele altor persoane.
Intr-un studiu facut de Ami Klin (2000), folosind "Social Attribution Task"
(SAT) s-a descoperit ca exista diferente semnificative in interpretarea intentiilor
celorlalti, intre persoanele cu S.A. si persoane de aceasi varsta fara nici un
diagnosti c.
Ne putem da seama ce ar putea simtii Sau gandi 0 persoana citindu-i
expresiile fetei, in special regiunea din jurul ochilor.
Pesoanele cu aceste tulburari au dificultati in stabilirea contactului vizual,
evita privirea celorlalti cand se afla intr-o discutie, iar observarea mimicii fetei
celuilalt Ie scapa: in consecinta nu pot observa care sunt intentiile celorlalti. Insa
chiar si atunci cand observa expresia fetei celuilalt au probleme de interpretare a
mimicii faciale.
Unul dintre aspectele importante ale terapiei este ca terapeutul sa
descopere care sunt gandurile interioare ale clientului.
Intelegerea, explorarea si exteriorizarea gandurilor proprii si ale celorlalti
este 0 problema pentru persoanele cu aceste tulburari. Introspectia este greu de
realizat pentru acest tip de clienti.
In incercarea de a explica acest lucru se foloseste termenul de "Teo ria
mintii". Acest term en a fost prima data folosit in psihologia cognitiva.
PSihoterapeutul trebuie sa se foloseasca de anumite tehnici pentru a
dezvolta capacitatea de insight a clientului; a intelege sentimentele si intentiile
celorlalti , precum si cele proprii; a-si dezvolta vocabularul personal pentru a-si
putea descrie emotiile si gandurile.
Un alt aspect care trebuie avut in vedere atunci cand lucram cu 0 persoana
cu SA sau cu Autism este ca are tendinta de a interpreta literal mente ceea ce i se
spune; nu intelege metaforele, glumele, aluziile. Deasemenea nu inteleg ca mesajul
transmis poate fi interpretat diferit in functie de tonul vocii si prozodie.
Suntem capabili sa intelegem incongruenta dintre expresia fetei, tonul vocii
si context si sa realizam cand cineva este sarcastic; persoanele cu SA nu pot face
acest lucru.
Cand se angajeaza intr-o conversatie, persoana cu una dintre cele doua
tulburari are tendinta sa vorbeasca numai despre sine, des pre propriiile interese si
pasiuni. Acest lucru ii poate plictisi sau deranja pe cei din jur, iar persoana cu SA

45
este incapabila in a citi pe fata celorlalti indiciile subtile care arata cum se simt.
Copilul cu SA pare ca nu respecta regulile sociale si nu raspunde la semnalele de
alarma ca trebuie sa inceteze conversatia. Daca partenerul de conversatie nu stie ca
aceasta este 0 problema a persoanelor cu SA il poate percepe ca fiind lipsit de
respect sau obraznic. Trebuie sa stim ca pesoana cu SA nu are intentii rautacioase ,
de obicei nici nu este constienta ca a of ens at pe cineva.
Persoanele cu SA sau cu Autism au un entuziasm remarcabil in ceea ce
priveste propriile interese si nu isi dau seama ca cei din jur nu impartasesc
entuziasmullor.
Datorita faptului ca au tendinta de a nu-i privii pe ceilalti atunci cand
vorbesc, nu isi dau seama cand ceilalti sunt plictisiti sau cand au ales un subiect
nepotrivit pentru conversatie.
Insa, subiecte sau activitati care sunt interesante pentru ceilalti pot fi
plictisitoare pentru 0 persoana cu una dintre tulburarile prezentate in lucrare.
o alta caracteristica importanta a acestor tip de clienti este ca sunt mereu
sinceri, nu stiu sa minta. Daca au facut ceva nepermis, iar apoi sunt intrebati vor
recunoaste nonsalant fapta.
Pot chiar sa-i jigneasca pe ceilalti datorita sinceritatii lor. De exemplu pot
spune cuiva ca este gras si care nevoie de 0 cura de slabire fara nici cea mai mica
idee ca persoana respectiva se va simti ofensata. Din punctual de vedere al
persoanei cu SA celalalt ar trebui sa fie recunoscator ca i s-a spus adevarul; nu se
pot pune in locul celuilalt pentru a-si da seama cum se simte.
Adultii cu SA sunt onesti, au un simt puternic al justitiei/dreptatii si a
respectarii regulilor. Cred cu tarie in principiile morale si etice.

Acestea sunt calitati admirabile, dar Ie pot cauza probleme atunci cand cei
din jur nu Ie apreciaza; pot duce la deziluzii si depresie.
o alta problema este ca persoanei cu S.A. ii este dificil sa distinga intre 0
fapta accidentala si una intentionata.

In aplicarea in terapie a acestei teorii (in prima faza), in cazul copiilor, pasii
sunt urmatorii:
• intelegerea perspectivei vizuale:
pune un obiect intr-un loc in care pot sa-I vad;
pune un obiect intr-un loc in care putem amandoi sa-I vedem;
.. .in care amandoi sa nu-I putem vedea;
... in care tu poti sa-I vezi, iar eu nu pot sa-I vad;
... in care eu pot sa-I vad si tu nu poti sa-I vezi;
... in care noi sa-I putem vedea, iar pap usa sa nu poata sa-I vada;
... in care noi nu putem sa-I vedem si papusa poate sa-I vada;
.. .in care eu si papusa putem sa-I vedem, iar tu nu poti sa-I vezi;
... in care tu si papusa nu puteti sa-I vedeti, iar eu pot sa-I bad;

46
.. .in care toti trei il putem vedea;
... in care toti trei nu-I ptem vedea.
- ii putem pune intrebari ajutatoare pentru a fi siguri ca a inteles ce are de
facut: "Esti sigur?", "Verifica!", "Intreaba-ma", "Tu poti sa-I vezi", "II vezi?", "II
vede?" etc.
• 3 obiecte pe masa care se ascund reciproc unul in spatele celulilalt. Ce vad
eu/Ce vezi tu?/ce vede X?
• pozitie spate in spate. Ce vad eu/Ce vezi tu?
• foaie cu doua imagini pe fiecare pagina - Ce vad eu/Ce vezi tu?
• pe masa este pusa 0 imagine, iar una dintre persoane vede imaginea inversa.
• terapeutul are ochii inchisi, iar copilul trebuie sa ne conduca la obiectul dorit.

Jocul de rol este un exercitiu foarte important in dezvoltarea teoriei mintii.


Prin jocurile de rol persoana cu Asperger invata sa se puna in locul altei
persoane cunoscute si sa priveasca din perspectiva acesteia; isi dezvolta capacitatea
de a intelege ca celalat are ganduri diferite, are placeri diferite si se comporta
intr-un mod diferit.
Putem pune copilul sa completeze urmatoarele fraze:
• Eu vorbesc deseori despre sistemul solar; deseori ma gandesc la ...... .
• Eu vorbesc deseori despre grecia antica; deseori ma gandesc la .... ..
• Mihai vorbeste deseori despre dinozauri; cred ca Mihai se gandeste deseori
la ......
• Lui Mihai i-ar placea daca I-as intreba despre .......

Un exercitiu foarte bun pentru a interpreta intentiile si sentimentelor


celorlalti ar putea fi urmatorul:
Scenarii - Scene cu personaje (ca in revistele pentru copii) cu "bule"
deasupra in care scriem conversati i.
Intrebari care se pot pune pentru a intelege situatia prezentata:
o "Ce crezi ca a vrut sa spuna?"
o "Cum crezi ca s-a simtit?"
o "A procedat corect?"
Putem lasa si spatii libere in conversatie iar copilul trebuie sa completeze:
o "Ce crezi ca i-ar putea spune?"

47
Educatia afectiva

Daca luam in considerare datele relevate de teo ria mintii si faptul ca este
evident ca subiectii cu sindromul Asperger au probleme in ceea ce priveste empatia,
atunci educatia afectiva este 0 componenta esentiala a terapiei cognitiv
comportamentale. Scopul acestei parti a terapiei este de a informa clientul de ce
avem emotii, cum ne folosim de ele si cum Ie folosim in mod gresit si de al invata sa-
si exprime aceste emotii. Un principiu important este sa se exploreze aceste emotii
una cate una. Este indicat sa se inceapa cu emotii pozitive cum ar fi placerea sau
fericirea.
I
Primul pas este sa invatam subiectul care este expresia fetei pentru fiecare
emotie in parte. Acest lucru se poate face folosind poze care exprima diferite I
emotii. Insa descrierea emotiilor trebuie extinsa de la expresia fetei si la tonul
vocii, limbajul trupului si contextul in care se afla 0 persoana atunci cand traieste
emotia respectiva. I
Un alt pas ar fi sa invatam subiectul sa faca asocieri intre 0 emotie si 0
situatie care ar putea provoca emotia respectiva.

Persoanele cu SA sau Autism inalt functional au probleme in a intelege ca


ceea ce Ie face placere lor s-ar putea sa nu Ie faca placere si celorlalti. Acesta este
un alt aspect asupra caruia trebuie sa se lucreze. Insa trebuie sa facem totul cu
rabdare si sa 0 luam treptat; mai intai persoana trebuie sa se inteleaga pe sine si
propriile emotii inainte de a Ie intelege pe ale celorlalti.

Pasii de urmat pentru identificarea emotiilor:


o recunoasterea emotiilor pe imagini;
o prefa-te ca esti trist, fericit etc.;
o cand te simti trist, fericit etc. - copilul este ajutat sa identifice
lucrurile care il fac fericit dar si cele care iI intristeaza;
o cum tesimti acum; ce te face sa te simti asa;
o ii prezentam diferite imagini cu alte persoane din care reiese ca Ii s-a
intamplat ceva placut sau neplacut; copilul trebuie sa identifice emotia
persoanei respective urmarind expresiile faciale si sa gaseasca si
motivul pentru care aceea persoana se simte asa;
o cum I-ai putea ajuta pe X ca sa-I faci sa se simta altfel;
o ii povestim 0 situatie apoi intrebam "Cum crezi ca m-am simtit"; ce
crezi ca m-a facut sa ma simt asa;
o povesteste-mi 0 situatie in care te-ai simtit trist, fericit etc.

