Sunteți pe pagina 1din 6

1.

PERIOADELE SENZITIVE ÎN DEZVOLTAREA


COPILULUI DE LA 0-6 ANI

În timpul dezvoltării organismului există perioade cu o sensibilitate specială


legată de anumite elemente din mediu spre care organismul este direcţionat cu un impuls
irezistibil şi in care execută o activitate bine definită.
Aceste sensibilităţi speciale sunt tranzitorii având scopul să ajute organismul în
achiziţionarea anumitor funcţii şi anumitor trăsături.
Organismul se dezvoltă pe cheltuiala mediului într-o ordine stabilită de aceste
sensibilităţi speciale numite perioade senzitive. Un impuls interior irezistibil forţează
organismul să aleagă anumite elemente din mediu pentru o perioadă diferită şi limitată în
timp, în funcţie de prezenţa acestei sensibilităţi.
În dezvoltarea umană, copiii trec prin anumite perioade în care relevă aptitudini
psihice şi posibilităţi care, după un timp, dispar. De aceea, în anumite epoci, ei manifestă
un interes intens faţă de anumite exerciţii şi obiecte, interes care nu mai poate fi găsit mai
târziu. În timpul unei asemenea perioade, copilul este dăruit cu o sensibilitate specială care
îl determină să-şi concentreze atenţia asupra anumitor aspecte din mediu, excluzându-le pe
celelalte. O asemenea atenţie nu este rezultatul unei simple curiozităţi. O emoţie
nestăpânită se ridică din adâncurile inconştientului şi pune în mişcare o activitate
extraordinară în raport cu lumea externă, construind astfel conştiinta.
În momentul culminant, această sensibilitate poate fi asemănată cu un spot de
lanternă care luminează un anumit aspect al mediului, şi astfel, unde era confuzie şi haos,
acum apare ordine şi distingere.
Activitatea prelungită a copilului în intervalul perioadei senzitive nu produce
oboseală, ci energie.
Copilul acţioneaza mai bine, fiind mai puternic şi mai calm, deoarece prin această
"muncă" se construieşte pe sine.
Perioada senzitivă este ca o flacără strălucitoare care arde fără să se consume.
Nu putem fixa apariţia sau dispariţia unei perioade senzitive într-o anumită zi din
viaţa copilului, dar ele apar într-un cadru temporal şi pot dura mai mult sau mai puţin, în
funcţie de fiecare copil.
Perioadele senzitive pot fi comparate cu un "program" care ghidează dezvoltarea.
Acest program este atât psihic cât şi fiziologic .
Perioadele senzitive se manifestă în epoca infantilă. Sunt limitate la
achiziţionarea unei anumite trăsături şi dispar în momentul când a trecut timpul pentru
această achiziţie.
Dezvoltarea apare din interacţiunea cu mediul.

Caracteristicile perioadelor senzitive


,
l.Sunt universale, apar la toți copiii din lume.
Când mediul este bun, perioada senzitivă devine observabilă, întrucât acţiunile
copilului reflectă sensibilitatea pe care o trăieşte.
2.Acţiunile copilului se repetă, iar intensitatea lor demonstrează că activitatea
este mai mult decât o simplă curiozitate.
3.Din această activitate intensă derivă o stare de calm şi fericire a copilului.

1
4. Această activitate irezistibila izvorăşte din interiorul copilului şi se manifestă
ca o dragoste intensă faţa de mediu, ca o atracţie spre anumite obiecte şi nu spre altele.
Aceste câteva lucruri din mediu atrag și concentreaza întreaga personalitate a copilului.

5. Perioadele senzitive au un început, urcă până la un punct culminant, descresc


şi dispar făra a se mai întoarce vre-o dată.
6. Dacă o perioada senzitivă nu şi-a realizat sarcina, ea dispare oricum, dispărând
totodată şi oportunitatea dezvoltării unor trăsături esenţiale ale personalităţii,

Cercetatorii disting urmatoarele perioade senzitive în dezvoltarea copilului de la


0-6 ani:
a. Perioada senzitivă pentru achizitionarea limbajului (oral şi scris) - dureaza
aproximativ de la 6 luni la 5 ani şi 9 luni.
b. Perioada senzitiva pentru ordine - se manifesta între 9 luni şi 3 ani şi jumatate.
c. Perioada senzitiva pentru mişcare - intre 0 şi 4 ani
d. Perioada senzitiva pentru obiecte mici (pentru detalii)-între 1 1/2 ani şi 3 ani
e. Perioada senzitiva pentru rafinarea simţurilor- între 6 luni şi 5 ani şi 3 luni
f. Perioada senzitiva pentru formarea comportamentului social - între 2 ani şi
jumatate şi 5 ani şi jumatate.

