Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARHITECTUR.A 1q4EFTEVALA
C'unt ajung pentru prinza oqrd lurcii otomani ln Europa? E de relinur qcest trzotnenl
-
dut'eros penfn.t noi, crestinii; primii turci care-a,u trecut Bosforul au
fost adugi de un
intpdrat bizanlin aI ch^zti nunze sund .fi^utnos in urecki{e noastre; Ioan Cantacuzino.
Disputele inl.erne din imperitt erau atAt de violente, incdt intpdralul Ioan Cantacuzino se
bate cu propriul sdu ginere, foan Pal.eolog, iar, pentru aceastd luptd intre bizantini,
hnpdratul cheatnd tn afulor osta;Si turci otomani de dincolo de Bosfor. Turcii, o datd ajunSi
pe pirndntul Etropei, la nty,d de Basfor, nu ror mai pleca.
Trebuie sd vorbim despre u.nul dintt'e marii domniai Tdrii Romdne,rti, care descinde din
Basctrah. Atlircea cel Bdtrdn. De ce i se zice ,,cel Bdtrdn" ? Fiindcd ntai tdrziu aufost alyi
voeliozi cu nrmtele ,,il'[ircea", iar cronicarii, yorbind de A[ircea, cel din veacurile
anterioare, i,-au,rpus,,cel Bdtrdn", adicd,,cel Vechi" (si ruarele nostru Eminescu s-a
iryelat ct'ezdnd cd Afivcea ero bdtrdn cdnd s-a bdtut la Rovine cu sul.tanul).
A4ircea va prafita de disparilia lui Baiazicl gi de faptul cd trei dintre fiii lui se ceartd de-
acurn pentru. trort. Eprima datd, poate Si ultima, cind un principe romdn intervine in ntat'i
a-faceri politice intentational. Din nefericire, acel pretettdent, Musa, pe care-l susline
,\Iircea, nu iese in cele din tmnd. itwingdtor, aga incdt cel car e vt7 int;inge, lulehnted I, ra
reveni, itr 1420, tmpolt"iva .fiwlui lui 4VIircea, Mihai, il tnvinge Si-l ttcide, tnlocuindtrl ctt
-fratele sdu vitt'eg, RarJu zis Frasnaglava. Acesfa, ntai supus, cedeazd cetd{ile de la Dundre Si
o parte din Dobrogea. Cu el incepe lara Rorudnea.scd sd pldteascd tribut Ttrciei.
Moldova, s-a forntat cu vreo ci.ncizeci de ani. m,rsi idrziu decdt fara R.ontdneascd.
,4lexandru cel Bun domme,Ste de la 1400 la 1432, ceea ce pentru vremile acelea este o
dontnie lungd. A fost un bun gospodar, lara s-a intins incetul c:u tncetul de Ia nucleul unde
se forrn.ase. regiunea din nord-v'est cu capitala la Suceava. Din regiunea aceea s-a tntins din
ce irrce'mai mult,'pdnd|la Cetdt?a Albd, yeche de pe vrentea bizantinilor. in momentul"cd,nd
l,Ioldava devine st,ipdnd pe aceastd regiune, Celatea Albd este incd in mdna genovezilor,
ccre crcceptci insd suzeranitatea voevodului moldovean. l{ai tdt'zitt, in yrentea lui $tefan cei
Mare, deasupra unei intrdri tn celate se va afla stenta l,foidot,ei. capul de zimbru s{tu, ntai
corect, Ce bour. slemd, ce se ntai yede ;$i astdzi.
179
El,
:.'.isn.i luptdtot;i ttnpotriva turcilor.
IancrL de Hunedoatra
ya fi uitili iit;i.: ::: ,:;
ronTal't,aiungevoevoclalTransiit'at;iei;iiticeieriititn'rttd'cdntlntoaret6ndn'lrege'al
Ungar"iei.l,adisiau,tnbdtdliac{eidT..onta.cjwtgechiargut'ernatoralUngariei'
atlatei contin)' e
Htutedoat'a kxtins de fiul sdu' regele
Iancu, care mdreqte cas'telul de la
oper,sonalitateatdtdeputertlicd,ittcatlsipoate-pertnite'rd-iconsiderepevoeroziiTdrii
gi ai Akoldov*ei ca pe clien\ii sau
ptotejalii ltti'
Romanesti
fit'i sdu Matei' inttdt"std de numai cittcisprezece
Dupd moarte| Iui e ales tege aI Ungariei
(Ctlrvin,
Iv,Iaryds pe unguregte, Mat|,ias tn latitleste
ani. Va.fi lnarele rege Matei Con,irul'l -
fi.indcdpeslenlaluifigttrauncorbcuuninelinciac.dttpdolegenddafamiliei)'
DintrefiiituiMirceacelBdtrdll,Vlad.Dracul,tatdllui|4adfepes:is-aspusDra'ctLl,
fiindcdacelsigisntund,leLentburg,cawLt(rant'ilnesimpatiepentruacest'fiuallui
ordin fbuclal pe care- l infiinlase 6i
care se
luat itttr-un din de cavaleri'
.Mh.cea si l-a or
Si rdspdndite
fit
pri, cdrli scrise de sasi care erau tn mare duSmdnie cu TepeS - 95
iiliI
seamd - de stat"' de
b1
Fd
e
Ne-am afla, itt prezenla unui print caz cunoscut de "propagandd =
Gernmnia. €
]
,,intoxicareprinmerlia.,,proftdnddeapari|iainepocdatiparului,Cal,eapernli'ssdse
ri e' Q{ e a gu Di uv ar a)
-fa rtt
astic
r d sp dn d e a s c it I ar g p ott e sti
180
,Sifur*{* fEpuri de zidErii dirl p!*gr*
11. $tructuri gi materiale
Aiegerea materialelor de construclie gi modul lor de folosire n-au fost aoeleaqi pentru cele
doub fbluri de athitecturi: populard gi cultd. Arhitectura popuiard, in vechime ca qi in epocile
un:nhtoare, a fost strAns Tegat1 de mediul geografic inconjur}tor, folosind cu exclusivitatc
materiale de construclii de ptovenienld loca16 : lemn, pdrnltnt, piatrd"'
Operele arhitecturii medievale de caracter monumental -- ceti'yi, biseiici, mdnlstiri, case
variind intre cca {5 gi 30 cm lungirne gi cca n0 pAn[ 1a20 cm grosime, cdrdrnidl. Datolitd
uqurinlii cu care se putea fabrica, costului pulin ridicat, dimensiunilor mici gi f<rrmelor
speciale ce i se puteau da, cdrdmida a fost fcrlositl atdt Ia construirea ziduriJor dreple qi a
bolliior, cAt qi la realizarcaunor elemente de forme foafte variate : prof,le, stAlpi gi coloane.
inie
Forma, calitatea gi dimensiunile cdrdmizilor auvariat dupb regiune 9i epoci.
u4:
in fara RomAneascl, dirnensiunile varrazd intre 28-35 cm lungime,16-20 cm l61ime
gi 4-5 crn grosime. in epocile unndtoare dirrensiunile sint mai mici 25-16 cm lungime,
i
ISiir
I2--I4 cn.l[li,1qei.3,5-=/..cltr glosime pentru c5'rdmizile ce se folosesc ca material aparent
de construc{ie pi uqor sporite (32 X 14 x 5 cm), pentru acelea- care intr[ in compoziiia
-34 nrin
zidurilor destinate a fi acoperite cu tencuial6. Grosimea rosturilor de mortar dintre girurile de
lBZ
cahydte mai uqoard.
nreniff,. a fi forosir' in masa 4uunlor
ziciuriro;
cdrfunizile nrenite 5t cdtre fefele ce se hncuiau.
a fi ldsate a!)Ar,.nrp^-^.,-::*
183
Profrle rle soeluri de piatrd ':
<ie
-Ac-";==tt-:]EF
--|-
--.4---
J|JHH|g
ruul --_J UIJ
J='.'.:==q*-=-
--lnnr----nn
I unei bisericr Profrl de cornigb de 1a bise:i=
dornneascb Sf' Ielarhi, iagi
c. de la biserica
Curtea Veche din Bucuregti
184
totdeauna 6ipiattafilluitl", este folositd irsi numar pentru par.nle-mai solicitate ale cl5dirii :
ool{uri de ziduri, profile de socluri, corni;e, rame de ugi gi
de ferestre . pjatra fb}uitd se
?ntalneqte mai rar gi nurnai in anume epoci ale dezvoltdii
arhitecturii de pe teritoriul
RomdrLiei' o gdsirn de pildd in Transilvania in cdteva
din monumentele mari aleveacurilor
XIV 9i XV, romanice sau gotice in f,ara Rorndneascd. la inceputul veacului
xvl, iar in
Moldr:va ?n veacul XVII la bisericiie cdtorva mari nrhndstiri. pusd
?n operd cu ajutorul
mortarului dar adesea, interiH, cu scoabe de fier gi cu plumb topit
- -
piatra se prezirrtb. pe
felele zidurilor apareiat6 foarte regulat, insd mai totdeauna
in asizeneegale (pseudisodorn).
cErdmida, folositd in mod curent in toate epocile pi de cele mai multe ori ca material
exclusiy de construcfie, a fost rareori l6sat[ in intreginre
aparenti. in mod obipnuit felele
zidur:ilor ca gi profilele, construite tot din cdriilrida, se tencuiau.
in mod exceplional in
veacul XVI in {ara R.ornAneascd, paramentul monurnentelor
construite exclusiv din
cdrdmidd, ptezinth particularitatea d,e a fi cor-:tstifuit
dintr-o succesiune ritmatd de fasii
orizontale de cate 3-4 giruri d,e adrdmizi apa:'ente alternate
clr zone de zid[rie tencuird
imitdnd piatra i'|dtdta. zonele tencuite, a c5roi'llgime este
?ndeobgte dubla fa{a de aceea a
fdqiilor de crrSmidd aparent5., sunt impdrfite in panouri plin
intennediul a cdte doud. cdrEmjzi
aparente zidite in picioare pe muchie, Accentele ziduiui
- socluri" braie, comige - sunr
realizate din cdrhlizi aparer'fie, fabrical-e in tipare speciale,
dupr fonna profiiului dorit :
cavetl,, sfert de cerc, tor etc.
La putrineie monutnente construite exch:siv d-in piatr5
fEluit5, tehnica de hlcru a pietrei gi
rnulurile srunt in geneial iruudite cu tot ce se fbcea in
acest domeniu in fdrile de mai veche
tradilie bizanlin1 din Sud gi din Orientr-rl apropiat.
in artutectura moldoveneascd grsim socluri de piatr[ fhfuita mai intai la monumente a]e
ciror ziduri sint construite din piatd brutd- ciopliturd gi cdrdmidd.
in geleral acest gen de
soclu depf,$e$te arareori indl{inrea de 1,00 m. Epitula fa![
de linia zidului este de asemenea ]:j\.
1aq
La alte monumente contemporane sau mal
partea tenninal[ a ziduiui, de obicei decorati'
lespezi' rle
este realizat dintr-o serie de simple
tdrzrtacest element de tentrin alte azidurui
de un qir de console'
piatrd icgite din lirria fa{adei 9i suslinuie
profiiaturl este caracteristicd stilului
rrL arhitectu ra de piafrd. din Transilvania intreaga
cLrataapa(inemonutrentul:romanic,gctic,renagtefe,baroc'Larrnteamajontalea
monumentelorconstruitedinclrdmiddmulurilesuntrealizatedinacelagifeldematerial.
Soclul' este fbcr,rt din cdr[mi zi fabricate
in tipare speciale avind marginea' menitd sd
constituieprofilul,tdiat|ftesubfonn6decavetd,fierotunjit[insemicerc'Ambelefeluri
jur
prof-rlul este conrinuu ;i ipi phstteazh aceeaqi forrnd de
sint ziciite in soclu pe nuchie.
imprejurul chdirii. corn$ele sunt construite
din cintnizi obi$nuite' drepte' fie scoase
unul, doud sau mai multe rAnduri' fie dispuse
progresiv, in linii paraiele, r-lnele peste altele,
giruri suplapuse qi ie$ite progresiv fa\b'de linia
piezig. cazlml\ide fierlstrau, in mai multe
qiruri drepte, un fe1 de annot]ic6' numild frrztr
zidului, fie intrate, fornfln<l, intre dou[
din cdrtamizi specia-le; cu unul din
iombarl. cateodatd qirurile zimiate sunt construite
a mai fttturor
se obline din combinarea tnegtegugitd
capetele inguste ascutite; adesea profilul
cele folosite pentru soclu'
formelor c1e cdrdrnizi de fabricfiie spectaTd,inclusiv
cdrdmizi obiqnuite.
Deqi zidlria este executat6 ingrijit, toate aceste elemente de suslinere sunt, ca gi r,esful
faladelor editlciilor din acenstd epocd, tencuite.. Mult mai vaiare ca for-m[, mirime gi
decoralie, sunt coloanele de piatri a cdror utilizare s-a generalizat din a doua julritate a
r-eacului XVII. Distingerea ce s-a putut face pentru coloanele arhitecturii greco - romane in
ce privegte apartenenfa la un anunre ordin gi relaliile dintre diametrul fusului, indllimea
coioanei gi depdrtarea la care sunt agezate unele de altele in aceeagi ordonanld sunt date care
in arhitectura romdneascd nu au corespondent. Grupdndu-le dup[ lbrma qi decoralia
esenlial5 a bazelor gi a capitelelor putem distinge totugi trei categorii de coloane rom6ne5ti
;ie piatr6; prirn[ categorie o fonneazi aeelea ale cfror baze gi capiteluri sunt realizate din
:brme geometrice - regulate, a doua categorie cuprinde coloa.neie cu baze gi cdpilele de
l-crme incd geometrice dar decatate cu omarnente tlorale, a treia categorie o formeazl
coloanele ferarte decorate, ale clror capiteluri, derivate din tipul caracteristic ordinului
corintic, ar"r o pronun{atd aparenl5 de buchet.
in arhitectura Transilvaniei din epoca dorninatd de stilul renaqterii, coloana nu-gi gdsegte
uriiizarea decAt in mod cu totul exeepfional in compozifia loggiilor unor castele. in epoca
barocului gi a ciasicismului, coloanele. construite de reguld din cirAmidd, rnortar gi stuc. igi
pd.sfeazd fbrmele 5i decorul caracteristice ordineior ciasice : doric, ionic, corjntic.
Moldova
t-a folosit in arhitectula ei din epocile anterioare clasicismului decfit foarte rar gi
colc'ana
-easta fie ca o rerniniscen-t{ ainfluen{ei goticului, in unele cl5diri mlndstiregti din veaeuL
XVII;: fie,' din veacul'X.'VlF''incoace, in unele cldd,iri religioase construite sgb" inrdurirea
arhitechrii din fara RonrAneascd.
Bolfile
Foiosind ca material cle construclie cfudmidd arhitecfura romAtreasc6 a cunoscut toate
^ilurile de bolii pc care le-a experimentat pcoala bizantini- cornbinAnclu-le adesea. duob"
187
::'
int[t'itd cu
Sprijinindu-se pe arce prinintemediul p'andantivilor, cupolele au totdeaunabaza
un inel outernic de zic1d"rie, a clrui glosime este aproap e egald cu aceea a
zidurilor sau a
goticd solufiile romaneqti au tins, in general, s6 plstreze pafl.ea de jos din clldire destinat[
locuirii gi circulaliei liberb de orice obstacol. De aceea, facand corp comun cu zidurile
sau turle, au
inconjuratoare, arcele, chemate sb sffAmteze spaliul boltit 9i sd suslind cupole
ir
din epoca iui
fost mai totdeauna construite in consold. Sunt doud sisteme de boltire originale
prirnul constd din strAmtarea progresivd a spafiului boltit. Pentru aceasta
$tefan cel Mare.
1BB
patTu arae setnicilindri doud longitudinale inguste fdcAnd. corp oolnun cu zidurile
laterale gi rloud transversale muit mai Iate mai intii dreptunghiul incdperii care
-transformd
nrmeazd a fi incoronatl cu o cupold sau o turld, in phtrat.
Peste aceste arce, prin inteqnediul a patru pandantivi, se ridiod un scund tambur cilindr-ic
r"erticai' in interiorul acestui tatnbur, la baza lui gi pe direclia axelor longitudinale gi
transversaie aie lnclperii, sint inscrise aite patru arce dispuse insd piezig axele paralele
gi in acelagi plan vertical cu diagonalele p6tratului de bazb. in sfArgit
peste prism a pdtrafd,
generatE de felele acestor ultirne patru aree, prin intermediul a patru
pandantivi, se ridicd
ct-tpola sau turla . AstFei, ?n comparalie cu l5.rgim ea L a incdperii
pe care o incoroneazl.
cupola, respeotiv luttla, poate s[ fie sfrAmtatd in condiiii estetice acceptabile
p6ni la un
diarnetru interior egal cu I'/{"'!4. cateodatd, peste un ingust inel cilindric ridicat dea-suria
primeior patru arce care transfonn[ dreptunghiul de bazd, in pdtrat se construiesc.
r:,: .=
console, in ]oc de patn,r, opt arce semicilindrice egale, care intersectAndu-se,
pe de o ia_-13
intre ele ingile, pe de alta cu o sfer[, clau acelagi rezultatpractic, cu deosebire
insd cd fc-:r:;;
se indulcesc devo:nind mai decorative. Al doilea sistem original
moldovenesc de boltire es-ie
o cornbinaJie iiigenioasd de cite doud sau patru perechi de arce, egale douh cite
doud si
Cispuse, in fiecare pereche, uru.il deasupi=a celuilait.
in unele cazui, incdperea boltite, dreptunghiuJar[ in plan, este imp[rfit6 in doud travee
prin intermedilrl unui arc dublou transversal, care se prelungegte pe
zidurile laterale pdnd la
pardoseaii piintr-o suc.sesiune de retrageri in consol5.. Fiecare
din cele doud travee este
acoperit5' cu cite o cupoiS mic[. Trecerea de la planul dleptunghiular
alungit al traveelor la
pitratele cu pandantivi deilsupra cdrora se inal1d cupolele se face prin
cite doud perechi de
arce etajate care se descarci, de o parte pe zidurile piine, transversale,
ale inciperii" de
cealaltd pe arcul dublou rnedian.
189
d4tj
K,?-
-,
-,-4:liliiil[':lt__-
L rrtHlt;tt:I, i :_
t
F
I J.:il -
i a:i i
I
l,:;,r-:.+=*;:=+ i
j-: --Tii-'**- -
,/;! -Jai
:
+!ilir"i F
F
r.'ffiE.:, i
i'trff:J,'1
'+,=ill'1 (
1.90
tsollile mcldovene'ti nu-;i
g''sesc corespon,Jent in
arti arhitecturd dar existd
' primuJ sistem moldovenesc analogii intre
gi unele solufii in arhitecturile
armeand gi georgiand.
in pr<lble'ra acoperirii cu
boili a unor incdperi de rrrari
dimensiuni, procedeul
al flagrnentirii spaliului prin a fost acela
introducere a pe mrjroc a unor st^lpi sau coroane.
c.mpaftiinentele obfinute
dupd Jegarea prin arcadea
acestor puncte de sprijin
zidurile mSrginage nu fost mediane cn
acoperite fie cu bolii in
reagdn, fie cu cupore pe
bolli pe arce de ogiva' Pentru pa'da'livi, fie cu
boltirea unor incaperi de
ldrginre convenabild au
incep6,d tlin veacul fost forosite,
xvli bolfile in leagan sau, rnai frecvent,
in arc rnindstiresc, strdpunse
bazd' cLt lunete' in veacurile ra
XVII gi xviil se folosesc iorl,
,u".rure compuse dintr-o
t.onlpe suprapuse care ser-ie de
acoperd, in cadrul anexelor
mdniistiregti gi a conaceror
incdperile destinate a boieregti,
fi bucdtdrii sau brutdr:ii. soopuJ urmdrit
sistem de boltire genera
pri' utilizarea unui astfer de
striimlarea prog'esivd a
spaliurui gi incoronarea
acestor borti cu urr
cirindrjc sau poligo'ar, de
fbpt un co', rnent sd asigure
]ff."#:l:,t"^tr tirajur 5i
1q1
Al+5
H':. T{
9/Ff,/
e
--')
e1-ffi
_r-- i \\a/
---'>,
d 2D 10 U 8l l$ch
/(tr\
l'.",)lv"\
\.?if/
'{-}-Y
--'--'.-a
\\J/
o*-;L----l l--L---j"
Coloane 9i stilpi cle chtemidd de -'
Coloane Piatra din Pronaosul
<le
pronaosul - pddvor al bisericii "Sna=:
bisericii rr.lndstirii Argeq
.'...
\
'1, ). i
;' :. ',
-+:||-::F!+. -,$4+4-
-A
{ itt
-:,*sl'
4 na
Interseclie de bolli
d-
$etalii descErcare arce: a- aree duhl€}iltt; b- Fe pilastrui c- pe cofi$sl6;
pierdcrt, peiftgrogarea zidutrri; e)- arc buiandrug si are dedesc6rcarc
194
2, l\AOLDOliA
, ARflTTECT{JRA STEFANL{\-{
Aiexandru cel Bun a avut mai mul1i
fi
si nepoli, iar $tefan cel Mare este nepot de Jitt al
Iui '4iexqndru cel Bun, dupd obiceiul, ca rnarii
boieri sd aleagd succesorul Ia tron tntre
Jiii
gi nepolii -fostului voeuoc{, a
fo,st uns $tefan rJomn. Avea catirdli exceplionale, nu nuntai de
viteiie' dar si de chihzuinld ,ti cle organizare, gi, spre
fericirea Moldovei, tn general a
rctntdnimii' a svut o domnie lungd de patruzeci
si sapte de ani. Este cea nmi lwngd dontnie
inainte de. cea a regelui Carol I in veacttrile noas,tre.
Moryteneste o lard in plind arganizare, dar care din punct de vedere econontic itzcepea
sd
'se dez'volfe rnai cu seannti datoritd imprejurdrii cd reprezenta tJ regiune
de tranzit inh"e
Eurapa Centrald, -polonie gi pnrturile cle Ia Marea Neagrd,,
Se tot 'cpune cd
'ltefan cel a,Iat'e s-a bdtur mereLt cu
turcii. Nu e chicr adeyh,at. S-a bdtut
impotrtlva tuturol" celor care voiau sd-i
stirbeascit relativq inclependerwd. Astfel, s-a bdtut
si
cu Matei Coni.n.
J.Y 3
Etefan cel Mare se zice cd a clddit o bisericd tn fiecare an sou dupd fiecare izbdndd,
astfel fitcttt s-au numdrat patruzeci 5i Eapte de biserici clddite de el, Intre frumoasele
mdndstiri din Bucot,ina cdleva sunt ctitoria lui, insd majoritatea zugrdvelilor,
picturilor
jiu al
exteriaare aparfin unei epoci imediat urntdtoare, cdnd pe rronul Moldovei se afld
un
consttuctive, caLe caracterizeazd.yrernea dornniei lui $tefan cel Mare (1457-1504), sunt
desp6rJite de ce se f6cuse in dorneniul arhitecturii in prima epoc6 de
via![ independentil a
statului moldovenesc, printr*un hiat. Cu excepJia bisericulei din satul Lujeni
in nordui
clidire simpl6 - de piatrl brutl gi c[rimidd, compus6 din trei inc[peri boltite
:
Moldovei
- itl
un pronaos ipgust, un naos ceva mai dezvoltat, dreptunghiular, 5i o absidd semicj'rcularZt
sau profan nu
interior gi poligonall, cu gase latuli, in exterior -_ nici un nou edificiu religios
se arati a fi fost realizatin acest rastimp'
Cele dintAi clidiri au putut fi construite abia anii 1466 9i 1470. Este vorba de
?ntre
biserica rninlstirii Putna, lacaqul de vegnici odihnd a lui $tet-an cel N4are 5i
al catorva
196
caractcristice cpocii, le-a pus in stare ciepiina de apirare dar au fost ridicate gi cetdli noi.
, Dintre acestea, ne sunt cunoscute documentar 9i dovedite arheologic, mai intAi cetblile de
Cetalea dela Gddin{i l6.ngd Roman, fusese croith dupd ur pian asernbn[tor celui al
fortului genovez caie a constituil nucleul Cetnlii Albe. Incinta, de formd u;or
drepturrghiular'a; era mdrginit[ de ziduri groase de piatr[ intdr"ite 1a colluri gi pe nrijlocul a
trei dill latuli cu puternice tumuri cilindrice. Ca gi la Pdcuiul lui Soare, funda.{iile zidulilor
erau aqezale pe o retea de gril:rzi sprijinite pe un pat de piloli de stejar. CurAnd dupl ce fuse,<e
pus[ in stare de fr,mc]ie -_ fortdrea{a a fost rndritd prin adlugirea pe latura dinspre rtrsdn z
unei a doua incinle intd-rit[ ca gi prirna cu turnuri probabil de aceeagi factur6.