48
o dupa ce aceste doua emotii sunt intelese putem face treptat:
1. frica;
2, supararea;
3, vinovatia;
4, dezamagirea;
5, sfiala;
6, iubirea;
7, gelozia;
8, dorul;
9, rusinea (atunci cand se dezbraca);
10, frustrarea;
11, dezgustul
12, mila,
urmarind aceeasi pasi ca mai sus,

49
Distorsiunile cognitive

Persoanele cu sindromul Asperger au distorsiuni cognitive si credinte false,


ele pot face prezumtii false si pot interpreta gresit intentiile celorlalti. Au tendinta
de a interpreta literalmente ceea ce Ii se spune (nu inteleg limbajul formal) si pot
duce la extrema un comentariu scos din context.
Cu totii avem sau dezvoltam distorsiuni cognitive in functie de experientele
prin care tree em insa persoanele cu Asperger sunt mai putin capabile sa vada
lucrurile in perspectiva, sa caute clarificari sau explicatii alternative ale
comportamentului celorlalti (Tony Attwood, 2004).
Un exercitiu foarte bun pentru a clarifica interpretarea eronata a intentiilor
si sentimentelor celorlalti ar putea fi ca mai sus:
Scenarii - Scene cu personaje, cu "bule" deasupra, in care scriem
conversatii. In functie de problema de intelegere observata la copil alcatuim 0
sceneta apoi ii pun em intrebari referitoare la ce s-a intamplat. Observam cum
interpreteaza situatia si il coree tam acolo unde greseste.
Intrebari care se pot pune pentru a intelege situatia prezentata:
o "Ce crezi ca a vrut sa spuna?"
o "Cum crezi ca s-a simtit?"
o "A procedat corect?"
Putem lasa si spatii libere in conversatie iar copilul trebuie sa completeze:
o "Ce crezi ca i-ar putea spune?"

Un alt exercitiu care se poate face este:


Reguli sociale - scopul acestui exercitiu este intelegerea modului in care
trebuie sa ne purtam in societate, ce este acceptat si ce nu.
Modul de prezentare al situatiei poate fi ca mai sus, prin scenete, dar mai
poate fi si 0 sceneta jucata cu papusi, sau doar 0 simpla povestire. Ideal este sa se
ajunga doar la stadiul in care i se povesteste 0 situatie si copilul trebuie sa
inteleaga.
Dupa ce i se prezinta situatia trebuie sa se urmareasca raspunsulla
urmatoarele doua intrebari; se pun aceleasi doua intrebari pentru fiecare regula
sociala:
o Ce a gresit persoana X?
o Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca?
Mai tarziu, dupa ce copilul invata cum trebuie sa ne purtam intr-o multitudine
de situatii iI yom intreba si "De ce nu este bine ce a facut?
Prin acest tip de exercitiu putem face copilul sa inteleaga ce comportamente
nu trebuie sa manifeste in prezenta celorlalti si iI putem face sa constientizeze ca
sunt neadecvate.

50
De exemplu ii putem povesti 0 situatie in care cineva poarta 0 conversatie si
nu se uita la cel cu care vorbeste.
o Ce a gresit persoana X? - "Nu se uita in ,ochii celui cu care vorbeste"
o Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca? - "Trebuie sa-i
privim in ochi pe ceilalti atunci cand Ie vorbim"
Cu siguranta ca aceste lucruri copilulle-a tot auzit de la membrii familiei insa
trebuie sa facem foarte des acest exercitiu si nu doar sa-i repetam ce are de facut
ci si sa-I facem sa constientizeze comportamentullui si al celorlalti.
Un alt lucru pe care il mai putem face este sa-i aratam copilului inregistrari
cu momente in care se poarta frumos si nu are comportamente de autostimulare dar
si inregistrari cand se poarta ciudat. Putem discuta cu copilul despre ce este bine si
ce nu este bine in comportamentullui.

Alte tehnici folosite in terapie sunt:


o training de autoreglare personala;
o rezolvarea de probleme interpersonale si legate de mediul in care
traieste;
o antrenamentul asertiv;
o intelegerea limbajului nonverbal.

51
Concluzjj

Desi sindromul Asperger este 0 afectiune prezenta pe toata durata vietii, la


adulti are tendinta de a se stabiliza si de a se ameliora. Adultii cu acest sindrom
"sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si sa invete cum sa reactioneze in
societate, in functie de comportamentul anturojului".
Potrivit specialistilor, "unele calitati care sunt tipice sindromului Asperger,
precum memoria excelenta si capacitatea de concentrare, pot creste sansele unei
educatii universitare si a unei cariere de succes. Multi pacienti cu sindrom Asperger
par fascinati de tehnologie si optiunea cea mai frecventa in alegerea carierei este
cea de inginer. Totu~i, cariera in domeniul stiintific este, fara indoiala, singura in
care acestia exceleaza.

Bauninger strage atentia asupra principalelor aspecte atunci cand avem la


terapie 0 persoana cu Asperger. In primul rand terapeutul trebuie sa faca persoana
respectiva sa devina constientade faptul ca ceilalti au un mod diferit de a gandi. In
al doilea rand trebuie sa se lucreze cu pacientul in a-I face sa-si exteriorizeze
gandurile si emotiile si a-I face capabil sa se foloseasca de ele pentru a comunica
eficient cu cei din jur.

De cele mai multe ori anxietatea si tulburarea obsesiv compulsiva sunt


trasaturi de personalitate intalnite la persoanele cu diagnostic de PDD.
Sofronoff(2005) a descoperit faptul ca TCC este eficienta in reducerea anxietatii
si in folosirea strategiilor de a face fata in situatiile anxioase.

Terapia cognitiv comportamentala s-a dovedit a fi eficienta in cazul


persoanelor cu Sindromul Asperger. Pe parcursul sesiunilor de terapie clientii invata
sa-si automonitorizeze gandurile si emotiile. Scopul principal al terapiei este ca
pacientul sa-si dezvolte abilitatile necesare pentru a putea contraargumenta si a
putea inlocui distorsiunile cognitve cu unele realiste sau pozitive, care in consecinta
vor duce la schimbarea comportamentala in sensu I adaptarii optime la mediu.

52
STUDII DE CAZ

1. Studiu de caz

A. este un baiat in varsta de 6 ani diagnosticat cu Autism inalt functional. De


la varsta de 4 ani a urmat un program intensiv de terapie comportamentala aplicata
(ABA).
Desi a ajuns la un nivel avansat in ceea ce priveste programul de terapie ABA
va continua sa fie implicat intr-un program de terapie cognitiv comportamentala
pentru ca are in continuare dificultati in urmatoarele arii:
o nu comunica cu cei din jur sau cu familia decat daca este necesar sau
urmareste satisfacerea propriilor nevoi;
o are dificultati in a-si exprima gandurile si emotiile si in a intelege
propriile emotii si pe ale celor din jur;
oeste inca la gradinita urmand ca anul viitor sa urmeze 0 scoala
normal a; in prezent merge la gradinita insotit de un terapeut care a
urmat traininguri de terapie cognitiv comportamentala;
o la gradinita, in cea mai mare parte a timpului, prefera activitati
solitare in locul celor cu partenerii de joaca;
o uneori exprimarea este incoerenta si are dificultati in a purta 0
conversatie;
o inca mai are ecolalie intarziata;
o are greseli in modalitatea de construire a propozitiilor din punct de
vedere grammatical;
o reactioneaza foarte usor la esecuri (plangacios);
o intonatie gresita a propozitiilor afirmative si interogative;
o foloseste gresit persoana I si a II-a singular.
o are nevoie de supraveghere permanenta atunci cand este in afara
casei (nu se poate descurca singur - nu stie sa traverseze strada, nu
constientizeaza pericolul reprezentat de masini; atunci cand merge sa
cumpere ceva lasa portofelulla casa si pleaca; nu este constient de
prezenta celorlalti oameni, cand merge pe strada se loveste de ei, sau
in autobuz se sprijina sau ii apuca de haine; nu realizeaza ca nu este
adecvat sa vorbeasca cu staini si ii intreaba "tu ce mai faci?", "cine
esti tu?", "tie iti place sa citesti?" etc.)
A va lucra in continuare acasa cu 3 terapeuti (terapeuti care au lucrat cu el
inca de la inceputul terapiei ABA) si va avea un terapeut care iI va insoti in fiecare zi
la gradinita si iI va corecta din punct de vedere comportamental.

53
Vom face 0 sedinta saptamanala in care ma voi intalni cu echipa de terapeuti
pentru a vedea inregistrari cu orele de terapie, pentru a da feedback si pentru a
stabili impreuna planul de terapie pana la sedinta viitoare.

