Clasificarea alimentelor pe categorii de produse

Categoria I: Laptele si branzeturile

Aceasta grupa include toate formele de produse lactate (laptele lichid, laptele praf, laptele
acidulat, laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile simple si cele fermentate), cu exceptia
smantanii si a untului care, din punct de vedere nutritiv, intra in categoria grasimi. Ne vom
concentra mai mult asupra acestei grupe, deoarece laptele si derivatele lui ocupa un loc
primordial in alimentatia copilului sugar si un loc de seama pentru celelalte grupe de
varsta ((30-35% din valoarea calorica a ratiei copiilor in varsta de pana la 4-5 ani, 18-20% peste
aceasta varsta).

Laptele
Cel mai adesea folosit, in alimentatia pe baza de lapte, este laptele de vaca si, mai rar, cel de
oaie, capra sau bivolita. Continutul in principii nutritive variaza in functie de specia de la care
provine, iar la aceeasi specie variaza in raport cu perioada de lactatie, hrana vitelor, clima, etc.
Variatiile cele mai importante exista in ceea ce priveste grasimea. Laptele contine, in proportii
variabile, toate principiile nutritive, deci este un aliment echilibrat, ceea ce face posibila
alimentarea copilului pana la 4 luni numai cu lapte. Proteinele din lapte sunt proteine de calitate
superioara, continand toti aminoacizii esentiali in proportii optime. Sunt usor digerabile si au o
mare putere de formare a tesuturilor noi in perioada de crestere.

Exceptand aportul proteic, laptele si branzeturile constituie sursa cea mai importanta de calciu.
Cantitatea de calciu din laptele de vaca variaza in jurul a 125 mg%, iar cea din branzeturi poate
varia de la 150-160 mg% in branza de vaca, pana la 900-1200 mg% in branzeturile tari,
provenite din laptele de oaie. In precipitarea prin acidifiere (modul de preparare a branzei de
vaca) cea mai mare parte din calciu trece in zer sub forma de lactat. De aceea este bine ca zerul
sa fie intrebuintat la ciorbe, sau baut ca atare. In coagulare, prin labferment (cheag) cazeina
retine tot calciul cu care se combina. Raportul calciu/fosfor (125 mg% / 91 mg%) in laptele de
vaca este supraunitar (1,4), apropiindu-se de cel existent in oase; in laptele matern raportul este
1,9-2, fiind optim unei bune mineralizari. Aceste elemente se gasesc alaturi de vitamina D
naturala (calciferolul) care, desi se afla in cantitati mici (3-4 u.i. in lapte, 20-40 u.i. in
branzeturile grase sau foarte grase), este forma cea mai activa si, fiind dispersata, are efect
mineralizant mare. Laptele este bogat in vitamina A (retinol) continand 150 u.i.%. Aceasta
vitamina, fiind liposolubila, se indeparteaza prin smantanire (degresare). El contine circa 2 mg%
vitamina C, care insa se pierde prin fierbere si pastrare prelungita. Vitaminele din grupul B (B1,
B2, B6, B12) sunt prezente in cantitati mici. Produsele lactate acidulate natural, prin actiunea
bacteriilor si a levurilor acidofile, maresc continutul laptelui in aceste vitamine. Valoarea calorica
pentru laptele integral este de 65-70 cal/100 g iar pentru branza de vaci este de 100 cal/100 g.
Branzeturile grase si foarte grase pot ajunge la 300-400 cal/100 g. Prin indepartarea smantanii,
valoarea calorica se micsoreaza, de aceea se recomanda ca in timpul fierberii laptele sa fie
amestecat.

Digestia

- intre 1 si 6 ani, 60-80g ((4-5% din valoarea calorica a ratiei)

- intre 7 si 12 ani, 120-140 g (6-7% din valoarea calorica a ratiei)
- adulti 150-250 g (6-7% din valoarea calorica a ratiei)
- gravide 150-200 g (6% din valoarea calorica a ratiei)
Categoria a lll-a: Ouale

Oul contine proteinele cu cea mai mare valoare nutritiva, in special galbenusul acestuia.
Galbenusul este de 20-30 de ori mai bogat in vitamine si substante minerale decat albusul.Este
bogat in vitaminele A, D, K, in vitamine din grupul B (B1, B2, acid folie si B12) si minerale:
fosfor 200-250 mg%, fier 3-5 mg%, calciu 60 mg%. Digestia oului depinde in mare masura de
modul in care a fost preparat. Galbenusul este mai usor digerabil decat albusul, avand un efect
excitosecretor redus. Deoarece se absoarbe integral, este un aliment ce se poate da copiilor de la
varsta de 5 luni. Dezavantajul oului este acela ca poate produce fenomene alergice. Este indicat
sa li se dea sugarilor doar galbenusul, deoarece albusul este cel mai adesea responsabil de
reactiile alergice. Se recomanda doar ouale de gaina in cazul copiilor.