Cetatea Chilia, ale cdrej ziduri inconjurdtoaLe erau intirite la colluri cu patruturnuri este
situatd pe o irrsulS a bralului Chilia, nu depar{e de mai vechea fortdrezigd cdreia pe grecegte i
se spunea $i Licostomo (Gura lupului). noua cetale a Chiliei fusese constmitd cu aiutorul
unei adeviraLearmate de me,Steri gi lucrltori dezidari qi 17 000 de ajutoare", cum
-,,800
precizeaz\, oronica, intr-un timp reeord : ele la 22 iun.ie 1479 p4tnd,la 16 iulie al aceluiagi
-
an. .Dintre cet6lile rnai vechi, din interiorultrbtii, reflicute gi marite in vremea lui $tefan cel
Maie, ni s-au pdstrat sub fonnd de ruine, dar totugi destul de evocatoare, Nearnful gi cetalea
de scaun a Sucevei.
unrpiuturd, s-a construit o terasi care a fost mirqini'J spre marele ganf ocrotitor cu ziduri
puternice de piatr6 q;i patru bastioane sernicilincir-ic: pert:; imptintarea tunurilor. Toi atunci
'r97
Allturi de cur{i]e domneqti, nu mai :-::::. ::l]::,::::-:3 ;:a puneill de vedere al ariritecturii
lor de piatrd, gi de clr[midd au fost c'Lr4iie c'.rtr, a nari ooieri ridicate in cadrul rnoqiitror
pastlat ruine, in alte
proprii. Din ce s-a construit trainic in domeniui a;hitecrarii civile ni s-a
cl6diri1e' i-ips;l
p6r{i nu se poate indica nici ce1 pu}in locurile pe care fuseserl zidite
inare nurnir de edificii
monumentelor civitre este compensatd ins6 de existenla utrui
a- posibilitl1iior de crealie 9i ar
r.eligioase : 24 de biseric.i pastrate intregi. intreaga m[surb
cei Mare ne-o dau aceste
originalit[{ii operelor ieqite din mainile megterilor vremii Iui $tefan
rnonuntente reli gio ase.
piecAnd de tra forrrula sigpl[ a planurilor elaborate anterior pe pdmintul tralii 9i de la
in arhiteclura reiigioasa a \briiot rlslritene'
cupoia pe pandantivi devenjtd tradilionalft
megterii epocii lui $tefan cel Mare au elaborat o arhitechrra monumental[ proprie, care
posedd calit[li debazb,exceplionale : originalitale a formelor structurale, 1ogic6 constructivd
ca gi ornarnenlele speciale de
imbog[{irea decorului, sunt teracotd foiosite la .
199
Eleva{ie (duPa Romstorfer)
arldpgstire a unui num[r de crerlinciogi reiativ mic, toate au comun aceeaqi irnpdrfire a
intre ziduri qi aceeapi concep}ie spa{ial[, Tabaza cdreia std ideea arnenajlrii
spa{iu1ui rituai
unor incbperi de aspect monumental, libere in parLea de jos de orice obstacol.
Cu excepJia fbstei biserici a mlndstirii Putna gi a celor dou[ din unnd ctitorii voievodale,
de la nr6nlstirile Nean:r{ qi Dobrovd{, bisericile vremii lui $tefan cuprind trei inciperi
-
nunidrul rninimal cerut Ce ceremonialul pi de ritualul leligios greco-oriental: un pronaos, un
naos gi un altar.
in plonaos, ?rrcdperea destinati indeobqte femeilor, se intrl direct din afard printr-o r5i
irrcadratd intr-o ramd de pialrd de fapt un portal de fachrr[ gotic6", compus din doud sa':
-
nrai mulfe ciubuce care se spri.jinii in partea de jos pe obazd. conrunh oblic5, iarin panea d:
sits se ilcheie fiecare cu cAte un arc frAnt. Toate aceste eiubuce, unele convexe, altele
concave, ahetnate, sint dispuse in retrageri succesive, ca o pAlnie cu gura indreptatd spre
exterior. Cdteodatd pofialul fonnat elin aceastd succesiune .Je arce frAnte este incadrat la
r0ndu-i de un chener dreptunghir"ilar, Naosul, inc[perea principaid, centrald^ destinatl
blrbafilor gi, in bisericile de culte, don:nului gi boierilor, este separat de pronaos printr-nn
perete piin, strEpuns in n:ijioc de un gol de uqi. Acesta este incadrat cll Lln chenar
dreptunghiuiar de piatr6,, cieeorat cu cAte doudtrei velgele verticale care, sprijinite in partea
de jos pe planuri inclinate,. se desfac in patlea de sus in cAte douFi ramuri fiecare';"rzlrRural :r,
inciperea altarului" la rAndu-i, este separatd de naos fie printr-un iconostas de lemn. fie
printr-o tdmpilb, de zid. Pronaosul are in plan forma unui pdtrat sau. dreptunghi. Naosul este
1{\1
semicirculara in interior qi poligonald spre exterior, si esre insolita de doud mic,i anexe, care
adesea se reduc la nigte simple nige sdpate in *erosimea zidului: in st6nga prc'scomidia, in
incdperile sunt slab luminate : altarrul cu o singurl fereastrd; naosul gi plonaosul cu cAte
dou[; toate mici, inguste gi inalte, cu glafurile muit evazate cbtre interior. CAteva din
bisericile care au lbcut parte din ansamblurile curJilor domnegti din oraye au pronaosul
luminat prin cflte trei sau patru ferestre mari. S-a unndrit in acest caz, de bun[ seam6, o
-j
202
'i:
244
cD sffavezdtrtri, piedestaluri de
ruilpi 5 ptrap€te impodobire cu ornamente florale. nervuri de
, bolli cs razete' console etc., toate cioplite cu grijd- dupi tehnica gi formele particulare
stilulr-ri gotic transilvf,nean. intre toate acestea: remarcabile
in special sunt nervur.ile bollii
stelate care acoperd pridvorul, exceplionale in arhitectura moldoveneascd. a epocii gi prin
aceea cd. indeplinesc inc[ rolul de schelet sus{inltor al pinzeror bol{ii.
AvAnd la bazd aceea;;i forrnulS. structural[ simpld, biserica
din satul Volovd{ amintegte
tt'[situriie particulale ale mode]ului de la Rrddufi gi prin aceea cd, pdstreazl
in exterior atit
forma rotunjitfl a absidei, cdt gi caracteristicii contraforfi de facturd
goticd.
b'l Eiserici de plan trilobat cu twrld pe naos Ei acoperis
fragmentat.Mult rnai numeroase
-- 1 1 in total din cite ni s-au p6strat bisericile -care fonneaz[ aceastd,a doua categorie
-
prelucreazd, amplificindu-le 5i iinbog[findu-ie, fi:nnele de plan
gi elementele structurale gi
plastice ale biserictrlei sffurta Treime clin Siret. Aceste biserici
sunt c1e dimensiuni rnici
mdsurate in exterior lungirnile variaz1 intre l 7 gi 25 m, llrgimile -
intre 6,50 gi l0 m, iar
indJfirnile, socotil.e pdn5 in vdrful acoperigului turlelor, intre
cca 17 gi25 m
de regul[ intre lungirne 9i inbllime o propor]ie constantf, potrivit -pdstr6ndu-se
cbreia silueta longitudinald
a edifrciului,, se insorie intr-un pdtrat. Tipul caracteristic cdruia ?i
aparfin aceste biserici,
prezintd doud variante. o primd o constituie grupul celor patru biserici din satele
varramtla
Pdtr'5rrli" Mili$au1i. sftntu Ilie langd Suceava qi voronef. Toate patru inla{igeaz6
intrutotpl
constituite elementele caracteristice care definesc tipul : 1) planul
trilobat cu o absidd mare
ino/apetea altarului in cap[tul de rdsdrit gi dou[ a-bside mai mici, lalerale, iegind in
- -
afaru zidutilor naosului, pe fa{adele ,cinspre nord gi sud; 2) naosul,
de fonn6 dreptunghiular5,
dispus cu lah'rra mai iungd paraleld cu axa longitudinald a
edificiului, ldrgit in laturi cu
amintitele abside laterale 5i incoronat cu o turlii 3) pronaosul,
;
upor dreptulghiular sau
patrat, acoperit cu o calot[ 9i pandantivi, sau, in mod excepfional]
cum era la Miliqduli, cu un
sernicilindru cu penetra{ii -
. ,':
' El'ementul'esenfial '9i' foarte original al tipului.
il constituie sistemul de boltire care
imprimd naosuitti un aspect monuntental gi in acelaqi tirnp pitoresc.
Ideea care a statrabaza
realizdtii acestui ingenios procedeu de boltire,' a unndrit pe de
o parte sb transfbmre
dreptunghiul ?nciperii intr-un pdtrat, rnicaordnd totodata cat mai
mult l[rgirnea golului la
care trebuie sb se ajung[ spre a-l putea incorona cu o turl6 cdt mai zt,eha gi. pe cie altd paite"
205
ac[utats[irdltureoriepunctdesprijincalearfipm.rts6incurcecitcula{iasaus6opreascd'
vederea' nand celei de-a doua variante
a
'| ']:-!monumentelor aparli
Trbsltura particuiatl calacteristicd , de a mdri
.
tipulrritrilobatconstdirrconfiguraliadeosbitdapronaosului,caredinnevota
in sensul largimii, fie in
denaos, fie
or a cdpdtato dezvcltar e fa!6,
spaliul destinat credinciogil
acelaal lungini'ii' p'strat : Sf'
' rr ^^'^ l"iseri
' ^^1^
Ptirnulc'lv'$eesteinfiligatdecinciclinceleqasebisericideoraqQen1S-au Domnesc din
Sf. Niculae
Domnului (Precista) din Bac6u,
ion din Vaslui, Adormirea Maicii
Sf. Niculae <iin Dorohoi 9i'
in sfhrqit' Sf' Niculae din Botogani'
Iagi,
Demo|tareapronaosuluifa|Ftdenaos]atoaleacestebiserjciestemarcatainexterior
printr-r-rndecrogcarepuneirreviden]Sirrtt.eagainelpere.Caoconsecin{,daacestei
dezvoltari,prindeplasaleaSpreexteriorazjdurilorpronaosului,audispdrutpiceidoi
de-al doiiea caz - m[rfinea
care incadrau spre apus absidele laterale' Cel
contraforli dat deosebit de
lungimii ne este infdligat de un singur,
pronaosui*i numai in sensul - de lurninare ---
: biserica sf. Gheorghe din Hdrldu. in afar[ de modul
valoros monument
patruferestremaricuramegicerceveledepiaffbcubogateornamentegotice--impofianla a
pronaosul acestei biserici consti in fonna ou totul specialh
deosebitl pe care o prezintl
bollii cu cate este acoperit' gi prinse
dispuse ttt fiId
boltite cu o serrc de cupole
c) Biserici ile plan dteptunghiular
subunsinguracoperiE'BisericileaparlinAndacesteicategonisedif.erenftlz\,dece]e
plecedenle,inprimulrdndprintrpuldeplan:undreptunghi,incheiatsprer[sdritcuo
rincl' pri' sistemul
circularl in interior 9i poligonall spre exterior' in al doilea
singurd absidi,
eta.]ate 9i pe
dispuse in fi16, sprijinite pe arce semicilintlrice
original de boltire : cupole
cu o invelitoare sirnpll
apale ca o prisrnl dreaptd"acoperitl
, pandantivi. in exterior, clddirea
7.06
f,'agmentate in travee prin intermediul unc-rr r:s-i:rbio;:n t-an"r ersale. care se prelungesc pe
zidurile laterale pAn[ ia pardoseald" subliindu-se tr€ptat prinuo succesiune de letrageri in
consol[. Traveele pronaosului, doub la numdr egale sunt acoperite cu cite o calotl
- -
sfericfl rielicatd pe un inel cilindric..
l'laosul este boltit cu o calot[ sferic[, ridicatd ca gi caloteie pronaosului, pe un scund
tambnr cilindric. Sistemul de boltire qi de strAmtare apdr],ii de sus a incdperii ceurmeez1 afr
incoronatd cu o cupold amintegte intr-o oarecare m6surd forma structurali care
ctitorii ale lrri $tefan cel Mare. Principala lor trdslturd caracteristici constd in fontra
pseudotrilobat[ a p[(ii dinspre rhsdrit a planului care cuprinde naosul gi inclperea altarului
iblni. irx.r.rdit[ cu aceea a biser,ioii, Sf. Ion din Fiatra Neam{, dar deosebitd totugi prin aceefl.,,,,
247
Biserica din Phtrfuli
2A8
ciabsidele Taterale, reduse in ceea ce privqre curbrra la o micd porfiune
dintr-un arc de
, cerc' sunt inscrise in grosimea obignuit?i a zidurilor gi au marginile
tivite cu un chenar fomrat
dintr-un rnflnunchi de semieoionete angajate. o alt5 trdslturr particulard.,caracteristica
nurnai tiisericilor cle la Arbore gi Reuseni, consti in sistemul de boltire
al pronaosului. in
sfArgit, ca element principal de plasticd monumentald", care irnprirnd
acestor doua biserici un
cat'actet cu tc;tul aparte' este prezenla, in prelungirea pronaosului pe
falada dinspre apus, a
unei clopotnile deschise^tratat1, sub forma unei nige incheiate cu o tllonumental6
arcadd in
plin centru,
Pentnr completarea caracterizii.rii din punct de vedere al formelor
de plan gi structurr. a
monurnentelor epocii ltri $tefan cel Mare neputand fi inscrisd in vreuna
din categoriile
analizate anterjor biserica inchinat[ inbllr,rii Domului de la rndnastirea
-- Neam!, care
intrrureqte in structura gi planui sdu foarte d,ezvoltat - o sintezd. a eiementelor esenJiale
i,aracteristice tipulilor elaborate anterior. Se remarcd in primul
rdnd prezen{a, in fa}a
pronaosului, a unui exonartex' Intrarea in bisericd se face prin
acest impunltor vestibul, care
are doud uqi: una in peretele dinspre sud, altE opus[. in peretele
dinspre nord, ambele
?ncadrate cu ranie simple de piatr[ fdpild-. Uqa pronaosului,
axat[, este in schirnb prinsh intr-
un bogat gi monumental portal. Exonartexul. ingust qi lung, este boltit
cu o calotd sf-erica pe
arce piezige gi pandantivi. Pronaosul, cle tipul
Borzegti-Piatra Nearnl, boltit, cu dou.[ calote
sferice pe arce pieziqe, are forrna unui dreptunghi alungit. Aleturi
6e exonartex, a doua
incdpere care iungegte edificiul, apdrurl pentrll priina oard 7a
biserica dintdi a mdndstirii
Putna, este camera rnotmintetror, gropnitra, intercalathintre pi"onaos qi
naos. Solufia nu e insd
prea fericitl. Introducerea acestei incdperi cu o furrcfie attir
de speciala in rnijlocul bisericii
stricd unitatea clddirii, creind o separatie ?ntre naos gi pronaos qi
f5c6nd din aceasta din unn[
un fel de vestibul, fa!6 de care prezefifa exonartexului apare inutili, ingustd,
shr5cdcios
lilurinatE prin dou5 ferestre mici gi acoperitr cu o caloti sfericd
ridicatd pe pandantivi, arce
pt:ezige'$i dbi:semibilihdri iaterali, gropnifa era despdrf itiL atdt
de pronaos cAt si de naos nrin
ziduri groase, pline" strdpunse cloar de cAte o ugd ingustd..
Lrcirperea princ.{pai[, naosu-I, reproduce cu fidelitate fonneie caracteristice
tipulu.i tr-.i]obat
cu turl6' Comparat cu naosul bisericii Sf. GheorgJre din HArldu,
nacsul bisericii de la Neam!
apate daat ugor ah-rngit spre apus. Pentru rest, asemdnarea este
izbitoarc: aceeagi absirih
209
ras[ritearrS alungitd; aceeagi dispozilie a contrafo4ilor ;i tjetaliu nu lipsit de inrportanfi
-
intlrire a zidurilor fafadelor laieraie in dreptul niqelor proscomidiei 9i
aceeagi solulie de
- de contrafortul
diaconiconului, cu un perete obturator construit in chip de contrafort, aldtun
adevhrat.
in exterior, arhitectura megterilor epocii exprimd limpede dubla preocupare care a stat
la
doilea rand, o pan[ in cele mai mici andnttnte, a efectelor pitoregti oblinute
ch11tare,11rm6ritl
avdntald' Z'idurile
cu rnijloace qi materiale din cele mai sirnple, Silueta monumentelor este
sunt vibrate. subliniate de socluri puternice de piatrl profilatd
gi fragmentare partial de
este dominati
contrafor.fi decorativi gi de abside proeririrrente, Flastica decorativ[ secundar[
de fonle ttariate mici firide, ocnile, ranre de ferestre precum 5i de un gust special
--
-
pentru policromie.
Elementul care contribuie cel mai mult ia determiuarea fizionomiei globale a
LLU
naosului pozi\te, in in5'1::::. :-: =: ;;.ai sus decit caturile prcelor care
bol{ile =-:s:
bolfi beze'ie s'r::i:--i: .:-.i::sc roru9i dispozi{ii1e acestora' Prima
fotmezzdegafodajul de -
bazd, prismdptttratb, sau poEligonaia tce reguid cu cpt iaruri),
corespunde, <iesc[rcAndu-se
planului in p6trat'
chiar, pe primul sistem de arce in ccnsoli eare iransiorml dreptunghiul
vertical cu afce
cea de-a doua (de regul[ stelal,b.,cu opt varfuri) amintepte pozilia cilindrului
piezige suprapuse primelcr patru arce ?n consold. La Sf' Gheorghe ciin
HArllu cle piid[' care
ne infdliqeazl exemplul cel mai vattal ca fome, prima bazd'a turlei este o stea compusa'
qi de laturi, iar a
adicd o prismd . a c[rei secliune este un poligon stetat cu opt varfur:i 24
peste alta este astfel
doua este o stea simpld cu opt varfuri 9i 16 iaiuri. Aqezarea lor una
potrivitd incat rnuchiile col{urilor ieqinde ale ambelor baze se gS.sesc in acelaqi plan vertical'
in acest domeniu nu putem vorbide tipuri. irnbogirlindu-se considerabil, fard a pierde din
corespondelrle logice intre
vedere nici m[sura, nici, mai cu seamb. necesitatea stabilirii uuei
unui soclu masiv de piatt6, incheiat profllaturi simple, dar putemic acuzate' Deasupra
cr.:
benzi de cdte trei pdn6la gase de cfudmizi aparente' Zona superioara este subliniath de
'iruri girul de sus pentru una
doul qiruri suprapuse de ocnile in plin centru, corespunzand, dor"t6 in
qi profilul de piarrd
din cel de jos. l)easupra ocnilelor, prinse intle cAteva asize de c'iardmizi
2L2
care incheie colxi$a, ofrjzd larA lb-:=:: ci:- :.--.:.:--j ,.ir,:; de discuri de teracotd
srn[lJuitd
incinge biserica de jur imprejur. Firid:ie oarbe aie absirieior. terminate fie
' cu un arc in plin
cintru Voronel, Precista (Bacnu), Sf. Niculae @orohoi), fie cu doud arce ugoare sprijinite
la
mijloc pe o consol6 de piatrd (Sf. Gheorghe din HArldu, Sf. Niculae-Pcrpaufi din Botogani)
,
sunt, ca gi ocnilele, intrate in raport eu falada zidului gi lasd intre ele picioruge
late de regui5
de o junrdtate cie cflr5lridi (15 cm) sau chiar mai late. Arcele sunt construite
din cE.rdnizi
' obignuite dispuse radial pe rnuchie ; alhivoitele lor rdmln totdearina 1a falaziilului qi
nu sunt
dublate. ca in fara RomAneascd, de un gir de cdrdnizi dispuse pe lat. La
Sf. ion din piatra
hleam!, faladele care n-au fost stricate de nici o restaurare
- -- ne infdliseazl",in materiale
gi lbllne autentice, o anaonioasd imperechere cie piatr| brut[, ciopliturd, piatr.b fdi6uitd,,
chr2funidd aparcrfiE. gi ornamente de teracotd srndl{uit5".
L'a fel de pre{ioase din acest punct de vedere sunt faladele bisericii indlfdr-ii cje
la
mdndstirea Nearnf , construitf concomiteii cu ceer din Piatr.a }{eam! ?n campania
de lucru a
anului 1497. La ambele aceste biserici dispozifia elementelor deoorative este. in linii
generale, aceea;i ca gi izr monunrentele anterioare. in schirnb, au cdpdtat o importanld mai
mare ?n cornpozitria faladelor. contraforli rnasivi, construi{i din piatrd frF)itd,,
care inrEresc
zidr-rrile deiur ?rnprejur gi sociul, inalt gi ploeminent. Cornpus, ia biserica
de 1a Neam1. din
profile suprapuse, despd"rfite de o fa6ie de ziddrie executati ciin piatrb brutd,profilul
dr-ruE
ce
jos alsoclulrri,ttatatcaoinvelitoarecupantliinS,sugereazdideealrinciicontinue,pecare
o vom gdsi reaiizatd intocmai la monunentele ma.r'i ale celui de-al doilea sfert
al veacului
){\r1 (Frobota, ,\{oldovila gi biser:ica Sf. Gheorghe cle la Voronef, unde a fost addugatl,
odatd
cu pronaosul gi cu pictura exterioara in 1547). Ceea ce contribuie insd
in rno<1 si6{itor la
sporirea efectului de surpriza este roiul deosebit de mare pe care il joac[ in
decora{ie
culcrarea' C6rlrnizi]e intrebuin]ate ca material aparent in compozilia
decorativd a faladelor
sunt, in marea lor majoritate, smd(uite pi divers colorate. Culorile dominante sint verdele;
galbenul gi ropul; cu toate'tonurile inrudite : de ia yerdele deschis, prirndv5ratec,
pAnd Id cel
mai inchis, c:u nuantre de vAnit 5i verde-aibastru; de la galben la brun. Agezarea
cilrdmizjlor
colorate in Firuli gi asize suprapuse este fEcurd cu oarecel'e regula. Cdrdmizile
di:r fa:nilia
galbenrriui alLernetud cu cele din famiiia veiiei-r
;-i roiului. Aldturi de cdr5micla sm6i{uitd,
eiementul decc,ratirr cel mai caracie;isri: :-i3 .l=::.:::-l -abricat din pb.m6nt
ars sindl{uit si
zr3
c,olorat. Formele acestor onramente sunt vanate : piaci itafiate sau romboidale, cu fe{ele
netede sau u$or concave ; ciiscuri plate sau pulin scobite; farfur-ioare adAnci cu fundul
cu
subliniat de butoni sau de ciubuce concentrice; pdtrate sau triunghiuri cu laturile curbe,
(Ja car5-rniziie
bqzeie rlsfr6nte gi t-efele concave, avAnd in mijloc un bumb sferic sau conjc. 9i
smllluite, toate aceste ornamente sunt divers eolorate in verde, brun, galben, albastru' Dintre
,.oate modelele rezlizate de cerarnica moldoveneascd, cele mai apreciate gi mai rnult folosite
cu
au fosf discurile sj farfuriile, care, pe lAng[ varietatea de cuiori, au adesea. fala irnpodobiti
motive decorative oirfinute din culoare, zgdriate sau executate in reiief. rnotivele
reprezerfiare pe acestea rlin unnh sunt de patru feiuri: vegetale, geometrice, heraldice 9i
modeie populare de genul celor folosite la omam errtarea lemnului 9i a o16r'iei. Discutile
reale,
l-reraldice interpteteuz[ stems Moldovei, n:otivele zootnorfe, care reprezint[ animale
dar mai ales fantastice.
Flcute perrtru a fi prinse pe zidurile faladelor, toate aceste ornamente sunt prevlzute cu
cozi, inftpte in masa de zidirrie. Olnamenteie srml aqezate 1a fala zidtiut, izolale, punctind
anume p[r[i ale cladirii timpanele dintre doud arce vecine de firide sau ocnile, arhivolta
-
unor arce, coltrurile unor falade sau combinate in giruri continue, fotmAtrd sub comiqele
corpului principal al bisericii gi la turle frize neintrerupte, compuse din cite unul, douf,
-
sau chiar trei giruri de discuri. in fiize, discurile sint fie separate, $ir de gir, de cAte un r6-nd
d.e cdr1ittizj aparente, fte asezate unele ldngd altele, tangent. itr acest din urrnd cM,in locurile
rimase libere intre discuri se prind ornamente cu laturile curbe de fom[ pdtratd sart
triunghiularl, dupl cum suprafala ce trebuie completat[ se g[seqte in inijlocul sau la
marginiie fr\zei. Megtequgarii gi lucritorii care au contribuit cu munca 1ol ia realizarea
valoroaselor,clidiri,, carerr.,ini,ansamblul 1or, reprezitrtd una dintre cele mai originale olealii)'
artistice romAnegti, arhiteclii conceptanfi gi conducdtori ai numeroaselor gantiere din vremea
domniei mareiui voievod n-an putut fl decAt blqtinaqi'
Construite din rnateriale locale piaff-a bi-i-iid, ciopliturd, piatr[; fif;uifi, c[rdmiC5, lemn
-
ilrudite prin caracterul 1or s[rbitoresc Ai optimist, ea gi prin formele originale 9i pitoreqti
-
ale acoperipurilor, cu operele arhitectudj populare, corespunzdtoare 9i adaptate, ca 9i acestea,
2L4
7a cltmr- gi la peisajul caract:ris--,; = -.-:-.
- -:.-::-::-:=.- - :=:---- .:- S::;ai; cel N4are nu pot fi
rodul muncii disparate a unor me,-iei ::=. -:-.--:= .- -----.:--.. :- :3sie hotare. Ceea ce ne-
ar fi putul sprlne unele dovezi scrise. pe care ru l: ai':=- 35'-:::a origfurii fburitorilor acestor
mofiume:nte, ne spune in limbajul sdu mult rnai elocvent- arhiiectura, a edrei originalitate qi
unitate de stil nu se pot explica decitt ca atribute ale uirei creaiii de maturitate artistic[, iegitd
din mAinile unor echipe, ele ihsele unitare, de megteri auiohtoni.
z1.s
:-"i'--
i ii .i
lrl:i-ll I
jil7-n
I
a:.
::
..:
/rc
i,i,iri,i.i,i i,i i'T^
Sf. Nicolae, PoPbuli.