Gradinita - responsivitatea la mediu este 0 problema. Stie si poate mai mult


decat arata. Progresele sunt semnificative in urma terapiei ABA dar adaptarea la
mediu este inca 0 problema importanta. Scopul terapiei este adaptarea la mediu.
Terapeutul care iI insoteste la gradinita are responsabilitatea de a-I integra
in toate activitatile facute de ceilalti copii. La activitati trebuie ajutat cat mai
putin; trebuie sa aiba multa responsabilitate. Trebuie corectat din punct de vedere
comportamental atunci cand are comportamente neadecvate:
o atunci cand vorbeste singur (ecolalie intarziata);
o cand nu-i raspunde educatoarei;
Trebuie sa reluam acasa, in fiecare zi ce a fost greu la gradinita.
Scopul este ca A. sa devina cat mai independent (mai ales la gradinita) de
aceea trebuie sa avem grija ca intotdeauna sa primeasca cel mai putin intruziv
ajutor din partea terapeutului.
Pentru a-I putea corecta din punct de vedere comportamentalla gradinita
yom avea urmatorul tabel:

RESPONSIVITA TE
I-AM RASPUNS EDUCATOAREI
I I I I I
ADAPTARE
AM FACVT CEEA CE TRESUIA SA FAC
I I I I I I
SOCIAL
AM VORSIT SI M-AM JUCAT CU COPIII
I I I I I I I
ACADEMIC
AM INVATAT SINE
I I I
COMPORTAMENTE
M-AM PURTAT FRUMOS
I I I

54
A. stie sa citeasca asa ca pe parcursul zilei iI yom pune sa verifice tabelul
pentru a-i da cat mai multa responsabilitate in a-si controla singur comportamentul.
In fiecare casuta va primi cate 0 fata vesela atunci cand se poarta frumos iar dupa
ce umple cele 10 casute la sfarsit va primi un soare; daca strange 5 din 5 sau 4 din
5 va primi recompensa cand vine acasa, daca nu, ii spunem ca nu s-a purtat bine in
ziua respectiva si nu va mai primi recompensa cand vine.
Cand nu se poarta bine va primi fete triste. Comportamentele pentru care va
primi fete triste sunt urmatoarele:
o tipa;
o plange;
o rezistenta fizica la prompt (uneori se impotriveste si refuza ajutorul
terapeutului care il insoteste);
o respiratie gresita;
o ecolalie;
o sare pe loc;
o baga obiecte in gura;
o se joaca in umbra sau in ferestre;
o se descalta;
o ia obiectele din mana altei persoane;
o atinge ceilalti copii cand nu trebuie.

A. are pasiuni pentru: calculator, enciclopediile despre grecia antica,


enciclopediile despre animale, revistele cu Scoby doo. Ne yom folosi de aceste
pasiuni pentru a-I face sa se poarte adecvat la gradinita si pentru a-I face responsiv
la mediu si la terapie. Cand vine de la gradinita va face una dintre aceste activitati
numai daca a strans destule fete vesele.
Trebuie sa avem grija, atunci cand are 0 zi proasta si nu strange decat putine
fete vesele sa nu i Ie dam la sfarsit, trebuie sa inteleaga ca nu Ie va primi pe toate in
spre sfarsitul zilei ci ca trebuie sa se poarte frumos toata ziua.
In ceea ce priveste terapia acasa A. are probleme in a fi responsiv la ceea ce
ii cer terapeutii sau ceilalti membri ai familiei asa ca yom face un program de
responsivitate.
Vom avea 3 turnulete din lego; de diferite culori: negru, alb si albastru.
Fiecare intrebare reprezinta un tip de cerinta:
o negru Instructiuni;
o alb Instructiuni functionale;
o albastru Intrebari si Afirmatii sociale.
Ii cerem sa faca ceva sau ii punem 0 intrebare si daca raspunde primeste 0
piesa de lego. Daca nu raspunde, raspunde gresit sau face prea incet instructiunea
pierde 0 piesa lego din cele castigate. Atunci cand nu raspunde nu il yom ajuta, yom
repeta intrebarea pana cand va raspunde chiar daca ajunge sa piarda toate piesele
pe care deja Ie castigase. Daca pierde toate piesele repetam intrebarea pana cand

55
face singur chiar daca yom sta 30 min. Atunci cand raspunde gresit il yom ajuta dar
trebuie sa faca si independent, abia apoi primeste din nou pesa de lego. Trebuie sa
avem grija cand lucram la responsivitate sa ii punem numai intrebari la care stim
sigur ca stie raspunsul.
Data spune "Nu stiu" sau "Nu vreau" il consideram nonraspuns si ii luam 0
piesa de lego.
Trebuie sa fim atenti sa vada cand ii punem 0 piesa dar si cand i-a luam.
Programul trebuie sa se faca de trei ori pe zi, dintre care 0 data trebuie sa
fie facut de mama lui A, pentru ca este foarte important sa fie responsiv si cu
membri familiei ei nu doar cu terapeutii.
Pentru raspunsurile la intrebari trebuie sa stabileasca contactul vizual, sa
foloseasca tonatia corecta si sa nu aiba greseli gramaticale.
Ca recompense, dupa ce primeste toate piesele de lego poate sa aleaga una
dintre activitatile lui preferate.
A. are dificultati in a-si rezolva singur problemele; avand tot timpul un
terapeut langa el s-a folosit de el pentru ai rezolva problemele iar acum este
dependent de ajutorul celor din jur. Atunei cand comunica spune frazele pe
jumatate in speranta ca va fi inteles si nu are niei contact vizual. nu se uita catre
persoana careia i se adreseaza.

Situatii problematice - trebuie Sa fie provocat sa-si rezolve singur


problemele pentru ca tot timpul a fost eineva langa el care i-a rezolvat problemele si
acum este un "mare lenes". Cand are nevoie de ceva trebuie sa se descurce singur.
Nu trebuie sa mai intelegem propozitii spuse pe jumatate, si nu mai primeste nimic
de la noi daca nu se uita atunei cand ne cere ceva.
Creem situatii problematice si i intrebam "care este problema?" il ajutam sa
raspunda (pentru inceput) apoi il intrebam " care ste solutia?".
Exemple de situatii:
o vrea ceva si nu gaseste;
o vrea un pahar cu suc - "care este problema?"-"mi-e sete?", "care este
solutia?"-"ma duc sa-mi pun un pahar cu apa?";
o sa-si dea robinetul pe apa rece atunei cand apa este fierbinte;
o sa ne spuna sa-i descuiem usa cand vrea sa iasa afara;
o sa dea la 0 parte lucrurile din calea lui in loc sa Ie ocoleasca;
o sa se incalte singur etc ...

Exista doua tipuri de recompensa negativa:


o a evita 0 situatie neplacuta - pot face ceva sa evit ceva ce nu-mi
place (i se da 0 instructiune si se face ca nu aude) - pentru a evita
acest tip de recompensa nu trebuie sa-i dam instructiunile decat 0
singura data, daca nu face pierde imediat 0 piesa de lego;

56
o a scapa de ceva neplacut - daca protestez am mai multa pauza -
pentru a evita acest tip de recompensa atunci cand se plange si
protesteaza ignoram comportamentul (nu pe A. ci doar
comportamentul) si ii dai altceva de facut sau alta instructiune fara sa
relationam cu comportamentul lui
Pentru ecolalie si respiratie gresita yom folosi corectia - spune 0 propozitie
in context.

Comportamente
Regula - intotdeauna consecinta (fie ca este pozitiva sau negativa) trebuie sa
fie contingenta cu comportamentul. Toata lumea trebuie sa fie consecventa in
consecinta).
Cand nu face bine 0 activitate sau 0 face foarte incet iI oprim si iI punem sa 0
ia de la inceput.
La lectii, cand face altceva in timp ce raspunde il oprim din ceea ce face.
II corectam consecvent pentru: ecolalie, rep eta anumite cuvinte, respiratie
gresita, voce gresita, sunete ciudate.
Nu il corectam atunci cand: se joaca, citeste, este la calculator sau la TV
pentru ca acesta este timpul lui liber si are nevoie de momente in care sa se
elibereze de tensiune.
Nu il ignoram niciodata atunci cand incearca sa comunice; cand are ecolalie il
corectam, cand face 0 afirmatie trebuie sa relationam cu el, sa facem conversatie.
Trebuie corectate consecvent vocile ciudate si ecolalia.
Trebuie sa ne folosim mult de invatarea incidentala. Afara putem creea multe
situatii pentru a-I invata ceva nou, dar ne putem folosi si de situatiile care apar.
Trebuie sa-I recompensam mai mult verbal atunci cand face ceva nou sau este
creativ.
Trebuie sa cream situatii acasa, situatii pe care Ie poate intampina cu copiii de
la gradinita.

Tehnlcl efective de lucru


Conversatie - trebule sa purtam 0 conversatie cat mal normala cu A. Trebuie
sa avem responsabilitate in mod egal asupra conversatiei, ci nu sa conducem noi
conversatia. A. trebuie sa foloseasca cunostinte din programele deja invatate in
programul ABA: Intrebari sociale, Afirmatii sociale, Afirmatii si intrebari multiple.
Intr-un sitting yom avea urmatoarele puncte care vor trebui atinse:
o sa puna intrebari;
o sa raspunda la intrebari; intrebari cu raspuns deschis, nu doar cu DA
si NU;
o sa faca afirmatii;
o sa vina cu propozitii noi;
o sa aiba contact vizual.

57
Vom avea un tabel in care yom pune stelute de fiecare data cand intr-o
conversatie atinge punctele mentionate mai sus. Pentru fiecare punct va trebui sa
aiba cate doua casute ce vor fi completate de noi. Cand a strans cate doua stelute la
fiecare se termina sittingul si primeste 0 recompensa.
Ii yom spune intotdeauna de la inceput ce are de facut si trebuie sa vada tot
timpul foaia in care ii yom bifa raspunsurile pentru a sti ce trebuie sa faca intr-o
conversatie.
Moduri de a-I ajuta sa atinga punctele esentiale intr-o conversatie.
o facem liniste pentru a-I da si lui sansa sa spuna ceva;
o ii soptim ce are de facut.
Trebuie corectat de fiecare data cand are greseli gramaticale.
Cand spune ceva bine sau raspunde nu ii spunem niciodata Bravo; trebuie sa
fim naturali, exact ca intr-o conversatie reala; putem sa-i spunem, de ex. "ce lucru
interesant imi spui", "am inteles", "ce poti sa-mi mai spui despre asta?", "as vrea sa
stiu ce ai tu de spus".
Cand ii punem intrebari trebuie sa raspunda in propozitie intreaga.
Conversatia trebuie sa fie cursiva si fluenta, propozitiile trebuie sa se lege,
nu ii spunem propozitii separate, fara conexiune. Conversatia trebuie sa aiba 0 tema.

