Sunteți pe pagina 1din 191

CaXritotul VI

ARHITECTUR.A 1q4EFTEVALA
C'unt ajung pentru prinza oqrd lurcii otomani ln Europa? E de relinur qcest trzotnenl
-
dut'eros penfn.t noi, crestinii; primii turci care-a,u trecut Bosforul au
fost adugi de un
intpdrat bizanlin aI ch^zti nunze sund .fi^utnos in urecki{e noastre; Ioan Cantacuzino.
Disputele inl.erne din imperitt erau atAt de violente, incdt intpdralul Ioan Cantacuzino se

bate cu propriul sdu ginere, foan Pal.eolog, iar, pentru aceastd luptd intre bizantini,
hnpdratul cheatnd tn afulor osta;Si turci otomani de dincolo de Bosfor. Turcii, o datd ajunSi
pe pirndntul Etropei, la nty,d de Basfor, nu ror mai pleca.
Trebuie sd vorbim despre u.nul dintt'e marii domniai Tdrii Romdne,rti, care descinde din
Basctrah. Atlircea cel Bdtrdn. De ce i se zice ,,cel Bdtrdn" ? Fiindcd ntai tdrziu aufost alyi
voeliozi cu nrmtele ,,il'[ircea", iar cronicarii, yorbind de A[ircea, cel din veacurile
anterioare, i,-au,rpus,,cel Bdtrdn", adicd,,cel Vechi" (si ruarele nostru Eminescu s-a
iryelat ct'ezdnd cd Afivcea ero bdtrdn cdnd s-a bdtut la Rovine cu sul.tanul).
A4ircea va prafita de disparilia lui Baiazicl gi de faptul cd trei dintre fiii lui se ceartd de-
acurn pentru. trort. Eprima datd, poate Si ultima, cind un principe romdn intervine in ntat'i
a-faceri politice intentational. Din nefericire, acel pretettdent, Musa, pe care-l susline
,\Iircea, nu iese in cele din tmnd. itwingdtor, aga incdt cel car e vt7 int;inge, lulehnted I, ra
reveni, itr 1420, tmpolt"iva .fiwlui lui 4VIircea, Mihai, il tnvinge Si-l ttcide, tnlocuindtrl ctt

-fratele sdu vitt'eg, RarJu zis Frasnaglava. Acesfa, ntai supus, cedeazd cetd{ile de la Dundre Si
o parte din Dobrogea. Cu el incepe lara Rorudnea.scd sd pldteascd tribut Ttrciei.
Moldova, s-a forntat cu vreo ci.ncizeci de ani. m,rsi idrziu decdt fara R.ontdneascd.
,4lexandru cel Bun domme,Ste de la 1400 la 1432, ceea ce pentru vremile acelea este o
dontnie lungd. A fost un bun gospodar, lara s-a intins incetul c:u tncetul de Ia nucleul unde
se forrn.ase. regiunea din nord-v'est cu capitala la Suceava. Din regiunea aceea s-a tntins din
ce irrce'mai mult,'pdnd|la Cetdt?a Albd, yeche de pe vrentea bizantinilor. in momentul"cd,nd
l,Ioldava devine st,ipdnd pe aceastd regiune, Celatea Albd este incd in mdna genovezilor,
ccre crcceptci insd suzeranitatea voevodului moldovean. l{ai tdt'zitt, in yrentea lui $tefan cei
Mare, deasupra unei intrdri tn celate se va afla stenta l,foidot,ei. capul de zimbru s{tu, ntai
corect, Ce bour. slemd, ce se ntai yede ;$i astdzi.

179
El,
:.'.isn.i luptdtot;i ttnpotriva turcilor.
IancrL de Hunedoatra
ya fi uitili iit;i.: ::: ,:;
ronTal't,aiungevoevoclalTransiit'at;iei;iiticeieriititn'rttd'cdntlntoaret6ndn'lrege'al
Ungar"iei.l,adisiau,tnbdtdliac{eidT..onta.cjwtgechiargut'ernatoralUngariei'
atlatei contin)' e
Htutedoat'a kxtins de fiul sdu' regele
Iancu, care mdreqte cas'telul de la
oper,sonalitateatdtdeputertlicd,ittcatlsipoate-pertnite'rd-iconsiderepevoeroziiTdrii
gi ai Akoldov*ei ca pe clien\ii sau
ptotejalii ltti'
Romanesti
fit'i sdu Matei' inttdt"std de numai cittcisprezece
Dupd moarte| Iui e ales tege aI Ungariei
(Ctlrvin,
Iv,Iaryds pe unguregte, Mat|,ias tn latitleste
ani. Va.fi lnarele rege Matei Con,irul'l -
fi.indcdpeslenlaluifigttrauncorbcuuninelinciac.dttpdolegenddafamiliei)'
DintrefiiituiMirceacelBdtrdll,Vlad.Dracul,tatdllui|4adfepes:is-aspusDra'ctLl,
fiindcdacelsigisntund,leLentburg,cawLt(rant'ilnesimpatiepentruacest'fiuallui
ordin fbuclal pe care- l infiinlase 6i
care se
luat itttr-un din de cavaleri'
.Mh.cea si l-a or

nun't eQ O r dinul D r a g o rutlui ,[4ad zis .!epes,


din pdcate si pentru leg,end.d
e.fiul sdu,
Mai importalxt pentrLl istorie - -
cutttplitd' care avea obiceiul rle a-si trage in feupa
un domn indoiald
fdrd de o cruzinte

nu-l ascultau inldunfi'ul tdrii' I


duSntanii sau pe cei care t
istoric. C)
conlise de tr4ad Tepes trebuie relativizate, asezanclu-Ie ill contextual
Grozdvii'le

datd ajuns dotnn, in ]456, V]adhotdrdSte sd Scal)e de ,suzeranitatea otomalld.


Pe|'recttse ani' I
cleci iterf'ect liwba 'yi
in Turcia, ca o,ytatic trimis de latdl sdu tr4ad Dracul' cunoaste
de zile
Mttei Cot'vin' cLt care
morayurile turcilor. pune speranle fu ajutorul regelui ungariei'
igi a

o vard a lui Matei' Matei' in lrtc sd-i dea ajutor"


l-a lintl ,!
era si rudd, solia lui v-lad fiind
srti' =
E
inchis in cetdluile lui timp de doisprezece E
r-
Reputa|ialuiWadTepe;s-afduritpett,eicdi:princronicileturcesti,'printr-orelatare I1
elogioasd! -
despre Dracula voevod - de fapt
slavd, de origine neldmttritd, Povestite #
::!!,;i
,:
.

a lvan cel Groa'znic; dar nlo.i'pu b


zice cd:a:'ajuns'.caytede cdpdtfti larului
.it:l
:1-:l I ,
i" -' despt:e'/care'..:Se .Fg
..r,,

Si rdspdndite
fit
pri, cdrli scrise de sasi care erau tn mare duSmdnie cu TepeS - 95

iiliI
seamd - de stat"' de
b1
Fd
e
Ne-am afla, itt prezenla unui print caz cunoscut de "propagandd =
Gernmnia. €
]

,,intoxicareprinmerlia.,,proftdnddeapari|iainepocdatiparului,Cal,eapernli'ssdse
ri e' Q{ e a gu Di uv ar a)
-fa rtt
astic
r d sp dn d e a s c it I ar g p ott e sti

180
,Sifur*{* fEpuri de zidErii dirl p!*gr*
11. $tructuri gi materiale

Aiegerea materialelor de construclie gi modul lor de folosire n-au fost aoeleaqi pentru cele
doub fbluri de athitecturi: populard gi cultd. Arhitectura popuiard, in vechime ca qi in epocile
un:nhtoare, a fost strAns Tegat1 de mediul geografic inconjur}tor, folosind cu exclusivitatc
materiale de construclii de ptovenienld loca16 : lemn, pdrnltnt, piatrd"'
Operele arhitecturii medievale de caracter monumental -- ceti'yi, biseiici, mdnlstiri, case

boieregti, paTate, edificii importante orbqeneqti -- vldesc, in general. o accentuatd

independentd fa!6 de nraterialele locale de construclie. Pentru realizarea acestor genuri de


cladiri s-au folosit piatra de rAu, pialrade carierd spartd sub fortnd de,,ciopliturd" sau f61uit1,
cdrdmida,lemnul, teracota 5i, ca material de legdturfi, mortarul de var alb amestecat crt
pietricele fine, cu nisip gi adesea cu adaos de sfirdrnlturi de ciirdmidd. Piatta fbluita se
prezintb. sub form5. de blocuri de m[rime mijlocie 50 pdn[ la 100 crn lungime, 30 pAnd ia
-
50 crn inb-ltirne, 25 p6rn6,la 50 crn grosime. Fdfuiala era executatd numai pe 5 din cele 6 fele
ale blocului, asigurdndu-se prin aceasta, pe de o parle o regularitate gi o pdsuire perfecti a
rosturilor pe fata vizibill a zidului, pe de altd parte o legdtur[ mai trainic[, prin intemrediu]
fe{ei posterioare cioplitd brut gi infiptb ca o coadd in masivul de nddrie executat din blocaje
gi moftar. Piatra ,,ciopliturd" era debitat[ in piese mici, de form[ neregulat[, de dirnensiuni

variind intre cca {5 gi 30 cm lungirne gi cca n0 pAn[ 1a20 cm grosime, cdrdrnidl. Datolitd
uqurinlii cu care se putea fabrica, costului pulin ridicat, dimensiunilor mici gi f<rrmelor
speciale ce i se puteau da, cdrdmida a fost fcrlositl atdt Ia construirea ziduriJor dreple qi a
bolliior, cAt qi la realizarcaunor elemente de forme foafte variate : prof,le, stAlpi gi coloane.
inie
Forma, calitatea gi dimensiunile cdrdmizilor auvariat dupb regiune 9i epoci.
u4:
in fara RomAneascl, dirnensiunile varrazd intre 28-35 cm lungime,16-20 cm l61ime
gi 4-5 crn grosime. in epocile unndtoare dirrensiunile sint mai mici 25-16 cm lungime,
i
ISiir
I2--I4 cn.l[li,1qei.3,5-=/..cltr glosime pentru c5'rdmizile ce se folosesc ca material aparent
de construc{ie pi uqor sporite (32 X 14 x 5 cm), pentru acelea- care intr[ in compoziiia
-34 nrin
zidurilor destinate a fi acoperite cu tencuial6. Grosimea rosturilor de mortar dintre girurile de

cdrdn-izi este egald cu grosime a cfuFmizilor. ln Moidova dirnensiunile cdrdrnizllor vaiazd


infue 27-10 cm lungime, L3-75 cm lI1ime $i 5 7 gi chiar 8 cm grosime. Ele sunt de
- lnatel
doub calegorii: o categorie fabricatl special pentru a fi l[satl aparentd in construcfie, alta, rJe

lBZ
cahydte mai uqoard.
nreniff,. a fi forosir' in masa 4uunlor
ziciuriro;
cdrfunizile nrenite 5t cdtre fefele ce se hncuiau.
a fi ldsate a!)Ar,.nrp^-^.,-::*

fi''r.:.'' * fflfu#Hffi*: ff;," :: ffi H,


) cm srosirne. R.ostur'e
de monar
ff;?
rbrosir si c5rdmizi
subliri, de 4
*r;,;"::,:,:_"^":.:_a -
Transilvaniei, i'guste ",
: r ,5 pd'd lu z,s
insS' ca $i in al"hitectura
de cdrdrn jdd a
Faramentul "it.tnenfinute
EIe au fbst construite
fie clintr_ smgur fel de materia]
fie din nrai rnurte feluri piatrE,cdrdrnidd
de materir - 5au lsmn
Menite sd riinireze, cu cardmid , cdrdnridd cu rernn.
-
sd incrrid,
,, ,1';,:ff3:":";J]atra
totodatS sd suporte un spafiu deten,i'at
irnpiregerire borfllor pi
pi greutdfire ,uuu"'"'n'"riilor
aihitecfura ronrdneascd nelor pi ale acoperipurilor,
sunt groase ysi solide. zidurjle in
piatra s-a
intrebui n[at fui Transi],
ca 5i in Tara RornAneascii
sub forml de bolovani $i tv{oldova, la incepu_
de r6u ru, O.uun,u
ro sturi r e (op us
c em enri c i
r,
urn ). *, *nllt ffiHl,, #,1,:H;
intdinesc)' piatra'
fble vizibile' de parte
tdiati in blocuri
mai tnan,esfe cioprit
::
"-ffi *: :f*
d neteti (fd[uita), atat peceje
o gi de al,u a nruchiei,
cat gi pe ceie dou6
Jc-
pretre 'sint ldsate paturi de pozE.cozire
tnsd mai totcleauna ace$o:
nefEfuite gi neegale
a pufut realjza o
legiturd 5i o trer:ere
de Ia o asizdraarta. in
ferur acesra s_
" rnai fireascd cle
'r'rqr'rEilsLra de Ja
la fornra netedd
muclriei lazid.driabrutdaperetrilor. gi Lngrijit lucratd
a
Ulterior: telinic tnai
avansatd a Jucrului
a eerut, pentr
intercararea inffe r
cdrpi cirdrnida au;l;H";r#size
de piatr,"'u'"J"
u;; :#:#^;;t#::
in fara R.ornAneasc; .a-,r,*,,^ l- .

:flJ*:#;fi#td:"x#:J;j: *ffi :fi::,Tt ::: .#,'*,,


:'cdrdrnizi: pe "al0curi,
paturile de piatr'
brut6 sunt impd4ite
in panouri
il:i:.fr;-ol::T.,ffffi::ffiT picioare
ei pe muchie Morrarur
dinrre rosturi este
cele de piatrd sunt
,:::::tr:ur,. uuu rbr cd
snbliniare eirurite de cdrsnr izi, ca si
o" ,*oli
materiatere puse in
operh in aceastd
r";;;;,#;-:J",#t:j::::J# ainto

183
Profrle rle soeluri de piatrd ':
<ie

moldovene$ti din wemea lui $i::=


Socluri de piatrb fbluitl de la bisericile
Sec. XV. l. PiduraNearnl;2' C:
mbndstirilor Dealu 9i Argeq
Bo'rz.egti;4. Vorone!; 5' Rdzb"
Gheorshe din Hirllu; 7' '

-Ac-";==tt-:]EF

--|-

--.4---
J|JHH|g
ruul --_J UIJ

J='.'.:==q*-=-

--lnnr----nn
I unei bisericr Profrl de cornigb de 1a bise:i=
dornneascb Sf' Ielarhi, iagi
c. de la biserica
Curtea Veche din Bucuregti

184
totdeauna 6ipiattafilluitl", este folositd irsi numar pentru par.nle-mai solicitate ale cl5dirii :
ool{uri de ziduri, profile de socluri, corni;e, rame de ugi gi
de ferestre . pjatra fb}uitd se
?ntalneqte mai rar gi nurnai in anume epoci ale dezvoltdii
arhitecturii de pe teritoriul
RomdrLiei' o gdsirn de pildd in Transilvania in cdteva
din monumentele mari aleveacurilor
XIV 9i XV, romanice sau gotice in f,ara Rorndneascd. la inceputul veacului
xvl, iar in
Moldr:va ?n veacul XVII la bisericiie cdtorva mari nrhndstiri. pusd
?n operd cu ajutorul
mortarului dar adesea, interiH, cu scoabe de fier gi cu plumb topit
- -
piatra se prezirrtb. pe
felele zidurilor apareiat6 foarte regulat, insd mai totdeauna
in asizeneegale (pseudisodorn).
cErdmida, folositd in mod curent in toate epocile pi de cele mai multe ori ca material
exclusiy de construcfie, a fost rareori l6sat[ in intreginre
aparenti. in mod obipnuit felele
zidur:ilor ca gi profilele, construite tot din cdriilrida, se tencuiau.
in mod exceplional in
veacul XVI in {ara R.ornAneascd, paramentul monurnentelor
construite exclusiv din
cdrdmidd, ptezinth particularitatea d,e a fi cor-:tstifuit
dintr-o succesiune ritmatd de fasii
orizontale de cate 3-4 giruri d,e adrdmizi apa:'ente alternate
clr zone de zid[rie tencuird
imitdnd piatra i'|dtdta. zonele tencuite, a c5roi'llgime este
?ndeobgte dubla fa{a de aceea a
fdqiilor de crrSmidd aparent5., sunt impdrfite in panouri plin
intennediul a cdte doud. cdrEmjzi
aparente zidite in picioare pe muchie, Accentele ziduiui
- socluri" braie, comige - sunr
realizate din cdrhlizi aparer'fie, fabrical-e in tipare speciale,
dupr fonna profiiului dorit :
cavetl,, sfert de cerc, tor etc.
La putrineie monutnente construite exch:siv d-in piatr5
fEluit5, tehnica de hlcru a pietrei gi
rnulurile srunt in geneial iruudite cu tot ce se fbcea in
acest domeniu in fdrile de mai veche
tradilie bizanlin1 din Sud gi din Orientr-rl apropiat.
in artutectura moldoveneascd grsim socluri de piatr[ fhfuita mai intai la monumente a]e
ciror ziduri sint construite din piatd brutd- ciopliturd gi cdrdmidd.
in geleral acest gen de
soclu depf,$e$te arareori indl{inrea de 1,00 m. Epitula fa![
de linia zidului este de asemenea ]:j\.

nricE :'20 pdnil'la:35 crn.'Piofilele'pa4ii temiirale sunt tdiate


dup6 rnodele mai mult sau mai
pulin obiSnuite in lumea constructorilor cresculi la gcoaia
goticului. ca gi sociul, corniqa
suger:eazd aceea$i origine : orientalo-constanti;ropolitand
pentru Jara
Rom6neascd pi
neogoticd pcntru Moldova. in veacurile urmi.ioare. la monumentele conslruite din piatr[
comiga este constitriitd dintr-un mic iesin'd fc--na: din careva
profiie simple care incoro neazE

1aq
La alte monumente contemporane sau mal
partea tenninal[ a ziduiui, de obicei decorati'
lespezi' rle
este realizat dintr-o serie de simple
tdrzrtacest element de tentrin alte azidurui
de un qir de console'
piatrd icgite din lirria fa{adei 9i suslinuie
profiiaturl este caracteristicd stilului
rrL arhitectu ra de piafrd. din Transilvania intreaga
cLrataapa(inemonutrentul:romanic,gctic,renagtefe,baroc'Larrnteamajontalea
monumentelorconstruitedinclrdmiddmulurilesuntrealizatedinacelagifeldematerial.
Soclul' este fbcr,rt din cdr[mi zi fabricate
in tipare speciale avind marginea' menitd sd

constituieprofilul,tdiat|ftesubfonn6decavetd,fierotunjit[insemicerc'Ambelefeluri
jur
prof-rlul este conrinuu ;i ipi phstteazh aceeaqi forrnd de
sint ziciite in soclu pe nuchie.
imprejurul chdirii. corn$ele sunt construite
din cintnizi obi$nuite' drepte' fie scoase
unul, doud sau mai multe rAnduri' fie dispuse
progresiv, in linii paraiele, r-lnele peste altele,
giruri suplapuse qi ie$ite progresiv fa\b'de linia
piezig. cazlml\ide fierlstrau, in mai multe
qiruri drepte, un fe1 de annot]ic6' numild frrztr
zidului, fie intrate, fornfln<l, intre dou[
din cdrtamizi specia-le; cu unul din
iombarl. cateodatd qirurile zimiate sunt construite
a mai fttturor
se obline din combinarea tnegtegugitd
capetele inguste ascutite; adesea profilul
cele folosite pentru soclu'
formelor c1e cdrdrnizi de fabricfiie spectaTd,inclusiv

Functul de sPrijin izolat


Arhitectur.arornanichgigoticldinTr.ansilvalria,incaree-oloanaqipilierulsuntcol,lstrulte
inmodcurentdupltelrnicagiformeleaceloragielementecaracteristiceromanicrrluiEi
goticuluidinapuscolbanaapare?narhitectularornflneascbabialainceputulrzeaculuiXVl'
de piatr6'
acestei epoci : unele de cdrdrnid6, altele
Dou[ feiuri de coloane sunt caracteristice
celedecdrdmiddderegul[frrdbaze,ridicatedirectpeunzid'dreptcareesteinacelagitirnp
in sector,
din car[mizi de format special, poligonale,
st.obat gi balustrad[, au fusul construit
dupd cerin{ele fotmei ce ulrna a i se da
:

in semicerc cu fala concava san convexd elc.,


torsada etc' capitelul era inlocuit cu o
lespede'
poligonal, circular;.canelat-r,dlept,..canelat in
prismatic6. de Piatrl.
1or geomefi:ice ca qi prin aceea c[
nu se
Coloanele de piatr6 se caracteri zeazdprinformele
ccrlfurile
aseamdn' unele cu altele, Bazele,pltrate
lapartea care stape pardoseal[, igi tegesc

ajungand printr-o succesiune de trepte


ia o prisma octogonal[ cu
pe mlsurd ce se inal{[,
unele coloane fusul octogonal drept' octogonal in
laturiie egale, incheiath cu un profil. La -
ldo
torsada sau cilindric p)eacd. direct de pe ultimul profil al bazei;1p altele, acelagi fus rdsare
-
dintr-o brdlard de flori de crirt stilizatetdiatein relief pe fefele unui tambur octogonal ridicat
peste bazh'. L,a fe| sunt construite gi capitelele, a cdror form[ arninteqte pe aceea a bazei,
st6lpul octogonal pi coloana cilindricd. Sunt masive, de sec{iun e egall cu grosimea arcadelor
De care le suport[, au fusul construit din cdrdmizi de formd speciaiE, iar baza si capitelui din

cdrdmizi obiqnuite.
Deqi zidlria este executat6 ingrijit, toate aceste elemente de suslinere sunt, ca gi r,esful
faladelor editlciilor din acenstd epocd, tencuite.. Mult mai vaiare ca for-m[, mirime gi
decoralie, sunt coloanele de piatri a cdror utilizare s-a generalizat din a doua julritate a
r-eacului XVII. Distingerea ce s-a putut face pentru coloanele arhitecturii greco - romane in
ce privegte apartenenfa la un anunre ordin gi relaliile dintre diametrul fusului, indllimea
coioanei gi depdrtarea la care sunt agezate unele de altele in aceeagi ordonanld sunt date care
in arhitectura romdneascd nu au corespondent. Grupdndu-le dup[ lbrma qi decoralia
esenlial5 a bazelor gi a capitelelor putem distinge totugi trei categorii de coloane rom6ne5ti
;ie piatr6; prirn[ categorie o fonneazi aeelea ale cfror baze gi capiteluri sunt realizate din
:brme geometrice - regulate, a doua categorie cuprinde coloa.neie cu baze gi cdpilele de
l-crme incd geometrice dar decatate cu omarnente tlorale, a treia categorie o formeazl
coloanele ferarte decorate, ale clror capiteluri, derivate din tipul caracteristic ordinului
corintic, ar"r o pronun{atd aparenl5 de buchet.

in arhitectura Transilvaniei din epoca dorninatd de stilul renaqterii, coloana nu-gi gdsegte
uriiizarea decAt in mod cu totul exeepfional in compozifia loggiilor unor castele. in epoca
barocului gi a ciasicismului, coloanele. construite de reguld din cirAmidd, rnortar gi stuc. igi
pd.sfeazd fbrmele 5i decorul caracteristice ordineior ciasice : doric, ionic, corjntic.
Moldova
t-a folosit in arhitectula ei din epocile anterioare clasicismului decfit foarte rar gi
colc'ana

-easta fie ca o rerniniscen-t{ ainfluen{ei goticului, in unele cl5diri mlndstiregti din veaeuL
XVII;: fie,' din veacul'X.'VlF''incoace, in unele cldd,iri religioase construite sgb" inrdurirea
arhitechrii din fara RonrAneascd.
Bolfile
Foiosind ca material cle construclie cfudmidd arhitecfura romAtreasc6 a cunoscut toate

^ilurile de bolii pc care le-a experimentat pcoala bizantini- cornbinAnclu-le adesea. duob"

187
::'

in Moldova, se intahesc 5i bo[i construite pe arce de


sisteme proprii, cu alte inventate"
Bollile de traseu circular sau eliptic' ca si
ogivl sau decorate cu nervuri, de inspira{ie goticd'
s[ suslinl perefi, cupole qi turrruri se sprijina direct pe ziduriie
arcele semjcilindrice menite
p6r\i ale-
inclperilor sau pe arcade robuste. construclia se executa dintr-o- dat6 de ambele
planului cle naq;tere. zidinch-r-se eilrdm\zile in asize plane radiale' suecesive' Perrtru
pentrLi preluarea
in:rieCicarea alunecarilor si a defomt[rilor in timpul construcfiei, cAt si
.::tr impingeri lateraie, au fost irrtrebuingali in rnod curent tiran{i de lerrn pdrqi ?tr masa de
la nivelul plani.rlui de nagtere al bollilor. Cupolele au putut fi executate faril
cofraie,
ddlie
,cupd sistemul foiosit gi de tehni ca bizantind,, adicd prin paturi -tronconice
succeslve '

int[t'itd cu
Sprijinindu-se pe arce prinintemediul p'andantivilor, cupolele au totdeaunabaza
un inel outernic de zic1d"rie, a clrui glosime este aproap e egald cu aceea a
zidurilor sau a

arceior pe care se spr{ln4.


pentru trecerea de la pianul pttratla fonna circuladnecesard stabilirii planului de naqtere
col1" Fr:rma
al cupolei, arhitectura romAneascd a folosit pe idngd pandantiv 9i trompa de
jumltate de boit[
geometricl dat6 acestui element constructiv este variatd : conic6, sf'ericl, o
in arc mdn[stiresc. Trecerea de la planul dreptunghiular ai unei incaperi,
incoronatl cu o
de patru arce in
cupol[, labazaptrtrat|a cupolei s-a frcut indeobgte cu ajutorul unui sistem
consold : dou6lolgitudinale foarle inguste, dotLi cele transversale late atAra cit cerea
- -
lungimea inclperii resPective.
pe scard iargd
Alaturi de bolta sernicilindricl, cu sau fbrd arce dublouri, au fost utilizate
cu cilindri
cupolele si turlele combinate in felurite chipuri cu arce, cu pandantivi, cu trompe,
deosebire de
verticali, cu alce semicilindrice piezige, precun qi cu bolli pe neruuri' Spre
bizantin' 9i
modul curn a fost rezolvat[ problema acoperirii spaJiilor mari in arhitecturile
gotic6, unde irnpingerile bollilor sint preluate, respectiv, de puncte masive de
ziddtie'

dispuse, in interioq,sau:de pilei interioare gi de contraforfi exterior


arhitectura rornanioq'qi
it

goticd solufiile romaneqti au tins, in general, s6 plstreze pafl.ea de jos din clldire destinat[

locuirii gi circulaliei liberb de orice obstacol. De aceea, facand corp comun cu zidurile
sau turle, au
inconjuratoare, arcele, chemate sb sffAmteze spaliul boltit 9i sd suslind cupole
ir
din epoca iui
fost mai totdeauna construite in consold. Sunt doud sisteme de boltire originale
prirnul constd din strAmtarea progresivd a spafiului boltit. Pentru aceasta
$tefan cel Mare.

1BB
patTu arae setnicilindri doud longitudinale inguste fdcAnd. corp oolnun cu zidurile
laterale gi rloud transversale muit mai Iate mai intii dreptunghiul incdperii care
-transformd
nrmeazd a fi incoronatl cu o cupold sau o turld, in phtrat.
Peste aceste arce, prin inteqnediul a patru pandantivi, se ridiod un scund tambur cilindr-ic
r"erticai' in interiorul acestui tatnbur, la baza lui gi pe direclia axelor longitudinale gi
transversaie aie lnclperii, sint inscrise aite patru arce dispuse insd piezig axele paralele
gi in acelagi plan vertical cu diagonalele p6tratului de bazb. in sfArgit
peste prism a pdtrafd,
generatE de felele acestor ultirne patru aree, prin intermediul a patru
pandantivi, se ridicd
ct-tpola sau turla . AstFei, ?n comparalie cu l5.rgim ea L a incdperii
pe care o incoroneazl.
cupola, respeotiv luttla, poate s[ fie sfrAmtatd in condiiii estetice acceptabile
p6ni la un
diarnetru interior egal cu I'/{"'!4. cateodatd, peste un ingust inel cilindric ridicat dea-suria
primeior patru arce care transfonn[ dreptunghiul de bazd, in pdtrat se construiesc.
r:,: .=
console, in ]oc de patn,r, opt arce semicilindrice egale, care intersectAndu-se,
pe de o ia_-13
intre ele ingile, pe de alta cu o sfer[, clau acelagi rezultatpractic, cu deosebire
insd cd fc-:r:;;
se indulcesc devo:nind mai decorative. Al doilea sistem original
moldovenesc de boltire es-ie
o cornbinaJie iiigenioasd de cite doud sau patru perechi de arce, egale douh cite
doud si
Cispuse, in fiecare pereche, uru.il deasupi=a celuilait.

in unele cazui, incdperea boltite, dreptunghiuJar[ in plan, este imp[rfit6 in doud travee
prin intermedilrl unui arc dublou transversal, care se prelungegte pe
zidurile laterale pdnd la
pardoseaii piintr-o suc.sesiune de retrageri in consol5.. Fiecare
din cele doud travee este
acoperit5' cu cite o cupoiS mic[. Trecerea de la planul dleptunghiular
alungit al traveelor la
pitratele cu pandantivi deilsupra cdrora se inal1d cupolele se face prin
cite doud perechi de
arce etajate care se descarci, de o parte pe zidurile piine, transversale,
ale inciperii" de
cealaltd pe arcul dublou rnedian.

Acesta la rdndu.i' prin succesiunea de console care il prelungeqte pand la par.dosealfu


urmdrind cifha.'presiunilor;'transmite irnpingerile bolliior pe zidurile
iongitudi'ale , Alteori
cupola. una singurd, este ridicatd pe patm pelechi de arce dispuse
doud cdte doud de-a lungul
celor patru pereli ai inc[perii, perechile transversale sprijinindu-se pe
perefii longiturlinali,
iar cele longitudinille, red'.rse la ni6te se-e-mente de cerc, descErcandu-se pe
arcele transversal.

189
d4tj
K,?-
-,

-,-4:liliiil[':lt__-
L rrtHlt;tt:I, i :_
t

F
I J.:il -
i a:i i
I

l,:;,r-:.+=*;:=+ i
j-: --Tii-'**- -
,/;! -Jai
:

+!ilir"i F
F

Detalii de socluri, comi$e gi briie de cdr-'-


Soclu de c5.r5"midd de la biserica Cudea Veche, 1. Cufcea Veche; 2.;i 4. M[rcu]a, Bu::
Bucuresti StSnegti (ud. Vilcea); 6, Cdlu--

r.'ffiE.:, i
i'trff:J,'1
'+,=ill'1 (

Coloane gi stAlpi de clrdmida munteneqti

1.90
tsollile mcldovene'ti nu-;i
g''sesc corespon,Jent in
arti arhitecturd dar existd
' primuJ sistem moldovenesc analogii intre
gi unele solufii in arhitecturile
armeand gi georgiand.
in pr<lble'ra acoperirii cu
boili a unor incdperi de rrrari
dimensiuni, procedeul
al flagrnentirii spaliului prin a fost acela
introducere a pe mrjroc a unor st^lpi sau coroane.
c.mpaftiinentele obfinute
dupd Jegarea prin arcadea
acestor puncte de sprijin
zidurile mSrginage nu fost mediane cn
acoperite fie cu bolii in
reagdn, fie cu cupore pe
bolli pe arce de ogiva' Pentru pa'da'livi, fie cu
boltirea unor incaperi de
ldrginre convenabild au
incep6,d tlin veacul fost forosite,
xvli bolfile in leagan sau, rnai frecvent,
in arc rnindstiresc, strdpunse
bazd' cLt lunete' in veacurile ra
XVII gi xviil se folosesc iorl,
,u".rure compuse dintr-o
t.onlpe suprapuse care ser-ie de
acoperd, in cadrul anexelor
mdniistiregti gi a conaceror
incdperile destinate a boieregti,
fi bucdtdrii sau brutdr:ii. soopuJ urmdrit
sistem de boltire genera
pri' utilizarea unui astfer de
striimlarea prog'esivd a
spaliurui gi incoronarea
acestor borti cu urr
cirindrjc sau poligo'ar, de
fbpt un co', rnent sd asigure
]ff."#:l:,t"^tr tirajur 5i

i:r ce priveSte inleriorul sistemele de boltire caracteristice


genelat solufii spaliale arhitecfurii romdnegti au
originale in misurd sd sugereze
gi impresia unej rnonumentaritdfi
apreciabile 5i sentirnentul
unei intirnitdli odi'nitoare.
in exterior" efectere unndrite
douh : ?n monurnentele printeior au fosr
epoci aie arhirecrur.ii
JSrii Roi'aneqti" mai apropiatd cle
in formele arhitecturale exterioare
a intregii
rilor insd a prevalat ideea
ascunderii bollilor
rninente, solulie irnpusb
de condiliile aspre
care abundA, succesiunii
elajate gi de cilindri care de arce, adesea
formeaz[ egafodajul interior
ar turrei, ii corespunde
solidd bazh prismaticd in exterior, fie o
f;e, cum e cazul in arhitectum
Moldovei, o suprapunere
cle prisme de secfiuni caracteristicd
pdtrate' poligonale
6i stelate. Frezenla tur-Jei _- element
conseruc{iei'iii.compozilia dominant.al,.. ,, ,.
faladelo r, care se cerea
pus in evidenf[ _
speciaieintreguJui acoperiq, a impus chiar.gi,forme , ..
care a fost ?mpbr{it in
pS4iiorpri'cipare crin care se compune
'orume independente, corespunz'toare
monumentuJ irrsu-si.

1q1
Al+5
H':. T{
9/Ff,/
e
--')
e1-ffi

_r-- i \\a/
---'>,

d 2D 10 U 8l l$ch
/(tr\
l'.",)lv"\
\.?if/
'{-}-Y
--'--'.-a
\\J/

o*-;L----l l--L---j"
Coloane 9i stilpi cle chtemidd de -'
Coloane Piatra din Pronaosul
<le
pronaosul - pddvor al bisericii "Sna=:
bisericii rr.lndstirii Argeq

.'...
\
'1, ). i
;' :. ',

-+:||-::F!+. -,$4+4-

-A
{ itt
-:,*sl'

."?'::a':.:' * r;f.- 1i'jt. 1].*.$, Y'


=?.'.',i

Coloane de Piatr[ cu arcade de Coloane de piatr[ cu arcade de car6mid;


clrdrnidd de la bisericile Cotroceni, de la palatul brincovenesc Mogo$oaia-
Collea qi Antim, BucureEti Bucureqti
,na,;,
-osii!

4 na
Interseclie de bolli

Scherna stt*t:ci comparativl -fi'ansmiterca efirrtrtrilor


bol(ilfr la zidrll'i; X'
goti*o 4- fii$fe'mul constr$ctiv
si,stenrul static rol]rfn,2- sistem.ul bizantin,3- sistemul
rlrmAnesc

d-
$etalii descErcare arce: a- aree duhl€}iltt; b- Fe pilastrui c- pe cofi$sl6;
pierdcrt, peiftgrogarea zidutrri; e)- arc buiandrug si are dedesc6rcarc

194
2, l\AOLDOliA
, ARflTTECT{JRA STEFANL{\-{
Aiexandru cel Bun a avut mai mul1i
fi
si nepoli, iar $tefan cel Mare este nepot de Jitt al
Iui '4iexqndru cel Bun, dupd obiceiul, ca rnarii
boieri sd aleagd succesorul Ia tron tntre
Jiii
gi nepolii -fostului voeuoc{, a
fo,st uns $tefan rJomn. Avea catirdli exceplionale, nu nuntai de
viteiie' dar si de chihzuinld ,ti cle organizare, gi, spre
fericirea Moldovei, tn general a
rctntdnimii' a svut o domnie lungd de patruzeci
si sapte de ani. Este cea nmi lwngd dontnie
inainte de. cea a regelui Carol I in veacttrile noas,tre.
Moryteneste o lard in plind arganizare, dar care din punct de vedere econontic itzcepea
sd
'se dez'volfe rnai cu seannti datoritd imprejurdrii cd reprezenta tJ regiune
de tranzit inh"e
Eurapa Centrald, -polonie gi pnrturile cle Ia Marea Neagrd,,
Se tot 'cpune cd
'ltefan cel a,Iat'e s-a bdtur mereLt cu
turcii. Nu e chicr adeyh,at. S-a bdtut
impotrtlva tuturol" celor care voiau sd-i
stirbeascit relativq inclependerwd. Astfel, s-a bdtut
si
cu Matei Coni.n.

Ce a rdmas mai vit't ttr tttemoria populard


aufost luptele sale cu turcii, in special tn 1475.
cdnd tr[o]dova este invadatd de o tnare armatd
olomand condusd de saliman paqa, cel mai
l?'rare general ul turcilor- Nw uita1i cd
suntem sub domnia lui Malrcmed (sau, in turcd,
Mehtnet) IJ care a cucer"it con,stantinopolul. Iar
mica armatd a lui $teJbn cel Mare invinge
at"mala turcd la vas'lui' Faima tui
$tefan trece peste grani7e; cronicarul polonez Dlugosz
spune cd cel mai tnare szveran rlin toatd Europa, iar pa1:ta
e's'ie
fl proclamd Athleta ch"isti.
adicd ,,A_tletul lui Cristos,,.
chiar pe vrenrca lui $tefan cel Mare, domnul dregdtorii
,ri din sfatul lui isi spun ca nn
s'unl ainta{i cu sdet'dral de regii cres'tini, turcul
e departe, promite ocrotire intpot,iva altor
du6'nzani, nu viv'te sd construiascd moscy'tei
La noi itt lard, ne lasd sdfim autononti,
adicd sd
avem regimul nostru, cu boiertrnea noastrd,
cu bi,sericile nooslre
'cu turcal, pldtiitdu'i'doartm, ttibut pe on. La tnceput - si-atunci ne trfielegem,
acest tribut a fost usor, si in,[ora
Romdneas'cd 6i in Mcldova, dar
foarte curdnd tributul e crescttt, pe ntdsurd ce turcii, oprili
fn'fntctuottsele lor cuceriri' au avLft ntai ntare
nevoie de bani. Aici incepe nenorocirea ce2or
doud ydri rontdne.

J.Y 3
Etefan cel Mare se zice cd a clddit o bisericd tn fiecare an sou dupd fiecare izbdndd,
astfel fitcttt s-au numdrat patruzeci 5i Eapte de biserici clddite de el, Intre frumoasele
mdndstiri din Bucot,ina cdleva sunt ctitoria lui, insd majoritatea zugrdvelilor,
picturilor
jiu al
exteriaare aparfin unei epoci imediat urntdtoare, cdnd pe rronul Moldovei se afld
un

sdu, Petru RareS.Nnogu Diuvara)


ipi
Moldova, inflgrirez arlisticd exceplionald, care catacteriz'eazd aceastd "epoc6,
in
aqeazdinceputurile in a doua jumatate a veacului XV 9i se continul,
pe linia unei evoluiii

XVI. in acest ldstimp evolulia arhitectr-rii a inregistrat


unitare, pan6 cdtre sfArgitul veacuiui
XVI,
doud f'aze impofiante : cea dintiir care se intinde pin6 in primul sferl al veacului
a doua,
rcprezint1,inchegarea gi desdvArgire a unui stil moldovenesc de mare originalitate ;
esen{iale,
caructerizafl prin dezvo ltareain forme nt-;i, nu rnai pr-rfin originale, a unor elemente
proprii primei faze, corespunde celui cle-al cloilea sfed al veacului XVl, dar i9i menline
integritatea pAn6 in cel de-al nou.6iea deceniu aI veacului, incepulurile
acfivitZrlii

consttuctive, caLe caracterizeazd.yrernea dornniei lui $tefan cel Mare (1457-1504), sunt
desp6rJite de ce se f6cuse in dorneniul arhitecturii in prima epoc6 de
via![ independentil a
statului moldovenesc, printr*un hiat. Cu excepJia bisericulei din satul Lujeni
in nordui
clidire simpl6 - de piatrl brutl gi c[rimidd, compus6 din trei inc[peri boltite
:
Moldovei
- itl
un pronaos ipgust, un naos ceva mai dezvoltat, dreptunghiular, 5i o absidd semicj'rcularZt
sau profan nu
interior gi poligonall, cu gase latuli, in exterior -_ nici un nou edificiu religios
se arati a fi fost realizatin acest rastimp'
Cele dintAi clidiri au putut fi construite abia anii 1466 9i 1470. Este vorba de
?ntre

biserica rninlstirii Putna, lacaqul de vegnici odihnd a lui $tet-an cel N4are 5i
al catorva

mernbri ai familiei sale gi de cetatea,,Noud" de la Gddin{i' Restaurat[ inc[ din


1484 de
temelii in
ctitor, in unla unui incendiu, biserica dintii a mlnlstirii Putna a fost distrusd din
ultimii.ani,de-domnie,a;,luiiVasi,lo.,Lupu. Biserica actuald este opera meqterilor
tocmili de
sta
Vasile Lupu insusi 5i de urmagii acestuia. Aidturi de aceastd renumitd ctitorie domneascl
calacteristice
biserioa zidit[ in satul Dol]regtii Mari. inainte ca formele arhitecturii bisericegti
il
domeniului
epocii sd-qi fi atins des6v6rgirea tot efcrful s-a indreptat construcfiile aparfinAnd
mjiitar. Refbmator al sistemului de apirare prin cetd{i, $tefan cel N4are a pus s[ se
repate 9i

sd se restructureze cetdI|,e tnai yechi, pe care) adaptAndu-le noilor metode de ]uptd

196
caractcristice cpocii, le-a pus in stare ciepiina de apirare dar au fost ridicate gi cetdli noi.
, Dintre acestea, ne sunt cunoscute documentar 9i dovedite arheologic, mai intAi cetblile de

lemn'gi de pf,rndnt de la Roman, de laBdrlad gi de la Crhciuna; apoi cele de zid: Orhei,


menitl sd intdreascd linia de apf,rare a ".rnarginei" impotrivatdtarrlor; Cetatea,,Nou[" de la
GAdilrfi lAng[ Roman gi Chilia, la gurile Dun[rii. Incinta cet[lii Orhei este situatd pe malul
rApos al rAului Rdrit era precedatd de un val de ziddrie gi dou[ de phrnAnt. care inchideau
limba peninsulei spre uscat din clddirile de zid pot fi atribuite lui $tefan cel Mare, printre
care gi o citadel[ de plan dreptunghiular cu patru bastioane cilindrice la col1uri.