Categoria a IV-a: Legumele si fructele

Din aceasta categorie fac parte aproape toate alimentele de origine vegetala bogate in apa. Partea
comestibila, in compozitia plantei, variaza in functie de specia de la care provine. Astfel, pot fi
consumate radacinile, bulbul, tulpina, frunzele, florile, semintele sau intreaga planta. Legumele
si fructele se impart, dupa structura, in diferite specii, dar prin caracterele comune ale
compozitiei in principii nutritive se pot inlocui unele cu altele:
- fructe cu seminte: mere, pere, gutui, citrice, portocale, lamai
- fructe cu samburi: prune, visine, cirese, caise etc
- bace: struguri, agrise, Vitaminele din grupul B (B1, B2, B6), vitaminele PP si P sunt, de
asemenea, prezente in fructe si legume, 20% din nevoile organismului fiind acoperite pe aceasta
cale. Prin continutul in celuloza si pectine, zarzavaturile si fructele au rol in normalizarea
tranzitului intestinal, combatand constipatia si diareea. Aceasta reprezinta baza dietetica a
folosirii supei de morcovi si a curei de mere in diaree si a combaterii constipatiei printr-o
alimentatie de zarzavaturi si fructe bogate in celuloza.

Categoria a V-a: Derivatele de cereale, legume uscate si fructe oleaginoase

Din aceasta categorie fac parte cerealele (grau, orez, secara, ovaz, porumb, mei), leguminoasele
(prin fasole, mazare, linte, soia, arahide) si fructele oleaginoase (nuci si alune). Aceasta
categorie, reprezentata in special prin seminte (rezerva nutritiva necesara germinarii embrionului
vegetal), poate furniza, in volum mic, cantitati mari de principii nutritive. Spre deosebire de
leguminoase - fasolea si lintea, care se gasesc pe piata alimentara ca atare, necesitand numai
prelucrarea termica - cerealele sunt supuse unor prelucrari industriale care constau din
decorticare, macinare, panificare. Rezultantele acestor prelucrari industriale intra in bucatariile
noastre: orezul decorticat, arpacasul de grau sau de orez, grisul, faina de grau, de secara, de orez,
malaiul sau faina de porumb, fulgii de porumb, orez, ovaz, painea.

Principiul nutritiv de baza al cerealelor este reprezentat de glucide, prin amidon, care apare in
proportie de 42-46% in painea integrala si de 80% in gris. Continutul in proteine este mic, 7-16%
in produsele alimentare din cereale, 20-26% la cele din leguminoase uscate, iar valoarea nutritiva
a proteinelor vegetale este mai putin echilibrata (nu contin toti aminoacizii necesari
organismului).

Soia este elementul cu cel mai mare continut de proteine, avand cea mai echilibrata si mai
asimilabila forma.
Painea este principalul exponent al acestei grupe, reprezentand, in medie, 20-50% din ratia
calorica a adultului si 80% din consumul de glucide. La copii, painea intra in alimentatie din al
doilea semestru al vietii, la 5-6 luni, sub forma de pesmet fiert in lapte sau amestecat cu sucul si
pulpa de fructe. Ratia alimentara de paine la copii este de 25-30 g pe an de varsta de la 1-3 ani,
pe parcursul unei zile, restul de glucide fiind reprezentat prin gris, paste fainoase, orez, 150-200
g pe zi intre 3 si 6 ani, 200-300 g intre 7 si 14 ani, 300-450 g peste 14 ani. Painea alba este mai
usor digerabila, dar contine mai putine principii nutritive, substante proteice, vitamine si saruri
care se pierd prin decorticare si rafinare.
Mamaliga, aliment intrat in traditia noastra nationala, contine proteine putin nutritive si este
complet lipsita de vitamine. Asociata cu produse de origine animala, ca lapte, branza, oua, devine
un aliment nutritiv.