a.Perioada senzitiva pentru limbaj

Limbajul este mijlocul de adaptare la cultura, de exprimare de sine şi care ne


permite sa înţelegem gândurile şi trairile celorlalţi. De asemenea, este mijlocul prin care
achiziţionăm cunoştinţele despre alte timpuri şi locuri şi care ne permite sa lăsăm urme ale
timpului şi locului nostru pentru generaţiile care vor veni.
Perioada senzitivă pentru limbaj este cea mai lunga dintre toate. Mintea
absorbantă, îl ajută pe copil să înveţe limba maternă, iar perioada senzitivă pentru limbaj îl
ajuta sa-şi concentreze activitatea pe vocea umana, astfel încât mintea absorbanta să-l
înveţe vorbirea umana.
Perioada senzitiva elimina celelalte sunete şi zgomote produse de animale sau de
obiecte şi cauta sa reproducă doar sunetele umane.
La 4 luni, copilul raspunde la vocea mamei, îndreptându-şi privirea catre buzele
ei. La 6 luni gângureşte, exerseaza volumul sunetelor, mişcarea limbii şi a buzelor. Până la
10 luni a eliminat toate sunetele nonverbale şi se concentreaza total asupra sunetelor
umane. Începe sa înţeleagă ca limbajul are o semnificaţie (îşi cunoaşte numele). De
asemenea, arata cu degetul spre obiecte ca şi cum ar vrea sa spuna "Cum se cheamă
acesta? Vreau să mi-l dai". În jurul vârstei de 1 an spune un cuvânt care are o semnificaţie
pentru el, probabil ca nu-l va folosi în mod conștient, dar acel cuvânt înseamnă ceva
semnificativ pentru el. Între 12 - 18 luni îi place să raspunda la instrucţiuni simple sau
chiar le poate imita: "sus!", "jos!", "tâta mare!". Între 18-24 luni, copiii vorbesc singuri,
exersând sunetele şi încep sa foloseasca expresii incomplete gramatical, dar care exprima
gânduri complete. Exemplu: "apă", "Gigel apa".
Între 24-30 de luni devin conştienţi de emoţii ("mama suparata") şi devin mai
articulaţi în limbaj. Până la 3 ani vor folosi limbajul pentru comunicarea sociala. Nu mai
vorbesc atât de mult singuri şi folosesc din ce în ce mai mult pronumele. Uneori, mintea
lucreaza atât de repede şi de intens, încât o ia înaintea gurii, ducând la bâlbâieli, pronunţii
greşite şi exprimare incompleta.
În general, nu este o problema grava, trebuie doar sa încetinească ritmul vorbirii.
Nu încercaţi să-l corectaţi pe copil completându-i expresiile sau întrerupându-l, deoarece se
poate simţi frustrat şi îşi întrerupe linia gândului.
La 4 ani este un adevarat povestitor şi poate fi un organizator social, care da
indicaţii celorlalţi şi nu se mai opreşte din sporovăială. Aceasta este o perioada potrivita, în
care îi putem da copilului exemple de cum se poate organiza un grup social cu ajutorul
unei vorbiri calme şi conciliante.
Între 4 ani şi 4 ani şi jumatate poate începe scrierea daca s-a făcut o pregatire
indirecta a copilului. În acest caz scrierea apare la fel de uşor ca şi limbajul vorbit.
Între 4 şi 6 ani îşi extinde şi întăreşte vocabularul. Poate învăţa până la 250
cuvinte noi pe săptămână daca aceste cuvinte sunt utilizate de adulţii din jurul său. În
general, copiii se exprima clar daca adultul le vorbeşte clar şi daca nu au probleme de auz.
Între 5 ani şi cinci ani şi jumatate se poate începe citirea. Adultul îl poate ajuta pe
copil prin:
-vorbirea clara şi rara;
-utilizarea cu precizie a cuvintelor (a substantivelor în special)
-utilizarea unei gramatici corecte în propoziţii complete (încercaţi sa folosiţi toate
părţile de vorbire);
Când copilul spune ceva incorect nu-l corectaţi şi nici macar nu repetaţi în mod
corect, întrucât îi putem dezvolta teama de a vorbi şi complexul de inferioritate.

