CAIETE DE SARCINI

PENTRU LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII

A. GENERALITĂŢI

ART.1. DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se aplică pentru lucrările de construcţie, aferente execuţiei
staţiilor de pompare ape uzate menajere, tip cheson, pentru obiectivul de investiţie
,,Infiinţare sistem de canalizare în comunele M.Kogalniceanu, Gura Ialomiţei şi
Giurgeni, judeţul Ialomita''
ART.2. PREVEDERI GENERALE
Infrastructura – tip cheson - este alcătuită din beton armat monolit, pereţi şi
placa tip radier din beton armat .
B. BAZE DE PROIECTARE Ş I EXECUŢIE
B1. Normative, norme, standarde, prescripţii de proiectare
1 STAS 9820/0 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor.
Prescripţii generale.
2 STAS 9824/1 Măsurători terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor
civile, industriale şi agrozootehnice.
3 STAS 1799 Construcţii din beton , beton armat şi beton
precomprimat. Prescripţii pentru verificarea calităţii
materialelor şi betoanelor.
4 STAS 6054 Adâncimi maxime de îngheţ
5 SR EN 1008 Apa de preparare pentru beton. Specificaţii pentru
prelevare, încercare şi evaluare a aptitudinii de utilizare a
apei.
6 STAS 1667 Agregate naturale grele pentru betoane şi mortare cu
lianţi minerali.
7 SR EN 12350/2 Încercarea pe beton proaspăt. Partea 2 : Grad de
compactare.
8 SR EN 12350/4 Încercare pe beton proaspăt. Partea 4: Încercare de tasare
9 SR EN 12390/6 Încercare pe beton întărit. Partea 6: Rezistenţa la
întindere prin despicare a epruvetelor.
10 SR EN 12390/8 Încercare pe beton întărit. Partea 8: Adâncimea de
pătrundere a apei sub presiune.
11 STAS 8036 Beton celular autoclavizat. Gaz beton. Condiţii tehnice
generale.
12 STAS 6652/1 Încercări nedistructive ale betonului. Clasificare şi
indicaţii generale.
13 STAS 5479 Încercări ale betoanelor. Încercări pe betonul proaspăt.
Determinarea conţinutului de aer.
14 NE0012 –1999 si Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton
2007 armat.
 15 C56 - 1985 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor
de construcţii.
16 C28 - 1999 Instrucţiuni tehnice pentru sudarea armăturilor din oţel
beton.
17 C169 - 1988 Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente
pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi
industriale.
18 C16 - 1984 Normativ privind realizarea pe timp friguros a lucrărilor
şi a instalaţiilor aferente construcţiilor
19 C17 - 1982 Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea
mortarelor de zidărie şi tencuială.
20 xxx Norme republicane de Protecţia Muncii
21 xxx Norme de protecţie împotriva incendiilor
22 P118 - 1999 Protecţia la acţiunea focului
23 P7 / 2000 Normativ privind proiectarea şi execuţia construcţiilor
fundate pe terenuri sensibile la umezire

B2. Documentaţii care au stat la baza proiectării

 Certificatul de urbanism
 Avizele şi acordurile obţinute conform certificatului de urbanism

B3. Borderoul planşelor de executie a lucrarii

Planşele de executie ale lucrarii sunt:

Nr.crt Denumire planşã Nr.planşã

OBIECTUL 2 – STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE
- SP 1 ; SP2 - localitatea M.Kogalniceanu -
1 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)
R1
Faze executie cheson
2 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)
R2
Armare cheson – tronson constant
3 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)
R3
Plan cofraj armare placă, cota + 0,90
4 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)
R4
Armare cheson tronson III
5 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)
R5
Plan cofraj armare radier
 6 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)
R6
Plan cofraj pasarelă + secţiunea 2 - 2
7 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 1 (SP2)
R7
Armare grinzi G2 + sectiunea 3 – 3 + secţiunea 4 - 4
OBIECTUL 4 – STATII POMPARE APE UZATE MENAJERE
- SP 5 ; SP 6 - localitatea Giurgeni -
8 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6)
R1
Faze executie cheson
9 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6)
R2
Armare cheson – tronson constant
10 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6)
R3
Plan cofraj armare placă, cota + 0,90
11 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6)
R4
Armare cheson tronson III
12 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6)
R5
Plan cofraj armare radier
13 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6)
R6
Plan cofraj pasarelă + secţiunea 2 - 2
14 Staţie de pompare ape uzate menajere SP 5 (SP6)
R7
Armare grinzi G2 + sectiunea 3 – 3 + secţiunea 4 - 4

C. TEHNOLOGIA DE EXECUŢIE A STATIEI DE POMPARE APE UZATE

MENAJERE - TIP CHESON

C1. EXECUTAREA TERASAMEN TELOR

Pichetajul terenului se realizează prin grija constructorului plecând de la bornele

materializate pe teren şi descrise în studiul topografic. Înainte de începerea lucrărilor de
terasamente executantul va trece la restabilirea şi completarea pichetajului.
Cu ocazia efectuării pichet ajului vor fi identificate şi toate instalaţiile subterane
şi aeriene, electrice, de telecomunicaţii sau de altă natură, aflate în ampriza lucrărilor în
vederea protejării acestora conform documentaţiilor tehnice pentru predarea terenului
liber antreprenorului.
 Lucrarile de terasamente vor fi incepute dupa efectuarea operatiei de predare
primire a amplasamentului, trasarii cotei  0,00 care va fi consemnata in procesul -
verbal incheiat intre delegatii beneficiarului, proiectantului si executantului.
Inainte de inceperea sapaturilor se va verifica inca o data intreaga trasare pe teren
a constructiei determinandu -se daca se incadreaza abaterile in cele admisibile din
ANEXA 1.1 din normativul C 56.
Conform datelor din studiul geotehnic, terenul pe care se fundeaza cele două
staţii de pompare are următoarele caracteristici:
- pământuri coezive cu consistenţă scăzută, iar apa subterană se găseşte la mică
adâncime (0,60 m) de la suprafaţa terenului natural.
Se apreciază că după execuţie nu vor apărea def ormaţii (tasări) care să inducă
tensiuni în corpul staţiei, astfel încât să fie periclitată siguranţa în exploatare a acesteia.
De asemenea, se apreciază că greutatea pământului excavat va compensa în mare
măsură încărcările ulterioare aduse de greutatea c onstrucţiei.
Se recomandă ca săpăturile să se execute într -o perioadă foarte secetoasă pentru
ca excavaţiile pentru fundaţii să se poată face prin excavare directă.
Conform studiului geotehnic întocmit pe amplasament, rezultă:
- Modulul de deformaţie edome trică în intervalul 200÷300kPa, M 2-3, variază
între 2700 ÷ 4800 kPa, care potrivit STAS 1243 -88 încadrează acest pământ în
categoria pământurilor cu o compresibilitate foarte mare (<5000kPa).
- Terenul este de natura nisipurilor loessoide care sunt consi derate „dificile
pentru fundare” conform prevederilor STAS 3300/2 – 85.
- Presiunea conventionala de baza (pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,0
m. si adancimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat Df = 2,0 m.),
acceptabila pentru alcatuirea stratului recomandat pentru fundare P conv = 180 kPa;
În cazul apariţiei unor eventuale acumulări de apă rezultate din infiltraţii în
cuprinsul orizontului argilos -prăfos, acestea se vor îndepărta prin epuismente directe. În
acest caz este necesar să se execute başe colectoare la colţurile excavaţiei pentru
pomparea apelor subterane şi a celor din precipitaţii. Başele se vor proteja cu material
geotextil sau cu tuburi perforate pentru a nu permite colmatarea şi obturarea sistemului
de pompare. În cazul în care va fi necesar, se vor practica başe şi la nivelul excavaţiei.
Umpluturile din jurul fundaţiilor se vor realiza (după caz) cu pământ local,
rezultat din excavaţii. Acesta va fi mărunţit, aşternut în strate succesive de 10 cm
grosime şi va fi bine compactat cu maiul de mână sau semimecanic până atinge un
d = 1650 kg/mc.
La terminarea execuţiei se vor face următoarele verificări:
- corespondenţa cu prevederile avizului geotehnic a naturii terenului pe care se
fundează;
­ excluderea pământurilor necoezive, drenante, a molozului, la executarea
umpluturilor din jurul cladirii şi realizarea gradului de compactare a acestora conform
STAS 1913/13-1983.
- executarea umpluturilor şi trotuarelor (definitive sau provizorii) imediat ce
construcţia a depăşit cota terenului.
Pentru calculele de verificare a deformabilităţii sau capacităţii portante a terenului
de fundare, s-au avut în vedere următoarele valori de calcul:
 - modul de deformare liniară E = 2700 ÷ 4800 kPa
- coeficient de deformaţie laterală ν = 0,35
- coeficient de frecare pe talpă μ = 0,20
- unghi de frecare interioară φuu = 90
- coeziune cuu = 22 kPa
- greutatea volumică γw = 18,0 kN/mc
În toate cazurile când se constată că, la cota de nivel stabilită pentru proiect,
natura terenului nu corespunde cu cea avută la proiectare, soluţia de continuare a
lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unei dispoziţii scrise a proiectantului.