Sf. Nicolae din Dolohoi, sec{i une longitudinalI
sectriune longitudinalI
r ( t ! q' ,g_a
218
Arbora, sectiune Borzegti, secliune
Arbora, plan
22a
Eiseriea Sf. Ion, Piatra Nearn! Biserica md.nhstirij Dobrovd!.
Secliune perspectivd
221
Sec!iune
Faladh vest
222
Volov[1, secliune lon gitudinali
Cotnar - plan
224
3. A}RF{ITECTURA DE APAR.dRE
Multe clin bisericile vlemii lui $tefan; cel Mare tEceau parte fie din cfite o mdndstire, fie
din complexul de construclii al unor cui{i domnegti sau boieregti. Aldturi de biserici,
singurele edificii innegi care pot fi arltate ca datind cu sigurani[ din vremea lui $tefan cei
baz6,pdffatd.. ale c[rei patru muchii s?nt intdrite de patru contraforfi. incbperea de la nivelul
solului senind ca locuin{[ sau depozit. este izolati. in pafiea superioarS, ceie doud catud
cuprind fiecare cite o inc[pere: la caf,rl -I un paraclis luninat cu trei felestre inguste 9i
acoperit cu o calotd sferici pe pandantivi gi arce in conso,ld, iar la catul al Il-lea, camera
clopotelor, boltiti lafel ca gi paraclisul gi avind in fiecare din ceipatru pere{i cite rn gol in
arc ftAnt. Mult mai elegant. mai bine propor{ionat gi mai bogaL in detalii valoroase de
arhitectrn[ este iurnul-clopotni!1 ai cur'fii domneqti qi al bisericii Sf. Ion din Piatta. Este o
prism[ inaltd., de secfiune pdtratd pind deasupra catului alll-lea, apoi. pl'in teqirea inuciriilor
devine octogonalf,, cu laturile neegale, muchiile prismei pbtraie d.e bazE preh.lngindu-se pe
te$itul-i, pe o in5.llirne de cdliva metri, cu cite un contrafort. Ca la toate tumurile de acest gen,
care au servit gi ca loc de refugiu gi aplrare irnpotriva atacurilor vreunor vrdjrnaEi, inc[perea
de la nivelul solului, boltit[ cu un semicilindru, este izolatS. Ae.cesul la prirnul cat se fhcea
printr-o scard mobil[ iar de aici mai sus, pind la cameraclopotelor, pe o scarl interioard fixI.
Construclia este executatd din piatrd brut.i, tnasa aoesteia fiind strlbitutd din ioc in loc cu
citeva brAie de cfrdrnidl. Muchiile prismei, contrafor]ii gi ramele ugilor qi ferestrelor sunt de
piatrd frIuita. Pe felele netede ale blocurilor de pe coltruri se mai piastreazd', pe alocuri,
discurjie,mici,de teracQta smalpiti;qi colorat[ care astupl, imbogdlind prin acestea deco:rul
faladei, g[urile ldsate de clegtii cu care au fost ridicate pietrele pe schele'
seciiune phtratd a bazei, dupa ce-,si te;egte collulile 1a jur,iiatatea indilimii, devenind
LLb
octogonale cu laturile neegale- rerire- la nirelul uhimei idpqri (camera clopotelor), la
form a p"atr atd de la baz F -
9i Putna. Resturi din intdriturile apar{inind acestei perioade nu s-au pdstrat ins6 decdt la
Putna, un bastion cunoscut azi sub numele de Turnul tezaurului. intregul complex fortificat
din care frcea parte acest turn fusese construit dupi tenninarea bisericii.
Cu ziduri groase de peste un metru, avAnd labazd, o form6 pd,'l:.ataiar de la nivelul etajului
I irr sus transfonn6ndu-se intro prismd cu opt latlri, turnul cuprinde patrr.r caturi, avdnd cdte
o inclpere izolatd' la fiecare nivel. Camera de la parter comunicd clirect cu incinta; cele de la
etai au acces d]ntr-uni:,u:nule! cu o sr:ar6in spirald lacarc se ajungeanumai prin drumul de
straji cu care se incheiau zidurile incintei. Cele doud incdperi de la etajele I qi iI, construite
anurrre pentru depozitarea in timp de asediu a bunurilor de pre! ale mdn6.stirii, sunt boltite gi
lumirate cu f,erestrujci inguste, mai mult metereze. Ugile lor masive puteau fi zdvorite pe
din[untru cu grinzi de lemn, aie c6tor capete alunecd qi se fixeazd in ldcaguri anume ldsate in
ziduri. Ultima incdpete. azi redusd in in5llime, constituia foigcrul cle str.ajd qi luptd. Pe ba'a
negcroielilor incepute in 1487 $tefan cel Mare a incheiat paee cL] turcii gi a f5cut ca pacea
relative a aniTsr eare au unnat s[ fie ddmitd unei activitdti de creatie in domeniul arhitecturii
gi al a,rtelor legate de arhitectur4,
in caclrul realizhrilor <iin tirnpul aeestei mari carnpanii de construcfii ?n primul rdnd au
fost in domeniul arhitecturj.i civile, curlile domnegti care au fost construite i1 rnai toate
oragele de searn5. ale ![rii. unde autoritatea domneascd avea nevoie sd se fac[ sim{itd gi unde,
periodic, prezen{a domnului insuLgi era necesarh.
Stahxl'feudal MoldoVa; centralizat in mare parte qi independent o datd cu bogdan l, se
dedic5, incepAnd cu acesta gi continuind mai ales cu Petru I Mugat gi rnai apoi cu Alexandru
227
! | I j r+$
MinEstirea Putna.'fumul
tezaurului. Secliune qi
,,,i
! rnrni i
E{ s j n ,
r-,.-l I I {---
01?i4 5 l[|1
Turnul lui $tefan cei \'lare de ia Nlhndstirea Tumul clopotnild al curJii domnegti 9i -
Bistrifa. Sectiune si :ian bisericii Sf. Ion din Piatra.
Vedere. olanuri" sectiune
228
cel Bun, actiunii de apirare a grmiplor- prinu-rm sistcm defeosiv ce va fi des[vArgit de
, $tefan cel Mare. De asemenea, se desfigoare, in paralel, evolulia localitSlilor moldovene gi,
legat de acest fapt, completarea relelei de crnli domlegti necesare, ca qi in fara R.orn6neasc[,
mobilitiilii de inceput a domniei. Moldova se orienteazi in mare mdsurf, c[tre nord, cu care
intreline relafii dinastice, econoinice, militare. O parte dintre cet[]ile de acurn sunt rezultatul
acestei cooperiri.
fle asemenea, prirnii domni vor trebui sd aclioneze pe centralrzareatotal[ a statului, suclul
{drii fiind controlat ceva inai tdrziu, acliune desldquratS. in paralel cu aceea de creare a unei
amate stataTe.lstoria cet6{ilor de grani}fl sau dr: interior moldovene , relativ sigur[ din timpul
lui Alexandru cel Bun, continu[ sb fie incerti pentru pertoada 1350-1400. Dintre cele
anterioare statului centralizat, Cletatea Albd, Chilia, eventual Tighina, Hotinul, surrt ce1 mai
greu de datat.
Cetatea Alb[, intra in 1347 in sfera de influenfd iar in 1399 in stbpei"nirea Moldovei (fir
i380 episcop la Cetatea Albi fiind losif, din casa domnitoare a Moldovei). Alexandru cel
Bun, stabilegte asupra Cetilii Albe suzeraritatea polon5.. De fapt, cetatea rdmAne in
continuare a Moldovei, Alexandru intreprinzdnd lucrdri de intdrire a ei.
Chilia ajunge in st[pAnirea Moldovei abia sub Alexandru cel Bun in 1427, dupd aceea
pentru cAteva decenii revenind Jbrii RomAnegti qi apoi dirr nou lloldovei, sub $tefan.
Tigilina, este punct irnporiant de varnE pomenitb. ca atare impreun[ cu Dorohoi, B6rlad"
lagi ?n privilegiul acordat de Aiexandru cel Bun negustorilor din Lwow gi Lernberg: prima
construc{ie se ridicE" in 1395, de cdtre moldoveni, pentru apdrareapunctului de varn[.
Cetatea Hotinului este ridicat[ gi refEcutd de cdlre Petru I, considerat ctitor al unei bune
par{i din sistemul defensiv al Moldovei, cu sprijinul marelui cneaz at Lituaniei, in preajma
lui 1400, aceste cet5li, pornenite anterior, aparlineau Moldovei gi cE aceasta intreprinde dese
ac{iuni de amplificare gifo,rtificare a 1or.
' Dupl'ce Suceav4 devenit un important eentru econornic, incepe sd intre in atenfia
domnilor moldoveni din jumdtatea a doua a secolr-rlui Xr\r, se ridici inzond. cethli, din care
prima este $cheia, datztl in aceasti perioaiia. Ceiatea de granild pe iinia reqedinlelor
domneqti $irot Baia -- Sucear-a. ar ri pnma c3ta.3 de piarrd atribuiti cert ljnui domn
-
zt9
moidoyeal ;i acela nu poate fi altul decAt Petru i. Dupa terminarea noii cetdli de la Suceava,
sub Alexandru cel Bun, $cheia este dernantelat[, fiind in pericol de pr[buqire' I
De acelagi tip, rectangular. cu tunud de col!. de data aceasta interioare, este CetaJea
Neamfului, in apropierea granilei cu Transilvania, pe una din importantele c6i cie acces'
Ridicati, intr-o prirnd, fazdin 1382-91, cu for!5 de munca lcrcaib (,,munca 1a cetate" se
cunoa$te ca fiind pdntre obligaliile locuitorilor) va fi amptificatb sub Ale;xandru cel Bun
Sub Romarr, Moldova iqi intregegte teritoriul, domnitorul apltind ca singut stdpAnitor a1
intregii ldri pind la lMare, Legatd de acliunile sale de oonfi'ol asttpra sudului, trebuie pusii
ridicarea priilei cetl{i de la Roman, din pdmint qi lemn. Cetalea va fi plr6sitb irr timpui 1ui
Alexandru cel Bun, moment cdnd controlul asupra acestei zone erareahzatpe deplin'
Din punct de vedere tipologic. se distinge cetatea-castel de plan rectangular, din piatrd, cu
turnuri de col{ intrale sau iegite de plan patrulater sau cireula,r. Hotinui este si,ngurui ce
Cetatea Albd dispune'la jurndtatea secolului XV de o dubll incint[ lnchizind o arie destul de
mare.
Accesele sunt rezolvate prin turnuri de poartil cu unele sisterne complexe de aphrate cala
Suceava, unde accesul este protejat de un sistem de doud turnuri cu o .,gurd de lup"
interioard. Zidurile de piatrS, sau mixte, au drumul de strajd ?n grosimea lor. Sunt folosite
atflt creneluril.e cflttgi,gurilode.,fragere, existente mai ales la etajele infetioare ale turnuril,qr. ", '
Amploarea, tehnica gi execu{ia, includ cetdlile amintite printre realizdrtle de marcd ale
arhitecturii militare din aceastd zonh a Europei.
230
"Cudile domnegti exist€ilte Ia venirea lui Bogdan: Siret qi Baia, sunt folosite in
continuare, aSezdrile urbane de aici dezv'olt6ndu-se mult.
La Baia, curlea domneascl va aduce dupd sine refacerea din piatri a bisericii catolice ca
. gi Siretul, in aceast[ perioadi, este sediu de episcopie. Printre cele]alte cur-fi ce apar dupd,
mijlocul secolului XIV, Rddduli, cu biserica de pixra ctitoritd de Bogdan I, este regodinl5
domneascfl. Iagul, la inceputul secolului XIV av6nd deja funclie militar[ gi administrativS,
pentru ca in 1408 sd fie rlenlionat ca loc de vam5, va fi dotal cu curte domneascd in timpul
lui Aiexandru cel Bun.
Curtea domneasc[ din Suceava, (anterioar6, in prima fazd., cetdfii), ansamblu nefoftificat,
ieconsttuit gi amplificat din piatrd de Alexandru cel Bun, avea un cory principal de clddiri cu
beciuri 9i zid de incint[.
Alte curli ce se ridicd la cumpdna secolelor XIV-XV sint cele de la Roman, in legdturd
cu cetatea gi fomflnd cu fofiifica{ia oragului ,,t *o*pi"* unitar; de la llArllu, pomenitE ca
regedinJS. (,,Curie") a rnarnei lui Petru l; de la Bacdu, ridicat[ in prima jum[tate a secolului
XV; Botogani, atestatb in 1439, dar existentd cu rnult timp inainte; Vaslui, ce ajunee
regedinfd in timpul lui Stefan II.
De o importan|5. cleoseLritd curfile boieregti de 1a Netezi VolovdE Giuleni ;i
-Nea.m!,
FAirtAna Mare -- Suceava avAnd case -de pratrd gi biseric5.-paraelis.
"Tidrgurile gi oragele moldovenegti, incep sI capete importan![ in tntreaga zon[ prezenla
unor agezfminte nionahale, a episcopiilor catoliee, a curJilor doinnegti, leg6turile comerciale
cu Europa. probeazd gradul de dezvoltare la care au ajuns.
Fofiificaliile lor, ganluri cu valuripdmint protejate cu lernn, ca cele din $ir:et, Suceava,
de
Rornan q;i lagi, funcfioneazdpdnd la jumdtatea secolului XV. altele pdnd-mai tdrziu, nefiir-rd
inlocuite ca in Tmnsilvania prin ziduri de piatrd.
Re{9aua,.de-cet6!i din a ll-a jumhtate a secolului XV, verificat[ cu prilejul,urror -,
evenimente'de'o amploare rar intdlnita in Europa Apuseani, o putem considera una durffe
cele mai eficace ale Evului Mediu est-europe
'Pentru spafiul est-carpatic epoca lui $tefan cel l-4are ;1 a unnagilor sdi imediaJi
insearnn[, cea rnai fecundd perioadi constructir-i in Jomeniui apErdrii. din intreaga ei istorie.
LJ1
Din purrct de vedere arhitectonic, secolul 1ui $tefan si ai urmagilor sdi se caracterizeazil
prin tnt[rirea granilelor, printr-un ian! de cetdli Ia ]lare. Dundte, Nistru qi spre Ardeal, sau a
centruiui. ales in general ca acces dc chtre turci inspre Suceava. Cur'fiie domneqti sunt
re1?cute de $tefan fdrd excep\i.e. construindu-se atunci gi altele noj. insd reqedinfa preferat[
ldmine Suceava.
Cetl]ii Suceava i se ridicd un zid inconjuldtor cu contraforturi exterioare, cu bastioatre
pentru artilerie, incirrtS desfEguratd pe mijloeul fostuir"ri gan!. Noul lan!, 1at de aproximativ
30 de metri in paftea superioarb, cu conlraescarpa din ptaltl, este Iarindul 1ui apfuat de un
val. Trecerea peste el este realizatl. pe un pod pe piloni, cu. ultirnul tronson mobil, aceasta
strecurindu-se apoi printre doud bastioane, ce o flancau. Probabil tot aturci, apdrarea
accesului in fortul central a fost complicat[ gi flamcatd mai pregnant de tulnul de coll de pe
aceeagi latur[, reconstruit la un unghi de 450 fald de curtinl.
Dup-a 1476, probabil qi rlin c rrza avariilor suferite, $tefan ilrtreprinde a doua mare
refacere, cf,mlguind cilindric vechile bastioane qi ridicAnd altele noi. numdrul celor pdstrate
fiind de f. in confruntarea cu arttleria, mai ales cea grea, turnurile cet[1ilor gi castelelor au
inceput sd adopte din 1450 tbnna cilindricd. Fie c[ erau tutnuLi cu mai multe niveluri
addpostind cazetttale inchise, fie cd erau deschi de tipui ",platformd"
-
sq parapete
scunde gi extrem degroase, aceste tunruri frrd muchii frceau ca proiectilele s[ ricogeze FarE
sd smulgd fragmente prea mari din ele, planul circular preluAnd, in plus, eforturile din
exterior in mod unitar.
Acelagi procedeu a fost folosit qi la CetateaNeam{, asenrlrr[toare capozi\ie giplanimetrie
cu Suceava. Lucrarea, inceputi gi terminatd probabii auifie 1476, rezolva problema incintei
ale precedentelor, acestea cilindrice, din piatrd sau cdrdmidd, cu ziduri extrem de groase qi
baze evazate, erau cele mai avansate din punct de vedere defensiv. Din punct de vedere
tipologic, bastioanele Nearnluiui sunt superioare ceior cie la Suceava,
Hotinul, ia granila cu Polonia, este de asemenea o cetate cu un rol miiitar deosebit, unde
O alte cetate Je{ina, din norclul \6rii, cea mai putemicd din zon6, a suferit
lucdri de
alte cetiti
fortificare in secolul XV probabil rie asemenea in timpul lui $tefan. Printre
ctitorite. f<rlosite saurefortifi cale devoievod, se inscriu ceLe din Birlad, Orhei,
Soroca'
La Orhei, $tefan cl6degte in jurui lui 1470 o fortdrea{[ in centrul vechii cet51i, de plair
o fortdreald din leinn
rcctang-iar. cu turnuri iotunde la col1, $tefan construieqte in acelaqi an
qi pdmAnt la Soroca, probabil pe o alta mai veche, cetate ce va fi refbcuta din piatr[ de Petru
o dovada a faptului ca Moldova inceputului de secol xvl avea incd lesurse pentru o
asemenea intreprindere.
234
' In titnpul lui $tefar-r- pe Enga cs4i domnesti, domnul dispunea de o refea de curfi ce
sen/eau depias[rilor intr-o lard ce nu se putea conduce ;i aphra numai din Suceava.
Ca 9i cetatea, cu7tea. domneascd din Suceava, este reconstruitd tot din ptatte, domnul
ar'npiifioAnd-o gi inconjurAnd-o cu o noud incintd..,Raportul dintre aceastb curte si cetate
trebnie s5. fi fost caaceladintre o ,,curie', gi un castel.
Printre pr:imele reconstruclii in acest domeniu ale lui $tefan se numdri curtea din Iaqi,
oragul incepAnd s[ capete impofian[[, contrabalansAnd-o chiar pe cea a Sucevei.in 1492,
domnul va ridica biserica de zid Sf. Nicolae Domnesc care rdmAne p6nd astLzi cel mai vechi
edificiu al oragului, aceastd" bisericd, avea la rAndul ei o incintd puternicd. Curtea din laqi, cu
toate striciciunile pe care le sufer5 in timp, reconstruit5. de fiecare dat5, va ajunge, in timpul
lui Atrexandru Ldpugneanu, principala regedinld domneascl.
LaBacdu, dupd incendiul cauzat de expedifiaungarh din 1467, ajunge in scurt timp, prin
reconstrucfie gi prin caiitatea strategicd a locuJui, a doua capitall"a Moldovei, pe timpul cdnd
fiul lui $tefan, Alerlandru, cAnnuia din ordinul tatii.lui, sudul Moldovei. in 1497, el ctitoreste
biserica Precista, dupE ce $tefan ridicase aici o noui curte.
Dupd evenimentele din 1476, domnul reconstruie$te cuftea din Vaslui, de asemenea din
piatrS, ansamblu intregit in 1490 prin ctitorirea bisericii Sf. loan. Curtea de la piatra,
$tefan
o reconstruiegte, in 1497 ridicdnd biserica gi in 1499 tumr-rl clopotnila, ambele rdmdnAnd
pdnd astdzi pe ?ndlfimea din centrul oragului, inconjurate fiind de substrucliile gi zidul de
incintd ale cu:'fii.
?n 1486, $tefan reface curlea din HArl[u, una dintre preferatele sale pi a urmagilor s[i, in
plinl.zond, viticolE. In 1495 se arnjntesc lucrdri la curtea de la Cotnari gi in sudul 1d.rii, in
BAriad, ?n acelaqi sfert de secol
XV, dornnul va construi o cutte, iar |a Hupi, in 1494-1495
ridicd biserica gi casa domneascd de pe actualul perimetru al Episcopiei. La Dorohoi gi
Reuseni se pdstreazi ctitorii din timpul iui $tefan, fiind localizdri a\e unor curfi. Mai tArzip;
Petru'Raregiri prirna dbmnib; varevjtaliza curtea de la Botoqani, amplificAld-o,
Din repartilia lor teritoriale se deduce gi rolul acestor ansambluri. FarA s[ fie cetdti, in
timpui h-ri $tefan incep sh fle dotate defensiv, intr-un ntod care Cepdgegte un sirlplu r.ol
residential.
L3J
Mlnistiri fortificate din Moldova:
a) de iaNeam{
b) de la Probota
c) de la Putna
d) de la RAgca
e) de la Bistrila
L5b
Curfile boieregti din aceas'.j e6,.-a ---.:; ::=::= :;:- .'j:ios;uie ca alcituire. Se poate sd fi
fost dotate pe 16ngd' un paraciis si o ca---ies:c:r-:-F 5i cu aiie anexe inconiurate de o
?ntiritum, probabil. din lemn.
.O altd categorie de ans.ambluri care, dupa ultimele cercetdri arheologice, incep sE
dobindeascd, o dat5 cu jumdtatea a ll-a a secoluiui XV, un ro1 defensiv, sunt incintele
nr[nistireqti. Prezenfa in interiorul lor a unor case domnegti, unele datArrd din timpll
domniei lui Alexandru cel Bun, le deschideau c,ltre via[alaicd.,refelei de refugii ale domniei
sau familiilor boieregti ctitore.
L,a incepututl domniei, $tefan construiegte o nou5. m[nistire la Probota. Acolo va fi
irunorm6ntatai in 11'64 Oltea, mama domnului. Viala acestui agezhmAnt este scufte,
sutpAndu-se din cauza tereruiui gi fiind reconstruit pe un teren n:ai ferm de Petru Rareg in
1527--1528. in ialie 1466, $tefarr irrcepe zidirea eelei mai importa-nte mbnastiri ale sale,
Putna.
in timpul lui $tefbn, avea o incirrt[ patrulaterii regulat[ cu trei turnuri ;si er.a inconjuratd
cu un gan! de aphrare. inainte de 1470 este intemeiatd mdn[stirea Cdpriana gi, in aceeagi
perioadd, e construitS. din piatri mdn[stirea Moldcviia. Aceasta se va surpa insd in unna urej
alunecbri de teren de la inceputul secolului XVI, ih 1532 incepAnd, din porrrnca iui petru
Rareg, construclia noii mdn5stiri, de la carc se plstreaz[ incinta gi turnul de plan semicjrcular
timpul lui Petru Rareg. Clopotnila puternici de plan patrulater impreund cu casa lui Rareg
determinau'.?n 'co1161' de'nord,vest al incintei m[nhstirii o curte izolatl de rest prin ziduri
dotate cu guri de lragere.
in deceniul 9 gi 10 al secolului. cjor-nul i,jica o seJe de mdndstiri: Fhtrilufi. Vol'ti1,
SAntilie--Suoeavz!, Voronet si Tr:siia:.a- ::r: :.:: ::,:i: :i.srrezzE.incd, resturi de c61struclii
237
Dobrov6!, terminatl abia dupa
din timpul iui. spre sfargitul vielii, pune temeiia ministirii
moartea domnului.
Sub Rareg se ridicl prirna rnandstire VAndtori Piata Nearn{; se reconstruie;'te
-
ruinal; se rniliaz'c'nstruclia mdn[stirii
nrf,n'stir.ea F{umor in apropiere de vechiur ansamblu
se incepe se termind in 1535 rndndstirea Cogula' Tot atunei'
in Suceava sau in
RAgca; 5i
pentru a ridicti in L522 rndnbstirile Sf'
prejrn6, cornunitatea armeneascd are suficiente resurse
Cmce gi Hagigadar'
in perioada sf6rgitului secolului x\' inceputul secolului XVI' sub $tefan' se
Agadar, -
program complex, cuprinzdnd, spre
definitiveaza un model de ansamblu monastic cu un
deosebire de mlndstirile apusene sau bizatrtine,
pe lAngd constilrclii destinate cultului'
rectanguiare' crr turnuri de
regedin{e domnegti sau boiereqti, Faptui c[ deja dispun de incinte
este o sinteza in care un rol important l-
col{, neintalnite clecdt foarle rar in spaliulbizanttn,
asem:an[toare ale lui $tefan sau ale
au jucat cetetile 5i curfile domnegtl cu o planimetrie
inaintagilor sdi. o influen{a irnportantd a
jucat-o importul ile tehnicl ardeleana Ei sunt
aao
L30
spre uscat, ce inchideau o citadel de plan drepf.rnghiular crt patnt bastioane cilindrice Ia
colfuri.
Cetatea c1e la Gidinli lflngd Roman, fusese croitl dupi un plan asemdn[tor celui al fonului
geno'/ez care a constituit nucleul Cetelii Albe. Incint4 de form[ ugor dreptunghiui:Nl, era
mdrginita. de ziduri groase de piatrd intdrite la colluri pi pe mijlocul a trei din laturi cu
putemice turnuri cilindrice. Ca gi la Pdcuiul lui Soare, fundaliile ziduriior erau agezate pe L)
relea de grinzi sprijinite pe un pat de pilofi <ie stejar. CurAnd dup[ ce fuserse pusd in stare de
funclie -- fortdrea{a a fost mdritd prin adiugirea pe latura dinspre rhsErit a unei a doua
incinte intlritb ca gi prima cu turnuri.
