Sunteți pe pagina 1din 5

FIȘĂ LO G O PE D I CĂ

DATE PERSONALE
Nume și prenume: M, I.D.I. , R= IV; Data nașterii: 23.03.2007; Adresa: Roșiori, str. XXX, nr.
XXX, Județul Ialomița; Nr. tel. XXX. Unitatea de învățământ: Școala gimnazială Roșiori, cl a I-a;
Situația educațională: a fost doi ani la grădiniță, unde nu i-a prea plăcut; mama declara că
educatoarele stăteau mai mult la cafea și copiii singuri, cu cuburi și activități de colorat.

DATE FAMILIALE
Mama: 41 ani, 10 clase, casnică; Tata: 45 ani, 10 clase, șofer. Ceilalți copii: I, F, 19 ani, în Anglia;
are două servicii, plecată de doi ani; II, M, 18 ani, acum în bacalaureat; III, F, 11 ani, cl a IV,
probleme de sănătate grave (hidrocefalie) – luată în evidență și terapie de mine în această lună.
Limba vorbită în familie: româna. Neagă antecedente directe sau indirecte.

ANAMNEZA
Sarcina fără probleme; Nașterea la termen, G=3300 gr, T=50 cm, Alăptat 16 luni.
Copilăria mică: mers independent după 16 luni, „fiind mai dolofan”. Nu a avut nici un fel de boli.
Evoluția vorbirii: a fost mai lentă și de la început a vorbit înfundat și încet.
Cauze probabile: mixte
Nu s-a mai încercat corectarea în afară de ce s-a făcut în familie.
Atitudinea familiei: tatăl este mai mult plecat, prin urmare oarecum absent, iar mama i-a oferit
aceeași atenție ca și surorii sale cu probleme de sănătate. Această atenție băiatul a solicitat-o de la
început. A fost șocant sa o văd pe mamă cum se apleacă să-l încalțe, să-i lege șireturile și apoi să-l
îmbrace – purtându-se cu el ca și cum ar fi un neputincios. În același timp, sora lui cu hidrocefalie
nu a primit nici un semn de atenție, ca și cum nu ar fi fost prezentă. Mezinul, obiect și nu subiect.
Atitudinea copilului: indiferent, necomunicativ, în lumea lui interioară, dezinteresat de ceea ce se
întâmplă în jurul său.

EXAMEN GENERAL
Dezvoltare fizică generală: talie mică, supraponderal; Mers dezordonat, nu este atent pe unde merge
– dar are echilibru bun, folosește bicicleta fratelui său mai mare. Altfel - neatent, pierde frecvent
lucrurile cu care pleacă de acasă sau de la școală.
Malformații: prognatism superior total; mănâncă foarte repede; Dizabilități: nu prezintă;
Dreptaci. Tip de respirație: mixtă.
Auz fizic normal. Auz fonematic: normal. Coordonare oculo-motorie: neantrenată; Motricitatea
aparatului fonoarticulator: extrem de slabă. Înțelegere bună în aria lui de cunoștințe.

EXAMINAREA VORBIRII
Nu are sunete omise, înlocuite sau defectuos articulate. Voce rhinolalică, mică, nu deschide aproape
de loc gura atunci când vorbește. Nu are vorbire spontană. Vorbirea reflectată este corectă și
completă. Recitare: nu știe poezii. Povestire: nu știe/nu vrea/nu este interesat.
Povestirea după imagini: nu face conexiuni între imagini, nu are abilitatea de a reda în enunțuri
propriile idei. Vocabular sărac.
Actul grafic: simplificat și minimalizat, cu duct puternic și precis.
Scrierea: omite frecvent litere, grafeme inegale ca mărime și volum, nu stăpânește despărțirea în
silabe. Citirea este bună, dar oarecum mecanică și nu este atent la mesajul conținut în text.

DIAGNOSTIC
Inițial: rinolalie (voce rinolalică datorată vegetațiilor adenoide), tulburări asociate (din spectru autist
– cauze genetice?), elemente atipice (lipsa vorbirii spontane , asperger, ecolalie, dependența de
adult), retard în achizițiile vorbirii, instabilitate psihomotorie, deficit de atenție, disgrafie, deficiența
aparatului fonoarticular,
Final

PROGNOSTIC: rezervat, favorabil

DEFĂȘURAREA TERAPIEI LOGOPEDICE


Depistat la examinarea frontală din aprilie 2015. Începe terapia la 07.05.2015.
Programat o oră pe săptămână. Iese din terapie la data_______________________
Motivul:___________________________________________________________

TRIMITERI: ORL (pentru tratarea polipilor, deviație de sept), ortodont, pediatru (evaluarea
frenului), NPI, psiholog (pentru identificarea QI).