Cetalea dela Gddin{i l6.ngd Roman, fusese croith dupd ur pian asernbn[tor celui al
fortului genovez caie a constituil nucleul Cetnlii Albe. Incinta, de formd u;or
drepturrghiular'a; era mdrginit[ de ziduri groase de piatr[ intdr"ite 1a colluri gi pe nrijlocul a

trei dill latuli cu puternice tumuri cilindrice. Ca gi la Pdcuiul lui Soare, funda.{iile zidulilor
erau aqezale pe o retea de gril:rzi sprijinite pe un pat de piloli de stejar. CurAnd dupl ce fuse,<e
pus[ in stare de fr,mc]ie -_ fortdrea{a a fost rndritd prin adlugirea pe latura dinspre rtrsdn z
unei a doua incinle intd-rit[ ca gi prirna cu turnuri probabil de aceeagi factur6.
Cetatea Chilia, ale cdrej ziduri inconjurdtoaLe erau intirite la colluri cu patruturnuri este

situatd pe o irrsulS a bralului Chilia, nu depar{e de mai vechea fortdrezigd cdreia pe grecegte i
se spunea $i Licostomo (Gura lupului). noua cetale a Chiliei fusese constmitd cu aiutorul
unei adeviraLearmate de me,Steri gi lucrltori dezidari qi 17 000 de ajutoare", cum
-,,800
precizeaz\, oronica, intr-un timp reeord : ele la 22 iun.ie 1479 p4tnd,la 16 iulie al aceluiagi
-
an. .Dintre cet6lile rnai vechi, din interiorultrbtii, reflicute gi marite in vremea lui $tefan cel

Maie, ni s-au pdstrat sub fonnd de ruine, dar totugi destul de evocatoare, Nearnful gi cetalea
de scaun a Sucevei.

La Neam!, restructurarea qi completarea b[trdnei cet5.]ii au inceput cu zidurile vechi cu


creneluri care au fost retEcute in paftea de sus, in6lldndu-se gi construindu-se in',dreptul:
noului'dhrm d:e'straiE meterezepentru lupta cu arme de foc. in fa\acetillli, aLdturi de intrare
gi pe aripa dinspre miazdrroapte, cioplindu-se de o patre stAnca, iar de alta fbcAndu-se

unrpiuturd, s-a construit o terasi care a fost mirqini'J spre marele ganf ocrotitor cu ziduri
puternice de piatr6 q;i patru bastioane sernicilincir-ic: pert:; imptintarea tunurilor. Toi atunci

'r97
Allturi de cur{i]e domneqti, nu mai :-::::. ::l]::,::::-:3 ;:a puneill de vedere al ariritecturii

lor de piatrd, gi de clr[midd au fost c'Lr4iie c'.rtr, a nari ooieri ridicate in cadrul rnoqiitror
pastlat ruine, in alte
proprii. Din ce s-a construit trainic in domeniui a;hitecrarii civile ni s-a
cl6diri1e' i-ips;l
p6r{i nu se poate indica nici ce1 pu}in locurile pe care fuseserl zidite
inare nurnir de edificii
monumentelor civitre este compensatd ins6 de existenla utrui
a- posibilitl1iior de crealie 9i ar
r.eligioase : 24 de biseric.i pastrate intregi. intreaga m[surb
cei Mare ne-o dau aceste
originalit[{ii operelor ieqite din mainile megterilor vremii Iui $tefan
rnonuntente reli gio ase.
piecAnd de tra forrrula sigpl[ a planurilor elaborate anterior pe pdmintul tralii 9i de la
in arhiteclura reiigioasa a \briiot rlslritene'
cupoia pe pandantivi devenjtd tradilionalft
megterii epocii lui $tefan cel Mare au elaborat o arhitechrra monumental[ proprie, care
posedd calit[li debazb,exceplionale : originalitale a formelor structurale, 1ogic6 constructivd

in executie, plasticd decoratir,l bogata 5i de buri grnt, in sfhrgit, o foatte


qi acurate{a

atrd gdto ar e po Ii cr orn i e.

Materialele intrebuirrlate in construcliile epocii an fost : piatta flalrritdL, piatra spatth

foarte LaI' marmuta. Caracterul esenJial a1


,,ciopiitur[,,, clr[mida , teraoota, mofiarul 9i,
zidtuia de fa{ad[, executatb din
monuillentelor vremii iui $tefan cel Mare const6 in faptul ch
Piatra destinat[
toate aceste materiale combinate, a fost l[sat[ totdeaun4 aparcntd.
bol{ari, profile, chenare de ferestre 9i u$i etc' - eta ert:as[
din
elernentelor fbluite
-
gdsea gantiertrl. Mai peste tot este vorba cle
carierele cele mai renumite ale regiunii in care se
L-.
este construit dintr-un
o gresie de esen{atare. negelivi, de culoare cenugie. Miezul zidului
amestec de piatrd spaftd, piz'trE brutd de rAu, cdrdmidi 9i
mortar' Felele sunt lucrate neted :
A!i
fresce, cele din exterior imbrdeate cu
cele din inter-ior sunt acoperite ulterior cr-r tencuial[ 9i
ti-t (
cu
matedal aparent. irlbr[c[mintea aceasta este legatl intim 9i a fost executata conconritent
trl:
restul,zidului.:P,iatra fr{uiti,la fost folosit[ nurrrai la
profile qi la execulia clrenarelor de
) iJ,
ferestre gi ugi. inrestul zidului s-a intrebuin\atpratt6' spartl,
cioplitd, de dimensiuni mici' 9i

5i locul pe cale il ocupd in operl aceste doud materiale


c[rlmid[. Modul cum sunt combinate
a asigura chdirii c soliditate
de bazd denota din partea rre;terilor o preocupare v6clit[ de
decorativ' Astfel'
sporitl, dar totodata ;i de a da fetei ziduiui urr aspect cit mai alr1"gittor 9i
sub pianul de nagtere a bolliior plan care, raportat la fa[ade, se gdseqte cam 7a 213 din
-
198
inrJlimea' totald a acestora
zidurile- m€nite si sporre greuia*a
precum - gi impingerire bor['or,
r 5i efectele distrugdtoare ale timpului
cauzate de intemperii, au
piatrd' Pusd in operd fdrd fost co'struite din
preocuparea de a-i regurariza
rosturire, masa de piatr.a
pdtJi de zid este rJespdrJiti acestei
in doud sau trei zone pnnuna, respecti'
doud fb.gii, compuse din
cAte doua pani la gase randuri
de cdrdmizi aparentefiecare.
Legand masa de zid6rie,1?giile
aeestea ruL2 tofodat5 rnonotonia
paramenfuiui, partea de deasup
ra a zidurihrr de falade _-
treimea de deasupra planului
de nagtere a bolfilor _ mai pulin
solic itatd. caelement
constructiv
-- inctrizand podul ea sustine numai acoperigur
i'temperiitor printr-o streaginE
totdeauna proeminentd a
- gi mai bine apdrata contra
fost construitd excrusiv din
cEirdtnid5 aparentd gi i s-a
atribuit un ro1 mare in plastica decorativa global]
rnonumentului' Ile cdnd partea 'rai a
de jos a clddirii a cdpdtat
nu'rai cdteva accente cu caracter
decorativ profile de soc1u, coronamente
- de c.ntra-fo4i, chenare de
ugi gi de ferestre,
executate toate di' piatrd
fEluitr dupd tehnica 6i formele
corespun zdtoare, caracteristice
goticului transilvbne an ----
partea de sus a fost tratat|
ca un adevrrat panou decorativ
evidenfb at6t prinjocuri subtile ptrs in
de fonne, umbre gi lurnini __
oblinute prin addncirea ?n
zidului a unor qiruri suprapuse masa
de nrici firide oarbe,
,,oeni1er, _ cAt qi prin efecte putemice
de policromie: c5rEmizile aparente, ,

ca gi ornarnenlele speciale de
imbog[{irea decorului, sunt teracotd foiosite la .

smll{uite qi divers colorate.


Este bine eunoscut5 riguroasa
planificare a execut[rii ]ucr5rilor
de arhitecturi din wemea
lui $tefan cel li4are' Bisericile sale
intr-o anume zj a anurui gi - ne-o spun pisaniile -- au fost planificate: ?ncepute
telrninate Tntr-o art|zi anume,
indeobgte a aceruiagi an.
in interior' grosimea ap'eciabild
a zidunlorgi dimensiunile relativ ,rici
au cerut puncte de sprijin inte'nediare ale ?ncdperilor n-
pentru suslinerea boltrilor.
rnoldoveneascd u acestei
Arhitectura religioash
e;:oci n-a cunoscut coloana
nici ca punct de sprijin izolat,nici
elemerrt decorativ''Boltrile' ca
in construc{ia. cdrora megterii moldoveni
an fost ne?ntrecuti,.,se;:.r
sprijina'diiect prziduri,sau.pe l

arce legate intim de acestea.

199
Eleva{ie (duPa Romstorfer)

Putna. Secliune longitudinald


(duPd Romstorfer)

Putna, Planul bisericii (dupI Romstorfer)


204
Fomrele bollitor gi soluliiie dare prcai=ne; Lr-riririi in arhitecrura moldoveneasc5 a epocii
acesteia sunt variate gi ingenioase. Bolta foarte simpld in semicilindru, cu sau fb.i'b arce
dublouri, este folositdrar.in schimb, abundd cupolele gi turiele pe pandantivi, combinate,
clupi felurite sisteme, cu arpe, cu cilindri verlicali gi cu arce semicilindrice piezige'
Monumentele religioase caracteristice vremii lui $tefan cel Mare prezintl' din punct de
veclere al forrnelor de plan gi structurS. particularitdli care ne inglduie si le grupdm in trei
cai.egor.ii distincte. AvAnd labazdacelagi program qi fiind chemate sd rlspundb necesitdlii de

arldpgstire a unui num[r de crerlinciogi reiativ mic, toate au comun aceeaqi irnpdrfire a
intre ziduri qi aceeapi concep}ie spa{ial[, Tabaza cdreia std ideea arnenajlrii
spa{iu1ui rituai
unor incbperi de aspect monumental, libere in parLea de jos de orice obstacol.
Cu excepJia fbstei biserici a mlndstirii Putna gi a celor dou[ din unnd ctitorii voievodale,
de la nr6nlstirile Nean:r{ qi Dobrovd{, bisericile vremii lui $tefan cuprind trei inciperi
-
nunidrul rninimal cerut Ce ceremonialul pi de ritualul leligios greco-oriental: un pronaos, un
naos gi un altar.

in plonaos, ?rrcdperea destinati indeobqte femeilor, se intrl direct din afard printr-o r5i
irrcadratd intr-o ramd de pialrd de fapt un portal de fachrr[ gotic6", compus din doud sa':
-
nrai mulfe ciubuce care se spri.jinii in partea de jos pe obazd. conrunh oblic5, iarin panea d:
sits se ilcheie fiecare cu cAte un arc frAnt. Toate aceste eiubuce, unele convexe, altele
concave, ahetnate, sint dispuse in retrageri succesive, ca o pAlnie cu gura indreptatd spre
exterior. Cdteodatd pofialul fonnat elin aceastd succesiune .Je arce frAnte este incadrat la
r0ndu-i de un chener dreptunghir"ilar, Naosul, inc[perea principaid, centrald^ destinatl
blrbafilor gi, in bisericile de culte, don:nului gi boierilor, este separat de pronaos printr-nn
perete piin, strEpuns in n:ijioc de un gol de uqi. Acesta este incadrat cll Lln chenar
dreptunghiuiar de piatr6,, cieeorat cu cAte doudtrei velgele verticale care, sprijinite in partea
de jos pe planuri inclinate,. se desfac in patlea de sus in cAte douFi ramuri fiecare';"rzlrRural :r,

dinspre'interior curt6ndu-se gl inerucigAndu-se apoi, ca gi aceea dinspre exterioi, cu tot


atdtea vergele orizontale.

inciperea altarului" la rAndu-i, este separatd de naos fie printr-un iconostas de lemn. fie
printr-o tdmpilb, de zid. Pronaosul are in plan forma unui pdtrat sau. dreptunghi. Naosul este

totdeauna dreptunghiular. inclperea altarului a're infbligarea unei abside, de reguih

1{\1
semicirculara in interior qi poligonald spre exterior, si esre insolita de doud mic,i anexe, care
adesea se reduc la nigte simple nige sdpate in *erosimea zidului: in st6nga prc'scomidia, in

dreapta diaconiconutr. Urrndrindu-se obtinerea in interior a unei atmosfere catrme, mistiod.

incdperile sunt slab luminate : altarrul cu o singurl fereastrd; naosul gi plonaosul cu cAte
dou[; toate mici, inguste gi inalte, cu glafurile muit evazate cbtre interior. CAteva din
bisericile care au lbcut parte din ansamblurile curJilor domnegti din oraye au pronaosul
luminat prin cflte trei sau patru ferestre mari. S-a unndrit in acest caz, de bun[ seam6, o

gradare a impresiei printr-o trecere trentatd de la lumina putemich. a zilei la semiintr-Lnericul

care dornnegte in naos. De forme dreptunghiulare aiungite, cu partea de sus la iticeput


dreaptd., apoi intoarsd in semicerc sau tetminatil cu un arcfrdnt, ferestrele sunt peste tot
incadrate cu chenare de pielrd fr[uitL, irnpodobite cu muluri gi^ cele mai mari, chiar eu
menouri gi cu rozele gotice.
Lu-crdri cAteodat[ de r:eald valoare a.rtistic5., portalurile gi ramele de ugi qi de ferestie
-
aldtuli de profilele cAtor.ra elemente de detaliu executate dinpiatr[ tV:Nith: socluri, corniqe
etc. sunt opere ale unor meqteri printre gi moldoveni specializali in afta cioplir:ii
- - -
pietrei pe gantierele gotice ale Transilvaniei sau Poioniei din a doua jumitate a veacului )iV.
Ele constituie una din cele mai iirteresante fiAs[tui caracteristioe ale sintezei pe care o
reprezintl arhitectura"moldoveneasc6, in cale se integreazh, fhrd sd tulbure. ci din conlra,
sporind valoarea globald oliginall a monumentelor pe care le impodobesc, Elemcntele
infb{iqate mai sus, asemdn[toare intre ele, dar nicdieri copiate unele dupb altele, sunt comune
rnai tuturor bisericilor epocii. Driferenliate sunt, pe grupe, fonnele cie plan legate de
acestea $i sistemeie de boltire.

-j

202
'i:

prinse swb wn singur


a) Biserici de plutt dreptunglcialut: cw bolli semicilindrice unitare'
al cdror plan 9i strrictula ittetpreteazdnts
acoperig.Acestei prime oategorii aparlin bisericile
-rechi biserrci de lemn cdt pe acelea ale celei mai vechi
atAt forme caracteristice unor mai '
biserici molcloveneqti pe c&fe c) cunoagtem:
sf' Niculae din R'[d6u]i' Dintre cildirile
biserica de' la curtea hatmanuiui
religioaseale rryerLii lui $tefan cel Mare, cea mai 'reche,
este o interpretare simplificata a tipului caruia
i\ apar\rne vechea
$endrea din DolheStii Mari,
a1e edificiurui, pronaosul gi naosul,
sint
ctitorie a 1ui Bogdan I" cele doud principale incdperi
fiecale, cu cite un afc dubiou in consol['
acoperite cu bolii sernicilindrice inilrite, la mijloc
apar aici incorporali zidurilor
stilpii, care la Rlddufi separa nava rnedian[ de naveie laterale,
sdu dirr oraqul episcrrpai' nave laterale' dar
rnlr-ginage. Biserica nu are, deci, ca modelul
oarbe in plin sintm inl[nluite de-a lungul
amintirea acestora ne este sugeratd de aroadele
ztalin interior cdt 9i in exterior
zidurilor. Absida altarului, de form[ poligorialii,
pentru o biserici de rit greco-oriental, dar trecvent
in arhitectura gotic[ este acoperitd cu o
felii triung]dula-re curbe'
bolt[ fonnata dintr-o porfiune de semiciiindru 9i trei
aparc cltre sfarqitul etapei consttuctive
Acelagi tip arhaic, avdnd la ba'zd acelaqi moclel,
care caracterizeazdvremea din urmd a domrLiei
lui $tefan cel Mare, in biserisile sate'lor
Bdlineqti giVolov[!.
La Bllinegti fbrniele planului sint ugor modificate'
cl[direa se incheie atat spre rE's[rit cat
nigele oarbe de pe pore{ii laterali' care
qi spre apus cu cite o absidb poligonall,, iar in interior
de la R[d[u!i, au dispdrut. Picioarele lot'
la Dolhegti aminteau arcadele navelor laterale
'angaiate ieqind din baze drepte
clpltand infbligarea unor manunchiuri de colonete
cu arcele dublouri care int[resc bolta' inaltb
qi
impodobite eu sculpturi, se contirud in sus
particulaitatea de a' avea un turn-
bine proporfionatl, biserica prezintd' de asemenea 9i
punctul uncle ia nagtere absida pronansului'
clopotni{d alipit faladei dinspre rniazdzi, in
de alta pe doi masivi stalpi de piahlo'tuqrul;;
sprijinit,de:o.parte,pezidul,grosrai pronaosului,
gare imprima cl[dirii un pronunlat caractel
pitoresc, este imp[rfit in dou6 caturi egale' Catul

de jos joac5 rolul unui pridvor deschis


pe sub cafe se intr[ in biseric[ ; partea supelrioarf,

cuprinde camera clopotelor 9i are, pe ceie trei


fele libere, trei mari goluri in arc frant'

Biserica din B[linegti infalipeazd 5i un important


numlr de elemente de piatr[ fdluit6' bogat
piatrS
qi de uqi cu baghete incrucigate 9i cercevele de
decorate cu sculpturi : rame de ierestre

244
cD sffavezdtrtri, piedestaluri de
ruilpi 5 ptrap€te impodobire cu ornamente florale. nervuri de
, bolli cs razete' console etc., toate cioplite cu grijd- dupi tehnica gi formele particulare
stilulr-ri gotic transilvf,nean. intre toate acestea: remarcabile
in special sunt nervur.ile bollii
stelate care acoperd pridvorul, exceplionale in arhitectura moldoveneascd. a epocii gi prin
aceea cd. indeplinesc inc[ rolul de schelet sus{inltor al pinzeror bol{ii.
AvAnd la bazd aceea;;i forrnulS. structural[ simpld, biserica
din satul Volovd{ amintegte
tt'[situriie particulale ale mode]ului de la Rrddufi gi prin aceea cd, pdstreazl
in exterior atit
forma rotunjitfl a absidei, cdt gi caracteristicii contraforfi de facturd
goticd.
b'l Eiserici de plan trilobat cu twrld pe naos Ei acoperis
fragmentat.Mult rnai numeroase
-- 1 1 in total din cite ni s-au p6strat bisericile -care fonneaz[ aceastd,a doua categorie
-
prelucreazd, amplificindu-le 5i iinbog[findu-ie, fi:nnele de plan
gi elementele structurale gi
plastice ale biserictrlei sffurta Treime clin Siret. Aceste biserici
sunt c1e dimensiuni rnici
mdsurate in exterior lungirnile variaz1 intre l 7 gi 25 m, llrgimile -
intre 6,50 gi l0 m, iar
indJfirnile, socotil.e pdn5 in vdrful acoperigului turlelor, intre
cca 17 gi25 m
de regul[ intre lungirne 9i inbllime o propor]ie constantf, potrivit -pdstr6ndu-se
cbreia silueta longitudinald
a edifrciului,, se insorie intr-un pdtrat. Tipul caracteristic cdruia ?i
aparfin aceste biserici,
prezintd doud variante. o primd o constituie grupul celor patru biserici din satele
varramtla
Pdtr'5rrli" Mili$au1i. sftntu Ilie langd Suceava qi voronef. Toate patru inla{igeaz6
intrutotpl
constituite elementele caracteristice care definesc tipul : 1) planul
trilobat cu o absidd mare
ino/apetea altarului in cap[tul de rdsdrit gi dou[ a-bside mai mici, lalerale, iegind in
- -
afaru zidutilor naosului, pe fa{adele ,cinspre nord gi sud; 2) naosul,
de fonn6 dreptunghiular5,
dispus cu lah'rra mai iungd paraleld cu axa longitudinald a
edificiului, ldrgit in laturi cu
amintitele abside laterale 5i incoronat cu o turlii 3) pronaosul,
;
upor dreptulghiular sau
patrat, acoperit cu o calot[ 9i pandantivi, sau, in mod excepfional]
cum era la Miliqduli, cu un
sernicilindru cu penetra{ii -
. ,':
' El'ementul'esenfial '9i' foarte original al tipului.
il constituie sistemul de boltire care
imprimd naosuitti un aspect monuntental gi in acelaqi tirnp pitoresc.
Ideea care a statrabaza
realizdtii acestui ingenios procedeu de boltire,' a unndrit pe de
o parte sb transfbmre
dreptunghiul ?nciperii intr-un pdtrat, rnicaordnd totodata cat mai
mult l[rgirnea golului la
care trebuie sb se ajung[ spre a-l putea incorona cu o turl6 cdt mai zt,eha gi. pe cie altd paite"

205
ac[utats[irdltureoriepunctdesprijincalearfipm.rts6incurcecitcula{iasaus6opreascd'
vederea' nand celei de-a doua variante
a
'| ']:-!monumentelor aparli
Trbsltura particuiatl calacteristicd , de a mdri
.

tipulrritrilobatconstdirrconfiguraliadeosbitdapronaosului,caredinnevota
in sensul largimii, fie in
denaos, fie
or a cdpdtato dezvcltar e fa!6,
spaliul destinat credinciogil
acelaal lungini'ii' p'strat : Sf'
' rr ^^'^ l"iseri
' ^^1^
Ptirnulc'lv'$eesteinfiligatdecinciclinceleqasebisericideoraqQen1S-au Domnesc din
Sf. Niculae
Domnului (Precista) din Bac6u,
ion din Vaslui, Adormirea Maicii
Sf. Niculae <iin Dorohoi 9i'
in sfhrqit' Sf' Niculae din Botogani'
Iagi,
Demo|tareapronaosuluifa|Ftdenaos]atoaleacestebiserjciestemarcatainexterior
printr-r-rndecrogcarepuneirreviden]Sirrtt.eagainelpere.Caoconsecin{,daacestei
dezvoltari,prindeplasaleaSpreexteriorazjdurilorpronaosului,audispdrutpiceidoi
de-al doiiea caz - m[rfinea
care incadrau spre apus absidele laterale' Cel
contraforli dat deosebit de
lungimii ne este infdligat de un singur,
pronaosui*i numai in sensul - de lurninare ---
: biserica sf. Gheorghe din Hdrldu. in afar[ de modul
valoros monument

patruferestremaricuramegicerceveledepiaffbcubogateornamentegotice--impofianla a
pronaosul acestei biserici consti in fonna ou totul specialh
deosebitl pe care o prezintl
bollii cu cate este acoperit' gi prinse
dispuse ttt fiId
boltite cu o serrc de cupole
c) Biserici ile plan dteptunghiular
subunsinguracoperiE'BisericileaparlinAndacesteicategonisedif.erenftlz\,dece]e
plecedenle,inprimulrdndprintrpuldeplan:undreptunghi,incheiatsprer[sdritcuo
rincl' pri' sistemul
circularl in interior 9i poligonall spre exterior' in al doilea
singurd absidi,
eta.]ate 9i pe
dispuse in fi16, sprijinite pe arce semicilintlrice
original de boltire : cupole
cu o invelitoare sirnpll
apale ca o prisrnl dreaptd"acoperitl
, pandantivi. in exterior, clddirea

inpatruape;icupea"dirmpre''rlsfitirotunjitldup1formacurb6aabsidei'; : u]rla cu trei'


care il catacteri eaz6" ttpul prezintddou[' '''ariante
in complexul formelor din
alta cu dour cupore.
primei variante ii aparfin bisericile Adormirea Maicii Domnului
Sf' Ion din Piatra'
"" Borzegti' Sf' Mihail din Rbzboieni 9i
Falddenouadispozilieabollilor,planulslupareoalecumalungittotugiraportullargimii
ca la bisericile anterioare' Fronaosul
9i naosul sunt
, falddelu'gime rdrndne aproape acel'$i

7.06
f,'agmentate in travee prin intermediul unc-rr r:s-i:rbio;:n t-an"r ersale. care se prelungesc pe
zidurile laterale pAn[ ia pardoseald" subliindu-se tr€ptat prinuo succesiune de letrageri in
consol[. Traveele pronaosului, doub la numdr egale sunt acoperite cu cite o calotl
- -
sfericfl rielicatd pe un inel cilindric..
l'laosul este boltit cu o calot[ sferic[, ridicatd ca gi caloteie pronaosului, pe un scund
tambnr cilindric. Sistemul de boltire qi de strAmtare apdr],ii de sus a incdperii ceurmeez1 afr
incoronatd cu o cupold amintegte intr-o oarecare m6surd forma structurali care

caracteriz,eazd bisericile J6rii R.omAnegti de tip Cozia.


Complexul de arce etajate gi de dublouri transversale cu console acestea din urml
-
inderplinind funclia unor adev[rafi contrafo4i mflreqte stabilitatea edificiu]ui 9i inlesnepte
-
cataltzarea impingerrilor laterale ale bol{ilor" aga fel ca rezultarta acestora sd nu iasd din
treinrea central5 a bazei zidurilor. Caracteristicile aceleiagi fonnule structurale se regdsesc
?ntocmai qi la celelalte doud biserici amintite : Sf. Mihail din R[zboieni gi Sf. Ion din Fiatra
Nearn{ construitl tn anii 1497 1498. Aceasta din urm[ prezintd ins[ particularitrtea de a
-
avea naosul l:argit in ldturi cu doud mici in masa zidurilor
abside semicirculare scobite
lateraie. ziduri care, spre a le putea cuprinde, au fost ingrogate par];ial: in indilime pAna
deasupra sernicalotelor. iar in Iungime pe toatd distanta dintre cei doi contrafo4i care
iirniteaz6 intindere.a naosului. Prin aceastd particuiaritate a naosului sdu, biserica din Piatra
Neam| face legbtLrra inff'e grupul Borzepti-Rdzboieni gi bisericile din Arbore, Reuseni 9i

Dcrlrrovlt care apar\ine ceiei de-a doua variante a tipului.


Biserica T'flierea eapului Sf. Ion Botezdtorul din satul Arbore fdcea parte din cornplexul
cu{ii boieregti a lui l,uca A,rbore. Cea de la Reuseni, ca qi aceea a l\46ndstirii Dobrov[! sunt

ctitorii ale lrri $tefan cel Mare. Principala lor trdslturd caracteristici constd in fontra
pseudotrilobat[ a p[(ii dinspre rhsdrit a planului care cuprinde naosul gi inclperea altarului

iblni. irx.r.rdit[ cu aceea a biser,ioii, Sf. Ion din Fiatra Neam{, dar deosebitd totugi prin aceefl.,,,,

247
Biserica din Phtrfuli

Biserica Sf' Procopie ciin Mili96u1t

Pltrduli, sectriune longitudinal['


Pianul bisericii

2A8
ciabsidele Taterale, reduse in ceea ce privqre curbrra la o micd porfiune
dintr-un arc de
, cerc' sunt inscrise in grosimea obignuit?i a zidurilor gi au marginile
tivite cu un chenar fomrat
dintr-un rnflnunchi de semieoionete angajate. o alt5 trdslturr particulard.,caracteristica
nurnai tiisericilor cle la Arbore gi Reuseni, consti in sistemul de boltire
al pronaosului. in
sfArgit, ca element principal de plasticd monumentald", care irnprirnd
acestor doua biserici un
cat'actet cu tc;tul aparte' este prezenla, in prelungirea pronaosului pe
falada dinspre apus, a
unei clopotnile deschise^tratat1, sub forma unei nige incheiate cu o tllonumental6
arcadd in
plin centru,
Pentnr completarea caracterizii.rii din punct de vedere al formelor
de plan gi structurr. a
monurnentelor epocii ltri $tefan cel Mare neputand fi inscrisd in vreuna
din categoriile
analizate anterjor biserica inchinat[ inbllr,rii Domului de la rndnastirea
-- Neam!, care
intrrureqte in structura gi planui sdu foarte d,ezvoltat - o sintezd. a eiementelor esenJiale
i,aracteristice tipulilor elaborate anterior. Se remarcd in primul
rdnd prezen{a, in fa}a
pronaosului, a unui exonartex' Intrarea in bisericd se face prin
acest impunltor vestibul, care
are doud uqi: una in peretele dinspre sud, altE opus[. in peretele
dinspre nord, ambele
?ncadrate cu ranie simple de piatr[ fdpild-. Uqa pronaosului,
axat[, este in schirnb prinsh intr-
un bogat gi monumental portal. Exonartexul. ingust qi lung, este boltit
cu o calotd sf-erica pe
arce piezige gi pandantivi. Pronaosul, cle tipul
Borzegti-Piatra Nearnl, boltit, cu dou.[ calote
sferice pe arce pieziqe, are forrna unui dreptunghi alungit. Aleturi
6e exonartex, a doua
incdpere care iungegte edificiul, apdrurl pentrll priina oard 7a
biserica dintdi a mdndstirii
Putna, este camera rnotmintetror, gropnitra, intercalathintre pi"onaos qi
naos. Solufia nu e insd
prea fericitl. Introducerea acestei incdperi cu o furrcfie attir
de speciala in rnijlocul bisericii
stricd unitatea clddirii, creind o separatie ?ntre naos gi pronaos qi
f5c6nd din aceasta din unn[
un fel de vestibul, fa!6 de care prezefifa exonartexului apare inutili, ingustd,
shr5cdcios
lilurinatE prin dou5 ferestre mici gi acoperitr cu o caloti sfericd
ridicatd pe pandantivi, arce
pt:ezige'$i dbi:semibilihdri iaterali, gropnifa era despdrf itiL atdt
de pronaos cAt si de naos nrin
ziduri groase, pline" strdpunse cloar de cAte o ugd ingustd..
Lrcirperea princ.{pai[, naosu-I, reproduce cu fidelitate fonneie caracteristice
tipulu.i tr-.i]obat
cu turl6' Comparat cu naosul bisericii Sf. GheorgJre din HArldu,
nacsul bisericii de la Neam!
apate daat ugor ah-rngit spre apus. Pentru rest, asemdnarea este
izbitoarc: aceeagi absirih

209
ras[ritearrS alungitd; aceeagi dispozilie a contrafo4ilor ;i tjetaliu nu lipsit de inrportanfi
-
intlrire a zidurilor fafadelor laieraie in dreptul niqelor proscomidiei 9i
aceeagi solulie de
- de contrafortul
diaconiconului, cu un perete obturator construit in chip de contrafort, aldtun
adevhrat.

in exterior, arhitectura megterilor epocii exprimd limpede dubla preocupare care a stat
la

baza concep{iei generale a fbnnelor volumului construit : in primul rAnd o tendin{[


evidentS,

dar ponderat4, pentru realizarea monurilentului, ca element principal, de


impresionare; in al

doilea rand, o pan[ in cele mai mici andnttnte, a efectelor pitoregti oblinute
ch11tare,11rm6ritl
avdntald' Z'idurile
cu rnijloace qi materiale din cele mai sirnple, Silueta monumentelor este
sunt vibrate. subliniate de socluri puternice de piatrl profilatd
gi fragmentare partial de
este dominati
contrafor.fi decorativi gi de abside proeririrrente, Flastica decorativ[ secundar[
de fonle ttariate mici firide, ocnile, ranre de ferestre precum 5i de un gust special
--
-
pentru policromie.
Elementul care contribuie cel mai mult ia determiuarea fizionomiei globale a

in bisericile de plan drept, corpul prismatic, regulat, care


monurnentului este acoperiqul.
fbflnele iui
invSluie spaliul inclperilor rituale, este cuprins sub un acoperig unitar care,in
tnrpul bisericii'
originale, cu pante repezigi streagini debordante, era adesea inalt aproape e6-t
se pot
in tipurile cu tui.16, acoperigul era fi'agmentat in tot atdtea volume cAte pa(i esentiale
gropni{'\' d'ql[
distinge in plan : patlea din fa{[, marcAnd pronaosul (cu exonar- texul 9i
de acesta, cele trei
apari[iaacestora); partea din mijioc, punflnd in eviden]d naosul si. al[turi
vremea 9i
abside care il inconjurl. cu prilejul deselor refaceri pe care le-au impus
de lindril[
rnaterialele fragile din care au fost construite - garpante de lernn 9i invelitori
sau, foarle rar, de foi de plumb originale ale acestot acoperiquri au fost schirnbate'
-forrnele
lrnaginea lor firigcatd gi pitoreascd ne-a fost p[stratd ins[ mai peste tot
de teprezentdrile

dar,fo-arter,grditoare;:pe,cale Ie glsirl in neiipsitele tahlouri votive


zugr[vitp''pe
s,C]rematice,
elementul
perelii inter-iori ai bisericilor. in mijlocul acestor acoperiguri independente, turla,
dominant gi elegant prin excelen{6, este in[llata pe o bazE' format5, in monumentele
mai

phtratd; in cele evoluate


sirnple de la inceput (Pltrauii, lv'fi1i9[u!i), dintr-o prismd de secfiune
Neam{),
(Sf. Ilie idngd Suceava, Sf. Ghecrghe din HArldu, biserica in[l{drii de la mdndstirea
structural cu
din doud prisme poligonale suprapuse. Ffu-a acorespunde din punct de vedere

LLU
naosului pozi\te, in in5'1::::. :-: =: ;;.ai sus decit caturile prcelor care
bol{ile =-:s:
bolfi beze'ie s'r::i:--i: .:-.i::sc roru9i dispozi{ii1e acestora' Prima
fotmezzdegafodajul de -
bazd, prismdptttratb, sau poEligonaia tce reguid cu cpt iaruri),
corespunde, <iesc[rcAndu-se
planului in p6trat'
chiar, pe primul sistem de arce in ccnsoli eare iransiorml dreptunghiul
vertical cu afce
cea de-a doua (de regul[ stelal,b.,cu opt varfuri) amintepte pozilia cilindrului
piezige suprapuse primelcr patru arce ?n consold. La Sf' Gheorghe ciin
HArllu cle piid[' care

ne infdliqeazl exemplul cel mai vattal ca fome, prima bazd'a turlei este o stea compusa'
qi de laturi, iar a
adicd o prismd . a c[rei secliune este un poligon stetat cu opt varfur:i 24
peste alta este astfel
doua este o stea simpld cu opt varfuri 9i 16 iaiuri. Aqezarea lor una
potrivitd incat rnuchiile col{urilor ieqinde ale ambelor baze se gS.sesc in acelaqi plan vertical'

Plastica decorativd a fafadelor, aceasta a'evclh}at treptat, de Ia


nn monument la altul' incAt

in acest domeniu nu putem vorbide tipuri. irnbogirlindu-se considerabil, fard a pierde din
corespondelrle logice intre
vedere nici m[sura, nici, mai cu seamb. necesitatea stabilirii uuei

fonnele de arhitectura, evoluate 9i ele, 9i rlaterialele cele mai


potrivite pentru acuzarca 9\

decorarea acestor tbrme, plastica decorativb a zidului poate fi urmiritd


in evolulia ei pe
din Pratrilali, cea
faladele monumentelor in ordine aproape riguros cronologici. I,a bisericula
piatl'6 ciopliturZ' 9i
mai vecbe pbstratd din cele sigur datate, zidurile drepte, construite din
absidele Ei tur1a,
c6r6mid[ aparenti Sunt netede. PdrJiie curbe (original poligonale), adic[
sunt construite din c[rlmidd gi sunt subliniate de o serie de fride
oa;'be care au' deasupra,

cu un br6u de pl5ci p[trate de


fiecare, cAte doui ocnile. intre firide 9i ocnile zidul este incins

teracotd smdlfuitd 9i colorat[.


Ir4onumentele de tip trilobat constmite ulterior sint legate de pdrndnt, prin intermediul

unui soclu masiv de piatt6, incheiat profllaturi simple, dar putemic acuzate' Deasupra
cr.:

acestuia, faladele sunt impirfjte ?n dou[ zone : una inferioar[, ocupAnd


eca2/3 din inll{imea
a doua, treimea'1
totald,''condtruit[ d{npidtrd''aparentd.. cioplitur[, zid\td in aparat neregulat,
superioarl. situat[ deasupra planului de naqtere a bollilor. construitd
in intregirne din
c6r[mid[ aparent[. Prima zond este imp6(iti in doub sau trei fa$ii. neegale ca indlfime, prin

benzi de cdte trei pdn6la gase de cfudmizi aparente' Zona superioara este subliniath de
'iruri girul de sus pentru una
doul qiruri suprapuse de ocnile in plin centru, corespunzand, dor"t6 in
qi profilul de piarrd
din cel de jos. l)easupra ocnilelor, prinse intle cAteva asize de c'iardmizi

2L2
care incheie colxi$a, ofrjzd larA lb-:=:: ci:- :.--.:.:--j ,.ir,:; de discuri de teracotd
srn[lJuitd
incinge biserica de jur imprejur. Firid:ie oarbe aie absirieior. terminate fie
' cu un arc in plin
cintru Voronel, Precista (Bacnu), Sf. Niculae @orohoi), fie cu doud arce ugoare sprijinite
la
mijloc pe o consol6 de piatrd (Sf. Gheorghe din HArldu, Sf. Niculae-Pcrpaufi din Botogani)
,
sunt, ca gi ocnilele, intrate in raport eu falada zidului gi lasd intre ele picioruge
late de regui5
de o junrdtate cie cflr5lridi (15 cm) sau chiar mai late. Arcele sunt construite
din cE.rdnizi
' obignuite dispuse radial pe rnuchie ; alhivoitele lor rdmln totdearina 1a falaziilului qi
nu sunt
dublate. ca in fara RomAneascd, de un gir de cdrdnizi dispuse pe lat. La
Sf. ion din piatra
hleam!, faladele care n-au fost stricate de nici o restaurare
- -- ne infdliseazl",in materiale
gi lbllne autentice, o anaonioasd imperechere cie piatr| brut[, ciopliturd, piatr.b fdi6uitd,,
chr2funidd aparcrfiE. gi ornamente de teracotd srndl{uit5".

L'a fel de pre{ioase din acest punct de vedere sunt faladele bisericii indlfdr-ii cje
la
mdndstirea Nearnf , construitf concomiteii cu ceer din Piatr.a }{eam! ?n campania
de lucru a
anului 1497. La ambele aceste biserici dispozifia elementelor deoorative este. in linii
generale, aceea;i ca gi izr monunrentele anterioare. in schirnb, au cdpdtat o importanld mai
mare ?n cornpozitria faladelor. contraforli rnasivi, construi{i din piatrd frF)itd,,
care inrEresc
zidr-rrile deiur ?rnprejur gi sociul, inalt gi ploeminent. Cornpus, ia biserica
de 1a Neam1. din
profile suprapuse, despd"rfite de o fa6ie de ziddrie executati ciin piatrb brutd,profilul
dr-ruE
ce
jos alsoclulrri,ttatatcaoinvelitoarecupantliinS,sugereazdideealrinciicontinue,pecare
o vom gdsi reaiizatd intocmai la monunentele ma.r'i ale celui de-al doilea sfert
al veacului
){\r1 (Frobota, ,\{oldovila gi biser:ica Sf. Gheorghe cle la Voronef, unde a fost addugatl,
odatd
cu pronaosul gi cu pictura exterioara in 1547). Ceea ce contribuie insd
in rno<1 si6{itor la
sporirea efectului de surpriza este roiul deosebit de mare pe care il joac[ in
decora{ie
culcrarea' C6rlrnizi]e intrebuin]ate ca material aparent in compozilia
decorativd a faladelor
sunt, in marea lor majoritate, smd(uite pi divers colorate. Culorile dominante sint verdele;
galbenul gi ropul; cu toate'tonurile inrudite : de ia yerdele deschis, prirndv5ratec,
pAnd Id cel
mai inchis, c:u nuantre de vAnit 5i verde-aibastru; de la galben la brun. Agezarea
cilrdmizjlor
colorate in Firuli gi asize suprapuse este fEcurd cu oarecel'e regula. Cdrdmizile
di:r fa:nilia
galbenrriui alLernetud cu cele din famiiia veiiei-r
;-i roiului. Aldturi de cdr5micla sm6i{uitd,
eiementul decc,ratirr cel mai caracie;isri: :-i3 .l=::.:::-l -abricat din pb.m6nt
ars sindl{uit si

zr3
c,olorat. Formele acestor onramente sunt vanate : piaci itafiate sau romboidale, cu fe{ele
netede sau u$or concave ; ciiscuri plate sau pulin scobite; farfur-ioare adAnci cu fundul
cu
subliniat de butoni sau de ciubuce concentrice; pdtrate sau triunghiuri cu laturile curbe,
(Ja car5-rniziie
bqzeie rlsfr6nte gi t-efele concave, avAnd in mijloc un bumb sferic sau conjc. 9i

smllluite, toate aceste ornamente sunt divers eolorate in verde, brun, galben, albastru' Dintre
,.oate modelele rezlizate de cerarnica moldoveneascd, cele mai apreciate gi mai rnult folosite
cu
au fosf discurile sj farfuriile, care, pe lAng[ varietatea de cuiori, au adesea. fala irnpodobiti

motive decorative oirfinute din culoare, zgdriate sau executate in reiief. rnotivele

reprezerfiare pe acestea rlin unnh sunt de patru feiuri: vegetale, geometrice, heraldice 9i

zoomorfe. Motivele vegetaie, c|Jeodatd u$or adl,nctile pe fond, reprezintd pahnete


nrr.rltilobate gi felurite ?rnpletituri de vrejuri. Motivele geometrice, zgtLriate in past[,
reprodrtc

modeie populare de genul celor folosite la omam errtarea lemnului 9i a o16r'iei. Discutile
reale,
l-reraldice interpteteuz[ stems Moldovei, n:otivele zootnorfe, care reprezint[ animale
dar mai ales fantastice.