C2. LUCRARIRI DE COFRARE, ARMARE SI BETONARE A

PERETILOR CHESONULUI

C 2.1. Lucrari pregatitoare

Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea peretilor chesonului trebuie sa
fie terminate lucrarile pregatitoare si anume :
a) sapaturile pentru gropile de fundatie si pentru groapa de interventii;
b) protectia constructii lor vecine, daca exista;
c) asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a
utilajului de lucru, a depozitului de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare
executarii fundatiilor ;
d) pozitionarea exacta a cut itului chesonului;
e) verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere
al calitatii terenului, dimensiunilor si pozitiilor), in limitele prescrise;
f) incheierea procesului-verbal de lucrari ascunse.
In cazul in care caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere in
proiectare, masurile ce urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris.

C 2.2. Trasarea chesonului

Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele co frajului pot
capata deplasari de la pozitia initiala este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se
verifice corectitudinea pozitiei finale a acestora.

C 2.3. Executarea cofrajelor pentru peretii chesonului

Panourile pentru peretii chesonului vor f i panouri de inventar sau panouri din
scandura.
Cofrajele si sustierile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
a) sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru
elementele ce urmeaza a fi executate;
b) sa fie etansate astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
c) sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar în procesul de
executie;
d) sa fie alcatuite din elemente care permit un mare numar de refolosiri (cu
exceptia cofrajelor pierdute);
 e) sa fie prevazute cu piese de asamblare de inventar;
f) sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarilor de catre elementele
executate.
Cofrajele se pot executa (confectiona) di n: lemn sau produse pe baza de lemn sau
polimeri, precum si din metal.
Panourile de cofraj si celelalte piese de sustinere sau asamblare se recomanda sa
fie confectionate cu ajutorul sabloanelor si dispozitivelor, care sa asigure exactitatea
dimensiunilor, formelor si pozitiilor de asamblare sau de sustinere.
Cofrajele, sustinerile si piesele de fixare se vor dimensiona tinand seama de
indicatiile cuprinse codul de practica NE0012.
Operatiile de montare a cofrajului se succed în principiu in urmatoarele etape:
- curatirea si nivelarea locului de montaj
- trasarea pozitiei cofrajelor
- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de
inventar in apropierea locului de munca
- curatirea si ungerea panourilor
- montarea tuturor pieselor de trecere metalice pentru protejarea conductelor,
sau lasarea mustatilor de armaturi pentru turnarea placilor si a protectiei
cosului de reziduuri.
Inaintea turnarii peretilor se vor verifica toate armaturile din punct de vedere
al numarului de bare al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor etc. precum si
a masurilor pentru mentinerea verticalitatii mustatilor pentru pereti.
Se vor verifica cu deosebita atentie cofrajele în privinta corespondentei ca
pozitie si dimensiuni cu proiectul, daca au fost curatate si corect pregatite precum si
dimensiunile stratului de acoperire, a carui grosime minima va fi, pentru fetele
fundatiilor în contact cu pamantul de 45 mm;
Abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de +/- 10 mm.
Rezultatele verificarilor, atat pentru armaturi, cat si pentru cofraje, vor fi
consemnate in procese-verbale de lucrari ascunse incheiate intre beneficiar si executant.
Intrucat elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se
vor respecta prevederile din proiect si NE0012 -99 privind marcile minime de beton,
dozajul de ciment si raportul apa - ciment pentru asigurarea gradului de
impermeabilitate impus.
La lucrarile de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile
Legii 319 - 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă şi a legislaţiei în domeniu
In afara masurilor de sănătate şi securitate în munca caracteristice lucrului pe
santierele de constructii, la executarea lucrarilor de cofrare cu pan ouri din lemn cu
placaj, se vor respecta si urmatoarele dispozitii specifice procesului de lucru:
- pentru montarea cofrajelor pentru pereti, montantii, riglele si moazele vor fi
manipulate cu atentie, iar piesele de solidarizare a moazelor (tirantilor) vor fi
imediat introduse prin distantieri, blocandu -se cu zavoare;
- panourile de cofraj montate pe prima din fetele fiecarui perete in asteptarea
cofrajului de pe a doua fata a peretelui, vor fi asigurate impotriva rasturnarii,
prin mijloace speciale prevazut e in instructiunile de folosire ale fiecarui tip de
cofraj;
 - la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate
numai pe masura demontarii panourilor.

C 2.4. Decofrarea peretilor chesonului

Decofrarea peretilor se va face cu respectarea prevederilor din codul de practica
pentru lucrari din beton NE 0012.
Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj acesta se unge pe fetele care vin
în contact cu betonul, inainte de fiecare folosire, cu produse speci ale - agenti de
decrofare. Acestia trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice
usor sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a
lucrarilor.
Pentru ungere se folosesc substante produse industrial, in acest scop sau
unguentul de garda aplicat dupa decofrare si curatire, fiind interzisa folosirea motorinei
sau a petrolului lampant, care degradeaza materialele lemnoase. Este recomandabil ca
aplicarea unguentului sa se faca prin pulverizare. Ca unguent de garda aplicat imediat
dupa curatire, se recomanda folosirea ”emulsiei parfinoase SIN“ avand urmatoarele
componente:
- parafina 20 ... 25%
- sapun 1,5 ... 2%
- apa 78,5 ... 73%
Tratarea se va face la rece, intr-un strat subtire.
La decofrarea elementelor verticale, ordinea operatiilor este, in general, inversa
celei indicate la montarea cofrajelor si anume:
- scoaterea elementelor de sustinere (montanti, rigle, moaze)
- demontarea scandurilor de aliniere.

C 2.5. Armarea si betonarea peretilor chesonului

Lucrarile de armare si betonare se vor descrie impreuna cu armarea si betonarea
placilor chesonului.

C 3. LUCRARI DE EXECUTIE A PLACILOR CHESONULUI: RADIER,

PASARELA COTA –2.10 SI PLACA SUPERIOARA COTA +0.90

C 3.1. Alcatuirea cofrajelor si tehnologia lucrarilor de cofrare si decofrare a

placilor

C 3.1.1. Generalitati si lucrari pregatitoare

Pentru buna desfasurare a lucrarilor de cofr are sunt necesare urmatoarele

activitati pregatitoare:
- sectiuni prin obiect, forme si dimensiuni ale elementelor din beton armat
monolit;
- specificatiile privind obligativitatea continuitatii unor elemente din beton
turnat monolit, rosturi de lucru, te hnologia de executie, sau alte indicatii
tehnologice preconizate;
 - dotarea santierului cu utilaje, cofraje, dispozitive de manipulare, scule, etc. in
vederea alegerii proceselor tehnologice;
- termenul de executie al obiectivului;
- stadiul de executie de santier si termenul de incepere a lucrarii propriu -zise.
Pregatirea lucrarilor la obiect de catre maistru constau din:
- amenajarea locurilor de depozitare intermediara a cofrajelor, pentru curatire,
ungere si intretinere;
- verificarea mijloacelor de mun ca (utilaje de manipulare, setul de cofrare,
dispozitive de manipulare si pachetizare, scule, dispozitive si aparate de
masura si control, echipamente pentru protectia muncii);
- verificarea materialelor si elementelor auxiliare;
- instruirea echipelor de lucru la obiect;
- curatirea, nivelarea si compactarea terenului;
- preasamblarea elementelor de cofrare.
Verificarea lucrarilor pregatitoare celor de cofrare se efectueaza de catre
maistru si seful echipei specializate, privind in principal urmatoarele:
- Pozitia elementelor din beton turnate anterior. Abaterile limita de pozitie a
elementelor conform NE 0012 -99.
- Pozitia mustatilor de armatura, ce se vor ingloba in elementele ce se toarna
ulterior. Abateri limita la armaturi conform NE 0012 -99.
In principiu etapele de executie a unei lucrari de cofrare sunt:
- Trasarea pozitiei cofrajelor;
- Montarea cofrajelor;
- Transportul si asezarea panourilor de cofrare la pozitie;
- Asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
- Verificarea si cercetarea pozitiei panourilor;
- Incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor
speciale: caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravantuiri,
etc.
- Acesta operatie se efectueaza dupa montare a si verificarea existentei si
pozitionarii armaturii, pieselor inglobate, ramelor pentru goluri, etc.
prevazute in documentatia de executie.
- Controlul si receptia lucrarilor;
- Demontarea, dupa turnarea si intarirea betonului;
- Pregatirea pentru un nou ciclu .
Suprafata pe care se efectueaza trasarea trebuie in prealabil sa fie degajata de
materiale, cofraje, dispozitive etc. si curatata. Cu ajutorul teodolitului se transmit axele
principale, in raport cu care se traseaza apoi liniile de contur ale elementelo r ce
urmeaza sa fie cofrate si liniile de pozitionare a cofrajelor.