Categoria a VI-a: Produsele zaharoase

Aceasta categorie contine produse industriale, cu valoare calorica mare intr-un volum mic,
reprezentate prin glucide cu molecula mica. Zaharul este cel mai important element al acestei
categorii. Atunci cand sunt consumate singure, in cantitati moderate, produsele zaharoase sunt
usor digerabile, cu un minim de secretie digestiva. Se recomanda celor care practica sportul, in
perioadele de efort fizic. Excesul de dulciuri, in special la copii, duce la obiceiuri nesanatoase in
alimentatie, la carii dentare si la obezitate. De aceea, in cazul copiilor, sunt recomandate
prajiturile uscate, de casa. Datorita senzatiei de satietate este de preferat ca acestea sa se
serveasca pe post de desert, la sfarsitul meselor.

Categoria a Vll-a: Lipidele

Se gasesc atat in alimentele de origine vegetala, cat si in cele de origine animala. Grasimile
vegetale sunt reprezentate prin uleiuri de plante, de floarea soarelui, de masline, de dovleac, soia,
din germeni de porumb, nuca de cocos. Grasimile animale sunt: untul, untura, untura de pasare,
seul, untura de peste. Margarinele sunt grasimi mixte (vegetale si animale), preparate industrial
cu adaosuri de arome si vitamine. Grasimile au o valoare calorica cuprinsa intre 700 si 925 de
calorii la 100 g, deci intr-un volum mic contin o valoare calorica mare. Ele reprezinta 30-35%
din valoarea calorica a ratiei alimentare. Sunt recomandate celor cu activitati intense ce necesita
un consum ridicat de energie.

Desi majoritatea grasimilor nu includ alte principii nutritive, untul contine vitamina A (tretinol)
si vitamina D (tcalciferol). Grasimile vegetale contin acizi grasi nesaturati (linoleic, linolenic,
arahidonic), necesari bunei functionari a organismului. Influenta grasimilor alimentare asupra
lipemiei si colesterolului din sange depinde de prezenta acizilor grasi pe care-i contin. Grasimile
se folosesc la cele mai multe preparate culinare datorita in special calitatii lor de a forma emulsii.
Aceasta nu-si deterioreaza calitatile nutritive daca punctul de fierbere nu depaseste punctul de
topire al grasimii.

Piramida alimentară pentru copii

Copiii în vârsta mersului la gradiniţă până la adolescenţă timpurie (până la vârsta de 12 ani) cer dietă
echilibrată şi diversificată, care le va da energie şi va asigura dezvoltarea corespunzătoare şi dispoziţie
bună.
Formarea obiceiurilor alimentare În acelaşi timp este vârsta în
care copilul începe să-şi formeze obiceiurile alimentare, iar în această perioada cei care au cea
mai mare influenţă asupra lui sunt părinţii. Piramida poate fi folosită pentru a se juca bine şi
pentru a învăţa. Puteţi plasa piramida corolată în bucătărie şi împreună cu copilul să stabiliţi lista
de cumpărături sau meniul pentru ziua respectivă.

Fructe şi legume necesare

În meniul de fiecare zi trebuie să fie cuprinse fructele şi sucurile de fructe 100%. Ele constituie
sursa de vitamina A, C iar mâncate cu coajă ne alimentează şi cu fibre. Sunt recomandate fructe
proaspete, congelate, cât şi uscate. Elementul necesar al meniului sunt legume care putem servi
proaspete, fierte sau congelate. Să nu uităm să adăugăm ulei de măsline la salate.

Diversitatea este importantăProdusele prezentate în piramidă asigură toate elementele nutritive

indispensabile pentru dezvoltarea corespunzătoare şi pentru sănătatea copilului. Este important
ca alimentarea de fiecare zi să fie diversificată, astfel, încât copilul să mănânce produse diferite
în fiecare zi.

Iaurturi într-adevăr albeProdusele lactate conţin calciu care este necesar pentru dezvoltarea
corespunzătoare a copiilor. Cele mai bune şi cele mai „curate” sunt: chefirul, iaurtul şi sana cu
gust natural – cele cu fructe conţin aditive şi conţin mai multe calorii.
Laptele pentru celelalte grupuri de vârstă este recomandat cu conţinut redus de grăsime sau
degresat, în caz de copii poate conţine 3,2 % grăsime. Este important pentru copii să fie obişnuiţi
să mănânce brânză de vacă care are conţinut redus de grăsime şi de sodiu. Este un element
relevant în formarea obiceiurilor alimentare corespunzătoare.