La Neam!, ziduile vechi cu creneluri au fost reftaste in partea de sus. indlJdndu-se qi
construindu-se in dreptul noului drum de straj[ rnetereze pentru lupta cu arnre de foc. in fala
cetdlii, alflturi de intrare gi pe aripa dinspre niazdnoapte, cioplindu-se de o parte stAnca, iat
de alta fEcfindu-se umpluturE, s-a construit o terasd care a fost mdrginitd spre marele qan{
ocrotitor cu ziduri putemice de piatr6, gi patru bastioane senaicilindrice pentru tunurilor. Tot
atunci au fost reconstruite gi masivele piloane de zidfuie de piatri pe care se sprijinea podul
de acces in cetate.
- metode defensive:
244
iii
- sisterne defensive.
Fornra cea rnai elementar[ de fortificalie rnedievald din piatrd este turnul izolat
(donjonui) - nucleui principal de rezisten![.
Edifioarea elementeior de flancare a fost o preocupare a constructorilor de cetlgi la
sfArgitul secoluiui al XIV-lea. Ra{iunea flarrcdrii consta in necesitatea de a inlSrura
,,unghiurile moarte" de tirul aplrdtorilor. Acest principiu a devenit strict obligatoriu in epoca
eutileriei.
Mic$orarea dimensjuniior r,orticale ale turnurilor gi mlrirea puterii de rezistenld a
acestora a dus la invenlia basteilor. Basteile puteau fi umplute cu pdlnint sau zidite (,,bastei
pline"') sau sd dispund de niveluri nezidite destinate, ca gi platfonna superioard, pieselor de
artiierie.
rrJn element defensiv interrnediar intre turnul de flancare qi bastea este ,,turnul de
artilerieo'. El pS.streazi fbrma gi dispoziiia interioarb a unui turn obignuit, dar e.mai jos.,gi ,:i
p*."lii ii''sunt'mai'masivi;, deseori ingrogafi spre bazd. in Moldova; babteile''flirncail'qi ,''
sprijineau curtineie exterioare ale cet5{i Neam!, Cefi{ii de Scaun de la Suceava $i Cetetii Noi
delt+ngl, Roman.
241,
- frontal[ verticald (intermediar[) ;
- metocla,,cleqtiiot" (incrucigatd) :
- metoda,,flancurilor".
?.9:
hF
ee
rG
.s*
242
Prima rnetodd prevede apawaunei singue direqii- ta-eerile fiind efecfi.rate cu o arm[ in
sens orizontal,perpendicular pe linia de apdrare. Dar rEmAne neacoperit un amplu ,,spatiu
mort" ir: apropierea piciorului curtinei. Asffel erau apdrate forlificaliile cu palisacle din
primele capitale ale Moldovei.
Metoda a doua contribuie pi ea ia protejarea unei singure direclii, dar aici tragerilor in
sens orizontal ii se adaugd cele in sens vertical- intdlnim aceastd metod[ la Cetatea Alba,
cetatea Chilia, Cetatea de Scaun de la Suceava, cetatea Neam! gi Cetatea Noud de lAngd,
.Roman.
Flancarea vertical5 poate fi realiz,atd, cu succes prin dispozitive speciale agdtpte de turnr-ri
gi ziduri - liourds, magiculi, bovin-douri p.a.
Cea de-a treia metod[ irresupune trageri ln sens oizontal in dou[ direc]ii diferite care se
intersecteazd..Dar qi aici rdmdne nerezolvatilproblerna ,,spaliilor lnoarte" labaza ziddriei.
in cazul ultimei metode, care le insumeazf pe primele trei, se evitd. practic toate ]
,,unghir-rile iroatteo'. LTn exemplu care ilustreazfl metoda ,,flancurilor" este citadela de la
Cetatea Aib5..
243
C atega rii ele fartfficalii
Amenajlrile fortificate se clasificd in:
- obstacole--piese de apfu'ate catebareazl accesul:
- construcfii care oferl addpost in timp de pericoi;
- refugii
obstacole pot fi calificate gi paljsadele de lemn din primele capitale ale !5rii' "Posturile" -
adrninistrativ[);
-fortifica{iaagez[rii(funcliaprincipaldfiindapdrareacornunitiilii).
Suceava' Rontan' HAriau'
in aceastd perioacla au existat curfi domneEti ia $iret' Baia,
Hugi, Dorohoi, Re;useni' Din'r[cheni
Baclu, Botoqani, laqi, Piatra Neam!, cotnari, BArlad,
anexe gospod[reqti pi o irrcintd
g.a. Toate aveau un paraclis, o locuinfb-reqedin![ cLl
nu li se pc'ate
irnprejmuitoarefie de piatr-a, fie de lemn. curfilor voievodale din Moldova
atribui doar o funcfie rezideniial['
MaIe-
Cu4i boieregli au " fost atestate la Netezi-Neam!, VolovdJ, Giuleqti' FdntAna
Suceava, llng[ Putna, la $ipote, Arbore, B[linegti'
de refugiu ternporar' de popas in
complexele monastice din lr{oldova presupun un rol
retragerea cdtre alrte loculi. Prezenrindu-se slab
in fa\a unor atacuri atgatizate' ele sunt
,l: cAteva zile in fa-1a unor expedilii rie prad[' Spre deosebire
totr,rqi capabile de o rezistenld
244
de fara li.omAneascd, aceste ansambiun rnL'rna-iiice sunt mult mai apropiate de ,,cetdti". L'a
cump[na secolelor XV-XVI se definitir.eazd modeiul mdr-rdstirii fortificate ntoldoveneqti'" cr
irrcintE de plan rectangular flancarh de tur-nuri protejeazd clddidle din intra nluros. Aici, pe
l6ng1 spalii destinate oficierii cultului ;i locuirii cbluglrilor, se afldlocuinlele domnegti silu
-regedinfe intdrite;
-cetd\i.,clasice".
A;ez[rile fortificate utllizeazd, sistemele parieial gi sinu.os, r^egedinple ?ntlrite - sistemele
parietal, sinuos qi de turnuri de flancare, iar ceid{ile ,,clasice" - sisternele de tumun tzolale,
de turnuri de flancare 5i de bastei.
- cetdli bizantino-genoveze;
- cetdli otomane.
cet[tri de cArlpie gi cet5li agezate pe indltimi.
. in funclie,,de loculi,,amiplasfuii:'.deosebiln
Primele tind spre o regularitate a pianului, avAnd posibilitali defensive egale din toate
direcliile, pe cAnd uitimele sunt subordonate pafiicularit5lilor terenului.
Deasemenea, distingem fortificalii de grarutd gi fortificafii din interiorul 1b.rii,
246
- cetafl de piatrd.
Dup[ numdrul ostagilor din trupeie permanente in timp de pace avem:
- apLrarea,,pasivd";
- apdr aea,,el:asti c5"',
- apdrarea ,rmascatd".
Ap/ararca ,,activd" presupune existenla unor puncte de rezisten![ - cbiective cu calacter
,,pur miiitar" : eetlJi princiare - sedii de garnizoairi: perm anente, tabere intlrite, avanposfuri
fortifrcale. Aph,;area ,,activ6" este caracteristicd pentru epoca lui $tefan cel Mare. Acest
domnitor n-a cornis niciodat[ gregeala de a se inchide cu oastea sa in vreo cetate, dAnd astfel
dugnranului posibilitatea s[-l incercuiascd 6i sE-l sileasc[ s[ capituleze. Fortjficaliile su-r
fblosite de el d<.rar ca puncte <le sprijin ale operaliunilor armatei, for{ele pnncipale tli:c
intotdeauna pbslrate in afara zidurilor, pentru a putea lovi ;i infrAnge pe inamic.
Apf,rarea ,,p?Siv['., inleleas[ ca o inchidere fermb in spaliul intra muros, contribuie la
apailia ineintelor ordgerregti. Acest tip de apdr"are are o important[ redus[ in Moldova- .,rnde
2/'7
minime la
de turnun-clopomip masive cu deschideri
irrconjurate de ziduri, bisericile dispun
garduri inalte 9i po(i solide
prilnul nivel, iar hanurile gi conacele au cur'fi cu
galerii
prezen';a am enajlrilor defensivc ascunse:
Apirarea ,,lnascatd" e detemrinatE de
de acces 5i evacuare' taini{e' pivnile supmpuse lle
subterane delegdtarl,coridoare subterane
e frecventd
Apilrarea.,mascat[", pasiva in esen16,
nrai muite niveluri, capcane,hrube, trape.
influenll otr-rtttan[, atunci cind incepe
in Moldova mai ales dupd intrarea ei in sfera de
teritori e'
,,descerttrali zarea"' aplrSrii
al
Consttuclii de Piatil
in' MolJova in perioada i'vestigatl
se
in func{ie de sorgintea cetdli1or de piatrd construite
cdreia distingem:
poate stabili o anumit[ tipologie, in cadrul
- cetlfii de sursl nord-euroPcand)
248
Cetu(i de model oricntal
' o for-Lificafie originald care nu are analogii printre c€tdlile Moldovei este cetatea de piatrd
de ia Orheiul Veciri, numitE in literatura de specialitate;i,,citade!6,,, deoarece ea a fost
inclusd in interiorul unei alte int6rituri, de pdmAnt gi lernn, construit[ anterior.
Cetdli de model renascentist
Cetatea de piatrd de la Soroca inlocuiegte t echea fortifica{ie de pimAnt gi
lernn care putea
fi construitd impotriva thtarilor pe matrul Nistrului de $tefan cel Mare. Cetatea de piatrd de la
Soroca rfunfne prima qi ultirna manifestare a R enaqterii in arhitectura
militard" a Moldovei.
Cetdli de plan neregulat
in Moldova istoric[ sunt cunoscute dou[ fortificalii de piatr[ de pian neregulat cu
donjon.
Prima, cu donjon izolat, este cetateaf'efinagi cea cle-a doua, cu cionjonul
incius in zid. este
cetatea Hotin.
249
Yariant6" de reconstituire a CetA$i I'ioi de lAngb
Roman Variantl de reconstifuir:e a citade'=
la Cetatea ,A.lbl
trB
25t
Cele doui qiruri genaice srs-nnmite pot fi cmsiderate etape ale unui proces unic de
. evolu{ie a arhitecturii militarc in Moldora Dezvoltarea cetdlii de plan regulat cu turnuri de
coi! se desfagoard in sensul perfeclionnrii unor elemente componente in funcfie de progresul
militar-: furlocuirea turnurilor intrate cu cele iegite, a celor paralelipipedice cu cele cilindrice,
intdrirea acceselor, rnirirea num5.rului de tumuri, aparilia ,,tunurilor de artilerie" etc. in
interiorui seriei nu inregistrdm momente de rupturd brusc5..
Sp eciJicul spaliatr compaziNional
it organizarea spa!ia16 primeazh,oriteriul funoJional. Printre cele mai insemnate funclii se
numlr[ cea de apdrare, de locuire, religioasd, economic[. Gruparea spatiilor pe criterii
funclionale se efeclueazd, de obicei, in juml curfilor interioare.
Concepfiile spafiale depind qi de cr:iteriul constructiv. Constructorii bd.qtinaqi pot
introduce anumite corectirre gi complet5ri creative in conceptul-,,canon": aici se iau in
consideralie tradiiiile gi experien! alocall"in construc{ie. -
251
tip de erpresivitate spalialf in intra muros
sF
La cetblile Moldovei se observ[ un anumit
apafe un bastisn
de anumit conforl iar in extra muros
accenfiieaz senza\rzde proteclie 9i
intenlioneazA s6-l asedieze'
invincibil care ii deprimd pe cei care
Preocuplrile
compozilirle cetalilor din Moldov a
ptezintd' efecte de monumentalitate'
clasiceeanudepigegteobStaiedesdgeatil,tarincazalarmelordefoceapoa-tefimuitmai
contribuind 1a oblinerea unor imagini
de
Ritmul arhitectural unific[ fa{adele cetllilor,
'rare,
ansamblu;, ,
Compozi{iilefortifica}i]ordeplanneregulatintruchipeazdprincipi'-rlechilibruluimaselor
arhitecturale asimetrice. Geomeffia riguroasb
a unor eiemente gi spatii componente
contrasteazicucaracterulorganic,pitorescaldispuneriilor?nansamblu'configuratia
de relief'
incintelor e determ inatl de condiliile
z5z
penffu clarrrale qi anurnitzr
pian regulat, se remarci opliunea
La majOritatea cet[lilor de
multe elemente pot clpata o tlatare de detalilr
geometrie a formelor, cu toate c6 mai
se aiilnrd
sint concepute sculptural. construcliile auxiliare
asimetricl. Aceste tbrtifrca{ii de
interioare. spafi'e cu care se opereazb stnt limitate'
de cur"f'e
incintelor gi sunt ordonate tumurilor
drepte. in epo"a artireriei devine ra(ionail ,,rotunjirea"
obicei, de linii qi supraf-ele timpurii'
sunt utilizale principiile Renagtedi italiene
gi zidurilor. in cazur cetetii.soroca
predominantdaceitd\|t|elirra,deplanfiliform,estecealongiilldiiral[.Laforlif.icaliilecu
La cele de
portan{[ ca 9i cea transversald'
incinte cat, ezieneaxa longitud inald areaceeaqi irn
LJ+
c[rbuni; var, nisip, cEr[midi pisrH; va, pnrrzalare; var F un procent ridicat de nisip gi
. pietrig. Rosturile intre pietre sint aici netentscu ajutorul mistriei.
Pentru acoperirea spaliilor s-au folosit bollile de c5rdmidd (in leagln semicilindrice,
in
leagbn in arc pulin frAnt gi sferice) gi plangeele de iemn. Problema aerisirii
ti evacudrii
' apelor erarez,olvat[ cu ajutorul uiror canale.
La constructia cet[lilor era utiiizat pi materialul lenrnos. in multe ziduri au fost
desr:operite urmele unor dulapi de lemn cu rol de ginzi sau console pentru hourds, galerii
sau schele' Lemnul era ul.lizatpentnt tiranti, planpee, poduri, ugi, rame de ferestre.
T'urnurile cefitilor puteau fi neacoperite, cu terase pentru observare qi semnalizare,
sau
aveau acoperigur:i piramidaie sau conice. Alte construc{ii aveau acoperigur.i
obignuite cu
pantd itl doud sau patru ape' Multe cl[diri gi ?ncdperi interioare
au fost tencuite gi date cu
var. Unele paraclise erau inrpodobite cu picfurd mural6.
Planr'rrile prestabilite ale multor fortificalii clin Moldova doveclesc ci
meqterii erau
familiat'iz,ali nu numai cu tehnicile avansate de construc[ie, dar pi cu gtiinfa
traslrii pe teren.
Un anuinit raiionarnent geornetric se sirnte in planimetria cet[]ilor de tip
constantinopolitan.
Trasarea planului pe teren devenea deseori un ritual solernn mistic, iar metodele de
asamtrlare a elementare comporlente se {ineau in secret" Constructorii, buni cunoscdtori
ai
geornetriei aplicate, nu intocmeau desene telinice pe hartie.
Prineipiile propor{ion5rii stricte au fost trtilizate de constructorii cetd.{ii renascentiste
Soroca' Aici a fost utilizat ,,pdtratul de rndsurii" pentru elaborarea faladelor.
Aceastd metodd
era folositd frecvent de constructorii gennani, orandezi gi italieni.
Toate lucrdrile de zidirie erau realizate de pietrarii (lapicidae) autohtoli, jar
lucrdrile
auxiliare d-e salahori, de asemerlea de la fa\a locului. Arhiteclii principali
invitali
(fiindatores, rnagisteri) ar fi trebuit sd participe, cel pulin.
la edificarea'cetdfilor-,,capete de
sgtie" qi a cetSfilor- ,,urdcatel'. Celelalte cet6li-elemente ale seriei puteau
.,''llJl' , -
fi realizate: de .
255
?:j 1.:
,+ ltt
, .i,.i
:":
r..i
LJ
EIE
Fn
Ansambiul fortificat
al cetatii Albe
25'J
Din puncf de vedere fimctirml dememele comporente ale cetililor de piatr[ din
N4oldova pot fi clasificate in felul urmitor :
257
Lunginiea qi in[llimea curtinelor depind de capacitdlile defensive concrete ale terenului
ales gi de proiectul general al fortificafiei.
Coronamentul unui zid de aplrare este alc[tuit din parapet, in spatele c[ritia se desfhgoad
Hotin), in doud pante cu coamd (cetatea Hotin) sau in patru pante cu coamd (Cetatea Albd)'
Leg1ixaverticald cu coronamentul zidului se realizeazd cu ajutoru'l scdrilor.
pentru evacuarea zilpezti gi a apelor de ploaie, drumurile de straj[ sunt prevAzute cu
ldrgiri speciale - rampe sau tera'se.
ZiduriTor pot s6li se aldture galeriile de lemn (cetatea Sotoca, cetateaHotin).
$
Zidtu-ile inconjurdtoare ir'tclidun teritoriu de o deosebitd importantd strategrcra' fl
Zidttrile cle acces sint strapullse de po(i sau poterne, protej ate de turnurile invecinate. 'iil
Zifu.u.ile. de blocare nu participl dilect la fortificare, menirea lor fiind de aba'a drurnul
atacarrlilor spre o zon[ interioarl de irn portan]d rnajor[. De obicei, ele au o iniil-tirne 5i o
grosime mai mic[ decit celelalte curtine gi nu influenfeaz\. silueta generald' Aici rnen{ion[m
zidul-s cut qi Zv,ingerul.
La exteriol, zidurile pot fi protejate de Sanluri (seci sau urnplute cu apd), pod'ut'i
(obignuite sau rnobile) gi valuri;' ; '
258
Grupul cetdlilor gi castelelor de plan patrulater
compact cu tumuri p aralelipipedice
260
Acoperiguriie pot fi in formi de
trryiru (c-qnaAlba), piramidale (cetateaAlba, cetatea
' chiiia), pii'arnidale cu coamd (cetatea Alba)- conice
(cetatea Hotin, cetateaBender).
Drept elernente de flancare verticald a turlurilor
s-au utilizat magiculi, hourds gi
bo'indouri' in podeaua lor se, g5seau orificii speciale,
prin care se putea arunca bolovani,
lemne 5i turna lichide fierbinJi asupra atacanlilor.
Drept elemente de consolidare a turnurilor
se foloseau contrafar,tii: de col1, dispugi
pelpendicular fald.de ziduri (cetatea Neamf,
cetatea
de scaun de la suceava, cetateaAlbd), de
col1 dispugi sub un unghi fald, de zjcluri(cetatea
$cheia' cetatea Neamf)' La eetateaHotin gdsim eperoane labazatumului
cilindric. un tum
al cetlfii Chilia avea, de asemenea, pinteni.
261
Chilia-
p mpact: forturile cetSlilor Neam! 9i
gir.ul evolutiv al cet[{ilor din Moldova de forhrl
Albe' aeratearatartrunar'
cetatea $cheia,f";;i#titltTit J*# R"**l
H,rsa
. Grupul tiPologic,al.cetS{ilor de
"
model constantinoPolitan:
a) cetatea ConstantinoPolului
b) Cetatea Albd
c) cetatea Chilia
262
1i':
Reprezentativ pentm perimda m€dieyali rdmirrc -semitumul" d,e plan triunghiular.
, Formula turnului triunghiular, poligonal sau circular cu -.cioc" cu ascu{igul indreptat
spre
inamie, s-a perpetuat o perioadd deshrl de lung5. Pe de o parte, erau inspdimintali atacanlii,
iar pe de altl,parte erau eliminate .,unghiurile moarte,..
Fortile
Fr-rncfii:
- de circulafie
- de supraveghere gi opr.ire
- de ap[rare
ln simbolisnrul arhitectural al porJilor primeazlaelementul sacru.
Eletnentul profan deriv[ din utilitas-ul por[ii. Pentru colectivitatea urband., poada
constituie o imagine de identitate pi de rndndrie, o ,,calte d,e vrzitd,, a fortificaliei.
Po4ile cetElilor din l\4oldova pot si prirneascd denumiri de locaiit6.ti" nume de persoane
si aibl in vedere anumite calificative sau fenomene.
in Moldova medieval[ se disting c6teva grupuri de por-fi fodificate ale cetdfilor:
I ) turn-poar15. de plan rectangular;
2) poartd in curtinb;
3) poart[ intre dor-rh turnuri;
4) poartia qicanat[.
Penfiu neutralizarea ,,unghiurilor moarfe" create labaza por{ilor dinspre extra rnuros
se
foloseau b ot i rcdo ttri I e.
263
Het'sele din lemrr Fi
Printre elenentele d,e aphrarcintemi se nu;-.lir1 i.:-:eie qi canantile'
ele precedau canatutitre'
metal erau cunoscute inc5 din epoca romani. S-lr:;riate pe lanfuri
ale deschiderilor'
alunecAnd pe ver-ficald in jgheaburi speciale anena-ia;e in iegitwile lateraie
Alte elemente de aplrare internd a po4ilcr suifi gurile de tragere ale tait'ilelor, destinate
264
Paraclisele inzidite, adosate uuor z'aun 3\'-iiJaie a1e foflurilor' se caractenzeazd pritt
Dependfulele
Cele niai imporlante funclii a1e acestor constr";clii sunt:
- de locuire;
- de serviciu;
- de produclie;
- de depozitare
nlelor:
S e desprind cdiev atris S.fari semni fi cativ e ale depen di
-formuleleutilizatesur-rtdestuldemodeste,cuogoometrieclard;
- se pune accent pe stabilitate 9i soiiditate;
cazurilor 1a scara unran[;
- volunele plasate independent se rapofie azlinmajoritatea
- preocupdrile pentru exptesivitate sint reduse sau lipsesc'
Este importanti func{i a pur militard. Meritl de men{ionat inclperile pentru gardd,
pulberlriile,:arsoralele'- ;
266
C'etaiea Alba Cetatea Hotin
Cetatea AlbI
267
$anFil de gii$are
u
T"Tnu
268
4. MIINTENIA
h f,ara Romdneascd medieval se pot distinge trei regiuni cu trqdilii Si interese oalecutn
cliJbrite, deci cu partide de boieri unndrind politici antagoniste:
l. parlea cenlrald, fn jurul regiunii Argesului, unde se afirmase intdi puterea
Basarabilor;
2. Oltenia, care a pdstrat fn tol decursul istoriei noastre o coloratm.d aparte (sd fie oare
u{tnarea unei mai intense colonizdri romane?);
3. tn fine, cele trei judele din rdsdrii: Buzdu, Rdnzruicul Sdrat, Brdilq. La ffirSitul
t,eacuiui al Xl'-lea a cu.noscut o ti'tare ascensiune in treburile ldrii o.familie de boieri olteni
cat'e reufe$te sd alungd Ia bdnia Cruio,*ei timp de trei generalii.
A rdmas cuno.rcutd suh numele de ,,boierii Craiovegli". Iatd cd tn 1512, dupd cdtriva ani
rle lupte interne, doi fi'ati Clraiove,fti izbutesc sd ridice in scaunul dotnnesc pe un frate vitreg
al lor, Nengoe, considerat Jiu natural al unui Bnsarab ya rdmdne tn istorie cu nuntele de
-
Neagoe Basarab (nu pronunlafi Neagoe, ca Si cdnd ar fi w^eun erou de-ai lui Caragiale, un
nea Goe!, ci Neagoe, cd.ci e doarforrna slavond a numelui neao; rontd.nesc Neagu).
Neagoe Basarab s-a distins'prin doud inJdptuiri maiore:
I. biserica episcopal'i de la Curtea de ArgeS (cu puternice influenle ori.entale tn
ornanxentatrie), sfinlitd in prezenla mai muhor inaltri ierarhi ai bisericii din Rdsdrit, a fost
considerale crlunci ca o ntinune a Crientului. (A fost restauratd cu exces de zel sub domnia
regelui Caroi I, ceea i-a luat din farmec, ntai cu seatnd cd vechile chilii Si dependinJe au
ce,
fost inlactriie cu clddiri no| fdrd legdturd stilisticd cu biserica; in fine, fn interior, .ftescele
Iui Neagoe Bqsarab au fost ttilocuite cu portrete ntodeme ale regelui Carol gi reginei
Eli.sabeta.),'
2. cartea de staturi cdn'e.fiul sdu T'eodosie, cunoscutd sub num.ele de ,,invdydturile" Iui
Neagoe Basarab, car:e e un prelios documenl despre morala, moravurile Si instituliile acelor
vremi'6i e scrisd. cu duh is'ihast. lNeagu Djuvara)
269
direc{i ai lui Mireea ceJ
inregistrat in'vremea urmaqilor
in Jara Romineasc6, arhitectuta a poate fi
acestei iipse de acrfuitate in domeniul construc{iilor
BltrAn o stagnare. Explicalia
corrtinui gi in iuptele
politic' foarte trrlbure a vremii, in rlzboaiere aproape
glsit[ in situalia
incep'tur ceiei de-a
intenre pentru domnie
_ reflexal st6r'or de fbramilare feudald. La
putin in
jumdt[1i a veacului XV are loc o reluare a lucr[rilor de construc{ie,cel
doua
afar6 de recent restaurata biserica
sf' vineri de lingi
domeniul arhitecturii reiigioase. in
arnintegte de aproape formele
di' Tdrgovigte, a c6rei arhitecturl exlerioar[
curlea do*rneascd
nu ni s-a pastrat intreg in
paraclis ai cur{ii lui Mircea cel Bf,tran' nici un alt edificiu
fostului epoci cu
acestei
qi, mai ales' legflturile arhitecturii
stare sl deducem trdsdturiie caracteristice
marmura bisericile
construite din piatrh fbtruit[ 9i -
cele dou[ vestite ctitorii domne;ti
al formelor de plan' aceste doul originale
mlnlstiriior Dealu 9i Atgeg. constructiv- 9i iscusite a
gi Argeq nu sunt de fapt decat rodur unei prelucrlri rocale
monumente de la Dea-lu in
pe teritoriu-r flrii RornaneEti
cristalizat inc[ de ra sf6rgitur veacurui XIv
tipurui structurar
'modelcle de la Vodila qi Cozia'
Biserica,ctitoriealuiRaducelMarericlicatlincadrulmaivechiinrlnS'stiriDealuafost
pisania prinsl ln
veacului XV qi termlnath' a$a cum ne spune
construita in ultimii ani at
faladadinspre apus intrarea,
in anui 7008
panourilor decorative care incadre azilpe
rnijlocul
(1500)'inintreguilui,naosulacesteibisericireproducecaform[qistrr'rcturEtipultrilobatal
o mai
rnonumentului
proporfiile, in scopul de a irnprima
Coirc\, cdrelai-au fost modificate
monumentelor
evidentl spre verticalisflr' caracteristich
mare zveltole. Tendinla aceasta
pr'imeijumdtlliaveaculuiXVl,esteaglzatiinmodspecialdeelementuldominantai
este,
rn'surat[ in interior
: de turla eentrall, a c6rei in[llime
intregii compozilii arhitecturale
inraportcudiametruls[ugiincomparativecuin[llirnea'lafelmdsurati'aturlelor
mai mare'
bisericiior veacului XV, sensibil
unei priqme'
este pronaosul, care are infb{igarea
Nouiica.,.forrni:rgi*.mod",de,"tratare
prin intermediul unui pulernic arc dublou
in doui
dreptunghiulare alungite, impd(it[
compartimenteinegale.Compartimentulmaiingust,cuprinsintreziduldespar{itoral
ridicate prin
arcul d'ublou, este incoronat cu doud turle mici
naosului de pronaos 9i
in mijloc' pe
parte pe ziduriie inc4perii, de aita,
de o
intermediul unor minusculi pandantivi,
270
un mic darlatatc semicilindric- Compartimennrl mare. rdmas
spre apus, este boltit cu url
semicilindru dispus in sensul lungimii bisericii, paralel cu axa
est-vest a acestuia.