C3.1.2. Alcatuirea si tehnologia lucrarilor de cofrare a planseelor si grinzilor

Planseele si grinzile de beton armat vor fi realizate in urmatoarea varianta

tehnologica: turnare monolita in cofraje de lemn (panouri demontabile de inventar).
Sustinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor talpi individuale sau
continue pe placa nivelului anterior sau pe radier. Ele vor fi prevazute cu pene,
vinciuri sau alte dispozitive,prin care sa fie posibila decofrarea dupa intarirea betonului.
In cazul popilor telescopici, functia acestor dispozitive, poate fi preluata de filetul
popului.
La alcatuirea si montarea cofrajelor, sustinerilor si rezemelor acestora se
va urmari ca deformatiile lor sa fie compensate prin supraanaltare sau contrasageti.
La cofrarea grinzilor, pentru fetele laterale, panourile se dispun, in general, cu latura
lunga pe orizontala. Se recomanda ca panoul special pentru fundul grinzii sa fie cuprins
intre panourile de cofraj ale fetelor laterale si sa fie sustinut aparte, pentru a
permite decofrarea mai timpurie a lateralelor. Calotarea panourilor laterale de
cofraj ale grinzii se face cu ajutorul unor juguri legate, in cazul grinzilor inalte, la
partea superioara prin tiranti din otel beton trecand distantieri tubulari de tip PVC.
La cofrarea placilor, panotarea va urmari o dispunere rationala a elementelor de
sustinere (popi, grinzi, esafoade, etc.) precum si acoperirea unei suprafete maxime cu
panouri de inventar. Pentru usurarea decofrarii este necesar sa se prevada pe ambele
directii cate o fasie de compensare de 5 - 10 mm latime.
Esafoadele de sustinere a cofrajelor de plansee (grinzi, placi) sunt formate, in
general, din grinzi de preferinta extensibile, rezemate pe popi de inventar,
contravantuiti, sau din esafodaje din schela metalica de inventar. Elementele
cofrajului trebuie sa prezinte suficienta rezistenta si stabilitate pentru a putea
prelua toate sarcinile provenite din greutetea cofrajului, a betonului proaspat, a
sculelor si dispozitivelor de lucru si a dispozitivelor de lucru si a echipelor
de muncitori, fiind verificate totodata pentru a prelua si impingerea betonului.
Contravanturile de pe cele doua directii perpendiculare trebuie sa formeze
triunghiuri nedeforabile, iar prinderile sa nu dea excentricitati importante in noduri.
Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravantuiri talpile continue de
rezemare si grinzile de sustinere, cu conditia ca prin detaliile de prindere adoptate sa
fie impiedicata deplasarea relativa intre popi si aceste talpi, respectiv rigle.
Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi se fac dupa ultima verificare, in
urmatoarea ordine:
- pe esafodaj se fixeaza pe traversa cofrajului pentru fundul grinzii,
verificandu-se cu atentie cota, liniaritatea si orizontalitatea;
- se monteaza panourile fetelor laterale;
- in cazul unor grinzi inalte, dupa cofrarea unei fete laterale se monteaza
armatura;
- se consolideaza cofrajul grinzii prin montarea jugurilor care au eventual la
partea superioara tiranti de strangere trecuti prin distantieri.
Montarea cofrajelor din panouri pentru placi se face in urmatoarea ordine:
- se monteaza panourile de inventar si eventualele pa nouri de completare pe
esafodul pregatit conform planului de panotaj, luand masuri menite sa
impiedice deplasarea orizontala a panourilor in timpul betonarii;
- se completeaza conform aceluiasi plan de panotaj cu fururi de compensare
necesare decofrarii;
- se verifica cotele intradosului placii si orizontalitatea ei.
La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, placi) ordinea operatiilor este in
general, urmatoarea:
 - slabirea contravantuirilor, pentru a permite coborarea esafodului in
ansamblu;
- coborarea elementelor de sustinere verticale cu minimum 10 cm prin
actionare asupra dispozitivului amintit;
- scoaterea fururilor de compensare de la placi si a panourilor de cofraj;
- demontarea esafodajului si anume: demontarea grinzilor, a contravantuirilo r
si popilor.
In timpul montajului si al depozitarii panourilor de cofraj din materiale lemnoase
si a celorlalte elemente din materiale combustibile, se vor respecta prescriptiile din
”Normativul republican pentru proiectarea si executarea constructiilor din punct de
vedere al prevenirii incendiilor”, precum si cele cuprinse in instructiunile pentru
prevenirea incendiilor pe ramuri de productie.

C 3.1.3. Controlul si receptia lucrarilor de cofrare

Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofrar e sunt:

Etapa preliminara, caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnico -
organizatorice necesare executarii si realizarii lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in
documentatii tehnologice si prescriptiile tehnice, constand din:
- verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje;
- verificarea mijloacelor de munca cantitativ si calitativ;
- verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje, existenta golurilor
tehnologice si inscrierilor in limitele abaterilor admisibile;
- verificarea subansamblurilor de cofraje privind existenta tuturor elementelor
prevazute in documentatia de executie, fixarea corecta a elementelor prin
prindere (menghine, cleme, suruburi etc.), integritatea fetei cofrajului.
Etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile
tehnologice si prescriptiile tehnice constand din:
- - verificari dupa trasarea si inscrierea in abaterile admisibile privind:
- pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele
corespunzatoare turnate la nivelul inferior;
- dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate;
- verificarea dupa montarea elementelor de baza privind:
 existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie;
 fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura;
 pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise.

C 3.1.4. Decofrarea
La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca rezistenta
betonului sa fi atins valorile de mai jos (exprimate direct in procente fata de marca).
Elementul de cofraj ce Deschiderea elementului de beton in m.
se indeparteaza L6 6<L 12 L>12

1.Partile laterale La atingerea rezistentei de minim

25 daN/cm2, astfel ca fetele si muchiile
elementului sa nu fie deteriorate .
2.Fetele interioare cu
mentinerea popilor de 50% 60% 60%
siguranta.

3.Popii de sustinere 70% 80% 90%

Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de constructie se va face prin
incarcarea epruvetelor de control confectionate in acest scop si pastra te in conditii
similare cu cele a elementelor in cauza, conform prevederilor din STAS 1275 sau prin
incercari nedistructive. In cazurile curente, in lipsa incercarilor se vor respecta
termenele minime de decofrare indicate mai jos, tinand seama de tem peratura medie
din perioda de intarire a betonului si de tipul betonului utilizat:

Elementul de cofraj ce Temp. Tipul cimentului utilizat

se indeparteaza F 25 M 30 Pa 35 P4
si deschiderea Hz35
elementului de beton SRA
1.Parti laterale
+5 4 3 2 1
+ 10 3 2 2 1
+ 15 2 1 1 1
2.Fetele inferioare, cu mentinerea popilor de siguranta
-L </= 6 m +5 - 10 6 5
+ 10 - 8 5 5
+ 15 - 6 4 3
-L > 6 m +5 - 14 10 6
+ 10 - 12 8 5
+ 15 - 8 6 4
3.Popii de sustinere
-L  6m +5 - 24 12 9
+ 10 - 18 18 10
+ 15 - 12 14 8
-6 <L  12m +5 - 32 14 14
+ 10 - 24 18 11
+ 15 - 16 12 7
-L > 12 m +5 - 42 36 2
+ 10 - 32 28 2
+ 15 - 21 18 4
 In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele:
- desfasurarea operatiei va fi supravegheat a direct de seful de lot. In cazul in
care se constata defecte de turnare, (goluri, zone segregate, etc.) care pot
afecta stabilitatea constructiei, decofrarea se va sista pana la aplicarea
masurilor de remediere sau consolidare;
- sustinerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii
elementelor si continuand simetric catre reazeme;
- slabirea pieselor de fixare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat fara socuri;
- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarca rilor de
catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea
materialului cofrajelor si sustinerilor.
Dupa decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre seful de lot,
delegatul beneficiarului si eventual de c atre proiectant, la o exeminare amanuntita a
tuturor elementelor de rezistenta ale structurii, incheindu -se un proces-verbal de lucrari
ascuse, in care se vor consemna calitatea lucrarilor precum si eventualele defecte
constatate si aprecierea importan tei lor. Este interzisa efectuarea de operatii de orice fel,
inaintea acestei examinari.
In cazul in care se constata defecte importante (goluri, zone segregate sau
necompactate), remedierea acestora se va face numai pe baza detaliilor acceptate de
proiectant si cu supravegherea conducatorului de lot a lucrarilor si delegatul
beneficiarului. Dupa executarea acestor remedieri, se va intocmi un proces -verbal de
lucrari ascunse in care se va mentiona procedeul de remediere adoptat.
La lucrarile la care se prevede aplicarea unor finisaje, defectele superficiale se
vor remedia odata cu executarea finisajului respectiv.