Flcute perrtru a fi prinse pe zidurile faladelor, toate aceste ornamente sunt prevlzute cu
cozi, inftpte in masa de zidirrie. Olnamenteie srml aqezate 1a fala zidtiut, izolale, punctind
anume p[r[i ale cladirii timpanele dintre doud arce vecine de firide sau ocnile, arhivolta
-
unor arce, coltrurile unor falade sau combinate in giruri continue, fotmAtrd sub comiqele

corpului principal al bisericii gi la turle frize neintrerupte, compuse din cite unul, douf,
-
sau chiar trei giruri de discuri. in fiize, discurile sint fie separate, $ir de gir, de cAte un r6-nd

d.e cdr1ittizj aparente, fte asezate unele ldngd altele, tangent. itr acest din urrnd cM,in locurile

rimase libere intre discuri se prind ornamente cu laturile curbe de fom[ pdtratd sart
triunghiularl, dupl cum suprafala ce trebuie completat[ se g[seqte in inijlocul sau la
marginiie fr\zei. Megtequgarii gi lucritorii care au contribuit cu munca 1ol ia realizarea
valoroaselor,clidiri,, carerr.,ini,ansamblul 1or, reprezitrtd una dintre cele mai originale olealii)'
artistice romAnegti, arhiteclii conceptanfi gi conducdtori ai numeroaselor gantiere din vremea
domniei mareiui voievod n-an putut fl decAt blqtinaqi'
Construite din rnateriale locale piaff-a bi-i-iid, ciopliturd, piatr[; fif;uifi, c[rdmiC5, lemn
-
ilrudite prin caracterul 1or s[rbitoresc Ai optimist, ea gi prin formele originale 9i pitoreqti
-
ale acoperipurilor, cu operele arhitectudj populare, corespunzdtoare 9i adaptate, ca 9i acestea,

2L4
7a cltmr- gi la peisajul caract:ris--,; = -.-:-.
- -:.-::-::-:=.- - :=:---- .:- S::;ai; cel N4are nu pot fi
rodul muncii disparate a unor me,-iei ::=. -:-.--:= .- -----.:--.. :- :3sie hotare. Ceea ce ne-
ar fi putul sprlne unele dovezi scrise. pe care ru l: ai':=- 35'-:::a origfurii fburitorilor acestor
mofiume:nte, ne spune in limbajul sdu mult rnai elocvent- arhiiectura, a edrei originalitate qi

unitate de stil nu se pot explica decitt ca atribute ale uirei creaiii de maturitate artistic[, iegitd
din mAinile unor echipe, ele ihsele unitare, de megteri auiohtoni.

z1.s
:-"i'--
i ii .i

lrl:i-ll I

jil7-n
I

Biserica Sf' Nic'olae laqi, elevatie


inainte de restaurare> dupa Lecornte
du NoiiY
Biserica domnea'scd Sf' Nicoia.
Fa)adanord 9i'Planul inainl-.
::
d'ithwarea ei 1a sf6rqitul seco -
:
XIX

Sf. Nicolae, Iaqi

a:.

::
..:
/rc
i,i,iri,i.i,i i,i i'T^
Sf. Nicolae, PoPbuli.
Sf. Nicolae din Dolohoi, sec{i une longitudinalI
sectriune longitudinalI

r ( t ! q' ,g_a

Sf. Nicolae din Dorohoi


Sf. Nicolae, FoPluti

218
Arbora, sectiune Borzegti, secliune

Arbora, plan

22a
Eiseriea Sf. Ion, Piatra Nearn! Biserica md.nhstirij Dobrovd!.
Secliune perspectivd

Dobror,[!, pi anul bisericii

221
Sec!iune
Faladh vest

Fafadd Sud Fatadd Est

Bi serica M[nhstirii i''leanr!

222
Volov[1, secliune lon gitudinali

Volov6!, planul bisericii

Cotnar, secliune lon gitudinal I


!1ij

Cotnar - plan
224
3. A}RF{ITECTURA DE APAR.dRE
Multe clin bisericile vlemii lui $tefan; cel Mare tEceau parte fie din cfite o mdndstire, fie
din complexul de construclii al unor cui{i domnegti sau boieregti. Aldturi de biserici,
singurele edificii innegi care pot fi arltate ca datind cu sigurani[ din vremea lui $tefan cei

Mare sint turnul zis al tezaurului de la m[nistirea Putna, turnul-clopotnitrE de la mhnb-stirea


Bistrila gi doud clopotni{e rzolate: una in oragul Piatra" pe lAngd biserica Sf. ion. alia in
oragr-rl Botoqani, pe lflng[ biserica Sf. Niculae-Popnu]i.
m[ndstirea Bistri\a,
Turnul-clopotnif[ de la m[n[stirea ln anul
zidrt in
tststrtla.,zrdrl anul 1498. este o siinpl6
1496, este prlsfna ,'le
srinpla prlsrrzr u€

baz6,pdffatd.. ale c[rei patru muchii s?nt intdrite de patru contraforfi. incbperea de la nivelul

solului senind ca locuin{[ sau depozit. este izolati. in pafiea superioarS, ceie doud catud
cuprind fiecare cite o inc[pere: la caf,rl -I un paraclis luninat cu trei felestre inguste 9i

acoperit cu o calotd sferici pe pandantivi gi arce in conso,ld, iar la catul al Il-lea, camera
clopotelor, boltiti lafel ca gi paraclisul gi avind in fiecare din ceipatru pere{i cite rn gol in
arc ftAnt. Mult mai elegant. mai bine propor{ionat gi mai bogaL in detalii valoroase de
arhitectrn[ este iurnul-clopotni!1 ai cur'fii domneqti qi al bisericii Sf. Ion din Piatta. Este o
prism[ inaltd., de secfiune pdtratd pind deasupra catului alll-lea, apoi. pl'in teqirea inuciriilor
devine octogonalf,, cu laturile neegale, muchiile prismei pbtraie d.e bazE preh.lngindu-se pe

te$itul-i, pe o in5.llirne de cdliva metri, cu cite un contrafort. Ca la toate tumurile de acest gen,

care au servit gi ca loc de refugiu gi aplrare irnpotriva atacurilor vreunor vrdjrnaEi, inc[perea

de la nivelul solului, boltit[ cu un semicilindru, este izolatS. Ae.cesul la prirnul cat se fhcea

printr-o scard mobil[ iar de aici mai sus, pind la cameraclopotelor, pe o scarl interioard fixI.
Construclia este executatd din piatrd brut.i, tnasa aoesteia fiind strlbitutd din ioc in loc cu
citeva brAie de cfrdrnidl. Muchiile prismei, contrafor]ii gi ramele ugilor qi ferestrelor sunt de

piatrd frIuita. Pe felele netede ale blocurilor de pe coltruri se mai piastreazd', pe alocuri,
discurjie,mici,de teracQta smalpiti;qi colorat[ care astupl, imbogdlind prin acestea deco:rul
faladei, g[urile ldsate de clegtii cu care au fost ridicate pietrele pe schele'

Turnul de la pop6u!i, care-qi pdstreazd intacte formele gi intregul parumerrt original.


prisma de
prezirt1aceleaqi caracieristici ca gi turnul-clopotriiia de laPiatta, cu deosebirea cd

seciiune phtratd a bazei, dupa ce-,si te;egte collulile 1a jur,iiatatea indilimii, devenind

LLb
octogonale cu laturile neegale- rerire- la nirelul uhimei idpqri (camera clopotelor), la
form a p"atr atd de la baz F -

AlStLni cle ce15!i1e cu caracter exclusiv militar, o contribulie deosebit1 la apdrarca


impotriva pAlcurilor de ogti prdddtoare a fost adusd gi de mdndstirile fortificate, ai c6ror
nttmdr a ctescut simfitor, mai ales in a doua faz\ a dezvolt[rii arhitecturii din aceasti epocd.
in vr"mea lui $tefan ce7 }y'tarc, au jucat un rol deosebit in aceastd privinii m5nEstirile Nearr{

9i Putna. Resturi din intdriturile apar{inind acestei perioade nu s-au pdstrat ins6 decdt la
Putna, un bastion cunoscut azi sub numele de Turnul tezaurului. intregul complex fortificat
din care frcea parte acest turn fusese construit dupi tenninarea bisericii.
Cu ziduri groase de peste un metru, avAnd labazd, o form6 pd,'l:.ataiar de la nivelul etajului
I irr sus transfonn6ndu-se intro prismd cu opt latlri, turnul cuprinde patrr.r caturi, avdnd cdte
o inclpere izolatd' la fiecare nivel. Camera de la parter comunicd clirect cu incinta; cele de la
etai au acces d]ntr-uni:,u:nule! cu o sr:ar6in spirald lacarc se ajungeanumai prin drumul de
straji cu care se incheiau zidurile incintei. Cele doud incdperi de la etajele I qi iI, construite
anurrre pentru depozitarea in timp de asediu a bunurilor de pre! ale mdn6.stirii, sunt boltite gi

lumirate cu f,erestrujci inguste, mai mult metereze. Ugile lor masive puteau fi zdvorite pe
din[untru cu grinzi de lemn, aie c6tor capete alunecd qi se fixeazd in ldcaguri anume ldsate in
ziduri. Ultima incdpete. azi redusd in in5llime, constituia foigcrul cle str.ajd qi luptd. Pe ba'a
negcroielilor incepute in 1487 $tefan cel Mare a incheiat paee cL] turcii gi a f5cut ca pacea
relative a aniTsr eare au unnat s[ fie ddmitd unei activitdti de creatie in domeniul arhitecturii
gi al a,rtelor legate de arhitectur4,

in caclrul realizhrilor <iin tirnpul aeestei mari carnpanii de construcfii ?n primul rdnd au
fost in domeniul arhitecturj.i civile, curlile domnegti care au fost construite i1 rnai toate
oragele de searn5. ale ![rii. unde autoritatea domneascd avea nevoie sd se fac[ sim{itd gi unde,
periodic, prezen{a domnului insuLgi era necesarh.
Stahxl'feudal MoldoVa; centralizat in mare parte qi independent o datd cu bogdan l, se
dedic5, incepAnd cu acesta gi continuind mai ales cu Petru I Mugat gi rnai apoi cu Alexandru

227
! | I j r+$

MinEstirea Putna.'fumul
tezaurului. Secliune qi

,,,i
! rnrni i
E{ s j n ,

r-,.-l I I {---

01?i4 5 l[|1

Turnul lui $tefan cei \'lare de ia Nlhndstirea Tumul clopotnild al curJii domnegti 9i -
Bistrifa. Sectiune si :ian bisericii Sf. Ion din Piatra.
Vedere. olanuri" sectiune

228
cel Bun, actiunii de apirare a grmiplor- prinu-rm sistcm defeosiv ce va fi des[vArgit de
, $tefan cel Mare. De asemenea, se desfigoare, in paralel, evolulia localitSlilor moldovene gi,
legat de acest fapt, completarea relelei de crnli domlegti necesare, ca qi in fara R.orn6neasc[,
mobilitiilii de inceput a domniei. Moldova se orienteazi in mare mdsurf, c[tre nord, cu care
intreline relafii dinastice, econoinice, militare. O parte dintre cet[]ile de acurn sunt rezultatul
acestei cooperiri.

fle asemenea, prirnii domni vor trebui sd aclioneze pe centralrzareatotal[ a statului, suclul

{drii fiind controlat ceva inai tdrziu, acliune desldquratS. in paralel cu aceea de creare a unei
amate stataTe.lstoria cet6{ilor de grani}fl sau dr: interior moldovene , relativ sigur[ din timpul
lui Alexandru cel Bun, continu[ sb fie incerti pentru pertoada 1350-1400. Dintre cele
anterioare statului centralizat, Cletatea Albd, Chilia, eventual Tighina, Hotinul, surrt ce1 mai
greu de datat.

Cetatea Alb[, intra in 1347 in sfera de influenfd iar in 1399 in stbpei"nirea Moldovei (fir
i380 episcop la Cetatea Albi fiind losif, din casa domnitoare a Moldovei). Alexandru cel
Bun, stabilegte asupra Cetilii Albe suzeraritatea polon5.. De fapt, cetatea rdmAne in
continuare a Moldovei, Alexandru intreprinzdnd lucrdri de intdrire a ei.
Chilia ajunge in st[pAnirea Moldovei abia sub Alexandru cel Bun in 1427, dupd aceea
pentru cAteva decenii revenind Jbrii RomAnegti qi apoi dirr nou lloldovei, sub $tefan.
Tigilina, este punct irnporiant de varnE pomenitb. ca atare impreun[ cu Dorohoi, B6rlad"
lagi ?n privilegiul acordat de Aiexandru cel Bun negustorilor din Lwow gi Lernberg: prima
construc{ie se ridicE" in 1395, de cdtre moldoveni, pentru apdrareapunctului de varn[.
Cetatea Hotinului este ridicat[ gi refEcutd de cdlre Petru I, considerat ctitor al unei bune
par{i din sistemul defensiv al Moldovei, cu sprijinul marelui cneaz at Lituaniei, in preajma
lui 1400, aceste cet5li, pornenite anterior, aparlineau Moldovei gi cE aceasta intreprinde dese
ac{iuni de amplificare gifo,rtificare a 1or.

' Dupl'ce Suceav4 devenit un important eentru econornic, incepe sd intre in atenfia
domnilor moldoveni din jumdtatea a doua a secolr-rlui Xr\r, se ridici inzond. cethli, din care
prima este $cheia, datztl in aceasti perioaiia. Ceiatea de granild pe iinia reqedinlelor
domneqti $irot Baia -- Sucear-a. ar ri pnma c3ta.3 de piarrd atribuiti cert ljnui domn
-

zt9
moidoyeal ;i acela nu poate fi altul decAt Petru i. Dupa terminarea noii cetdli de la Suceava,

sub Alexandru cel Bun, $cheia este dernantelat[, fiind in pericol de pr[buqire' I

De acelagi tip, rectangular. cu tunud de col!. de data aceasta interioare, este CetaJea

Neamfului, in apropierea granilei cu Transilvania, pe una din importantele c6i cie acces'
Ridicati, intr-o prirnd, fazdin 1382-91, cu for!5 de munca lcrcaib (,,munca 1a cetate" se

cunoa$te ca fiind pdntre obligaliile locuitorilor) va fi amptificatb sub Ale;xandru cel Bun

care-i completeazd, construcliile interioare.


De mai mare vamploare gi constituind un sistem mai compJex, cetalea interioar[, prima a
ansambluiui de la Suceava, igi are inceputurile in aceeagi perioadd, fiind ternrinatd de

Alexandru cel Bun, ce-gi va avea aici ref ed.intra perrnanentl.


La Costegti, pomenitfi anterior,ca un iqportant centru urban, dupa distrugerea aqezdrii, pe
la sfArgitul secoiului XIV, se ridic[ o a doua cellte, rectangularf,.

Sub Romarr, Moldova iqi intregegte teritoriul, domnitorul apltind ca singut stdpAnitor a1

intregii ldri pind la lMare, Legatd de acliunile sale de oonfi'ol asttpra sudului, trebuie pusii
ridicarea priilei cetl{i de la Roman, din pdmint qi lemn. Cetalea va fi plr6sitb irr timpui 1ui
Alexandru cel Bun, moment cdnd controlul asupra acestei zone erareahzatpe deplin'
Din punct de vedere tipologic. se distinge cetatea-castel de plan rectangular, din piatrd, cu
turnuri de col{ intrale sau iegite de plan patrulater sau cireula,r. Hotinui este si,ngurui ce

recurge la o incirrti adaptatdterenuLui, tumurile circulare altemAnd cu cele reetangulare, iar

Cetatea Albd dispune'la jurndtatea secolului XV de o dubll incint[ lnchizind o arie destul de

mare.

Accesele sunt rezolvate prin turnuri de poartil cu unele sisterne complexe de aphrate cala

Suceava, unde accesul este protejat de un sistem de doud turnuri cu o .,gurd de lup"
interioard. Zidurile de piatrS, sau mixte, au drumul de strajd ?n grosimea lor. Sunt folosite
atflt creneluril.e cflttgi,gurilode.,fragere, existente mai ales la etajele infetioare ale turnuril,qr. ", '

Amploarea, tehnica gi execu{ia, includ cetdlile amintite printre realizdrtle de marcd ale
arhitecturii militare din aceastd zonh a Europei.

230
"Cudile domnegti exist€ilte Ia venirea lui Bogdan: Siret qi Baia, sunt folosite in
continuare, aSezdrile urbane de aici dezv'olt6ndu-se mult.
La Baia, curlea domneascl va aduce dupd sine refacerea din piatri a bisericii catolice ca
. gi Siretul, in aceast[ perioadi, este sediu de episcopie. Printre cele]alte cur-fi ce apar dupd,
mijlocul secolului XIV, Rddduli, cu biserica de pixra ctitoritd de Bogdan I, este regodinl5
domneascfl. Iagul, la inceputul secolului XIV av6nd deja funclie militar[ gi administrativS,
pentru ca in 1408 sd fie rlenlionat ca loc de vam5, va fi dotal cu curte domneascd in timpul
lui Aiexandru cel Bun.
Curtea domneasc[ din Suceava, (anterioar6, in prima fazd., cetdfii), ansamblu nefoftificat,
ieconsttuit gi amplificat din piatrd de Alexandru cel Bun, avea un cory principal de clddiri cu
beciuri 9i zid de incint[.
Alte curli ce se ridicd la cumpdna secolelor XIV-XV sint cele de la Roman, in legdturd
cu cetatea gi fomflnd cu fofiifica{ia oragului ,,t *o*pi"* unitar; de la llArllu, pomenitE ca
regedinJS. (,,Curie") a rnarnei lui Petru l; de la Bacdu, ridicat[ in prima jum[tate a secolului
XV; Botogani, atestatb in 1439, dar existentd cu rnult timp inainte; Vaslui, ce ajunee
regedinfd in timpul lui Stefan II.
De o importan|5. cleoseLritd curfile boieregti de 1a Netezi VolovdE Giuleni ;i
-Nea.m!,
FAirtAna Mare -- Suceava avAnd case -de pratrd gi biseric5.-paraelis.
"Tidrgurile gi oragele moldovenegti, incep sI capete importan![ in tntreaga zon[ prezenla
unor agezfminte nionahale, a episcopiilor catoliee, a curJilor doinnegti, leg6turile comerciale
cu Europa. probeazd gradul de dezvoltare la care au ajuns.
Fofiificaliile lor, ganluri cu valuripdmint protejate cu lernn, ca cele din $ir:et, Suceava,
de

Rornan q;i lagi, funcfioneazdpdnd la jumdtatea secolului XV. altele pdnd-mai tdrziu, nefiir-rd
inlocuite ca in Tmnsilvania prin ziduri de piatrd.
Re{9aua,.de-cet6!i din a ll-a jumhtate a secolului XV, verificat[ cu prilejul,urror -,

evenimente'de'o amploare rar intdlnita in Europa Apuseani, o putem considera una durffe
cele mai eficace ale Evului Mediu est-europe
'Pentru spafiul est-carpatic epoca lui $tefan cel l-4are ;1 a unnagilor sdi imediaJi
insearnn[, cea rnai fecundd perioadi constructir-i in Jomeniui apErdrii. din intreaga ei istorie.

LJ1
Din purrct de vedere arhitectonic, secolul 1ui $tefan si ai urmagilor sdi se caracterizeazil
prin tnt[rirea granilelor, printr-un ian! de cetdli Ia ]lare. Dundte, Nistru qi spre Ardeal, sau a

centruiui. ales in general ca acces dc chtre turci inspre Suceava. Cur'fiie domneqti sunt
re1?cute de $tefan fdrd excep\i.e. construindu-se atunci gi altele noj. insd reqedinfa preferat[

ldmine Suceava.
Cetl]ii Suceava i se ridicd un zid inconjuldtor cu contraforturi exterioare, cu bastioatre
pentru artilerie, incirrtS desfEguratd pe mijloeul fostuir"ri gan!. Noul lan!, 1at de aproximativ
30 de metri in paftea superioarb, cu conlraescarpa din ptaltl, este Iarindul 1ui apfuat de un
val. Trecerea peste el este realizatl. pe un pod pe piloni, cu. ultirnul tronson mobil, aceasta
strecurindu-se apoi printre doud bastioane, ce o flancau. Probabil tot aturci, apdrarea
accesului in fortul central a fost complicat[ gi flamcatd mai pregnant de tulnul de coll de pe
aceeagi latur[, reconstruit la un unghi de 450 fald de curtinl.

Dup-a 1476, probabil qi rlin c rrza avariilor suferite, $tefan ilrtreprinde a doua mare
refacere, cf,mlguind cilindric vechile bastioane qi ridicAnd altele noi. numdrul celor pdstrate
fiind de f. in confruntarea cu arttleria, mai ales cea grea, turnurile cet[1ilor gi castelelor au

inceput sd adopte din 1450 tbnna cilindricd. Fie c[ erau tutnuLi cu mai multe niveluri
addpostind cazetttale inchise, fie cd erau deschi de tipui ",platformd"
-
sq parapete

scunde gi extrem degroase, aceste tunruri frrd muchii frceau ca proiectilele s[ ricogeze FarE

sd smulgd fragmente prea mari din ele, planul circular preluAnd, in plus, eforturile din
exterior in mod unitar.
Acelagi procedeu a fost folosit qi la CetateaNeam{, asenrlrr[toare capozi\ie giplanimetrie

cu Suceava. Lucrarea, inceputi gi terminatd probabii auifie 1476, rezolva problema incintei

exterioare prin 4 platforme de artilerie, asemdndtoare in plan cu cele de la Suceava, dat de


tip ,,deschis", cu un alt mod de agezare a bateriilor.
.inaintea'apariliei''bastioanelor,:;,pan6" italieneqti, care s[ contioleze pi unghiurile moarts

ale precedentelor, acestea cilindrice, din piatrd sau cdrdmidd, cu ziduri extrem de groase qi

baze evazate, erau cele mai avansate din punct de vedere defensiv. Din punct de vedere
tipologic, bastioanele Nearnluiui sunt superioare ceior cie la Suceava,

Hotinul, ia granila cu Polonia, este de asemenea o cetate cu un rol miiitar deosebit, unde

$tefan executb noi lucr[ri de ?ntrelinere ;i in intedor'


-aa
LJL
1454, $tefan cuceregte cetatea Chiiia, asigurAndu-;i asti'ei froirtiera
de sud- est, fiind
in
probAnd fo4a
greu de apdrat, $tefan o d6rfun6 in 1479 gi reconstruiegte o alta in cAteva luni
este
eeonomicd gi militari avoievodrrlui, Un oantier cu 800 de zidari 9i 17 000 de salahori
rar intdlnit in Evul h4ediu'
avea o incintd
Cetateadin Roman este ridicatd de $tefan in dou[ etape: in prirn6 alcltuire
rectanguiard inconjurata rtre urn $an! lat de 9-13 metri 9i adinc de circa4
rneiri, cu tumuri

tipul celor de la Suceava, unul la sud-est, de tipul platformd, sirnilar'


cir.culare, probabil de 9i
de lup" inchisl de
cu cele de la Neam!. Intrarea era apdtatd' de un turn rectangular cu o ,,guf[
est cu incd o incintb
inc6 un volunr spre curte. in 1483 se incepe completarea catelii spre
neregulat[, cu bastioane cilind.rice gi semicilindrice pe latrffa de est 9i ?n colful de sud-vest 9i
cu un
unul de plan rectangular pe cea de suci, dupd ce incinta principald firsese inconjrirata
avea eXpiiCatia decit
nou zid ,,scut" pentru a creaprobabil un zwinger. Acest ,,faubourg" igi
pia\d de
in doriula cle a complica pi mai mult accesul, sau de a cleea o nou[ qi mult mai mare
cu
ame adiacentl fortlrelei principale, Noul qan! inconjura larg intreaga cetate, fiind umplut
apd din Siret,

O alte cetate Je{ina, din norclul \6rii, cea mai putemicd din zon6, a suferit
lucdri de
alte cetiti
fortificare in secolul XV probabil rie asemenea in timpul lui $tefan. Printre
ctitorite. f<rlosite saurefortifi cale devoievod, se inscriu ceLe din Birlad, Orhei,
Soroca'

La Orhei, $tefan cl6degte in jurui lui 1470 o fortdrea{[ in centrul vechii cet51i, de plair
o fortdreald din leinn
rcctang-iar. cu turnuri iotunde la col1, $tefan construieqte in acelaqi an
qi pdmAnt la Soroca, probabil pe o alta mai veche, cetate ce va fi refbcuta din piatr[ de Petru

de plan pdtrat la intrare, fiirld


Rareg. De plan circular, dispune de trei turnuri circulare 9i unul

o dovada a faptului ca Moldova inceputului de secol xvl avea incd lesurse pentru o

asemenea intreprindere.

O alth,rcetate ,de p6rn4nt,,:.Q.rlciuna, intr-o variant5. identificat6 cu cea de la


Independenla'

de $tefan in 1482. Este tipicd pentru ceea ce insernna atunci o cetate


-_ Gala{i), este cuceritd
de p6mdnt qi lemn,caracteristicl cetAlilor lui $tefan prin adaptarea la arlilerie.
erau exclusiv
Cet[tiie iui $tefan aveau aceeagi func{ie cu cele regale transilv6nene, adrcd
in slujba domnului gi larii, sen'ind cdteodatd drept regedin{6.

234
' In titnpul lui $tefar-r- pe Enga cs4i domnesti, domnul dispunea de o refea de curfi ce
sen/eau depias[rilor intr-o lard ce nu se putea conduce ;i aphra numai din Suceava.
Ca 9i cetatea, cu7tea. domneascd din Suceava, este reconstruitd tot din ptatte, domnul
ar'npiifioAnd-o gi inconjurAnd-o cu o noud incintd..,Raportul dintre aceastb curte si cetate
trebnie s5. fi fost caaceladintre o ,,curie', gi un castel.
Printre pr:imele reconstruclii in acest domeniu ale lui $tefan se numdri curtea din Iaqi,
oragul incepAnd s[ capete impofian[[, contrabalansAnd-o chiar pe cea a Sucevei.in 1492,
domnul va ridica biserica de zid Sf. Nicolae Domnesc care rdmAne p6nd astLzi cel mai vechi
edificiu al oragului, aceastd" bisericd, avea la rAndul ei o incintd puternicd. Curtea din laqi, cu
toate striciciunile pe care le sufer5 in timp, reconstruit5. de fiecare dat5, va ajunge, in timpul
lui Atrexandru Ldpugneanu, principala regedinld domneascl.
LaBacdu, dupd incendiul cauzat de expedifiaungarh din 1467, ajunge in scurt timp, prin
reconstrucfie gi prin caiitatea strategicd a locuJui, a doua capitall"a Moldovei, pe timpul cdnd
fiul lui $tefan, Alerlandru, cAnnuia din ordinul tatii.lui, sudul Moldovei. in 1497, el ctitoreste
biserica Precista, dupE ce $tefan ridicase aici o noui curte.
Dupd evenimentele din 1476, domnul reconstruie$te cuftea din Vaslui, de asemenea din
piatrS, ansamblu intregit in 1490 prin ctitorirea bisericii Sf. loan. Curtea de la piatra,
$tefan
o reconstruiegte, in 1497 ridicdnd biserica gi in 1499 tumr-rl clopotnila, ambele rdmdnAnd
pdnd astdzi pe ?ndlfimea din centrul oragului, inconjurate fiind de substrucliile gi zidul de
incintd ale cu:'fii.
?n 1486, $tefan reface curlea din HArl[u, una dintre preferatele sale pi a urmagilor s[i, in
plinl.zond, viticolE. In 1495 se arnjntesc lucrdri la curtea de la Cotnari gi in sudul 1d.rii, in
BAriad, ?n acelaqi sfert de secol
XV, dornnul va construi o cutte, iar |a Hupi, in 1494-1495
ridicd biserica gi casa domneascd de pe actualul perimetru al Episcopiei. La Dorohoi gi
Reuseni se pdstreazi ctitorii din timpul iui $tefan, fiind localizdri a\e unor curfi. Mai tArzip;
Petru'Raregiri prirna dbmnib; varevjtaliza curtea de la Botoqani, amplificAld-o,
Din repartilia lor teritoriale se deduce gi rolul acestor ansambluri. FarA s[ fie cetdti, in
timpui h-ri $tefan incep sh fle dotate defensiv, intr-un ntod care Cepdgegte un sirlplu r.ol
residential.

L3J
Mlnistiri fortificate din Moldova:
a) de iaNeam{
b) de la Probota
c) de la Putna
d) de la RAgca
e) de la Bistrila

Planul celllii noi de lAng[ Rornan

L5b
Curfile boieregti din aceas'.j e6,.-a ---.:; ::=::= :;:- .'j:ios;uie ca alcituire. Se poate sd fi
fost dotate pe 16ngd' un paraciis si o ca---ies:c:r-:-F 5i cu aiie anexe inconiurate de o
?ntiritum, probabil. din lemn.
.O altd categorie de ans.ambluri care, dupa ultimele cercetdri arheologice, incep sE
dobindeascd, o dat5 cu jumdtatea a ll-a a secoluiui XV, un ro1 defensiv, sunt incintele
nr[nistireqti. Prezenfa in interiorul lor a unor case domnegti, unele datArrd din timpll
domniei lui Alexandru cel Bun, le deschideau c,ltre via[alaicd.,refelei de refugii ale domniei
sau familiilor boieregti ctitore.
L,a incepututl domniei, $tefan construiegte o nou5. m[nistire la Probota. Acolo va fi
irunorm6ntatai in 11'64 Oltea, mama domnului. Viala acestui agezhmAnt este scufte,
sutpAndu-se din cauza tereruiui gi fiind reconstruit pe un teren n:ai ferm de Petru Rareg in
1527--1528. in ialie 1466, $tefarr irrcepe zidirea eelei mai importa-nte mbnastiri ale sale,
Putna.

in timpul lui $tefbn, avea o incirrt[ patrulaterii regulat[ cu trei turnuri ;si er.a inconjuratd
cu un gan! de aphrare. inainte de 1470 este intemeiatd mdn[stirea Cdpriana gi, in aceeagi
perioadd, e construitS. din piatri mdn[stirea Moldcviia. Aceasta se va surpa insd in unna urej
alunecbri de teren de la inceputul secolului XVI, ih 1532 incepAnd, din porrrnca iui petru
Rareg, construclia noii mdn5stiri, de la carc se plstreaz[ incinta gi turnul de plan semicjrcular

din coilul cie rrord-est. restul fiind reconstructii ulterioare,


D'"rp5. ce in tr471 biserica mdndstirii Neamf este ddrAmati de un cutremur, in 1497 noua
bisericd este inconjuratE cu o incirrti cu turnuri pistrindu-se de atunci paftea inferioar[ a
.,Pirgului", turnul de norcl-est gi substruclii ale construcliilor din incintl.
La Bistrip, unde in urma. atacului drn 7476, r,'eohea locuinlE domneasci este distrusf,, se
va ridica o noui incint[ gi un turn clopotnifE, ulterior prelungit spre vest <ie o construcfie din

timpul lui Petru Rareg. Clopotnila puternici de plan patrulater impreund cu casa lui Rareg
determinau'.?n 'co1161' de'nord,vest al incintei m[nhstirii o curte izolatl de rest prin ziduri
dotate cu guri de lragere.
in deceniul 9 gi 10 al secolului. cjor-nul i,jica o seJe de mdndstiri: Fhtrilufi. Vol'ti1,
SAntilie--Suoeavz!, Voronet si Tr:siia:.a- ::r: :.:: ::,:i: :i.srrezzE.incd, resturi de c61struclii

237
Dobrov6!, terminatl abia dupa
din timpul iui. spre sfargitul vielii, pune temeiia ministirii
moartea domnului.
Sub Rareg se ridicl prirna rnandstire VAndtori Piata Nearn{; se reconstruie;'te
-
ruinal; se rniliaz'c'nstruclia mdn[stirii
nrf,n'stir.ea F{umor in apropiere de vechiur ansamblu
se incepe se termind in 1535 rndndstirea Cogula' Tot atunei'
in Suceava sau in
RAgca; 5i
pentru a ridicti in L522 rndnbstirile Sf'
prejrn6, cornunitatea armeneascd are suficiente resurse
Cmce gi Hagigadar'
in perioada sf6rgitului secolului x\' inceputul secolului XVI' sub $tefan' se
Agadar, -
program complex, cuprinzdnd, spre
definitiveaza un model de ansamblu monastic cu un
deosebire de mlndstirile apusene sau bizatrtine,
pe lAngd constilrclii destinate cultului'
rectanguiare' crr turnuri de
regedin{e domnegti sau boiereqti, Faptui c[ deja dispun de incinte
este o sinteza in care un rol important l-
col{, neintalnite clecdt foarle rar in spaliulbizanttn,
asem:an[toare ale lui $tefan sau ale
au jucat cetetile 5i curfile domnegtl cu o planimetrie
inaintagilor sdi. o influen{a irnportantd a
jucat-o importul ile tehnicl ardeleana Ei sunt

cunoscute unele similitudini de rezolvare a unor


detalii de la castelul din l{unedoara Ei

sucea'a, precum 6i a unor piese de detaliu intalnite


in ansamblurile construite de $tefan' de
cu incintS rectangr'llara
influen{[ apuseand. in Transilvania modelr,rl de cetate ![rlneascd
regulatd cu tumuri de col1 se na$te inspre sfarqitul
secolului XV Si acestea sunt' rlspindite in
geografic chiar desplr{it de
pafte nu departe de granila cu Moldova. Nagterea intr-un spa{iu
arhitectLrfi apropiate ca rezolvare'
o grani{d, unitar, intr-c, aceeagi perioad[, a unor tipuri de
de influenla renagterii italiene' spa{lu
nu poate fi intimpl[toare, acest modei nu este strlin
culturai cu care $tefan a avut rrufileroase legaturi. Exista
in plus o serie de biserici cu "
primejdie cale amintesc de rezolvdri ale
tainite" peste gropnill, camera de refugiu in cazde
incep sd foloseasc[ "tainite" ;i
biserjciior fortificate din Transilvania, Humor gi Moldovila
ocupa intregul pod al biseTicii'
vor fi tot,mai mult:aplicate,,ca:so.lu{ie strategicd pan[ la a
cel Mare a pus sd se repare 9i s[ se
Reformator al sistemului de ap[rare prin cetdli, $tefan
metode de lupt[ saracteristice epocii'
restructureze cetl{ile mai vechi. adaptandu-le noilor
cet6\1t Ofhei situatl pe malul rApos al lAului,
se gdsesc pe o peninsula ioas['
Urmele
pbmint, care inchjdeau limba peninsulei
lncinla era preeedata de un val de zldarie 9i dor-r6 de

aao
L30
spre uscat, ce inchideau o citadel de plan drepf.rnghiular crt patnt bastioane cilindrice Ia

colfuri.
Cetatea c1e la Gidinli lflngd Roman, fusese croitl dupi un plan asemdn[tor celui al fonului
geno'/ez care a constituit nucleul Cetelii Albe. Incint4 de form[ ugor dreptunghiui:Nl, era
mdrginita. de ziduri groase de piatrd intdrite la colluri pi pe mijlocul a trei din laturi cu

putemice turnuri cilindrice. Ca gi la Pdcuiul lui Soare, fundaliile ziduriior erau agezate pe L)

relea de grinzi sprijinite pe un pat de pilofi <ie stejar. CurAnd dup[ ce fuserse pusd in stare de

funclie -- fortdrea{a a fost mdritd prin adiugirea pe latura dinspre rhsErit a unei a doua
incinte intlritb ca gi prima cu turnuri.
La Neam!, ziduile vechi cu creneluri au fost reftaste in partea de sus. indlJdndu-se qi
construindu-se in dreptul noului drum de straj[ rnetereze pentru lupta cu arnre de foc. in fala
cetdlii, alflturi de intrare gi pe aripa dinspre niazdnoapte, cioplindu-se de o parte stAnca, iat
de alta fEcfindu-se umpluturE, s-a construit o terasd care a fost mdrginitd spre marele qan{
ocrotitor cu ziduri putemice de piatr6, gi patru bastioane senaicilindrice pentru tunurilor. Tot
atunci au fost reconstruite gi masivele piloane de zidfuie de piatri pe care se sprijinea podul
de acces in cetate.

La Suceava castelul fortificat moptenit de la inaintaqi reparat qi rn[rit eu noi incbperi.


-
printre care qi un paraclis a fost cupritrs, ca o exttetnd redutd, in cadrul unei cet[li vaste,
-
cu totul nou[. Terasa din jurul castelului, nivelat5 gi l[rgita pind la marginile abrupte ale
colinei, a fost inconjuratd cu ziduri de piatr[, groase de 4 m gi intlrite cu gapte bastiorure
semicilindrice, potrivite pentru nevoile de apdrare ale cet[lii prin gi contra artileriei. Aceste
ziduri, unite ?n partea dinspre mtazdnoapte cu latura cu trei turnuri a castelului, iormau o
eoroand incheiat[ de straj[. Intrarea in cetatea astfel intdritl, precedatl de un pod ridicdtor,
era amenajat[ peste rdpa din fala laturii r6sdritene, in col1ul dinspre rniazdnoapte al acesteia,
unde ,se gdsea turnuir cunosffirt de tradilie sub numele de ,,ne boise" , adicd ,,nu te teme" . .,

EXemente, neetode gi sisteme defunsive

Aphrareaprin fortificalii este direct determinat[ de:


- elemente defensive:

- metode defensive:

244

iii
- sisterne defensive.

,A.plicAr:rd criteriul cronolosic- eri*a urmdroarea succesiune a celor mai importante


elemente tief,ensive in Moldova de la mijlocul secolului al )ilV-lea pdndlamijlocul secolului
aI XVI-Iea:
- valul de pbmAnt cu sau fdrd palisadd;
- zidul de piatr"a;
- tumul izolat, protejat de terasa superioar6;
- flm.ul deflancare, inzestrat cu deschideri pentru tragere;
- bastea destinatd pieselor de artilerie.
Valurile de pefur:Ant protejate cu palisade gi insolite de ganluri constituiau releaua
principald a aprar/drii J'drii Moldovei pAnb la venirea iui Petru I Mugat. Domnia acestui
voievcrd rnarcheazd s1-6.rgitul utilizlrii pe scar[ largd, a cet[]ilor de p[m6nt pi lernn gi
inceputul generalizirii celor de piatr[. -

Fornra cea rnai elementar[ de fortificalie rnedievald din piatrd este turnul izolat
(donjonui) - nucleui principal de rezisten![.
Edifioarea elementeior de flancare a fost o preocupare a constructorilor de cetlgi la
sfArgitul secoluiui al XIV-lea. Ra{iunea flarrcdrii consta in necesitatea de a inlSrura

,,unghiurile moarte" de tirul aplrdtorilor. Acest principiu a devenit strict obligatoriu in epoca
eutileriei.
Mic$orarea dimensjuniior r,orticale ale turnurilor gi mlrirea puterii de rezistenld a

acestora a dus la invenlia basteilor. Basteile puteau fi umplute cu pdlnint sau zidite (,,bastei
pline"') sau sd dispund de niveluri nezidite destinate, ca gi platfonna superioard, pieselor de
artiierie.
rrJn element defensiv interrnediar intre turnul de flancare qi bastea este ,,turnul de
artilerieo'. El pS.streazi fbrma gi dispoziiia interioarb a unui turn obignuit, dar e.mai jos.,gi ,:i
p*."lii ii''sunt'mai'masivi;, deseori ingrogafi spre bazd. in Moldova; babteile''flirncail'qi ,''
sprijineau curtineie exterioare ale cet5{i Neam!, Cefi{ii de Scaun de la Suceava $i Cetetii Noi
delt+ngl, Roman.

in aceastd perioadd exist6 urmdtoarele metode de ap[rare:


- frontall orizontal[:

241,
- frontal[ verticald (intermediar[) ;

- metocla,,cleqtiiot" (incrucigatd) :

- metoda,,flancurilor".

?.9:
hF
ee
rG
.s*

Variantd de reconstituire a cetdlii NeamJ

Cetateade scaun a Sucevei' Planul


i'econstituit' a;a
cum era in vi'emea lui $tefan cel Mare

242
Prima rnetodd prevede apawaunei singue direqii- ta-eerile fiind efecfi.rate cu o arm[ in
sens orizontal,perpendicular pe linia de apdrare. Dar rEmAne neacoperit un amplu ,,spatiu
mort" ir: apropierea piciorului curtinei. Asffel erau apdrate forlificaliile cu palisacle din
primele capitale ale Moldovei.
Metoda a doua contribuie pi ea ia protejarea unei singure direclii, dar aici tragerilor in
sens orizontal ii se adaugd cele in sens vertical- intdlnim aceastd metod[ la Cetatea Alba,

cetatea Chilia, Cetatea de Scaun de la Suceava, cetatea Neam! gi Cetatea Noud de lAngd,
.Roman.

Flancarea vertical5 poate fi realiz,atd, cu succes prin dispozitive speciale agdtpte de turnr-ri
gi ziduri - liourds, magiculi, bovin-douri p.a.

Cea de-a treia metod[ irresupune trageri ln sens oizontal in dou[ direc]ii diferite care se
intersecteazd..Dar qi aici rdmdne nerezolvatilproblerna ,,spaliilor lnoarte" labaza ziddriei.
in cazul ultimei metode, care le insumeazf pe primele trei, se evitd. practic toate ]
,,unghir-rile iroatteo'. LTn exemplu care ilustreazfl metoda ,,flancurilor" este citadela de la
Cetatea Aib5..

De elemente gi metode defensive depind sistemele defensive.


Acestea suni:
-sistemul parietal, unde zidul (valul, palisada) constituie principalul element defensir', iar

metoda utiTizatE" este cea fi:ontai[ orizontald;


-sisternul sinuos, unde zidul (valul, palisada) oonstituie princjpalui element defensiv, iar
metodele utjiizate sunt cea fiontald orizontal[;;i cea a,,clegtiior.,;
-sistemul de turnui izolate, unde elementele defensive principale sunt turnurile izolate gi
zidurile (valurile, palisadele), iar metodele utilizate sunt cea frontald. orizottal[ si cea
frontal[ vertical[;
-sistemul rie turnuri de flancare, unde elementele defensive principale sunt tumurileugi. ,,,i.,

,. , zidurilb adiacenteiidr metoda utilizatl este cea a ,,flancurilor,,;


',

-sistemul de bastei, care se bazeazd, pe acelea$i principii ca gi sistemul precedent, fiind


inzestrat cu un noil eiement defensiv - bastea.

243
C atega rii ele fartfficalii
Amenajlrile fortificate se clasificd in:
- obstacole--piese de apfu'ate catebareazl accesul:
- construcfii care oferl addpost in timp de pericoi;
- refugii

- postur.i -bazede atac gi se<iii de garnizoana,


numite ma\tttrziupozilii de foc'

obstacole pot fi calificate gi paljsadele de lemn din primele capitale ale !5rii' "Posturile" -

- asigurau conttolul unol'puncte sau zone obligatorii de trecete' Refugii"


cet6!i1e voievodale
boiereEti' schiturile rupestre^
pot fi considerate manlstirile foftificate, cu-rlile domneqti 9i

construc!i ile subtei'ane. tainilele.

in func1ie de gradul de ciurabilitate a cetafilor distingem:

- fortifi calii Pemanente'


- fortificaJii ocazionale.
Con dili,snat de scopuri le riefen sive deosebim:
aplrarea efectivului militar 5i a zonei
- punctui de spr.ijin militar (funclia principalli fiind
administrativd, religioasd 9i economicii);
aferente, func{iile secundare fiind cea de locuire,
firncliile
- regedin{a fortificatd (func.lia principall fiind cea de locuire sau religioas['
secundare fiind cea de ap[rare, religioasi sau
de locriire, economicd 9i uneori

adrninistrativ[);
-fortifica{iaagez[rii(funcliaprincipaldfiindapdrareacornunitiilii).
Suceava' Rontan' HAriau'
in aceastd perioacla au existat curfi domneEti ia $iret' Baia,
Hugi, Dorohoi, Re;useni' Din'r[cheni
Baclu, Botoqani, laqi, Piatra Neam!, cotnari, BArlad,
anexe gospod[reqti pi o irrcintd
g.a. Toate aveau un paraclis, o locuinfb-reqedin![ cLl
nu li se pc'ate
irnprejmuitoarefie de piatr-a, fie de lemn. curfilor voievodale din Moldova
atribui doar o funcfie rezideniial['
MaIe-
Cu4i boieregli au " fost atestate la Netezi-Neam!, VolovdJ, Giuleqti' FdntAna
Suceava, llng[ Putna, la $ipote, Arbore, B[linegti'
de refugiu ternporar' de popas in
complexele monastice din lr{oldova presupun un rol
retragerea cdtre alrte loculi. Prezenrindu-se slab
in fa\a unor atacuri atgatizate' ele sunt
,l: cAteva zile in fa-1a unor expedilii rie prad[' Spre deosebire
totr,rqi capabile de o rezistenld

244
de fara li.omAneascd, aceste ansambiun rnL'rna-iiice sunt mult mai apropiate de ,,cetdti". L'a
cump[na secolelor XV-XVI se definitir.eazd modeiul mdr-rdstirii fortificate ntoldoveneqti'" cr

irrcintE de plan rectangular flancarh de tur-nuri protejeazd clddidle din intra nluros. Aici, pe
l6ng1 spalii destinate oficierii cultului ;i locuirii cbluglrilor, se afldlocuinlele domnegti silu

boieregti, Reqedin{e voievodale sunt la m[nlstirile forlificate Nearn!, Moldovila, Humor.