Planuiui fbrmelor structurale, inrudite dar sensibil evoluate fald. de cele
q;i
caracteristice
ntonuuentelor mai vechi, 1e corespunde in exterior o plasticd
decorativ[ cu toful noud.
Fatadele' construite ?n intregirne din piatrd fituita gi profilata,
sunt irnp[rlite in doud
doud registre prin intermediul unui brau care incinge biserica
pe la jumdtatea indlfirnii.
Fiecare registru are fa[avibratd' de un lan! de arcafuri
oarbe, inguste qi inalte, terminate cu
arce in plin cintru. Arcaturile, care incadteazd o serie
de panouri netede de piatrd fifuit[ ,
ugor scobite in fala zidulr-ii, se infiligeazd sub forma unui
lanf de rame de piatrd profrlat6,
formate fiecare din c6te clou[ ciubuce: unul rotunjit un tor
in fa{a ziduiui, aliul scobit
- - spre parte a din afar1, sdpat
o scotie spre interjor. Intrare a se gb.segte pe faladadinspre
- -
apus, tdiatb in axul panoului centtal, a cdrui ramd rotunjitd
incadreazd.la unloc gi uga qi
firida de deasupra ei, in care se gf,segte zugtdvi't|, icoana hramului.
celelalte dou5 panouri
care flancheazra intratea sunt acoperite pe toat5 suprafala
cu o migloasd impletiturd de
sculpturi geometrice, 9i prind, in rnijlocul lor, cele dou[ pldci
de piatra pe care este s[patd
pisania' o c0rnigd puternic[, bogat profiIatd,, urmat[ de o poald, coltinud, retrasd.
furcununeazd' caTa Cozia parte a superioard azidurilor fhladelor. Astfel incheiat, rrolumului
simplu si echilibrat al corpului principal al bisericii i se
suprapun corpurile mult mai
avAnlate ;i
rnai bogat decotate ale celor trei turie ridicate, cea din
, mijloc, dominantb, pe o
bazd cubicd, celeialte dor'rd pe o prismE, unioi de
secliune dreptr-rnghiulari. Fetele acestor
baze,, ca gi ralnele fbrestrelor gi frizele cll care sunt inconjurate in parte ade sus tamburele
octagonale ale turlelor, sunt decorate cu o relea fonnatd
din irnpietifuri mirunte de motive
geometrice.
271
Biserica rnlndstirii Dealu' Secliune
longitudinald qi Plan
272
1r
in 1512 ?n locul re:ii.- r:- .:-: : .-----: --=:: 3asarab a hotdrdt s[ ridice o
bisericd exfuaordinar6, cie o bc:-a1ie :.;:-. ; 1n-,-: ----r ::;ai cliciise pdnd afunci in[arra. pentru ca
noul edificiu sd r:eziste \rrerrrurilor. rraierialeie ceie mai burreau fost alese fbld economie,iat
punerea lcl in operd s-a fdcut cu llare art6..Piatra intrebuinJat[ in construc]ie, un calcar de
bund calitate,, grlun]os gi de culoare gblbuie, a fost adusd din carierele de ia Albegti de lAngd
CAmpulurrg. fularnura gi mozaicul au fost aduse, dupd cAt se pare de la Constaltinopol.
Pentru atealiza opera doritf,, Neagoe Basarab a fEcut apel la o seam6 de mepter:i dintre care,
dupd toate aparendele, n-au lipsit nici cei ce lealizaserh pentru inaintagul s5u, Raclu cel Mar-e,
minunata biseric[ a mEnf,stirii Dea]u de lAngb TArgovigte, cu care ctitoria domneasc[ de ]a
L--urtea de Argeg are multe insugiri cornune. Neagoe Basarab a adus de 1a Constantinopol
un
me$ter cu numele Manoii din Niaesia identificat cu megterul Manole al legendei populare un
armean care lucra la Constantiriopol. Dispozilia decorului, tdietura unor profiJe gi felul
ornanrentelor care caractefizeazd plastica decorativd a nonrt-nentulr-ri cle la Cuftea de {rse_<
sunt de naturl sii justifice aceastd pi'ovenien!6 a rneqterului care n-a fost clecAt u:r ciecc,::::,-
al niegterului priircipal r:are a conceput biserica hr intregr-rl ei. Pe cAnd cei dintdi stap:- :=
megtequgul citlplirii gi irnpodobirii pietrei dupd tehnica modelele caracteristice arhir:c;.. ..
"si
,Anneniei gi Georgiei, dar Erra la curent 9i cu ce se realizain aceeaqi vrenre la Constanrjno::...
cel de-al dcilea era un bun cunoscStor gi un iscusit inte4rlet al formelor de plan si :-
si stem elor structural e caracteristi ce m onurnentel or rom6negt i mai vechi,
Planui bisericii euprinde doul plrti esenliale care se deosebesc foar-te bine atAt din
exteriol cit 5i d.in interior : un naos in fonnd de trilob cu trei abside egale cea a altaruiui
precedatS. de o travee ii't flancurile
-
c[reia sunt amenajate prosconridia qi diaconiconul qi
un pronaos dezvoitat, de for:m[ drepfungiriularE, iegit fale de naorr, cam in f-elul cum se
-
vede
la unele biserici moldovenepti de orag din vremea lui
$tefan cel Ndare, rlar de o cu totul alt[
factuii. Naosul hrterpreteazri in forme ugor dil'erite pr.incipiite structuraie ale modelului d.e,la
Cozia, Petiatul peste care se inallE turla este determinat Ce doud arce longitudinale -- fiecar.e
din ele ciublate de cite un arc lbar1e ingust prin care se leag[ cu absidele
,si de doi
-
serniciiiridri tlansversali, du.blou. Turla, fcarte inalti, este cle secfir-lne octogonala, atdt la
interior cit gi la exterior. qi se sprijir-if, pe scheietul s[u de arce prin intermediul a patru
trornpe de eol1.
Li3
Parte a cea mai originall a intregii ciidiri consti in forma 9i in structura deosebitd a
apusalecelordou6glopnile.Cele]altecompartimentecareirrvdluiecareulcentralqicare
ce aveau deasupra niSte icoarre mari cu
inilial erau separate de acesta printt-o serie do strane
acoperite cu bolli semiei]indrice'
dou[ fe{e prinse in rame speciale intre coloane sunt
se concentreaz[ exclusiv asupra colonadei
din
Plastica decorative original[ a interiorului
mijloculpronaosului'Bazdelorsuntrelativasem[n[toare:prismedeseclirrnepatratlla
tegesc pe m6sur[ ce se inal1[' ajungind
printr-o
parteacare st6 pe pardoseal6, coifurile ior se
profile, a c6ror tilieturd
,t . succesiune de trepte la o fonlrd octogonalh mlrginit[ de citeva
i,
ceea ce le face s6 se deosebeascl unele de
amintegte,pe aceea a soclului exterior al bisericii'
'.
274
din fiecare fel. Cele prismatice drepte sint agezate la rind in ;irul dinspre naos; cele
in torsadd,
cilindrice, doud la mijloc, in girul dinspre intrare qi cAte una in qirurt laterale; cele
cdte doud in cap6tul dinspre apus al gimrilor laterale. Capitelurile, a c[ror fbrma
aminteSfe
de aproape pe aceea abazelor,diferl ca gi acgstea, delauna la alta, prin aceea cd sunt tregate
cu fusuriie, fie prin intermediul unui profil, fie prin mijlocirea unei coroane de
flori de crin
singur[ ug6 la mijloc. $irul celor patru coloane dinspre naos inlocuieqte zidul
plin de
locul
odinioarf,, iar un chenar de poarid , prins intre cele doul coloane din mijloc, aminteqte
ugii. Chenarul acesta, formAnd un fel de portal a cdru.i parte superioari se incheie
in arc de
trepte deasupra solu-lui gi mdrginitl de o balustrad[ noub de piatr6, cioplitd insb dupd
modelul celei vechi, din care s-au g6sit fragmente in forma unor mari flori trilobate"
in faia
ce
inal1[ u n graJios agliazmatar. Croit in genul gi dupl modelul f0ntAnilor decorative
ii
se
piatrd. Fiecare tablog cuprinde in mijloc cAte o fereastr[, dubla pe fe]ele pronaosului 9i
cu un lan! de
sirnpl6. alternind cu cdte un a oarb5" pe abside. Registrul superior este decorat
arcafuri inguste gi inalte, formate, ca gi ramele panourilor din registrul inferior,
din ciubuce
rotunjite de piatrd, scoase in relief pe fala zidului. Fiecare punct de intre tSiere al
acestor
276
arcatui, este acuzat de un buton de piate cu f4a plard ca un disc, ornatd
cu o sculptur[ de
, impletitur'i indrunte, iar in mijloc fiecare fuidi are o rozeti decorativd
de piatrd., prevdzutd.
din i'rc in loc cu strdvdz5turi. Deasupra lanfului de arcafuri, falad,eIe se incheie
cu o cornipl
fcrmatzt din doufl qiruri suprapuse de stalactite gi alveole de stil arab
, cdrora 1e urmeazd, pe
un plan tetras, o fs'izd ingustd compusd dintr-o
lesdturd continud de ornamente geometrice gi
florale stilizate. Ftize gi panouri decorative compuse din acelagi fel de
ornamente
irnpodobesc bazele celor patru turle. Turlele insegi au fe{ele decorate cu panouri,
avAnd la
mijloc ferestre incadrate cu rame inflorate, iar pe rnargini o tivituri de ciubuce
rotunjite. La
turla tnare, panourile sint terminate in arc de cerc, iar conriga impreun[
cu poala invelitoarei
urtneaz'- curbula lor. La turla de pe pronaos panourile sint dreptunghiulare,
corniga dreapt1.
pi supra?n5i[atl' de o ooroan6 de flori tri]obate. La turlele rnici,
ftJele, dimpreund cu ferestrele
5i ramele care le incadreazd, sint rdsucite fate de verticald" la o tur.li de la dreapta spre
stdnga, Taalta de la stdnga spre dreapta.
Prin caracteml special al liniilor ei de arhitecturd qi, mai ales, prin podoabz
afii.de bogatd
de sculptru'i ;i reiiefhri intinse pe toate felele exterioare ale zidurllor,
biserica m[ndstirii
Ar'uegului ptezintti, analogii izbitoare cu arta decorativd caracteristicfl ar.hitec,lurilor
Anneniei gi Georgiei.
tn fara RomAneascd., incd de pe vrenlea lui Mircea eel BitrAn apdruser6 in
decorul
exterior al bisericii m[ndstirii Cozia o seamd de elemente sculpfliraie
fusuri de colonete
-
fcrrmate-din ciubuce de piatrd impletite ca o frdngirie, rozete decorative,
lintouri cu decor
floral stilizat, eiemente a cbror origine se cerea cilfiatl. ?n orientul creqtin. Vocabularul
alxreano-georgian venit la Cozia pe drumul Serbiei a contribuit Ia formarea ansamblului
plasticii decorative a monumentelor de la inceputul veacului XVtr.
Deconrl arhitectural pe care ni-1 infrfigeazd bisericile de la Dealu gi
Argeg sunt ale unei
|ip-"t: def,rnitive : o, crealie artisticS. reaLizatl. cu elemente disparate,. de, , ,,:.
,, lplinife,, orfufni.,
^" strdine 9i ftiarte diferite, adaptate insd unor monumente al cdror plan
gi osafurb constructivl
sunt caracteristice gi tradifionale ldrii RornAnegti.
277
,t.. a. t"l
:,i r:, {," ii- .,:'
;'
a --(:
Ii
E H ?.i
ilr, li
*i1
n-
fl i
ll I
iir
riJ I
ii"
Lto
ins4gi provenienja fiecerui elemerr dmaiv 5i merrr
A$fel, panourile compuse din
ciubuce rotunjite de piaffi de pe faladele monurnentelor roindnegti n-au nici un rol
constn-lctiv; ele sunt pur gi simplu decorative- Faptul acesta reiese gi din felul cum sunt
construite : pieh'ele arcelor, atdt la Dealu cdt gi la Ar-ueg, nu sunt rostuite radial, ci numai
ofizantal gi vertical; totodatd , profilele, care la Dealu sunt intrate in raport cu fala zidului,
iat la Argep iegite in relief pe fa{ade, sunt cioplite Ia int6.mplare in blocurile de piatrd ce
constituie zidu7, a$a curn se gbsesc deseori in Armenia. CAt privegte dispozifia arcaturilor
acestor panouri pe fafade, ele se ingiruie unele dup[ altele, frrd sd se ]in 5 seama de
unghiurile intr6nde sau ieginde; deseori chiar, cum e cazal la biserica de la Dealu pi la
rnonumentele inspirate ulterior de la aceasta, arcaturile de pe registrul superior, mai
numeroase. sunt a$ezate fdrd, nici o legulS fa!d, de cele de pe registrul inferior. Modele de
comige compuse din alveole gi stalactite gdsiru la mai toate moscheele din (Jonstantinopol,
iar otnamente flolaie trilobite sau stilizdri de flori de crin gEsim pe unele monumente din
Cairo. Rozete decoratirze asemdn[toare oelor de la Dealu gi Argeq intAlnim in compoziiia
decorativE a numeroa.se biserici armene;ti gi georgiene.
O adeviratE colec{ie de nrotive arrneneqti, georgiene, persane, arabe gi otomane - abuzul
ci edificiul este ieqit din scarf,. in ultima perioadd a domniei sale
de decor dd impresia
Neagoe Basarab,, pe lAng6 o ruicl biseriol ridicatl ?ntr-un ostrov al Oltuiui din
C6.limariegti- el a pus sd se reface gi sd se mdreascd mitropolia din Tdrgovigte qi a incepul
zidirea din temelii, in cadrul mai vechii mindstiri a Snagovului, a unei biserici noi. Noile
etitorii ale lui ileagoe Basarab nu mai au ins[ nimic comun, nici ca structurE. nici ca piasica
decorativd, cu arhitectura de piatrd, atAt de bogat[ a bisericii de la Curtea de Argep.
La TArgovigte, vechea. cat.edral6, ce trebuia tenninatd gi adaptatd nevoilor de spaliu cerute
de funcfia mitropoliei pe care o indeplinea qi de ceremoniile curfii domnegti, avea planul sbu
croit clupi morcelul vestitei biserici domnegti Sf. Nioolae din curlea d.e Argeq.
in fatra acestei 'bi'serici, a cdret parte superioard., inclusiv toate turlele, fuseserd cu
-
aceasth ocazie reficute megterii noi ai lui Neagoe Basarab au clddit o mare incdpere de
-
plan pdtrat, tratatd in felul unui exonartex deschis, cu perefii fonnali dintr-o serie de arcade
mdrunte 5i scunde, sprijinite pe stdlpi qi coloane robuste de eirimidS,. Centrul acestui
exonarlex era ocupat de patn: masive coloane de ziddrie pe care se sprijineau patru bol{i
2,79
intre bollile semicilindrice,
senrjcilindrice qi o turld . compartimentele din co;ruri, cuprinse
care ca qi in naos, deterrninau in spatiu o cmce sreacd
inscrisd, erau acopefite cu cite o
cupol[,celedouldinspreapusfiindsup,:aindilatepeturle.inexterior,senricilindriibratelor
rotur{ite in care se
crucii erau mar-cali" a tit in naos cit pi la noul exonar[ex, ptin frontoane
deschideau ferestre, Falaclele simple erau construite din
c6r[mid[ 9i tencuite' Farte a mai
veche avea corniga subliniat[ c1e un $ir de arcugoare iir plin centnt pe console'
acelaqi nume' biseriE:a
La Snagov, pe o insul[ prinsd intre malurile fest6nate ale lacului cu
alcltuiau
gi un turn clopotnili sunt singurele vestigii rlmase din complexul de cl[diri care
- ziduri putemice
o Vestit[ mdnhstire. inconjuratd pflnd in vrernuri nu prea indepdfrate cu
inliuntrul cdrora, pe ldngd. biserica acluald, se mai g[seau 9i doul paraclise
miinlstirea
Biserica Snagov a fost construita, cle. meqterii lui Neagoe Basarab, care intre 15 17 9i I -< 19
Ldv
r.
Pronaosul, de forml ptrtratd, separat de naos.printl-un zid str[puns de trei goluri, are
aceeagi dispozitrie ca qi naosul, cu centrul ocupat de patru stllpi dispu$i
in formd de pdtrat'
Cei pailu
rnenitri s[ sus]in6 o turli . Felul de boltire clifer6 insd de cel al naosului,
nuniai cAt
semicilindri careinnaos formea:zdbta\e1e crucii sunt redu$i aici la patru arco late
pereJii mhrginagi
capitelul stAlpiior pe care se sprijin[. Plrfile laterale cuprinse intre arcade 9i
sint acoperite cg bol{i in sfert de cilindru cate se intersecteazd la coiluri
dup[ r:nuchii
rnfu'gina$i se
intrinde. Acest pfonaos lusese conceput, de meqterul lui dintfli, deschis, PereJii
pe coloane
prezeniau sub forma unui peristil compus dintr-o serie de arcade groase spriiinite
cdr[midd. in tirrpul domniei lui Mircea Ciobanul, arcadele au
lbst insd
;i st6lpi masivi de
unplute eu ziddrje, astfel cI prefioasl pies[ a edificiului a pierclut o parte din
aceastd
paramentul zidurilor
fiumuselea gi eleganla ei de la incepur. ca 9i la peristilul pronaosu-lui,
exterioare este in intregime realtzat din cirdmid[ aparentd. fa{adele
fiind decorate cu doufl
282
unor obsen/atori externi- In aoeasrri perioadi- domdi lccuiesc frecvent la Argeg, culle pe
care o doteazd cu noi constmcfii- Neagoe Basarab construiegte c nou[ casb domneascd in
incrnta a doua, dup5. ce prima reqedin@ este reparurtii gi reface tumul portii gi incinta.
Bucuregti, pomenit in 1538 printe cele trei cetili de piatr6. aie fdrii, impreun6 cu
TArgovigte gi Poenari, are de suferit cdteva asedii gi distrugeri. Stefan Cel Mare asediazl.
cetatea, sernnalatd ca,,putemic6" gi de Matei Corvin gi apare noua cetate de scaun Bucuregti
iar Mircea Ciobanul ridicd. aici o noud bisericd pi un nou palat, fortificalie .destul de
putetnicd,,poate cea mai putemicl din [ard, nu la un simplu ansamblu rezidenlial.
Cunea de la Tdrg$or, ca prirrul ora$ oome,rciai aI !d"rii, se inconjoar[ cu ziduri sau
eventual gi le innoiegte pomeniti fiirid atunci printre regedinlele dornnegti, iar la Pitegti, se
ridicb o dat6 cu biserica domneascd a lui Neagoe Basarab, noi curli. La CAmpulung, pivnila
casei egumenepti, (don-rnegti) pare a data din aceastd perioadb.
Apar cetSii noi cle ph.m?nt qi lemn ridicate in timpul conflictului cu $tefan CeI Mare, din
care Cr5,ciuna" in sudul Moldovei qi Homordciu Teleajen, sint cucerite qi distruse de
-
domnul tnoldovean. Curfile boiere;ti sunt primele care recurg, pentru paraclis, la biserici de
plan drept, cu furn clopotnif[ pe pronaos, avdnd un oarecare rol defensiv. Acest tip de
bisericS.. larg rilspfndit5 ulterior:, avAnd unele variante cu turmri fortificate, inconjurate cu
incinte deseori puternice, aveall prin pozilia prin care o ocupau, rol de observator sau de
refugir; functiune ce devine pregnantd o dat6. cu secolul urmltor. M[ndstiri]e au incinte,
uneori bine dotate defensiv: m6n[stirea Menedic. cu tumrui ciiindrioe la colfuri. M[ndstirile
Tismana gi Cotmeana erau constituite din incinte rnai mult sau mai pulin puternice, cu
tunruri de poart[ gi eventual alte eonslructii aiutdtoare ale inc.intelor. Aceste ansambluri pur
defensive, ca gi in cazul Moldovei, nu apar intdmpldtor in acelagi timp cu ridicarea in
Transilvania a re{elei de cet[fi {Srdnegti.
Efortul comun al locuitorilor cltre g[sirea uiror solulii defensive viabile este o. regql'hi'in
z6J
u-t.J-.-.J . , "F{
Seciiune
Plan
284
reconstnriesc complet in lui 1500- suilt conternporane cu cetdfile transilv[uene
preajma
,i
.,.
t,,
:: ii
iril
"
a:.i
::- I
::t,a | .
:.
:t :;
..
'-:-
.:.'-'
286
..
5, T'I{ANSILVAhIA
Doud- evenimente din prima jumdtate a secolului aI XW-lea jArd leg.dturd fntre ele
- -
vor Qvea consecinle de mare importanld osupra situaliei din Transilvania; primul e
Ttrdbtt,sirea regahilui ungsr in bdtdlia de la Mohdcs, tn 1526; al doilea e aparilia tn
Gernzanict, in.iurul anului 1520, a migcdrii religioase de revoltd intpott itta autoritdlii papale
5i a moravurilar ce apdruserd. cLt vremea Ia Rorna, miscare ini{iatd tle cdlugdrul Martin
Lutlter ,si care va cdpdta curdnd nurnele generic de protestontisnt.
Q'{eagn Djuvara)
lncepAnd din a doua jurndtate a veacului al XV-iea, cetatea a fost mereu qi mult
transfonnatd. nrdrit5. gi, in cele din urm6, inzestratd. cu un castel. care a servit vreme
in delun gatd drept regedinid voievozil or Transilvaniei.
Edificiul principal al intregului complex de construc{ii a fost castelnl, ale cdrui ruine
ocupd platoul de pe culmea dealului. Numeroasele lui incS.perj de iocuit, sdli de reuniuni gi
de parcaI,,, apartarnente, neagazii etc., dispuse pe doud nivele, erau grupate in jurul.unei"...,..,,,
mtcute'tncinle tlapezoidale, de-a lungul unor putemice sufiine care se desfEgoar5 ir plan
dupE o formd ovoidalE alungitd. Foarte bine intirit, cu drumuri de acces dificile gi
intrdri
fottificate, castelul era inconjurat cu doud rAn<Juri de zicJuri groase, iltdrite cu contraforfi gi
numef'oase lr:rnuri. in bunl parte pdstrate intregi, curtinele urm1resc de aproape fornele
accidentate aie terenului gi inchid doui incinte: una ingust6, ?n imediata apropiere a ziduriior
L6/
male
forma unei semieiipse' al c6rei diametru
extedoafe ale castelului, alta vastd-^ de
mdsoardPeste 133 m.