C 3.2. Armarea placilor si grinzilor

Armaturile utilizate sunt din OB 37 si PC 52.

C 3.2.1. Reguli generale de armare

Curatirea si indreptarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii
si fasonarii acestora. La curatire se vor indeparta:
- pamantul, petele de ulei, vopseaua sau alte impuritati;
- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul ;
- rugina aderenta, prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor
care urmeaza sa fie inadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea
dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abate rile limita la diametru
prevazute in NE 0012-99 si anume:
- pentru bare cu d ≤25 mm abaterea limita de - 0,5 mm;
- pentru bare cu d < 25 mm abaterea limita de - 0,75 mm.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie indreptat inainte de a se
proceda la taiere si fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliul,
alungirea maxima nu va depasi 2 mm/m. Nu se admite ruperea nervurilor sau a
proeminentelor in cursul operatiei de indreptare.
 Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face
in stricta conformitate cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi
depozitate in pachet si etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si sa se
asigure pastrarea formei si curateniei in momentul montarii.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect.
In cazul armaturilor netede, ciocul se indoaie la 180 grade cu raza interioara de
minimum 1,25 Ø si portiunea drepta de la capat de 3 Ø. In cazul armaturilor cu profil
periodic ciocul se indoaie la 90 o cu raza inferioara de minimum 2,5 Ø si portiunea
dreapta de la capat de 3 Ø. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in
grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se va face dupa un arc de cerc c u
raza de cel putin 10 Ø.
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel
putin 20 Ø in zona intinsa si cel putin 10 Ø in zona comprimata.
Pentru etrieri ciocurile se indoaie la 135 o sau 180 o la OB37 si 135 o la PC 52.
Portiunile curbe vor fi continuate cu 5 Ø sau 50 mm la etrieri pentru grinzi si 10 Ø la
etrieri pentru stalpi.
Fasonarea si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri, la
masinile de indoit cu 2 viteze. Nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil
periodic la viteza mare a masinii. Fasonarea barelor cu diametrul mai mare de 25 mm
se face la cald. Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi
sub -10 grade C.
Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu
sarma neagra sau prin sudura electrica prin puncte.
Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 1...1,5 mm
diametru.
Retele de armaturi din placi si din pereti vo r avea in mod obligatoriu doua
randuri de incrucisari marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul
retelelor, vor fi legate din 2 în 2 in ambele sensuri (sah).
La grinzi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colt urile etrierilor,
sau cu ciocul agrafelor. Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale
etrierelor, pot fi legate numai in sah (cel putin din 2 in 2).
Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega
de regula de toate barele longitudinale cu care se incruciseaza.
Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub forma
de subansambluri (carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sau
organizate in apropierea obiectivului.
Utilizarea subansamblelor realizate in conditii industriale asigura cresterea
productivitatii muncii. La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei
deosebite a calitatii executiei acestora cat si a faptului ca dupa turnarea betonu lui ele nu
mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi obligatoriu receptionate,
incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.
Montarea barelor flotante desi nu constituie un procedeu recomandabil se
utilizeaza la fundatii, grinzi (in special la cele continue) si placi.
Executarea lucrarilor se va face cu grija pentru a nu introduce in cofraj pamant,
murdarii sau alte corpuri care ar dauna calitatii betonului. La executarea fundatiilor, pe
stratul de beton de egalizare se aseaza b arele fasonate conform proiectului, legandu -se
intre ele si montand distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.
Barele verticale ale tronsonului superior se fixeaza de mustatile de armatura ale
tronsonului inferior.
Placile se armeaza in urmatoarea ordine a operatiilor:
- insemnarea pe cofraj a pozitiei barelor;
- asezarea barelor drepte si legarea lor cu sarma de armatura placilor;
- se asaza deasupra armaturile de repartitie si se leaga cu sarma.
In cazul placilor armate pe do ua directii se monteaza mai intai barele drepte
ridicate din randul de jos pe directia indicata in proiect, pe care se aseaza barele de
repartitie si se leaga. Se monteaza de asemenea calaretii.
Mentinerea distantei fata de cofraj se face cu distantieri (pentru primul rand) si
cu capre (pentru al doilea rand). Circulatia pe portiunea montata se face pe o podina
speciale sau pe dulapi, sprijinite, deasemenea pe capre.
Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice ridicate,
dotate cu dispozitive adecvate, care permit montarea fara a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcasei necesita o serie de pregatiri printre care:
- partea constructiei in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente
sau elemente de constructii;
- elementele de cofraj sa fie deschise;
- cofrajul sa fie curatat de murdarii, moloz, rumegus, capete de scandura,
zapada, etc.;
- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu gr ija pentru a nu se produce
deformarea acestora sau chiar a cofrajului.
Montarea carcaselor pentru pereti se face prin legarea la partea de jos de barele
tronsonului inferior.
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, a re ca scop
asigurarea protectiei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu
betonul.
Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect,
asigurandu-se mentinerea acestora in pozitii si in timpul turnarii betonulu i. La montare
se vor prevedea:
- cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete;
- cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda;
- cel putin un distantier la fiecare 2 metri liniari de grinda in zona cu armatura
pe doua sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisma de mortar prevazuta
cu cate o sarma pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel
beton.
Pentru mentinerea pe pozitie a armaturilor de la partea su perioara a placilor, se
vor folosi capre de otel beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta de max.
1m (respectiv 1 buc/m).
Praznurile si placutele metalice inglobate vor fi legate cu sarma de cofraj sau
armaturi sau vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura elementului, mentinerea
pozitiei carcaselor in timpul turnarii betonului.
 Se recomanda ca atunci cand se dispune de mijloace mecanice de ridicare si
montaj, armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferi nta
sudate prin puncte. Inlocuirea armaturilor se poate efectua, in cazul in care nu se
dispune de sortimentul si diametrele prevazute in proiect, cu respectarea urmatoarelor
conditii:
- adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel
incat aria armaturii sa rezulte egala sau cel mult cu 5% mai mare ca in
proiect;
- in cazul armaturilor de rezistenta din grinzi, diametrul mai mare decat cel
prevazut in proiect, dar fara a se schimba tipul de otel;
- distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare precum si diametrele
minime adoptate trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/90;
- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect,
se va efectua numai pe baza date lor precizate de proiectant.

C 3.2.2. Conditii de calitate, verificarea si receptia lucrarilor de armare

La terminarea montarii armaturii in fiecare element de constructie in care

urmeaza a se turna beton, trebuie efectuata o verificare foarte minut ioasa privind
calitatea acestor lucrari, deoarece ele constituie LUCRARI ASCUNSE, deci care nu
mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.
Verificarea trebuie efectuata de catre beneficiar (dirigintele de santier), executant
(seful de lot) iar la fazele determinante si de proiectant, si trebuie sa se refere la toate
aspectele lucrarilor si anume:
- numarul, diametrul si pozitia barelor in diferite sectiune transversale,
caracteristice elementului de structura;
- distanta dintre etrieri, diametrul aces tora si modul de fixare;
- lungimea portiunilor de bare care depasesc rezemele sau care urmeaza a fi
inglobate in elemente care se toarna ulterior (mustati);
- lungimi de petrecere la inadiri;
- calitatea sudurilor;
- numarul si calitatea legaturilor dintre b are;
- dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii (capre,
distantieri);
- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau de beton al
armaturii;
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate in beton.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie, inainte de incheierea
procesului-verbal referitor la faza precedenta, daca aceasta devine o lucrare ascunsa.
Acesta se consemneaza in REGISTRUL DE PROCESE -VERBALE DE LUCRARI
ASCUNSE .
Valabilitatea procesului ver bal de lucrari ascunse este de 7 zile, daca in acest
timp nu s-au executat betonarile, trebuie refacut procesul -verbal.
In procesul-verbal de lucrari ascunse incheiat dupa decofrarea elementului din
beton armat se va consemna si pozitia mustatilor. Se interzice cu desavarsire sa se
execute lucrari care sa inglobeze sau sa ascunda defecte ale structurii de rezistenta, sau
care sa impiedice accesul la ele si reparatiile corecte ale acestora.
Registrul constituie un document oficial si ca atare se numero teaza si se
parafeaza de catre directorul intreprinderii de executie sau imputernicitului sau.
Scopul procesului-verbal de lucrari ascunse este de a se consemna calitatea
lucrarilor si conformitatea lor cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare (in clusiv
abaterile admisibile).
Remediul defectiunilor sau ale abaterilor mai mari decat cele admisibile, se vor
efectua numai cu avizul scris al beneficiarului si respectiv proiectantului.
Dupa executarea remedierilor, se va intocmi un nou proces-verbal de lucrari
ascunse.