b.Perioada senzitivă pentru ordine


Este relativ scurta, manifestându-se între 4 luni şi 3ani şi jumatate, având un
punct culminant în jurul vârstei de 2 ani. Ordinea este esenţială pentru formarea interna, în
lipsa ordinii pot apare confuzii sau chiar dereglari mentale; starile de nesiguranţă apar atunci
când mediul este în dezordine.
În aceasta perioada în mintea copilului se dezvolta un fel de "cuiburi de
porumbei", puncte de reper în care vor fi înmagazinate informaţii. Atunci când apar
informaţii care trebuie depozitate într-un anumit "cuib", dar nu au loc sau nu se potrivesc
acolo, atunci copilul se simte deranjat şi frustrat. Starea de siguranţa provine dintr-un
mediu constant în care totul oferă încredere. Obiectele trebuie sa aiba calitate
constanta (daca mama schimba parfumul fără sa-i arate copilului, acesta va fi deranjat şi va
plânge), (daca obiectele nu sunt puse la locul lor va plânge, de asemenea). Jocurile "de-a v-
aţi ascunselea" îl ajuta pe copil sa-şi dea seama ca lucrurile rămân aceleaşi chiar daca sunt
puse în locuri diferite. Totuşi, copiilor le place sa gaseasca lucrul ascuns, mereu şi mereu în
acelaşi loc.
Rutina zilnica îi ajuta pe copii sa creeze ordine constanta în lumea lor interna.
Copiii capata un simţ al masurii intervalelor de timp prin aceste rutine de tip: zi-noapte;
duminică-duminică cu 6 zile între ele. Copilul grupeaza evenimentele şi obiectele, astfel
încât sa ştie pe ce se bazeaza în mediul care îl înconjoară.
Adulţii pot ajuta prin:
-constanţă în activităţile şi obişnuinţele lor (sa faci lucrurile în acelaşi fel);
-constanţă în limitarea numarului de obiecte "care îl asaltează" pe copil; prea
multe jucarii îl supraîncarcă şi-l depăşesc. Copilul nu le mai poate clasifica, iar prezenţa
lor îi blocheaza mintea. Temelia unei minţi sanatoase, raţionale, se construieşte pe baza
ordinii, de aceea este mai bine sa rotăm jucăriile, atunci când sunt prea multe.

3
2.
-asiguraţi-vă că orice lucru din casă este la locul său. O dereglare mentală poate fi
rezultatul unei perturbatii în ordinea pe care copilul o cunoaşte şi o aşteaptă. Dezordinea
produce dereglări, iar ordinea produce satisfacţie şi bucurie. În sala de grădiniţă
educatoarea trebuie să se asigure că toate obiectele sunt în ordine, îşi au locurile lor, sunt
complete şi sunt într-o stare perfecta, respectiv reparate imediat.
La vârsta de 2 ani şi jumătate copilul va face tot ce poate pentru a crea el însuşi
ordinea pe care o aşteaptă. Dacă perioada senzitivă pentru ordine a găsit ordinea şi s-a
format ordinea mentală, mai târziu în activitatea educaţională şi la şcoală nu vor mai fi
probleme cu comportamentul dezordonat al copilului.

c.Perioda senzitivă pentru rafinarea simturilor (0-4ani)

Organele fizice sunt complete la naştere, dar modurile în care simţurile se


dezvoltă, se rafinează, depinde de activitatea copilului în fiecare domeniu senzorial.
Culorile, formele, greutatea, temperatura, gustul, sunetul, mirosul existente în
mediu duc la rafinarea simţurilor. Prin dezvoltarea simţurilor ne construim abilităţile de
supravieţuire, căpătăm o bucurie extraordinară de a trai.
Simţurile sunt căile care permit impresiilor din afară să intre în conştiinţa
noastra. Noi, adulţii, primim aceste informaţii pe cale intelectuală. Copiii absorb impresii
în mod global şi trebuie să le organizeze pentru ca lumea sa le devina familiară.
Impresiile îi ajută să construiască acele "cuiburi de porumbei" în care îşi vor gasi
locul informaţiile din şi despre mediu.

Educatorii îi pot ajuta astfel:


-permiţându-i copilului să exploreze totul prin toate simţurile (respectând regulile
de igienă!);
-ajutându-i pe părinţi să înţeleagă toate aceste perioade senzitive, astfel ca
aceștia să le furnizeze copiilor cât mai multe posibilităţi de explorare care să le stimuleze
simţurile;
- realizând în grădiniţă activităţi care să concentreze atenţia în mod izolat pe câte
o calitate a obiectelor. Aceste calităţi provoaca impresii senzoriale concrete, prin
experienţe materiale pe baza cărora copilul îşi construieşte abstracţia acelei însuşiri. Aceste
impresii senzoriale oferă claritate pentru noţiuni (abstracţii), evitând astfel, confuziile.

d.Perioada senzitivâ pentru obiecte mici (detalii) (18-30 luni)