Semnificativegiimpunhtoaresintdeaseff|erleaSiruinelezidurilordepiatrdalecasteiulrri
de acest gen r[mine insl casteiul
din Soimug-Lipova. cel mai teptezentaliv edjficiu
jumltate a veacului al XV-lea din
crn in:gtilor de la Hunedoara. Lucrlrile incep in prima
de o cetate crt caracter pur militar' Dupa
::\];-ul lui Ioan de Hunedoara. Era votta atu-nsi
data
intleprinse noi 9i importante lucrzrfi, <ie
:::=-_:erea acestela insd, cltre 1450, au fost
intr-o sornptuoasb tegerlinf5 nobiliarf in
:J3--.-l ::: scopul de a transforma intreaga clldire
pe aripa dinspre rls[rit o frumoasd
a::l*-j a ioua etapd de construclie a fost construit[
capeii.iarpe]aturaopus6afostm[ritlsalaogtenilorpr.inddrimareapereteiuiexteriorSi
prdpastiei
zidneaaituia mult mai in afarir, pentru
spriji'irea cfuuiaau fost riclicali din fundul
amenajate in aceasttr aripb doud mari
s6ii cle
patru masivi piloni de zidirie. Au fost astfel
prin
alta,laetaj, ,,sala dietei" , ambeie despdrfite
letrniuni: una la parler, ,,sala cavalerilor",
in cite dou[ naYe r'coperite cu bolli pe arce
de
interrnediul unui $ir de stAlpi octogonali
de o galerie lungl cu patru balconaqe inchise'
ogiv[. Sala dietei este precedat[ spre exterior
canigte turnulele, ridtaalepe cei patru
piloni care intbresc zidul'
Corvin' Meqterilor acestuia i se datoresc
Lucriirile au fost continuate in vremea lr'ri Matei
cinspre
a s[lii dietei gi refacerea aripii inguste
terminarea rucr6r.'or ra garenacu balconaqe
sple
pe care il cuprinde aceastl aripl esie precedat
miazlnoapte" Apartamentul de locuit
curJea interioarl, la parter, de un coridor,
ial Ia etai c1e o largd "loggia" mb"rginita de atcade
inplincintrucumargineadinspreinteriorsubliniatddeunprofilgoticintorslacheieintr-o
cu fresce'
ugoari acoladd qi cu perelii impodobili
ansamblul cel mai cornplet mai sugestiv
in intregul slu castelul de 1a Hunedoara :ste "si
qi decorativl
de arhitectutl civill medievala din Rom6nia' in compozilia sa stucturall
ale goticului transilv[nean matur 9i tarziu -"
intllnim,elemente:din:cets'mai,,caracteristice
stAlpioctogonalicuclpileleformatedincoroanedeflunzedestejarputemicreliefate.bolli
pi uqi cu c]renare
pe arce de ogiv[ cu console, muluri fiamboaianjfce, ferestre
drepfunghiularernlrginitedeprofile?ntoarselaclreie?nacoladeetc'_-.,aldturidecateva
pdtunderii renagterii in arhitectura
jocall: ,,toggia,,
detalii timide care anun}d incepu|.rrile
de profile de facturi' incd gotic6' dar
cu arcade in plin cintru, chenare de u;i qi niqe mirginite
zBB
flo'l1l.
289
arce in plin cintru'
incheiate in partea de sus cu
ale castelului de la
apropiate ca valoare qi amploare de cele
Forme arhitecturale
trecut[ uiterior irr
gi la cluj, in cadrul fostei mln'stiri a dorninican'or,
Hunecioara intfllnim
complex man[stiresc -
c16diri1e cate compun acest
stlpanirea ordinului franciscanilor'
sunt grupate in iurul unei curli
interioare'
muitor prefaceri
supuse in decursul timpului - bolli pe arce de
pe trei laturi de porlice' Acestea elau a'coperi e cu
dreptunghiulare, marginitl
carc|e rnfu:gineau spre
ultefior cu bo1!i de irrterseclie in cruce, iar arcadele
oqil,d, inlocuite erau frante'
sub forma lor originall numai pe latura dinspre miazlnoapte)
cune (r[strate
pade s-a adlugal ulterior ut'l
m'razdzio fortna la inceput biserica' De aceastd
Laitura dinspre
;irdecincichilii,despdr{itedebisericlprintr-uncoridoracoperitcubolliincrucecu
porticurilor dinspre
acazie,probabil' au f'ost refrcute 9i bollile
muchiile iegite. cu aceasta
vergeleincrucigatecareincadreazlgoluldinfalascdriicareducelaacestamvon.
294
-{RrrITEcruR.A LArcA N TRaUSILVANIA
necontenit
in cadrul oraqelor, care de la inceputui veacului X V incoace qi-au schimbat
o lezolvare
tap pieplor gi a strdzilor, problema principall care qi-a cdutat in aceastl epocl
a fbsi aceea a
noui- corespunz.dtoare cu situalia economicd 9i nazuinlele plturii or[$enegf.i,
asestei categot'ii este
tocuinlei. Lna dintre cele mai cunoscute c1[diri de iocuit aparlindnd
ca*sa din Cluj-Napoca in care se crede cd s-ar fi
nSscut Maiei Ccrvin' Construitd in prima
pe falzrda
cadre de ugi, ra:le de ferestre, scuturi heraldioe etc., precum qi doub mici ,,loggii"
dinspre shadd'
dinspre apus a aripii care leag[ corpul sudic de cel opus acestuia
de constructie
in Maramureg gi Jara Halegului nobilimea romdn6 igi continud activitalea
sau reconsttuc{ie a regedintelor, pornind ca tipologie de
la cur[i intdrite, pe care le putem
ansambluri. interesant[ fiind in acest sens evolulia casei Altemberger. Dupd construc{ia
est, inglobind fostul
tumului cu parterul separat de restul nivelelor, acesta s-a extins spre
tum al oraqului din incinta atreia, iar ulterior, p?n[ la mijlocutr secolului
XVI. s-a inchis
292
Din punct de vedere tipologic, acesr€ consrrqii se inscriu seria tdrzie a turnurilor_
i,
' iocuinfd or5pene$ti iar din punct de vedere srilistic sunt un amestec de Gotic
5i Renagtere,
vddit in silueta casei, principiul constructiv, detaliu. Se manifestd, ca o expresie
a bun[stf,rii
9i puterii de care dispunea patriciatul sdsesc, implicit, a puterii econornice a acestor agezd1..
Oraqele din Transilvania. fie sdsegti, fie regale, igi continud lucrdrile
de apdrare sau unele
iniliazd' mai tdrziu ridicarea de incinte arnple. pentru protecfia intregii
ar.ii locuite. in plus, se
definitiveazd releaua stradalI gi ponderea locuin{elor construite dir-r materiale
durabile ?ncepe
sd fie mai mare. Ca o completare a sistemului defensiv, se recurge
adesea la aportul unor
incinte de mdn5-stiri care coopeteazd cu marea incintd, in anumite zone ele
formdnd un lan{
interior de elemente fortificate.
Apar qi prirnele fortificafii recurgAnd Ja experientra italiaiTao parte din orape colrpletAndu-
Ei sistemul de aprrare cu turnuri pentru artilerie, cleocamdatd de tip
,,rondel,, .
' La Sibiu ?ntreaga arie a oragului medieval va fi inconjuratd de ziduri qi incepe
construirea de,,rondele"' , adaptrte artileriei, pentru ca mai tdrziu, sI recurgl la bastioanele
de tip,,italian."
'Bragor''ul, ai doilea ora$ ca potenlial defensiv din Ardeal, ?gi continuh.
complerarea
fortificaliiJor sale' in zona de irord, in afara incintei duble igi creazd
;i un sistem exterior tie
blocare a trecerii de-a lungui pArAuluj Cetdtii gi de control a ind{imilor
ce dominau or4-rj-
Construcliile realizate astfel: Turnul Alb,
bastion cilindric dotat cu numeroase _eun de
tragere 9i guri de pf,etirE, gi Turnul Negru, prismatic, cu o galerie
de pazd,la ultimul nir-el-
erau legate de incinta principai[ prin ziduri. La inceputul secolului
X.y'I se consruie,sre
bastionul iar in 1521, bastionul Fierarilor. Din aceeaqi categone de lucrhri face
',Poattd"
parle elemcnful centlal al ,,Cet[fuii" inilial un bastion de tipul
, Tumului A]b. Flancat de trei
turnuri pentagonaje, adaptate pentru artilerie, la rAndul lor modificate;i ?nconjurate
cu o
cetate bastionard- Bragovul avea patru porli apdrate cu barbacane
sau rondele, aproximativ ".
'35 tloturnuri;'bastioane gi'rondeie, incluzind qi turnuriie exterioare qi in zo'ele periclitate.
2-3 z,winger-uri succ esive
' L'a Ciuj se construiegte Poarta de Vest gi Turnul Podului. Zidirile din piatrd cu creneluri
9i guri de tragere sint singulare in Trans ilvaria, celelalte incinte renunld'd de mult la
293
accese'rezolvate cu barbacane 9i aproape 20
de
crenelud gi ]a ziddria exclusiv din piatrd cu
cie putemic[ incinta clujultti'
turnuri, erao fortificatrie simpla, dar suficient
.LaSebegsefaclucrErilaincirrtaexteioarddarmaialeslaceainterioardabiser.icii
parohiale, a cdtui zid este suprain'ilfat'
din cate aea a
. iFi refortific[ poriile pe carc le tezolvl prin barbacane,
Sighiqoara
apdrarc.
oraqe, incepiirdu-gi incinta
.Bistrita, executa lucrari ceva mai tdrziu decAt celelaite
exterioar[ de-abia in jumltatea a doua a secolului
XV prin demanteiarea unei phrft a
in ftnar aptrratd de 16
castelului lui rancu, din consider-ente probairil strategice. Incinta fiirr.J
unor barbacane incinta principalh f,iind itt
turnuri. cele trei accese se fbceau prin intermediul
spatele a unui rAnd sau doui de zwinger-uri.
Unul dintre bastioane' este de l\p "panil' '
gen de la cetifiie ordgenegti slseqti'
,,italian vechi" pririrul c1e acest
. Media"sul este ultimr,rl din otagele slseqti care i$i rjdica ziduri, din catza existenfei
Lucr6rile ia incinla
puternice incinte interioare, din jurul bisericii,
adevdrat
"castei"'
c6nd se recurge doar la palisad[' in
or[geneasc6 incep in jumdtatea secolului XV, 'a] $i
construindu-se Tu'rul T'rompelilor 9i
cet6{ii din centru se ridicd ar treilea zid de incintd,
galena de acces'
se refac sistemele de ap1rare' wt
. Alba lulia este refoftificat[ pe acelagi traseu Lipovei i
sale, dintre cal'e' cea a actualei biserici
Turda sebazeazilin continuare pe irrcintele bisericilor
294
Se ridicd acum in doud orage regale fortificzrii putemice: cetatea de piatri gi cdrdmidd de
' la Satu Mare gi inlocuirea cu una de piatrS, cu tumuri gi ganfuri de apirare a vechii cetdli de
pbmdnt qi lemn din Baia Mare din iniliativalui Matei Corvin.
Elementele cor:rponente ale apdrilrii orbgeneqti, in exterior: ganful gi valul de pdmint,
mlagtini gi cursuri de apd amenajate pentru a ingreuna accesul spre ziduri. Incinta propriu-
zish cu turnuri gi bastioane, cu elemente avansate de ap[rare qi control, Accesele alese in
zoneJ.e cele mai propice pentru o ap[rare eficace gi protejate suplimentar de cursuri de apd.,
peste care trec poduri mobile, turnrui cu barbacane sau cu treceri complicate ca traseu, sau
simple turnuri, toate acestea dotate cu numeroase elemente de aplrare: herse, machicoulis-
uri, guri de pdcurd, gaLerii de lemn, guri de tragere pentru toate armele uzuale, inclusiv
pentnr artilerie.
Geneza barbacanei qi modalitElile specifice de rezoivare: accesul a fost la orice tip de
fortifica{ie punctul cel mai nevralgic. Pe mdsuri ce avansau procedeele de asediu, in egald
mdsur5 se c[uta'u mi.jloace de a le contracara gi cele mai laindemin[au fost legue de
concentrarea a cdt mai multe elemente de apdrare gi deci, oanreni, in acele puncte. Turmni 5i
bastioarre cdt mai exterioare, pentru ca fla:rcarea sd fre eficace, cooperau in a asigura rm foc
lrutemic pe poartf,. De asetnenea, s-a adfi.at ca spafiile de accas sh t-re cAt mai strimte gi
cornplicate ca. traseu qi s-a recurs la coridoare boltite cu diferite procedee de apdrare, la aga
numitele ,,g-ri de lup", sau combinalii dintre acestea. Un alt obiectiv a fost acela de a
intrerupe, cin,i era cazul, legdtura dintre interior gi exterior gi de a izola, dacd. era nevoe,
elementele cle apErare ce constituiau accesul, fald de restul cetAlii. Barbacana, din nou de
origine orientald, nu nuneai ca tennen dar gi ca procedeu, plrea ch rezolvd. toate aceste
deziderate. Alcdtr-rit6, in varianta europeand dintr-o incint[ destul de ampld, cu rnultiple
galerii de ap6rare interioare, ce puteau concentra un nunrdr mare de apdrbtorj cu armament
alyglqi cll Subeleraente de apdrare ca turnuri, turele etc., mult iegitd in qfar[ fafd de.,incinta
principald, cu dbudtreceri obligate prin spalii inguste, la rdndul lor complicate, ce puteau
succesiv sd se inchid5., au fost folosite in cazul a nenurn[rate accese, mai ales de orage.
295
Casa parohiala evang-helicS din ora9":-
pii
Bistri{a. planul etajului 9i fafada spre
296
R.evenind la elementeie constituante aie apararii oraqeior transilvdnene, sint de amiiltit
jurul bisericilor'
ame'ajirile din spatele ziduhri. Iviajoriutea a\-3au ilr intelior incinte in
scopul unei apdrdri din
incinte ale mSndstirilor, gi dispuneau de o relea siradall mobilatE in
aproape in aproape fbarte eficientl, panl la o posibili refi'agere in incinta centrald' Dae6Ia
complexd.
alcdtuite din ziduri cle
Incintele propriu-zise, in permanentl extindere qi redotare, eral
traseu circular, poligbnal sau patrr,rlater', in general cu turnuri de
diferite fomre, dimensiuni Ei
298
se vor distinge mai muh d*it ori:inl
ele co-€ nprri de ctitorii: cele oficiale,,
,, ale
' principilor qi cele ,,re-eionale-
- a]. o\riior sz.-re*r sau oraseneSti. Decalajul
dintre ele va
cregte ?ntr-apa o m[sur5' incat putem
despre doud ripuri distincte de
'orbi arhitecturi. primui
ar fi "modern"
"ingineresc" , de sor-9inte sud-r'est europeand" ciispunind de ultimele cuceriri
militare ale epoeii 5i al doilea, incd
,, medieval" . iqiorand sau interpretind liber principii
incet5ienire deja cle peste 100 de ani.
Gherla este o cetate cu 4 bastio
ane ,,pand" qi un al cincilea exterior.
T5uli prinregte un
l:astion di'pialrh cioplitd.
"pan4" La caransebeg pi Lugoj, cele doui
orage r[mase in zona
de grani[E" se \/or inilla fortifica{ii
de pdmant, raDezna,care devine gi
ea cetate d.e granild,
se lutreazd' mrrlt' dubldndu-se ziduriie
d,e piatrl, tot
acoio construindu-se,n nou castel.
Noua cetate odorhei' ddrimata ?n
tirnp'l lui Mihai viteazulgi reconstruit6
apoi, cu unul din
bastioane oradea, ale cdrei fortificalii de'in prototipuJ
"pand'"" cetdlii pentagonale bastionare
de tip uou"' in aceeagi perioadd incep s5 apar5. regedinle
"italian nobiliare cle facturl
renascentist5, conbinalie de palat
gi castel fortificat.
6. CE'r..{TTT,ARANE$Tr
Ai5furi de completd'rile gi de moclificdrile
necesare aduse de consiliile co'runale
sistenelor de flcrtificalie afiate deja in
funciie pe l6ng6 ora$e {la Sighiqoara,
Sibiu, Bragov.
Bistrila etc'), comuniffitile agez5rilor
{rrlneqti libere, cu deosebjre cele siseqti, au continuat
fortificarea bisericilor gi a construirii
de cet5{i cat mai puternice in jurul
acestora. Aga cum in
h4oidov4 $i'efan cel Mare s-a sprijinit
in lupta inrpotriva turcilor, fdrdnirnea liberi gi
tdrgovelii tot aga 9i N'laf ia corvin a dus o politicd
- de incurajare a corltrunitalilo.din
oragele
gi satele Transilrraniei, acorrJAndu-le,
ca s5-qi poatdconstrui cetdli,sprijin
gi inlesniri, sc'tjri
temporare Ce la indatoril"ile militare.
cu foarte rare e.xcep{ii cum sunt fortificaliile din satele Hendor:f qi cloagterf'
-
construite dintr-odatd cetfllile sategti din Tra'siivania
igi datoresc aspectul lor de azi' atdt 4e
300
mijloaeeior de lupti gi a cregerii fo4ei de pqcr4ie a armelor_de foc, lemnul, expus gi
, focului, a ibst pe alocuri evitat ;i inlocuit cu zid. Peregii galeriilor trebuiau impingi in
afaraltniei zidurilor bisericii q)re a se putea amenaja gurile de foc, se construiau in acest caz
spt'ijirrili, fie pe o serie de console, fie pe un rdnd de arcade, ale clror picioare incastrate in
zid fineau loc Ai de contrafo4i . in podurile de bisericj astfel intdrrle, ca qi in cirndrile
incintelor, se pdstrau, adesea in ldzi anume co:rstruite, o parte din bunurile de ple! gi
pioviziile necesare ducerii viefii in caz de retragere a popula{iei satului intte zidurile cet5}ii.
Fiecare familie igi avea aici dac1 nu cdmara, cel puJin lada sa.
I)in cele aproape 300 de cetdli s[tegti ridicate in Tr:ansilvania numfuul celor pS,strate gi
restaurate este inci foarte mare.
iniuntml celor doui mari stiluri de constructie romanic gi gotic clrora apar\in
- -
bisericile medievale sdsegti, fonnele de elevalie gi de plasticd arhitectonicapoartd. amprenta
influen{elor unor gantiere gi regiuni occidentale foarte diferite.
rAu gi de carierd legate cu var stins in timpul lucrdrii, tehnicd prin care se obfinea ca morfarul
uscat sd aib[ duritatea pietrei. in spatele parapetelui crenelat, pe ldfimea zidului, un drum de
straj5 ineonjurd incinta.
301
oraqelot,cupopula{iefoartedens6peunspaliurelativmic,le-afostposibils6
pentru e1e' ap[r'tori
incercuiasc d, intreagasuprafald
locuitl cu curtine' a'and gi suficienli
caselor ce tiveau
satele nu puteau sd se apere in acest mod. grldinile qi curlile din spatele
numlrul oamenilor' pentru a putea fi
cupritrse de
ulileie erau mult prea marlin raport cu
cel mai indicat
tr.ebuiau deci s1 se limiteze la un spaliu restrins,
ziduri 9i ap[rate. J[ranii
de ap[rare c'r'eia ii revenea
incinta din jurul bisericii ;i fortificare a e\ cao a doua linie
fiind
rolul donjonului din cet{ile cavaleregti'
BISERICI FOR'TIFTCATE
fortificate
Transilvania a fost consideratl,
ca peisaj prin excelenld a\ bisericilor
inconjruatecucetdlilarlnegti,intrucAiaicis-apkstrat,peunteritoriurelativrestrans,un
astdzi, in altd.
in forma lor originard, nic'ieri irrtilriite
mare fond de biserici-cetlli rrredievale,
varietate de forme'
parte a lurnii, in aceasti densitate 9i
s-au p[strat nutnai rareori 9i
izolat tn
centtale, fortificaliile bisericilor
in spaliul Europei
de comasari teritoriale, numai
in grupe mici.
stare originari, iar sub form6
const'ucfiilor det-ensive
Bisericile fofiificate (wetirkirchen) au rezultat din apricarea
directpecor.pulbisericii,cuprinzAndunulsaumaimultep[r!iaieedificiului(cor,navd'
clopotnifd' sac'istie)' ele se
qi incinte fortifieate au existat,
de fapt' intoatd Europa' in principiu'
Biserici-cet[li
locuite perrnanent' ci numai in
cu cetllile, dar se deosebesc prin aceea c[ nu sunt
inrudesc
cazderlzboigiasediu.Aprovizionatecualimentegicereale,inirrcintdsauchiarinbisericl
vferne'
o fantan d, !'raniiputand rezistain aceste mici fort[re]e destul'
se afla mai totdeauna
putemice 9i cuprinzdtoare' Prejmerul' cu cele trei incinte
Cele transilvlnene sunt cele mai -
ceintrutresc260c[mdrideprovizii,fiindceamaimarebiseric[-cetateeuropeana.
de fortificalii ale bisericilQ$..,91e.i;1.
dis.tinc{ie intre diferitele tipuri
' Nu.este. uqor;sd:t.aci;q;ne.tai 'de amplasare,
qi intotdeauna adaptate terenului, 10cu1ui
fiind de murte ori combinate
depinzand 9i de gradui pericolului
la care elau expuse
conrplexitatea amenajdrilor defensive
DaoE
lang[ drumulile principale sau in linuturi rimitrofe'
datorit[ sirtrdrii lor geografice,
apte de apdrarc;
existente' cleosebim: edifieii sacrale
facem totugi o clasificare a fomrelor
bisericiimpre;muitedecurtinecuturnuri'lacarelocaguldecultrdmineneforfxfieat'biserici
3A2
fortificate gi, forma cea mai complera L'iserici-.-ear: ardnd incinte prevdzute cu cdmdri de
provizii.
Sisternele de fortificare sunt, preluate de la cetdlile cavaleregti occidentale, dar anumite
for-tne de coristrucfie gi detalii s-au imprumutat si din arhitectura arabl,precum rnagiculiurile
dispuse intre peretele clSdirii gi arcurile de ap-arure intinse intre conhaforhrri sau scoase in
eonsold, ca gi micile sa.cnasiuri, numite nruscharabie.
Fretutindeni. iri spaliul Europei cenfrale, condiliile care au dus la aparii\ra bisericilor
forlifircate sdtegti sunt aceleaqi: o cornunjtate s6teascd izolall, gi oprimatd este nevoit[ sd se
apere gi sd se ajute singLir'd irapotriva stdpAnilor feudali gi a nesiguranfeivremurilor.
.tntemeierea satelor-,
' Ceib mai vechi bibericisdsegti rurale dateazd, de Ia sfArgitul sec.XII dinainteainvaziei
mongole din 1241toate bazilici cu trei nave gi stAlpi, intre nava principala gi absida
semicircuiarS" intercalAndu-se un cor pra/rrat, colateraiele ?ncheindu-se spre est d.e asemenea
cu absidiole semicircuia-.e. Aceste mici absidiole laterale caracterizeazd cel rnai vechi tip al
303
scuttfl' l[1imea
,cazilicilor romanice slseqti in iocalitdli rurale ele apa4ln tipului debazllicl'
fo 1o s eau a f\ ancarc
1 v ertical d"
304
Pentru a intdri si partea e-;ti:d a L'.-i.-:i-
ro.c r-riiE rnasura era impusd de situarea
edificiului" rnai multe biserici din piatra
af-laie irr-r:e -{*urrra;i ci'cu, au primit
un al doilea
lurn' de indllintea si rezistentra clopomilei, tleasttpra
contltti pdtrat, sacrificdndu-se absida
estica gi Tnchizimdu-se corui cu un perete
drept spre est. Tumul din est, prev5zut,
ca gi
clopotnitra din t'est, cu meiereze, cu coridor
de apirare, comunica cu aceasta pri' podul
bisericii' avdnd uneori gi un acces separat,
o scar[ spiralat[, alipitd, navei in apropierea
corului.
La numeroase biserici, in afata extremitdtrilor din est gi vest,
erau periclitate gi flancurile
navelor' mai cu seamd ednd paralel cu
ele se afla o gosea. in aceste cazuri,
si nava era
'supraetajald cu un nfuel de apdrare' cuprins intre cele doud
turnuri. cea mai veche formd o
constifuie coridoarele de apdrare scoase
in consorfl pe bame, cu pa.apet de paiantd.
Etajele fortificate din ultimul cieceniu al
sec. XV gi priinul sfbrt al sec. XVI,
deasupra
navelor si corurilor' sint, 1?"r5. excep!ie,
zidite din cdrimidd, prezentdnd, dupd
forma lor ae
construclie, doud variante: 7) parapete
asezate pe ,,arcw.i defensi,e, 2) parapete
surtlinrLte
de console' La ambele sisteme de construcfie,
scoaterea in conso.l d are cascop
oblinerea
distanlei dintre parapet gi peretele bisericii,
penlru a se putea ruma prin desciriderile
astfel
create' in ambele c:azui, principiul este
al ntagiculiurilor de origine oriental.constmcgia
omamentald a consolelor qi arcurilor
defensive trebuia s[ canrul]eze sistemul
defensi' care
intra ?n fu'cfiune numai cand duSmanii
ajungeau la zidurile cldrltrii,- din
dep6rtare dand
impresia unei fonrie decoratirre.
305
::-
Merghindeal
Axente Sever
Iacobeni
306
rieasttpra corului, a navei' sau deasupra
Etaje fortiJicate, sprijittite pe arcttti r!e.i!i:;:'e
de ldspindire a
ctntbelor, frecvente la bisericile gotice de ripuiile said gi hal[' ?r. zona
a fost
bazilicilor i:olnanice, ele apar numai acolo unie r echiul co' cu absid6 semicit"cular1
de contrafbfiuri'
inlocuit printr-un cor gotic poiigonal, inconjurai
construite din cbr[mid6, terenul deluros 5i
La biserici de stil gotic, de cele mai mulre ori
vlii a conditionat adesea ridicarea bisericilc| pe pantS de deal' corul
a$ezareasatelor pe talpa
pe pant[, fa{d de clopoUrila dinvest' aqez'ald
indreptat spre est fiind plasat fi'ecvent 1n3i 5r:s,
pentru a se putea
nrai in in consecinf6, adesea corui a primit 3--4 nivele de aphrare'
'ale.
doua-patru etaje fortifica'ue' dintr-o uqoard
controla dealul. Un intreg gir de biselici, posed[
z-velte, drepte' {bra retrageri' cate se
construclie de c1r6mic15, sprijinite de contraforhrrj
se deschid gurile de
intalnesc. labazaetajuluisuperior in arcuri defensive, ir, spatele c[tcira
al:uncaro.
308
Cel mai perfeclionat tip de bisericl fortificad snt edificii avAnd tn afara clopotni(ei
-
transformatd in donjon, a nivelelor de apdrue de deasupra corului, doud turnuri.flancate
dea,supra portalurilor de sud Si nord ale colateralelor.