Voronelo Putna, Ristri{a, Dobrov6!, RAgca, Cogula, Ilisericani, Probota. Dupb 1500, cdnd
Renaqterea se ma-nifest[ din plin in Transilvania, eet[lile comunitdliior ruale, s[segti 5i
secuieqti recwg adesea la rigoare spaliall, forme carleziene ale incinteior gi dispozitive de

ap:ar m e dispuse s ii-netri c.

Arii urbane protejate de valuri, panluri gi palisade, au existat in secolul al XIV-lea la

Suoeava gi la sfArgitul aceluia.gi secol ia Roman. Fortificaliile ordgenegti de ia Baia 9i $iret,


ambele lucrate din pdmAnt gi lemn, ar.r apdntt in seeolul al XIV-lea. La crnnplna secolelor
XN-XV a fost construitd incinta urbani la lagi.
Clasificarea amenaj[rilor de apdrare dupd sisteme]e defensive folosite:
-aqezdri fortificate;

-regedinfe intdrite;

-cetd\i.,clasice".
A;ez[rile fortificate utllizeazd, sistemele parieial gi sinu.os, r^egedinple ?ntlrite - sistemele
parietal, sinuos qi de turnuri de flancare, iar ceid{ile ,,clasice" - sisternele de tumun tzolale,
de turnuri de flancare 5i de bastei.

Din punctul de vedere al atribuirii. Moldova a cunoscut unndtoarele ca.tegorii de cetSli:


- cetd\i moldovenegti;

- cetdli bizantino-genoveze;

- cetdli otomane.
cet[tri de cArlpie gi cet5li agezate pe indltimi.
. in funclie,,de loculi,,amiplasfuii:'.deosebiln
Primele tind spre o regularitate a pianului, avAnd posibilitali defensive egale din toate
direcliile, pe cAnd uitimele sunt subordonate pafiicularit5lilor terenului.
Deasemenea, distingem fortificalii de grarutd gi fortificafii din interiorul 1b.rii,

Dup[ rnaterialele de constructie utilizate fortificaliile Moldovei se pot grupa in:

- cet[{i de pdrnAlt ;i lemn:

246
- cetafl de piatrd.
Dup[ numdrul ostagilor din trupeie permanente in timp de pace avem:

- cetdti cu gamizoane resrrinse (pAna la 200-300 osta5i);


- cetili cu garnizoane mari (mai mult de 300 ostagi).

Tipuri de apdrare fn artafortfficaliilor


in artafortificajiilor avem urmdtoarele tipuri rle apdrare:
- ap-ar at' ea,,acliv tr"',

- apLrarea,,pasivd";
- apdr aea,,el:asti c5"',
- apdrarea ,rmascatd".
Ap/ararca ,,activd" presupune existenla unor puncte de rezisten![ - cbiective cu calacter
,,pur miiitar" : eetlJi princiare - sedii de garnizoairi: perm anente, tabere intlrite, avanposfuri
fortifrcale. Aph,;area ,,activ6" este caracteristicd pentru epoca lui $tefan cel Mare. Acest
domnitor n-a cornis niciodat[ gregeala de a se inchide cu oastea sa in vreo cetate, dAnd astfel
dugnranului posibilitatea s[-l incercuiascd 6i sE-l sileasc[ s[ capituleze. Fortjficaliile su-r
fblosite de el d<.rar ca puncte <le sprijin ale operaliunilor armatei, for{ele pnncipale tli:c
intotdeauna pbslrate in afara zidurilor, pentru a putea lovi ;i infrAnge pe inamic.
Apf,rarea ,,p?Siv['., inleleas[ ca o inchidere fermb in spaliul intra muros, contribuie la
apailia ineintelor ordgerregti. Acest tip de apdr"are are o important[ redus[ in Moldova- .,rnde

majoritatea oraqelor sunt .,deschise", adich lipsite de incinte ?mplejm uitoare.


Apdrarea ,,elasticd" duce la fortificarea arhitecturilor preponderent civile: regedinle ale
pr-derii centrale gi laice, edificii de cult, administrative, cornerciale, de locuit. Ea este disipati
printr-o mulfinre de construc{ii. ApErarea ,,elasticd" este specificd oragelor moldovenegti in
lipsa unor ziduri de incint5," Acum are loc transferarea arhitecturii fortificate din domeniul
,,strict'militar" cdtre asigurarea unei protec{ii ,,relat.ive", chiar ,.preventive", ih' multe
alcatuiri urhare gh.sirn adevdrate reJele de apdrare, compuse din m[ndstiri intlrite, cu4i
boieregti, biserici fortificate, locuinle de piatrd g.a. Toate aceste categorii de construc{ii au
apb.r'area, fhrE excepfie, inclusd in temi- Comllereie monastice qi re6edinfele feudale sunt

2/'7
minime la
de turnun-clopomip masive cu deschideri
irrconjurate de ziduri, bisericile dispun
garduri inalte 9i po(i solide
prilnul nivel, iar hanurile gi conacele au cur'fi cu
galerii
prezen';a am enajlrilor defensivc ascunse:
Apirarea ,,lnascatd" e detemrinatE de
de acces 5i evacuare' taini{e' pivnile supmpuse lle
subterane delegdtarl,coridoare subterane
e frecventd
Apilrarea.,mascat[", pasiva in esen16,
nrai muite niveluri, capcane,hrube, trape.
influenll otr-rtttan[, atunci cind incepe
in Moldova mai ales dupd intrarea ei in sfera de
teritori e'
,,descerttrali zarea"' aplrSrii
al

Consttuclii de Piatil
in' MolJova in perioada i'vestigatl
se
in func{ie de sorgintea cetdli1or de piatrd construite
cdreia distingem:
poate stabili o anumit[ tipologie, in cadrul
- cetlfii de sursl nord-euroPcand)

- cetlli de sursd \zest-europeana;


- cetil[i de suts[ bizantinl;
- cetdti de model bizantino-orientai;
- cet[li de model orientall )
- cetlli de model renascentist'
Cetdli Plan regulat
de

Cetdli cle sursd notd- gi vest-europeund


fottifioatii cle Piatr[ de Plan
in arhitectura militar[ a Moldovei medievale existd trei
de tip castel nordic: forturile cetitii
Nea'm!
orestabilit care deriv[ din concepfia arhitectonicd
qi Cetelii de Scaun de la Suceava qi cetatea $cheia'

Cetdli de nnotlel bizantino-oriental


piatr[ d.e rnodel bizantino-oljental: fortui
in Moldova istoricd g6sim patru fortificalii de
Noi de lingl Roman 9i forlul cetalii Bender"
ceti$iiAlbe, cetatea Tatarbunar, forLul Cet[lii
Planurile lor careui''
prim ele trei s'nt atribuite rnoldo'enilor, iar ultima - otomanilor' "in
cu aceleagi posibilitdli de apdtarc din toate
sunt planurj ale fbrtificaJiilor de campie,
directiile.

248
Cetu(i de model oricntal

' o for-Lificafie originald care nu are analogii printre c€tdlile Moldovei este cetatea de piatrd
de ia Orheiul Veciri, numitE in literatura de specialitate;i,,citade!6,,, deoarece ea a fost
inclusd in interiorul unei alte int6rituri, de pdmAnt gi lernn, construit[ anterior.
Cetdli de model renascentist
Cetatea de piatrd de la Soroca inlocuiegte t echea fortifica{ie de pimAnt gi
lernn care putea
fi construitd impotriva thtarilor pe matrul Nistrului de $tefan cel Mare. Cetatea de piatrd de la
Soroca rfunfne prima qi ultirna manifestare a R enaqterii in arhitectura
militard" a Moldovei.
Cetdli de plan neregulat
in Moldova istoric[ sunt cunoscute dou[ fortificalii de piatr[ de pian neregulat cu
donjon.
Prima, cu donjon izolat, este cetateaf'efinagi cea cle-a doua, cu cionjonul
incius in zid. este
cetatea Hotin.

Cetdli ele swrsd bizarutfud _

in arhitectura de ap6rare a fulolclovei existd dou[ fortificalii ce imitd fonna


intdriturii
Constantinopoluluri' Este vorba de centura exterioari d,e zid a Cetalii
Aibe gi cea a cetdtii
Chilia.
Tipwri gi ntodele
I-volu{ia arhitecturi fortificate in Moldova reprezint5 un lant intreg de eforturi
tehnice gi
perfecfiuni afiistice. Sursa ei primard, se gS.segte in arhitectura romano-bizantin1.
Castrul
roman 9i ,.castellum "*ul romanobizantind sunt prototipurile cetl{ilor
de plan apropiat de cel
rerctangular din orient gi Europa. Sursele cele mai apropiate in timp pentru
fortificaliiJe de
acelaSi plan din Moldova devin cetdlile nordice gi occidentale de tip
,,castel,., precum gi
fcrrfurile ,,in careu" din lurnea bizantino-orientald.
Existi dorLrd giruri tipologice (genetice) ale cetdfilor moldovenegti dd plan patru later
compact:

' l' Forturile'cet[filbr-Neam! gi Chilia, cetatea gcheia, fbrhrl Cetdlii de Scaun de la


Suceava.

2. Forful Cetetii Albe, cetatea Tatal"bunar, forrul Cetalii Noi de lAng5


R.oman. Cel de-al
doilea gir inciude fortificafii de origine bizantino-oriental[.

249
Yariant6" de reconstituire a CetA$i I'ioi de lAngb
Roman Variantl de reconstifuir:e a citade'=
la Cetatea ,A.lbl

trB

Seciiune qi planul de ia Bender


Vari anti de reconstiruire
a cetbtii Tatatbunar

25t
Cele doui qiruri genaice srs-nnmite pot fi cmsiderate etape ale unui proces unic de
. evolu{ie a arhitecturii militarc in Moldora Dezvoltarea cetdlii de plan regulat cu turnuri de
coi! se desfagoard in sensul perfeclionnrii unor elemente componente in funcfie de progresul
militar-: furlocuirea turnurilor intrate cu cele iegite, a celor paralelipipedice cu cele cilindrice,
intdrirea acceselor, rnirirea num5.rului de tumuri, aparilia ,,tunurilor de artilerie" etc. in
interiorui seriei nu inregistrdm momente de rupturd brusc5..
Sp eciJicul spaliatr compaziNional
it organizarea spa!ia16 primeazh,oriteriul funoJional. Printre cele mai insemnate funclii se
numlr[ cea de apdrare, de locuire, religioasd, economic[. Gruparea spatiilor pe criterii
funclionale se efeclueazd, de obicei, in juml curfilor interioare.
Concepfiile spafiale depind qi de cr:iteriul constructiv. Constructorii bd.qtinaqi pot
introduce anumite corectirre gi complet5ri creative in conceptul-,,canon": aici se iau in
consideralie tradiiiile gi experien! alocall"in construc{ie. -

Distingern f'orme compozilionaie simple cu un spaliu compaot de fornd geornetricb


precish (dreptunghi, romb, cerc,trapez) gi forme compozilionale complexe.
in acelapi timp se desprinde un 5ir de procedee cornpozi{ionale. in primul rind, existi o
strict[ ordonare logicd. in mod nonnal, aici funclioneaz1 toate elementele constitutive- dar-
In caz de excep{ie, e posibild func}ionarea temporard autcnom[ a unor pdrfi componenre.
Acestea pot fi donjoanele, cuJile, citadelele.
Compoziliiie tltturor cetitilor din Moldova urrn[resc accentuarea statutului de bastion
inexpugnabil. Efectele estetice generate sunt cu adresa directd citre potenlialul dugman:
copleqirea prin for!1 qi linerea la anumitd distantd. ,,Ecranul protector" il constituie pinzele
de zid amplificate cu turnud.
Compozifiiie cetililor din Moldova acceptd, principiul ierarhizdrii dimensionale.
Elementele de irnportan{[ major[ sunt eviden{iate prin dimensiuni mai 114fi.1:'[sffgl,;y-i;
'r, donioanele;';cele"mai.ptrternice turnuri ale cet5.!ilor, sunt gi cele mai spa{ioase,'gicelb inai
inalte. Nu degeaba ele au cdytdtat denumirea de boise (sl. ,,nu te teme") - intr-un asemenea
turn apdrdtorii uitau de fric6. Ceie mai irnponante curtine erau gi cele rnai groase. Unele au
fost ,,'ingrogate" suplimentar in epoca artileriei.

251
tip de erpresivitate spalialf in intra muros
sF
La cetblile Moldovei se observ[ un anumit
apafe un bastisn
de anumit conforl iar in extra muros
accenfiieaz senza\rzde proteclie 9i
intenlioneazA s6-l asedieze'
invincibil care ii deprimd pe cei care
Preocuplrile
compozilirle cetalilor din Moldov a
ptezintd' efecte de monumentalitate'

elabor]'rii unor adevlrate "magini de thzboi" '


constructorilor se concentreaz[ asupra
cle perspectivl' De multe ori'
se fac abateri premeditate de
Se iau in consideralie efectele
accenfircazL
cteeaz[ o petspectivd ascendentil care
la scara umanl. in momentul intrlrii se
unde apdr[torilor li se confer1 un sentiment
de
monumental itatea cet611i. in intra muros,
scara,,func{ionald.. 9i cea ,,estetic[...
securitate, existl o relalie optirrr[ ir'rtre
mai rnulte nuclee compozillonale' Astfel'
compozilia cethJilor cu forturi insumeaLz[
juxtapun
ceJateade scaun de la suceava qi cetatea Noui de lang[ Roman
celateaNeam!,
catedou[nuclee-obiectivefortificate,al[tr-rratectrrrplprincipiulbasse-oour.Lacetatea
muris'
fortificate, dispuse dup6 principiul duplicibus
Bender bvem dou[ nuclee - obiective
Treinucleecompozifionale-obiectivefortificate-suntprezentelaeelateaChiliaqipatrrrla
pr:incipiul
unde inllnluirea nucleelot se face dup[
complexul defensiv de la Cetatea Alb[,
ca o
elementul principal este fortul' conceput
constantinopolitan. in toate cazuileenumerate
ultimd redutd a cetil|rli.
au o compozi{ie dezvoltatl itr sens orizontal'
cetalile cu mai l'ldulte nuclee compozilionale
compozilional' se caracterizeazd prtnlr-o
Fortificaliile compacte, cu un singur nucleu
compozilie dezvoltatS,atit vertical, cAt oizantal'
gi
ritrnice. Interval*l ritmuiui, adicd
in multe cetali din Moldova sunt ritilizate repetdrile
de tipul de armament folosit' tn cazul
arnelor
distanta intre dispozitivele verlicale depincle

clasiceeanudepigegteobStaiedesdgeatil,tarincazalarmelordefoceapoa-tefimuitmai
contribuind 1a oblinerea unor imagini
de
Ritmul arhitectural unific[ fa{adele cetllilor,
'rare,
ansamblu;, ,

Compozi{iilefortifica}i]ordeplanneregulatintruchipeazdprincipi'-rlechilibruluimaselor
arhitecturale asimetrice. Geomeffia riguroasb
a unor eiemente gi spatii componente
contrasteazicucaracterulorganic,pitorescaldispuneriilor?nansamblu'configuratia
de relief'
incintelor e determ inatl de condiliile

z5z
penffu clarrrale qi anurnitzr
pian regulat, se remarci opliunea
La majOritatea cet[lilor de
multe elemente pot clpata o tlatare de detalilr
geometrie a formelor, cu toate c6 mai
se aiilnrd
sint concepute sculptural. construcliile auxiliare
asimetricl. Aceste tbrtifrca{ii de
interioare. spafi'e cu care se opereazb stnt limitate'
de cur"f'e
incintelor gi sunt ordonate tumurilor
drepte. in epo"a artireriei devine ra(ionail ,,rotunjirea"
obicei, de linii qi supraf-ele timpurii'
sunt utilizale principiile Renagtedi italiene
gi zidurilor. in cazur cetetii.soroca

bazate'pe o geonretrie rigproasd' Astfel' axa


se rrmaregte consecvent ideea de axialitate'
La unele cet6{i din Moldova

predominantdaceitd\|t|elirra,deplanfiliform,estecealongiilldiiral[.Laforlif.icaliilecu
La cele de
portan{[ ca 9i cea transversald'
incinte cat, ezieneaxa longitud inald areaceeaqi irn

tip centrai axa principalb este cea


verticald"
, ..:1 -. ^^--++rrirp
Particularitllilereliefuluiauimpussoluliilriginalealef.rrnda{iilor,consfi.uitepeterenurl de
ra cetateaNeam!. cetatea $crreia qi cetatea
sau in rocuri m1lgtinoase.
Astfel,
accidentate
SoaundelaSuceavaintilnimfun'dalii,,intrepteu.careasigrrrauomaibunipriz[amaseide
de alunecare'
zidilriede sol ;i micgorau pericolul
spdrrturi de calsar in pl6ci
legate cu moilar de
li.ce eraalcltuit din
Pavirnentul spaliului
rJe grinzi: in pr:imul blmele
fiind amplasate paralel cu
vat, agez'atedeasupia a doul straturi
tehnica c1e
doilea grinzile fiind perpen''liculare' $i in acest caz
zidurile cet[!ii, iar itr cel de-al
cea bizantind'
construc{ie era influenlatb de
alcituite din
este destul cle uniform[' De cele mai multe ori ele srrnt
componenJa zidurilor rnult
avand o umpluturd din aceeagi piatra cu dimensiuni
dor-r6 paramente de piatr[ spafi[,

mai mici legatd cu moftar' z\dattei


gi reziste n\dlzdeforrnare' megterli ineac[ in miezul
Penffu o mai bunl coeziune
sau
letnn, dispuqi orizontai in fonl6
de "grile"'
titanli cle "centuri"
includerea asizel,or
wal'atAtln spaliul bizantitr, cit 9i in cel rrordic este
Un,alt proce.deuuti'l
entului de
de piatrd cu scopul de a asigura solidarizarea paraln
de cdrdmid it in z\ddria
zidurilor'
umpluturd 9i a conferi elasticitate
Astfel, avem rnoltare
idenliate mai multe feluri de mortar.
tn cet61iLe Moldovei pot fi er mici de
cdrZrnicl pisati ;i mei; var' nisip' cdrdmidl Pisat[, bucl{i
confinAnd var, nisip,

LJ+
c[rbuni; var, nisip, cEr[midi pisrH; va, pnrrzalare; var F un procent ridicat de nisip gi
. pietrig. Rosturile intre pietre sint aici netentscu ajutorul mistriei.
Pentru acoperirea spaliilor s-au folosit bollile de c5rdmidd (in leagln semicilindrice,
in
leagbn in arc pulin frAnt gi sferice) gi plangeele de iemn. Problema aerisirii
ti evacudrii
' apelor erarez,olvat[ cu ajutorul uiror canale.
La constructia cet[lilor era utiiizat pi materialul lenrnos. in multe ziduri au fost
desr:operite urmele unor dulapi de lemn cu rol de ginzi sau console pentru hourds, galerii
sau schele' Lemnul era ul.lizatpentnt tiranti, planpee, poduri, ugi, rame de ferestre.
T'urnurile cefitilor puteau fi neacoperite, cu terase pentru observare qi semnalizare,
sau
aveau acoperigur:i piramidaie sau conice. Alte construc{ii aveau acoperigur.i
obignuite cu
pantd itl doud sau patru ape' Multe cl[diri gi ?ncdperi interioare
au fost tencuite gi date cu
var. Unele paraclise erau inrpodobite cu picfurd mural6.
Planr'rrile prestabilite ale multor fortificalii clin Moldova doveclesc ci
meqterii erau
familiat'iz,ali nu numai cu tehnicile avansate de construc[ie, dar pi cu gtiinfa
traslrii pe teren.
Un anuinit raiionarnent geornetric se sirnte in planimetria cet[]ilor de tip
constantinopolitan.
Trasarea planului pe teren devenea deseori un ritual solernn mistic, iar metodele de
asamtrlare a elementare comporlente se {ineau in secret" Constructorii, buni cunoscdtori
ai
geornetriei aplicate, nu intocmeau desene telinice pe hartie.
Prineipiile propor{ion5rii stricte au fost trtilizate de constructorii cetd.{ii renascentiste
Soroca' Aici a fost utilizat ,,pdtratul de rndsurii" pentru elaborarea faladelor.
Aceastd metodd
era folositd frecvent de constructorii gennani, orandezi gi italieni.
Toate lucrdrile de zidirie erau realizate de pietrarii (lapicidae) autohtoli, jar
lucrdrile
auxiliare d-e salahori, de asemerlea de la fa\a locului. Arhiteclii principali
invitali
(fiindatores, rnagisteri) ar fi trebuit sd participe, cel pulin.
la edificarea'cetdfilor-,,capete de
sgtie" qi a cetSfilor- ,,urdcatel'. Celelalte cet6li-elemente ale seriei puteau
.,''llJl' , -
fi realizate: de .

,col-pul' local' de bonsffuctori.,

255
?:j 1.:

,+ ltt

, .i,.i
:":
r..i

LJ
EIE
Fn

Fa\add, secliune 9i plan al cet6tii Hotin

Ansambiul fortificat
al cetatii Albe

25'J
Din puncf de vedere fimctirml dememele comporente ale cetililor de piatr[ din
N4oldova pot fi clasificate in felul urmitor :

-'dispoziti've de observare (terase de observare gi semnalizare, turnuri, ,,turnuri-lucarnd");


* distrlozitive de ap[rare (tupuri,
,,tumuri de artilerie", bastioane de trp .,ttitrl", ,.semiturn,.
gi ,,bastee'., terase gi platforme pentru artilerie, zidui, ganfuri, linii de ap[rare exterioare,
dispozitive de bloc are. dispozitive speciale) ;

- dispozitive auxiliare (locuinfe, spafii administrative gi reprezentative, lflcaguri de cult,


anexe cu funcJie gospod[reascd., economicd, amenajdri edilitare, alte dependinfe).

in funclie de amplasarea elementelor constitutive fa1[ de spafiul apdrat,ele pot fi grupate


tn:

1) construclii extedoare (ziduri. turnuri, bastioane, po4i);


2) conskucfii interioare (palate fortificate gi locuinle ale demnitarilor militari, ld,casuri de
cult, dependinle ;.a.); :
3) eiemente de tranzilie irrtre spaliul intramuran gi cel extramuran (unele amenajdri
speciaie ca subterane secrete pi tainile).

C on s tr ucliile ext erio a re


Incintele intflrite igi de'finesc forme]e in strAnsd iegdtur[ cu condifiile de amplasare in
terer:r qi cu progreslrl tehnicii militare.

Zid.wrile.In componenla curtinelor intrd.fundatria, ins[pi ntasa cle ziddrie qi coronamentul.


Fonna lor depinde in uiare mdsur[ de conceptul ini1ial, de specificitatea reliefului pi de
irr.dicii calitativi ai solului.
Fala exteri oar|, a zidului poate fi perpendiculard pe teren sau parlial oblicd, inclinatd
inspre spaliul extra muros in parlea ei inferioari. Curtinele au configuralie rectilinio(cetatea.,

$clidia),'inf linidr,fr€nt\t(cetatea Neam{), curb[ (cetatea Hotin) gi in ftrm*'de'hrs'dij.cerc'


(cetatea Soroca). Ele sunt strdpunse de un num6r neinsernnat de goluri. Zidurile cetatrilor pot
fi amplificate cu contraforli.
Unele se leagd organic de ziduri, fiind construite o datd cl a-eestea, iar altele apar intr-o
etapd construc:tivb ulterioard,"

257
Lunginiea qi in[llimea curtinelor depind de capacitdlile defensive concrete ale terenului
ales gi de proiectul general al fortificafiei.

Coronamentul unui zid de aplrare este alc[tuit din parapet, in spatele c[ritia se desfhgoad

drumul de strajd. Parapetul prezintl o succesiune de rnerloane 9i creneluri sau o ziddrie


perforatd cu goluri de tragere. h4eterezele pot fi plasate frontal sau lateral, in dependentd
de

confi guraJia curtinei.


partea lor supelioard poate flr platd (Cetatea Albb-), termina-td intr-o singuftparrtd (.cetate'a

Hotin), in doud pante cu coamd (cetatea Hotin) sau in patru pante cu coamd (Cetatea Albd)'
Leg1ixaverticald cu coronamentul zidului se realizeazd cu ajutoru'l scdrilor.
pentru evacuarea zilpezti gi a apelor de ploaie, drumurile de straj[ sunt prevAzute cu
ldrgiri speciale - rampe sau tera'se.
ZiduriTor pot s6li se aldture galeriile de lemn (cetatea Sotoca, cetateaHotin).

f)irr puuct de vedere fulclional, zirlsriTe cet[{ilor se impart in ce]e despirfitoare,


inconjur6toare. de blocare, de aoces qi duble. Drept exemplu de ziduri desp[rlitoare pot servi
zidul median al Cet[1ii Aibe qi cel al cetdlii Chilia, ambele delirnitind doud cu(i interioare' ,ll

$
Zidtu-ile inconjurdtoare ir'tclidun teritoriu de o deosebitd importantd strategrcra' fl

Zidttrile cle acces sint strapullse de po(i sau poterne, protej ate de turnurile invecinate. 'iil

Zifu.u.ile. de blocare nu participl dilect la fortificare, menirea lor fiind de aba'a drurnul
atacarrlilor spre o zon[ interioarl de irn portan]d rnajor[. De obicei, ele au o iniil-tirne 5i o

grosime mai mic[ decit celelalte curtine gi nu influenfeaz\. silueta generald' Aici rnen{ion[m
zidul-s cut qi Zv,ingerul.

in Moldova, Zwingerul aparc in a doua jumdtate a secolului al XVlea' La unele


fortificafii importante curtinele exterioare lin s[ se multiplice, ap[rAnd astfel zidurile duble'

La exteriol, zidurile pot fi protejate de Sanluri (seci sau urnplute cu apd), pod'ut'i
(obignuite sau rnobile) gi valuri;' ; '

258
Grupul cetdlilor gi castelelor de plan patrulater
compact cu tumuri p aralelipipedice

Grupui cet[li1or Ei castelelor de plan patrulater


comDact cu turnuri cilidrice
?qq
conceput ca un punct defensiv de
Turnwrile. tn contextul fortificaliei, fiecare rui-n 3ra
miritare 5i s[ asigure rezisterr{a
sine st[tfltor, capabil s[ permit[ concrucerea operaiiunilor
prelungitS gi independeirt[ de restul cet[!ii. Flancarea
vertical[ viza acoperirea "unghiurilor

moarte,, create iar cea orizontall daclea posibilitatea de a neutraliza


la baza zidhriei,
eforturile duqmanului ia escaladarea pAnzelot de zid'
Din punctul de vedere al amplasamentu]ui, turnurile
pot fi izo|ate (donjoane interioare ,

de acces)' in h'4oldoya nredievaia


tumuri'avansate) qi pd'se de ziduri (de col1, iltermediare,
g[sim furnuri decroq;ate in exterior 9i cele decropate in
interior'
ITaupttr"u'm' <le italieni torrione qi de
Donjonul interior, nurnit de englezi keep, rJegermani
?n secolele xl-xu' Predecesorul lui -
orientali kemkacunoagte o raspindir e largdin Europa
turnul-iocuin!1 - era cunoscut de cel1i 9i Caci'
o largi rdspandire in forlificatriile
Tumurile de col1, interrnediare 9i de acces cunosc
inte'sec{ia cutlinelor exterioare' cele
Motiovei. Cele de col! au scopul de a spriji'i qi a int[ri
interrnediar e tealizeaza o bund flancare lateral6',
iar cele de acces protejeazd intr[rile' in
prin dimensiuni rtrai mari'
n-rajcritatea cazutl'tor,primele ;i ultimele se caracterizeazd
Tunutfile de coltr au o deosebitd importanll strategic[ in
contextu] ansarnblului de

apdrare. Ele amplific[ potenlialul defensiv al


oollurilof care prezinli cele mai vulnerabile
tererrului, de locul concret in cadrul
noduri di' cetate. Foma lor depinde de particularitalile
de constructie'
fortifica{iei, de conceptul militar qi de posibiiit[Jile tehnicii
apbrfuii pe nivelurile superioare
Twtrurile intermediitre sint subordonate ideii organizdri\
ale cetdlii.
de trecen pietonale'
Tm,nwrile cle acces sunt stt[punse la primul nivel
cet[lilor din Moldova pot fi rectangulare
Sub aspectul configuraliei planului, tr-unurjle
romboidal e, citcul are 9i p ol i gonale'
(pdfi ate, <lreptunghir'rlare),

Tragerile. se;. efeetuau,,plin, metereze. Iniliai, fonna


cea mai raspindit[ era c9a":
generali zarea atrnelor de foc apar guri de
dreptunghiularl, foarte ingust[, dar o datd cu
qi in form6 de gaurl de cheie inversati' in
tragere mult mai mari: circulare, dreptunghiulare
Ele pot avea boltiri in
sunt utilizate mai multe tipuri de metereze cu nige'
cetf\ilelv{oldovei
leagln, in conranversat 9i sferice'

260
Acoperiguriie pot fi in formi de
trryiru (c-qnaAlba), piramidale (cetateaAlba, cetatea
' chiiia), pii'arnidale cu coamd (cetatea Alba)- conice
(cetatea Hotin, cetateaBender).
Drept elernente de flancare verticald a turlurilor
s-au utilizat magiculi, hourds gi
bo'indouri' in podeaua lor se, g5seau orificii speciale,
prin care se putea arunca bolovani,
lemne 5i turna lichide fierbinJi asupra atacanlilor.
Drept elemente de consolidare a turnurilor
se foloseau contrafar,tii: de col1, dispugi
pelpendicular fald.de ziduri (cetatea Neamf,
cetatea
de scaun de la suceava, cetateaAlbd), de
col1 dispugi sub un unghi fald, de zjcluri(cetatea
$cheia' cetatea Neamf)' La eetateaHotin gdsim eperoane labazatumului
cilindric. un tum
al cetlfii Chilia avea, de asemenea, pinteni.

f)in punct de rtecere funcfional, turnurile Moldovei


se divizeaz:i in cele de apdrare, cle
obsert'are de serviciz. Llitirnele includ locuinJe, spalii
osi
pentru oficierea cultului, d,epozite,
arsenale' trezorerii 5'a' Existd ttuquri de
barbacand, turrturi alefarului, tumuri-i,cJtisori.
in N4oldova, tumurile cumuleazl mai multe flinc{ii, la cetatea
Alb[, turnul principal de
obselare servea concomitent drept grirrar gi arsenal.
Tumuri-?nchisori cu parterul ,,orb,, se
cullosc la cetatea Albd, cetatea chilia, cetateaNeam{
pi cetatea de scaun de la suceava.
Decoralia turnuiilor este destul de rnodest5.:
altemanfa asizeTor de cfudmizi gi a fiqiiJor
de
piatr[' precun gi inviorarea masei de zidf,rie cu
ol'namente de c[r6rn izi sau cdrdmizidispuse
onzontal pi vertical pe param entul de piah-i.

,rTurnari,e ptrfute'., ,,setniturnurile", ,,turnurile de artirerie,, gi


basteite
l-oate aceste dispozitive, intenn ediare intre
tumurile obignuite gi bastioanele
,,clasice.,
constiluie o replicd reugitd pe care constructorii
de cet[ti au ciat-o evolu]iei anneior
de foc.
plin" (trastionul de tip ,,tun') reprezintd.un tum
"'rumul fEr6 go1, urnplut in intregir:re sau
in mare parte cu pimint, decrogat in exteriorul
incintei.
un elemenl defensiv original este semitumul (bastionul
de tip ,.sen1ifurn..). il p'te.m, ,..,
asemdha cu un deciog"al"tur-tinei sau cu
un turn obipnuit cu latura interioar[ neziditL.Astfel
de "turnuri fir5 spate" (.,turnuricoajd" sau
,,tumuri-incintd") deschise cdtre spaliu I apdrat
sunt prezente ia fortificafiile constantinopoluiui
gi in cetdlile pontice genoveze.

261
Chilia-
p mpact: forturile cetSlilor Neam! 9i
gir.ul evolutiv al cet[{ilor din Moldova de forhrl
Albe' aeratearatartrunar'
cetatea $cheia,f";;i#titltTit J*# R"**l
H,rsa

flancalede turnuri' bastei sau bastio;tne


Grupul cet61i1or gi castelelor de tip "cent.iil"

. Grupul tiPologic,al.cetS{ilor de
"
model constantinoPolitan:
a) cetatea ConstantinoPolului
b) Cetatea Albd
c) cetatea Chilia

262

1i':
Reprezentativ pentm perimda m€dieyali rdmirrc -semitumul" d,e plan triunghiular.
, Formula turnului triunghiular, poligonal sau circular cu -.cioc" cu ascu{igul indreptat
spre
inamie, s-a perpetuat o perioadd deshrl de lung5. Pe de o parte, erau inspdimintali atacanlii,
iar pe de altl,parte erau eliminate .,unghiurile moarte,..

Fortile
Fr-rncfii:

- de circulafie
- de supraveghere gi opr.ire
- de ap[rare
ln simbolisnrul arhitectural al porJilor primeazlaelementul sacru.
Eletnentul profan deriv[ din utilitas-ul por[ii. Pentru colectivitatea urband., poada
constituie o imagine de identitate pi de rndndrie, o ,,calte d,e vrzitd,, a fortificaliei.
Po4ile cetElilor din l\4oldova pot si prirneascd denumiri de locaiit6.ti" nume de persoane
si aibl in vedere anumite calificative sau fenomene.
in Moldova medieval[ se disting c6teva grupuri de por-fi fodificate ale cetdfilor:
I ) turn-poar15. de plan rectangular;

2) poartd in curtinb;
3) poart[ intre dor-rh turnuri;
4) poartia qicanat[.

Ar:cesul in amenajarea defensivd avansatd putea fi prevd,zut cu un pod ,.cunpdnd" cu


Coud bla{e sau cu un pod raobil cu scripete.
Printre a.ccesoriile de apdrare exterioard a porfilor se numbrd barbacana, tumul avansat,
amenafarea defenstud avansatd Ei zidal-sczr. Deschiderile porfilor protejate de
herse
metalice 9i tiiblii de lemn nu ::ezistau loviturilor balistelor, iar mai tdrziughiulelelor
de tun.
IJarbacana devenea un mijloc deosebit de eficace pentru apirarea acceselor, prezentind.*xn ,; .;i.:

'1 spaliu'inchib;deiirhital'de''curtine'gi amplifieat cu un tum, o rondelE sau un bastion. Aceastd


inveniie orientald s-a rdspAndit ?n intreaga Europd in urna cruciadelor, ajungAnd in
spaliul
romAnesc doar in secolele X[V-XV.

Penfiu neutralizarea ,,unghiurilor moarfe" create labaza por{ilor dinspre extra rnuros
se
foloseau b ot i rcdo ttri I e.

263
Het'sele din lemrr Fi
Printre elenentele d,e aphrarcintemi se nu;-.lir1 i.:-:eie qi canantile'
ele precedau canatutitre'
metal erau cunoscute inc5 din epoca romani. S-lr:;riate pe lanfuri
ale deschiderilor'
alunecAnd pe ver-ficald in jgheaburi speciale anena-ia;e in iegitwile lateraie

Alte elemente de aplrare internd a po4ilcr suifi gurile de tragere ale tait'ilelor, destinate

tirului orizoirtal, qi gnrile de pdcurd tn plan;ee. desiinate flanclrii plonjante'

C o n s tr ucliile in/. eri o ar e


independent,
Construc{iile interioare ale complexelor iortificate, inzidite sau amplasate
lor. Aici pot fi evidenliate urmdtoarele
lin de orgarizarea nonnald a cetililor 9i de dotarea
tunc{ii:
- administrativl;
- de locuire;
- religioas[;
- de serviciu;
- de depozitare.
printre obiectivele intrumurane cu caracter preponderent administrativ qi de locuire vom

amnti palatele qi locuinlele comandanlilor cetdtilor'


Ldcaqurile de cult
Majoritatea foiliificafiilor de piatr[, construite cu sprijinu! domnesc
in scopul ap"ardrii 1fuii

,Je dugmanii din afarl, erau inzestrate cu lacaguri de eult creqtine:


- inzidite
- plasate independent
lntr-un ansamblu
Existb o diferenli netl intre o bisericd obignuitd qi un paraclis inzidit.
fortificat. Aici se impune revizuirea raporturilor tradilionale dintre ,.utilitas" 9i ..sinrbol",
spaliul ritual, trenit
deoarece pr\meazl. solu{ii arhitectonice adaptate cerinlelor de apdrare.
de structura
sa addposteasc[in,timpul,slujbelor:,pe aplrltorii cet[trii, este legat in mod firesc

interioard a obi ectivului int[rit.

264
Paraclisele inzidite, adosate uuor z'aun 3\'-iiJaie a1e foflurilor' se caractenzeazd pritt

dirnensiuni rnodeste a1e planului drept' tnonona\-ai'

Dependfulele
Cele niai imporlante funclii a1e acestor constr";clii sunt:

- de locuire;
- de serviciu;
- de produclie;
- de depozitare
nlelor:
S e desprind cdiev atris S.fari semni fi cativ e ale depen di

-formuleleutilizatesur-rtdestuldemodeste,cuogoometrieclard;
- se pune accent pe stabilitate 9i soiiditate;
cazurilor 1a scara unran[;
- volunele plasate independent se rapofie azlinmajoritatea
- preocupdrile pentru exptesivitate sint reduse sau lipsesc'

Dependinlele Pot fi arnPlasate:

- in spaiiul inira ruuros"


- c}mPact
- disPersat
- irt c o ttstt' uc I i il e' ext er i o at' e al e c e t d! i I or

Printre funcliile principale ale dependinlelor se


num[rd cea cle naturd locstivd"
materializatd Tt cazbr:nti q i 1o cui nle'
bdi, camere pentru slugi' grajduri'
Funclia de,seruiciu ercprezentatii de bucdt[rii.-brutlrii,
Funclia gospoddreascd e nt aterializal| in depozite'
nagazli'

Funclia de productrie e rcptezerftat6 de "monet6rii"' ateliere'

Este importanti func{i a pur militard. Meritl de men{ionat inclperile pentru gardd,

pulberlriile,:arsoralele'- ;

o pade importantd a culturii 9i


Arta tbrtificafiei insoleqte evolulia umanit[1ii constituind
incontinuu diverse solulii de arhitecturl
civ!liza{iei. Ea reflect[ insdqi istoria, rnultiplicAnd
elaboreazd' altele noi' Toate sunt
militard: se perfec{ioneazd formule deja cunoscute, se
verificate in practica r[zboiului'

266
C'etaiea Alba Cetatea Hotin

Cetatea AlbI

Diferite tipuri de merloane in cetifile Moldova

Diferite tipuri de turnuri in fortifica{iile Moldovei

267
$anFil de gii$are

Secliunea podului fortului cetlli i NearrJ

u
T"Tnu

Bovindourile de la Cetatea Albl

268
4. MIINTENIA
h f,ara Romdneascd medieval se pot distinge trei regiuni cu trqdilii Si interese oalecutn
cliJbrite, deci cu partide de boieri unndrind politici antagoniste:
l. parlea cenlrald, fn jurul regiunii Argesului, unde se afirmase intdi puterea
Basarabilor;
2. Oltenia, care a pdstrat fn tol decursul istoriei noastre o coloratm.d aparte (sd fie oare
u{tnarea unei mai intense colonizdri romane?);
3. tn fine, cele trei judele din rdsdrii: Buzdu, Rdnzruicul Sdrat, Brdilq. La ffirSitul
t,eacuiui al Xl'-lea a cu.noscut o ti'tare ascensiune in treburile ldrii o.familie de boieri olteni
cat'e reufe$te sd alungd Ia bdnia Cruio,*ei timp de trei generalii.