REZULTATE

PROGRAM DE INTERVENȚIE LOGOPEDICĂ INDIVIDUALIZATĂ:

În toate formele de rinolalie (închisă, deschisă, mixtă) se impun o serie de exerciţii generale ce
cuprind:
– exerciţii pentru mobilitatea valului palatin
– exerciţii pentru educarea auzului fonematic
– exerciţii de respiratie pentru dirijarea curentului de aer pe nas
– exerciţii de emitere a sunetelor nazale
În cazul rinolaliei se urmăreşte înlăturarea nazalităţii. Aceasta presupune exerciţii de educare a
mobilităţii vălului palatin, deoarece, de cele mai multe ori vălul palatin rămâne ridicat şi trebuie
deprins prin exercitii să coboare atunci când se pronunţă sunetele nazale. Trebuie insistat pe
educarea respiraţiei, atât a celei nonverbale, cât mai ales a respiraţiei corecte în timpul pronunţiei.
Se insistă în special pe dirijarea undei expiratorii pe cale nazală în pronunţarea sunetelor nazale
( “m” şi“n”).
Exercitiile se vor desfăşura în următoarea succesiune:
– se închid ermetic buzele si se suflă un curent puternic de aer pe nas (în funcţie de vârsta şi
capacitatea de înţelegere a copilului, exerciţiile se desfăşoară prin imitaţie sau se folosesc diferite
obiecte uşoare aşezate la nivelul nasului, astfel încât copilul să sesizeze efectul suflării aerului pe
nas).
– se pronunta prelungit sunetul “m” pentru a atrage atentia asupra sonoritatii sale;
– pentru emiterea sunetului “n”, limba se plasează in pozitia de articulare a sunetului “t”.
După emiterea corectă a sunetelor “m” si “n” se trece la consolidarea lor în silabe.
Iniţial se pronunţă separat de vocale, cu pauză între ele (m_ _ _a, n_ _ _a,), după care pauza se
scurtează din ce în ce mai mult, pentru ca în final să se ajungă la pronunţia cursivă (m_ _a, m_a,
ma, n_ _a, n_a, na). Acelaşi exerciţiu se face pentru pronunţia în silabe în care sunetul este
precedat de vocală (a_m, am, a_n, an). După consolidarea în silabe, se exersează silabe repetate
(ma_ma_ma, na_na_na). Urmează introducerea acestor sunete în cuvinte, în pozitie initială,
mediană, finală şi apoi în propozitii simple şi dezvoltate.
În cazul rinolaliei deschise (cu deosebire în cazul despicăturilor palatine) este necesară o activitate
preoperatorie logopedică în scopul formării unei corecte baze de articulare, iniţial prin astuparea
nărilor, realizându-se o activare naturală a sfincterului nazofaringian, apoi realizându-se fară
astupare a nărilor prin exercitii de suflat prin strângerea narilor si pronunţarea de cuvinte.
Exerciţiile postoperatorii vizează în special mobilitatea vălului palatin şi coordonarea organelor
fonoarticulatoare (pentru mobilitatea vălului palatin se face masaj digital; se fac exerciţii de suflare
în obiecte, dat fiind faptul că aerul sub presiune este un bun maseour al valului palatin; exerciţii prin
astuparea unei nări cu solicitarea suflului; exercitii de deglutiţie a lichidelor în cantităţi mici, cât mai
frecvent).
După ce se obţine un control în coordonarea organelor fonoarticulatoare şi a valului palatin, se fac
exercitii de emitere a sunetului. Accent deosebit trebuie să se pună pe gimnastica specială a fiecarui
organ în parte, pe exercitii de dirijare a undei respiratorii pe cale orală, iar emiterea sunetelor să se
realizeze pe bază de joc.

OBSERVAȚII:
- Motivarea copilului pentru o participare activă în procesul logopedic:
- Conștientizarea importantei redobândirii vorbirii corecte
- Antrenarea atenției voluntare
- Dezvoltarea memoriei auditive
- Dezvoltarea autonomiei personale; convingerea mamei sa-i realizeze un program
- Creșterea gradului de socializare
- Creșterea încrederii în forțele proprii prin conștientizarea progresului făcut

