Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

05.Caracteristicile mecanice ale materialelor

Rezistenţa la compresiune. Rezistenţa la întindere

Proprietăţile mecanice ale unui material pot fi apreciate prin rezistenţa la rupere, care
reprezintă sarcina maximă la care materialul se distruge.
Pentru stabilirea caracteristicilor de rezistenţă a unui material se confecţionează din acesta
probe cu forme şi dimensiuni standardizate, care poartă denumirea de epruvete.
Când nu există posibilitatea confecţionării epruvetelor, rezistenţele sunt determinate pe
probe extrase din materialul de construcţii numite carote.
Încercările mecanice sunt realizate cu aparate speciale- maşini de încercat care au în
componenţă un dispozitiv de prindere al probei, un dispozitiv de generare a forţei de încercare şi un
dispozitiv de înregistrare a forţelor.

Încercarea la compresiune statică

Rezistenţa la compresiune, Rc este egală cu forţa maximă de rupere Fmax aferentă unităţii de
suprafaţă A.
În funcţie de natura materialului de încercat, epruvetele vor avea forme şi dimensiuni
diferite. Pentru probe confecţionate din acelaşi material, rezistenţa la compresiune depinde de o
serie de factori cum ar fi:
-caracteristicile corpurilor de probă (forma, dimensiuni)
-parametrii încercării propriu-zise (viteza de încercare)
-manifestarea forţelor de frecare ce apar la suprafeţele de contact epruvetă-platanele presei.
Forma epruvetelor utilizată pentru determinare rezistenţei la compresiune poate fi:
-cubică –se determină rezistenţa cubică Rc;
-prismatică -- se determină rezistenţa prismatică Rpr;
-cilindrică-- se determină rezistenţa cilindrică Rcil.
Valorile rezistenţei la compresiune vor fi influenţate de raportul între înălţimea h şi
diametrul d, respectiv latura secţiunii transversale l :
-când raportul este supraunitar , între valoarea rezistenţelor există relaţia:
Rpr < RC > RCil

1
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

-când raportul este subunitar, între valorile rezistenţelor există relaţia:

Rpr > RC< RCil

a3
b3

c4

c2

b1

a1

Fig 1. – epruvete cubice,cilindrice,prismatice

Influenţa formei asupra valorii rezistenţei la compresiune este determinată de prezenţa
colţurilor , care pot fi considerate ca având rolul de" concentratori de eforturi", astfel încât se poate
aprecia că distrugerea epruvetelor cu secţiunea transversală poligonală începe la eforturi mai mici
decât în cazul epruvetelor cu secţiunea transversală circulară.

2
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Influenţa forţelor de frecare care se manifestă între probă şi platanele presei

Forţele de frecare tangenţiale existente între suprafaţa epruvetei şi platanele presei se opun
deformaţiei transversale, iar volumul ruperilor de material este în concordanţă cu mărimea
deformaţiilor.
În situaţia în care frecarea dintre platanele presei şi epruvetă este anulată (prin interpunerea
între acestea a unui strat de parafină,a unor foi de plumb etc), deformaţiile transversale ale probei
sunt neîmpiedicate pe întraga înălţime a probei. Ruperea se va produce prin apariţia de fisuri
paralele cu direcţia forţei de încercare. Rezistenţa la rupere a materialului va fi mai mică în această
ipoteză decît în cazul variantei cu frecare.
Stabilirea rezistenţei la compresiune conform normativelor în vigoare se face în varianta cu
frecare.
Neplaneitatea suprafeţei probei în contact cu platanele presei face ca transmiterea forţei să
nu se mai exercite asupra întregii suprafeţe Ao a probei , ci pe o suprafaţă mai redusă, situaţie în
care efortul unitar respectiv va fi foarte mare, iar apariţia fisurilor şi în final distrugerea se va
produce la forţe mai mici în raport cu cele capabile să le suporte materialul.

3
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Rezistenţa la compresiune este invers proporţională cu volumul epruvetei.

Valoarea rezistenţei la compresiune este influenţată şi de viteza de încercare, observându-se
că o creştere a vitezei de încercare conduce la valori mai mari a rezistenţei la compresiune.
Aparatură şi materiale
Presă de 300 tf, şublere, cronometru, epruvete cubice, prismatice şi cilindrice.
Efectuarea determinării
Epruvetele se inscripţionează şi se fixează în poziţia în care vor fi încercate la presă.
Pentru epruvetele cubice şi prismatice se vor măsura la 5mm de marginea fiecărei muchii în
sensul acelor de ceasornic pentru laturile ce formează suprafaţa de rupere. La cilindru se măsoară în
trei secţiuni la 5 cm de suprafaţa bazei şi la mijlocul înălţimii – câte două diametre perpendiculare.
Măsurătorile se realizează cu o precizie de 1mm.