A rdmas cuno.rcutd suh numele de ,,boierii Craiovegli". Iatd cd tn 1512, dupd cdtriva ani
rle lupte interne, doi fi'ati Clraiove,fti izbutesc sd ridice in scaunul dotnnesc pe un frate vitreg
al lor, Nengoe, considerat Jiu natural al unui Bnsarab ya rdmdne tn istorie cu nuntele de
-
Neagoe Basarab (nu pronunlafi Neagoe, ca Si cdnd ar fi w^eun erou de-ai lui Caragiale, un
nea Goe!, ci Neagoe, cd.ci e doarforrna slavond a numelui neao; rontd.nesc Neagu).
Neagoe Basarab s-a distins'prin doud inJdptuiri maiore:
I. biserica episcopal'i de la Curtea de ArgeS (cu puternice influenle ori.entale tn
ornanxentatrie), sfinlitd in prezenla mai muhor inaltri ierarhi ai bisericii din Rdsdrit, a fost
considerale crlunci ca o ntinune a Crientului. (A fost restauratd cu exces de zel sub domnia
regelui Caroi I, ceea i-a luat din farmec, ntai cu seatnd cd vechile chilii Si dependinJe au
ce,

fost inlactriie cu clddiri no| fdrd legdturd stilisticd cu biserica; in fine, fn interior, .ftescele
Iui Neagoe Bqsarab au fost ttilocuite cu portrete ntodeme ale regelui Carol gi reginei
Eli.sabeta.),'
2. cartea de staturi cdn'e.fiul sdu T'eodosie, cunoscutd sub num.ele de ,,invdydturile" Iui
Neagoe Basarab, car:e e un prelios documenl despre morala, moravurile Si instituliile acelor
vremi'6i e scrisd. cu duh is'ihast. lNeagu Djuvara)

269
direc{i ai lui Mireea ceJ
inregistrat in'vremea urmaqilor
in Jara Romineasc6, arhitectuta a poate fi
acestei iipse de acrfuitate in domeniul construc{iilor
BltrAn o stagnare. Explicalia
corrtinui gi in iuptele
politic' foarte trrlbure a vremii, in rlzboaiere aproape
glsit[ in situalia
incep'tur ceiei de-a
intenre pentru domnie
_ reflexal st6r'or de fbramilare feudald. La
putin in
jumdt[1i a veacului XV are loc o reluare a lucr[rilor de construc{ie,cel
doua
afar6 de recent restaurata biserica
sf' vineri de lingi
domeniul arhitecturii reiigioase. in
arnintegte de aproape formele
di' Tdrgovigte, a c6rei arhitecturl exlerioar[
curlea do*rneascd
nu ni s-a pastrat intreg in
paraclis ai cur{ii lui Mircea cel Bf,tran' nici un alt edificiu
fostului epoci cu
acestei
qi, mai ales' legflturile arhitecturii
stare sl deducem trdsdturiie caracteristice
marmura bisericile
construite din piatrh fbtruit[ 9i -
cele dou[ vestite ctitorii domne;ti
al formelor de plan' aceste doul originale
mlnlstiriior Dealu 9i Atgeg. constructiv- 9i iscusite a
gi Argeq nu sunt de fapt decat rodur unei prelucrlri rocale
monumente de la Dea-lu in
pe teritoriu-r flrii RornaneEti
cristalizat inc[ de ra sf6rgitur veacurui XIv
tipurui structurar
'modelcle de la Vodila qi Cozia'

Biserica,ctitoriealuiRaducelMarericlicatlincadrulmaivechiinrlnS'stiriDealuafost
pisania prinsl ln
veacului XV qi termlnath' a$a cum ne spune
construita in ultimii ani at
faladadinspre apus intrarea,
in anui 7008
panourilor decorative care incadre azilpe
rnijlocul
(1500)'inintreguilui,naosulacesteibisericireproducecaform[qistrr'rcturEtipultrilobatal
o mai
rnonumentului
proporfiile, in scopul de a irnprima
Coirc\, cdrelai-au fost modificate
monumentelor
evidentl spre verticalisflr' caracteristich
mare zveltole. Tendinla aceasta
pr'imeijumdtlliaveaculuiXVl,esteaglzatiinmodspecialdeelementuldominantai
este,
rn'surat[ in interior
: de turla eentrall, a c6rei in[llime
intregii compozilii arhitecturale
inraportcudiametruls[ugiincomparativecuin[llirnea'lafelmdsurati'aturlelor
mai mare'
bisericiior veacului XV, sensibil
unei priqme'
este pronaosul, care are infb{igarea
Nouiica.,.forrni:rgi*.mod",de,"tratare
prin intermediul unui pulernic arc dublou
in doui
dreptunghiulare alungite, impd(it[
compartimenteinegale.Compartimentulmaiingust,cuprinsintreziduldespar{itoral
ridicate prin
arcul d'ublou, este incoronat cu doud turle mici
naosului de pronaos 9i
in mijloc' pe
parte pe ziduriie inc4perii, de aita,
de o
intermediul unor minusculi pandantivi,

270
un mic darlatatc semicilindric- Compartimennrl mare. rdmas
spre apus, este boltit cu url
semicilindru dispus in sensul lungimii bisericii, paralel cu axa
est-vest a acestuia.
Planuiui fbrmelor structurale, inrudite dar sensibil evoluate fald. de cele
q;i
caracteristice
ntonuuentelor mai vechi, 1e corespunde in exterior o plasticd
decorativ[ cu toful noud.
Fatadele' construite ?n intregirne din piatrd fituita gi profilata,
sunt irnp[rlite in doud
doud registre prin intermediul unui brau care incinge biserica
pe la jumdtatea indlfirnii.
Fiecare registru are fa[avibratd' de un lan! de arcafuri
oarbe, inguste qi inalte, terminate cu
arce in plin cintru. Arcaturile, care incadteazd o serie
de panouri netede de piatrd fifuit[ ,
ugor scobite in fala zidulr-ii, se infiligeazd sub forma unui
lanf de rame de piatrd profrlat6,
formate fiecare din c6te clou[ ciubuce: unul rotunjit un tor
in fa{a ziduiui, aliul scobit
- - spre parte a din afar1, sdpat
o scotie spre interjor. Intrare a se gb.segte pe faladadinspre
- -
apus, tdiatb in axul panoului centtal, a cdrui ramd rotunjitd
incadreazd.la unloc gi uga qi
firida de deasupra ei, in care se gf,segte zugtdvi't|, icoana hramului.
celelalte dou5 panouri
care flancheazra intratea sunt acoperite pe toat5 suprafala
cu o migloasd impletiturd de
sculpturi geometrice, 9i prind, in rnijlocul lor, cele dou[ pldci
de piatra pe care este s[patd
pisania' o c0rnigd puternic[, bogat profiIatd,, urmat[ de o poald, coltinud, retrasd.
furcununeazd' caTa Cozia parte a superioard azidurilor fhladelor. Astfel incheiat, rrolumului
simplu si echilibrat al corpului principal al bisericii i se
suprapun corpurile mult mai
avAnlate ;i
rnai bogat decotate ale celor trei turie ridicate, cea din
, mijloc, dominantb, pe o
bazd cubicd, celeialte dor'rd pe o prismE, unioi de
secliune dreptr-rnghiulari. Fetele acestor
baze,, ca gi ralnele fbrestrelor gi frizele cll care sunt inconjurate in parte ade sus tamburele
octagonale ale turlelor, sunt decorate cu o relea fonnatd
din irnpietifuri mirunte de motive
geometrice.

Mult mai evoluatd ca fonne de plan gi mai bogat[ in decoraJii,biserica 1:rln6stirii


ArgeguLlui este monumentul oel mai rlnteresant, dar totodatd.
cel mai curios pe care
ni,ha,lfisat *
' veacul'XVI'in f'ara'Romdneasc[. Siluatd in parte
a dinspre miazinoapte a oraqului Curtea de
Arge$, ea este singura cl5-dire rSmasd Cin nurneloasele
edificii ce au fonlat altidatd
complexul .renumitei mdndstiri a Argesului, ctitorie de
cdpetenie a domnului Neasoe
Basarab (1512-1521).indltatape locul unui agez[mant
bisericesc mai vechi.

271
Biserica rnlndstirii Dealu' Secliune
longitudinald qi Plan

Biserica rndnf,stirii Dealu. Plan

272
1r

in 1512 ?n locul re:ii.- r:- .:-: : .-----: --=:: 3asarab a hotdrdt s[ ridice o
bisericd exfuaordinar6, cie o bc:-a1ie :.;:-. ; 1n-,-: ----r ::;ai cliciise pdnd afunci in[arra. pentru ca
noul edificiu sd r:eziste \rrerrrurilor. rraierialeie ceie mai burreau fost alese fbld economie,iat
punerea lcl in operd s-a fdcut cu llare art6..Piatra intrebuinJat[ in construc]ie, un calcar de
bund calitate,, grlun]os gi de culoare gblbuie, a fost adusd din carierele de ia Albegti de lAngd
CAmpulurrg. fularnura gi mozaicul au fost aduse, dupd cAt se pare de la Constaltinopol.
Pentru atealiza opera doritf,, Neagoe Basarab a fEcut apel la o seam6 de mepter:i dintre care,
dupd toate aparendele, n-au lipsit nici cei ce lealizaserh pentru inaintagul s5u, Raclu cel Mar-e,
minunata biseric[ a mEnf,stirii Dea]u de lAngb TArgovigte, cu care ctitoria domneasc[ de ]a
L--urtea de Argeg are multe insugiri cornune. Neagoe Basarab a adus de 1a Constantinopol
un
me$ter cu numele Manoii din Niaesia identificat cu megterul Manole al legendei populare un
armean care lucra la Constantiriopol. Dispozilia decorului, tdietura unor profiJe gi felul
ornanrentelor care caractefizeazd plastica decorativd a nonrt-nentulr-ri cle la Cuftea de {rse_<
sunt de naturl sii justifice aceastd pi'ovenien!6 a rneqterului care n-a fost clecAt u:r ciecc,::::,-
al niegterului priircipal r:are a conceput biserica hr intregr-rl ei. Pe cAnd cei dintdi stap:- :=
megtequgul citlplirii gi irnpodobirii pietrei dupd tehnica modelele caracteristice arhir:c;.. ..
"si
,Anneniei gi Georgiei, dar Erra la curent 9i cu ce se realizain aceeaqi vrenre la Constanrjno::...
cel de-al dcilea era un bun cunoscStor gi un iscusit inte4rlet al formelor de plan si :-
si stem elor structural e caracteristi ce m onurnentel or rom6negt i mai vechi,
Planui bisericii euprinde doul plrti esenliale care se deosebesc foar-te bine atAt din
exteriol cit 5i d.in interior : un naos in fonnd de trilob cu trei abside egale cea a altaruiui
precedatS. de o travee ii't flancurile
-
c[reia sunt amenajate prosconridia qi diaconiconul qi
un pronaos dezvoitat, de for:m[ drepfungiriularE, iegit fale de naorr, cam in f-elul cum se
-
vede
la unele biserici moldovenepti de orag din vremea lui
$tefan cel Ndare, rlar de o cu totul alt[
factuii. Naosul hrterpreteazri in forme ugor dil'erite pr.incipiite structuraie ale modelului d.e,la
Cozia, Petiatul peste care se inallE turla este determinat Ce doud arce longitudinale -- fiecar.e
din ele ciublate de cite un arc lbar1e ingust prin care se leag[ cu absidele
,si de doi
-
serniciiiridri tlansversali, du.blou. Turla, fcarte inalti, este cle secfir-lne octogonala, atdt la
interior cit gi la exterior. qi se sprijir-if, pe scheietul s[u de arce prin intermediul a patru
trornpe de eol1.

Li3
Parte a cea mai originall a intregii ciidiri consti in forma 9i in structura deosebitd a

ia Dealu intre aspectul general al


pronaosului. Diferenlierea incd uqoard cale se remalca
apus a cl[dirii este acuzat[ qi mai
planului gi impoflan{a speciall a tribuit[ p[4ii dinsple
deosebitl ce s-a dat atci detefininirii forrnei
mnlt in biserica de la Curtea de ArgeF. Atenlia
pronaosului pune in evidenla ideea c[l6uzitoare,
fbrl indoiala impr-rsl megterului de insugi
Aproape nu erista doinn devaz| ronrfln
Neagoe Basarab : creaj:ea unei biserici-mausoleu.
zideascd o biselic[ rneriit[ s5 fie locul
de
care sf, nu se fi gdndit Ei sd nu f,r pus sd i se
ingrop[ciune a rui qi a membtilor familiei sale.
Nicrieri insd ideea unei astfel de clddiri n-a

fost mai bine in{eleas[ qi mai logic transpusl


in fapt ca la biserica iui Neagoe Basarab' De
mai lungd erste perpendicularf pe axa mare
tbnnf dreptunghiu larla, aqezalaga fel cd latu ra sa
naosul, pronaosul cuprinde patru pd(i distincte
:
a edificiului gi depagind cu nrult in llrgrme
acestuia un spaliLr centrai p6lrat'
un vestibul dr.eptunghiular \rt fala intrarii, in continuarea
qi, latera1, cuprinse intre coloane gi zidurile
delimitat de 12 coioane, destinat credinciogilor
speciall fmerath : locuri c1e
mlrginage, doul compadimente avand o destinaJie
o
dispuse in plan in formd de p6trat' suslin
ingroplciune, in mijloc, girurile cel,or 72 coloane,
cle con'
de pifamid[, continuat[ cu un trunchi
Dsrl6 care,prin intermediul unei bazeinformb

se in a1ld pin[ la 20 m deasupra pardoselii.


Alte doud turle mici incoroneazd capetele dinspre

apusalecelordou6glopnile.Cele]altecompartimentecareirrvdluiecareulcentralqicare
ce aveau deasupra niSte icoarre mari cu
inilial erau separate de acesta printt-o serie do strane
acoperite cu bolli semiei]indrice'
dou[ fe{e prinse in rame speciale intre coloane sunt
se concentreaz[ exclusiv asupra colonadei
din
Plastica decorative original[ a interiorului

mijloculpronaosului'Bazdelorsuntrelativasem[n[toare:prismedeseclirrnepatratlla
tegesc pe m6sur[ ce se inal1[' ajungind
printr-o
parteacare st6 pe pardoseal6, coifurile ior se
profile, a c6ror tilieturd
,t . succesiune de trepte la o fonlrd octogonalh mlrginit[ de citeva
i,
ceea ce le face s6 se deosebeascl unele de
amintegte,pe aceea a soclului exterior al bisericii'
'.

coloanei respective' A$a, de pildf in vfelne


ce
altele este felul in care sint legate cu fusurile
flis
la o coloana fusul cilindric pleaca direct de pe fa{a octogonala abazei,laalta, acelagi

r[sare dintr-o brhlardde flori de crin. tdiate in


relief plat, nemodelat, pe felele unui tambur
Fusurile coioanelor sint de trei feluri:
care pr.elungegte in sus ultimul profil al bzzei'
qi prismatice cu laturile in torsadd' cate
patru
cilindriee, prismatice de sec$une ocrogonali

274
din fiecare fel. Cele prismatice drepte sint agezate la rind in ;irul dinspre naos; cele

in torsadd,
cilindrice, doud la mijloc, in girul dinspre intrare qi cAte una in qirurt laterale; cele
cdte doud in cap6tul dinspre apus al gimrilor laterale. Capitelurile, a c[ror fbrma
aminteSfe

de aproape pe aceea abazelor,diferl ca gi acgstea, delauna la alta, prin aceea cd sunt tregate
cu fusuriie, fie prin intermediul unui profil, fie prin mijlocirea unei coroane de
flori de crin

stilizate, fie, in sfArgit, prin inlocuirea treptelor de la colluri cu o serie de aiveole


suprapuse'

Separa{ia dintre naos qi pronaos nu se face aici ea la bisericile anteioare,


prinh-un zid cu o

singur[ ug6 la mijloc. $irul celor patru coloane dinspre naos inlocuieqte zidul
plin de
locul
odinioarf,, iar un chenar de poarid , prins intre cele doul coloane din mijloc, aminteqte
ugii. Chenarul acesta, formAnd un fel de portal a cdru.i parte superioari se incheie
in arc de

cerc, este construit, ca qi arcul ugii de la intrare , ciin lespezi de rnarmurl de


diferite culori,
in
iar boltarii au rosturile ondulate, dup[ tehnica folosit6 in arhitectura arabd 9i otornanf
- exterior,edificiul este aqezat pe o platfonnd pardositd cu lespezi de piatr[' indl{atd
cu trei

trepte deasupra solu-lui gi mdrginitl de o balustrad[ noub de piatr6, cioplitd insb dupd

modelul celei vechi, din care s-au g6sit fragmente in forma unor mari flori trilobate"
in faia

bisericii, platform aceasta se prelungeqte formin<l o curticicl phtrat1', in mijlocul


clreia se

ce
inal1[ u n graJios agliazmatar. Croit in genul gi dupl modelul f0ntAnilor decorative
ii
se

gdsesc in fa !a alunitor moschei turceqti, aghiaztnatarul de la Curtea de Argeg a fost adaptat


li
precum 9i
l, la bisedca lui Neagoe ca 1oc de pregltire gi sfinlire a apelor in ziua de Boboteazl.
..

ca altar de rug[ciune in aer liber.


'i:
in bisericd, unicd, se g[seqte pe fatada dinspre apus' Dou[sprezece trepte de
Intrarea
mannur6 conduc in fala unei inalte arcade prinse in chip de portal lntr-o
ramd latd,

impodobitd cu o minulioasi decoralie floral[ sti]izatd. Fafadele sunt impbrlite,


in dou[
registre. Elementul separator brAul este format aici dintr-un gros ciubuc de piatrd
- -
cu o serie-r
irnpletit,il,.trei.vi!e"aa;o.,fr6nghib;igi"decorat cu flori. Registrul inferior e decorat
de panouri dreptunghiulare, incadrate cu rame formate din cite trei ciubuce
rotunjite de

piatrd. Fiecare tablog cuprinde in mijloc cAte o fereastr[, dubla pe fe]ele pronaosului 9i
cu un lan! de
sirnpl6. alternind cu cdte un a oarb5" pe abside. Registrul superior este decorat
arcafuri inguste gi inalte, formate, ca gi ramele panourilor din registrul inferior,
din ciubuce

rotunjite de piatrd, scoase in relief pe fala zidului. Fiecare punct de intre tSiere al
acestor

276
arcatui, este acuzat de un buton de piate cu f4a plard ca un disc, ornatd
cu o sculptur[ de
, impletitur'i indrunte, iar in mijloc fiecare fuidi are o rozeti decorativd
de piatrd., prevdzutd.
din i'rc in loc cu strdvdz5turi. Deasupra lanfului de arcafuri, falad,eIe se incheie
cu o cornipl
fcrmatzt din doufl qiruri suprapuse de stalactite gi alveole de stil arab
, cdrora 1e urmeazd, pe
un plan tetras, o fs'izd ingustd compusd dintr-o
lesdturd continud de ornamente geometrice gi
florale stilizate. Ftize gi panouri decorative compuse din acelagi fel de
ornamente
irnpodobesc bazele celor patru turle. Turlele insegi au fe{ele decorate cu panouri,
avAnd la
mijloc ferestre incadrate cu rame inflorate, iar pe rnargini o tivituri de ciubuce
rotunjite. La
turla tnare, panourile sint terminate in arc de cerc, iar conriga impreun[
cu poala invelitoarei
urtneaz'- curbula lor. La turla de pe pronaos panourile sint dreptunghiulare,
corniga dreapt1.
pi supra?n5i[atl' de o ooroan6 de flori tri]obate. La turlele rnici,
ftJele, dimpreund cu ferestrele
5i ramele care le incadreazd, sint rdsucite fate de verticald" la o tur.li de la dreapta spre
stdnga, Taalta de la stdnga spre dreapta.

Prin caracteml special al liniilor ei de arhitecturd qi, mai ales, prin podoabz
afii.de bogatd
de sculptru'i ;i reiiefhri intinse pe toate felele exterioare ale zidurllor,
biserica m[ndstirii
Ar'uegului ptezintti, analogii izbitoare cu arta decorativd caracteristicfl ar.hitec,lurilor
Anneniei gi Georgiei.
tn fara RomAneascd., incd de pe vrenlea lui Mircea eel BitrAn apdruser6 in
decorul
exterior al bisericii m[ndstirii Cozia o seamd de elemente sculpfliraie
fusuri de colonete
-
fcrrmate-din ciubuce de piatrd impletite ca o frdngirie, rozete decorative,
lintouri cu decor
floral stilizat, eiemente a cbror origine se cerea cilfiatl. ?n orientul creqtin. Vocabularul
alxreano-georgian venit la Cozia pe drumul Serbiei a contribuit Ia formarea ansamblului
plasticii decorative a monumentelor de la inceputul veacului XVtr.
Deconrl arhitectural pe care ni-1 infrfigeazd bisericile de la Dealu gi
Argeg sunt ale unei
|ip-"t: def,rnitive : o, crealie artisticS. reaLizatl. cu elemente disparate,. de, , ,,:.
,, lplinife,, orfufni.,
^" strdine 9i ftiarte diferite, adaptate insd unor monumente al cdror plan
gi osafurb constructivl
sunt caracteristice gi tradifionale ldrii RornAnegti.

Comparagia dintre plastica decorative globaiS a monumentelor romanersti


5i aceea a unor
edificii orienlale conternporatle sau mai vechi ne ingSduie sd stabilim cu destul[
precizie

277
,t.. a. t"l
:,i r:, {," ii- .,:'
;'

a --(:

Ii
E H ?.i
ilr, li
*i1
n-
fl i
ll I
iir
riJ I
ii"

Biserica Ministirii Argeqului' Falada


tsiserica M[ndstirii Argeqului.
Sec{iune
laterallinaninte de restarrarea lui
Lecomte du NouY

Biseric a Minbstirii Argeqului.


Plan

Lto
ins4gi provenienja fiecerui elemerr dmaiv 5i merrr
A$fel, panourile compuse din
ciubuce rotunjite de piaffi de pe faladele monurnentelor roindnegti n-au nici un rol
constn-lctiv; ele sunt pur gi simplu decorative- Faptul acesta reiese gi din felul cum sunt
construite : pieh'ele arcelor, atdt la Dealu cdt gi la Ar-ueg, nu sunt rostuite radial, ci numai
ofizantal gi vertical; totodatd , profilele, care la Dealu sunt intrate in raport cu fala zidului,
iat la Argep iegite in relief pe fa{ade, sunt cioplite Ia int6.mplare in blocurile de piatrd ce
constituie zidu7, a$a curn se gbsesc deseori in Armenia. CAt privegte dispozifia arcaturilor
acestor panouri pe fafade, ele se ingiruie unele dup[ altele, frrd sd se ]in 5 seama de
unghiurile intr6nde sau ieginde; deseori chiar, cum e cazal la biserica de la Dealu pi la
rnonumentele inspirate ulterior de la aceasta, arcaturile de pe registrul superior, mai
numeroase. sunt a$ezate fdrd, nici o legulS fa!d, de cele de pe registrul inferior. Modele de
comige compuse din alveole gi stalactite gdsiru la mai toate moscheele din (Jonstantinopol,
iar otnamente flolaie trilobite sau stilizdri de flori de crin gEsim pe unele monumente din
Cairo. Rozete decoratirze asemdn[toare oelor de la Dealu gi Argeq intAlnim in compoziiia
decorativE a numeroa.se biserici armene;ti gi georgiene.
O adeviratE colec{ie de nrotive arrneneqti, georgiene, persane, arabe gi otomane - abuzul
ci edificiul este ieqit din scarf,. in ultima perioadd a domniei sale
de decor dd impresia
Neagoe Basarab,, pe lAng6 o ruicl biseriol ridicatl ?ntr-un ostrov al Oltuiui din
C6.limariegti- el a pus sd se reface gi sd se mdreascd mitropolia din Tdrgovigte qi a incepul
zidirea din temelii, in cadrul mai vechii mindstiri a Snagovului, a unei biserici noi. Noile
etitorii ale lui ileagoe Basarab nu mai au ins[ nimic comun, nici ca structurE. nici ca piasica
decorativd, cu arhitectura de piatrd, atAt de bogat[ a bisericii de la Curtea de Argep.
La TArgovigte, vechea. cat.edral6, ce trebuia tenninatd gi adaptatd nevoilor de spaliu cerute
de funcfia mitropoliei pe care o indeplinea qi de ceremoniile curfii domnegti, avea planul sbu
croit clupi morcelul vestitei biserici domnegti Sf. Nioolae din curlea d.e Argeq.
in fatra acestei 'bi'serici, a cdret parte superioard., inclusiv toate turlele, fuseserd cu
-
aceasth ocazie reficute megterii noi ai lui Neagoe Basarab au clddit o mare incdpere de
-
plan pdtrat, tratatd in felul unui exonartex deschis, cu perefii fonnali dintr-o serie de arcade
mdrunte 5i scunde, sprijinite pe stdlpi qi coloane robuste de eirimidS,. Centrul acestui
exonarlex era ocupat de patn: masive coloane de ziddrie pe care se sprijineau patru bol{i

2,79
intre bollile semicilindrice,
senrjcilindrice qi o turld . compartimentele din co;ruri, cuprinse
care ca qi in naos, deterrninau in spatiu o cmce sreacd
inscrisd, erau acopefite cu cite o

cupol[,celedouldinspreapusfiindsup,:aindilatepeturle.inexterior,senricilindriibratelor
rotur{ite in care se
crucii erau mar-cali" a tit in naos cit pi la noul exonar[ex, ptin frontoane
deschideau ferestre, Falaclele simple erau construite din
c6r[mid[ 9i tencuite' Farte a mai

veche avea corniga subliniat[ c1e un $ir de arcugoare iir plin centnt pe console'
acelaqi nume' biseriE:a
La Snagov, pe o insul[ prinsd intre malurile fest6nate ale lacului cu
alcltuiau
gi un turn clopotnili sunt singurele vestigii rlmase din complexul de cl[diri care
- ziduri putemice
o Vestit[ mdnhstire. inconjuratd pflnd in vrernuri nu prea indepdfrate cu
inliuntrul cdrora, pe ldngd. biserica acluald, se mai g[seau 9i doul paraclise
miinlstirea

Snagov a fost de-a lungul veacurilor centrul irnpodant de cultur6.

Biserica Snagov a fost construita, cle. meqterii lui Neagoe Basarab, care intre 15 17 9i I -< 19

refbcuserl gi mbrisera vechea mittopolie clin Targoviqte' in naos


ni se prezintl un adev[rat
'tablou parte Neagoe Basarab
ctitoricesc in care sunt inlbfiqali, linancl in maini biserica : de o
gi Teoclosie (copil), de cealaltd pa-rte Mircea voievod (ciobanul), apoi
fiii shi, Petru , R"adu'
Mihai pi doamna Chiajna'
este asembnatoare cu
Arhitectura cu coloane, stAlpi 5i arcade <le c[rlmid[, a pronacsrilui
TArgovigte. Biserica de la Snagov
aceea aexonarlexuiui ce fusese addugat mitropoiiei din

are un plan irLrudit cu cel al multor catolicoane de la muntele


Athos; este o combinatie a

modelului simplu trilobat cu tipul structural de origine constantinopolitan5, in cluce greac[


care sus(in turla
inscris[. Ca gi la yechea mitropolie din TArgovigte, cei patru sernicilindri
greacl' compartimentele mici
determind in spaliu, vizlbil|-insd numai din interior o Qruce
crucii sint acoperite cu cAte o cupola minuscull' Parte a dinspre
rdslrit'
cuprinse intre braJele
se compune dintr-o
foarte dezvoltatd, separatd de naos printr-o tampl[ de zid cu trei u5i,
absid[,maret;plecedali;dQ:unrspaliu:-platrat, ea un cor inc[perea
allarului 9i din doul anBKe'
altarului prin zidurile groase
adiacente proscomidia gi diaconiconul. Separate de incdperea
pdnd in fala absidei,
pe care se spr-ijinl semicilindrul braplui r>"saritean al crucii, plelungit
doud bisericute in
cele dou[ anexe ale altarului se prezinl[ ca doud lncaperi distincte -
terminate
rniniaturd aqezatein prelungirea narrelor Jaterale aie naosului eu care comunicd,
-
la randul lor cu cate o absidd ;i suprain[l]ate cu cate o micd turl6.

Ldv
r.

Pronaosul, de forml ptrtratd, separat de naos.printl-un zid str[puns de trei goluri, are
aceeagi dispozitrie ca qi naosul, cu centrul ocupat de patru stllpi dispu$i
in formd de pdtrat'
Cei pailu
rnenitri s[ sus]in6 o turli . Felul de boltire clifer6 insd de cel al naosului,
nuniai cAt
semicilindri careinnaos formea:zdbta\e1e crucii sunt redu$i aici la patru arco late
pereJii mhrginagi
capitelul stAlpiior pe care se sprijin[. Plrfile laterale cuprinse intre arcade 9i
sint acoperite cg bol{i in sfert de cilindru cate se intersecteazd la coiluri
dup[ r:nuchii
rnfu'gina$i se
intrinde. Acest pfonaos lusese conceput, de meqterul lui dintfli, deschis, PereJii
pe coloane
prezeniau sub forma unui peristil compus dintr-o serie de arcade groase spriiinite
cdr[midd. in tirrpul domniei lui Mircea Ciobanul, arcadele au
lbst insd
;i st6lpi masivi de
unplute eu ziddrje, astfel cI prefioasl pies[ a edificiului a pierclut o parte din
aceastd
paramentul zidurilor
fiumuselea gi eleganla ei de la incepur. ca 9i la peristilul pronaosu-lui,
exterioare este in intregime realtzat din cirdmid[ aparentd. fa{adele
fiind decorate cu doufl

serii suprapuse de arcaturi.


inferior ceiui
cetdtile d.in Jara RomAneasc[, 9i sistemul de apdrare a] acestei zone, net
secolului uirndtor
moldovean, iese treptal din funcliune dupl secolul XV, pe la miilocul
fiind fbcute ultimele referiri ciocumentare ale finr:fion[rii unor cet[fi'
Transferul, cltre o arhitectura care sf, serveasp[ laapfutare, dar sd nu
poati fi consiclerat[
unei alhitechri
de Poarti ca atare,.incepe feptat, pe mdsura ce dispar gansele promovlrii
arhitecrura de
defensive majore. o dat6 cu acest interval de timp, va dispdrea complet

apdrarecu funclie agresiv[ ce plesupunea existenla cetdlii gi ca bazd' de atac, aceasta


reducinrlu-se la cea de protec{ie relativ[ a populaliei'
principall a r6mine TArgovipte, unde ansamblul este reparat tn cf,teva
Capitala ![rii
se mai ina[[, in schimb'
rAnduri, Bucureqti fiind atestat ca ,,cetate" . Noi curfi domnegti nu
celevechi sunt inrprejmuite gi, din tirnp in tiinp, primesc noi elemente de arhitecturf,'
,Moldova,,lui,$tefrln'celMare;rlanseazi in lara RomAneasch o serie de expedilii deqtipate:
refortificati
menlinerii unui front comun antiotoman. Curtea domneascb din TflrgoviFte.este
de vlad Tepe$,mai ales cd- in 1517, mitropoiia se mutl Ia Tar"govigte, gi atestat[ ca o
cetateadeletnngipdrndntaor:'.irluicupatrupor\i.Zidurilesuntfortifica{iidepf,mant
completate cu un zid, inconj,:ra-lC currea cu o palisadd exterioard-
zidului, frecvent[ rezolvare

Ora-;ui s: ,--:-.:a erau fortificate sufrcient de putemic ca sd alragd atenlia


aapdrinliavasante.

282
unor obsen/atori externi- In aoeasrri perioadi- domdi lccuiesc frecvent la Argeg, culle pe
care o doteazd cu noi constmcfii- Neagoe Basarab construiegte c nou[ casb domneascd in
incrnta a doua, dup5. ce prima reqedin@ este reparurtii gi reface tumul portii gi incinta.
Bucuregti, pomenit in 1538 printe cele trei cetili de piatr6. aie fdrii, impreun6 cu
TArgovigte gi Poenari, are de suferit cdteva asedii gi distrugeri. Stefan Cel Mare asediazl.
cetatea, sernnalatd ca,,putemic6" gi de Matei Corvin gi apare noua cetate de scaun Bucuregti
iar Mircea Ciobanul ridicd. aici o noud bisericd pi un nou palat, fortificalie .destul de
putetnicd,,poate cea mai putemicl din [ard, nu la un simplu ansamblu rezidenlial.
Cunea de la Tdrg$or, ca prirrul ora$ oome,rciai aI !d"rii, se inconjoar[ cu ziduri sau
eventual gi le innoiegte pomeniti fiirid atunci printre regedinlele dornnegti, iar la Pitegti, se
ridicb o dat6 cu biserica domneascd a lui Neagoe Basarab, noi curli. La CAmpulung, pivnila
casei egumenepti, (don-rnegti) pare a data din aceastd perioadb.

Apar cetSii noi cle ph.m?nt qi lemn ridicate in timpul conflictului cu $tefan CeI Mare, din
care Cr5,ciuna" in sudul Moldovei qi Homordciu Teleajen, sint cucerite qi distruse de
-
domnul tnoldovean. Curfile boiere;ti sunt primele care recurg, pentru paraclis, la biserici de
plan drept, cu furn clopotnif[ pe pronaos, avdnd un oarecare rol defensiv. Acest tip de
bisericS.. larg rilspfndit5 ulterior:, avAnd unele variante cu turmri fortificate, inconjurate cu
incinte deseori puternice, aveall prin pozilia prin care o ocupau, rol de observator sau de
refugir; functiune ce devine pregnantd o dat6. cu secolul urmltor. M[ndstiri]e au incinte,
uneori bine dotate defensiv: m6n[stirea Menedic. cu tumrui ciiindrioe la colfuri. M[ndstirile
Tismana gi Cotmeana erau constituite din incinte rnai mult sau mai pulin puternice, cu
tunruri de poart[ gi eventual alte eonslructii aiutdtoare ale inc.intelor. Aceste ansambluri pur
defensive, ca gi in cazul Moldovei, nu apar intdmpldtor in acelagi timp cu ridicarea in
Transilvania a re{elei de cet[fi {Srdnegti.
Efortul comun al locuitorilor cltre g[sirea uiror solulii defensive viabile este o. regql'hi'in

'Piincipatele Romdhe in't;ara RomAnescd, experienla postbizantin[ este incd puternic[,


incirrtete fiind rareori regulate ca traseu. Ele se adapteazd formelor de relief intr-o mult mai
mare ntS.sura dec;At in Moldova. Perioada ce va urma va accentua diferenfele dintre
ansarnbiurile mo.nastice muntene;ti gi moldovenegti, generate, gi de influenfarea ultirnelor"
rcaTizdrlle Cin Ardeal. M[nasririle muntenesti, in general anterioare ceior moldovene, ce se

z6J
u-t.J-.-.J . , "F{

Vechea rnitropolie din TAt grlvigte.


Fa\ad,alateralia.

Seciiune

Plan

284
reconstnriesc complet in lui 1500- suilt conternporane cu cetdfile transilv[uene
preajma

neregulate dinaintea secoluiui XV, 5i i;i pdstreazd traseul in general. cele


moldovenQ ffi6i

tdrzii, se vor fi influenla-t atdt de modelul ceti{ilor moldoveneqti cAt 9i de


al celor
cu
transilv[nene de dup[ 1500. Remarc[rn pentru lara RomAneasca, apropieri tipoiogic'e
mlnlstirile sud-clundrene dar diferit de cel moldovenesc qi cel transilv1nean.

,i

.,.
t,,

:: ii
iril
"

a:.i
::- I

::t,a | .

:.
:t :;

..
'-:-

.:.'-'
286

..
5, T'I{ANSILVAhIA

Doud- evenimente din prima jumdtate a secolului aI XW-lea jArd leg.dturd fntre ele
- -
vor Qvea consecinle de mare importanld osupra situaliei din Transilvania; primul e
Ttrdbtt,sirea regahilui ungsr in bdtdlia de la Mohdcs, tn 1526; al doilea e aparilia tn
Gernzanict, in.iurul anului 1520, a migcdrii religioase de revoltd intpott itta autoritdlii papale
5i a moravurilar ce apdruserd. cLt vremea Ia Rorna, miscare ini{iatd tle cdlugdrul Martin
Lutlter ,si care va cdpdta curdnd nurnele generic de protestontisnt.
Q'{eagn Djuvara)

AREIIFECTURA DE APAR.ARE i}. TNAFISILVANIA


in dorneniuil cl[diriJor cie loouit, fortificate, concepute ca pur:rcte putemice de rezistenfi.,
ocupl un loc aparte castelele marilor feudali. Dintre acestea, irnportante indeosebi peltru
mdrimea ;;i formeie lor arhitecturale sunt cetatea-castel de la Deva, eastelul din Soim4-
Lipova 9i castelul Corvineqtilor de la Hunedoara. Primele doud sint pdrEsite qi ruinate
;
ultimul, bine conserr,'at, este locuibil Si azi.
Impund.toarele ruine ale castelului-cetate Deva ocupd vdrfutr unei inalte coline conice de
la marginea oragului cu acelagi nume. inceputurile acestui important centru fortificat
=
aqazd cdtrejurndtatea veaoului al XlII-lea. Primul docurnent scris care ii confirml existenta

dateazd din anul 1259.

lncepAnd din a doua jurndtate a veacului al XV-iea, cetatea a fost mereu qi mult
transfonnatd. nrdrit5. gi, in cele din urm6, inzestratd. cu un castel. care a servit vreme
in delun gatd drept regedinid voievozil or Transilvaniei.

Edificiul principal al intregului complex de construc{ii a fost castelnl, ale cdrui ruine
ocupd platoul de pe culmea dealului. Numeroasele lui incS.perj de iocuit, sdli de reuniuni gi
de parcaI,,, apartarnente, neagazii etc., dispuse pe doud nivele, erau grupate in jurul.unei"...,..,,,
mtcute'tncinle tlapezoidale, de-a lungul unor putemice sufiine care se desfEgoar5 ir plan
dupE o formd ovoidalE alungitd. Foarte bine intirit, cu drumuri de acces dificile gi
intrdri
fottificate, castelul era inconjurat cu doud rAn<Juri de zicJuri groase, iltdrite cu contraforfi gi
numef'oase lr:rnuri. in bunl parte pdstrate intregi, curtinele urm1resc de aproape fornele
accidentate aie terenului gi inchid doui incinte: una ingust6, ?n imediata apropiere a ziduriior

L6/
male
forma unei semieiipse' al c6rei diametru
extedoafe ale castelului, alta vastd-^ de
mdsoardPeste 133 m.
Semnificativegiimpunhtoaresintdeaseff|erleaSiruinelezidurilordepiatrdalecasteiulrri
de acest gen r[mine insl casteiul
din Soimug-Lipova. cel mai teptezentaliv edjficiu
jumltate a veacului al XV-lea din
crn in:gtilor de la Hunedoara. Lucrlrile incep in prima
de o cetate crt caracter pur militar' Dupa
::\];-ul lui Ioan de Hunedoara. Era votta atu-nsi
data
intleprinse noi 9i importante lucrzrfi, <ie
:::=-_:erea acestela insd, cltre 1450, au fost
intr-o sornptuoasb tegerlinf5 nobiliarf in
:J3--.-l ::: scopul de a transforma intreaga clldire
pe aripa dinspre rls[rit o frumoasd
a::l*-j a ioua etapd de construclie a fost construit[
capeii.iarpe]aturaopus6afostm[ritlsalaogtenilorpr.inddrimareapereteiuiexteriorSi
prdpastiei
zidneaaituia mult mai in afarir, pentru
spriji'irea cfuuiaau fost riclicali din fundul
amenajate in aceasttr aripb doud mari
s6ii cle
patru masivi piloni de zidirie. Au fost astfel
prin
alta,laetaj, ,,sala dietei" , ambeie despdrfite
letrniuni: una la parler, ,,sala cavalerilor",
in cite dou[ naYe r'coperite cu bolli pe arce
de
interrnediul unui $ir de stAlpi octogonali
de o galerie lungl cu patru balconaqe inchise'
ogiv[. Sala dietei este precedat[ spre exterior
canigte turnulele, ridtaalepe cei patru
piloni care intbresc zidul'
Corvin' Meqterilor acestuia i se datoresc
Lucriirile au fost continuate in vremea lr'ri Matei
cinspre
a s[lii dietei gi refacerea aripii inguste
terminarea rucr6r.'or ra garenacu balconaqe
sple
pe care il cuprinde aceastl aripl esie precedat
miazlnoapte" Apartamentul de locuit
curJea interioarl, la parter, de un coridor,
ial Ia etai c1e o largd "loggia" mb"rginita de atcade

inplincintrucumargineadinspreinteriorsubliniatddeunprofilgoticintorslacheieintr-o
cu fresce'
ugoari acoladd qi cu perelii impodobili
ansamblul cel mai cornplet mai sugestiv
in intregul slu castelul de 1a Hunedoara :ste "si
qi decorativl
de arhitectutl civill medievala din Rom6nia' in compozilia sa stucturall
ale goticului transilv[nean matur 9i tarziu -"
intllnim,elemente:din:cets'mai,,caracteristice
stAlpioctogonalicuclpileleformatedincoroanedeflunzedestejarputemicreliefate.bolli
pi uqi cu c]renare
pe arce de ogiv[ cu console, muluri fiamboaianjfce, ferestre
drepfunghiularernlrginitedeprofile?ntoarselaclreie?nacoladeetc'_-.,aldturidecateva
pdtunderii renagterii in arhitectura
jocall: ,,toggia,,
detalii timide care anun}d incepu|.rrile
de profile de facturi' incd gotic6' dar
cu arcade in plin cintru, chenare de u;i qi niqe mirginite

zBB
flo'l1l.

Castelul-cetate Deva. Planul incintelor.

Castelul de ia Hunedoara. PIanul castelului.

289
arce in plin cintru'
incheiate in partea de sus cu
ale castelului de la
apropiate ca valoare qi amploare de cele
Forme arhitecturale
trecut[ uiterior irr
gi la cluj, in cadrul fostei mln'stiri a dorninican'or,
Hunecioara intfllnim
complex man[stiresc -
c16diri1e cate compun acest
stlpanirea ordinului franciscanilor'
sunt grupate in iurul unei curli
interioare'
muitor prefaceri
supuse in decursul timpului - bolli pe arce de
pe trei laturi de porlice' Acestea elau a'coperi e cu
dreptunghiulare, marginitl
carc|e rnfu:gineau spre
ultefior cu bo1!i de irrterseclie in cruce, iar arcadele
oqil,d, inlocuite erau frante'
sub forma lor originall numai pe latura dinspre miazlnoapte)
cune (r[strate
pade s-a adlugal ulterior ut'l
m'razdzio fortna la inceput biserica' De aceastd
Laitura dinspre
;irdecincichilii,despdr{itedebisericlprintr-uncoridoracoperitcubolliincrucecu
porticurilor dinspre
acazie,probabil' au f'ost refrcute 9i bollile
muchiile iegite. cu aceasta

rlslritgimiazdnoapte'ir-tt[tindu-setotoclat[pereliiacestora,intre.arcad:':""Eirde Toate cele patru


la njvelul eiajului I' cu arce in plin cintru'
contraforli legali in parteade suti,
in stil baroc in
formea zd.,* corpunitar alipi.t bisericii (a-ceasta refbcutd
aripi ale cl'dirii, care se
spre nriaz.noapte'
in in[1!ime pe trei nivele' I-a patter'
veacul al XV[I-lea), se dezvoltl oficiu);
un mare lefectoriu cu anexele lui (bucitdrie' cltndri'
gasesc locuinlele de oaspeli 5i
alte inclperi pe
apus miazdzi;o sacristie, o cancelarie si diferite
doul 9iruri de chilii, Spre si
o p'ade dirr ]atura
rls6rit. La etajul I, alltuti de sdlile bibliotecii, care ocup[
latura dinspre
etaj II' unde se
spaliuiui ilisponibil este ocupat de chilii' ca 9i inttegul
r.1s6ritean5., restul
Refectoriul o inclpere de plan <lreptunghiular
gasesc qi citeva dorrhitoare comune. - cancelaria
pe arcede ogivl sprijinite in mijloc pe un stalp octogonul - '
acoperita cu boi{i
rnai valoroase ale
biblioteca de la etajul I' la fel boitite' sunt piesele cele
de lingd sacristie 9i
de piatrd ale ferestreior
Dintre elementele de detaliu, aldturi de cadrere
intregului complex. i_'
caracteristice sfarqituiui veacurui a[ XV-lea
_ ceie mai murte de form6 dreptunghiulari,
piatrd deciorat[ cu
peretelo'nordic al sllii de mancare Ei r a de
se afl6. amvonul.amenaj'at:in

vergeleincrucigatecareincadreazlgoluldinfalascdriicareducelaacestamvon.