Pentru ca nu reuseste sa stea linistit si este in contiua miscare yom face


urmatorul exercitiu:
Stai linistit:
Vor fi doua moduri de a realiza acest lucru:
o stai linistit in picioare - itemii:
1. 20 de secunde fara sa te misti + contact vizual;
2. stai linistit cat eu ma mise;
3. pana ce termin de vorbit;
4. pana ce termin de vorit cu muzica pe fundal;
5. pana ce term in de vorbit in sufragerie;
6. pana ce termin de vorbit in sufragerie cu muzica pe fundal;
7. stai linistit cand mergi afara (sa se poarte frumos cand iese
afara).

o stai linistit pe scaun in timp ce dai un raspuns - itemii:


1. stai linistit pe toata durata raspunsului la 0 intrebare;
2. stai linistit pe toata durata raspunsului la 2 intrebari;
3. stai linistit pe toata durata raspunsului la 3 intrebari;
4. stai linistit pe toata durata raspunsului la 4 intrebari.

Comunicare spontana:
o In orice situatie, A. trebuie sa foloseasca un raspuns sau 0 initiere
verbala corecta;

58
o Inaintea oricarei cereri de ajutor. sau chiar a oricarei propozitii A. va
trebui sa spuna numele persoanei careia i se adreseaza (ex: "Ana. te
rog ajuta-ma!". "Maria. nu reusesc sa desfac sticla". etc.);
o Sa cream astfel de situatii de vreo 3-4 ori pe sesiune;
o Programul va arata ca un tabel si va fi pus la vedere in camera;
o Pentru fiecare comunicare spontana. A. va primi un token
(recompensa simbol).

Joe cu partener
Pentru ca A. are probleme in a relationa cu ceilalti copii de la gradinita. 0
data pe saptamana va face 0 ora de terapie impreuna cu un coleg de la gradinita care
va veni la el acasa.
Facem noi 0 lista cu jocuri din care ei isi vor alege. A si X aleg pe rand cate
un joc din lista; facem 0 lista noua cu jocurile alese de ei.
Trebuie sa urmarim pasii din tabel. Trebuie sa-i dam cel mai putin intruziv
ajutor. iar atunci cand A. se descurca ne retragem si illasam sa continue jocul
singur.
Daca atmosfera este plictisitoare putem interveni sa-i stimulam si sa facem
jocul mai interesant dupa care ne retragem.
Vom inregistra jocul si ii vom arata lui A. un moment in care s-a purtat bine si
unul in care s-a purtat rau.

Joc J oc simbolic Joc Lucru manual


social (prefa-te activ (desen.
ca.... joc de pictura. lipit)
rol)
Jocurile folosite
Motivatie. Coperarea cu
partenerul.
Dispozitie. atentie.
Respecta regulile jocului.
joaca la randul sau.
Este atent la partener.
Contact vizual. Imitatie.

Raspuns verbal la partener

Initiere
Afirmatii mutuale

59
Lucruri noi si neasteptate:
Initiere, limbaj, comunicare cu partenerul.
Lucruri care trebuie imbunatatite: vorbirea in
timpul jocului, raspunsuri sau initieri, lucruri care
trebuie lucrate in lectia unu la unu.

Emotii:
o intr-o prima faza a acestui program yom avea 2 emotii de baza:
"fericire", "tristete".
1. Pentru fiecare dintre aceste emotii avem in vedere 4 itemi:
2. Cand te simti fericit/trist?
3. Prefa-te ca esti fericit/tristl sau Fa 0 fata vesela/tristal
4. Terapeutul povesteste 0 situatie, iar A trebuie sa recunoasca
emotia pe care a trait-o terapeutul ("Cum crezi ca m-am
simtit?").
5. A. trebuie sa spuna 0 poveste in care s-a simtit el fericit sau
trist (poveste scurta - in 2 propozitii).
o dupa ce aceste doua emotii sunt intelese putem face treptat:
13. frica;
14. supararea;
15. vinovatia;
16. dezamagirea;
17. sfiala;
18. iubirea;
19. gelozia;
20.dorul;
21. rusinea (atunci cand se dezbraca);
22. frustrarea;
23. dezgustul
24. mila.
o la eel de-al 3-lea item trebuie sa evidentiem faptul ca ne place sau nu
un lucru pentru ca el nu are de unde sa stie, iar acest lucru se leaga de
"Teoria mintii";

Spune/Intreaba:
o exemple: Spune-mi ce culoare are cerul.
Spune-mi unde stai.
Intreaba-ma cum ma simt.
Intreaba-ma ce culoare au ochii mei.

60
o pentru ca vrem ca A. sa raspunda si sa intrebe fara a Ie confunda
trebuie sa cream cea mai confuza situatie: sa fie tentat sa raspunda,
dar sa trebuiasca sa intrebe. Asfel il yom provoca punandu-I sa intrebe
ceva ce el stie deja (ex.SD "Intreaba-ma cum il cheama pe tatal tau.");

Secventialitate - i se prezinta lui A. un sir de cartonase cu secvente care au


continuitate iar el trebuie sa faca legatura intre ele pentru a realiza 0 povestire cu
sens;

Teoria mintll - este yorba des pre abilitatea de a intelege ca 0 alta persoana
are senti mente, placeri, motivatii etc. diferite de propria persoana;
./ pasii acestui program:
1. intelegerea perspectivei vizuale:
o pune un obiect intr-un loc in care pot sa-I vad;
o pune un obiect intr-un loc in care putem amandoi sa-I vedem;
o ... in care amandoi sa nu-I putem vedea;
o ... in care tu poti sa-I vezi, iar eu nu pot sa-I vad;
o ... in care eu pot sa-I vad si tu nu poti sa-I vezi;
o ... in care noi sa-I putem vedea, iar papusa sa nu poata sa-I vada;
o .. .in care noi nu put em sa-I vedem si papusa poate sa-I vada;
o .. .in care eu si papusa putem sa-I vedem, iar tu nu poti sa-I vezi;
o ... in care tu si papusa nu puteti sa-I vedeti, iar eu pot sa-I vad;
o ... in care toti trei iI putem vedea;
2. 3 obiecte pe masa care se ascund reciproc unul in spatele celulilalt. Ce vad
eu/Ce vede Alce vede X?
3. pozitie spate in spate. Ce vad eu/Ce vede A.?
4. 0 foaie cu doua imagini pe fiecare pagina. Ce vad eu/Ce vede A.?
5. pe masa este pusa 0 imagine, iar una dintre persoane vede imaginea inverse.
6. terapeutul are ochii inchisi, iar A. trebuie sa ne conduca la obiectul dorit.
Moduri de a face programul:
o punem 0 foaie sau un board care sa acopere unul dintre obiecte;
o sa puna un obiect sub masa;
o sa nu acceptam ca A. sa tina ochii inchisi.

Scenarii - Scene cu personaje (ca in revistele pentru copii) cu "bule"


deasupra in care scriem conversatii. In functie de problema de intelegere observata
la A. alcatuim 0 sceneta apoi ii punem intrebari refer ito are la ce s-a intamplat.
Observam cum interpreteaza situatia si il corectam acolo unde greseste.
Intrebari care se pot pune pentru a intelege situatia prezentata:
o "Ce crezi ca a vrut sa spuna?"
o "Cum crezi ca s-a simtit?"
o .. A procedat corect?"

61
Putem lasa si spatii libere in conversatie iar A trebuie sa completeze:
o "Ce crezi ca i-ar putea spune?"

Reguli sociale - scopul acestui exercitiu este intelegerea modului in care


trebuie Sa ne purtam in societate, ce este acceptat si ce nu.
Modul de prezentare al situatiei poate fi ca mai Sus, prin scenete, dar mai
poate fi si 0 sceneta jucata cu papusi, sau doar 0 simpla povestire. Ideal este sa se
ajunga doar la stadiul in care i se povesteste 0 situatie si A trebuie sa inteleaga.
Dupa ce i se prezinta situatia trebuie sa se urmareasca raspunsulla
urmatoarele doua intrebari; se pun aceleasi doua intrebari pentru fiecare regula
sociala:
o Ce a gresit persoana X?
o Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca?
Mai tarziu, dupa ce A invata cum trebuie sa ne purtam intr-o multitudine de
situatii il yom intreba si "De ce nu este bine ce a facut?
Prin acest tip de exercitiu putem face sa inteleaga ce comportamente nu
trebuie sa manifeste in prezenta celorlalti si iI putem face sa constientizeze ca sunt
neadecvate.

Comportamente pentru care este laudat si primeste piese lego:


o afirmatii cu contact vizual;
o intrebari provocatoare;
o raspunsuri la intrebari din calendar;
o raspunsuri extreme de frumoase (ceva nou, surprinzator);
o contact vizual excelent;
o limbaj spontan - compliment;
o comportament frumos afara ("Deja ai primit un token pentru ca ai
vorbit cu vanzatorul.");
o daca exista zgomot si totusi el se concentreaza la ce are de facut;
o daca sta linistit;
o pentru orice fel de lectie care S-a petrecut foarte frumos;
o orice rezolvare de probleme, orice initiere de a rezolva problemele;

Overcorectlon:
o Are scopul de a-I face pe copil sa se gandeasca de doua ori inainte de
a face un comportament (considerat rau de catre noi);
oEste ca un fel de pedeapsa avand ca obiectiv enervarea copilului;
o Va trebui facut in mod consecvent de fiecare dintre terapeuti pentru
a-si atinge obiectivul:
o Daca vrem ca un comportament sa fie redus nu trebuie sa folosim
numai redirectionarea, ci si pedeapsa;

62
o Pentru a intelege mai bine acest lucru trebuie sa intelegem conceptul
de "recompensare automata" (recompensare interna) ca fiind 0
caracteristica a unui comportament de tip autostimulant (ex:
comportamentul de fluturare a mainilor reprezinta el insusi
recompensa prin simplul fapt de a fi realizat/efectuat);
o De asemenea trebuie sa gasim intotdeauna alternative pentru
comportamentele de autostimulare;
o Ecolalia trebuie redusa: putem face asta neoferindu-i lui A. nicun
moment de "liniste" (tinandu-I ocupat cu diverse lucruri interesante
sau nu, noi fiind cat mai dinamice) sau spunandu-i ca putem vorbi
impreuna despre Scooby Do dupa ce terminam lectia si, in acelasi
timp, overcorrection va consta in 3 propozitii enervante (4-5 cuvinte),
dar nu provocatoare d.p.d.v. social, trebuie sa fie ferme, dar nu
simple;
o Pentru ca responsivitatea lui sa creasca, SD-ul trebuie dat dupa ce A.
se aseaza comfortabil pe scaun;
o La greseli gramaticale il corectam imediat.