NR.
CRT. OBIECTIVE TIPURI DE ACTIVITATI
1. Educarea auzului -ex. de imitare a sunetelor din natură;
fonematic -ex. de pronunţare a unor serii de silabe opuse (pa-ba, ta-
da, etc.);
-ex. de diferenţiere a consoanelor surde de cele sonore;
-ex. pt diferenţierea sunetelor cu punct de articulare
apropiat;
-ex. de transformare a cuvintelor prin înlocuire de sunete
sau silabe;
-ex. de analiză fonetică cu indicarea primului şi ultimului
cuvânt din propoziţie;
-ex. de completare a cuvintelor cu prima silabă pronunţată
de logoped;
-jocuri de corelare a sunetelor cu obiectele care produc
acele sunete;
-ex. de pronunţare ritmică (proverbe, ghicitori, poezii);
2. Să execute corect exerciţii - suflatul în lumânare, batistă, apă cu paiul, etc.
de gimnastică respiratorie - umflatul balonului, aburirea oglinzii, mirositul florilor,
inspirare şi expirare alternativă pe nas, pe gură, cu pauze
stabilite;
- ex. de pronunţie prelungită a unei vocale, de numărat pe
parcursul unei expiraţii, etc.
3. Să execute corect exerciţii - jocuri de mişcare însoţite de vorbire;
de gimnastică generală - ex. de mers, gimnastică pt membre, gimnastică a
trunchiului ;
4. Să execute corect exerciţii - pt. mobilitatea feţei: ex. de clipire a ochilor concomitent,
de gimnastică a aparatului apoi alternativ, umflarea obrajilor cu desumflarea prin
articulator lovire, trecerea aerului dintr-o parte în alta, suptul obrajilor,
suflarea asupra unei oglinzi reci.
- pt. gimnastica maxilarelor: mişcarea maxilarului inferior
la stânga şi la dreapta, coborârea şi ridicarea maxiloarului
liber şi cu rezistenţă;
- pt. gimnastica buzelor: sugerea cu buzele strâns lipite,
scoaterea aerului prin buzele uşor deschise, acoperirea
dinţilor inferiori cu buza superioară şi invers, mişcarea
buzei inferioare la stânga şi la dreapta, vibrarea buzelor,
etc.
- pt. gimnastica limbii: scoaterea şi retragerea limbii, limba
în formă de săgeată, lopată, etc, atingerea dinţilor inferiori
şi superiori cu limba, limba în formă de săgeată se ridică şi
sterge palatal dur şi moale, şterge dinţii, buzele, se mişcă
stânga-dreapta atingând comisurile, limba afară se ridică în
sus, coboară în joss pre barbă, etc.
- pt palatul moale, muşchii faringelui şi vestibulului
faringian: ex. de căscare cu retragerea limbii şi a
maxilarului inferior, de deglutiţie, de imitare a tusei, a
sforăitului, etc.
Exercitii de mobilitate a valului palatin – antrenarea si
dezvoltarea musculaturii velo-palatine
6. Să pronunţe corect - ex. cu silabe directe şi inverse cu sunetul impostat şi
sunetele: r, s, z,ş,j, în gama vocalică (scurt şi prelungit);
silabe - ex. cu sunetul impostat în poziţie intervocalică;
- structuri silabice cu ritm: şa – şa, şa – şa – şa; za – za, za
– za – za; ţa – ţa, ţa –ţa- ţa, etc.;
- ex. în combinaţii consonantice sau cu diftongi: ştra, ştre,
ştri; zdra, zdre, zdri; şea, şoa; zea, zoa; ţea, ţoa, etc.;
7. Să pronunţe corect sunetul - ex. de pronunţie a unor cuvinte în care sunetul impostat se
r, s, z,ş, j, ţ în cuvinte află în diferite poziţii;
- ex. de pronunţie a unor cuvinte în care sunetul este
precedat sau urmat de o consoană;
- ex. de stabilire a locului în care se află sunetul în cadrul
cuvântului;
- ex. de identificare a sunetului omis din cuvintele enunţate
de logoped;
- ex. cu cuvinte ce conţin sunetul impostat în diferite
combinaţii;
- ex. pentru diferenţierea sunetelor „ş” – „s” la nivel de
silabă (sa – şa, so – şo, su – şu; as – aş, os – oş, us – uş);
- ex. de analiză fonetică şi semantică a cuvintelor
paronime (nas – naş, scoală, şcoală, etc);
- ex. de despărţire în silabe a cuvintelor care conţin sunetul
corectat;
- ex. de citire a unor texte de scurtă întindere
- ex de dezvoltare a vocabularului activ cu ajutorul
imaginilor
8. Să pronunţe corect - ex. de pronunţie a unor propoziţii simple care conţin
sunetele r, s,z, ş, j, ţ ce, ci cuvinte în care sunetul corectat este prezent în diferite
în propoziţii poziţii;
- ex. de pronunţie a unor propoziţii cu partea iniţială
constantă;
- ex. de pronunţie a unor propoziţii cu partea finală
constantă;
- ex. de pronunţie a unor propoziţii afirmative, negative,
interogative;
- ex. de pronunţie a unor propoziţii cu frecvenţa mare a
fonemului corectat;
9. Să construiască corect din - ex. de alcătuire de propoziţii după imagini;
punct de vedere gramatical - ex. de alcătuire de propoziţii cu cuvinte date;
enunţuri orale - ex. de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii
dezvoltate;
10. Să pronunţe corect - să memoreze scurte poezii care conţin sunetul corectat;
sunetele r, s,z, ş, j, ţ ce, ci - să memoreze scurte ghicitori şi proverbe care conţin
în poezii, ghicitori, sunetul corectat;
povestiri - povestiri şi repovestiri după imagini, seturi de imagini
(urmărind succesiunea secvenţelor povestirii), planşe şi
diafilme;