Fig. 1. – Moduri de măsurare

Se încearcă la presă fiecare epruvetă, până la rupere notându-se forţa maximă înregistrată
(Fmax) şi timpul necesar atingerii forţei maxime (t).

Interpretarea şi calculul rezultatelor

Dimensiunile laturilor şi a diametrului (a,b,d), forţa maximă (F max) înregistrată la presă şi
timpul necesar (t) pentru a ajunge la această forţă se înscriu în tabelul 1.1.
Se calculează valorile medii ale laturilor şi diametrelor secţiunilor iniţiale de rupere.

4
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Fig.2. – epruveta cubica Fig.3. – cub distrus

Fig.4 – prisma compresiune Fig.5 – cilindru compresiune

Se calculează rezistenţa la compresiune cu relaţia:

F max
Rc(cub, prismă, cilindru) = [N/mm2]
Ao
În care : Fmax = forţa maximă înregistrată la presă în N
Ao = secţiunea iniţială de rupere în mm2

 pentru cub şi prismă

Ao = ab
 pentru cilindri

5
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

 d2
Ao =
4
Viteza de încercare se calculează cu relaţia
Fmax
V= [N/mm2s]
Ao  t

6
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Nr. Laturi (diametre) mm Fmax t a (d) b A0 V Rc

crt. a1 (d1) a2 (d2) a3 (d3) a4 (d4) b1 (d5) b2 (d6) b3 b4 (N) (s) mm mm mm2 N/mm2s N/mm2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Cub cu latura de 100 mm
1
2
3
Medii
Cub cu latura de 200 mm
1
2
3
Medii
Prisma cu latura bazei de 100 mm
1
2
3
Medii
Cilindru cu diametrul de aprox. 100 mm
1
2
3
4
Medii
Cub cu latura de 100 mm încercat cu viteză mare
1
2
3
Medii
Cub cu latura de 100 mm încercat cu viteză mică
1
2
3
Medii
Tabelul 1.1

7
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Valorile medii calculate se compară, pentru următoarele rezultate:

 cub cu latura de 100 mm şi 200 mm

 cub cu latura de 100 mm şi prismă cu baza pătrată cu latura de 100 mm

 cub cu latura de 100 mm şi cilindru cu diametrul bazei aprox. 100 mm

 prismă cu latura bazei de 100 mm şi cilindru cu diametrul bazei de 100 mm

 cub cu latura de 100 mm

 cub cu latura de 100 mm încercat la viteze diferite

 cub cu latura de 100 mm, prismă cu baza de 100 mm, cilindru cu baza de 100mm

9
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Încercarea la întindere statică

La majoritatea materialelor de construcţii rezistenţa la întindere este mai mică decât
rezistenţa la compresiune şi în consecinţă ruperea la încovoiere şi la compresiune locală se va
produce prin eforturi de întindere.
Rezistenţa la întindere constituie parametru de proiectare pentru anumite elemente de
construcţii care lucrează preponderent la întindere (tiranţi, rezervoare etc).
Variantele de încercare utilizate:
-Întindere axială;
-Întindere din încovoiere;
-Întindere prin despicare.
Incercarea la întindere axială
Pentru efectuarea încercării se utilizează probe cu secţiune transversală circulară sau
poligonală, de diverse dimensiuni, iar capetele sunt îngroşate pentru a permite prinderea în bacurile
presei.

Forţa de întindere se aplică în lungul axei probei. Când valoarea efortului unitar σt produs
de forţa de întindere P, ajunge la limita rezistenţei la întindere a materialului, apar microfisuri ce se
dezvoltă transformându-se în fisuri, iar în final se produce ruperea probei.
Formula de calcul este:

Rt =

Fig.6. – forme de epruvete pentru întinderea axială/test întindere axială

10
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Se aplică materialelor cu struc-tură microeterogenă (metale, polimeri, lemn etc.), pentru care
se pot realiza secţiuni mici de rupere, reducându-se influenţa defectelor de structură şi se poate
asigura prinderea corectă în bacurile maşinii de tracţiune şi centrarea corectă a forţei în raport cu
axa epruvetei
Această încercare este mai greu de realizat datorită dificultăţilor de realizare a probelor şi a
realizării coaxialităţii aparatului de prindere a probei cu axele probei.
Incercarea la întindere din încovoiere
Pentru încercarea la întindere din încovoiere se folosesc epruvete prismatice cu baza
pătrată.
Deformata obţinută prin solicitarea la încovoiere indică compresiune la partea superioară,
iar la partea inferioară apare întinderea. Având în vedere faptul că de obicei rezistenţa la întindere
Rt este mai mică decât rezistenţa la compresiune Rc , în momentul în care la partea inferioarăefortul
unitar σt ajunge la limita de rupere, apar fisuri în zona întinsă care se dezvoltă spre zona
comprimată. În acest mod se reduce secţiunea utilă ţi se produce ruperea probei.
Aparatură şi materiale
 presă de 10 tf, şubler;
 prisme de încercat.
Efectuarea determinării
Se fixează poziţia epruvetelor în timpul încercării şi se măsoară laturile bazei în 4
poziţii la 5 mm de margine - aI şi bI (fig.7).

Fig 7. - schema statica incovoiere

11
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Fig 8. – test întindere din incovoiere

(În varianta cu două puncte de aplicare a forţei, epruveta se rupe în secţiune aleatorie)

Prisma se aşează pe platanele presei şi se încearcă prin solicitarea cu o forţă concentrată plasată în
mijlocul distanţei dintre reazeme. Se realizează forţa maximă de rupere (Fmax).
Interpretarea şi utilizarea rezultatelor
Măsurătorile efectuate pentru laturile prismei şi forţa maximă de rupere se înscriu în tabelul 1.2.
Se calculează valorile medii pentru laturile b şi h şi valoarea rezistenţei la întindere din încovoiere
cu ajutorul relaţiei 5.
3 Fmax l
R ti  2
[N / mm 2 ]
2b h
în care :

F max = forţa maximă corespunzătoare ruperii [N]

l = distanţa între reazemele presei [mm]
b = latura bazei prismei ce se găseşte în poziţie orizontală în momentul încercării [mm]
h = latura bazei prismei ce se găseşte în poziţie verticală în momentul încercării [mm]

12
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Tabelul 1.2.

Nr. Dimensiunile [mm] Fmax a b Rti

crt. b1 b2 b3 b4 h1 h2 h3 h4 [N] [mm] [mm] [N/mm2]

1
2
3
4
m

Rezistenţele la întindere prin despicare.

Aceasă încercare se realizează folosind epruvete sub formă de cilindri, cuburi sau capete de
prismă.
Schema de încercare este cea din fig.8.

Fig.8. –schema statică despicare

Fig.9. – despicare cilindru beton

13
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Se aplică probei o solicitare de compresiune cu forţa F , uniform distribuită în lungul probei şi

în planul determinat de cele două fâşii de carton şi concentrat în planul secţiunii transversale.
Deoarece deformaţiile transversale nu sunt împiedicate, în epruvetă se manifestă eforturi de
întindere pe direcţie transversală solicitării . Atunci când se depăşeşte capacitatea de rezistenţă la
întindere a materialului se produce ruperea acestuia prin despicare după planul forţei de
compresiune.
Aparatură şi materiale:
 presă 300 tf ;
 epruvete cilindrice ;
 fâşii din lemn dur de 5 mm lăţime.
Efectuarea determinării.
Se fixează poziţia de încercare a cilindrului, se materializează diametrul de bază şi

generatoarele corespunzătoare (fig. 10).

h1

d1 d2 d3

h2

Fig. 10 – cilidru despicare

Se măsoară diametrul corespunzător generatoarelor marcate în 3 secţiuni: două la 5 cm de

bază şi una la mijloc rezultând generatoarele (hI)

Cilindrul se prinde între platanele presei prin intermediul fâşiilor dure din lemn, se supune la

compresiune până la rupere înregistrându-se forţa corespunzătoare acestui moment.

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele măsurătorilor, diametrelor şi generatoarelor precum şi a forţei de rupere se trec

în tabelul 1.3.

14
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Rezistenţa la cmnpresiune, întindere

Tabelul 1.3.

Nr. Dimensiunile [mm] Fmax d h A0 Rtd

crt. d1 d2 d3 h1 h2 [N] [mm] [mm] [mm2] [N/mm2]

1
2
3
4
m

Planul de rupere (aria de despicare A0) se calculează cu relaţia :

A0 = d × h [mm2]
iar rezistenţa la întindere prin despicare, rezultă din :
2  Fmax
R td  [N / mm 2 ]
  A0

15