Lucruri generale in aplicarea terapiel in cazul lui A:


Exista 0 diferenta intre a fi atent si a fi responsiv la mediu. Noi trebuie sa
gasim sau sa cream situatii in mediu la care A. sa fie atent (ex. sa-I conducem catre
o trecere de pietoni sau catre 0 strada) si altele la care sa fie responsiv (ex.
Generalizari cu diferiti stimuli - oameni, locuri, obiecte);
In interactiunea cu A (a noastra si a celorlalti cu el) urmarim 3 lucruri, vitale
in terapie, acestea fiind mai importante decat oricare dintre programele curente. si
anume:
• Sa raspunda;
• Sa aiba contact vizual;
• Sa nu aiba ecolalie (sa vorbeasca numai cu ceilalti).

Nu-Ilasam sa ne atinga!
Nu-I amenintam ca va pierde piesele de lego, daca nu raspunde scoatem
piesele direct.
Daca pierde 0 piesa de lego nu i-o mai dam inapoi pentru aceeasi instructiune
(A. trebuie sa inteleaga ca a pierdut 0 oportunitate de a 0 castiga), ci cream 0
situatie diferita pentru un raspuns similar din partea lui.
Pentru ca sunt comportamente dificile pentru A. ii putem da, cateodata,
piese de lego galbene pentru "Mainile cumintH" sau "Uita-te la mine!".
Sa cream cat mai multe situatii-problema. A. trebuie sa fie cat mai
independent (ex. Sa-i spunem sa faca diverse actiuni fara sa aiba instrumentele
necesare) si asta implica mai multa initiativa din partea lui (ex. daca are nevoie de

63
pix trebuie sa spuna "Da-mi un pix" sau sa-si ia singur de la locullui sau, daca nu
gaseste, sa caute unul intr-o alta camera).
Incercam sa vorbim cu A. despre tot ceea ce se-ntampla in jurul nostru si ii
explicam cat mai multe, nu ignoram (zgomote, dialoguri ale altor persoane etc.).
Sa nu vorbeasca cu noi la persoana a III-a ("cu Ana"), ci la persoana a II-a
(" cu tine").
Cand are 0 problema si nu intelege ceva trebuie sa-i explicam pentru ca
intelege din ce in ce mai multe lucruri - cat mai multe explicatii.
Trebuie corectat conSecvent cand vorbeste tare si laudat atunci cand
vorbeste calm.
Cand are ecolalie ii spunem: spune .. Ma gandesc la Xu, legat de ce spunea el.
Pentru ca ne considara pe noi prietenii lui in loc sa se gandeasca la copiii de la
gradinita ca fiind prietenii lui ii yom explica faptul ca noi suntem profesorii lui, iar
prietenii lui sunt copiii de la gradinita.
Nu trebuie sa-Ilasam sa aiba prea mult contact fizic cu noi. Daca vrea sa ne
imbratiseze trebuie sa spuna intai ce vrea. Nici noi nu ii invadam spatiullui personal.

Progrese in urma aplicarii terapiei in modul descris mal sus:


• Pune multe intrebari si e din ce in ce mai curios;
• Si-a imbunatatit contactul vizual;
• Raspunde repede si corect la intrebarile celor din jur (familia,
terapeutii, educatoarea, copiii de la gradinita);
• Raspunde mai bine la intrebari care se refera la experiente din
trecut;
• A inceput sa inventeze povesti - cand vede un personaj
povesteste despre el;
• Inventeaza ghicitori;
• Se joaca mai mult si ne cere Sa ne jucam cu el;
• Pune intrebari despre ceea ce facem impreuna - "cate lectii
mai avem?", "ce mai facem?", "de ce esti suparata?", .. cum 0
fost ziua ta azi?";
• Asteapta raspuns la intrebari;
• 0 memorie de lunga durata imbunatatita;
• Pare sa Se dezvolte normal (este din ce in ce mai prezent);
• Este amuzant;
• Are mai multe afirmatii/remarci spontane;
• Intelege mult mai facil expresiile faciale ale celorlalte
persoane;
• Este vorbaret, incearca sa ne comunice cat mai multe din ceea
ce stie si iI pasioneaza.
• A inceput sa vorbeasca despre propriile emotii, stie sa spuna
cand este fericit si ce anume I-a facut fericit;

64
• Are mai multa coerenta in exprimarea gandurilor;
• A inceput sa Ie faca complimente celor din jur;
• Relationarea cu copii, desi este inca saraca si mecanica, este
vizibil imbunatatita si continua sa faca progrese.

65
2. Studiu de caz
M este 0 fata in varsta de 7,5 ani, diagnosticata cu Sindromul Asperger.
Primul diagnostic i-a fost pus la 3 ani, Autism infantil, insa la 0 reevaluare recenta
i-a fost pus diagnosticul de Sindrom Asperger.
De la varsta de 3 ani parintii au fost cei care s-au ocupat de educatia fetitei.
In colaborare cu un psihopedagog au realizat programul de terapie al fetitei. Timp
de 3,5 ani fetita a urmat cateva ore de terapie pe saptamana cu psihopedagogul iar
in restul timpului parintii au facut exercitiile de terapie acasa. Din punct de vedere
al achizitiilor cognitive, motorii, autoservire fetita este acum la un nivel adecvat
varstei. Mai sunt probleme insa in domeniullimbajului, social si comportamental.
Principalele probleme pentru care parintii au dorit ca fetita sa continue cu un
program de terapie cognitiv comportamentala sunt:
o anxietate in diferite situatii sociale;
o anxietate generalizata;
o incoerenta in exprimarea gandurilor si emotiilor;
o probleme comportamentale - crize de furie;
o exprimarea este uneori incoerenta;
o probleme de adaptare in grupul de copii de la gradinita.
La prima intalnire am discutat intai cu parintii. Am realizat impreuna un scurt
istoric asupra evolutiei lui M. incepand de la varsta de 3 ani. Pentru ca terapia sa
aiba succes Ie-am explicat parintilor ca si ei vor fi implicati in procesul terapeutic.
Le-am descris modul de aplicare 01 TCC si modul de functionare cognitiva si
emotionala al persoanelor cu Sindromul Asperger.
Am discutat cu parintii despre modelul Antecedent - Comportament -
Consecinta si modul in care antecedentele si consecintele influenteaza si modeleaza
comportamentul.
Ca sarcina pana la urmatoarea intalnire Ie-am cerut parintilor sa completeze
un tabel in care sa noteze comportamentele neadecvate, situatiile in care apar si
consecintele acestor comportamente.

Data Ora Antecedent Comportament Consecinta

In prima sedinta de lucru cu M am urmarit 0 scurta evaluare si inregistrare


a problemelor asupra carora va trebui Sa lucram.
Mare probleme in stabilirea si sustinerea contactului vizual; comunica
satisfacator, este curioasa, pune intrebari, poate sustine 0 conversatie insa
discursul nu este coerent si uneori isi gaseste cu greu cuvintele.

66
Are dificultati in intelegerea situatiilor sociale, a intentiilor, gandurilor si
emotii lor celorlalti.
Este hiperactiva, se plictiseste usor de 0 activitate si cauta sa faca altceva.
Este inteligenta si desi are probleme in intelegerea situatiilor sociale este
receptiva la explicatii si incearca sa inteleaga tot ceea ce i se spune. Daca ceva ii
este neclar cere explicatii.
Am stabilit cu parintii ca ne yom vedea de 2 ori pe saptamana si vor asista
dintr-o camera alaturata la sedintele de terapie pentru a sti sa puna in aplicare si in
afara sedintelor de terapie ceea ce fac cu M.

Pentru a avea sentimentul de siguranta toti copii i au nevoie de rutina. Daca


fiecare zi este diferita si tot timpul apar evenimente imprevizibile, aproape orice
copil va deveni anxios si va avea un sentiment de nesiguranta. Pentru un copil cu SA
deasemenea rutina este foarte importanta. Majoritatea copiilor cu SA devin
frustrati atunci cand se fac schimbari in programullor zilnic. Desi inflexibilitatea
programului copilului poate fi dificila pentru parinti acest lucru va duce la evitarea
frustrarilor copilului. Totusi acest lucru nu trebuie sa domine viata familiei in care
se afla un copil cu SA. Din cand in cand ceilalti membri ai familiei au nevoie si de
altceva in programullor zilnic; trebuie sa avem grija doar sa anuntam copilul din timp
si sa ii reamintim de mai multe ori ce se va intampla diferit in ziua respectiva.
Stabilind 0 rutina zilnica este primul pas in al ajuta pe copil sa inteleaga ce se
intampla in jurul lui.
De acum M va avea un program zilnic stabil, iar par inti vor avea ca sarcina
monitorizarea zilnica si notarea in tabel a comportamentelor lui M.
M. merge la gradinita impeuna cu mama care 0 supravegeaza permanent
printr-un geam dublu. 0 alta problema a lui M este ca nu participa la toate sarcinile
in care educatoarea ii implica si nu are rabdare intotdeauna sa termine 0 activitate
impreuna cu ceilalti copii. Uneori, cand nu vrea sa faca ceea ce ii cere educatoarea,
Mare crize de furie, tipa si arunca materialele de lucru.
M va fi motivata sa se poarte adecvat utilizand 0 "tabla de recompense"- M
primeste 0 recompensa simbol (stikere) pentru fiecare comportament pozitiv si
pierde una pentru fiecare comportament neadecvat. Cand reuseste sa stranga un
anumit numar de stikere M poate sa Ie schimbe pentru un lucru pe care si-I doreste.
M este pasionata de revistele cu Scoby si enciclopedii; nu Ie va mai primi decat daca
atunci cand vine de la gradinita a strans un anumit numar de recompense simbol.
Pentru fiecare activitate incheiata cu succes va primi un stiker, iar de fiecare data
cand nu se aseaza la masa cu ceilalti copii, nu term ina ce are de facut sau are 0 criza
de tipat va pierde cate un stiker.
In ceea ce priveste sedintele propriu-zise de terapie, am folosit tehnici de
terapie pentru a-i imbunatatii:
o capacitatea de a intelege propriile emotii si ale celorlalti;