294
-{RrrITEcruR.A LArcA N TRaUSILVANIA
necontenit
in cadrul oraqelor, care de la inceputui veacului X V incoace qi-au schimbat
o lezolvare
tap pieplor gi a strdzilor, problema principall care qi-a cdutat in aceastl epocl
a fbsi aceea a
noui- corespunz.dtoare cu situalia economicd 9i nazuinlele plturii or[$enegf.i,
asestei categot'ii este
tocuinlei. Lna dintre cele mai cunoscute c1[diri de iocuit aparlindnd
ca*sa din Cluj-Napoca in care se crede cd s-ar fi
nSscut Maiei Ccrvin' Construitd in prima

jumdrate a Yeacului XV, casa aceasta a sufedt insd numeroase prefaceri'


raodific[ri qi
pdsffeazh rame gotice
adiugiri. CAtet.a din elementele arhitecturale originale pe care le mai "
incheiatl in arc frdnt, cadre de ferestre
de ugi, consrruite din piatrd cu partea superioarE
gotlc tdrziu. altele insofite 9i de
dreptunghiulare, unele cu profilatur[ caracteristicd stilului
cdte o comig[ cu denticule de stil renagtere sunt intervenli\
tdtzii de secol xvil' un alt
este mai cornplet' este
exemplu de arhitectura civill de acest ge.n, mai valoros intrucat
cadru
vechea primflrie din Sibiu, care la inceput a fost o cas6 particularl' construita'intr-un
'mai degajat, cu faladele libere de toate pdrfile, casa aceasta i;i pdstreazl" in formeie lor
piatrd flluitd 9i decorata
originale, toate elementele arhitecturale de detaliu, construite din
:

pe falzrda
cadre de ugi, ra:le de ferestre, scuturi heraldioe etc., precum qi doub mici ,,loggii"
dinspre shadd'
dinspre apus a aripii care leag[ corpul sudic de cel opus acestuia
de constructie
in Maramureg gi Jara Halegului nobilimea romdn6 igi continud activitalea
sau reconsttuc{ie a regedintelor, pornind ca tipologie de
la cur[i intdrite, pe care le putem

seria ,,curiilor" 9i pinb la cetdfi amplificate, sau regdndite


defensiv' Astfei la
inclucie in
neregulate 9i
M[l[iegti, incinta este suprain[uatd qi dotata cu 4 tumuri exterioare, poligonale,
zidite irrtr_o tehnicS departe de a fi ingrijitd. Alt tip de corrstrucli
e mlritard este: turnul-

locuinJ[ rrban, promovat de patriciatul sdsesc in unele, orage transilvdnene'


in Sibiu sunt
viitoarea casi Haller' cu
localizate doar trei casa ,,Lutsch" , turn-locuin1l cu patru niveluri'
4 niveluri ce va'fi nucleuL'
trei niveh[i leg-atg,printr.o..scard in spirald. Tumul-locurnt[ cu
viitoarei primlrii a Sibiului. Toate aceste turnuri, au fost incluse ulterior
in mai ample

ansambluri. interesant[ fiind in acest sens evolulia casei Altemberger. Dupd construc{ia
est, inglobind fostul
tumului cu parterul separat de restul nivelelor, acesta s-a extins spre
tum al oraqului din incinta atreia, iar ulterior, p?n[ la mijlocutr secolului
XVI. s-a inchis

complet actuala cutte, casa sen'ind ca primdrie'

292
Din punct de vedere tipologic, acesr€ consrrqii se inscriu seria tdrzie a turnurilor_
i,
' iocuinfd or5pene$ti iar din punct de vedere srilistic sunt un amestec de Gotic
5i Renagtere,
vddit in silueta casei, principiul constructiv, detaliu. Se manifestd, ca o expresie
a bun[stf,rii
9i puterii de care dispunea patriciatul sdsesc, implicit, a puterii econornice a acestor agezd1..
Oraqele din Transilvania. fie sdsegti, fie regale, igi continud lucrdrile
de apdrare sau unele
iniliazd' mai tdrziu ridicarea de incinte arnple. pentru protecfia intregii
ar.ii locuite. in plus, se
definitiveazd releaua stradalI gi ponderea locuin{elor construite dir-r materiale
durabile ?ncepe
sd fie mai mare. Ca o completare a sistemului defensiv, se recurge
adesea la aportul unor
incinte de mdn5-stiri care coopeteazd cu marea incintd, in anumite zone ele
formdnd un lan{
interior de elemente fortificate.
Apar qi prirnele fortificafii recurgAnd Ja experientra italiaiTao parte din orape colrpletAndu-
Ei sistemul de aprrare cu turnuri pentru artilerie, cleocamdatd de tip
,,rondel,, .
' La Sibiu ?ntreaga arie a oragului medieval va fi inconjuratd de ziduri qi incepe
construirea de,,rondele"' , adaptrte artileriei, pentru ca mai tdrziu, sI recurgl la bastioanele
de tip,,italian."
'Bragor''ul, ai doilea ora$ ca potenlial defensiv din Ardeal, ?gi continuh.
complerarea
fortificaliiJor sale' in zona de irord, in afara incintei duble igi creazd
;i un sistem exterior tie
blocare a trecerii de-a lungui pArAuluj Cetdtii gi de control a ind{imilor
ce dominau or4-rj-
Construcliile realizate astfel: Turnul Alb,
bastion cilindric dotat cu numeroase _eun de
tragere 9i guri de pf,etirE, gi Turnul Negru, prismatic, cu o galerie
de pazd,la ultimul nir-el-
erau legate de incinta principai[ prin ziduri. La inceputul secolului
X.y'I se consruie,sre
bastionul iar in 1521, bastionul Fierarilor. Din aceeaqi categone de lucrhri face
',Poattd"
parle elemcnful centlal al ,,Cet[fuii" inilial un bastion de tipul
, Tumului A]b. Flancat de trei
turnuri pentagonaje, adaptate pentru artilerie, la rAndul lor modificate;i ?nconjurate
cu o
cetate bastionard- Bragovul avea patru porli apdrate cu barbacane
sau rondele, aproximativ ".
'35 tloturnuri;'bastioane gi'rondeie, incluzind qi turnuriie exterioare qi in zo'ele periclitate.
2-3 z,winger-uri succ esive

' L'a Ciuj se construiegte Poarta de Vest gi Turnul Podului. Zidirile din piatrd cu creneluri
9i guri de tragere sint singulare in Trans ilvaria, celelalte incinte renunld'd de mult la

293
accese'rezolvate cu barbacane 9i aproape 20
de
crenelud gi ]a ziddria exclusiv din piatrd cu
cie putemic[ incinta clujultti'
turnuri, erao fortificatrie simpla, dar suficient
.LaSebegsefaclucrErilaincirrtaexteioarddarmaialeslaceainterioardabiser.icii
parohiale, a cdtui zid este suprain'ilfat'
din cate aea a
. iFi refortific[ poriile pe carc le tezolvl prin barbacane,
Sighiqoara

Turnului cu Ceas se pilstreazd patiial'


Agezarea de jos, nefortifrcatd in continuare,
igi rezolva parfial probleffra apirarii printr-o
ganfuri' Aceste amenaiari
serie de ce inchideau oraqul, asociate fiind cu valuri 9i
,.baraje"
Cet6lii de Sus' i'
16sau deschise spa-yii de trecere apdratede turnuri, unele legate tle incinta
ce mobiieaz:dlatwade sud-est, cu evident
rol de
cetate, cancteristjceste lanful rle mdniistiri

apdrarc.
oraqe, incepiirdu-gi incinta
.Bistrita, executa lucrari ceva mai tdrziu decAt celelaite
exterioar[ de-abia in jumltatea a doua a secolului
XV prin demanteiarea unei phrft a
in ftnar aptrratd de 16
castelului lui rancu, din consider-ente probairil strategice. Incinta fiirr.J
unor barbacane incinta principalh f,iind itt
turnuri. cele trei accese se fbceau prin intermediul
spatele a unui rAnd sau doui de zwinger-uri.
Unul dintre bastioane' este de l\p "panil' '
gen de la cetifiie ordgenegti slseqti'
,,italian vechi" pririrul c1e acest
. Media"sul este ultimr,rl din otagele slseqti care i$i rjdica ziduri, din catza existenfei
Lucr6rile ia incinla
puternice incinte interioare, din jurul bisericii,
adevdrat
"castei"'
c6nd se recurge doar la palisad[' in
or[geneasc6 incep in jumdtatea secolului XV, 'a] $i
construindu-se Tu'rul T'rompelilor 9i
cet6{ii din centru se ridicd ar treilea zid de incintd,
galena de acces'
se refac sistemele de ap1rare' wt
. Alba lulia este refoftificat[ pe acelagi traseu Lipovei i
sale, dintre cal'e' cea a actualei biserici
Turda sebazeazilin continuare pe irrcintele bisericilor

refonnate se reface, in j'umdtatea ra' d oua a secolul ui XV'


atat mai mult cu cit acliunile
. La Timig oara, cetatea orlgeneasc[ se consoTrdeazd, cu

militare se aProPie de oraq'


de fortificatrie'
. Aradul dispune, de cetateabasiionar|.ttdicat|peste mai vechi elemente

294
Se ridicd acum in doud orage regale fortificzrii putemice: cetatea de piatri gi cdrdmidd de
' la Satu Mare gi inlocuirea cu una de piatrS, cu tumuri gi ganfuri de apirare a vechii cetdli de
pbmdnt qi lemn din Baia Mare din iniliativalui Matei Corvin.
Elementele cor:rponente ale apdrilrii orbgeneqti, in exterior: ganful gi valul de pdmint,
mlagtini gi cursuri de apd amenajate pentru a ingreuna accesul spre ziduri. Incinta propriu-
zish cu turnuri gi bastioane, cu elemente avansate de ap[rare qi control, Accesele alese in
zoneJ.e cele mai propice pentru o ap[rare eficace gi protejate suplimentar de cursuri de apd.,

peste care trec poduri mobile, turnrui cu barbacane sau cu treceri complicate ca traseu, sau

simple turnuri, toate acestea dotate cu numeroase elemente de aplrare: herse, machicoulis-
uri, guri de pdcurd, gaLerii de lemn, guri de tragere pentru toate armele uzuale, inclusiv
pentnr artilerie.
Geneza barbacanei qi modalitElile specifice de rezoivare: accesul a fost la orice tip de
fortifica{ie punctul cel mai nevralgic. Pe mdsuri ce avansau procedeele de asediu, in egald
mdsur5 se c[uta'u mi.jloace de a le contracara gi cele mai laindemin[au fost legue de
concentrarea a cdt mai multe elemente de apdrare gi deci, oanreni, in acele puncte. Turmni 5i
bastioarre cdt mai exterioare, pentru ca fla:rcarea sd fre eficace, cooperau in a asigura rm foc

lrutemic pe poartf,. De asetnenea, s-a adfi.at ca spafiile de accas sh t-re cAt mai strimte gi

cornplicate ca. traseu qi s-a recurs la coridoare boltite cu diferite procedee de apdrare, la aga
numitele ,,g-ri de lup", sau combinalii dintre acestea. Un alt obiectiv a fost acela de a
intrerupe, cin,i era cazul, legdtura dintre interior gi exterior gi de a izola, dacd. era nevoe,
elementele cle apErare ce constituiau accesul, fald de restul cetAlii. Barbacana, din nou de
origine orientald, nu nuneai ca tennen dar gi ca procedeu, plrea ch rezolvd. toate aceste
deziderate. Alcdtr-rit6, in varianta europeand dintr-o incint[ destul de ampld, cu rnultiple
galerii de ap6rare interioare, ce puteau concentra un nunrdr mare de apdrbtorj cu armament
alyglqi cll Subeleraente de apdrare ca turnuri, turele etc., mult iegitd in qfar[ fafd de.,incinta
principald, cu dbudtreceri obligate prin spalii inguste, la rdndul lor complicate, ce puteau
succesiv sd se inchid5., au fost folosite in cazul a nenurn[rate accese, mai ales de orage.

295
Casa parohiala evang-helicS din ora9":-
pii
Bistri{a. planul etajului 9i fafada spre

296
R.evenind la elementeie constituante aie apararii oraqeior transilvdnene, sint de amiiltit
jurul bisericilor'
ame'ajirile din spatele ziduhri. Iviajoriutea a\-3au ilr intelior incinte in
scopul unei apdrdri din
incinte ale mSndstirilor, gi dispuneau de o relea siradall mobilatE in
aproape in aproape fbarte eficientl, panl la o posibili refi'agere in incinta centrald' Dae6Ia

aceasta aclh.ug6rn gi eventualele baraje interioare sau


subimpdfiirt a\e incintei mari cu alte
ansambluri' ccle
zidur\, cain cazul Sibiuiui, avem imaginea completh a alcltuirii acestor
mileniu cethlile erau
mai complexe qi coerente produse urbanistico arhitectonice a1e acestui
cu tezolvbri
ansambluri cu elenrente perfect interdependente, de o functionalitate exernplard',
nenraiintilnit[ in
multiple gi rafinate, in ultim[ instan![, de o bog6fie a alcltuiritor spaliale,
urbanism'
istorie pe aare le putem considera ,,ex*mptre atemporale" de arhitecturir 9i
adevdrate .,laboratoare vii" studiu aie spaliului ltrban, optim din toate punctele de vedere'
cle

Nu constrdngerile spafiale au determin at rlimensiuni 5i fonn[, ci ins[$i optimizarea


spaliul interior' Legate dil'ect
r.aportului intre construit qi spaliu1 extedor, deci clintre acesta 9i
de aceste considera{ii, este gi evolu}ia cet[]ilor ][r[negti' avand,
la scara ior, aceeaSi alc[tuire

complexd.
alcdtuite din ziduri cle
Incintele propriu-zise, in permanentl extindere qi redotare, eral
traseu circular, poligbnal sau patrr,rlater', in general cu turnuri de
diferite fomre, dimensiuni Ei

rezolvdri, in interior adosdndu-se cdrndri sau alte construcfii, toate


aic[tuind un corTplex de
cu ansamblul'
clldiri in care, confonn principiilor rnedievale, elementul izolat conlucreazd
avAnd in acelagi timP autonomie.
Localnicii au recurs in general la tumuri de plan patrulater, diftrenlele existAnd in
artiierie' erau
privinla proporfiilor gi a sistemului de acoperire' Tumurile-joase, pentru
galerii de
acoperitein patru ape sau intr-una singurl, in sistem .,pupitm" , in general fbr6
prin anne de foc u$oare'
lemn, cele inalte, cu galerii, erau destinate unei ap[rlri imediate,
sau alt' armament mai primitiv" .','
a Trarrsilvaniei,
Din punct de yedere arhitectonic . prezen\aotornand in irnediata apropiere
ca gi iupta peste putere dintre cele doud principale partide,
au determinat refortificarea unor
parte din cet6li sunt ale prinoipilor, o
cetdli conform gltimelor principii militare ale epocii. O
parte ale austriecilor cantonali penim un tirnp ?n Transilvania.

298
se vor distinge mai muh d*it ori:inl
ele co-€ nprri de ctitorii: cele oficiale,,
,, ale
' principilor qi cele ,,re-eionale-
- a]. o\riior sz.-re*r sau oraseneSti. Decalajul
dintre ele va
cregte ?ntr-apa o m[sur5' incat putem
despre doud ripuri distincte de
'orbi arhitecturi. primui
ar fi "modern"
"ingineresc" , de sor-9inte sud-r'est europeand" ciispunind de ultimele cuceriri
militare ale epoeii 5i al doilea, incd
,, medieval" . iqiorand sau interpretind liber principii
incet5ienire deja cle peste 100 de ani.
Gherla este o cetate cu 4 bastio
ane ,,pand" qi un al cincilea exterior.
T5uli prinregte un
l:astion di'pialrh cioplitd.
"pan4" La caransebeg pi Lugoj, cele doui
orage r[mase in zona
de grani[E" se \/or inilla fortifica{ii
de pdmant, raDezna,care devine gi
ea cetate d.e granild,
se lutreazd' mrrlt' dubldndu-se ziduriie
d,e piatrl, tot
acoio construindu-se,n nou castel.
Noua cetate odorhei' ddrimata ?n
tirnp'l lui Mihai viteazulgi reconstruit6
apoi, cu unul din
bastioane oradea, ale cdrei fortificalii de'in prototipuJ
"pand'"" cetdlii pentagonale bastionare
de tip uou"' in aceeagi perioadd incep s5 apar5. regedinle
"italian nobiliare cle facturl
renascentist5, conbinalie de palat
gi castel fortificat.

6. CE'r..{TTT,ARANE$Tr
Ai5furi de completd'rile gi de moclificdrile
necesare aduse de consiliile co'runale
sistenelor de flcrtificalie afiate deja in
funciie pe l6ng6 ora$e {la Sighiqoara,
Sibiu, Bragov.
Bistrila etc'), comuniffitile agez5rilor
{rrlneqti libere, cu deosebjre cele siseqti, au continuat
fortificarea bisericilor gi a construirii
de cet5{i cat mai puternice in jurul
acestora. Aga cum in
h4oidov4 $i'efan cel Mare s-a sprijinit
in lupta inrpotriva turcilor, fdrdnirnea liberi gi
tdrgovelii tot aga 9i N'laf ia corvin a dus o politicd
- de incurajare a corltrunitalilo.din
oragele
gi satele Transilrraniei, acorrJAndu-le,
ca s5-qi poatdconstrui cetdli,sprijin
gi inlesniri, sc'tjri
temporare Ce la indatoril"ile militare.

inceputS.- ?n prinia jtrm dtate aveacului


XV construirea de furtificalii a fost continuanu*irir.a,: :,
doua jumdtate a veacului )ilv-, ca gi in
cel urm[tor plin de ndvdliri ale turcjlor
gi rulburiri
politice inte'me' Printr-un efort constructiv
udag gi mijioacele tehnice de care au
dispus,
coinunit[lile satelor sdsegti din sudu] gi sud-estul
rransilvaniei au izbutit sd ridice, in decurs
de un secol gi jumdtate- un numdr ce aproape
trei sute de cetdli sf,testi.
ill'

cu foarte rare e.xcep{ii cum sunt fortificaliile din satele Hendor:f qi cloagterf'
-
construite dintr-odatd cetfllile sategti din Tra'siivania
igi datoresc aspectul lor de azi' atdt 4e

gi pitoresc totodatd, restructurdrilor, transformirilor


gi adlugiliior pe
variat, dar impundtor
carele-ausuferit decenii de-a rAndul, pAni tdtziu in veacul
XVII'
deosebesc de cetltile
ca sisteme generale de intdrire qi apSrare, cetl1ile s[te$ti nu se
: ocupi suprafe{e vaste de teren'
militare. Ele sunt, in majoritat ea cazntilot, mai dezvoltate
cu ziduri
imp[rfite adeseain mai muite cur{i concentrice sau juxtapuse, inconjurate frecarc
pe unul sau mai multe caturi'
proprii, de-a lungul c5tora, spre inlerior, se gSsesc, dispuse
numeroase camerc de locuit 9i depozite de alimente'
Flanul lor, niciodata regulat' este
cru'be' dar' din ultimui sfert al
adaptzt la forma terenului, curtinele frind mai totdeana

veacului XVI incoace, 5i drepte. Ziduriie, groase de la


2 pdnd ia 5 m qi inalte' cdteodath'

pdnd Ia 15 m, sunt prevbzute cu drumuri cle strajd,


cu tnetereze 9i balconaFe inchise
pentru def'ensiva vertical[. Zidwile etau intdrite din loc
in
(maclrioulis) cu podeaua decupatd
Ioc cu tumuri, dispuse unele fa{[ de altele ln aFa fel,
incat incaz rl'e atac duqmanul putea ti
mai bine intlrit frind in
prins din toate plrfile in focuri incrucigate. Turnul eel mai soli'.l 9i -
gan!
acelagi timp qi cel mai vulnerabil etaacelaalintrlrii.\nfa\a lui se g6sea adeseaun
-
(pont levis )' Intrarea in eetate se frcea
adinc peste care se trecea cu ajutorul unui pod mobil
la nivelul parterului"printr-un gang lung ingust, boltit, uneori cu pardoseala in pantl 9i
9i
groase de lemn tare, era prev-azutl'
sucit spre a inlesni aplrarea.Poarta, construit[ din bl[ni
gangului, puteau fi coborAte din
cu sisteme iscusite de'z6vorare. in fa![, ea gi in restul
l[caguri speciale amenajate in grosimea ziclurilor sau in
bo{i gr[tare de fier sau de lemn' in

cazul sistemului de apdrarc cu mai multe curfi int[rite,


zidurile separatoare a.le acestora erari

adesea legate intre ele prin turnuri sau drumuri


de straj[ acoperite, care inlesneau circulalia
la rindu-i, h'ansfonnatl in fort, putea sd
gi legatura intre apdrltori in timpul luptelor. Biserica

de.apdrarerprinrinlirirea, fle a turnului-clopotni!6, fie


a podului de deasupS,q''
fie,pus[.rin-stare
toate aceste trei p[(i, edificiui
naosului. fie a corului qi absidei. Adeseori erau fortificate
pierzAndu- gi prin aceasta aploape cu totul caracterul s[u
religios' Tumurile, ca qi podurile'
cat fiind pre'tbztrt cu drumuri de
cuprindeau unul, doud sau chiar mai multe caturi, fiecare
straj6, cu metereze gi cu guri speciale de pand[ 9i
atac' Galeriile de strajd $i atac ridicate

sau bisericilor au fost fbcute adesea din lemn' Pe


mdsura perfec{ion[rii
deasupra turnwilor

300
mijloaeeior de lupti gi a cregerii fo4ei de pqcr4ie a armelor_de foc, lemnul, expus gi

, focului, a ibst pe alocuri evitat ;i inlocuit cu zid. Peregii galeriilor trebuiau impingi in
afaraltniei zidurilor bisericii q)re a se putea amenaja gurile de foc, se construiau in acest caz
spt'ijirrili, fie pe o serie de console, fie pe un rdnd de arcade, ale clror picioare incastrate in
zid fineau loc Ai de contrafo4i . in podurile de bisericj astfel intdrrle, ca qi in cirndrile
incintelor, se pdstrau, adesea in ldzi anume co:rstruite, o parte din bunurile de ple! gi
pioviziile necesare ducerii viefii in caz de retragere a popula{iei satului intte zidurile cet5}ii.
Fiecare familie igi avea aici dac1 nu cdmara, cel puJin lada sa.
I)in cele aproape 300 de cetdli s[tegti ridicate in Tr:ansilvania numfuul celor pS,strate gi
restaurate este inci foarte mare.
iniuntml celor doui mari stiluri de constructie romanic gi gotic clrora apar\in
- -
bisericile medievale sdsegti, fonnele de elevalie gi de plasticd arhitectonicapoartd. amprenta
influen{elor unor gantiere gi regiuni occidentale foarte diferite.

$antierul biserioii parohiale de la Sibiu prirna construclie monumentald inchegati a


-
stilului gotic din Transilvania, aformat un rnare numir de pietrari ce s-au rdspindit dupd
incheierea construcfiei, Ja gantierele mici ale unor biserici de sat, peryetuAnd noile forme
stilistice.
iniliativa de fortificare a fost decla-ngatd, in Transiivania, de cunrplita ndvdlire a tdtarilor
in 124t, demonstrdnd provinciei cd sistemul ei defensiv era invechit gi insuficient, ora;ele
noi nefiind irrc6 inconjurate cu ziduri. iar satele neprotejate de cetdfi. Cu ing[duin]a, ba chiar
cu stimularea regeiui, nobilii gi-au construit locuinle foftifrcate, alcituite dintr-un donjon
inconjurat de val din pdrnint qi gan!, sau de centuri zidrte din piatr6.
Catacteristicile comune aie acestor cetSji sint incintele foarJe rnari, cu ziduri avdnd
cot"idoare de apdrare, cu mare capacitate de addpostire a oamenilor.Turnurile nu nrai ocupau
g pozilie centrald. ca,la eet5liie cavaleregti gi nobiliare, ci erau albturate zidurilor de.incintE":.
'i Cbl"inai'r'echi'exeinplu al unei biserici imprejmuit[ cu un zid d,e cetaie este biserica sf.
Mihail dirr Cisnddi oua, zidttl crenelat frind construit probabil odatE cu biserica, din pietre de

rAu gi de carierd legate cu var stins in timpul lucrdrii, tehnicd prin care se obfinea ca morfarul

uscat sd aib[ duritatea pietrei. in spatele parapetelui crenelat, pe ldfimea zidului, un drum de
straj5 ineonjurd incinta.

301
oraqelot,cupopula{iefoartedens6peunspaliurelativmic,le-afostposibils6
pentru e1e' ap[r'tori
incercuiasc d, intreagasuprafald
locuitl cu curtine' a'and gi suficienli
caselor ce tiveau
satele nu puteau sd se apere in acest mod. grldinile qi curlile din spatele
numlrul oamenilor' pentru a putea fi
cupritrse de
ulileie erau mult prea marlin raport cu
cel mai indicat
tr.ebuiau deci s1 se limiteze la un spaliu restrins,
ziduri 9i ap[rate. J[ranii
de ap[rare c'r'eia ii revenea
incinta din jurul bisericii ;i fortificare a e\ cao a doua linie
fiind
rolul donjonului din cet{ile cavaleregti'

BISERICI FOR'TIFTCATE
fortificate
Transilvania a fost consideratl,
ca peisaj prin excelenld a\ bisericilor

inconjruatecucetdlilarlnegti,intrucAiaicis-apkstrat,peunteritoriurelativrestrans,un
astdzi, in altd.
in forma lor originard, nic'ieri irrtilriite
mare fond de biserici-cetlli rrredievale,
varietate de forme'
parte a lurnii, in aceasti densitate 9i
s-au p[strat nutnai rareori 9i
izolat tn
centtale, fortificaliile bisericilor
in spaliul Europei
de comasari teritoriale, numai
in grupe mici.
stare originari, iar sub form6
const'ucfiilor det-ensive
Bisericile fofiificate (wetirkirchen) au rezultat din apricarea

directpecor.pulbisericii,cuprinzAndunulsaumaimultep[r!iaieedificiului(cor,navd'
clopotnifd' sac'istie)' ele se
qi incinte fortifieate au existat,
de fapt' intoatd Europa' in principiu'
Biserici-cet[li
locuite perrnanent' ci numai in
cu cetllile, dar se deosebesc prin aceea c[ nu sunt
inrudesc
cazderlzboigiasediu.Aprovizionatecualimentegicereale,inirrcintdsauchiarinbisericl
vferne'
o fantan d, !'raniiputand rezistain aceste mici fort[re]e destul'
se afla mai totdeauna
putemice 9i cuprinzdtoare' Prejmerul' cu cele trei incinte
Cele transilvlnene sunt cele mai -
ceintrutresc260c[mdrideprovizii,fiindceamaimarebiseric[-cetateeuropeana.
de fortificalii ale bisericilQ$..,91e.i;1.
dis.tinc{ie intre diferitele tipuri
' Nu.este. uqor;sd:t.aci;q;ne.tai 'de amplasare,
qi intotdeauna adaptate terenului, 10cu1ui
fiind de murte ori combinate
depinzand 9i de gradui pericolului
la care elau expuse
conrplexitatea amenajdrilor defensive
DaoE
lang[ drumulile principale sau in linuturi rimitrofe'
datorit[ sirtrdrii lor geografice,
apte de apdrarc;
existente' cleosebim: edifieii sacrale
facem totugi o clasificare a fomrelor
bisericiimpre;muitedecurtinecuturnuri'lacarelocaguldecultrdmineneforfxfieat'biserici

3A2
fortificate gi, forma cea mai complera L'iserici-.-ear: ardnd incinte prevdzute cu cdmdri de
provizii.
Sisternele de fortificare sunt, preluate de la cetdlile cavaleregti occidentale, dar anumite
for-tne de coristrucfie gi detalii s-au imprumutat si din arhitectura arabl,precum rnagiculiurile

dispuse intre peretele clSdirii gi arcurile de ap-arure intinse intre conhaforhrri sau scoase in
eonsold, ca gi micile sa.cnasiuri, numite nruscharabie.
Fretutindeni. iri spaliul Europei cenfrale, condiliile care au dus la aparii\ra bisericilor
forlifircate sdtegti sunt aceleaqi: o cornunjtate s6teascd izolall, gi oprimatd este nevoit[ sd se
apere gi sd se ajute singLir'd irapotriva stdpAnilor feudali gi a nesiguranfeivremurilor.

Aglomer[ri de biserici fortificale pi biserici-cet[fi glsim in teritorii de granitl dintre state


sau dintr-e feu<le, intrucAt ia hotare se ciocneau interesele pdturii conclucdtoare, iar \6ranli
er"au primii care avearr de suferit de pe urma luptelor ce ie distrugeau aqezdrile pi cdmpurile.

Daoii piezentarea bisericilor fortificate ;;i a cetdlilor {Srdnegti ca fenomen general


european le sih-reazd, pe de o parte, ca expresie a rezistenlei cregtinismului apuseatl
impoffiva agresiunii plg6ne din rhsdrit, pe de alt5. parte, reliefeazd importanlalor socialE ca
loc de lefugiu al treranimii obligati \a atttoapdrare, este semnificativ faptul c[, in
-
Transilvania, aceste construc{ii medievale, destirate deopotrivd cultului qi apdr6rii, au
cunciscut nu trumai cea mai mare diversitate tipologici gi Censitate teritorial6, ci gi cele mai
complexe pi perfeclionate amenajdri defensive ale tinpului.
Yarietatea tipologic[ a bisericilor cetd]i din Transilvania utilizeazd, de fapt,
aceleagi sisteme de apS.rare se datoreazd,fapt.irti cn fortifica{iile s-au ad,aptatunor eclificii
-
sacrale deja existellte $i amplasdrii lor pe terenuri cu str-i-rcturi diferite. irr Transilvania,
construcliile sacrale, cu rare excepfii, au fost construite initrial ca biserici fortificate; in
general, biscricile din piatrd ale coloniqtilor au fost ridicate la vreo cincizeci de ani de la

.tntemeierea satelor-,

' Ceib mai vechi bibericisdsegti rurale dateazd, de Ia sfArgitul sec.XII dinainteainvaziei
mongole din 1241toate bazilici cu trei nave gi stAlpi, intre nava principala gi absida
semicircuiarS" intercalAndu-se un cor pra/rrat, colateraiele ?ncheindu-se spre est d.e asemenea
cu absidiole semicircuia-.e. Aceste mici absidiole laterale caracterizeazd cel rnai vechi tip al

303
scuttfl' l[1imea
,cazilicilor romanice slseqti in iocalitdli rurale ele apa4ln tipului debazllicl'

lor frind aproape ega16 cu iungimea'

tip de plan depinde, in Transilvania. si de iocul amplas[rii baziliciior; in


Acest
de deai, pe care au fost ddicate' a
impiedicai o ulal
majoritatea cazurilor', forma platoului
est-vest' De aceea cele mai multe
dintre bazilicile "scurte"
mare extindere in trungime pe axa
ulteritir' Dac6
clopotnila s-a adlugat in unele cazLnr
au fost ini{ial concepute f6r6 turn,
al
o afldm de obicei deasupra capdtului apusean
clopotni{a aparline construclici originare.
se cu trei atcade rnari spre cele trei
nave'
navei centrale, cafltl sdu inferior deschizildu-
clopotnilei fotmeaz' astfel un
portalul principai fiind situat pe latura apuseani' Parterul
prin sclri amenajale in grosimea zidului'
portic boltit in cruce, catul al cloilea fiind accesibil
Urrgrtrpeplarteilfbrmeaz[baziiicileromanicedinzonasei-iegulr,ri.Colateralele,cu
z:telt6, tribuna de vest extinzdndu-se din
terminalie estica dreaptl.flan aheazd" o clopotni!d
catulaldoileaalturnuiuiqiasupratraveelorapusenealecolaterale]or.
vechi $i sinlplu
prinra parte dotata cu sisteme defensive era de obicei clopotnila' cel maj

tip al bisericii fortificat e reztthil din n^ansfonnarea clopotnilei tn donion'


depozit de artne' proviant 9i apE' prin
Parterul lor, totdeauna boitit, era transfomrai in
qi portalului apusea-n, izolindu-se complet turnul
zidireaarcadelor clesclfse in cele trei nave a
de interiorul bisericii. singura care de acces
la catr,r'ile superioare erau scirile arnenajat.e in

grosimea zidului, in tuneluri inguste de 60 - 70


cm, incit putea urca nt:ma'i cite un singur
de lemn separatl nivelele superioare' fiind
om, fiind deci foarte ugor de ap6rat. Plarforme
agezate pe birne ce se sprijineau
pe ingustele margini renltale la baza fiecdrui cat din

retragerca treptatit a zidului. Ferelii liberi ai


nivelelor supelioare sunt prevdzuli' pe fiecare
cu arcul sau arbaleta ' Meletezn
latur[, cu cate un meterez inalt qi ingust, pentru ttagerea
cite o niq6 de indllimea unui om' tr[gdtorul
tdiate ifl perete in form[ de .,V" sunt plasate in
Acoperiqurile romanice joase in:formd da'
putind,,si:se.intoarcdrtn,nig6 spre diferite direc{ii'
invelite cu {igla, intre coroana zidului 9i
cort erau schimbate cu coifuri fuguiate piranLidale,
pe bilne de lemn' initrial cu
coif intercalandu- se un coridor de aplrare scos in consoli
din podeaua coridorului de apilrate
parupetde seinduri, v,ai itrziu din paian*d. Deschiderile

fo 1o s eau a f\ ancarc
1 v ertical d"

304
Pentru a intdri si partea e-;ti:d a L'.-i.-:i-
ro.c r-riiE rnasura era impusd de situarea
edificiului" rnai multe biserici din piatra
af-laie irr-r:e -{*urrra;i ci'cu, au primit
un al doilea
lurn' de indllintea si rezistentra clopomilei, tleasttpra
contltti pdtrat, sacrificdndu-se absida
estica gi Tnchizimdu-se corui cu un perete
drept spre est. Tumul din est, prev5zut,
ca gi
clopotnitra din t'est, cu meiereze, cu coridor
de apirare, comunica cu aceasta pri' podul
bisericii' avdnd uneori gi un acces separat,
o scar[ spiralat[, alipitd, navei in apropierea
corului.
La numeroase biserici, in afata extremitdtrilor din est gi vest,
erau periclitate gi flancurile
navelor' mai cu seamd ednd paralel cu
ele se afla o gosea. in aceste cazuri,
si nava era
'supraetajald cu un nfuel de apdrare' cuprins intre cele doud
turnuri. cea mai veche formd o
constifuie coridoarele de apdrare scoase
in consorfl pe bame, cu pa.apet de paiantd.
Etajele fortificate din ultimul cieceniu al
sec. XV gi priinul sfbrt al sec. XVI,
deasupra
navelor si corurilor' sint, 1?"r5. excep!ie,
zidite din cdrimidd, prezentdnd, dupd
forma lor ae
construclie, doud variante: 7) parapete
asezate pe ,,arcw.i defensi,e, 2) parapete
surtlinrLte
de console' La ambele sisteme de construcfie,
scoaterea in conso.l d are cascop
oblinerea
distanlei dintre parapet gi peretele bisericii,
penlru a se putea ruma prin desciriderile
astfel
create' in ambele c:azui, principiul este
al ntagiculiurilor de origine oriental.constmcgia
omamentald a consolelor qi arcurilor
defensive trebuia s[ canrul]eze sistemul
defensi' care
intra ?n fu'cfiune numai cand duSmanii
ajungeau la zidurile cldrltrii,- din
dep6rtare dand
impresia unei fonrie decoratirre.

305
::-

Merghindeal

Axente Sever
Iacobeni

306
rieasttpra corului, a navei' sau deasupra
Etaje fortiJicate, sprijittite pe arcttti r!e.i!i:;:'e
de ldspindire a
ctntbelor, frecvente la bisericile gotice de ripuiile said gi hal[' ?r. zona
a fost
bazilicilor i:olnanice, ele apar numai acolo unie r echiul co' cu absid6 semicit"cular1
de contrafbfiuri'
inlocuit printr-un cor gotic poiigonal, inconjurai
construite din cbr[mid6, terenul deluros 5i
La biserici de stil gotic, de cele mai mulre ori
vlii a conditionat adesea ridicarea bisericilc| pe pantS de deal' corul
a$ezareasatelor pe talpa
pe pant[, fa{d de clopoUrila dinvest' aqez'ald
indreptat spre est fiind plasat fi'ecvent 1n3i 5r:s,
pentru a se putea
nrai in in consecinf6, adesea corui a primit 3--4 nivele de aphrare'
'ale.
doua-patru etaje fortifica'ue' dintr-o uqoard
controla dealul. Un intreg gir de biselici, posed[
z-velte, drepte' {bra retrageri' cate se
construclie de c1r6mic15, sprijinite de contraforhrrj
se deschid gurile de
intalnesc. labazaetajuluisuperior in arcuri defensive, ir, spatele c[tcira

al:uncaro.

Aceste biserici cu caracter de cu unul sau mai multe etaje-fortificate deasupra


fort,
Alte doul gnrpuri de biserici
corului, amintesc de tipul bisericilor-reduit din Fran{a'
fortificate,dotatealdtcumeterezepenfi.uluptaladistanldcdtgicumapiculiuripentrulu'pta
con'sftuite itti{ial in scop de apdrare
de aproape, iI fonteazd bisericile sati ,ldrd clopotnild
putea s6 se dispenseze de i'cintele fortificate'
su.t totuSi
care, constituind rm uriag bastion ar

inconjurate de ziduri dar nu prea inalte'


gotice tardive, cu navl qi cot de l[lirne egald"
A1 doilea grup cuprinde micile biserici-sa16
acoperis, fblosind ambele sisteme ale
purtdnd urt singur etai nmre.fortifcat, sub urt singur
maqiculiurilor,celcuparapetscosjnconsollsaucelcuarcutidefensive.
de fotl, ntetereze|e sunt destinate excjusiv
La acest tip de bisericl forfificat[, cu caracter
cheie, structura lor omogen[ se adzpreaz1''
armelor de foc, construite in forma giurii de
compact de aphrarc este estetic articulat de
perfect dubiei lor func{iuni; aspecturl de bloc
de festonul alcurilor defensive sau al consqlelol:
ritmul verticalral contraforturilor- incoronate
fofiificate, avand ca element cotnun
profilate. Un alt mic grup il fonneaza bisericile
absida, dovada cd tumul a fost construit
clopotnila riclicatd deasupra cot'tizti, pastrandu-qi
corului'
odat[ cu biserica Ei nu aiezal '-ilt'-rior deasupra

308
Cel mai perfeclionat tip de bisericl fortificad snt edificii avAnd tn afara clopotni(ei
-
transformatd in donjon, a nivelelor de apdrue de deasupra corului, doud turnuri.flancate
dea,supra portalurilor de sud Si nord ale colateralelor.

Sintetizdnd cele expuse, putem clasa bisericile fortificate din Transilvania in urmdtoarele
grupuri:
i) bazilici romanice cu clopotnild fortificatl;
2) hazilici romanice cu clopotnifd fortificatd gi urr al doilea tnrn, de plan p5trat, de
inillirne egala qi puternic, ridicat deasupra corului;

3) baziltci gotice cu clopotni !tr fortificatd;


4) baziiici sau biserici-sald gotice, cu clopotnip fortificat[ gi un nivel de apdrare
deasupra corului;

5)bazllici, biserici-salE sau ha1[, cu clopotniJ[ fortifioat6 gi mai mnlte nivele de

apdrare deasupra corului, iar unul deasupra navei;

5) biserici-sald gotice, cu clopotni{d forlificatd si un etaj fortificat deasupra corului


gi navei;

7) biserici-sald gotice mici, fhrd clopotnit5, cu un singur etaj de apdrare deasupra


corului qi navei de egai[ ldfime;
8) biselici fofiifii:ate, cu firrnurj fortificate ir:r est gi vest gi doud tumuri de flancare;
9) bazllici gi biserici-sa1[, ou un turn de apdrare deasupra corului sau careului
transephrlui.

tsisericile fortificate transilvdnene au fost inconjurate do incinte inelare sinrple, duble sau
triple. Cea mai veclre forntd de incintd este cea circulard sau ovald. Forma circular imiti
trarseul vechilor forlificaJii din val de pdmint qi gan[, evoluate -: p[str6nd fonla circulard
-
la fortifica-liile din piatrd uneori suprapuse celor de p[mAnt. Incinta circular[ prezenta

avantajul elimindrii urghiurilor moarte, ceea ce insemna totodat[ o economie de materiaii, ':
.I

-in[igimea incintei'depiirdea de locul amplas[rii edificiului sacra]. Bisericile situate pe un


platou de deal necesitau incinte mai putin inalte, panta abrupt[ constituind un obstacol
nafural, in vreme ce bisericile situate in mijloeul satelor, in pes, necesitau incinte inalte.
inaintea folos:irii armelor de foc (a ciror primd apanlie este semna-latdin 7331, apdrarca eta
garuntath de ziduri c6t mai putemice ;i inalte, pe care dugmanul trebuia s5 ie escaladeze.
309
coroarra
mai tnalte decdt 6--7 m' la circa 2m sub
obiSnuit, incinteie secoiului X III nu erau
deschis. de I --1'5 in l[!ime' care pernrifea
zidului crenelat trecand un drum de strajd
diferite'
circulalia a doi lupldtori inarma{i in direclii
eta poarta' peste care se indlta un
turn cu
Punctul ce1 mai vulnerabil al vechilor incinte
se mai observ[ qi aziLaghtele de
glisate
parter boltit. in contraforturile ce flancheazdpoarta,
dintr'-un griltar din b6rne de steiar'
de hersei, minuith cu scripete. Hersele erau formate
jos ale bimelor frind ascuJite qi imbrlcate in fier' tn locuri
atmateu benzi de fier, varflirile de
pe trei
alte tr-rrnuri de apdrare' devansa.te dc obicei
deosebit dc expuse atacului s-au plasat
cu rnetereze'
pdtrimi fald de frontul zidului incintei' prevlzute
3 m grosrmea
Tt'rnurile sunt de plan rectan gu|ar, de 41m
lungimea laturilor, dc 2
-
joase irr formi tle cort, inlocuite ?n sec' XV su
coifuri in
zidr.rilor, purlind iniliai acoperigurri
sunt alez$epe micile platforme crertela
forml de piramidd. cele 3--4 nivele aie tumurilor
bazafsecdtuinivel,prinretragereatreptat|'azieiului.Zidur|ledcpiatr[sintcl[ditecufoarte.
escaladarea 1or' T'urnuriie erau ln aEa
fel
mici interseclii, adesea tencuite pentru a irtgteuna
ca
ele puteau fi ap[rate 9i individual' scn'ind
dispuse, meterezele lor astfel orientate, incit
de dugmani'
ultim refugiu cAnd restul cet[{ii fusese ocupat
donioanele puternice ridicate la cap[lul
celei de-a doua ju-[r[t6Ji a sec' xv ii aparfin
apuseansaucleasupracorului.DinceleT-8nivele,rnultesuntboltite'd:izindturnulin
compartirnenteceputeaurezistaseparat,impiedicandtotodatapropagaleaincendiilor'
Parapetele
evazatc spre interiol, destinate arcagilor.
Meterezele sunt prasate in nige rate, nrult
prin
crenelate ale zidurilor din sec, XIII au
fost inlocuite, in cele doud secole urmltoare'

parzpete de ziddrre plin[, strdpunse doar de metereze'

Lainceputulsec.XVlapare,maiirrtki,inlaraBirsei,dublareaincinteiprintr-unzid-scut'
maiscun,J,spaliuldintreceledoulcurtinenumindu-se"Z:v,nnger"'Nouacurlinlnuavea
de' a'"''
de a o proteja de tirul razanl al artileriei 9i
doar scop.ul de a.o.dubla pclprimq ci 9i
impiedica minarea zidurilor incintei interioare'
in Zwinger nu se pltr'rndea prin poarta
pe lAngd turnuri'
ptincipalS', ci prin mici portile ascunse
adesea inconjurate 9i de un
gan{ de
cet[lile gesului, cu incinte inelare concentrice, etarr

apd, ahmentat dintr-un pArAu din apropiele'

310
'r.;-;: :: .:=:" -:: riarrl iar fragmentul de dinaintea
Un pod ridicdtor trecea )an!-i ;e
po(ii se rjdica cu ajutorul scripeilior ia ap:-opierea cugmaniior.
$anlttri uscate separau
platoul cethlii de restul c'omunei. Dacd ce-riiiie erau situate pe platoul
unui deal, incjnta
' interioard se constituia la marginea platoului. un al doilea zid inconjura
adesea colina pe la
mijlocul pantei, un al treilea incercuia poalele dealului. De multe ori fonnalia terenului
obliga la construirea incintel.or pe plan polygonal neregttlat, incintele poligonale
fiind cele
nrai frecvente' Incintele rectangulnre apar cum este firesc acolo unde bisericile erau
- -
situate in mijlocul comunelor pe teren plat ce permitea dezvoltarea
unor curtine lungi.
Numbrul turnuriior putea fi redus la patru, aqezate oblic pe colluri fa\d,
d,e laturile incintei,
controiind cdte doui cufiine, fiintl devansate cu trei laturi fale de incinth,.
Acoperiszn.ile in
pttpitru sunt o modificare intervenit[ in sec. -KVI, intrucAt coifurile ?nalte in fonnl
de
piramidi deveniserd vulnerabile cu apari\ia gloaiilelor qi a incendierii ca mijloc de a
odatb.
for'fa ceiatea sd capituleze, I'urnuri t]e coll cu acoperis itt pulsitruapar
cie cele mai m4lte ori
la incintele rectangulare. Aceste furnuri au gi in parter ferestre de tragere pentru
foc nzant-
ferestre drepfunghiular-oizontale prevEzute cu un cadru din lenrn
de stejar, ce puteause
inchide printr-un butuc de lemn turnant in jurul unui ax metalic.
Existd trns[ 5i incinte rectangulare, turnuri de coly, ai cdror pereli sunt in concordcmtd
c'!,t

cu traseul curti.nelor, ca dubl5i incint6, prevlzutd cu cAie patru turnlri


de col1.
Turnuri ctt secliune circulard surt rar intAlnite Ia cetdfile sEsegti. Tunrurile
de plan
cireular sau semicireular, excluz.{nd unghiurile moarte, ofbrd avantajul
c1e a nu expune
suprafe{e plane, tir:ului artileriei.