C 3.3. Executarea lucrarilor de betonare

C 3.3.1. Prepararea si transportul betonului

Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunzator

precizarilor din NE 0012.
Transportul betonului de lucrabilitate L3 si L4 (tasarea betonului cu 5...9 cm
respectiv 10...15 cm) se face cu autoagitatorul, iar a celor cu lucrabilitate L2 (tasarea
conului cu 1...4 cm ) cu autobasculante cu bena amenajata corespunzator.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etanse pentru a nu permite pierderea
laptelui de ciment. Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera de beton trebuie
potejata, astfel incat sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Durata de
transport se considera din mom entul inceperii incarcarii mijlocului de transport si
sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile de mai jos decat daca se
utilizeaza aditivi intarzietori:
------------------------------------------------------------------------------------- ----------------
temperatura amestecului durata maxima de transport
de beton - grade C (minute)
--------------------------------------
cimenturi de
marca 35 marca 40
-----------------------------------------------------------------------------------------------------
intre 10 si 30 grade C 60 30
sub 10 grade C 90 60
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ----------------------------------------
------------------------------
In cazul autobasculantelor durata maxima se reduce cu 15 min.
Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:
- corespondenta cotelor cofrajelor placilor atat in plan orizontal cat si pe
verticala, cu cele din proiect;
- orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;
- verticalitatea cofrajelor stalpilor si peretilor si corespondenta acestora in
raport cu elementele nivelelor inferioare;
- existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea
etanseitatii lor;
 - masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;
- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare
si fixare a sustinerilor, existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare,
a talpilor pentru repartizarea presiunilor de teren etc;
- dispozitia corecta a armaturii si corespondenta diametrelor si numarul lor,
cu cele din proiect, solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura,
petrecere) existenta in numar suficient a distantierilor;
- instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton
sau care servesc pentru crearea de goluri.
In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca
neasigurata rezistenta si stabilitatea sustinerilor se vor adopta masuri corespunzatoare.
Inainte de a incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventuale
corpuri straine, mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta etc. si se va
proceda la inchiderea ferestrelor de curatire.
In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus , se va proceda
la consemnarea celor constate intr -un proces-verbal de lucrari ascunse. Daca pana la
inceputul betonarii intervin unele evenimente de natura sa modifice situatia constatata
(intreruperi, accidente, etc.) se va proceda la o noua verificare conform prevederilor
de mai sus si la incheierea altui proces-verbal.
Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul
proaspat, va fi curatat cu deosebita grija prin ciocanire de pojghita superioara
superficiala de ciment si de betonul slab compactat, indepartandu -se apoi materialul
prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.
Cofrajele din lemn vor fi bine udate cu apa de mai multe ori cu 2-3 ore inainte
si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata.
Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la
udarea acestuia, ele vor fi astupate.

C 3.3.2. Reguli generale de turnare

Betonarea unei constructii, va fi condusa nemijlocit de maistrul sau seful

punctului de lucru. Acesta va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea
comportarea si mentinerea pozitiei initiale a sustinerii cofrajelor si armaturilor si va lua
masuri operative de remadiere a oricar or deficiente constatate. Atat deficientele
constatate cat si remedierile si masurile adoptate vor fi consemnate in condica de
betoane.
Betonul trebuie pus in lucrare la maximum 15 minute de la aducerea lui la locul
de turnare. Punerea in lucrare se va face fara intreruperi, doar daca acestea nu pot fi
evitate se vor crea rosturi de lucru conform prevederilor.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
- la locul de punere in lucru, descarcarea betonului se va face in bene, pom pe
de beton sau jgheaburi, pentru a evita alte manipulari;
- daca betonul adus la locul de lucru prezinta segregari, se va proceda la
descarcare si amestecarea lui pe platforma special amenajata, fara a se adauga
apa;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;
- turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi
alcatuite din tronsoane de forma tronconica;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform si in grosime de cel mult 50 cm. Nu
se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau azvarlire cu lopata la
distante mai mari de 1,5 m;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor
fata de pozitia prevazuta in proiect; daca totusi se vor produce asemenea
defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor,
respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu
prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii
betonului si nici asezarea pe armatura a vibratorului;
- in nodurile de armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea
completa a sectiunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele
de otel, concomitent cu vibrarea l ui; in cazul ca aceste masuri nu sunt
eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care
sa permita patrunderea vibratorului;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face
pe punti speciale care sa nu rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia
directa pe armaturi sau pe cofraje;
- in cazul turnarii unor betoane speciale se vor respecta prescriptiile din
proiect.
Betonarea peretilor trebuie sa se faca cu respectarea urmatoarelor reguli :
- inaltimea de cadere libera a betonului pana in fata superioara a cofrajului, a
ferestrei de betonare sau a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va
depasi 1 m;
- turnarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face prin
ferestre laterale;
- turnarea se va face in straturi orizontale de 30...40 cm inaltime; acoperirea cu
un strat nou trebuie sa se faca inaintea inceperii prizei cimentului din
betonul stratului inferior.
Betonarea grinzilor si placilor se va face cu respectarea urmatoarelor reguli:
- grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp;
se admite crearea unui rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii si
turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia;
- turnarea grinzilor se va face pe straturi orizontale;
- la turnarea placilor se vor folosi reperi dispusi la distante de minimum 2,0 m
pentru a asigura respectarea grosimii prevazute in proiect;
- betonarea se va face dand o atentie deosebita zonelor de la noduri, pentru a
asigura umplerea completa a sectiunii.
 C 3.3.3. Compactarea betonului

Compactarea betonului se face prin vibrare mecanica iar in cazul imposibilitatii

de continuare a compactarii prin vibrare (defectarea vibratorului, intreruperi de cure nt
electric etc.) turnarea betonului se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui
rost, compactand manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoarele omologate, pentru care se cunosc
caracteristicile tehnice si functionale si pentru care se dispu ne de prescriptiile de
utilizare si intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil
asupra modului de utilizare, a procedeului pe care urmeaza sa -l aplice.
In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea
acestei operatii cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si
frecventa corespunzatoare acesteia) se va face in functie de d imensiunile elemenelor si
de posibilitatile de introducerea capului vibratorului (butelie) printre barele de
armatura.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie
L3 sau L3/L4.
Durata de vibrare optima din punct de vedere tehnico-economic, se situeaza
intre durata minima de 5 secunde si durata maxima de 30 secunde in functie de
lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec. impusa de conditii speciale lo cale,
nu este de natura sa dauneze calitatii betonului.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s -a terminat,
sunt urmatoarele:
- betonul nu se mai taseaza;
- suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
- inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul
lor.
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior
este de 1,4 r, unde r este raza de actiune a vibratorului. In cazurile in care nu este
posibila respectarea acestei distante din cauza configuratiei armaturilor, a unor piese
inglobate sau alte cauze, se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare,
distanta dintre ele depasind 2r.
Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca
3/4 din lungimea capului vibrator (butelie). La compactarea unui nou strat butelia
trebuie sa patrunda 5..14 cm in stratul compactat anterior.
Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betoanelor din elementele de
constructie de suprafata mare si grosime de 3...35 cm, domeniul de grosimi optime
fiind 3...20 cm.
Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata se recomanda
sa fie L2 ( tasarea 1...4 cm).
Timpul optim de vibrare se stabileste prin determi nari de proba efectuate in opera
cu prima sarja de beton ce se compacteaza.
 C 3.3.4. Rosturi de lucru

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creaza
zone de slaba rezistenta, organizandu -se executia astfel incat beton area sa se faca fara
intrerupere pe nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita tinand
seama de marimea solicitarilor din diferite sectiuni ale elementelor de constructie si de
posibilitatile de organizare a lucrului. De regula ele vor fi prevazute in zonele in care
solicitarile sunt minime.
Cand rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozitia lor va fi stabilita de
catre executant inainte de inceperea betonarii, respectandu -se urmatoarele reguli:
- la stalpi si samburi se vor prevedea rosturi numai la baza; in cazul unor
tehnologii speciale se admit rosturi sub grinda sau placa;
- la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se
va face in regiunea de moment minim aproximativ la L/5 unde L este
lumina.
- in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3...5
cm sub nivelul inferior al placii;
- la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu
latura cea mai mica si situat la 1/5 si 1/3 din deschidere;
Rosturile de lucru vor fi realizate tinand cont de urmatoarele reguli:
- durata maxima admisa a intreruperilor de betoane pentru care nu este
necesara luarea de masuri speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa
depaseasca momentul de incepere al prizei cimentului folosit; in lipsa unor
determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de la
prepararea betonului, in cazul ciment urilor cu adaos si la 1,5 ore in cazul
celor fara adaos;
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea
turnarii este permisa numai dupa ce betonul a atins rezistenta la compresiune
de minim 12 daN/cm 2 si dupa pregatirea suprafet elor rosturilor, prin curatirea
betonului ce nu a fost bine compactat si a pojghitei de lapte de ciment intarit
ce eventual s-a format; suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa.