67
o capacitatea de a intelege ca ceilalti oameni au ganduri si placeri
diferite de cele personale;
o intelegerea regulilor sociale;
o capacitatea de exprimare si dezvoltarea limbajului;
o tehnici de eliberare a tensiunii emotionale.
Unul dintre scopurile terapiei este de a 0 informa pe M de ce avem emotii,
cum ne folosim de ele si cum Ie folosim in mod gresit si de a 0 invata sa-si exprime
aceste emotii. Un principiu important este sa se exploreze aceste emotii una cate
una; asa ca am inceput cu cele pozitive ca fericirea si placerea.
Primul pas a fost de a 0 invata care este expresia fetei pentru fiecare
emotie in parte. Acest lucru a fost facut folosind poze care exprima diferite emotii.
Insa descrierea emotiilor a fost extinsa de la expresia fetei si la tonul vocii,
limbajul trupului si contextual in care se afla 0 persoana atunci cand traieste emotia
respectiva.
Un alt pas a fost sa faca asocieri intre 0 emotie si 0 situatie care ar putea
provoca emotia respectiva.
Persoanele cu SA au probleme in a intelege ca ceea ce Ie face placere lor s-ar
putea sa nu Ie faca placere si celorlalti. Acesta este un alt aspect asupra caruia a
trebuit sa lucram.
Persoanele cu sindromul Asperger au distorsiuni cognitive si credinte false,
ele pot face prezumtii false si pot interpreta gresit intentiile celorlalti. Au tendinta
de a interpreta literal mente ceea ce Ii se spune (nu inteleg limbajul formal) si pot
duce la extrema un comentariu scos din context.
Un exercitiu foarte bun pentru a clarifica interpretarea eronata a intentiilor
si sentimentelor celorlalti a fost urmatorul: I
Scenarii - Scene cu personaje cu "bule" deasupra in care scriem conversatii.
In functie de problema de intelegere observata la M am alcatuit 0 sceneta apoi i-am
pus intrebari referitoare la ce s-a intamplat. Am observat cum interpreteaza
I
situatia si apoi am corectat-o acolo unde a gresit.
Intrebari care i-au fost puse pentru a intelege situatia prezentata:
o "Ce crezi ca a vrut Sa spuna?"
o "Cum crezi ca s-a simtit?"
o "A procedat corect?"
Uneori am lasat spatii libere in conversatie iar M trebuia sa completeze:
o "Ce crezi ca i-ar putea spune?"

Un alt exercitiu pe care I-am facut cu M a fost urmatorul:


Reguli sociale - scopul acestui exercitiu este intelegerea modului in care
trebuie Sa ne purtam in societate, ce este acceptat si ce nu.
Modul de prezentare al situatiei poate fi ca mai sus, prin scenete, dar mai
poate fi si 0 sceneta jucata cu papusi, sau doar 0 simpla povestire. Ideal este sa se

68
ajunga doar la stadiul in care i se povesteste 0 situatie si copilul trebuie sa
inteleaga.
Dupa ce i s-a prezentat situatia s-a urmarit raspunsulla urmatoarele doua
intrebari; se pun aceleasi doua intrebari pentru fiecare regula sociala:
o Ce a gresit persoana X?
o Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca?
Dupa ce M a invatat cum trebuie sa ne purtam intr-o multitudine de situatii
am intrebat-o si "De ce nu este bine ce a facut X in situatia respectiva?".
Prin acest tip de exercitiu M a inteles ce comportamente nu trebuie sa
manifeste in prezenta celorlalti si am facut-o sa constientizeze ca sunt neadecvate.
De exemplu i-am povestit 0 situatie in care cineva poarta 0 conversatie si nu
se uita la cel cu care vorbeste.
o Ce a gresit persoana X? - "Nu se uita in ochii celui cu care vorbeste"
o Cum ar fi trebui sa se poarte? sau Ce i-ai spune tu sa faca? - "Trebuie sa-i
privim in ochi pe ceilalti atunci cand Ie vorbim"

Termenul psihologic de teoria mlntii se refera la capacitatea de a recunoaste


si intelege gandurile, credintele /conceptiile, dorintele si intentiile celorlalti oameni
cuscopul de a da sens comportamentului lor si de a prezice ce vor face in
continuare. Copilul sau adultul cu Sindromul Asperger nu recunoaste si nu intelege
intentiile si sentimentele altor persoane.
In aplicarea acestei teorii (in prima faza), in cazul copiilor, ca si in cazul
lui M pasii sunt urmatorii:
1. intelegerea perspectivei vizuale:
o pune un obiect intr-un loc in care pot sa-I vad;
o pune un obiect intr-un loc in care putem amandoi sa-I vedem;
o .. .in care amandoi sa nu-I putem vedea;
o ... in care tu poti sa-I vezi, iar eu nu pot sa-I vad;
o .. .in care eu pot sa-I vad si tu nu poti sa-I vezi;
o ... in care noi sa-I putem vedea, iar papusa sa nu poata sa-I vada;
o ... in care noi nu putem sa-I vedem si papusa poate sa-I vada;
o ... in care eu si papusa putem sa-I vedem, iar tu nu poti sa-I vezi;
o ... in care tu si papusa nu puteti sa-I vedeti, iar eu pot sa-I bad;
o .. .in care toti trei iI putem vedea;
o ... in care toti trei nu-I ptem vedea.
2. 3 obiecte pe masa care se ascund reciproc unul in spatele celulilalt. Ce
vad eu/Ce vezi tu?/ce vede X?
3. Pozitie spate in spate. Ce vad eu/Ce vezi tu?
4. 0 foaie cu doua imagini pe fiecare pagina. Ce vad eu/Ce vezi tu?
4. Pe masa este pusa 0 imagine, iar una dintre persoane vede imaginea inversa.
5. Terapeutul are ochii inchisi, iar copilul trebuie sa ne conduca la obiectul
dorit.

69
I

I
In ceea ce priveste incoerenta in limbaj s-au aplicatmai multe programe de
lucru, majoritatea trebuind facute si de catre par inti in timplu liber:
Descriere - M a invatat sa descrie obiectele din mediu urmarind un patern;
Secventialitate - i se prezinta lui M un sir de cartonase cu secvente care au
continuitate iar ea trebuie Sa faca legatura intre ele pentru a realiza 0 povestire cu
sens;
Analiza frazei - tintele pe care Ie urmarim sunt: - citirea co recta,
discriminarea intrebarilor co recta, calitatea scrisului. Yom scrie pe 0 foaie 0 fraza
si 3 intrebari; pentru fiecare intrebare lasam spatiu; delimitat prin doua linii
paralele pentru raspuns. Raspunsul este scurt si la obiect, dar cu prepozitiile
necesare;
Spune/Intreaba - exemple: "Spune-mi ce culoare are cerul", "Spune-mi unde
stai", "Intreaba-ma cum ma simt", "Intreaba-ma ce culoare au ochii mei".
Conversatie - se urmaresc urmatoarele lucruri: face afirmatii, pune
intrebari, spune propozitii noi, are contact vizual, sta linistita. M poate strange
stikere pentru fiecare obiectiv atins intimpul conversatiei. Yom intretine
conversatia pana cand M reuseste sa stranga un anumit numar de stikere prop us la
inceput, apoi primeste ceva ce isi doreste.
Un alt lucru pe care I-am facut cu M a fost sa vizionam impreuna inregistrari
cu momente in care se poarta frumos dar si inregistrari cand se poarta ciudat. Am
discutat cu M despre ce este bine si ce nu este bine in comportamentul ei.
M a fost inca de la inceput cooperanta in ceea ce priveste terapia, S-a
straduit SCI inteleaga toate exercitiile pe care Ie-am facut impreuna.
In ceea ce priveste comportamentulla gradinita acesta s-a imbunatatit
considerabil dupa ce s-a folosit tabla de recompense. Dupa 2 luni de terapie si de
aplicare a tablei de recompense momentele in care nu este cooperanta (refuza sa
faca ce fac ceilalti copii) sau are comportamente neadecvate (tipat) s-au redus de la
o medie de 8 pe ora la 4-5 pe zi.

In urma terapiei au inceput sa se vada progrese in urmatoarele aspecte:


o M este din ce in ce mai putin anxioasa in situatiile sociale;
oeste mult mai coerenta in exprimarea gandurilor si emotiilor;
oeste capabila sa-si gestioneze comportamentele neadecvate;
o datorita tablei de recompense este mult mai cooperanta la
gradinita si participa la activitati alaturi de ceilalti copii;
o intelege mult mai facil expresiile faciale ale celorlalte
persoane;
o relationarea cu copii este vizibil imbunatatita si continua sa
faca progrese;
o a inteles cum trebuie sa se poarte in diferite situatii sociale
si face progrese in intelegerea regulilor sociale;
o a invatat sa-si exprime mai bine emotiile.