Pâinea neagră nu întotdeaună sănătoasăLa baza piramidei alimentare se află produsele bogate în
amidon, cele mai valoroase sunt cele care conţin seminţe întregi. Ele sunt sursa vitaminelor din
grupa B, a fibrelor şi a microelementelor valoroase.
Pâinea neagră este în general considerată drept cea care conţine multe elemente nutritive, dar
uneori apare în versiunea colorată cu caramel – astfel de produse trebuie evitate.
În această grupă apar şi cerealele, cele mai sănătoase sunt cele din grâu, orz şi secară. Ele vor fi
un element gustos al muesli de dimineaţă compus de noi înşine, la care putem adăuga fructe...

Ciocolată în loc de bomboaneCopiii cu mai multa poftă mănânc dulciuri, trebuie să fiţi atenţi ca
duciurile să fie o parte din masă şi nu să o înlocuiască. Să alegem în mod înţelept şi gustos – în
loc de bomboane să le servim ciocolată, în loc de prăjitură cu cremă – prăjitură de drojdie sau
chec.

Produsul periculos care este sursa de zahăr cel mai des neluată în considerare sunt băuturi
gazoase – să ne învăţăm copiii să bea apă când le e sete. Să fie o sticlă cu apă întotdiaună
prezentă în timpul activităţilor sportive sau în timpul jocului în groapă de nisip.

Alimentatia copilului in varsta de 1-3 ani

Cea mai potrivita persoana cu care trebuie sa te consulti in aceasta perioada este medicul
pediatru. Vizitele regulate il vor ajuta sa stabileasca momentul in care micutul tau este pregatit
pentru alimentele solide si nutrientii pe care le ofera acestea.

Esti mamica pentru prima data? Te confrunti cu o situatie delicata si te intrebi daca un aliment
sau altul este indicat pentru copilul tau? Introducerea alimentelor solide in alimentatia zilnica a
copilului nu este deloc dificila si iti poate da numroase batai de cap. Este foarte important sa
diversifici mesele micutului tau, deoarece in acest fel il incurajezi sa manance sanatos si
echilibrat. Trei mese mici pe zi la intervale orare spatiate, la care sa adaugi 3 gustari usoare si
sanatoase sunt mai mult decat suficiente pentru buna dezvoltare a micutului tau.

Care este necesarul zilnic al unui copil de 1-3 ani?

Baieti: 1230 kcal; 14,5 g proteine; 350 mg calciu; 6.9 mg fier

Fete: 1165 kcal; 14.5 g proteine; 350 mg calciu; 6.9 mg fier

Necesarul de energie

In aceasta categorie de varsta, necesarul de energie oferita de caloriile din alimentele consumate
este mai mare, deoarece micutii incep sa se miste si sa devina din ce in ce mai activi. Alimentele
bogate in carbohidrati complecsi nu trebuie sa lipseasca din regimul alimentar al micutului tau:
painea, cerealele integrale, orezul, pastele, cartofii, banane. Acestea asigura necesarul de energie,
fibre, vitamine si minerale.

Necesarul de grasimi

Contin de doua ori mai multe calorii decat carbohidratii si sunt necesare pentru dezvoltarea
normala a sistemului nervos. De unde poti sa iei grasimile sanatoase pentru dezvoltarea
copilului? Este foarte important ca acestea sa fie asigurate prin consumul de lapte integral,
branza, iaurturi, carne, peste gras, mai degraba decat din prajituri, biscuiti si produse de patiserie.
Produsele sarace in grasimi nu sunt recomandate copiilor din aceasta categorie de varsta.
Necesarul de proteine

Proteinele sunt foarte importante pentru ca asigura cresterea si dezvoltarea copilului. Produsele
lactate, carnea slaba, carne de pasare, peste, oua, fasole, linte, soia sunt toate surse bogate in
proteine, dar si in vitamine si minerale. Incearca sa integrezi in alimentatia copilului 2 portii de
peste pe saptamana, dintre care una trebuie sa contina peste gras (macrou, sardine sau somon)
bogat in acizi grasi esentiali. Un regim alimentar vegetarian va asigura necesarul de proteine
numai daca produsele lactate, fasolea, painea, lintea si ouale sunt incluse cu regularitate in
alimentatie.