Sintetizdnd cele expuse, putem clasa bisericile fortificate din Transilvania in urmdtoarele
grupuri:
i) bazilici romanice cu clopotnild fortificatl;
2) hazilici romanice cu clopotnifd fortificatd gi urr al doilea tnrn, de plan p5trat, de
inillirne egala qi puternic, ridicat deasupra corului;
tsisericile fortificate transilvdnene au fost inconjurate do incinte inelare sinrple, duble sau
triple. Cea mai veclre forntd de incintd este cea circulard sau ovald. Forma circular imiti
trarseul vechilor forlificaJii din val de pdmint qi gan[, evoluate -: p[str6nd fonla circulard
-
la fortifica-liile din piatrd uneori suprapuse celor de p[mAnt. Incinta circular[ prezenta
avantajul elimindrii urghiurilor moarte, ceea ce insemna totodat[ o economie de materiaii, ':
.I
Lainceputulsec.XVlapare,maiirrtki,inlaraBirsei,dublareaincinteiprintr-unzid-scut'
maiscun,J,spaliuldintreceledoulcurtinenumindu-se"Z:v,nnger"'Nouacurlinlnuavea
de' a'"''
de a o proteja de tirul razanl al artileriei 9i
doar scop.ul de a.o.dubla pclprimq ci 9i
impiedica minarea zidurilor incintei interioare'
in Zwinger nu se pltr'rndea prin poarta
pe lAngd turnuri'
ptincipalS', ci prin mici portile ascunse
adesea inconjurate 9i de un
gan{ de
cet[lile gesului, cu incinte inelare concentrice, etarr
310
'r.;-;: :: .:=:" -:: riarrl iar fragmentul de dinaintea
Un pod ridicdtor trecea )an!-i ;e
po(ii se rjdica cu ajutorul scripeilior ia ap:-opierea cugmaniior.
$anlttri uscate separau
platoul cethlii de restul c'omunei. Dacd ce-riiiie erau situate pe platoul
unui deal, incjnta
' interioard se constituia la marginea platoului. un al doilea zid inconjura
adesea colina pe la
mijlocul pantei, un al treilea incercuia poalele dealului. De multe ori fonnalia terenului
obliga la construirea incintel.or pe plan polygonal neregttlat, incintele poligonale
fiind cele
nrai frecvente' Incintele rectangulnre apar cum este firesc acolo unde bisericile erau
- -
situate in mijlocul comunelor pe teren plat ce permitea dezvoltarea
unor curtine lungi.
Numbrul turnuriior putea fi redus la patru, aqezate oblic pe colluri fa\d,
d,e laturile incintei,
controiind cdte doui cufiine, fiintl devansate cu trei laturi fale de incinth,.
Acoperiszn.ile in
pttpitru sunt o modificare intervenit[ in sec. -KVI, intrucAt coifurile ?nalte in fonnl
de
piramidi deveniserd vulnerabile cu apari\ia gloaiilelor qi a incendierii ca mijloc de a
odatb.
for'fa ceiatea sd capituleze, I'urnuri t]e coll cu acoperis itt pulsitruapar
cie cele mai m4lte ori
la incintele rectangulare. Aceste furnuri au gi in parter ferestre de tragere pentru
foc nzant-
ferestre drepfunghiular-oizontale prevEzute cu un cadru din lenrn
de stejar, ce puteause
inchide printr-un butuc de lemn turnant in jurul unui ax metalic.
Existd trns[ 5i incinte rectangulare, turnuri de coly, ai cdror pereli sunt in concordcmtd
c'!,t
311
Zwtngcr;
de
2) incint[ circu]arf, inaitd, pe latura
interioarl al,ind adosat un $ir neintrerupt
pe unul sau mai rnulte nivele;
cdtnilr\pentru provizii, desfbgurate
cu cufijne duble sau pa(iaI dtrblate:
3) irrcintl de plan poligonal netegulat,
rar' cu cu]-tine dublate;
4) incint[ rectatrgularh sau pdtratd;
5) irrcintd cu cur[i juxtaPuse'
cu
x-tII s-a trecut la parapetttl prevdzut
De la parapetul u'enelat a1 secolelor -xIV,
de .sfi'ajd descltis fiind transfolrnat intr-un coridor de aparare
rnetereze, locul drtnnului
acoperit in PuPiiru'
scoa!;e irt consold cle origine oriental6'
Micile burduftu,i ale gurilor de aruncareJ
sunt o
introduse in Transilvania, mai precis in Jara Birsei' de citre cavalerii Teutoni
verlical'
amenajare defensivl pentru flancare
scoastl in consol[' se filma plcurd
fielbinte' apd sau
Prin aceste rnici burdufuri fbrl firnd,
de provtzit
acoperigului adlpostegte 9i carndrile
grasime clocotita. inspre cur1e, panta lat6 a
este intrerupt de
adosate incintei, desfigurate pe
patru nivele' in cAteva locuti' girul clmdrilor
in secolele XVi au fost
coridon-rl de aphtarc' -XVII'
sc5ri inguste ce u'ca din curie spre
oblic pe col1' care
fiind prevdzrrte cu turnuri aqezate
inlocuite curlinele riechl a1e unor cetdli"
flancaudou[cuftine.CalacteristicpentrucetatriiedinlaraBirsei,celemaigreuirrcercate,
a porJii principale, preluat
in sec' XVI de la fortifica{iile or[qene$ti"
este un sistem cle aplrare
aganumitabarbacandconstituitldintr-unzidsemicircular,ilrfornrddepcrtcoavlsaudeLJ,
folmand astfel o curlicicd in fata por{ii'
adosat cu cele dou6 capete incintei.
il constituie pdsttarea pt'ottiziilor in cetdlile ldrdnesti' impusi ca
un capitol aparte
de
permanenta din catza atacurilor prin surprindere' cele mai vechi sisteme
rndsura
a incintelor din
a proviziilor sunt cele constt'uite odat[ cu anenajarea defensivd
adapostire
',];: de cinci metri;'
a: -i radial de-a iungul incintei' cu adancime
Jara Birsei. cfun[rils,sunt.disppse
de incint['
fa\adadinspre cufie avand mai
pu{in de2nldtrtme,iar spatele' adosat zidului
FY
ft)
: LU
Au existat gi amenajdri sanitare- in ftrme de mici burdufiri asemdndtoare gurilor de
aruncare, scoase in consold- O alti modalitate de depozitare a provizillor sunt
*ogoriil"
fortificttte, cllciiri rectangulare cu doud sau trei nivele, cu aspect de locuinJd, acoperite in ga,
cu puline ferestre ?n par:tea expusS, cu ziduri str[punse de metereze gi guri de aruncare.
Aceste nagazli fortificate s-au constmit concomitent cu zidurile incintelor, inloc'ind
o
por{iune a acestora, clddite, jumdtate in curte, jumdtate devansate faJd de
incintd. sau adosate
acesteia in interior sau exterior, Patleml clddirilor, cu ziduri de piatrd, este adesea boltit sau
consolidat prin puternice arce dublou ce suslin, irnpreun5 cu traverse de lemn,
tavanul c1e
scAnduri.
$oproanele, oel mai r€spdndit ad[post al 16zi1or din lelrn cu cereale, sunt de datd mai
recentl, din sec' XVIII, construite dup[ disparilia pericolului invaziei tur.ce6ti. in cet[1ile
transilv6nene au existat,"moti de cal" qi rAgnile rle min6, de aserneni cuptoare,
aSezateintr-o
cdsufd aparte sau lipite dd casa paznicului. Privite din perspectiva europeand, cet5lile
f[rlnegti din Transiivania, prin densitatea, forla lor defensivd qi rezisten]a apdrdtor-ilor 1or, au
reprezerfiat,,o linie" invincibilS impotriva intenliei otomane de a subjug aintreagaEuropd.
31,3
CAlnic
de'un
ale comunei, pe un profiiontoriu inconjurat
Situata prinhe ultimeie rdnduri de case
a secolului XIII' Datorit[ inf6!i96rii sale
piriu, cetatea greavilor d.ateazb,din ultima reime
patteavestica a incintei' a fost supranumit de
masive gi invincibile, donjonul , c fe ocup[
cdtre s[teni,,*siegfried"'
c'ircular, cuprinde incinta' fiind
un zid de aplrare de 7 mindllirne, pe traseu aproape
corridor de aplrare sprijinit pe console de
pr.ev[rut odinioara, in partea superioara, cu un
din piriul apropiat'
lemn. lncint a era aphrat[ de un ganJ cu apd adinc de vreo 3 m' alimentat
PentruapreirrtAmpinaasediileviitoare,localniciiauridicat,de-alungulincinteiinterioare,
nivele. in secolul XVi J[ranii au incercuit
cimLri de provizii alimentare construite pe trei
pe eontraforturi 9i ridicat pe marginea ganlului
de
cetateacu un al doilea zid inelar, sprijirrit
construiti o barbacan[ cu un cat de apdtarc'
ap[. intr-e tumul portii 9i zidul exterior a fost
c1d i'ograda
Di' tunelul de intrare boltit se deschide spre sud o porli{d ce "Zwiltgel"-u1ui'
fostuladlpostalvitelorintimpdeasediu,apdratspremiazdzideunbastionsemicircular'
pdnh la
supraetaj area donj onului cu dou6 catwi
Ridicar ea celei de-a doua incinte a necesitat
20 m indltime'
\-. Xlli
-
\.>{-E
314
Dobdnca
xnr I
+a14515w
,\yl ffi
. xlx@
denalat
f-
315
cetatea se ridicl in centrul coniunei, incepdnd cu forlificarea baz\ltcii rotnantce'
arcade spre eolaterale'
jal
construitl la inceputul secolului XiIl. in biseric[ se deschid cinci
clopotni}e masive,
deasupra p[r.{ii de vest a navei centrale se ?nal1.i cele gapte caturi ale unei
deasupra tribunei din
inalti de 32.5 mpinEr la streaginl, cu parterul boltit in crlrce' cu br:lfi
piatrd urcind in grc;silriea
catul al doilea gi intle caturile patru 9i cinci, galerii cu trepte din
in[1]ime 9i cele palru
zidurilor late de 3 m. Tumul a primit r,rn coif octogonal de 30 m
turnulele din col{ur:ile sale.
pentru a putea apdrabazllica, agezatd.in teretr fit[ protecfie natural[. s-aridical deasupra
cAte un tnm de llancare de
corului un turn cu patru niveluri, iar deasupra portalurilor laterale
celor trei
in[llimea inilial[ a acoperiquJui navei centrale. Dup[ ce s-a terminat construclia
de boili itl
turnuri de ap6rare, a fost boltita nava central[, cti cinci travee dreptr'rnghiulale
crace pe ogive, ceea ce a dus la indllarea acoperigului
cu 7 m' Odatl cu opera]ia de
510
Cristian
Ira
Lrv
F&xu
F>:v?t
f-J:*4:!
r.,+J
t\
ANOAffi-]4
I I tr DZ-sAPR1
r
JLI
zid dublu' Acestuia ii
despani€ j:r j,''ru6' jumdtl}i printr-un
pentru protectia Vitelor, ea fiind
casa parohiali' De-a iungul
incintei interioare s-au constnrit
este alipit[ spre miaz6 it
camlriledeproviziiceservea'ugicaariipc-lsrtiranilorintimpdeasediu.
vr FELE t!
Slimnic
tF
; xryE|
xV F.4
i--
,__t -.
rvt g
xyrutil
r--^4*U" n
510
Turnul cle poarta situar pe lanrra $di5- cu tecerEa bohiE in catul s6u inferior, a fost
punctul cel mai solid intdrir prer Eztu cu herse por,E din stejar. Bolta intrdrii
Si se contiirua in
tunelul de trecere pe sub corul bazilicii spre tumul de sud. O a doua mare incint5, pornind
din c'urtes flAntAnii spre vest gi est, cuprindea casa parohiald gi biseri ca-saldgoticd.
FI.azman
fl d'frol't 1/g+
!xilt
W,tsao
Wxvnt
319
Agnifa
aosutt
llrcnd
IJ
ar'i
f,r,
:r{ ! '
c
f,
Nucleul cetafii il constihria biserica-hald in stil gotic. Corul ei alungit, tnchis spre est pe
trei laturi, precum ;ii nava centrald poar16 bol1i semicilindrice cu penetrafii, ornarnentate 4
odinioard cu nervuri de teracot[ dispuse in form6 stelatd, vopsite in roqu. Turnurile cu c.Ate
cinci catuti sirrt toaie preyirzute cu rietereze mici, practicabile exciusiv pentru arme rlo foc,
nigele frind boltite prin arcade de piatr[ agezate vertical sau acoperite de iespezi sLrprapuse
marginal.
Odatd cu fbrtificarea inceputd pe 1a anul 1500, tr-rnul a fbst inconj';tat de o c[mag[ din
piatrd., ridicAndu-s e pllnd" la indllirnea catului al doilea cu acoperig in form[ de pupitru. Acest
corp de apdrare era prevdzut cu rnetereze, desp6rfit in doud caturi printr-o platform[ ditr
bdme, catul superior fiind accesibil printr-o scarl ingust[ ce urcd din aripa din nord.
320
Stejerig
Itr!-i
xt:!. +:
,-r+Jri:i: +i.irt5
*xlv
ffi*"u15#*
#ts6s
r.:+ t! +0a
{t
La fortificarea s-a construit. la capltuT vestic unul dintre aceJ.e rnasive turnuri de piatrd.,
un donion, cum s-au inalfat tot pe ahrnei gi in satele invecinate. Parterul furnului forma
un
portic boltit ?n faia intrbrii bisericii, cu portal pe latura apuseanE. La fortificarea
bisericii s-a
construit sub tavanul de lernn o bolt[ goticd din cfu5rni zi, plasat| foarte jos, indlfdndu-se
pere{ii longitudinali prev-azuli cu metereze gi astf'el s-a creat un cat d.e
apdraredeasupra navei
5i corului, care a mai fbst supraetajat cu un coridor de apdrare cu balustradd de paiarfiE. pe Ia
1500, odatb cu fortificarea bisericii, s-a ridicat qi incinta in jurul agesteia,.,in:f,orm6.:r,.::
' poli$onald'neregulati; ea fiiird dublatd uiterior, cu exceplia laturii sudice.
32I
J<i'#3r'Jd€zrf* 1*-fi
llltlv
€fto
HXVIII
au o iungime de 9'40 m in
Ia capftulde vest a I s[lii. zidurile sale, groase de trei mehi,
lacobeni
careu, atingand in[llimea de26 m.Dintre cele cinci donjoane ale cotnunelor cel din
322
Movitre
Ca o comun[ liberi a plmAntului crdiesc, a cirei irrtemeiere aparfine secolului XII, Dealurl
Frumos poseda, incd din prirna jumitate a secolului XIII. o bazilicd romanicd cu trei nave,
co(urilb rctezate ale dieptunghiului defensiv, au cAte doud caturi, cu intrdri din cufte; al'
324
lVlerghindeal
325
Prima biseric[ a fost construit[ in stil romanic. Spaliul mic al platoului ce poafid biserica
a dus la solufia de a se clldi jumdtate din clopotni{d in navd. Astfbl s-au creat doud mici
inc[peri in sudul gi nordul clopotnilei, separate de interiorul navei prin pere;fi transversa]i
construili in prelungirea lahrii estice a clopotnifei.
Din inceputul secolului XVI dateaz[ gi cetatea cu dubla sa incintS, de fbrmd neregulat[,
Curtinele interioare.s-au pdstrat pdnd,laun metru, hr[llirnea ini[iald de circa 4 m deducAndu-
se numai din urma curlinelor pe perelii tumurilor. Deasupra intrdrii principale a curtinei
interioare se inalf6, in sud-vest, cu trei caturi.
Doud arcade puternice, groase de un metru, delimitau intrarea odinioard boltitd in leagiln
gi apdratd, de o hersd ce se minuia din al treilea cat al turnului.
Tumul era ad[postul preotului la vrerne de asediu. Un magiculi scos ?n consold pe latura
de nord a tumului ap[rd o intrare ingustd ce se deschide, al[turi, in curtind, iar o a doua
intrare .sq.deschide:in rour'ti:ra'oxterioar[.
Al doilea cordon de curtine ce inconjoarE colina la poaleJe er, adaptat formei terenului,
prezint1, un traseu neregulat. Zidul, inalt de 3-4 m, este sprijinit prin contraforhri.
326
Cincgor
E'r+2?
Wxv
L6.ng[ Cincgor a stationat Cohor secunda Flavia Bossorum. Castrul roman era situaf pe
colina.
Pentru construirea bisericii, sagii din Cincaor au lblosit gi pietre de la acest castru roman-
Biserica se compune <iintr-un cor inchis pentagonal spre est, acoperit cu doud travee
rectangular"e de bol{i in cruce, iar deasuprapd4il estice cu penetra}ii. Bolta a fost construitii
din piatrd plati,ingustd. Saia, ini{ial boJtitd, poartd azi un tavan plat.
Arnenaj[dlor de fofiificare a turnului le corespunde, ?n jumdtatea de est a bisericii,
cor:idorul de ap-arare ridicat deasupra corului, avdnd o baiustradd din paiarrt5', aqezatA pe
contraforturile ce inconjoar6 corul gi pe console din lernn intercalate intre ele.
Pe la jumltatea secolului XV s.a inillat gi incinta poligonal5 neregulatd in jurul bisericii,
situath in central satului, pe teren plat. in sectorul sud-vestic zidul a fost dublat, form6ndutso..r::r*i.'
astfel,^ iirtre doud eurtine,'un ',.Zwinger". Paffu turnuri de secliune ptrtratd", cu cdte patru
nivele, sunt devansate fa![ de incinta interioard.
Meterezeie sunt situate in nige late, boltite in paftea superioard" in curtinele de sud gi nord
aflAndtr-se gi metereze duble- raversind oblic zidui.
327
partea apuseana a incintei interioare, cuprinsa intre clopotnila puternici 9i turnul
de
duble.
Cincul Mare
xlrl
tsttWA
xvnffi
dmobt f)
ygya;
,4 tt 14,t)U./11
Cetatea din jurul bisericii a fost pomeniti pentru prima oar6 in 1474, regele \4atei Corvin
pe loc in caz de rdzboi pentru
pernri@nd ca jumEtate din activul militar al tSrgului s[ ramand
dou6 incinte s-a terminat abia in secolul XVI' Din celejj
aplrarea,;cet6lii:..Fortifiearea.celor
pivnila sa boltitl fiind
cinci turnuri ale incintei, numai bastionul din sud a mai rezistat'
imp6(itb printr-o arcadd de cdrdmidd'
328
Seligfat
Fortificarea bisericii, inceput6 in a doua jumdtate a seoolui XV, s-a desfEgurat i' doud
etape, cam rezultd. cleir din aspectul construcliiror de fortificare.
tum cu trei nivele din piatr[ de rAu gi de cdmp deasupra coru]ui, incoronat
S-a ind'lfat un
329
Brldeni
Biserica din piatrb brutd de carrierd imers paralelipiped cu acoperiq prismatic'--
tardive' cu
cuprinde in interior o sald ;i un cot inchis pentagonal in forme stilistice gotice
bolti in leaghn. Faptul cl biserica a fost inilial conceputl ca fortihcaJie,
o dovedesc $i
Ea 1++E-'g
@ xYtr
ri e'dat
careului, dateazldin primul sfert al secoluluiXVI' Bastionul din nord-est a fost demolat' cel
cu frontonul teqit spre vest'
din sud-est a fbst rechdit tn 1866, cu trei nivele, acoperig in 9a
destinat locuintei.
poaftd acoperiguri in qa'
Bastioanele din vest au dou[ nivele, sunt accesibiie din curte 9i
Laira sudicd a cetd{ii a fost avansatd spre camp, zidul nou construit pornind din coi{ul
qi avansate spre sud. gaple stdlpii''
bastionului.,sud=vestic,,,pe"traseul,.inilial al curtinei demolate
ce ad[postegte hambarele
suslin acoperigul in ga al gopronului construit de-a lungul zidului
de cereale.
330
Cloagterf
33L
Cri(
i
€J
Ir
a
frft,w -
adaptindu-se formei terenului, ceea ce explicd indlJimea lot inegal[, intre 6 qi 8 m. Partea
rnai
duperioar[ a c.udinelor este dotat[ cu nretereze gi guri de tunare, ull.imele intAlnindu-se
ales in sectorul cle sucl-vest, unde ziilr/ e ridicat pe marginea pantei abrupte' Pe latur-a de
sud-vest, unde curtina este bine consel atd, ea prezintd, pe la jumhtatea in[l]imii sale. o
de piaftb
treaptd ce folosea coiidorului de apdrare drept sprijin. in turnr-rl de est, gapte trepte
de plar
duc spre ingusta platfomS. oe suslinea coddorul de apdrare. Cirrci turnuri devansate"
pdtrat, apdrau cetatea.
Catul al treilea este devans at fa\b, de zidul turnului pentru a ascunde gurile de tumare, cate
trei pe laturile rJe sud gi est. Deasupra gi sub e1e se afll cAte ui'r rdnd de metereze pentru anne
de foc. Turnurile de vest gi nord-vest, cu cAte trei nivele, auincTa acoperigurile lor
otiginare
ni
li
332
Mesendorf
J.1J
Bunegti
cel nrai rnare, din nord vest, apdrd panta piatouiui pe care e situat[ biserica in mijloeul
comunei. intrbri separate pe latura de est, situate in linja. curlinei, duc la caturiie separate
prin platforme clin bdrrre. Parterul are, in fiecare din cele tr-ei caturi libere ale turnului.
metereze cu cadre de lemn ce se inchid printr-un butuc tumant in jurul unui ax metalic.
.
j.:'
'-:l r
, i i.:: Roadeq ,
, i:,
tlt,, tl pe un promontoriu dornindnd satul, in a doua jurndtate a sec. XIV, s-a clddit o bisericd-
?)
exterioard s-a pS,strat doai in sectorul sud-estic, latura nord-vest!c[ fiind demolatl ?n 1854'
Pe cAnd curlinele extedoare sunt apdrate doar in coliui de sud-est de un mic tura care iese cu
334
:l:
t::
trei laturi in afara zidrrilor- irEirca imsiisi a frr* qfttra,zl ie cinci tumuri cu cdte trei
cattri, de secliune dreptunghiuiarl situare mue
cere do'd cr:nine.
,* olr-T
n v i:-;i ,
{tdli ffi
rl*#i fj-
=_ .t *d
Arctrita
;l-j]ksi
*A*r
'E+lo+
F
lryTTd e.
Wa
-15 5
Pe ldngd transformarea clopotni{ei in dcn-ion. s-a construit un cat de apdrare deasupta
navei gi corr;lui, inchis acum pe trei laturi. Cei care ioloseau meterezele superioare o ficeau
de pe o punte din lemn, aSezat[ pe bArne transversale la inll]imea arcadelor.
in centrul laturii apllsene, tumul po4ii pdze;te intrarea boltit4 odinioard prevdzutd cu
hers[. Ca.turiie superioare au fost locuite.
Drfiuseni
xril E
xvW
lsroffi
dtnol;t f1
"#
t
colnune slsegti.
Detalii ale tehnicii de construc{ie, elernente stilistice, ornamente ale plasticii alhitectonice
plaseaz6 edificarea bazilicir in al treilea sfert al veacului XIil.
ChdiiA in intregirne din gresie roqiaticd, cu co[r-rile intdrite prin piatrl de talie gi cuburi
din-bazalt, h aziLica prezinta o,diSpozifie planirretric[ caracteristicd n'ronumentelor slsegti ale'
epocii: cor pdtrat cu absidd semicircular[, corp bazilical cu trei nave gi clopotnitd ridicati
deasupra cap[tului vestic al navei cetrale, flancatl de colaterale.
caturi ale tumului de vest, iar in nord se deschide o porti@ pentru pietoni cu ugl din stejar
335
intfuitla cu lame de fier- Dime cele ciLr Eu{ri de @rare ale cetdtii, cel de sud cu patru
cafuri, gi cel de sud-esl cu tei catrrt au o secgirme pentagonald.
T-oate poartd acoperiguri piramidale cu exceptia celui de nord
acesta av6nd un acoperig
-
in formi de pupitru' De jur imprejurul curtinelor trece4 pe latara interioard., un coridor
acoperit ce permitea folosirea meterezelor gi a gurilor de flirnare plasate
la distantb..
Ca{a
Bazilica romanic5 cu trei nave, deschiz6nd din nava oentral[ trei alcade
semicirculare
spre colaterale, avdnd Lln cor pdtrat, absidb. semicircular gi clopotnitrd"
flancatd.de coiaterale,
poate fi daf.atl' curAnd dupE atul i250. Datarea este confirmat[ gi de ferestrele rornanice
geininate, c6te trei de fiecare laturd a navei centrale.
o dubl[ incinrd poligonalr neregulatl inconjoar[ bazilica, ambele curtine fbrmAnd,
din
col{urile t'-rrnului de poartd, aflat in vest, unde zidurile sunt foarte
apropiate, un Zu,inger.
Curtina interioar4 inaItl de 8 m, era aptrrtE de patru tumuri devansate. peasupra
intr[rii.in
: cetats se inalli-'cele:'trei'caturir'ale turnului po4ii, incoronat de un coridor
de apdrare.,scos in.'
consol[ pe b[me. intre tumurile de est qi vest, s-a creat o intrare cu arcadi inalta.
Viscri
lxtfl
waxv
Biserica-sall roinanic[, a avut o antecesoare care a fost parfial inclus[ in acest edificiu.