70
3. Studiu de caz

L este un tanar in varsta de 20 ani, in prezent este intretinut de parinti care


sunt divortati de cand el avea 11 ani. Are 0 sora mai mica. A a fost diagnosticat cu
Sindromul Asperger de la varsta de 5 ani. A fost integrat intr-o scoala normal a apoi
a urmat liceul. Dupa terminarea liceului s-a decis sa urmeze 0 facultate, insa a
renuntat dupa primul semestru pentru ca nu se putea adapta mediului. L spune totusi
ca s-a bucurat de experienta facultatii in ciuda gandurilor obsesive pe care Ie traia
tot timpul si a suprastimularii de catre cerintele universitare. In afara familiei L nu
are prea multi prieteni sau contacte sociale.
L prezinta peternuri obsesive de gandire. Principala problema pentru care
este prezent la terapie este faptul ca a renuntat la facultate si nu are un loc de
munca. Pare motivat sa se angajeze in procesul terapeutic cu speranta ca se va
putea adapta vietii de adult. Principalele avantaje sunt capacitate moderata de
introspectie si diverse interese.
Ganduri automate: "nu voi reusi sa ma adaptez", "nu sunt bun de nimic"
Scopul terapiei este de a modi fica gandurile automate referitoare la esec si
imagine de sine scazuta, de ai imbunatatii abilitatile de relationare interpersonal a,
(consiliere vocationala).
Sindromul Asperger este considerat 0 tulburare pervaziva , ceea ce
inseamna ca afecteaza mai multe aspecte ale functionarii normale incluzand limbajul,
motricitatea, adaptabilitatea la mediu, interactiunea sociala, tulburari
comportamentale. Dificultatile de adaptare la regulile sociale este principala
deficienta a persoanelor cu Sindromul Asperger de aceea este foarte important sa
se lucreze in terapie pe acest aspect. Izolarea sociala este principalul efect al
acestei dificultati.
Bauninger strage atentia asupra principalelor aspecte atunci cand avem la
terapie 0 persoana cu Asperger. In primul rand terapeutul trebuie sa faca persoana
respectiva sa devina constienta de faptul ca ceilalti au un mod diferit de a gandi. In
al doilea rand trebuie sa se lucreze cu pacientul in a-I face sa-si exteriorizeze
gandurile si emotiile si a-I face capabil sa se foloseasca de ele pentru a comunica
eficient cu cei din jur.
De cele mai multe ori anxietatea si tulburarea obsesiv compulsiva sunt
trasaturi de personalitate intalnite la persoanele cu diagnostic de PDD (Sofronoff,
Atwood si Hilton-2005).
Sofronoff(2005) a descoperit faptul ca TCC este eficienta in reducerea
anxietatii si in folosirea strategiilor de a face fata in situatiile anxioase.
Implicarea parintilor persoanelor cu Asperger si alte tulburari din spectrul
PDD este foarte importanta pentru succesul terapiei si adaptarea persoanelor cu

71
probleme la mediu Iviata sociala. Trainingul parintilor in a-si insusi cunostinte de
TCC este 0 parte importanta a interventiei. Ei pot ajuta persoana cu Asperger in a
pune in practica si a generaliza ceea ce se face in terapie.
Diagnosticul din spectrul PDD este pus in primii ani din viata copilului , iar
parintii sunt indrumati sa urmeze 0 interventie cognitiv comportamentala imediata si
intensiva. Acest tip de interventie timpurie recomanda ca parintele sa fie cat de
mult implicat in terapie, iar copilul beneficiaza de aceasta implicare.
Exista mai multe avantaje ale implicarii parintelui in terapie, unele dintre ele
fiind:
parintele devine capabil sa of ere 0 buna asistenta copilului in vederea
controlului comportamental (si nu numai).
parintele ii poate ajuta pe alti parinti care tree prin experiente similare.
se imbunatateste comunicarea parinte-copil .
Scopul principal al terapiei este ca pacientul sa-si dezvolte abilitatile
necesare pentru a putea contraargumenta si a putea inlocui distorsiunile cognitve cu
unele realiste sau pozitive, care in consecinta vor duce la schimbarea
comportamentala in sensu I adaptarii optime la mediu.
La prima vizita a pacientului acesta se prezinta anxios si nesigur pe sine.
Impreuna am clarificat care sunt asteptarile clientului referitoare la terapie.
Clientul a povestit despre experientele sale de la facultate si lantul de evenimente
care a dus la intoarcerea sa acasa.
L prezinta patternuri de gandire obsesiv-compulsive legate de anumiti stimuli
din mediu. De exemplu, si-a dezvoltat 0 fixatie pentru gradina unei biserici din
apropierea campusului universitar si iesea in fiecare noapte plimbandu-se ore
intregi. La sfarsitul celui de-al doilea semestru a inceput sa aiba obsesii legate de 0
fata care i-a dat un feedback pozitiv dupa ce a prezentat 0 lucrare la un seminar. L
avea ganduri obsesive legate de ea. L are probleme in a stabili si mentiune relatii cu
colegii. Are si 0 relatie stransa cu mama sa, insa cu ceilalti nu interactioneaza decat
la nivel superficial.
Un deficit asociat cu S A este dificultatea in a relationa cu ceilalti si a
stabi Ii relatii de durata.
Teoria mintii este 0 tehnica eficienta atunci cand incercam sa empatizam cu
experientele persoanei cu SA. Persoanelor cu S.A Ie lipseste abilitatea de a intelege
perspectiva si emotiile celorlalti.
In aplicarea TCC in cazullui L avem mai multe scopuri de urmarit in planul
terapeutic.
Trebuie sa avem tot timpul in vedere:
o teoria mintii;
o functionarea executiva;
o motivatia;
o organizarea si constientizarea emotiilor - arii in care clientul are
dificultati.

72
Imbunatatind aceste aspecte clientulle va putea folosi in a stabili relatii si a
se implica in interactiuni interpersonale in diferite situatii sociale.
Acesta este principalul scop al terapiei, iar ca si consecinta , clientul va putea
sa revina la facultate sau sa-si gaseasca un loc de munca.
Gandurile obsesiv-compulsive reprezinta un alt aspect pe care trebuie sa se
focalizeze terapia.
Tulburarea obsesiv compulsiva este caracterizata prin "anxietate" provocata
de ganduri obsesive, imagini sau griji obsesivel repetitive, comportamente
dezadaptive I nonfunctionale rezultate datorita efortului de a descreste anxietatea
resimtita (comportamente compulsive) (Reaven si Hepburn, 2003).
Studii recente des pre tulburarea obsesiv-compulsiva la copii au relevat ca
70% dintre copii cu aceosta tulburare au cel putin 0 tulburare comorbida. Aceasta
tulburare apare deseori in ADHD, SA si AUTISM.
L s-a decis sa incerce abordarea TCC si pare motivat pentru terapie. Si-a
identificat scopul terapiei ca fiind dezvoltarea abilitatilor interpersonale pentru a
se putea angaja in interactiuni sociale pozitive. EI crede ca realizand acest lucru va
putea sa gaseasca un loc de munca si sa-I poata mentine.
In al doilea rand vrea sa-si dezvolte capacitatea de a-i intelege pe ceilalti
(ganduri, intentii, emotii), iar pentru a reusi sa faca acest lucru trebuie mai intai sa
aiba un control asupra propriilor emotii si a modului de exteriorizare. Pe parcursul
sedintelor de terapie L a inteles ca trebuie sa lucreze si asupra modului in care isi
rezolva problemele , pentru a 0 face intr-un mod cat mai eficient si acceptabil din
punct de vedere social. L a fost de acord sa vina la terapie 0 data pe saptamana in
urmatoarele 13 saptamani (in prima saptamana a urmat 2 sedinte). L era pasionat de
calculatoare- pentru a-I face sa inteleaga scopul terapiei am folosit 0 metafora "noi
suntem doi oameni de stiinta care incearca sa analizeze un nou tip de calculator".
Aceasta metafora I-a ajutat sa-si insuseasca rolul de observator pentru a-si analiza
functionarea cognitiva cat mai eficient.
Fiecare intalnire s-a focalizat pe probleme diferite. Primele trei intalniri au
decurs in felul urmator:
Prima intalnire - L a fost rugat sa exploreze emotii pozitive ca fericirea si
relaxarea.
A doua - s-a explorat anxietatea si s-au identificat schimbarile/distorsiunile
in gandire, comportament si limbaj.
Am discutat cu L des pre conceptul de Trusa de unelte (T. Attwood) care
poate "repara" sentimentele- focalizandu-ne atentia pe eliberarea tensiunii si a
descacarii emotiilor negative (exemplul cu ciocanul).
Am discutat despre unelte de relaxare care pot fi folosite cand se confrunta
cu situatii anxioase.
Tema pentru acasa a fost sa inregistreze zilnic gandurile disfunctionale.
Temail va ajuta sa indentifice gandurile si credintele, aceasta fiind 0 parte
importanta a terapiei.

73
Pe parcursul celei de a treia intalniri ne-am focalizat atentia pe Uneltele
sociale.
Am folosit un termometru virtual pentru a masura intensitatea emotiilor.
Am incercat sa dezvoltam capacitatea de intelegere a interactiunilor sociale
prin intermediul povestirilor sociale. Am citit impreuna povestiri sociale analizand
care ar putea fi intentiile, gandurile, sentimentele persoanelor din povestire.
Am continuat apoi cu 0 discutie despre cum ar trebui sa se comporte 0
persoana adulta, care sunt expectatiile unui adult.
Dupa primele trei sedinte L pare a fi responsiv la terapia cognitiv
comportamentala.
S-a angajat cu succes in procesul de restructurare cognitiva prin
identificarea si eXaminarea gandurilor si credintelor disfunctionale.
Continua sa fie motivat pentru terapie.
In continuare planul terapiei este ca L sa dezvolte abilitati de contracarare a
gandurilor distorsionate.
Vom folosi in continuare jocul de rol pentru a-I confrunta cu posibile scenarii
sociale pe care le-ar pute intalni.
Alte tehnici folosite sunt:
o training de autoreglare personala;
o rezolvarea de probleme interpersonale si legate de mediul in care
traieste;
o antrenamentul asertiv;
o intelegerea limbajului nonverbal.

Desi sindromul Asperger este 0 afectiune prezenta pe toata durata vietii, la


adulti are tendinta de a se stabiliza si, uneori, de a se ameliora. Adultii cu acest
sindrom "sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si sa invete cum sa reactioneze
in societate, in functie de comportamentul anturajului".
Potrivit specialistilor, "unele calitati care sunt tipice sindromului Asperger,
precum memoria excelenta si capacitatea de concentrare, pot creste sansele unei
educatii universitare si a unei cariere de succes. Multi pacienti cu sindrom Asperger
par fascinati de tehnologie si optiunea cea mai frecventa in alegerea carierei este
cea de inginer. Totu§i, cariera in domeniul stiintific este, fara indoiala, singura in
care acestia exceleaza.

