COD: PR_HCN_09

PROTOCOL
Versiune: 02
Citologie mamara – Punctia cu ac fin
Pagina: 1 / 2

Examenul citologic al aspiratului prin puncţie cu ac fin (CAAF) reprezintă o metodă de diagnostic
preoperator şi contribuie la stabilirea protocolului terapeutic individualizat (terapie neoadjuvantă, tratament
chirurgical conservator sau radical).
Atitudinea modernă în diagnosticul patologiei mamare se bazează pe triada de diagnostic: examen clinic,
investigaţii imagistice şi examen citologic. Nici o metodă izolată nu permite stabilirea diagnosticului de certitudine,
acesta aparţinând în exclusivitate examenului histopatologic.
CAAF reprezintă o metodă de investigaţie cu caracter minim invaziv, poate fi efectuată şi în ambulator, nu necesită
anestezie, este o tehnică relativ simplă, uşor acceptată de către paciente şi, în plus, are avantajul acurateţii şi
rapidităţii diagnosticului.
Odată cu introducerea programelor pentru depistarea precoce a cancerului de sân, CAAF a fost inclusă, de
unii autori în categoria metodelor de screening. Acurateţea CAAF se bazează pe experienţa celui ce efectuează
puncţia aspirativă, pe capacitatea sa de a reduce la minimum erorile de recoltare în vederea obţinerii unui material
celular adecvat din punct de vedere cantitativ şi calitativ, care prelucrat sub forma unui frotiu să permită
diagnosticul citologic.
Din acest motiv, ginecologul trebuie să fie familiarizat cu toate problemele şi dificultăţile legate de recoltare,
prelucrare şi evaluare microscopică, pentru a se ajunge la un grad ridicat de performanţă şi siguranţă.Colaborarea
dintre chirurg şi anatomopatolog este o condiţie obligatorie.
Diagnosticul citologic, componentă importantă a triplului test (examen clinic, examen imagistic şi CAAF)
este un instrument foarte util în stabilirea diagnosticului cancerului mamar şi contribuie la stabilirea protocolului
terapeutic individualizat.
Acurateţea examenului citologic al aspiratului prin puncţie cu ac fin depinde de respectarea tehnicii de
recoltare şi prelucrare, şi desigur, calitatea interpretării frotiurilor.
Aspirarea materialului celular si etalarea pe lama a acestuia sunt realizate de medicul ginecolog.
Tehnica punctiei cu ac fin:
CAAF se poate efectua cu o seringă obişnuită de 10 ml sau o seringa speciala cu pistolet.
După aseptizarea tegumentului vor fi respectate următoarele gesturi:
1. Imobilizarea formaţiunii tumorale între index şi police şi fixarea la peretele toracic.
2. Puncţionarea. Acul se introduce perpendicular în formaţiune.
3. Aspirarea. Se creează presiunea negativă prin retragerea pistonului. În timpul puncţiei (fără a se ieşi din
tumoră) se fectuează mai multe mişcări ale acului în diferite direcţii, realizându-se conturul unui con. Toate
aceste manevre se execută menţinându-se presiune negativă în scopul aspirării unui material celular mai
abundent.
4. Renunţarea la presiunea negativă.
5. Detaşarea acului de seringă. Acul de puncţie rămâne pe loc.
6. Se aspiră aer în seringă. Se retrage acul.
7. Adaptarea acului la seringă.
8. Exprimarea produsului aspirat pe lame.
Efectuarea frotiurilor:
Etalarea produsului celular aspirat.
Lamele sunt pregătite în prealabil: degresate şi uscate. Materialul celular se aplica sub formă de picătură,
apoi se etaleaza cu ajutorul unei lame în strat cât mai subţire.
Este total greşită interpretarea unor clinicieni care consideră că „abundenţa” materialului celular pe lame
permite un diagnostic mai facil. Din punct de vedere citologic acest lucru reprezintă o eroare de tehnică (defect de
etalare), iar rezultatul nu poate fi decât unul nesatisfăcător.
Modalităţile de etalare utilizate:
- cu ajutorul unei lame înclinate la 45˚, care se aplică şi se culisează pe lama cu produsul celular aspirat;
- cu ajutorul unei lame ce se aplică pe lama cu produsul celular aspirat şi se efectuează mişcări laterale
stânga-dreapta.
În cazul puncţionarii unei formaţiuni chistice, lichidul aspirat este trimis in seringa la laboratorul de
anatomie patologica, unde este descris: cantitatea (apreciere în ml), culoarea (clar, hemoragic, brun) şi
consistenţa. Urmeaza centrifugarea la 1300 rot/ min. si etalarea sedimentului pe lame. Se realizeaza un număr