Aceasta era construit5 din calcar alb-verzui, ayea formd rectangulard, cu absidi
semicirculard spre rdrhsirit, iar uniceie po{oabe erau pietrele cubice ecatisate ce fotmau
collurile sdlii qi inceputul absidei.
Din incinta ovalI a secolului XIII s-au pdstrat sectoarele de sud, est gi nordest, zidul, din
secolului XVI, sectorul sudestic a fost dotat cu dou[ turnuri gi doni bastioane. Turnul de
poart6. a fost aqezat in spatele irrtrdrii, in incintd.
Homorod
1)
tl
'tI
a xil
%
W XVI
ffi 165V
E 1+8+
Homolodul posedl una din foarte rarele biserici-sald romanice. Construcfia de apdrale
propriu-zisd a bisericii din Homorod este monumentalul turn-donjon, ridicat din blocuri de
piatrd deasupra corului, pe plan perat.
338
Fentru a crea o bazd care sd s:s1ina greurnea urnului. coml de la Homorod a fost
imtrrdcat cu o cltnagi de piatrd dreptunghiulard de l{imea sdlii, a$a, incAt biserica se inscrie
ink-un plan rectangular alun_eit.
La sfArqitul secoluiui XV, biserica a fost inconjurat5 cu un zid de apdrare inalt de 7
m, de traseu rectanguiar, Collurile sunt strdjuite de turnuri cu doud nivele gi acoperig in
-B
pupitru, devansate oblic fa![ de curtin5. Curtina interioard e inconjuratd de un al doi]ea zid
de apdrare, mai scund, formAnd Zwinger-ul.
Feidioara
in secolul X III, Ireldioara constituia centrul strategic qi economic al fdrii Bdrsei, sediul
principal al Cavalelilor Teutoni, care gi-au construit aici castelul ordinr-rlui 1or, ,,Cetatea
N4Eriei".
Cavaleni 'feutoni au construit un sistem deferrsiv menit sd apere trecerile in fara Birsei.
,Cetatea M[riei" sau Feldioara este o incintd avant-post, situatd pe platoul unei coline, ,
. ?nconjur.atd:?ir,esti 5ui'rqf 'nord,de rAul Homorod. Cetatea de pe colin5. cuprindea o,incinti 'r,
ovald, adaptat1 formei platoului, cu ziduri de 2-4 m 16!ime la bazd,, apdratl, de 4 turnuri
devansate,
339
apdrare ce se continua qi in fala turnurilor de pe .care se serveau ineterezele alternate cu
magicuiiuri.
Cavalerii Teutcni vEzuserh aceste amenaj[ri defensive, prin care se tuma pbcura 6i apa
clocotit[ asupra atacatorilor. La Cetatea Mdriei. Cavalerii au introdus, pentru prima oard, ?n
Sflnpetru
E)(iltffitY ffit{/
[\I,tYl ir$ 1676 @t?95-97
l
tt
I
Bazilicaromanic['cu trei nave datind din primul sfert al secoluiui XIiI a fost construitl t-je
teutoni.
Dup[ tradi]ia locald ar fi cea mai veche bisericf, slseasc[ din fara Birsei.
incdperea dreptunghiularda capelei este boltit[ in cruce, traveele formflnd lunete in arc
frAnt pe laturile inguste in est gi vest, iar pe perelii longitudinali lunete semicitculale.
-
A doua fazd de construclie a cetilii a fost precedati de ridjcarea catulilor de ap[rare
deasupra capelei, inzestrate cu meteteze pi guri de turnare, dep6gind
340
Centrul amc=naj6rii defensive il formeazd bazilica cu trei nave construit5 in a doua
jurnltate a secolului X IiI.
?n secolul XV, bazilica din Fldnnan a fost inconjurat[ de un triplu cordon de cunine
concentrice. Zidul inelar interior, impreunl cu cele gapte tumuri devansate ale sale, s-au
conser,/at in intregime, ca gi zidul exterior, mai scund, inenit sh protejeze baza incintei gi sd
o delirniteze falE de laturl $ai{ cu apb ce inconjr-ra toatd cet:atea Un al treilea cordon de
cudine, cu turnurile sale, ce inoercuia ga-nful eu aph a dispd.rut de mult.
O barbacani pe doud nivele, p-revdzutd cu heLse, este situatf, in fatra intrf ii in cetate,
deasupra ei in[llindu-se tumui orthogonal.
tn rc++ s-a r'idicat clSdiirea irrtrdrii cu tunelul scund qi tntunecat. Coridorul cu coloane in
stii baroc din fala porfii este asemSnltot cu cel din Prejmer.
,i: . :: (: i- .:' .
341
Prejmer
342
addugatea, in partea stdice- a rrpi ircirc fortitrcde- ale cirei ziduri sint strdpunse de
, numeroase magiculiuri 5i metereTe-feleda, cu un parapet in partea superioard,
impodobit cu
arcade oarbe duble gi simple, un gralios decorin stil renascentist, cum
il intalnim gi lamulte
biserici ododoxe' O a treia zon[ inchisf, de ziduri, dar frrE flinciie defensivd,
situat6 in
collul fbnnat intre incinta principal[ gi curtea primlriei. Totodatd, s-a niscut gi l,rngul
tunel
de intrare, sprijinit pe arcade baroce, in fala,,Curfii primdriei.,.
Cristian (eetate)
l-1d.ntal
#t ;{fl
WFot:;iac
ffi KrY
J+5
Ghimbav
comuna Ghimbav are o cetate datand din secolul xv ce prezirftE un plan inelar
pod apLrat de doul
- inconjurat de un gan{ lat umplut cu ap[. Peste ;anJul cu apd se l[sa un
o boltti in leagdn foarte joas["
turnuri rotunde ce flancau vechea intrare lungi, acoperitd cu
prevdztttdcu hcrse 9i po4i din stejat'
la sfdrgitul secolului Xfii' in
Bazilicadin Ghirnbav, cu htamul sf. Petra, a fost ridicatd
fonna unei bazilici cu trei nave, liind apoi reconstruiti in
stii gotic'
I
Codlea
acoperiq pupitru ce coboarb de pe coroana ziduiui spre cufte; pelatwade nord, cele doud
in
nivele de cdm[ri sunt desparlite prin dou[ planqee, deasupra celui superior
aflinduse
coridorul de ap[rare'
Ca gi in turnuri, in coridor se intra prin cdrnirile adosate zidului de incintd.
344
cetdtea codlea a dispus de rm uiplu cr|fdon de cunine; un zid scund delimiteazd
,,zwingetul" lat doarde trei metri- Ridicarea ulrerioari a celui de-al doilea zid inelar este
doveditE prin forma rniciior sale metereze prinse in rame
de stejar.
Biserica din Codlea- a rdmas, in centrul incintei, nefortificatd
fiind construit[ fari turn.
i\
t!
\/ulcan
345
pe consoie din lemn
Deasupra intrarii, pe latura nordicl, este amplasat un maSiculiu
$1
Rotbav
I
@
orr:
-j*:$rFFjE-
Tapu
datarrd de pe la 1400. zidtriaei din piatra brutl apare mai veche, ins[ planul de bisericd-
sal6, ca gi formele stilistice gotice tttzli, pledeazd pentru ridicarea bisericii in pragul
secolului XV.
de cerc' Zidul' din
O simpld incintd formeaz|un oval, inchis iir est 9i vest de un segment
1T., apar tdieturile
piatrl de carierl gi de rAu. se mai inal1i incd la 5 m. La hrll]irnea de 5,5
346
lungi ale unor metereze-Un al doilea rind d€ meterEze- mici- sm[punge zidul de apilrareTa 4
rn indl{ime, tneterczele, areza;ta in majoritare oblic- fiind cdptu5ite cu c[rf,midd gi piatr5,.
t'---t***'**
In vest, cltre comunil din vale, se inalld turnul de poart6 cu trei nivele inalte, de plan
rectanguiar, sprijinit la coiluri de patru contrafofturi.
CSrndri cie provizii erau adosate incintei, acoperite intr-o singurh pantd ce cobora spre
cur1e.
"r---
es?d
*Ji!qo-J.r25
@E*
%,xr
EIXIX
La ihceputul secolului XIV, in mijlocul satului, s-a cl[dit, din piatrd de earierd ;i de rAu, o
J+/
corului. o elopotni{d, ini{ial'nefortificat[, construitl
bisericd-sald gotic[ cu un turn deasupra
deasuprapdtratuluicorului,esteoconstrucliemairurintAlnitainTratrsilvanja.
oincintdcutraseuovoidalinconjoardbisericagicurtea'zidul'dinpiair[amestecat[cu
attngein exterior ini[irnea de 6-8
m, dar in cudea cetr|lii' unde pdmartul s-a
c6r6rnidd,
cdmlri pe un singur nivel inconjoatil cuflea'
adosate
riclicat, el apare rnai scuncl, Un gir de
coboard de la ooroana incintei spre
zidul de
zidului cetillri,acoperite in pupitru' Acoperigul
cute fonnind un inel, intrerupt, in sud-vest'
d.e
circa 3 m, ce delirniteaz[ clmbrile spre
pentru pietoni qi in est de bastionul
por'[ii'
intrarea
Fiecaredintrecdrnlriareintrareseparathgioferestruicsdeaerisire,cornunicZindcu
d'e apdiareprirrtr-o deschidere
in tavanul de bArne'
corirlorul
$eica MicI
llxlv/il
@sn t',0.0
EBxYi
wxrx
gir.robt
fiind
la inceput frr[ tum, s-a efectuat in etape'
Ridicarea bazilicii gotice cu trei nave,
dinpiattade oarieia' ea se compune din
corul
terminatl la inceputr-ri secolului XV. Claditd'
j prelung;,rinchisrinrsstlpstfei;latun'rseparatdenavacentral[printr-unarctriurrfalinarctrffii:'r:
de nava centtale-prin cinci perechi
de arcade in
cu muchii scobite 5i colateralele despa(ite
zvelte'
arc frint" profilate 9i suslinute de coloane
Sectorul de vest' al colateralelor' care
Fortificarea s-a inceput ia partea apuseana'
flancheaz:turnul,esteseparatdeinteriorulbisericiiprirrtr-unpereletransversaicuoboltdin
348
ieagf,n, din c[rEmida. Deasrya ei s-au coosuir in mrd 5i sud, cdte doui caturi de apdrare
ce cuprind fr-rmul in mijloc.
Odatd cu fortificarea bisericii, s-a ridicat gi o curtin5 in oval neregulat, pornind in vest de
la vechiul tum de poart1. dat6nd din secolul XfV, cdnd biserica era inconjurat[ de o palisadE.
Curtina este dublaldin partea inferioar[ de arcade ce suslin coridonil de apbrare acoperit
iir pupitru, de pe oare se ajungea la tnererezele mici situate in nige inalte semicirculare.
Lipit de latura esticd a turnului din nord-est, un gang ingust leag[ cele doui centuri de
apdrate, intre ele fiind cuprirn ,rZwrnger-ul" .
Valea Viilor
Biserica-sal5, datAnd ciin a doua jumdtate a secolului XIV, a fost, probabil, precedatd de
una romanic[.
l
contraforturi drepte fEiS retrageri, se intind arcuri de cf,rirnidd deVansate fafi de zidul
349
coridorui de aparare cu balusffadl
dirr paiantd. ai
fumului, suslinAnd al pd;rulea nivel, -
de aplrare ce
intrerupt, cuprinzind a doua galerie
cSrui stilpi de stejar sus{in un acoperiq
servea gi ca Punct de observalie'
patrutreanivel
clopotni{a clin capltul de vest al
sllii este construitl din pialtdpilndlaal
parlerul al doilea cat fiind boltite
in cdrlmidd'
9i
Unziddeapftareinconjoarbjngvalneregrlatvastacurteabisericii.
Bastionulinc]uzAndinlrareaboltitSinleagdnestedevansatfa|ddeliniaincintei.Poatia
cetAlii se inchidea cu o hersd'
ca
de pe :ollul sud-vestic al cetdfii este devansat' 9t
Tumul de ap6rare, cu trei nivele.
turnul cu dou[ cAturi, de pe latula
sudicl' cu acoperig in 5a'
Ighiqul Nou
I'"'o
xv#
xvW
xv[im
ap6r6trftrarein,,Zwingel.ul..latdenumai5-4m,comprimatintrezidurilecemdrgirresc
dtfuleazd
cet[{ii gi grldina parohial'. Traversat c1e arcuri de sprijin ,,zwinger-rtr"
cutea goticd
nordic se deschide a o atmbrazurd
incinta pe toataintinderea laturii sudice' in peretele
este
compusd din mai multe piese din p\atr'.. rntrarea vestic[ a .,ztuinger-u1ui"
in arc frAnt,
cu metereze' Pe
un tum ridicat deasupra vechii porli' Al treilea cat e previzut
pdztt]tde
350
latura de nord a incintei siryie- de ffi pottrslali nqdag= se afla o magazie de cereale
Bazna
Tadrdlrl -
fif;rrrrt
indllarca bisericii-sal[ fdr[ tum a inceput, probabil, in a doua jumdtate a secolului XIV.
Fortif,icarea din iurul bisericii, constituiti inilial, probabil, doar din palisade, a fost susfinutl
gi de un tum clopotni1d.
La fortificar-e, corul a fost inchis spre est in linie dreapt6,, in acest nou perete incluzAndu-
se o mic6 nig[ c1e tahernac.ol, incheiatd in arc treflat cu muchii tegite, inchis[ iniliak.cuilor'
'''porti1a diii' g$tii' cie' fier. tnilfarea bastionului deasupra corului a fost' determinatd, prin
situarea ctddirii pe un promontoriu a cdrui latutd estici era cea mai expusd atacurilor. De
aceea. s-a irnpus fortificarea pdrfii estice a bisericii, aici aflAndu-se pi punctui propice pentru
obserr,'afie, in coridorui de ap5,rare situat peste cele trei nivele ale corului.
351
Pantaabruptddinvestapromontoriuluiputeaficontrolatddintheterezelecurtineigiaie
unui tum de apdrare, licind deci inutila fonificarea
sdlii'
poligonal, apropiatl de
Din a doua jumatate a secoluiui Xv dateaza incinta de traseu
oval, adaptat[ platoului, cuprinzAnd o curte spalioasd'
nord-est gi sud' s-a pastrat numai
Dintre ceie trei tufnuri. ce au strajuit cetatea in vest,
boltite inleagln, oe se putea inchide
ultimul, rnasivul turn al porJii agezatdeasupra intrarii
cu o hersl.
VeIf
Biserica-sal6 este in stil gotic tardiv, ridicatd in intinsa pia15, situat[ in mijlocul
352
Boian
in cursul fortificf,rii, ef-ectuatd iri 1506, corul a primit un puternic cat de apdrare,latura
sa estich fiind inchisE clrept, iar perefii perirnetrali rlult in611a1i. intre contraforturile inguste
ale coruiui, retrase in trei trepte, se intind zece arcuri de c[rlmidd ce suslin pere]ii devansali.
Centrul fiecdrui a::c a fost intlrit cu o consold ca sprijin ai parapetului.
353
Bilcaciu
:;*
{t
vechea biserica gotic[, datand din secolul Xlv poseda, confon:l ttadiliei orale, in afara
probabil uir cat de apdrare 9i o
corulni fortificat, plstrat pdn| azi, o sal[ ingust61 ce purta
clopotni![ la extremitatea de vest a ei'
n-a fost neassal'
Datorit[ situerii bisericii pe un pt'omontoriu, spre care urc6 o scar6latd"
vechea biserica' ceea ce a
ca zidurile incintei ia n" prea inalte' Incinta inconjura strans
aqa-zisul
determinat indeplrtarea ei la mdrirea noii biserici. in est, incinta era protejat[ de
352
F,Sgaeiu
dqaoPr F
' ryE
wr 5
P.k $at@
Actuala biserici-sal d. apar\iniind goticului matur, s-a clddit lirb tr-rn in prirnul sfert al
secoiului XV.
Fodificatea bisericii a cuprins in afara clopotniiei, sala gi corul. Prin indltarea peregilor
oorului gi prin supr:aetajarea navei cu pereli lorigitudinali devansa{i, aqeza{i pe $apte perechi,
de contrafongri qi arcade semicirculare intjnse intre eLe, ambele pdr"ii ale construcliei au
prinrit cAte un cat de apdrare, accesibil doar prin clopotni{6.
O particularitate a acestei biserici fortifieato o constitr-rie cele dor-rd fttn$'ni sdpate in sal[,
in colfurile de sud-vest gi nord-est, pentru alimentarea cu ap[ in caz de asediu'
Cetatea din B5gaciu se compune dintr-o incintd aproxirnativ ovald, dublatd in nord qi est
de o a cloua curtin6, cele doud centur^i de zid cuprinZAnd Zwinger-ul,
in mijlocul satului, pe teren pIat, a necesitat curtine inalte, de cdte opt
Situarea bisericii
metri avdncl metereze, obtrice, perechi in partea inferioarl, sub coroand zidurile fiind
prevdzute cu coridoare de apdiare, azi dispErute, in sud-est tumul porfii, cu patru niveie este
355
Bratei
@,rs,to
F.&XlX
Actuala biserici forlificatd din Brateiu a fost cldditia ca o bazil\cd, in stilul goticului matur,
cu trei nave qi ciopotni!5., flancatd de colateiale, inclusS, in fapda apuseand. Bazilica a
suferit, in cursul fortificdrii, considerabile transfbrmbri: corul, inchis pe trei lafuri, aprirr.rit o
bolt[ cu penetralii, aioperit[ cu o relea de nervuri din teracot[, in form[ de stea cu gase
colfuri, suslinutE de oonsole, iar deasupra ei un cat de apdrare din cdrdmidd., ai cdruipere{i
devansafi se sprijinS, pe arcuri de cdr:Emidd. intinse intre conh.aforhri.
O simpld centurd de curtine de traseu poligonal neregulat apropiat de oval a fbst in[l{a1i
odatd cu fortifrcarea bisericii la inceputul secolului XVI, adaptindu-se terenului care, in
nord, coboarl abrupt. Latujle expuse unui eventual atac au fost int6rite, in es1, de un bastion
rectangular cu doud nivele. Turnul cu patru nivele, de plan pdtrat, pierz6ndu-gi coridoml de
355
Buzd
De dirnensiuni reduse de bisericii-salE este clbditd pe panta vestici a unui deal, la poaleie
cdruia s-a dezvoltat a$ez.are:a,
357
IVloqna
il lr
lt,..
-:.
L.
,,,i';
'..'.
i-i]''
.=i-.=€91
i..
l-''i
i:i... .
,
358
;. .. ::.
Biserica din Alma dateazd. de la inceputul secolului XIV, o sal[ gotic[ fdrd turn, de
dinrensiuni reduse, O navd scurid qi latS este precedatd d,e un cor incheiat in est pe trei laturi.
La inceputul secolului XVI corul a fost transformat intr-un reduit, prin-inalprea cu pereli
din cdl5mid{ prevdzuJi cu metereze. Al doilea cat de ap'arare este devansat pe console.
printre care se deschid guri de turrare deservite de pe o punte clin scAnduri.
Biserica, aqezatl, pe parrta unui deal, mult deasupra comunei, a fost fortificata la l-rneie
secojului XV dupl ce cuf,tea cetAlii a f,ost inconjuratd cu o singur[ curtin[, incinta formdni
aproape un oval inscris intr-rm poligon neregulat.
Dintre cele patru fumuri ale incintei, numai cel din vest este de plan p6,trat, celelalte fiind
drepftrnghiulare.
O formd ciudat[, unicd tn Transilvania, a primit al patrulea cat, ale clrui colluri, ca niye
prntuberanle, pennit amplasalea in fiecate din ele a trei ;neterezein loc de una, facilit6nd
unui singur trdgdtor sd apere un spafiu nrult mai lil:g.
Atetr
Actuala bazllic:d gotic[ s-a construit ins5" pe la 1380, posedard initial un cor cu doud
travee dreptunghiulare, inchis pe trei laturi, o nav6. centrala, eu tavan plat.
in a doua 'f.azd. 'Je constn-rclie apar: sacristia, cu doul caturi, adosatd pereteiui de nord ai
JJ7
centrale; rczalitul'
corului; transeptul, ale c6rui brale pornesc din traveea de est a navei
rfevansat fala de linia clopotnilei cu portalul principal'
fost boltit din nou,
La finele secolului XV, cand s-a fortificat biseric4 intregui edificiu a
scara in spirai[ a unui
corui primind i;i un cat de aphrare deasupra bol1ii in care se intra prin
Clopotni{a a
tumule! cilindric constmit in collul format intre braful transepturiui 9i sacristie'
coridor de aphrare din
fost indl{at[ cu dogd nivele construite din c6rdmid[, incoronate de '-rn
lemn.
Bazilica, pomenitl clocumentar \n 1471 pentru prima oar[, a sufelit la fortificarea sa
350
Eiertan
I TURNUL CEA.SUIjUI
2 MAUSOLEUL
J BASTIONUL ESTIC
1 ?URNUL CATOLICILOR
5 VECI'EA PRIMAAIE
6 TUNNUL SLANINII
? TT'RNUL POIITII
O TUIINUL TASATOHILOR
Cetatea Bierlanului este consemnatd pentru prirna datfl intr-un document din i4gd.
curtina interioard din cele trei concentrice a existat incd din secolul XIV,
l.ncinta, i[rgitX dupl anul 1400 pe latura de nord, descria inilia.l un oval perfecq adaptata
formei platoului, arzAnd c[tre curte indl]imea de 2 nt,iar in exterior, cidditd pe panta dealului,
de 8-10 m, fiind sprijinit[ de contraforturi. Turnu] ceasului sti cle straja caturn de poart1
cupatru caluri, deasupra intrlrii inchis[ odinioarl cu o hers[.
incd ?n secoiul XV s-a ridical o a doua curtin[ ce inconjoard panta dealului pulin mai.jos
decAt prima incint[. in co]1ul de sud-vest, aceastf, centurd e apFaratd.de
un turn de poart{ in
centrul iaturii de vest se inalld un alt tum cu trei nivele, aqezatir locul cel mai ingust infre
cele doul centuri de zidttri.
361
;i L[.-"'";" "' a'
F-fr?- l:i-
* |I ,- - --.r-. ,-r^
" Ert:
,Hn'ite
,.1_1.
-\---:'.. -:lrl'
--1=q. '
Copga N4are
Constr-uirea noii biserici de la Cop;a \'fare a debutat prin ridicarea unui norr- cor, mult
dezvoltat spre est. Prelungirea co:u-u: era necesard peirtru desfbgurarea intregului corp
352
b azilical, p I dnui t dat rrctealizat'
de un zid de apdrare
La inceputul secolului XvI. biserica fonificard a fost inconjuratd
aproape rectangular, Snalq din piatrd de carierd-
in nord-est' un turn pdttat cu doud nivele
Valchid
EFXI
HlxY'
w'r8?0
gd+e*ct fitg
Pe la inceirutul secolului XVI simpl[ incintd din gresie brun roqcatd 9i gn-
s-a dclicat o
doar prin retezatea colfului din sud''vest'
galbend" a cdrei fonl[ reetangular[ este modificat[
363
'tjSxrv
:: w:4 ^r
';i t.ra -rr,t
arc frant.
cu excePlia
colateralele avariate au fost demolate,
La reconstruirea bisericii, dupd 1400'
astfel forma
o tribunE' planul bisericii ciPdtAnd
pa{ii estice, deasupra cdreias-a indl{at cAte
devenind un transept'
..crucii lati.ne" , bralele'acesteia
construit, la caPltul
incursulfortificariiinceputeirrprimulsfertalsecoluluiXVl's-a
cate face impracticabil portalul de
vest, inchis Pe dou[
vestic al navei centrale, un donjon'
treimi a in[ltimii sale de piciorul turnului'
formei
Centura zidului de apdrarc'ridicat
in secolul XV' in oval neregulat, se adapteazd
ii.
un promontoriu'
i!: terenului, biserica fiind amplasatlpe
curtinele'
doud turnuri de plan Pdtrat leaeb
Trei bastibane cu plan dreptunghiular 9i
coboard lin'
-itl
-
r=;:-i:'
36+
L,aslea
f)e la vechea bisericd., ir:rchinal[ sf. Ladislaus i1u s-a pAsfiat decit clopotnila fonificata-
Noui lScag de cnlt, indllat in estul celui vechi, a fost conceput inijial fbr[ turn.
La fortificare, turnul a primit obignuitul coridor de apbrare, devansat pe console de iemn,
cu parapet de seinchui, purtind un acoperiq in fomd de piramidl.
Un singur inel de zid inchidea curtea cetdtir intr-un oval ntare ce cuprindea o bunf,
porfinne a strrazii actuale, care delinriteazd cetarea in est. inaintea construirii noii biserici,
partea de est a cetdtii a f,ost retezatd, inchizAndu-se cutea printr-un zid rectiliniu, integrat in
girul fatadelor ce m[rginesc strada.
365
Senereug
turnuiporfii,s-aupdstratcAte.radinvechileferestredetrageiegigurideturnarelacarese
de gresie'
drumui de strajl. curtinele sunt inallate din blocuri clreptunghiulare
ajunge cle pe
de formd ingustd'
diri qist cristalin 9i din c[rdmizi
de plan
strdjuieqte un tum cu patu iivele complet devansat in fala incintei'
in nord-est mai
phlrat,cu un acoperig luguiat in
form[ de piramidl'
lii'l
. i.
t::
i:::ii .
i:ii:
]'; :
.'.
: ,.
.:.
366
Cisnddie
a"\ t
I E iii * GG
' irl 7t'+
fi\l
tffS{0.itr i l " l;' ti";,;i
{ ! ? 3 { ! I 1 C { p ! li qritirlg4-qloE
Prejmer
368