C 3.3.5. Tratarea betonului dupa turnare

Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din

contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare,
protejand astfel suprafetele libere prin:
- acoperire cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie;
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de
nisip, etc. Aceasta operatie se va face de indata ce betonul a capatat suficienta
rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi tinute permanent in stare umeda. Stropirea cu
apa va incepe dupa 2-12 ore de la turnarea in functie de tipul de ciment utilizat si
 temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca
aceasta operatie sa nu fie antrenata pasta de ciment. Stropirea se va repeta la intervale
de 2-6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa amestecata cu
betonul, care poate proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz apa
trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790-73.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul in care temperatura
mediului este mai mica decat 15 grade C nu se va proceda la stropirea cu apa. Pe
timp ploios, suprafetele de beton vor fi acoperite cu prelate sau cu folii de polietilena,
atat timp cat prin caderea precipi tatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.

C 3.3.6. Încastrarea confecţiilor metalice

Toate piesele metalice de încastrare în structura de beton care se înglobează încă

de la turnarea acestuia, vor fi pozate în cofraje la poziţia arătată în p roiect şi fixate
astfel încât să nu se deplaseze în timpul procesului de betonare.
Dacă pentru încastrarea pieselor metalice s -au lăsat goluri de montaj în structura
de beton sau de beton armat, la încastrarea ulterioară a acestor piese se va acorda o
deosebită grijă pentru corecta lor poziţionare.
Încastrarea se va face cu mortar de ciment, a cărui marcă va fi precizată prin
proiect. Matarea mortarului de încastrare trebuie astfel realizată încât să nu permită
scurgerea apei între confecţia metalică şi mortar, sau între mortar şi structura
înconjurătoare din beton sau beton armat.
De asemenea, se vor face probe prealabile de culoare, în scopul de a nu se crea
diferenţă contrastantă între structură şi materialul de încastrare.
Înainte de turnarea betonului se vor verifica de către antreprenor toate măsurile
luate pentru fixarea pieselor metalice pe timpul turnării nefiind permise deplasări ale
acestora faţă de poziţiile stabilite în proiect. Orice deplasare datorită neasigurării
prinderilor va fi remediată imediat de către antreprenor, pe cheltuiala acestuia.

D. EXECUTAREA CONSTRUCTIILOR DIN BETON PE TIMP

FRIGUROS
D 1. Prevederi generale

În cazul lucrărilor executate pe timp friguros, se vor respect a prevederile din

normativele C 16 şi NE 0012 Măsurile specifice ce se adopta pe timp friguros se vor
stabili ţinând seama de condiţiile în care se fac toate lucrările necesare.

D 2. Lucrări executate monolit

Cofrajele trebuie sa fie bine cu ratate de zapada si gheata. Se recomanda ca

imediat de inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea finala prin
intermediul unui jet de aer cald sau abur.
Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente pe santier la t ratament in
scopul accelerarii intaririi betonului conform NE0012.
 Pentru betoane de marca Bc 15 si Bc 25 tipurile de ciment indicate a se utiliza
sunt Pa 35, Hz 35, SR 35 si SRA 35.
La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei canti tati cat mai
reduse de apa de amestecare.
Reteta de beton se afiseaza la locul de preparare a betonului si trebuie sa indice
urmatoarele:
- temperatura apei de introducere in amestec in functie de temperatura
agregatelor in ziua prepararii betonului;
- temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie
cuprinsa intre +15 si +30 grade C.
La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minim a
pierderilor de caldura ale betonului prin:
- evitarea distantelor mari de trans port, a stationarii pe traseu si a
transbordarilor betonului;
- in cazul benelor si al basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate;
Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de
transport utilizat nu exista gheata sau beton inghetat. Acestea vor fi indepartate cu
grija in caz ca exista, folosind un jet de apa calda. Este obligatorie compactarea tuturor
betoanelor prin vibrare mecanica. Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure
acestuia in continuare o temperatura de minim + 5° C pe toata perioada de intarire pana
la atingerea unei rezistente de minim 50 daN/cm 2, moment de la care actiunea frigului
asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia. In acest scop suprafetele
libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnare prin acoperirea cu prelate, folii
de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat intre ele si beton sa ramana un
strat de aer stationar (neventilat) de 3...4 cm grosime.
Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50
daN/cm2 se numeste "durata de preintarire” si este determinata de:
- tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C;
- temperatura medie a betonului din lucrare.
Decofrarea se poate face numai dupa verificarea rezistentei pe probe de beton
pastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa exeminarea atenta a
calitatii betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu -se in acest scop
unele decofrari partiale, de proba.
In afara masurilor generale care se iau pe santier, pentru lucrarile de armatura se
vor avea in vedere urmatoarele masuri pe timp friguros:
- depozitarea armaturilor se face de preferinta in spatiile acoperite disponibil e,
iar in cazul ca acestea nu exista, se vor proteja cu prelate, folii, astfel incat sa
se evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe suprafata barelor;
- barele pe suprafata carora sa format gheata, trebuie curatate inainte de
prelucrare, prin ciocanire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald
sau abur; la fel se procedeaza si in cazul armaturilor montate, dar numai cu
putin timp inaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghita
de gheata; este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii, deoarece prin
afumarea suprafetei otelului se micsoreaza aderenta betonului;
- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (in cazuri speciale si
sub 0 grade C), folosind, dupa posibilitati, spatiile inchise;
 - la fundatiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu putin
timp inaintea turnarii, deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura ar
impiedica operatiunea de dezghetare a fundului sapaturii;
- portiunile de armatura care raman afara din beton dupa turnarea acestuia, se
vor izola cu grija prin invelirea cu pasla minerala, calti, etc. si carton
asfaltat, pentru a nu se produce inghetarea betonului care adera la ele;
- in cazul cand sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi
sub -5 grade C decat dupa incalzirea barelor de sudat la 40 -50 grade C;
- nu se admite sudarea in locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau
ninsoare;
- legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate in vederea montarii
se vor curata de zapada sau gheata;
- cablurile (sufele) pentru ridicare vor fi deasemenea curatate de zapada sau
gheata si vor fi verificate vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara
toroane sau sarme rupte. Legarea sarcinii se face numai de catre oameni
instruiti in acest sens, iar comanda de ridicare se va da numai de seful
formatiei de lucru.

E. MASURI DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA SI DE

SECURITATE LA INCENDII

Pe toată durata lucrărilor se vor respecta:

 prevederile Regulamentului privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
aprobat de MLPAT prin Ordinul nr. 9/N/1993
 Normativului C300-94 privind prevenirea şi stingerea incendiilor pe durata
execuţiei lucrărilor
 Legea nr. 319-2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
 Legea 307/2006-modificată prin OUG nr.70/2009 - privind apărarea împotriva
incendiilor
De asemenea se vor respecta şi următoarele măsuri:
- încheierea unui proces-verbal privind circulaţia în zonele de lucru şi îngrădirea
corespunzătoare a acestora;
– înainte de începerea lucrului, întregul personal trebuie să aibă făcut instructajul
de sănătate şi securitate în munca, să posede echipamentul de protecţie şi de lucru, să
nu fie bolnav, obosit sau sub influenţa băuturilor alcoolice;
 – sculele dispozitivele ş i utilajele să fie în stare de funcţionare, corect racordate
la reţeaua electrică şi legate la pământ;

In conformitate cu normele privind privind securitatea şi sănătatea în muncă se

vor realiza dotările corespunzătoare activităţilor specifice care fac ob iectul prezentului
proiect.