La.jurn[tatea sec. XVItr, se ridich turnuri pentagonale al cdror plan provine


din vechiie
forme ale bastionului italian. Latura dreaptE din spate este adosata curtinei,
ci6ui, iaturi
paraleie sint devansatefal6 de aceasta, iar eele doub laturi
din fald fomteazd,un unghi drept
frontal.. Turnuri cu plan hexagonal gi octagonal apar,in aceeagi perioadE.
' Un ultim grup'il'foimeazd cet[lile cu curJi -fuxtapuse reotangulare, apdi-ute datorit[
inmul{irii populafiei, di n necesitatea ldrgirii spaliului ocl-otit.
sintetizand, refinem unnd.toarele tipuri de plan ale inciiltelor, ce pot
clasa in cinci grupe:

1) incinti circulard sau ovald cu curtine simpre, sau dublate gi triplate de un

311
Zwtngcr;
de
2) incint[ circu]arf, inaitd, pe latura
interioarl al,ind adosat un $ir neintrerupt
pe unul sau mai rnulte nivele;
cdtnilr\pentru provizii, desfbgurate
cu cufijne duble sau pa(iaI dtrblate:
3) irrcintl de plan poligonal netegulat,
rar' cu cu]-tine dublate;
4) incint[ rectatrgularh sau pdtratd;
5) irrcintd cu cur[i juxtaPuse'
cu
x-tII s-a trecut la parapetttl prevdzut
De la parapetul u'enelat a1 secolelor -xIV,
de .sfi'ajd descltis fiind transfolrnat intr-un coridor de aparare
rnetereze, locul drtnnului
acoperit in PuPiiru'
scoa!;e irt consold cle origine oriental6'
Micile burduftu,i ale gurilor de aruncareJ
sunt o
introduse in Transilvania, mai precis in Jara Birsei' de citre cavalerii Teutoni
verlical'
amenajare defensivl pentru flancare
scoastl in consol[' se filma plcurd
fielbinte' apd sau
Prin aceste rnici burdufuri fbrl firnd,
de provtzit
acoperigului adlpostegte 9i carndrile
grasime clocotita. inspre cur1e, panta lat6 a
este intrerupt de
adosate incintei, desfigurate pe
patru nivele' in cAteva locuti' girul clmdrilor
in secolele XVi au fost
coridon-rl de aphtarc' -XVII'
sc5ri inguste ce u'ca din curie spre
oblic pe col1' care
fiind prevdzrrte cu turnuri aqezate
inlocuite curlinele riechl a1e unor cetdli"
flancaudou[cuftine.CalacteristicpentrucetatriiedinlaraBirsei,celemaigreuirrcercate,
a porJii principale, preluat
in sec' XVI de la fortifica{iile or[qene$ti"
este un sistem cle aplrare

aganumitabarbacandconstituitldintr-unzidsemicircular,ilrfornrddepcrtcoavlsaudeLJ,
folmand astfel o curlicicd in fata por{ii'
adosat cu cele dou6 capete incintei.
il constituie pdsttarea pt'ottiziilor in cetdlile ldrdnesti' impusi ca
un capitol aparte
de
permanenta din catza atacurilor prin surprindere' cele mai vechi sisteme
rndsura
a incintelor din
a proviziilor sunt cele constt'uite odat[ cu anenajarea defensivd
adapostire
',];: de cinci metri;'
a: -i radial de-a iungul incintei' cu adancime
Jara Birsei. cfun[rils,sunt.disppse
de incint['
fa\adadinspre cufie avand mai
pu{in de2nldtrtme,iar spatele' adosat zidului

3 m. Nivelele srurt separate prin


platforme de lemn' pardosite cu cdrdmidl'

FY
ft)

: LU
Au existat gi amenajdri sanitare- in ftrme de mici burdufiri asemdndtoare gurilor de
aruncare, scoase in consold- O alti modalitate de depozitare a provizillor sunt
*ogoriil"
fortificttte, cllciiri rectangulare cu doud sau trei nivele, cu aspect de locuinJd, acoperite in ga,
cu puline ferestre ?n par:tea expusS, cu ziduri str[punse de metereze gi guri de aruncare.
Aceste nagazli fortificate s-au constmit concomitent cu zidurile incintelor, inloc'ind
o
por{iune a acestora, clddite, jumdtate in curte, jumdtate devansate faJd de
incintd. sau adosate
acesteia in interior sau exterior, Patleml clddirilor, cu ziduri de piatrd, este adesea boltit sau
consolidat prin puternice arce dublou ce suslin, irnpreun5 cu traverse de lemn,
tavanul c1e

scAnduri.

$oproanele, oel mai r€spdndit ad[post al 16zi1or din lelrn cu cereale, sunt de datd mai
recentl, din sec' XVIII, construite dup[ disparilia pericolului invaziei tur.ce6ti. in cet[1ile
transilv6nene au existat,"moti de cal" qi rAgnile rle min6, de aserneni cuptoare,
aSezateintr-o
cdsufd aparte sau lipite dd casa paznicului. Privite din perspectiva europeand, cet5lile
f[rlnegti din Transiivania, prin densitatea, forla lor defensivd qi rezisten]a apdrdtor-ilor 1or, au
reprezerfiat,,o linie" invincibilS impotriva intenliei otomane de a subjug aintreagaEuropd.

31,3
CAlnic
de'un
ale comunei, pe un profiiontoriu inconjurat
Situata prinhe ultimeie rdnduri de case
a secolului XIII' Datorit[ inf6!i96rii sale
piriu, cetatea greavilor d.ateazb,din ultima reime
patteavestica a incintei' a fost supranumit de
masive gi invincibile, donjonul , c fe ocup[
cdtre s[teni,,*siegfried"'
c'ircular, cuprinde incinta' fiind
un zid de aplrare de 7 mindllirne, pe traseu aproape
corridor de aplrare sprijinit pe console de
pr.ev[rut odinioara, in partea superioara, cu un
din piriul apropiat'
lemn. lncint a era aphrat[ de un ganJ cu apd adinc de vreo 3 m' alimentat

PentruapreirrtAmpinaasediileviitoare,localniciiauridicat,de-alungulincinteiinterioare,
nivele. in secolul XVi J[ranii au incercuit
cimLri de provizii alimentare construite pe trei
pe eontraforturi 9i ridicat pe marginea ganlului
de
cetateacu un al doilea zid inelar, sprijirrit
construiti o barbacan[ cu un cat de apdtarc'
ap[. intr-e tumul portii 9i zidul exterior a fost
c1d i'ograda
Di' tunelul de intrare boltit se deschide spre sud o porli{d ce "Zwiltgel"-u1ui'

fostuladlpostalvitelorintimpdeasediu,apdratspremiazdzideunbastionsemicircular'
pdnh la
supraetaj area donj onului cu dou6 catwi
Ridicar ea celei de-a doua incinte a necesitat

20 m indltime'

\-. Xlli
-
\.>{-E

314
Dobdnca

xnr I
+a14515w
,\yl ffi
. xlx@
denalat
f-

tsa:zlhca din DobAr"ca dateazd. de la rnijlocul veacului X Iil, Transformatd in cursul


fortificarii intr-o biseric5-hald gotic5, bazllica se cornpune a itli\jal din
trei nave, cinci arcade
sernicirculare accedind din nava centrald in colaterale; corul de plan
pdtratera inchis spre esr
cle un perete dtept" fErd absidb. cJopotnila, se inilfa
inaintea fu1adei apusene. liberd pe trei
laturi, formdnd deasupra portalului prineipal un mic portic. RenunfAndu-se
Ia segmentarEa
corpului bazilical in trei nave, s-a creat o bisericr-sal5 gotic[, prin
dbrimarea perelilor navei
centrale cu arcadeie sernicirculat'e, prin ?ndltarea peretelui exterior
al colateralei sudice gi a
ceiei nordice. Sala a fost qi supraetajat[ cu un cat de aparare, ptevdzutcu
o balustradd din
paiantd. Vechiul arc triumpleal rornanic a fost dubtat
de urj al doilea, inchis in arc tiAnt.
Zidui incintei, inalt de 7 s-a adaptat, cu traseu nereguiat dar aproape circular,
111,
-8
formei platoului pe care e situat5 biserica. Din turnurile de apdra.re
ce intdreau incinta spre
doar funda{iile. N4etereze aflate in zidul inciptei sub.comiqd
i. pE"strat
.lyd. {
''' '';ndiid.
,,:,.,"-

coridor'de'ap5rare sau drurn de stlaj5. Turnului de poartd cu trei


nivele,
din sud-vestul cet5fii, i s-a alipii o a doua curte intS,ritd,prevdzut:i
cu rnetereze gi lragiculiuri.
in jurul incintei interioare se aflau edmdri pentnr provizji.

315
cetatea se ridicl in centrul coniunei, incepdnd cu forlificarea baz\ltcii rotnantce'
arcade spre eolaterale'
jal
construitl la inceputul secolului XiIl. in biseric[ se deschid cinci
clopotni}e masive,
deasupra p[r.{ii de vest a navei centrale se ?nal1.i cele gapte caturi ale unei
deasupra tribunei din
inalti de 32.5 mpinEr la streaginl, cu parterul boltit in crlrce' cu br:lfi
piatrd urcind in grc;silriea
catul al doilea gi intle caturile patru 9i cinci, galerii cu trepte din
in[1]ime 9i cele palru
zidurilor late de 3 m. Tumul a primit r,rn coif octogonal de 30 m
turnulele din col{ur:ile sale.
pentru a putea apdrabazllica, agezatd.in teretr fit[ protecfie natural[. s-aridical deasupra
cAte un tnm de llancare de
corului un turn cu patru niveluri, iar deasupra portalurilor laterale
celor trei
in[llimea inilial[ a acoperiquJui navei centrale. Dup[ ce s-a terminat construclia
de boili itl
turnuri de ap6rare, a fost boltita nava central[, cti cinci travee dreptr'rnghiulale
crace pe ogive, ceea ce a dus la indllarea acoperigului
cu 7 m' Odatl cu opera]ia de

fortificare a bisericii, portalurile laterale au fost transfomate in


siil gotic, doar portalul
pr:incipal, din falada apusean[ tumului, $i-a mai pdstrat forma romanicd ini1ia15"
a

s-au in[$at in juruL"


Co'comitent cu;tumrrile.daapdrare ridicate direct pe corpul bazilicii,
cuprinzand intre ele un gan1
anului 1500 curtinele din piatrd si c[rlmidd ale dublei incinte,
vest. lmp'eiurul i*cintei
de ap[ peste care se llsau poduri in fala intr[rilor din norcl ;i
aqezat pe arcade de 4 m
interioare ?nalte de 6 m trece un coridor de apdrarc acoperit,
indl{inre. ce1 inai vechi dintre cele gapte tunr-ufi de ap[rare
sia in sud-vestul bisericii'
ca tum de poartd'
,+ poligonalul ,,tur ai slinirlli". sen'in,J odinioard drept cape16, dar 9i

510
Cristian
Ira
Lrv
F&xu
F>:v?t
f-J:*4:!

r.,+J

t\

ANOAffi-]4
I I tr DZ-sAPR1
r

Comuna Cristiancuprinde in centrul ei cetatea cu biserica fortiftcatd",


apdratE doar ?n sud-
vest cje rAul Cibiu, expusi deci fdri proteclie naturald eventualelo
r atacuti, ceea ce explicd
putenricele saie fortificalii. Nucleul oomplexului defensiv il
constitui a o baziljcdromanicz-
din c.are ru s-au plstrat decdt cele trei cafuri inferioare ale clopotnifei.
Ceie natru tulrnuleJe, strdjuind colpriie turnului in jurul pirarnidei
octogonale a coiiju:
sf,u nscutit, erau privilegiul localitElilor oe se bucurau de
,j,;s gladii., dreptul de a cond,anu.l,
prin sabie. Reconstnrclia gi transfonnarea corpr_1lsl bazjlical intr_o
bisericd._hald s_a proiu_r
?ntte i472 1498, sub conducerea pietrarului sibian Aldreas Lapicicla gi
- a consat h
inSl{area zidurilor exterioare ale colateralelor, in inlocuirea perefilor
navei centrale prin piie
ce se inal$ de pe baze octogonale, bogat profilate cu baghete
intre opt cavete, profiluriie
continuandu-se fhr[ demareafie in nerv'urile bollii compus[ din r.omburi
in forml de plasd.
Vecirea intrare boltiti in cetate, sitr"rat[ sub un tum, lega centura
zidului interiolcu;cel.
''exterior atnandoud fiind' prevdzute cu coricloare
- de apdrare acoperite, ce inconjurau
zidurile pe lafura interioard. Ir{ica rlistan!5. dintre cele doud zidui
de incint[ 6i ,.Zwinger-u1.,
foarte ingust cupr"ins intre ele, este caracteristicb pentru Cristian.
Cinci turm*i din c?te trei
caturi intiresc centura e;tterioarS- lan-ed cei de miazdzi fiind construit6
noua intrare. Faladei
nordice a incintei. desfEguraG rn linie dreapt[, i s-a acldugat o
a doua ogradd rectangulard,

JLI
zid dublu' Acestuia ii
despani€ j:r j,''ru6' jumdtl}i printr-un
pentru protectia Vitelor, ea fiind
casa parohiali' De-a iungul
incintei interioare s-au constnrit
este alipit[ spre miaz6 it
camlriledeproviziiceservea'ugicaariipc-lsrtiranilorintimpdeasediu.
vr FELE t!

Slimnic

tF

; xryE|
xV F.4
i--
,__t -.
rvt g
xyrutil
r--^4*U" n

din jurul sibiului' este


de pe vechiul "Fundus Regius"
ca aproape toate comunele libele
naveqistalpi'oconstrucliedinpiatr2i'Din
probabilslfiposedat obazilic|romanjc[cutre'i
de ap[rare aqe,zat pe
probabil, zidul apusean, cu un coridor
prirna rnicl incint[ f6cea parte,
pe contrafofiuri' capela
semicircular din clrlmidl, cat 9i zidul de rlshrit sprijinit
arcade
phtatl,,inaltl de 5 -_
Ea se compunea dintr-o inc',pere
gotic[ din parlea apusean[ a incintei'
6 nr, purtind o bolta in cruce
l}rd nen'ure'
condilionatd de forma platoului'
alungitl din nord
cetateaprimegte o fonn6 neregulatS',
de contrafbrturi
urmind marginea platpului, este sprijinit
spre suri. Zidul inalt de cirimid[,
in colpl de nord-vest'
metereze qi guri de t"ilnare' intirit
de
inguste,.prev,dzut,.cuun,dubju.:$il
o fomi rectangular-a' cea din sud
de apdrarc. Pe cand curtea din nord are
cu un turn
circurard cu fflntanb,
un triunghi; vdrful sudic ar acestuia se continud intr-o curte
fonneazi
apilrare thv6nit'
deasupra acestuia' cu un cat de
un coridor boltit de apfrate,iar
prevhztrthcu

prevdzttt cu doud rinduri de rnetereze'

510
Turnul cle poarta situar pe lanrra $di5- cu tecerEa bohiE in catul s6u inferior, a fost
punctul cel mai solid intdrir prer Eztu cu herse por,E din stejar. Bolta intrdrii
Si se contiirua in
tunelul de trecere pe sub corul bazilicii spre tumul de sud. O a doua mare incint5, pornind
din c'urtes flAntAnii spre vest gi est, cuprindea casa parohiald gi biseri ca-saldgoticd.

FI.azman

fl d'frol't 1/g+
!xilt
W,tsao
Wxvnt

Cetatea ldrdneascd se inalld pe un promotoriu la poalele dealului, saful


tiind agezat de-a
hrngul pdrAului' Dubla incintd a inconjurat la inceputul sec. XVI o bazilic1 romalic5, ale
cd'rei elemente stilistice sunt: corp bazilical cu trei nave, cor pdtrat, absidi semicirculard,
deasupra phrJii apusene a navei centrale inS.llindu-se cele cinci caturi ale
clopotnilei, a1 c5rei
parter, boltit iri cruce, deschide trei mari arcade semicirculare spre
cele trei nave.
Dutlla incintS"'.ce ?nconjoarh. biserica formeazd un oval perfect. tn nord vest tuml*I,rrd':.
.:1
' p0arta,' cu
trei 'caturi; prevdzat cu hers[ in fata arcadei inalte a intrdrii, leagi cele doud.
cenfuri de ziduri' Incinta interioard este in-L6riti. cu patru turnuri, doud turnur.i
cu trej niveluri
de plan pdtrat, prevdzute cu metereze, aflaie in centrul laturilor de est gi sud. Curtina
exteri,car[ are doud tumuri.

319
Agnifa
aosutt
llrcnd
IJ

ar'i
f,r,
:r{ ! '
c
f,
Nucleul cetafii il constihria biserica-hald in stil gotic. Corul ei alungit, tnchis spre est pe
trei laturi, precum ;ii nava centrald poar16 bol1i semicilindrice cu penetrafii, ornarnentate 4
odinioard cu nervuri de teracot[ dispuse in form6 stelatd, vopsite in roqu. Turnurile cu c.Ate
cinci catuti sirrt toaie preyirzute cu rietereze mici, practicabile exciusiv pentru arme rlo foc,
nigele frind boltite prin arcade de piatr[ agezate vertical sau acoperite de iespezi sLrprapuse
marginal.
Odatd cu fbrtificarea inceputd pe 1a anul 1500, tr-rnul a fbst inconj';tat de o c[mag[ din
piatrd., ridicAndu-s e pllnd" la indllirnea catului al doilea cu acoperig in form[ de pupitru. Acest
corp de apdrare era prevdzut cu rnetereze, desp6rfit in doud caturi printr-o platform[ ditr
bdme, catul superior fiind accesibil printr-o scarl ingust[ ce urcd din aripa din nord.

320
Stejerig

Itr!-i
xt:!. +:
,-r+Jri:i: +i.irt5

*xlv
ffi*"u15#*
#ts6s
r.:+ t! +0a
{t

La fortificarea s-a construit. la capltuT vestic unul dintre aceJ.e rnasive turnuri de piatrd.,
un donion, cum s-au inalfat tot pe ahrnei gi in satele invecinate. Parterul furnului forma
un
portic boltit ?n faia intrbrii bisericii, cu portal pe latura apuseanE. La fortificarea
bisericii s-a
construit sub tavanul de lernn o bolt[ goticd din cfu5rni zi, plasat| foarte jos, indlfdndu-se
pere{ii longitudinali prev-azuli cu metereze gi astf'el s-a creat un cat d.e
apdraredeasupra navei
5i corului, care a mai fbst supraetajat cu un coridor de apdrare cu balustradd de paiarfiE. pe Ia
1500, odatb cu fortificarea bisericii, s-a ridicat qi incinta in jurul agesteia,.,in:f,orm6.:r,.::
' poli$onald'neregulati; ea fiiird dublatd uiterior, cu exceplia laturii sudice.

32I
J<i'#3r'Jd€zrf* 1*-fi
llltlv
€fto
HXVIII

fortificar a cdteipriml etapd o constituie ridicarea donjonului


ln secolul XV a inceput ea,

au o iungime de 9'40 m in
Ia capftulde vest a I s[lii. zidurile sale, groase de trei mehi,
lacobeni
careu, atingand in[llimea de26 m.Dintre cele cinci donjoane ale cotnunelor cel din

este cel mai voluminos.

etapa a doua a lucrarilor de fortificare s-a fidicat


un cat de apltare deasupra s6lii qi
in
se sprijina pe arcuri apdfare"
corului, al cdrui parapet. inalt de 2 m, dotat cu metefeze, "de '

devansate cu 40 cm fa{d de faladil, intinse intre


cele 1 8 contraforturi ce inconjoarl biserica'

camuflate in umbra celor 18 in interv'alul dintre cele dou6 zidui, se deschid


arcade,
apd clocotitd peste agresori'
magiculiurile prin cafe se turna smoa16 fierbinte sau
Fon-rrflnd aproape un drepturnghi, perimetrul
interior cuprirrde biserica 9i o curle ingust['
pe latura abqrpt'a'colineir:"'
in zidul dsscrjind.un,.,semicarc, sprijinit de contraforturi
est,

Intrarea principali se afla in nord, sub turnul


po(ii, cu doul nivele qi coridor de apf,rare cu
de nord' unde incinta inso{e$te
parapet din paiant6, inlrate prev-azut6' cu hersd. Laturii
apilratd de un bastion'
margineapiatoului, i-a fost addugat[ o curte semicircularl,

322
Movitre

Biserica fonificatd., construitE pe la 1500, cu turnul drephrnghiular adosat peretelui de


riord gi casa scdrilor de plan rectanguiar, ?n exteriorul fafadei sudice. lncinta neregulati
poiigonalE, dublatd exceplia sectorului de est _- se adapteazd. rnicului platou al
colinei, linAnd seama de posibilitdtile de atacare. Curtina interioarl, aproximativ ovalE, e
apdratl, in vest de un 1um de poartd devansat, pe a cdrui futade se mai gdsesc cir{igele
de
piatrdprin care se cobor'a hersa. Cele trei nivele ale furnului suntprevilzute cu rneterezelate,
un acoperig in piramidd. inoorondnd turrnul. Tumul cu dou[ caturi, o construcfie alungitd,
a
purtat un acoperig in form5. de ga gi a fost dotat cu metereze late.
Dealul Frumos

Ca o comun[ liberi a plmAntului crdiesc, a cirei irrtemeiere aparfine secolului XII, Dealurl

Frumos poseda, incd din prirna jumitate a secolului XIII. o bazilicd romanicd cu trei nave,

cor p[trat, inchis spre est cu o absidd semicirculard, fard clopotnild.


Transformarea acestei bazilici intr-o bisericd-hal5 goticd,, fortificate ou doud turnuri de
apdrare s-a fEcut sgb presiunea evenimentelor istorice gi schirnbarea tehnicii de rizboi prin
aparilia gi rdspindirea armelor de foc.
Transfonnarca baztlicli in biseric6-hal6 corespunde celor dou[ fumuri inalte, intre care
bazrhca pdrea acum ssundd gi disproporlionatd, cu acoperipul vechi mult prea jos. Tavanr"rl
plat al navei a fost inlocuit printr-o bolt[ in leaghn cu penetra.tii, de 10 rn indllirne pAnd in
creqtet, acoperit[ de o plasl de nervuri din teracot[ dispuse in forml stelatd.
Incinta dreptunghiulard, simpld., dateazd. din inceputul secolului XVI gi a inlocuit,
:
iin '
:: ti.r'' p.ro-babilr,,g incintl mai veche, ovald. Turnurjle de sectiune pdtrat6, gi rectangular[, cl[dlle pe,.
't. . ..

co(urilb rctezate ale dieptunghiului defensiv, au cAte doud caturi, cu intrdri din cufte; al'

t. treilea cat aflAndu-se sub panta acoperiqului in pupitru.


Latur:ile libere ale turnurilor devalsate sint dotate cu metereze dreptunghiulare verticale,
in al treilea cat magiculiurile fiind scoase in consolS- doud pe faladelatd., cdte unul pe laturile
inguste, aga incAt cetatea era apilratl pe toate iaturil e sale.

324
lVlerghindeal

Romanicd cu trei nave, pe la mijlocul secolului X


IIi dispo zi[iaplanimetricd gi elevali4 in
marc patte nemodificate indic5., prin formele gi stilul construcfiei, tnceputul edificftii
bazllich.
P]anul drepfllngliiular al incintei o daleazb la inceputul secolului XVI. Dintre cele doua
turnuri de est, aqezate otilic pe colfrrrile retezate ale careului. s-a pdstrat cel de pe latura
-sudjc5, tum devansat, cu doud nivele, acoperit in pupitru, ptevdztrt cLt metereze dintre
care trei se deschid in fiuntea inalt[ a tumului, sub pantd acoperi,gului.
L6:rg[ turnul din sud-est se deschirie o poaftb larg[ cu doud canaturi, o intrarepe,ntru
pietoni aflAndu-se pe latura nordic[ a incintei, cate a conservat unne ale tneterezelor ale
si
coridorului de apdrare ce o inconjura pe latura interioar[.

325
Prima biseric[ a fost construit[ in stil romanic. Spaliul mic al platoului ce poafid biserica
a dus la solufia de a se clldi jumdtate din clopotni{d in navd. Astfbl s-au creat doud mici
inc[peri in sudul gi nordul clopotnilei, separate de interiorul navei prin pere;fi transversa]i
construili in prelungirea lahrii estice a clopotnifei.
Din inceputul secolului XVI dateaz[ gi cetatea cu dubla sa incintS, de fbrmd neregulat[,
Curtinele interioare.s-au pdstrat pdnd,laun metru, hr[llirnea ini[iald de circa 4 m deducAndu-
se numai din urma curlinelor pe perelii tumurilor. Deasupra intrdrii principale a curtinei
interioare se inalf6, in sud-vest, cu trei caturi.
Doud arcade puternice, groase de un metru, delimitau intrarea odinioard boltitd in leagiln
gi apdratd, de o hersd ce se minuia din al treilea cat al turnului.
Tumul era ad[postul preotului la vrerne de asediu. Un magiculi scos ?n consold pe latura
de nord a tumului ap[rd o intrare ingustd ce se deschide, al[turi, in curtind, iar o a doua
intrare .sq.deschide:in rour'ti:ra'oxterioar[.

Aproape intreaga ld1ime a sectorului nordic este ocupat[ de o magazie de grine,


fortificata, o clddire cu trei cattri,lung[ de 20 rn, devansatd inffia cur-tinei gi astfel cihditi
pe panta dealului.

Al doilea cordon de curtine ce inconjoarE colina la poaleJe er, adaptat formei terenului,
prezint1, un traseu neregulat. Zidul, inalt de 3-4 m, este sprijinit prin contraforhri.

326
Cincgor

E'r+2?
Wxv

L6.ng[ Cincgor a stationat Cohor secunda Flavia Bossorum. Castrul roman era situaf pe
colina.
Pentru construirea bisericii, sagii din Cincaor au lblosit gi pietre de la acest castru roman-
Biserica se compune <iintr-un cor inchis pentagonal spre est, acoperit cu doud travee
rectangular"e de bol{i in cruce, iar deasuprapd4il estice cu penetra}ii. Bolta a fost construitii
din piatrd plati,ingustd. Saia, ini{ial boJtitd, poartd azi un tavan plat.
Arnenaj[dlor de fofiificare a turnului le corespunde, ?n jumdtatea de est a bisericii,
cor:idorul de ap-arare ridicat deasupra corului, avdnd o baiustradd din paiarrt5', aqezatA pe
contraforturile ce inconjoar6 corul gi pe console din lernn intercalate intre ele.
Pe la jumltatea secolului XV s.a inillat gi incinta poligonal5 neregulatd in jurul bisericii,
situath in central satului, pe teren plat. in sectorul sud-vestic zidul a fost dublat, form6ndutso..r::r*i.'

astfel,^ iirtre doud eurtine,'un ',.Zwinger". Paffu turnuri de secliune ptrtratd", cu cdte patru
nivele, sunt devansate fa![ de incinta interioard.
Meterezeie sunt situate in nige late, boltite in paftea superioard" in curtinele de sud gi nord
aflAndtr-se gi metereze duble- raversind oblic zidui.

327
partea apuseana a incintei interioare, cuprinsa intre clopotnila puternici 9i turnul
de

printr-un zid transversal ce leagd


poartd, ela un fel de ultirn refugiu, izolat de resrul incintei
clopotnila de incintd. in aceste ziduri transr-ersale exist[ intrdri protejate de maqiculiuri

duble.

Cincul Mare
xlrl
tsttWA
xvnffi
dmobt f)

ygya;
,4 tt 14,t)U./11

provine din sisescul ,,Schink" circiumd. Bundstlrii lc,cuitorilor, se datoreqte indl{area


-
sat sf,seasc5, a cdtei dispoziJie
celei mai mari bizilici romanice existente intr-o agezare de
dou[ turnuri
planimetricl cu clopotni{a deasupra capdtului de apus al navei centraie 9i
- 38 m constituie o exceplie in
laterale cleasupra capdtului de est a1 colateralelor lungi d'e -
totalrtatea baziii cil or s iseqti.

Cetatea din jurul bisericii a fost pomeniti pentru prima oar6 in 1474, regele \4atei Corvin
pe loc in caz de rdzboi pentru
pernri@nd ca jumEtate din activul militar al tSrgului s[ ramand
dou6 incinte s-a terminat abia in secolul XVI' Din celejj
aplrarea,;cet6lii:..Fortifiearea.celor
pivnila sa boltitl fiind
cinci turnuri ale incintei, numai bastionul din sud a mai rezistat'
imp6(itb printr-o arcadd de cdrdmidd'

328
Seligfat

Fortificarea bisericii, inceput6 in a doua jumdtate a seoolui XV, s-a desfEgurat i' doud
etape, cam rezultd. cleir din aspectul construcliiror de fortificare.

tum cu trei nivele din piatr[ de rAu gi de cdmp deasupra coru]ui, incoronat
S-a ind'lfat un

de un coridor de apirare scos in consoli pe bdrne, cu balustradd imbracati in scinduri.


ptutfind un acopedg in pa cu laturi oblice in est gi vest.
DouSsprezece contrafofturi fdrd retrageri sprijind peretele turnului. A doua etapd de
fortificafe cuprinde catul ridicat deasupra sbiii, ludnd ca moclel bisericile din Cloasterf
si
Saschiz.

Prima condilie pentru fortificarea silii era constmirr:a bollii un semicilindru cu


pernetra{ii, irnbldcat in refea de nerr,'uri de teracotb. de
-
form[ stelatd.
in iurul datei cAnd a fost fortificatd sala, s-a construit incinta poligonaid neregulatd,
adaptatd,terenului' in locul unde promontoriul se contirrud spre cuhnea
dealului irrtr-o pantf,
Iind, deci punctul cel mai vulnerabil, se inaild un bastion cu trei nivele. de o
suprafatd
aproape egalh cu aceea a biser:icii, alipit exterior ineintei.

329
Brldeni
Biserica din piatrb brutd de carrierd imers paralelipiped cu acoperiq prismatic'--
tardive' cu
cuprinde in interior o sald ;i un cot inchis pentagonal in forme stilistice gotice
bolti in leaghn. Faptul cl biserica a fost inilial conceputl ca fortihcaJie,
o dovedesc $i

zidurile groase de 7,20 m, destinate s[ suslinl dou[ caturi de apirare.


un originai tezatr de artdpopular[ il formeaz6 cele 140 de lEzi numite ,'stollentruhen"'
cu capac tegit pe
adipostite in cele dou6 ca-turi de ap[iare, avand fonna unor sarcofage
laturile lungi, aqezate pe picioare inalte'

Ea 1++E-'g
@ xYtr

ri e'dat

pe coJ'1irtile tetezale ale


Cetatea, o incinta rectangular[ neregulatd cu bastioane devansate

careului, dateazldin primul sfert al secoluluiXVI' Bastionul din nord-est a fost demolat' cel
cu frontonul teqit spre vest'
din sud-est a fbst rechdit tn 1866, cu trei nivele, acoperig in 9a
destinat locuintei.
poaftd acoperiguri in qa'
Bastioanele din vest au dou[ nivele, sunt accesibiie din curte 9i

Laira sudicd a cetd{ii a fost avansatd spre camp, zidul nou construit pornind din coi{ul
qi avansate spre sud. gaple stdlpii''
bastionului.,sud=vestic,,,pe"traseul,.inilial al curtinei demolate
ce ad[postegte hambarele
suslin acoperigul in ga al gopronului construit de-a lungul zidului

de cereale.

330
Cloagterf

cetatea dateazl' din primul sfert al secoluiui XVL


col{urile tdiate ale incintei rectangulare
sunt slrdjuite de cdte un turn cu doud nivele, devansat,
purtand acoperig in pupitru. planul
turnuiui este tt'apezoidal, pe fiecare din laturile libere e
scos in consol6 un magiculiu
IntrErile in fiecare dintre nivele, sepalate prin platfonne
de bfune, se afld in curtea cet,1l1i.
adSlrostite sub o pant6, de acoperig mult coborita
deasupra scdrilor actuaie ce inlocuiesc
sc[riie mobile' Tumurile, ca gi paftea superioar[ a zidrrl,-ri
din piatr:d, ilait de 6
dirrspre stradd. sunt prevh2rufe cu metereze orizontale, -7 m
in chenarele lor exist6.'d butuci
turnanli inJurul unui a-"; nretalic, pazisie cleschisd pentru
dou[ {evi de puged. Aceste metereze
alt.erneazd. cu unele in fornra gdurii de cheie.

33L
Cri(

i
€J

Ir
a
frft,w -

in secolul XV s-au inlllat curlinele ce inconjoarh biserica intr-un oval neregulat,

adaptindu-se formei terenului, ceea ce explicd indlJimea lot inegal[, intre 6 qi 8 m. Partea
rnai
duperioar[ a c.udinelor este dotat[ cu nretereze gi guri de tunare, ull.imele intAlnindu-se
ales in sectorul cle sucl-vest, unde ziilr/ e ridicat pe marginea pantei abrupte' Pe latur-a de

sud-vest, unde curtina este bine consel atd, ea prezintd, pe la jumhtatea in[l]imii sale. o
de piaftb
treaptd ce folosea coiidorului de apdrare drept sprijin. in turnr-rl de est, gapte trepte
de plar
duc spre ingusta platfomS. oe suslinea coddorul de apdrare. Cirrci turnuri devansate"
pdtrat, apdrau cetatea.

Catul al treilea este devans at fa\b, de zidul turnului pentru a ascunde gurile de tumare, cate

trei pe laturile rJe sud gi est. Deasupra gi sub e1e se afll cAte ui'r rdnd de metereze pentru anne

de foc. Turnurile de vest gi nord-vest, cu cAte trei nivele, auincTa acoperigurile lor
otiginare

in pupitru, iar sub ele, pe faladainalta qi pe flancuri, guri de tumare.


ul

ni

li

332
Mesendorf

In cursltl fortificdrii, inc;eputd in anul 1495, clopotnila a fost transformatd. i1 doljo1


inchizAndu-se portalul de vest, aga incAt turnul era accesibil
numai din interiorul biserjcii.
Deasupra catului al c'incilea, pe cele dou5.laturi de sud gi vest
mii expuse proiectilelor. a fosr
in6lfat[ o galerie de aplrare cu balustrad[ din piatrd", iar pe laturile
de nord pi est, indreptate
spre deal, balustrada este itnbrdcatd.d.oar in scdnduri. Un coif ascufit, de fonnd piramiciaia-
accentueazS" elegair{a fulnului ce se ingusteaz1 in doud retrageri.
C[tre stbrgitul sec. XV^ s-a construit din gresie pi pietre de carLrp o incintd
cu traseu
neregulat cam de 5 m in5-lfime) cu o intrare in sud, in fafa portalului
bisericii. in sud-est 5i
sud-vest ir:icinla este intdritd de cltre rur tum cu trei niveluri,
iegite pe jum6tate in afard. cu
acoperiguri itr pupitru, cu rnagicuiiuri pe latura frunlii inalte, previzute
cu metereze.
Fe latura sudic[, esticS, gi jumdtatea esticd a laturii de nord,
se afl[ acoperjSul coborirrd
intr-o sirgurdpantdde pe zidul spre cufle, susfinut de staipi din stejar.

J.1J
Bunegti

in iorma sa actual6, cetatea dateaz1 de la inceputul secolului XVi, ridtcatd oda-td cu

fortifica{iile de pe corpul biseticii. Incinta poligonal[, aptopiat[ de forma circulari'


presupune existenJa antel1.Lc)ar| a unui val djn palisade. Dintre cele cincj flirnuri devansate,

cel nrai rnare, din nord vest, apdrd panta piatouiui pe care e situat[ biserica in mijloeul
comunei. intrbri separate pe latura de est, situate in linja. curlinei, duc la caturiie separate
prin platforme clin bdrrre. Parterul are, in fiecare din cele tr-ei caturi libere ale turnului.
metereze cu cadre de lemn ce se inchid printr-un butuc tumant in jurul unui ax metalic.

Ciddirea 1ectangulard, 1ung6, devansatl spre sud-vest, a bastionului porfii, se ridicd


deasupra parterului boltit pe douh treimi in leaghn, ultirna treime a tunelului fiind acoperltd

cu sclnduri ce puteau fi scoase pentru a respinge dugmanul'


.i

.
j.:'

'-:l r

, i i.:: Roadeq ,
, i:,
tlt,, tl pe un promontoriu dornindnd satul, in a doua jurndtate a sec. XIV, s-a clddit o bisericd-

sa1[ goticl, cu clopotni\da;ezatdin fa]a laturii apusene.


intr-uri oval aproape perfect, curtinele interioare inco4joard biserica fortiftcatl"' Incinta

?)
exterioard s-a pS,strat doai in sectorul sud-estic, latura nord-vest!c[ fiind demolatl ?n 1854'

Pe cAnd curlinele extedoare sunt apdrate doar in coliui de sud-est de un mic tura care iese cu

334

:l:
t::
trei laturi in afara zidrrilor- irEirca imsiisi a frr* qfttra,zl ie cinci tumuri cu cdte trei
cattri, de secliune dreptunghiuiarl situare mue
cere do'd cr:nine.

,* olr-T
n v i:-;i ,

{tdli ffi
rl*#i fj-

=_ .t *d

Arctrita
;l-j]ksi
*A*r
'E+lo+
F

lryTTd e.

Wa

I'a Archita, se inal1d in centrul comunei o cetate ![rdneasc[


deosebit de,bine eonservata, 1.;
cu dubld incintd gi'gapte din'cele noud tumuri
de apbrare cite au inconjurat-o odinioard.,,sahrl ,.,
avea o bazilicd'rr'tmanicd' cu trei nave, fir5.
fuflr, care a fost transfcrrmatd intr-o bisericd-salE
goticd' odatE cu fortificarea sa, in jurul anului
i500. Necesitatea de a supra elaja nava
centrald cu un cat de ap6rare' a dus la demolarea
eolateralelor, prevdzute la aceastdbazilicd
ct-r bol{i in cruce pe ogive.

-15 5
Pe ldngd transformarea clopotni{ei in dcn-ion. s-a construit un cat de apdrare deasupta
navei gi corr;lui, inchis acum pe trei laturi. Cei care ioloseau meterezele superioare o ficeau
de pe o punte din lemn, aSezat[ pe bArne transversale la inll]imea arcadelor.
in centrul laturii apllsene, tumul po4ii pdze;te intrarea boltit4 odinioard prevdzutd cu
hers[. Ca.turiie superioare au fost locuite.

Drfiuseni

xril E
xvW
lsroffi
dtnol;t f1
"#
t

in mijlocul satului se irral![ cea mai impozantd, armonioasd gi impodobitiabazi]icl a unei

colnune slsegti.
Detalii ale tehnicii de construc{ie, elernente stilistice, ornamente ale plasticii alhitectonice
plaseaz6 edificarea bazilicir in al treilea sfert al veacului XIil.
ChdiiA in intregirne din gresie roqiaticd, cu co[r-rile intdrite prin piatrl de talie gi cuburi
din-bazalt, h aziLica prezinta o,diSpozifie planirretric[ caracteristicd n'ronumentelor slsegti ale'

epocii: cor pdtrat cu absidd semicircular[, corp bazilical cu trei nave gi clopotnitd ridicati
deasupra cap[tului vestic al navei cetrale, flancatl de colaterale.

O incintb de form[ poligonald nereguiatd, apropiath de oval, inaltb de 8-9m, inconjoari


biserica. Deasupra intr[rii boltite- prevlzutd cu una sau, poate, dou6 herse, se ridicd eele trei

caturi ale tumului de vest, iar in nord se deschide o porti@ pentru pietoni cu ugl din stejar

335
intfuitla cu lame de fier- Dime cele ciLr Eu{ri de @rare ale cetdtii, cel de sud cu patru
cafuri, gi cel de sud-esl cu tei catrrt au o secgirme pentagonald.
T-oate poartd acoperiguri piramidale cu exceptia celui de nord
acesta av6nd un acoperig
-
in formi de pupitru' De jur imprejurul curtinelor trece4 pe latara interioard., un coridor
acoperit ce permitea folosirea meterezelor gi a gurilor de flirnare plasate
la distantb..