Terapia cognitiv comportamentala s-a dovedit a fi eficienta in cazul


persoanelor cu Sindromul Asperger. L este 0 persoana cu un nivel de functionare
peste medie din punct de vedere cognitiv si a reactionat pozitiv la terapie. Pe
parcursul sesiunilor de terapie a invatat sa-si automonitorizeze gandurile si emotiile.
A inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste intelegerea si aplicarea
tehnicilor cognitiv comportamentale. Continua sa fie implicat in terapie si motivat
pentru schimbare.

74
Bib/iografie:

1. Attwood T. (2007), The Complete Guide to Asperger's Syndrome, Jessica Kingsley


Publishers London and Philadelphia
2. Asperger H. (1944) Die "autistichen Psychopathen" im Kindersalter. Arch
Psychiatrie Nervenkrankheiten 117:76-136
3. Avikainen S., Wohlschlager A., Liuhanen S., Hanninen R., Hari R. (2003) Impaired
mirror-image imitation in asperger and high-functioning autistic subjects. Curr BioI.
13(4):339-341.
4. American Psychiatric Association (1980) Diagnostic and statistical manual of
mental disorders (3rd ed.) Washington, DC: Author.
5. Bauminger, N. (2002). The facilitation of social-emotional understanding and
social interaction in high-functioning children with autism: Intervention outcomes.
Journal of Autism and Developmental Disorders, 32(4), 283-298.
6. Beck, J.S. (1995). Cognitive therapy: Basics and Beyond. NY: Guilford.
7. Braddock, D.L., & Parrish, S.L. (2000). An institutional history of disability.
Disabilities Handbook: Boston.
8. Brown, M., & Marshall, K. (2006). Cognitive behavior therapy and people with
learning disabilities: Implications for developing nursing practice. Journal of
Psychiatric and Mental Health Nursing, 13, 234-241.
9. Baron-Cohen S., Richler J., Bisarya D., Gurunathan N., Wheelwright S. (2003) The
systemizing quotient: an investigation of adults with Asperger syndrome or high-
functioning autism, and normal sex differences. Philos Trans R Soc Lond B Bioi Sci.
28;358(1430):361-374.
10. Belkadi Z., Gierski F., Clerc C., Bertot V., Brasselet C., Motte J. (2003)
Asperger syndrome in childhood: review of four cases. Arch Pediatr. 10(2):110-6
11. Campbell M., Schopler F., Cueva J.E., Hallin A., ( 1996) Treatment of autistic
disorders. Journal of American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 35:
134-142
12. Castelli F., Frith C, Happe F, Frith U. (2002) Autism, Asperger syndrome and
brain mechanisms for the attribution of mental states to animated shapes. Brain.
125(Pt 8):1839-1849.
13. Charman T. (2002) The prevalence of autism spectrum disorders. Recent
evidence and future challenges. Eur Child Adolesc Psychiatry. 11(6):249-56
14. Dobrescu I. (2003) Psihiatria copilului si adolescentului, Editura Medicala,
Bucuresti, 152-157
15. Ehlers S., Gillberg C.(1993) The epidemiology of Asperger syndrome: a total
population study. Journal of Child Psychiatry and Psychology 34: 1327-1350
16. Fiona J.S., Baron-Cohen S., Bolton P., Brayne C. (2002) Brief report: prevalence
of autism spectrum conditions in children aged 5-11 years in Cambridgeshire, UK.

75
Autism 6(3):231-7
17. Fombonne E, Tidmarsh L. (2003) Epidemiologic data on Asperger disorder. Child
Adolesc Psychiatr Clin N Am. 12(1):15-21, v-vi.
18. Geller, D., Biederman, J., Jones, J., Shapiro, S., Schwartz, S., & Park, K. (1998).
Obsessive-compulsive disorder in children and adolescents: A review. Harvard
Reviewof Psychiatry, 5, 260-273.
19. Ghazdiuddin M., Gerstein L.(1996), Pedantic speaking style differentiates
Asperger syndrome from high-functioning autism, Journal of Autism and
Developmental Disorders 26:585-595
20. Gillberg C.(1999) Asperger syndrome and related disorders. European Child and
Adolescent Psychiatry Vol .8, Suppl. 2 II/8
21. Graham P., Turk J., Verhulst F.C.(1999) Child Psychiatry. A developmental
approach. Third Edition. Oxford University Press
22. Holdevici I. (2005) PSihoterapia cognitiv comportamentala, Editura Stiintelor
Medicale, Bucuresti
23. Howlin P. (2003) Outcome in high-functioning adults with autism with and
without early language delays: implications for the differentiation between autism
and Asperger syndrome. J Autism Dev Disord. 33(1):3-13.
24. Huang H.L., Shieh Y.L., Wu H.J., Chuang S.F., Yang P., Jong Y.J. (2002)
Asperger's syndrome and aberrant neurofunctional organization - a case report.
Kaohsiung J Med Sci. 18(4):198-204.
25. Jolliffe T, Baron-Cohen S. (2000) Linguistic processing in high-functioning
adults with autism or Asperger's syndrome. Is global coherence impaired? Psycho I
Med. 30(5):1169-87
26. Kaland N, Moller-Nielsen A, Callesen K, Mortensen EL, Gottlieb D, Smith L.
(2002)- A new 'advanced' test of theory of mind: evidence from children and
adolescents with Asperger syndrome - J Child Psycho I Psychiatry 43(4):517-28
27. Kanner L. (1943), Autistic distrurbances of affective contact Nerv Child 2:217-
250
28. Klin A, Volkmar F.R., Sparrow S., Cicchetti D.V., Rourke B.P.( 1995) Validity and
neuropsychological characterization of Asperger syndrome: convergence witn
nonverballearning disabilities syndrome. Journal of Child Psychiatry and Psychology
36,1227- 1240
29. Klin A, Volkmar F.R. (2003) - Asperger syndrome. - Child Adolesc Psychiatr Clin
N Am. 12(1):XIII-XVI.
30. Klin A, Volkmar F.R. (2003) Asperger syndrome: diagnosis and external validity.
Child Adolesc Psychiatr Clin N Am. 12(1):1- 13.
31. Linton, S. (1998). Claiming disability: knowledge and identity. New York: New
York University Press, 8-17.
32. Little, L., & Clark, R.R. (2006). Wonders and worries of parenting a child with
aspergers syndrome and non-verbal learning disorders. MCN, 31(1),39-48,

76
33. Norman, J.L. (1996). Culturally sensitive implementation of cognitive therapy in
treating depression. Journal of Multicultural Social Work, 4(2), 75-88.
34. Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale. Asociatia pSihiatrilor
liberi din Romania, Bucuresti 2003
35. Prior M. (2003) Is there an increase in the prevalence of autism spectrum
disorders? J Paediatr Child Health. 39(2):81-2.
36. Odette Girlasu-Dimitriu, Empatia in pSihoterapie, Editura Victor, 2004;
37. Rinehart NJ, Bradshaw JL, Brereton AV, Tonge BJ. (2002) Lateralization in
individuals with high-functioning autism and Asperger's disorder: a frontostriatal
model. J Autism Dev Disord. 32(4):321-331.
38. Simpson D (2003) Autism spectrum disorder is not as certain as implied. BMJ.
326(7396):986.
39. Szatmari P, Archer L., Fisman S., Streiner D.L., Wilson F.(1995) Asperger
syndrome and autism: differences in behaviour, cognition and adaptative
functioning, Journal of American Academy of Child and Adolescent Psychiatry 34:
1662-1671
40. Szatmari P, Bryson SE, Boyle MH, Streiner DL, Duku E (2003) Predictors of
outcome among high functioning children with autism and Asperger syndrome. J
Child Psycho I Psychiatry. 4(4):520-8.
41. Solomon, M., Goodlin-Jones, B.I., & Anders, T.F. (2004). A social adjustment
enhancement intervention for high functioning autism, aspergers syndrome, and
pervasive developmental disorders NOS. Journal of Autism and Developmental
Disorders, 34(6), 649-669.
42. Volkmar F.R., Klim A(2000) Pervasive Developmental Disorder in Kaplan H.I.,
Sadock B.J. (eds): Kaplan&Sadock's Comprehensive Textbook of Psychiatry Seventh
Edition (2000) Baltimore,williams&Wilkinson, Cap 38: 2659-2679
43. Wing L (1981) Severe impairments of social interaction and associated
abnormalities in children: Epidemiology and classification. J Autism Dev Disorder
9:11-30
44. Wing L, Potter D. (2002) The epidemiology of autistic spectrum disorders: is
the prevalence rising? Ment Retard Dev Disabil Res Rev.;8(3):151-61.
44. Zasshi, S.S. (2006). Attempted suicide of youth with asperger's disorder.
Journal of American Psychiatry, 108(,6), 587-596.

ATCA 2009 Toote drepturile rezervote

77
Anea Neagu:
" PSihoterapeut (specializare in pSihoterapia eognitiv comportamentala);
" Consultant, specializare in Analiza comportamentala aplicata; in curs de acreditare
BCBA (Behavior Analyst Certification Board).

mail: neaguaneuta@yahoo.eom
anea_neagu@asoeiatiatea.ro

Ma puteti contacta pentru informatii referitoare la:


• alcatuirea programului de interventie pentru copiii cu autism (analiza
comportamentala aplicata);
• aleatuirea programului de terapie pentru copiii cu Sindromul Asperger
(psihoterapie cognitiv comportamentala);
• pregatirea echipei de terapeuti in terapie comportamentala;
• feed-backul performantelor echipei si progreselor copilului;

Pagini utile de pe internet:


www.asoeiatiatea.ro
http://autismul.wordpress.eom
http://autismterapie. blogspot. eom
http://autismro.eom
http://www.baeb.eom
http://www.invingemautismul.ro
http://www .autism. eom
http://www . helpautismnow. eom

ATCA 2009 Toate drepturlle rezervate

78