În timpul acestei perioade atenţia copilului se concentrează pe lucruri marunte şi


pe detalii care sunt la periferia conştiinţei adultului. Noi nu ne dăm seama că el se
concentrează asupra unui lucru deoarece nu vedem acel lucru.
. Această perioadă senzitivă ajută la ordonare, la clasificarea obiectelor. Mai târziu,
în viaţă, acest lucru, capacitatea de a se concentra asupra unui detaliu nesemnificativ, poate
fi vital în rezolvarea unei probleme. Deoarece acum, în această perioadă, este capabil de
concentrare asupra lucrurilor marunte, copilul îşi dezvolta acum abilitatea de a avea
conştiinţa trează în permanenţă asupra lucrurilor mărunte şi nesemnificative. El învaţă să
fie conştient de toate aspectele vieţii.
Moduri prin care adulţii pot ajuta:
-furnizarea unor obiecte de joc care să nu fie strălucitoare, dar să cuprindă
anumite subtilităţi pe care acum copiii le pot distinge;
3. -să fie răbdători cu copilul, atunci când se concentreaza pe ceea ce noi nu vedem;
-să coboare la înălţimea copilului şi probabil va vedea şi adultul ceea ce vede
copilul.

e.Perioada senzitivă pentru dezvoltarea sociala (2 ani şi jumătate- 6 ani)

Copilul se concentrează pe adaptarea la societatea din jurul lui, fiind fascinat de


normele şi regulile acesteia. Intrebarea lui este următoarea "Cum interacţionează
oamenii?". De asemenea, se concentrează și asupra nevoilor propriului corp (învaţă regulile
toaletei).
Oamenii nu sunt născuti cu caracteristicile unei anumite societăti. Noi asimilăm
obiceiurile, manierele, modurile de gândire şi credinţele cu ajutorul minţii absorbante şi, în
special, prin percepţii senzoriale.
Copiii privesc comportamentul celorlalte persoane în diferite situaţii şi se naşte în
ei interesul de a imita acest comportament la care au fost martori. Acest proces le permite
să se simtă confortabil în mediul înconjurător.
Această perioadă este cea mai potrivită pentru a învăţa cum să relaţioneze cu
adulţii, de aceea adulţii trebuie să fie modele care să demonstreze respect, politeţe,
compasiune, emoţie precum şi alte comportamente sociale cum ar fi: bunele maniere la
masa, salutarea respectuoasa a celorlalţi, a evita sa-i întrerupa pe ceilalţi, etc.

Clasa de grădiniţă trebuie să ofere o mini societate în care copilul să-şi dezvolte
răbdarea, să exerseze asemenea comportamente.Trebuie să i se ofere lecţii de politeţe, care
trebuie repetate cu fiecare situaţie nouă, de aceea, în clasă, ar trebui să existe doar un
singur material de acelaşi fel, pentru a învăţa copilul să-şi dezvolte răbdarea, autocontrolul
şi respectul pentru ceilalţi, aşteptând ca acel material să fie liber pentru a lucra cu el.

Adultii pot ajuta prin:


-pot anticipa situaţiile şi le pot arăta copiilor cum să răspundă la ele. Lecţiile de
politeţe şi graţie trebuie predate în momente neutre ale zilei, nu atunci când a apărut un
incident, în acest fel evităm să atragem atenţia asupra unei purtări urâte a cuiva.
-imaginarea de jocuri de rol prin care copiii să exerseze deprinderile sociale;
-respectarea demnităţii copilului, atunci când face o greşeală;
-lecţiile de învăţare şi exersare a politeţei trebuie să producă veselie şi bucurie;
-asiguraţi copiilor timpul necesar pentru rezolvarea propriilor dispute.

Această perioadă senzitivă se termină în jurul vârstei de 6 ani. Dacă n-au învăţat
comportamentele potrivite, cu siguranţă vor fi copii "urâcioşi", vor intra într-o perioadă
"de urâţenie" comportamentală.

f. Perioada senzitiva pentru mişcare (0-4 ani)

Copiii se mişcă în pântecul mamei şi se nasc cu reflexul pentru supt. La vârsta de


un an îşi coordonează mişcările membrelor, încercând să realizeze o funcţionare
armonioasă a tuturor părţilor corpului implicate în producerea rezultatului dorit.
Mişcările coordonate ne direcţionează spre corpul nostru, iar creierul
direcţionează mişcările corpului atunci când ne putem coordona în atingerea scopului. Noi
ne exprimam prin mişcare: vorbim mişcând gura, scriem mişcând mâna ... chiar emoţiile
sunt, adesea, acompaniate de mişcări. Funcţionarea ca oameni este completa atunci când
putem coordona cele mai complexe mişcări.
4.
Perioadele senzitive

0 3 6 9 1 3 6 9 2 3 6 9 3 3 6 9 4 3 6 9 5 3 6 9 6

Limbaj Mișcare
Rafinarea simțurilor Ordine
Obiecte mici și detalii
Bună purtare

27.05.2016 apaeducational.org Dr. Marcel Căpraru