Ca{a

Bazilica romanic5 cu trei nave, deschiz6nd din nava oentral[ trei alcade
semicirculare
spre colaterale, avdnd Lln cor pdtrat, absidb. semicircular gi clopotnitrd"
flancatd.de coiaterale,
poate fi daf.atl' curAnd dupE atul i250. Datarea este confirmat[ gi de ferestrele rornanice
geininate, c6te trei de fiecare laturd a navei centrale.
o dubl[ incinrd poligonalr neregulatl inconjoar[ bazilica, ambele curtine fbrmAnd,
din
col{urile t'-rrnului de poartd, aflat in vest, unde zidurile sunt foarte
apropiate, un Zu,inger.
Curtina interioar4 inaItl de 8 m, era aptrrtE de patru tumuri devansate. peasupra
intr[rii.in
: cetats se inalli-'cele:'trei'caturir'ale turnului po4ii, incoronat de un coridor
de apdrare.,scos in.'
consol[ pe b[me. intre tumurile de est qi vest, s-a creat o intrare cu arcadi inalta.
Viscri

lxtfl
waxv

Biserica-sall roinanic[, a avut o antecesoare care a fost parfial inclus[ in acest edificiu.
Aceasta era construit5 din calcar alb-verzui, ayea formd rectangulard, cu absidi
semicirculard spre rdrhsirit, iar uniceie po{oabe erau pietrele cubice ecatisate ce fotmau
collurile sdlii qi inceputul absidei.
Din incinta ovalI a secolului XIII s-au pdstrat sectoarele de sud, est gi nordest, zidul, din

;i de cAmp, atingAnd intre 5;5 -- 7 m indllirne. in cursul fortific[rii, la inceputul


piatrd de rAu

secolului XVI, sectorul sudestic a fost dotat cu dou[ turnuri gi doni bastioane. Turnul de
poart6. a fost aqezat in spatele irrtrdrii, in incintd.

Homorod
1)
tl
'tI
a xil
%
W XVI
ffi 165V
E 1+8+

Homolodul posedl una din foarte rarele biserici-sald romanice. Construcfia de apdrale
propriu-zisd a bisericii din Homorod este monumentalul turn-donjon, ridicat din blocuri de
piatrd deasupra corului, pe plan perat.

338
Fentru a crea o bazd care sd s:s1ina greurnea urnului. coml de la Homorod a fost
imtrrdcat cu o cltnagi de piatrd dreptunghiulard de l{imea sdlii, a$a, incAt biserica se inscrie
ink-un plan rectangular alun_eit.
La sfArqitul secoluiui XV, biserica a fost inconjurat5 cu un zid de apdrare inalt de 7
m, de traseu rectanguiar, Collurile sunt strdjuite de turnuri cu doud nivele gi acoperig in
-B
pupitru, devansate oblic fa![ de curtin5. Curtina interioard e inconjuratd de un al doi]ea zid
de apdrare, mai scund, formAnd Zwinger-ul.

Feidioara

in secolul X III, Ireldioara constituia centrul strategic qi economic al fdrii Bdrsei, sediul
principal al Cavalelilor Teutoni, care gi-au construit aici castelul ordinr-rlui 1or, ,,Cetatea
N4Eriei".

Cavaleni 'feutoni au construit un sistem deferrsiv menit sd apere trecerile in fara Birsei.
,Cetatea M[riei" sau Feldioara este o incintd avant-post, situatd pe platoul unei coline, ,

. ?nconjur.atd:?ir,esti 5ui'rqf 'nord,de rAul Homorod. Cetatea de pe colin5. cuprindea o,incinti 'r,
ovald, adaptat1 formei platoului, cu ziduri de 2-4 m 16!ime la bazd,, apdratl, de 4 turnuri
devansate,

Pe la jumbtatea in5.lfimri de 6-7 m a curtinelor, o treapt6 reniltath riiirtr-o ingustar-e in


zid, ca qi gFurile in care erau introduse biniele consolelor, indicd traseul coridorului de

339
apdrare ce se continua qi in fala turnurilor de pe .care se serveau ineterezele alternate cu

magicuiiuri.
Cavalerii Teutcni vEzuserh aceste amenaj[ri defensive, prin care se tuma pbcura 6i apa
clocotit[ asupra atacatorilor. La Cetatea Mdriei. Cavalerii au introdus, pentru prima oard, ?n

Transilvania magiculiurile in Siria.

Sflnpetru
E)(iltffitY ffit{/
[\I,tYl ir$ 1676 @t?95-97
l
tt
I

Bazilicaromanic['cu trei nave datind din primul sfert al secoluiui XIiI a fost construitl t-je

teutoni.

Dup[ tradi]ia locald ar fi cea mai veche bisericf, slseasc[ din fara Birsei.
incdperea dreptunghiularda capelei este boltit[ in cruce, traveele formflnd lunete in arc

frAnt pe laturile inguste in est gi vest, iar pe perelii longitudinali lunete semicitculale.
-
A doua fazd de construclie a cetilii a fost precedati de ridjcarea catulilor de ap[rare
deasupra capelei, inzestrate cu meteteze pi guri de turnare, dep6gind

ca inil{ime zidul inelar construit ulterior.


Tumuldin.est,'.de.p1an"pentagonaI,.dateazddin1676.cadealtfe]toateturrrurile
pentagonale ale fortif,rcajiilor sdseqti ridicate la mijlocul secolului XVIL Un al doilba
cordon de curtine, cu turnuri devansate doar pe trei iaturi fald, de traseul zidului, inconjoar6
incinta. intre cele dou6 cordoane de zidari este cuprins ,,Zwinger-u1", incoqiurat de un gan!
lat de apd, delimitat de un al treile a zid inelar scund. Cetatea din Sinpetru este singtlra din
fara Birsei care gi-a pdstrat triplul inel de curtine.

340
Centrul amc=naj6rii defensive il formeazd bazilica cu trei nave construit5 in a doua
jurnltate a secolului X IiI.
?n secolul XV, bazilica din Fldnnan a fost inconjurat[ de un triplu cordon de cunine
concentrice. Zidul inelar interior, impreunl cu cele gapte tumuri devansate ale sale, s-au
conser,/at in intregime, ca gi zidul exterior, mai scund, inenit sh protejeze baza incintei gi sd
o delirniteze falE de laturl $ai{ cu apb ce inconjr-ra toatd cet:atea Un al treilea cordon de
cudine, cu turnurile sale, ce inoercuia ga-nful eu aph a dispd.rut de mult.
O barbacani pe doud nivele, p-revdzutd cu heLse, este situatf, in fatra intrf ii in cetate,
deasupra ei in[llindu-se tumui orthogonal.
tn rc++ s-a r'idicat clSdiirea irrtrdrii cu tunelul scund qi tntunecat. Coridorul cu coloane in
stii baroc din fala porfii este asemSnltot cu cel din Prejmer.

,i: . :: (: i- .:' .

341
Prejmer

din aeeastS' zond"


comuna Preimer, posedd cea mai mare 9i puternicl cetate !f,r'lneasci
Biserica inconjuratd de o incint[, datea'zi, dln inceputul secolului
XII\' Zidurile, cladite din
a bisericii" in cruce
piatr[ pdnl la 3 m in6[ime, confitm supozilia c[ dispozilia planimetric[
egale, aparfine stilului cle construc{ie al ordinului cavalerilor
Teutoni' .q,
greceasc[ cu bra{ele
lli
romanic la cel gotic,
Elevalia s-a continuat in formele caracteristice trecerii de la stilul
aga-zisul gotic timpuriu burgund. =
Aceast[ dispozilie planimetlicd fiind adus6 ,ie cavalerii
'Ieutoni din Siria' In arhitectura -
bizanltn1, acest tip db construclie este cunoscut inch din secolul
VII 9i larg rlsPindit in
cuprinsul biserici i rds[ritene.
, s-a construit puternica incintd in jurul edificiului sacml
ce rdrnine
Curdnd d.,pd. I4Z7
prcvhzut cu magiculiuri qi
nefortificat. La inallimea coridorului de apdrarc zidui este
nord-vest s-au plstrat
metereze, este flancat de 5 turnuri, dintre cale cele din sud-est 9i
unjte de curtine 'icase'
intacte. Turnwile plasate ,,extra muros" au collurile extedoare
separind castelul de gan{ul de ap[ lat de 8 m. La l0 m indlfirne, coridorul de apdraf,e lat de 2

m, inconjoar6 incinta deasupra zidului de ap[rare'


patru nivele, clmdri de locuit pi'lJ
Pe latura.interioard,a,incintei principale sunt aqezate, pe

de provizii, abor-dabile printr-un complicat sistem de platforme


qi scdri' Doud iric[peri

spalioase mai poarta denumirea de ,,qcoala veche". dovada


ci lici i1 timpul asediilor gcoala
nu se intrerupea.
la mijioc cu o hers['
Un tunel boltit in leagdn,lung de 30 m, inchis cu canaturi de stejar 5i
cetdlii se arnplificd prin
duce c6tre interiorul cetd\n. in secolele XVI --XVII apdrarea

342
addugatea, in partea stdice- a rrpi ircirc fortitrcde- ale cirei ziduri sint strdpunse de
, numeroase magiculiuri 5i metereTe-feleda, cu un parapet in partea superioard,
impodobit cu
arcade oarbe duble gi simple, un gralios decorin stil renascentist, cum
il intalnim gi lamulte
biserici ododoxe' O a treia zon[ inchisf, de ziduri, dar frrE flinciie defensivd,
situat6 in
collul fbnnat intre incinta principal[ gi curtea primlriei. Totodatd, s-a niscut gi l,rngul
tunel
de intrare, sprijinit pe arcade baroce, in fala,,Curfii primdriei.,.

Cristian (eetate)

l-1d.ntal
#t ;{fl
WFot:;iac
ffi KrY

Cetatea Cristian ridicat5 din piatr6. de caierd, gi de riu, ineeput[ pe la mijlocul


secolului X
IiI 5i teffninat[ in secolul Xw prezimtd. aceeagi clispozilie planimetric[ ca 5i ceratea din
-
Prejmer, cu un dublu er:rdon de cultine concentrice gi o erirte semicirculard
situatd in fata
inrrdrii.
Curtinele inalte sunt legate prin scunda gi sumbra bolt[ a porfii de curtea sernicircu]erd
a
batbacanei devansatd spre vest, addpostind in interior un coridor de aparare
sprijinit pe
console din lemn- De turnul porfii este legat[ o a doua centurd de curtine, mult mai scunde,
care delimiteaz1 ,,ZwinQer-u1", legind collurile exterioare ale turnurilor
devansate...Un gan!.
de'apd; 'alimentat'rjin'pdfdul'ce curge de-a lungul laturii nord.ice, incercuia c:etatet:.,.
in collul cie nord-est, un
tum hexagonal apdrd acest sector al ,,Zwinger.,-ului, ale clrui
curtine rnai joase sunt gi ele prev[zute 0u metereze.

J+5
Ghimbav

comuna Ghimbav are o cetate datand din secolul xv ce prezirftE un plan inelar
pod apLrat de doul
- inconjurat de un gan{ lat umplut cu ap[. Peste ;anJul cu apd se l[sa un
o boltti in leagdn foarte joas["
turnuri rotunde ce flancau vechea intrare lungi, acoperitd cu
prevdztttdcu hcrse 9i po4i din stejat'
la sfdrgitul secolului Xfii' in
Bazilicadin Ghirnbav, cu htamul sf. Petra, a fost ridicatd
fonna unei bazilici cu trei nave, liind apoi reconstruiti in
stii gotic'
I
Codlea

1432s-a inceput construirea castelului sau a bastionului in


jurul bisericii. IJn cordon de
in
cea mai extiusil
cartine,inalt de B-10 rn cubaza de2 rngrositne de\tmiteazh o incintd oval5,
din fara B6rsei, cu un diametru longitudinal de 85 rn , inconjuratd de dou5 rinduri
dese de

c[m[ri dispuse pe doui nivele.


co uo:!'
Pe latura.de.sud;ele.,se:,afl6,,in spatele unui impozant qir de arcade semicirculale,

acoperiq pupitru ce coboarb de pe coroana ziduiui spre cufte; pelatwade nord, cele doud
in
nivele de cdm[ri sunt desparlite prin dou[ planqee, deasupra celui superior
aflinduse

coridorul de ap[rare'
Ca gi in turnuri, in coridor se intra prin cdrnirile adosate zidului de incintd.

344
cetdtea codlea a dispus de rm uiplu cr|fdon de cunine; un zid scund delimiteazd
,,zwingetul" lat doarde trei metri- Ridicarea ulrerioari a celui de-al doilea zid inelar este
doveditE prin forma rniciior sale metereze prinse in rame
de stejar.
Biserica din Codlea- a rdmas, in centrul incintei, nefortificatd
fiind construit[ fari turn.

i\

t!

\/ulcan

Ixrrr 11gXy NIil ffi4sod


cetatea din jurul bisericii este aidoma aceleia din MEieru$ cea mai micd gi mai
y9.flegffidiotoate cet[file.sdseqfi ale
-
flrii B?rsei. gi aici, centrul agez[rii a fhrst biserica-salb. ".r,
romanicd.

chiat 9i pulinii locuitori ai acestei agez[ri au fosr nevoili sz-qi ?nconjoare


biserica cu un
zid de apdrare. Sirnpla incintd de formd poligonal-o vald, inalt1intre
G--10 m. a fost strdiuitd
de trei turnuri arnplasate in sucl-vest, sud_est gi nor:d.

345
pe consoie din lemn
Deasupra intrarii, pe latura nordicl, este amplasat un maSiculiu
$1

stAlpii cu iag[rele de glisare ale unei herse ce apdra poarta'

Rotbav
I
@

orr:
-j*:$rFFjE-

t T*rkv! la j4r!5 Alwltt dut! i#tid 'iir "'$'


S CdHfS @6!tEiF i fin,, &ila1ant Jnt" I!!0't'tc'
.t l.lkn f'ria,|ia deol'd it lt*l.
I 7 tr^ \lz afjht!.' deuelll io il0n'

vechimea aqezdr\i: biserica-sal[, construit[ din piatrd de rdu 9i


de
Edificiul sacral ates.t5
d'ateazd din prima.f u mdtate a secolului
caietd,situat[ pe o terasa 7a margtneade jos a satr-r]ui
Xru.
ovaLd', ce fusese
Zidul de apdrarc,i,nalt de 8 m, inconjoar[ o incint[ de fonrrd aproximativ
g[utii de cheie'
ap\rat|gi de un gan!. Sub coroana zidului alterneazl metereze in forma
addncite in nige pdlrate,cu magiculiuri devansate. Deasupra
intrarii sud-vestice s-a ridicat un

tunr de poartb,clldit in interiorul curfii. incat fa{ada sa era aliniatl


zidului incintei'

Tapu

a apdral bisericu{a gQtig[ r: :r


indiJatfi rpe. unliplonontoriu;: mult, deasupra comunei, cetatea

datarrd de pe la 1400. zidtriaei din piatra brutl apare mai veche, ins[ planul de bisericd-

sal6, ca gi formele stilistice gotice tttzli, pledeazd pentru ridicarea bisericii in pragul

secolului XV.
de cerc' Zidul' din
O simpld incintd formeaz|un oval, inchis iir est 9i vest de un segment
1T., apar tdieturile
piatrl de carierl gi de rAu. se mai inal1i incd la 5 m. La hrll]irnea de 5,5

346
lungi ale unor metereze-Un al doilea rind d€ meterEze- mici- sm[punge zidul de apilrareTa 4
rn indl{ime, tneterczele, areza;ta in majoritare oblic- fiind cdptu5ite cu c[rf,midd gi piatr5,.

t'---t***'**

--' ;>!r- : .--


^"'e-
.-Je -|"*-'":-F
Cetatea din Japu, vbzutX. din vest

In vest, cltre comunil din vale, se inalld turnul de poart6 cu trei nivele inalte, de plan
rectanguiar, sprijinit la coiluri de patru contrafofturi.
CSrndri cie provizii erau adosate incintei, acoperite intr-o singurh pantd ce cobora spre

cur1e.

"r---
es?d
*Ji!qo-J.r25
@E*
%,xr
EIXIX

Cetatea din Axente Sever, vdztttil din sud

La ihceputul secolului XIV, in mijlocul satului, s-a cl[dit, din piatrd de earierd ;i de rAu, o

J+/
corului. o elopotni{d, ini{ial'nefortificat[, construitl
bisericd-sald gotic[ cu un turn deasupra

deasuprapdtratuluicorului,esteoconstrucliemairurintAlnitainTratrsilvanja.
oincintdcutraseuovoidalinconjoardbisericagicurtea'zidul'dinpiair[amestecat[cu
attngein exterior ini[irnea de 6-8
m, dar in cudea cetr|lii' unde pdmartul s-a
c6r6rnidd,
cdmlri pe un singur nivel inconjoatil cuflea'
adosate
riclicat, el apare rnai scuncl, Un gir de
coboard de la ooroana incintei spre
zidul de
zidului cetillri,acoperite in pupitru' Acoperigul
cute fonnind un inel, intrerupt, in sud-vest'
d.e
circa 3 m, ce delirniteaz[ clmbrile spre
pentru pietoni qi in est de bastionul
por'[ii'
intrarea
Fiecaredintrecdrnlriareintrareseparathgioferestruicsdeaerisire,cornunicZindcu
d'e apdiareprirrtr-o deschidere
in tavanul de bArne'
corirlorul

$eica MicI

llxlv/il
@sn t',0.0
EBxYi
wxrx
gir.robt

fiind
la inceput frr[ tum, s-a efectuat in etape'
Ridicarea bazilicii gotice cu trei nave,
dinpiattade oarieia' ea se compune din
corul
terminatl la inceputr-ri secolului XV. Claditd'
j prelung;,rinchisrinrsstlpstfei;latun'rseparatdenavacentral[printr-unarctriurrfalinarctrffii:'r:
de nava centtale-prin cinci perechi
de arcade in
cu muchii scobite 5i colateralele despa(ite
zvelte'
arc frint" profilate 9i suslinute de coloane
Sectorul de vest' al colateralelor' care
Fortificarea s-a inceput ia partea apuseana'
flancheaz:turnul,esteseparatdeinteriorulbisericiiprirrtr-unpereletransversaicuoboltdin

348
ieagf,n, din c[rEmida. Deasrya ei s-au coosuir in mrd 5i sud, cdte doui caturi de apdrare
ce cuprind fr-rmul in mijloc.

Odatd cu fortificarea bisericii, s-a ridicat gi o curtin5 in oval neregulat, pornind in vest de
la vechiul tum de poart1. dat6nd din secolul XfV, cdnd biserica era inconjurat[ de o palisadE.

Curtina este dublaldin partea inferioar[ de arcade ce suslin coridonil de apbrare acoperit
iir pupitru, de pe oare se ajungea la tnererezele mici situate in nige inalte semicirculare.
Lipit de latura esticd a turnului din nord-est, un gang ingust leag[ cele doui centuri de
apdrate, intre ele fiind cuprirn ,rZwrnger-ul" .

O intrare in peretele de irord, inchisl cu hersd, ocrotitd de un magiculiu cu dou[ guri de

tumare, permite accesul in acestd curticicd ingustl, ce cuprinde in mijloc f.drftdna,

i ndi spensabild. apdrdtorilor.

Valea Viilor

Biserica-sal5, datAnd ciin a doua jumdtate a secolului XIV, a fost, probabil, precedatd de
una romanic[.
l

perfect gAndite si de o asemenea frumusele plasticd, comunicdnd il:tre ele gi conditrionAndu-


se reciproc, realtzate desigur simuitan.
Peste zidtuile coruiui, de 1,60 grosime, s-au inEl{at trei nivele din cdrlmidd. intre cele opt

contraforturi drepte fEiS retrageri, se intind arcuri de cf,rirnidd deVansate fafi de zidul

349
coridorui de aparare cu balusffadl
dirr paiantd. ai
fumului, suslinAnd al pd;rulea nivel, -
de aplrare ce
intrerupt, cuprinzind a doua galerie
cSrui stilpi de stejar sus{in un acoperiq
servea gi ca Punct de observalie'
patrutreanivel
clopotni{a clin capltul de vest al
sllii este construitl din pialtdpilndlaal
parlerul al doilea cat fiind boltite
in cdrlmidd'
9i
Unziddeapftareinconjoarbjngvalneregrlatvastacurteabisericii.
Bastionulinc]uzAndinlrareaboltitSinleagdnestedevansatfa|ddeliniaincintei.Poatia
cetAlii se inchidea cu o hersd'
ca
de pe :ollul sud-vestic al cetdfii este devansat' 9t
Tumul de ap6rare, cu trei nivele.
turnul cu dou[ cAturi, de pe latula
sudicl' cu acoperig in 5a'

Ighiqul Nou

I'"'o
xv#
xvW
xv[im

dintre cetalile ![rlneqti pastrate in


aceast[ zond'
Iglrigui Nou este cea mai pitoreasc[
spte un bastion rotund'ce
apa, trepte rnulte qi inguste urcl
PlatouLcetllii,coboardnabrupt'spqel

ap6r6trftrarein,,Zwingel.ul..latdenumai5-4m,comprimatintrezidurilecemdrgirresc
dtfuleazd
cet[{ii gi grldina parohial'. Traversat c1e arcuri de sprijin ,,zwinger-rtr"
cutea goticd
nordic se deschide a o atmbrazurd
incinta pe toataintinderea laturii sudice' in peretele
este
compusd din mai multe piese din p\atr'.. rntrarea vestic[ a .,ztuinger-u1ui"
in arc frAnt,
cu metereze' Pe
un tum ridicat deasupra vechii porli' Al treilea cat e previzut
pdztt]tde

350
latura de nord a incintei siryie- de ffi pottrslali nqdag= se afla o magazie de cereale

fr:irtificatf", adosat5 la oriqine zidului in exteris-


Bastionul rotund, devansat f4d de ircinti in colpl de nord-es! clidit pe panta colinei
?ncdt din csrLeacefilii se poate intra in caturile doi gi tre-L este un fel de sirnboi al localit[1ii.
in direclia est-vest apdrarca cetSlii era asiguratd de cele doud construclii deferrsive ale

bisericii.salS, constr-uit[ in secolul XV, care puteau contro]a panta platoului.

Bazna

Tadrdlrl -
fif;rrrrt

indllarca bisericii-sal[ fdr[ tum a inceput, probabil, in a doua jumdtate a secolului XIV.
Fortif,icarea din iurul bisericii, constituiti inilial, probabil, doar din palisade, a fost susfinutl
gi de un tum clopotni1d.

La fortificar-e, corul a fost inchis spre est in linie dreapt6,, in acest nou perete incluzAndu-
se o mic6 nig[ c1e tahernac.ol, incheiatd in arc treflat cu muchii tegite, inchis[ iniliak.cuilor'
'''porti1a diii' g$tii' cie' fier. tnilfarea bastionului deasupra corului a fost' determinatd, prin

situarea ctddirii pe un promontoriu a cdrui latutd estici era cea mai expusd atacurilor. De

aceea. s-a irnpus fortificarea pdrfii estice a bisericii, aici aflAndu-se pi punctui propice pentru

obserr,'afie, in coridorui de ap5,rare situat peste cele trei nivele ale corului.

351
Pantaabruptddinvestapromontoriuluiputeaficontrolatddintheterezelecurtineigiaie
unui tum de apdrare, licind deci inutila fonificarea
sdlii'
poligonal, apropiatl de
Din a doua jumatate a secoluiui Xv dateaza incinta de traseu
oval, adaptat[ platoului, cuprinzAnd o curte spalioasd'
nord-est gi sud' s-a pastrat numai
Dintre ceie trei tufnuri. ce au strajuit cetatea in vest,
boltite inleagln, oe se putea inchide
ultimul, rnasivul turn al porJii agezatdeasupra intrarii
cu o hersl.

VeIf

Biserica-sal6 este in stil gotic tardiv, ridicatd in intinsa pia15, situat[ in mijlocul

veche' a bisericii este construita


comunei, in pragul secolului XV. Pe clnd, parteainferioar[,
deasupra ei sunt clldili numai din c[rlmid['
d.in piatrd 9i c[rdmidd, boita qi perelii in[l1a1i
cu zid mult mai inalt decat cel
Pozi\iabisericii in centrul satului necesitd o incinta
actual care,,inoonjoar[ biserica inifsnnl aproximativ ovalfl' Pentru o rezisten{[ eftcace' zidul"T'
5 m. in sud-est, o cl[Cire rectanguiar[ este
incintei trebuia s[ aibe o inl{ime de minimum
devansati faJd de zidul incintei'

352
Boian

in cursul fortificf,rii, ef-ectuatd iri 1506, corul a primit un puternic cat de apdrare,latura

sa estich fiind inchisE clrept, iar perefii perirnetrali rlult in611a1i. intre contraforturile inguste
ale coruiui, retrase in trei trepte, se intind zece arcuri de c[rlmidd ce suslin pere]ii devansali.
Centrul fiecdrui a::c a fost intlrit cu o consold ca sprijin ai parapetului.

intre aceste console 5i contrafofturi se deschid, mascate, de urrrbra arcurilor, gurile de


turnare, destinate sd apere baza ediftciuiui. Situarea bisericii in centrul satului, pe teren plai
a necesitat in[l1imea de 6 -7 m a zidului de ap[rarq c^re descrie un ttaseu poligonal
neregulat apr,cpiat de forma circulard,
Turnul de poafid, totodat[ clopotnild qi post de obsen'afie, cu patru nivele, inalt de 18
m, este devansat total in fala laturii de nord a cetitii.

353
Bilcaciu

:;*
{t

Cetatea'din Bdlcaciu, vdzut1 din nord -- est

vechea biserica gotic[, datand din secolul Xlv poseda, confon:l ttadiliei orale, in afara
probabil uir cat de apdrare 9i o
corulni fortificat, plstrat pdn| azi, o sal[ ingust61 ce purta
clopotni![ la extremitatea de vest a ei'
n-a fost neassal'
Datorit[ situerii bisericii pe un pt'omontoriu, spre care urc6 o scar6latd"
vechea biserica' ceea ce a
ca zidurile incintei ia n" prea inalte' Incinta inconjura strans
aqa-zisul
determinat indeplrtarea ei la mdrirea noii biserici. in est, incinta era protejat[ de

turn al ceasului. Centura exterioard inchide intr-un poligon neregulat,


o incint[ quasi
Cinci tumuri' cu doud nivele q;i
circulata, foarte spafioas[, avArid in partea de sud o ffintAn['
strtt
acoperiSuri in pupitru, devansate fald de zidr-rl de apdrarc, deschise spre interior'
erau
repattizate in jurul incintei. lntre turnurile prelungite spre interiorul zidului' curbireie
prevdz;tte cu un gir de clmdri cu doul nivele'

352
F,Sgaeiu

dqaoPr F
' ryE
wr 5
P.k $at@

Actuala biserici-sal d. apar\iniind goticului matur, s-a clddit lirb tr-rn in prirnul sfert al

secoiului XV.
Fodificatea bisericii a cuprins in afara clopotniiei, sala gi corul. Prin indltarea peregilor
oorului gi prin supr:aetajarea navei cu pereli lorigitudinali devansa{i, aqeza{i pe $apte perechi,
de contrafongri qi arcade semicirculare intjnse intre eLe, ambele pdr"ii ale construcliei au
prinrit cAte un cat de apdrare, accesibil doar prin clopotni{6.
O particularitate a acestei biserici fortifieato o constitr-rie cele dor-rd fttn$'ni sdpate in sal[,
in colfurile de sud-vest gi nord-est, pentru alimentarea cu ap[ in caz de asediu'
Cetatea din B5gaciu se compune dintr-o incintd aproxirnativ ovald, dublatd in nord qi est
de o a cloua curtin6, cele doud centur^i de zid cuprinZAnd Zwinger-ul,
in mijlocul satului, pe teren pIat, a necesitat curtine inalte, de cdte opt
Situarea bisericii
metri avdncl metereze, obtrice, perechi in partea inferioarl, sub coroand zidurile fiind
prevdzute cu coridoare de apdiare, azi dispErute, in sud-est tumul porfii, cu patru niveie este

devansat fata de incint[.


Din colluriie exterioare ale bastionului potatesc ziCuriie Zrvinger-ului. el divizAildu-l
astfel ?n dou6 curfi, de est 6i ncld, comunicAnd intre ele prin parterul sdu'

355
Bratei

@,rs,to
F.&XlX

Actuala biserici forlificatd din Brateiu a fost cldditia ca o bazil\cd, in stilul goticului matur,
cu trei nave qi ciopotni!5., flancatd de colateiale, inclusS, in fapda apuseand. Bazilica a

suferit, in cursul fortificdrii, considerabile transfbrmbri: corul, inchis pe trei lafuri, aprirr.rit o

bolt[ cu penetralii, aioperit[ cu o relea de nervuri din teracot[, in form[ de stea cu gase
colfuri, suslinutE de oonsole, iar deasupra ei un cat de apdrare din cdrdmidd., ai cdruipere{i
devansafi se sprijinS, pe arcuri de cdr:Emidd. intinse intre conh.aforhri.

O simpld centurd de curtine de traseu poligonal neregulat apropiat de oval a fbst in[l{a1i
odatd cu fortifrcarea bisericii la inceputul secolului XVI, adaptindu-se terenului care, in
nord, coboarl abrupt. Latujle expuse unui eventual atac au fost int6rite, in es1, de un bastion
rectangular cu doud nivele. Turnul cu patru nivele, de plan pdtrat, pierz6ndu-gi coridoml de

apdrare, seamln[ azi cu un tum romanic rnasiv, cu acoperiq in fonni de cort.

355
Buzd

De dirnensiuni reduse de bisericii-salE este clbditd pe panta vestici a unui deal, la poaleie
cdruia s-a dezvoltat a$ez.are:a,

La sffirgitul secolului XV biserica a fost tbrtificatd, in[ftindu-se deasupra corului de piarri


partee, cea mai inaltd trei nivele de clrdmidii, formAnd reduitalul.
-
Cetrtea,datfind din prinrajumdtate a secolului XV, se compune dintr-un zid de apbrare de
traseu poligonal neregulat. adaptat terenului, ce cuprinde o curte strdtntl,, corespunzdtoare
populaliei reduse. Doud turnuri apdrau punctele vulnerabile ale cet6{ii.

357
IVloqna

ii va fi plemers ait[ bisericd' s-au men{inut la


Din bazilic a golica timpurie, careia
ai corpului baztlical'
ieconstrucJie doar pelelii perimetrali
lnilial,campanilazveTtd,cugaseniveleseinlllalaodistan{Sdetreimetriinfa}a
;--naluluiapuseanalbisericii,rntrareafiindsituatbinlaturaestica'Turnulconstruitdin
gresiearecanturilefasonateinpiatrdcubicl,ferestrelefrecdruinivelar,[n'dancadfamenletot
in
semicircuiare sau dreptungiriulare' La fortificare' podalul apusean 9i intrarea
de gresie.
ei o
fost zidite., conslruindu-se, intre turn gi biserica, o boltb In leagan qi deasupra
tllrn au
un donjon cu
inchis6, ce facealeg[tura intre biserica 9i tum' Astfel' turnul a devenit
inclpere
'.m 4l gaptei ea ca|si un coridor de aparate
cu parapei
trfrareadin interiorul bisericii, priminri
de iemn.
zidul cetlfiii' inalt de 9 m' care inconloara
in primul sfert al secolului XVI s-a ridicat 9i
cuprinde zidurile
pe latura estic[. in nord-est, incinta
biseriea in f,orua de dreptunghi rotunjit
denordgiabsidardslriteandaleuneifostecapelegoticetirrrpurii.
superioarl a
clin nord-vest 9i turrrul de nord, partea
Pe latura vesticd 9i intre bastionul
deschizandu-se guri de turnare' Numai
in sectorul
zidului scoasa in coirsol[, intre console
sudics-apastratcoridoruldeap6r.are,acoperitinpantlinclinatlsprecurte.
in fala incintei' De ?rrdllirre aproape
in co[ul sud-estic tumul de poart[ este devansat
care se intjnd dou4 areuri
ega16 cu clopotnifa, turirul se
sprijina pe pereli grogi laterali' intte
cu hers['
puternice deasupra intrlrii, ce se inchidea

,*r* -i t:i",, ,]t

il lr

lt,..
-:.
L.

,,,i';

'..'.
i-i]''

.=i-.=€91
i..

l-''i
i:i... .
,
358
;. .. ::.
Biserica din Alma dateazd. de la inceputul secolului XIV, o sal[ gotic[ fdrd turn, de
dinrensiuni reduse, O navd scurid qi latS este precedatd d,e un cor incheiat in est pe trei laturi.
La inceputul secolului XVI corul a fost transformat intr-un reduit, prin-inalprea cu pereli
din cdl5mid{ prevdzuJi cu metereze. Al doilea cat de ap'arare este devansat pe console.
printre care se deschid guri de turrare deservite de pe o punte clin scAnduri.
Biserica, aqezatl, pe parrta unui deal, mult deasupra comunei, a fost fortificata la l-rneie
secojului XV dupl ce cuf,tea cetAlii a f,ost inconjuratd cu o singur[ curtin[, incinta formdni
aproape un oval inscris intr-rm poligon neregulat.
Dintre cele patru fumuri ale incintei, numai cel din vest este de plan p6,trat, celelalte fiind
drepftrnghiulare.

O formd ciudat[, unicd tn Transilvania, a primit al patrulea cat, ale clrui colluri, ca niye
prntuberanle, pennit amplasalea in fiecate din ele a trei ;neterezein loc de una, facilit6nd
unui singur trdgdtor sd apere un spafiu nrult mai lil:g.

Atetr

Actuala bazllic:d gotic[ s-a construit ins5" pe la 1380, posedard initial un cor cu doud
travee dreptunghiulare, inchis pe trei laturi, o nav6. centrala, eu tavan plat.
in a doua 'f.azd. 'Je constn-rclie apar: sacristia, cu doul caturi, adosatd pereteiui de nord ai

JJ7
centrale; rczalitul'
corului; transeptul, ale c6rui brale pornesc din traveea de est a navei
rfevansat fala de linia clopotnilei cu portalul principal'
fost boltit din nou,
La finele secolului XV, cand s-a fortificat biseric4 intregui edificiu a
scara in spirai[ a unui
corui primind i;i un cat de aphrare deasupra bol1ii in care se intra prin
Clopotni{a a
tumule! cilindric constmit in collul format intre braful transepturiui 9i sacristie'
coridor de aphrare din
fost indl{at[ cu dogd nivele construite din c6rdmid[, incoronate de '-rn
lemn.
Bazilica, pomenitl clocumentar \n 1471 pentru prima oar[, a sufelit la fortificarea sa

in interior. Acestei perioade ii aparfin bolfile, diferite in toate


multe transformlri, chiar
plrr\Lle bazllicii.
cu dou[ nivele'
Incinta qxterioar[ poseda.dou[ turnuri devansaie de secliune pilttatl',
dintre care s-a plstrat cel din sud.
I-,a caturile, prevdzute cu metere'ze, sepatate prin platforme de lemn, se ajungea din

Zrn'ins.er-u1 format intre cele doud cufiine'

350
Eiertan

I TURNUL CEA.SUIjUI
2 MAUSOLEUL
J BASTIONUL ESTIC
1 ?URNUL CATOLICILOR
5 VECI'EA PRIMAAIE
6 TUNNUL SLANINII
? TT'RNUL POIITII
O TUIINUL TASATOHILOR

Cetatea Bierlanului este consemnatd pentru prirna datfl intr-un document din i4gd.
curtina interioard din cele trei concentrice a existat incd din secolul XIV,
l.ncinta, i[rgitX dupl anul 1400 pe latura de nord, descria inilia.l un oval perfecq adaptata
formei platoului, arzAnd c[tre curte indl]imea de 2 nt,iar in exterior, cidditd pe panta dealului,
de 8-10 m, fiind sprijinit[ de contraforturi. Turnu] ceasului sti cle straja caturn de poart1
cupatru caluri, deasupra intrlrii inchis[ odinioarl cu o hers[.
incd ?n secoiul XV s-a ridical o a doua curtin[ ce inconjoard panta dealului pulin mai.jos
decAt prima incint[. in co]1ul de sud-vest, aceastf, centurd e apFaratd.de
un turn de poart{ in
centrul iaturii de vest se inalld un alt tum cu trei nivele, aqezatir locul cel mai ingust infre
cele doul centuri de zidttri.

361
;i L[.-"'";" "' a'
F-fr?- l:i-
* |I ,- - --.r-. ,-r^
" Ert:
,Hn'ite

,.1_1.
-\---:'.. -:lrl'
--1=q. '

Bazilica in mijlocul satului, a r6mas nefortificatS,, inconjuratl,pe la I 500 doar' ou o simplA


iircint[ de la care s-a pdstrat un singur tutn de apdrare gi o parte a curtinei din sud.
O particularitate a bazilieii o constituie cele trei tribune suprapuse din caplflrl de vest al
navei centrale.

Copga N4are

Cetatea din Copga N4aie, vdzt:Id din nord-r'est

Constr-uirea noii biserici de la Cop;a \'fare a debutat prin ridicarea unui norr- cor, mult

dezvoltat spre est. Prelungirea co:u-u: era necesard peirtru desfbgurarea intregului corp

352
b azilical, p I dnui t dat rrctealizat'
de un zid de apdrare
La inceputul secolului XvI. biserica fonificard a fost inconjuratd
aproape rectangular, Snalq din piatrd de carierd-
in nord-est' un turn pdttat cu doud nivele

este agezat pe colJ gi acoperit in pupitm. Pe


falada inaltl catul superior posed[ magiculiufi cu
tura se afla odinioard
mici frontoane trepte asemdndtoare celor din Biertan' Un asemenea
?n
de vest, sndreptat c[tre ulila satului'
gi in col{ul rJin sucl-ves L lnttarea era situatd in frontul
astlzi locul unde s-a aflat poarta
contrafofiurile cu laglrele de glisar:e ale hersei indicsnd

""tlLrr"""l in casa paznicului. intr-un qir neintrerupt, cxmirile


di.n vest a fost transformat
perete centula zidului de ap6rare'
de provizii inconjurau cudea cetalii, avand in spate drept

Valchid

EFXI
HlxY'
w'r8?0
gd+e*ct fitg

Pe la inceirutul secolului XVI simpl[ incintd din gresie brun roqcatd 9i gn-
s-a dclicat o
doar prin retezatea colfului din sud''vest'
galbend" a cdrei fonl[ reetangular[ este modificat[

adapt2n du'secursului' piriuluii' azi' un fi r i c el d e ap ['


turnurile strdjuiesc
in vreme ce 7a alte ceti{i situate pe teren plat in mijlocul agezdrii,
obignuit cotiurile pairulateruiui incintei, la Valchid
ele sunt agezate in centrul iafllrilor,

iegind tn interior cloar cu 20 cm in afara curtinelor'

363
'tjSxrv
:: w:4 ^r
';i t.ra -rr,t

o baziltcd cu tlel nave'


prirna jr-rmdtate a secolului XIV ca
Biserica satului a fost c16dit6 iri
sifuat pofialul princ,ipal
cu cor inchis pe trei laturi in eSL
fera clopotni!'. in falada ve$ica efa
ptoftlate prin
triumfal gotic, in arc ftant cu muchiile
cu ambfazurl de profil gotic. un arc
inalte irt
cavete, separA corul de nava central
L, catese rleschidea spre colatelale prin afcade

arc frant.
cu excePlia
colateralele avariate au fost demolate,
La reconstruirea bisericii, dupd 1400'
astfel forma
o tribunE' planul bisericii ciPdtAnd
pa{ii estice, deasupra cdreias-a indl{at cAte
devenind un transept'
..crucii lati.ne" , bralele'acesteia
construit, la caPltul
incursulfortificariiinceputeirrprimulsfertalsecoluluiXVl's-a
cate face impracticabil portalul de
vest, inchis Pe dou[
vestic al navei centrale, un donjon'
treimi a in[ltimii sale de piciorul turnului'
formei
Centura zidului de apdrarc'ridicat
in secolul XV' in oval neregulat, se adapteazd
ii.
un promontoriu'
i!: terenului, biserica fiind amplasatlpe
curtinele'
doud turnuri de plan Pdtrat leaeb
Trei bastibane cu plan dreptunghiular 9i
coboard lin'
-itl

consttuite din cdrdmidl, apdrAnd


mai ales partea nordicb 9i estic[ unde Panta
t
ri::l
atac'
oferind posibilitali lesnicioase de
: tii:, j
!.1,.'l:

-
r=;:-i:'

36+
L,aslea

f)e la vechea bisericd., ir:rchinal[ sf. Ladislaus i1u s-a pAsfiat decit clopotnila fonificata-
Noui lScag de cnlt, indllat in estul celui vechi, a fost conceput inijial fbr[ turn.
La fortificare, turnul a primit obignuitul coridor de apbrare, devansat pe console de iemn,
cu parapet de seinchui, purtind un acoperiq in fomd de piramidl.
Un singur inel de zid inchidea curtea cetdtir intr-un oval ntare ce cuprindea o bunf,
porfinne a strrazii actuale, care delinriteazd cetarea in est. inaintea construirii noii biserici,
partea de est a cetdtii a f,ost retezatd, inchizAndu-se cutea printr-un zid rectiliniu, integrat in
girul fatadelor ce m[rginesc strada.

365
Senereug

Cetatea din Senereug r'6zutd


din sud-est

bisericd pentru aTLce


in afara sectorului c1e est al ceil{ii, ddr6mat in 1868 odatb cu vechea
s-a pdsh'at imp'eun6
de forma'nui oval neregulat'
loc celei noi, centura zidul*i de apdrare,
a promontoriu iui pe
ale sale. Peste 100 de sc6r'i din lemn urca panta lina
cu cele trei turnuri
careesteagezatd,inestulcornujiei,cetaleadatanddelarrrijloeulsecoluluiXVl.
az\ o in6$ime de 5 m' in vest'
ldng6
parlite centurii de zid mai pulin deteriorate ating

turnuiporfii,s-aupdstratcAte.radinvechileferestredetrageiegigurideturnarelacarese
de gresie'
drumui de strajl. curtinele sunt inallate din blocuri clreptunghiulare
ajunge cle pe
de formd ingustd'
diri qist cristalin 9i din c[rdmizi
de plan
strdjuieqte un tum cu patu iivele complet devansat in fala incintei'
in nord-est mai
phlrat,cu un acoperig luguiat in
form[ de piramidl'
lii'l
. i.
t::

i:::ii .

i:ii:
]'; :

.'.
: ,.

.:.

366
Cisnddie

a"\ t
I E iii * GG
' irl 7t'+
fi\l
tffS{0.itr i l " l;' ti";,;i

{ ! ? 3 { ! I 1 C { p ! li qritirlg4-qloE

Prejmer

368

S-ar putea să vă placă și