CERINTE MINIME DE S ECURITATE SI SANATAT E PE SANTIER

In conformitate cu prevederile HGR nr.300/2006, cerinţele minime de securitate

şi sănătate pe santier vor viza urmatoarele aspecte:
1. Pe toată durata realizării l ucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi sunt obligati
sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, în
special în ceea ce priveşte:
– menţinerea şantierului în ordine şi într -o stare de curăţenie corespun zătoare;
– alegerea amplasamentului posturilor de lucru in functie de condiţiile de acces la
aceste posturi;
– stabilirea căilor şi zonelor de acces/circulaţie;
– manipularea în condiţii de siguranta a materialelor;
– întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi periodic al echipamentelor
de munca utilizate, în vederea eliminării defectiunilor care ar putea afecta securitatea şi
sănătatea lucrătorilor;
- delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;
– stocarea/evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din realizarea obiectivului
prezentat;
– interactiunile cu alte activitati care se realizează în apropierea şantierului.
2. În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrăto rilor din şantier în
condiţiile prevăzute de lege, angajatorii au, în principal, următoarele obligaţii:
– sa respecte prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva
89/391/CEE;
– sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de
către toţi lucrătorii din şantier;
 – sa ia măsurile necesare pentru indeplinirea cerinţelor minime generale pentru
locurile de munca din santier;
– sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau
ale şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;
– sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi sănătate
care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie aces tora instrucţiuni adecvate;
– sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită
coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate.
3. Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor trebuie sa fie informati, pe intelesul lor, asup ra
măsurilor care trebuie luate privind securitatea şi sănătatea personalului muncitor pe
şantier.
Pentru realizarea lucrarilor tratate in prezenta documentatie, cerintele minime de
securitate si sanatate pentru locurile de munca din santier, in principal , sunt (aceste
masuri nu sunt limitative, ci doar informative):
– materialele, echipamentele şi orice alt element care prin deplasare ar putea
afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor, trebuie fixate într -un mod adecvat şi sigur;
– accesul pe orice suprafata care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decât
dacă se folosesc echipamente sau mijloace corespunzătoare, astfel încât lucrul sa se
desfăşoare în condiţii de siguranta;
– instalaţiile electrice trebuie utilizate astfel încât sa n u prezinte pericol de
electrocutare prin atingere directa ori indirecta;
– căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa fie în permanenta libere şi sa conducă în
modul cel mai direct posibil într -o zona de securitate;
– căile şi ieşirile de urgenta tre buie semnalizate în conformitate cu prevederile din
legislaţia nationala care transpune Directiva 92/58/CEE;
– este necesar sa fie prevăzute suficiente dispozitive corespunzătoare pentru
stingerea incendiilor;
– dispozitivele neautomatizate de st ingere a incendiilor trebuie sa fie accesibile şi
uşor de manipulat;
– lucrătorii nu trebuie sa fie expusi la niveluri de zgomot nocive;
 – in timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvată organismului uman,
ţinându-se seama de metodele de lucru fo losite şi de solicitarile fizice la care sunt
supuşi lucrătorii;
– posturile de lucru, încăperile şi căile de circulaţie trebuie sa dispună, în măsura
în care este posibil, de suficienta lumina naturala; atunci când este necesar, trebuie
utilizate surse de lumina portabile protejate contra socurilor;
–zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevăzute cu dispozitive care sa evite
pătrunderea lucrătorilor fără atribuţii de serviciu în zonele respective; zonele
periculoase trebuie semnalizate în mod vizibil;
- angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face în orice
moment;
– trebuie asigurate materiale de prim ajutor în toate locurile unde condiţiile de munca
o cer;
– natura locatiei lucrarilor impune utilizarea grupurilor san itare ale beneficiarului
si de catre muncitori sau montarea unor cabine WC - ecologice;
– intrările şi perimetrul şantierului trebuie sa fie semnalizate vizibil şi clar;
– lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot
afecta securitatea şi sănătatea;
– lucrătorii trebuie sa fie protejati impotriva caderilor de obiecte prin mijloace de
protecţie colectivă;
– materialele şi echipamentele trebuie sa fie amplasate sau depozitate astfel încât sa
se evite răsturnarea ori căderea lor;
– in caz de necesitate, trebuie sa fie prevăzute pasaje acoperite sau se va
impiedica accesul în zonele periculoase;
– caderile de la înălţime trebuie sa fie prevenite cu mijloace materiale, în special
cu ajutorul balustradelor de prote cţie solide, suficient de înalte şi având cel puţin o
bordura, o mana curenta şi protecţie intermediara, sau cu un alt mijloc alternativ
echivalent; in paralel, se vor utiliza centurile de siguranta si/sau alte mijloace sigure de
ancorare;
 – schelele trebuie sa fie concepute si construite astfel încât sa se evite prăbuşirea
sau deplasarea lor accidentala;
– platformele de lucru, pasarelele şi scarile schelelor trebuie sa fie construite,
dimensionate, protejate şi utilizate astfel încât persoanele sa nu cada sau sa fie expuse
caderilor de obiecte;
– schelele mobile trebuie sa fie asigurate impotriva deplasarilor involuntare;
- instalaţiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele componente şi
elementele de fixare, de ancorare şi de sprijin trebuie sa fie rezistente, corect instalate
şi utilizate, întreţinute în stare buna de funcţionare, verificate periodic si manevrate de
lucrători calificaţi, cu o pregătire corespunzătoare; instalaţiile de ridicat si accesoriile
lor nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate;
– maşini pentru manipularea materialelor trebuie sa fie ergonomice, menţinute în
stare buna de funcţionare si utilizate in mod corect;
– operatorii maşinilor pentru manipularea materialelor tre buie sa aibă pregătirea
necesară;
– uneltele de mana, cu sau fără motor, trebuie sa fie ergonomice, menţinute în
stare buna de funcţionare, folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost
proiectate si manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.
Cerintele inserate mai sus nu au caracter limitativ si nu sunt exhaustive, ele
putand fi completate cu oricare altele menite sa asigure securitatea si sanatatea
muncitorilor pe santier.

Organizarea de şantier :

- In zona lucrării există condiţii pentru realizarea unei organizări de şantier provizorii.
- Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atât de către acesta cât şi de
dirigintele de şantier (responsabilul cu executia)

- Protejarea lucrărilor executate şi a material elor de pe şantier sunt în sarcina

constructorului care va lua măsuri de amenajare a unor spaţii de depozitare a
materialelor, precum şi paza acestora prin organizarea de şantier.
- Curăţenia pe şantier : este obligaţia constructorului şi constă în asigura rea unor spaţii
de depozitare a materialelor, căi de acces libere, care să nu determine accidente de
muncă.
La realizarea lucrărilor se va respecta Legea 10/1995 – Legea calităţii în constructii.

Nu se va pune în operă nici un produs care nu are agrement tehnic, normă tehnică sau
standard de produs.

Legile şi normativele nu sunt limitative. Conducerea şantierului este datoare să ia orice

măsură privind sănătatea şi securitatea în muncă, necesară desfăşurării în deplină
siguranţă a muncii pe şantier.

Conform HG 300/2006, executantul va întocmi propriul Plan de securitate şi sănătate

în muncă pe parcursul executării lucrărilor ce fac obiectul prezentului proiect şi va
desemna o persoană pentru coordonarea activităţii în materie de sănătate şi securitate în
muncă.

Măsuri privind Securitatea la incendii

Executarea lucrărilor la care face referire prezentul proiect se vor face numai de către
personal autorizat, după semnarea în prealabil a FIŞEI PERSONALE DE
SECURITATE LA INCENDII şi a celei de SANATATE SI SEC URITATE IN
MUNCA.

Măsuri privind PROTECŢIA MEDIULUI

Având în vedere activitatile specifice lucrărilor propuse prin proiect, se considera ca nu

sunt necesare amenajări şi dotări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului şi a
vibraţiilor.

Deşeurile sunt de tip deşeuri rezultate din construcţii, modul de gospodărire se va face
conform legislaţiei în vigoare.
Executantul are sarcina de a colecta şi evacua deşeurile rezultate din activitatea
desfăşurată în locurile indicate de Primăria comunei pe teritor iul căruia se desfăşoară
activitatea şi de a face dovada predării acestora sau va încheia un contract cu o
societate autorizată în preluarea deşeurilor rezultate din construcţii.

După terminarea lucrărilor se vor evacua toate materialele rămase, se vor dez afecta
terenurile şi platformele de lucru ocupate de constructor.

Este strict interzisă blocarea căilor de acces, sau depozitarea materialelor pe trotuar, pe
stradă aducând astfel prejudicii circulaţiei normale în zonă.

PROTECTIA AERULUI

Sursele si poluantii pentru aer

Principalele surse de poluanţi ce ajung în atmosfer ã sunt:
- praful rezultat din activităţile specifice lucrărilor din cadrul prezentului proiect
– gazele de eşapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul

Cum mijloacele de transport sunt surse mobile – în vederea protecţiei mediului

sunt reglementări specifice.

PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTELOR SI VIBRAT IILOR

Pentru utilajele folosite în cadrul procesului tehnologic – respectiv utilaje pentru
terasamente executate mecanizat, u tilaje folosite pentru manevrarea materialelor si
utilajelor – este prevăzut un număr redus de ore de funcţionare, iar zgomotul generat
de aceasta nu este de naturã sã deranjeze vecinãtãtile.
Zgomotul produs în cadrul obiectivului analizat este situat la un nivel redus şi nu
necesitã mãsuri speciale de reducere a acestuia.
PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI
Sursele de poluanti pentru sol si subsol
*colectarea şi evacuarea necorespunzãtoare a deşeurilor

Ca mãsuri de protecţie privind poluarea solu lui şi subsolului, s-au prevãzut:

*colectarea şi depozitarea corespunzãtoare a deşeurilor, evacuarea lor în timp util,
conform celor precizate la punctele anterioare

PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR

In cadrul obiectivului de investitie analizat nu sunt surs e generatoare de radiatii.