Elaborat Verificat Aprobat

Medic Coordonator Serviciu de
Medic primar anatomie
Functia Anatomie Patologica si Director medical
patologica
Prosectura
Data 17.10.2016

Semnatura

© Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie Cuza Voda, Iasi

 COD: PR_HCN_09
PROTOCOL
Versiune: 02
Citologie mamara – Punctia cu ac fin
Pagina: 2 / 2

mediu de 6 frotiuri pentru fiecare caz. Aceste operatiuni urmate de fixare si colorare sunt realizate de catre
asistentul medical de anatomie patologica.

Fixarea frotiurilor: tehnica fixării umede în alcool absolut timp de 10 minute.

Colorarea frotiurilor se realizeaza automat la aparatul de colorare, prin metoda Giemsa.

Coloratia Giemsa
I. Hidratare cu alcool absolut – 2 bai a cate 7 minute si 30 secunde
II. Uscarea lamelor – timp de 10 minute
III. Colorare cu Giemsa (1 parte Giemsa - KIT/ 4 părţi apă) – timp de10 minute
IV. Spălare în apă de robinet – timp de 1 minut
V. Uscare timp de 10 minute
VI. Diferenţiere cu alcool absolut – timp de 1 minut
VII. Clarificare în toluen (cos de descarcare).

Montarea lamelelor cu Entelan.

Examinarea microscopica a frotiurilor este facuta de medicul anatomopatolog care elaboreaza buletinul
de analiza citologica: citologie mamara (FO_HCN_04).

Incadrarea diagnosticului citologic:

Clasa 1: frotiu neconcludent / nesatisfăcător
Această categorie corespunde următoarelor situaţii:
 material celular insuficient sau absent ce nu a permis încadrarea diagnosticului citologic;
 fond hematic abundent, datorat penetrării unui vas în cursul tehnicii;
 etalare, fixare şi colorare necorespunzătoare.

Clasa 2: frotiu benign

Aspectele citologice prezinta aspecte caracteristice leziunilor benigne.
Clasa 3: atipie, probabil benign
Modificările citologice pot fi explicate de existenţa unor aspecte induse de proliferări epiteliale cu sau fără
atipie, sau de un carcinom bine diferenţiat. În această categorie se încadrează şi hiperplaziile ductale, lobulare,
proliferările papilare, fibroadenoamele şi chiar unele carcinoame bine diferenţiate.
Clasa4: frotiu suspect pentru malignitate
Această categorie reuneste criteriile citologice de malignitate din punct de vedere calitativ, insuficiente din
punct de vedere cantitativ. Repetarea puncţiei poate schimba încadrarea frotiului.
Clasa 5: frotiu tumoral malign
Aspectele citologice sunt concludente pentru diagnosticul unei leziuni maligne: hipercelularitatea frotiurilor,
criterii citologice de malignitate a celulelor.

Elaborat Verificat Aprobat

Medic Coordonator Serviciu de
Medic primar anatomie
Functia Anatomie Patologica si Director medical
patologica
Prosectura
Data 17.10.2016

Semnatura

© Spitalul Clinic de Obstetrica si Ginecologie Cuza Voda, Iasi