Necesarul de calciu

Cu totii stim ca acest mineral este necesar pentru sanatatea osaturii si a danturii. Cele mai
bune surse de calciu le gasesti in lapte, branza si iaurt. Se recomanda consumul a 3 portii de
lactate pe zi, de exemplu un pahar cu lapte, o bucata de branza sau un iaurt mic. Laptele este un
ingredient esential in dieta copilului, deoarece asigura necesarul de calciu, grasimi, proteine,
vitamine si minerale.

Laptele integral este indicat pentru copiii sub 2 ani, datorita continutului ridicat de grasimi si
calorii, necesare pentru dezvoltarea lui.

Laptele semi-degresat are o cantitate similara de calciu si grasimi si se introduce in alimentatie

dupa implinirea varstei de 2 ani. Daca ai adoptat de ceva vreme o dieta vegana (exclus
consumarea oricarui produs animal) si iti doresti ca si copilul tau sa urmeze un asemenea regim,
iata ce alte surse importante de calciu poti sa gasesti: laptele din soia, semintele de susan, painea
alba, fructele uscate, legumele cu frunze verzi.

Necesarul de vitamina D

Vitamina D ajuta la absorbtia si asimilarea calciului, asadar este foarte importanta pentru
sanatatea oaselor. Cea mai mare parte de vitamina D este asigurata de expunerea la soare, insa
exista si cateva surse alimentare: peste gras (hering, sardina, somon), galbenus de ou, untul si
ficatul.

Necesarul de fier

Fierul este esential pentru producerea hemoglobinei, care da culoarea rosie sangelui si
transporta oxigenul catre toate celulele. Carnea rosie este cea mai bogata in fier si poate fi
inclusa in alimentatie copilului dupra primele 6 luni de la nastere. In cazul mamelor care vor sa
ofera hrana vegetariana copiilor, alte surse de fier se gasesc in: legumele verzi, fasole, linte, naut,
fructe uscate (caise, stafide, smochine), paine fortifiata si cereale integrale. De asemenea, trebuie
sa tii cont de faptul ca vitamina C favorizeaza absorbtia fierului si ca este necesar sa incluzi in
meniul copilului tau alimente bogate in vitamina C (fructe, legume, sucuri proaspat stoarse).

Necesarul de fructe si legume

Regula cu cele 5 portii de fructe si legume pe zi este valabila si in cazul copiilor. Ca unitate de
masura in privinta cantitatii, ia in calcul cat incape in manuta lui; este o portie mai mult decat
suficienta pentru el. Fructele si legumele asigura necesarul de fibre, vitamine si minerale.
Incearca sa le incluzi pe cele de culori cat mai variate sau sa adaugi fructe in iaurtul consumat!

Necesarul de sare

Nu trebuie adaugata in alimentatia copilului de o varsta atat de tanara sau incerca sa o limitezi
pana la maxim 2 g pe zi.

Necesarul de zahar

Dulciurile si bauturile indulcite trebuie limitate in alimentatia micutului tau. Tine cont de faptul
ca zaharurile naturale sunt prezente si in fructe, legume si lapte. Zaharurile adaugate in dulciuri,
prajituri, biscuti ofera un plus de energie, insa lasa mai putin loc alimentelor cu adevarat nutritive
pentru organism. Pentru a evita degradarea danturii incearca sa-i dai multa apa sau sucuri si sa-i
speli dintisorii de cel putin doua ori pe zi.

Sfaturi practice

 aspectul mancarii sa fie cat mai interesant si diversificat;

 portiile sa fie mici si atractive, lasandu-i optiunea de a alege singur cantitatea
consumata;
 daca refuza un anumit aliment, indeparteaza-l de langa el si evita sa acorzi prea
mare atentie acestui lucru. Nu-i oferi o alternativa imediat, ci asteapta pana la masa
urmatoare;
 cand pregatesti primele mese adauga in mancarea solida o portie mare de lapte de
san sau apa;
 copiii au nevoie de gustari sanatoase intre cele 3 mese principale, precum fructe
proaspete, legume crude, fructe uscate, branza, iaurt.