PROTECTIA FONDULUI FORESTIER

Nu este cazul.

PROTECTIA ECOSISTEME LOR, BIODIVERSITÃTII SI OCROTIRII

NATURII
Protectia ecosistemelor se realizează prin colectarea si evacuarea
corespunzãtoare a deseurilor, prin respectarea legisl atiei în vigoare privind protectia
mediului, respectiv prin respectarea celor prezentate în aceastã documenta ţie
Protectia ecosistemelor terestre se realizeazã prin mãsurile de protectie a calitãtii
aerului si prin colectarea si evacuarea organizatã a des eurilor în locuri special
amenajate, preluate de unităţi specializate.
Protectia peisajului si a zonelor de interes traditional se va realiza prin colectarea
si evacuarea corespunzãtoare a deseurilor, prin interzicerea depozit ării materialelor sau
deşeurilor în zona spaţiilor verzi sau pe trotuar.
Gestiunea deseurilor
Deşeurile rezultate din construcţii vor fi colectate selectiv si evacuate în locuri
special amenajate, preluate de unităţi specializate.
Gestiunea substantelor toxice si periculoase
Substante toxice si periculoase nu au fost identificate în cadrul activitã ţii
prezentate.
Gestiunea ambalajelor
Ambalajele de lemn sau hârtie cu care sunt prevăzute diverse materiale utilizate
la realizarea obiectivului, vor fi colectate selective în cont ainere speciale şi preluate de
unităţi de profil

Verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii se vor realiza cu respectarea

prevederilor normative prezentate mai sus, completate cu prevederile din normativul
C.56-2002 “Normativ pentru verifi carea calitatii şi recepţia lucrărilor de instalaţii
aferente construcţiilor” şi îmbunătăţite prin metodologia de aplicare a instrucţiunilor
din Legea 10/1995 privind “calitatea în construcţii”.

În execuţie, constructorul va asigura pe propria răspundere respectarea prevederilor

prezentului proiect, Ord. 91/1991 al MLPAT, Legea 50/1991 şi a normativelor privind
sănătatea şi securitatea în muncă aferente lucrărilor de construcţii -montaj şi de
prevenire a incendiilor.

Se impune cu necesitate respectarea normelor tehnice specifice execuţiei, de securitate

şi sănătate în muncă, de securitate la incendii

Se vor respecta fazele determinante la care va fi convocat obligatoriu proiectantul.

Orice modificare faţă de proiect fără avizul proiectantului îl absolvă pe acesta de orice
responsabilitate.

Antreprenorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama
de calificarea profesionala si de modul cum fiecare muncitor poate sa -si insuseasca
notiunile din instructajul facut, incat sa poata folosi fara pericol instalatiile, utilajele,
sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat, insistand in special asupra
accidentelor provenite din nerespectarea instructajului, dand u-se exemple concrete.
Nu se va primi la lucru nici un angajat fara a avea instructajul de sanatate si securitate
in munca si de securitate la incendii, facut, insusit si consemnat in scris.
Obligatia efectuarii instructajului o au cei ce organizeaza, controleaza si conduc
procesele de munca.
Ori de cate ori un angajat este mutat de la un loc de munca la altul i se va face
instructajul la noul loc de munca, chiar daca este aceiasi unitate. Pentru instructajul de
sanatate si securitate in munca se vor avea in vedere cel putin capitolele:
- Mijloace individuale de protectie;
- Dispozitive de securitate şi sănătate în muncă ;
- Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor;
- Electrosecuritatea;
- Terasamente;
- Schele, esafodaje si scari;
- Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice;
- Sudura;
- Instalatii si masini de ridicat.
Antreprenorul va prelucra cu angajatii sai masurile enumerate mai sus impreuna cu
alte masuri pe care le gaseste necesar a fi luate in vederea asigurarii execu tarii lucrarilor
in bune conditii de calitate, fara accidente sau incendii.

F. NORME PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA

La proiectarea şi executia lucrărilor se vor respecta normele privind sănătatea şi

securitatea în muncă prevăzute de :
- Legea nr.319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă
- HG 1048/2006 – Cerinţe minime de securitate şă sănătate pentru utlizarea de
către lucrători a echipamentului individual de protecţie la locul de muncă
- HG 1051/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni
dorsolombare
- HG 1091/2006 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă
- HG 1146/2006 – Cerinţe minime de securitate ş i sănătate pentru utlizarea în
muncă, de către lucrători, a echipamentelor de muncă
- HG 1425/2006 – Aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii
319/2006
 - HG 493/2006 – Cerinţe minime de securitate şă sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot – modificată prin HG
nr.601/2007
- HG 971/2006 – Cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau
sănătate la locul de muncă
- HG 1876/2005 – Cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii
- Legea 130/2002 – Măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă
actualizate prin Legea 450/2006
- H.G. nr. 300 din 2 martie 2006 - privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru santierele tempora re sau mobile.
Prin proiect, au fost prevazute urmatoarele masuri privind sănătatea şi securitatea
în muncă:
- sprijinirea malurilor săpăturilor (unde este cazul);
- sprijinirea si protectia retelelor intalnite in sapatura (unde este cazul);
- sondaje pentru determinarea exacta a traseelor retelelor existente din amplasament;
- parapete de imprejmuire a sapaturilor deschise si podete de trecere pietonala;
- semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor.
In timpul executiei lucrarilor, antreprenorul va lua toate masurile privind
sănătatea şi securitatea în muncă pentru evitarea accidentelor, avand in vedere factorii
de risc ce pot aparea pe parcursul executiei acestora.
Dintre factorii de risc ce pot aparea pe diferitele stadii fizice, enumeram:
Stadiu fizic Factori de risc (conform
Normativului-cadru de acordare si
utilizare a echipamentului
individual de protectie)
terasamente pentru 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 16, 17, 18, 22, 23, 26,
statii de pompare ape uzate 27, 28, 30, 32, 34, 37
Montare echipamente, utilaje 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 22,
27, 28, 30, 32, 34
Antreprenorul va dota echipele ce executa lucrarile cu echipamentul de protectie
adecvat conform legislatiei in vigoare, in domeniu, pentru perioade ale fiecarui stadiu
fizic. Antreprenorul va urmari respectarea normelor ce reglementeaza activitatea de
sănătate şi securitate în munca pentru care va face instructajul intregului personal ce
se va ocupa de derularea lucrarilor, conform celor precizate în prezentul Caiet de
sarcini.
Normele specifice vor tine seama si de normele conexe colaterale specifice fiecarei
activitati in parte, actualizate la zi.
Toate echipamentele ce vor fi folosite vor trebui sa aiba certificat de utilizare de la
factorii abilitati din cadrul Min isterului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

G. LISTA STANDARDELOR SI NORMATIVELOR DE REFERINTA

1. 114-78 Normativ pentru protectia anticoroziva a constructiilor metalice ingropate

H. NORME SPECIFICE DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

1.Legislatia in domeniul securităţii la incendiu , ce va fi respectată:
ORDIN nr.163 din 28 februarie 2007
al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor generale de
apărare împotriva incendiilor
ORDIN nr.1.822/394 din 2004
al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi al ministrului de stat,
ministrul administraţiei şi internelor, pentru aprobarea Regulamentului privind
clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de
comportare la foc
Ordin nr.786/2005 al ministrului administraţiei şi internelor privind modificarea şi
completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru
aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de
urgenţă
ORDIN nr.1.184 din 6 februarie 2006
al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor privind
organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă
Normativ P.118/1999 – Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

2.Legislatia in domeniul protectiei mediului , ce va fi respectată:

ORDIN nr.95 din 12 februarie 2005
al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind stabilirea criteri ilor de acceptare şi
procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de
deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri
H.G. nr.856/2002 - privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
ORDIN nr.756 din 26 noiembrie 2004
al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Normativului tehnic
privind incinerarea deşeurilor
Ordin nr.757/26-11-2004 (M.M.G.A.)
ORDIN al ministrului mediului şi gospodăririi apelor pentru aprobarea Normativului
tehnic privind depozitarea deşeurilor
Ordin nr.1.230/2005 - al ministrului mediului şi gospodăririi apelor privind
modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004
pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor
OUG nr.195/2005 – privind protecţia mediului – aprobată prin Legea 265/2006
OUG nr.78/2000 – privind regimul deşeurilor

Întocmit,

ing. Sirghei Mihaela