Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

05.Produse ceramice
dimensiuni, ştirbituri la muchii şi colţuri, deformaţii la muchii şi feţe (săgeată), fisuri, influenţa
granulelor de var, densitate, absorbţie de apă, rezistenţe mecanice

Pentru domeniul construcţiilor, produsul ceramic desemnează materialul sub formă de

piatră artificială, obţinut prin arderea unor forme fasonate obţinute dintr-un amestec de argilă, apă
şi adaosuri.
Cărămizi pline presate
Cărămizile sunt produse ceramice brute, colorate, cu structură poroasă. Ele se obţin prin arderea la
(900-1000)0C a formelor fasonate din argile obişnuite, uşor fuzibile, cu adaos de degresanţi.
Determinările sunt reglementate de STAS 456/73 şi STAS 457/86.
Pentru aprecierea calităţii cărămizilor, asupra probei medii luate la întâmplare din diferite locuri
ale unui lot, se efectuează o serie de verificări:
 Verificări de ordinul I.
Ele se fac de către unitatea producătoare şi de către beneficiar.
Se execută :
- în mod curent (pe fiecare lot expediat-primit);
-periodic (cel puţin o dată pe săptămână pe unul din loturile expediate-primite).
Aceste verificări cuprind:
-determinarea eflorescenţelor
-determinarea culorii, prin compararea culorii fiecărei cărămizi cu culoarea mostrei etalon livrată
de producător;
-determinarea săgeţii- deformaţiile muchiilor şi feţelor
-determinarea crăpăturilor;
-determinarea procentului de cărămidă spartă (prin numărarea la expediere sau recepţie la o sută de
cărămizi încărcate sau descărcate în cel puţin 5 intervale de timp sau din 5 paleţi diferiţi);
-determinarea sunetului obţinut prin lovirea a câte 5 cărămizi uscate în etuvă la 105-1100C.Se ţine
cărămida de un colţ cu două degete şi cu un ciocan de 100 g se aplică lovituri succesive de la o
distanţă de 5-10 cm. Sunetul obţinut poate fi metalic sau dogit
-determinarea procentului de cărămizi insuficient arse. Cărămizile care prezintă abateri de culoare
sau au un sunet dogit se introduc într-un vas cu apă astfel încât nivelul apei să depăşească cu cel
puţin 2 cm marginea lor superioară şi se menţin în aceste condiţii 24 ore. Cărămizile care se
înmoaie sunt considerate insuficient arse.

1
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

 Verificări de ordinul II
Se execută de către producător sau beneficiar cel puţin o dată la trei luni.
Aceste determinări se referă la determinarea rezistenţei medii la compresiune, determinarea
rezistenţei medii la întindere prin încovoiere, determinarea gelivităţii şi stabilirea conţinutului de
săruri solubile.
 Verificări de ordinul III
Aceste determinări se efectuează numei în laboratoare de specialitate şi la cererea beneficiarului.
Ele cuprind:
-determinarea coeficientului de transfer termic K;
-determinarea indicelui de reducţie sonoră R.
Verificarea dimensiunilor
Constă în stabilirea dimensiunilor cărămizilor.
Aparatură şi materiale:
Metru metalic; şubler; 10 cărămizi din proba de încercat.
Efectuarea determinării
Lungimea - Se formează două rânduri de câte 5 cărămizi aşezate cap la cap şi se măsoară
lungimea fiecărui rând. Se adună cele două lungimi şi valoarea finală se împarte la 10 obţinându-se
lungimea unei cărămizi.

Fig.1- Verificarea lungimii

Lăţimea - Pentru verificarea lăţimii se aşează 10 cărămizi pe lat, una lângă alta, şi se măsoară
lungimea rândului astfel format. Valoarea obţinută împărţită la 10 reprezintă lăţimea unei cărămizi.

2
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Fig.2- Verificarea lăţimii

Grosimea - Se aşează 10 cărămizi pe cant una lângă alta şi se măsoară grosimea totală G.
Valoarea obţinută împărţită la 10 reprezintă grosimea unei cărămizi.

Fig.3- Verificarea grosimii

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele măsurătorilor se înscriu în tabelul 1:
Tabelul 1.
Determinare Şir I Şir II Şir III
Lungime şir = mm Lungime şir = mm Lungime şir = mm
Lăţime şir = mm Lăţime şir = mm Lăţime şir = mm
Verificări Grosimeşir = mm Grosime şir = mm Grosime şir = mm
dimensionale Lmediu= mm Lmediu= mm Lmediu= mm
bmediu= mm bmediu= mm bmediu= mm
hmediu= mm hmediu= mm hmediu= mm

3
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Determinarea ştirbiturilor la muchii şi colţuri.

Aparatură şi materiale.
Riglă metalică gradată în mm; cărămizi.
Efectuarea determinării.
Mărimea ştirbiturilor la muchii se determină prin măsurarea acestora cu o riglă metalică (în
mm). Mărimea ştirbiturilor de la colţuri se determină prin diferenţa dintre dimensiunea muchiei
respective şi partea rămasă întreagă.

Fig.4- Verificarea ştirbiturilor

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 2.
Tabelul 2.
Ştirbituri Proba I Proba II Proba III
Număr
Dimensiune maximă

Deformaţiile muchiilor şi feţelor (săgeata).

Aparatură şi materiale:
Riglă metalică gradată în mm ; spioni; colţar metalic.
Efectuarea determinării.
Determinarea constă în măsurarea săgeţilor maxime ale muchiilor şi suprafeţelor. Săgeata se
determină cu ajutorul unei rigle metalice sau colţar şi se exprimă în mm.
Pe faţa cărămizilor curbate se aşează rigla metalică sau colţarul şi se introduce între aceasta
şi suprafaţa cărămizii acel spion ce poate intra în spaţiul respectiv. Cifra înscrisă pe spion (grosimea
lui) reprezintă săgeata curburii cărămizii (mm).

4
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Fig.5- Verificarea săgeţii cu „spioni”

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 3.
Tabelul 3.
Săgeată Proba I Proba II Proba III
Dimensiunea maximă

Determinarea densităţii aparente.

Densitatea aparentă se determină pe 5 cărămizi luate din proba medie.
Aparatură şi materiale:
Etuvă cu termoreglare; balanţă (p = 0,2 %); şubler; 5 cărămizi din proba de încercat.
Efectuarea determinării.
Cele 5 cărămizi se usucă în etuvă la 105  5°C până la masa constantă. Se măsoară
dimensiunile fiecărei cărămizi cu care se calculează volumul aparent Va şi apoi, prin cântărire se
determină masa m, a fiecărei cărămizi şi se calculează densitatea aparentă:
m
a  [kg / dm 3 ]
Va
Rezultatul final va fi media a 3 determinări.

5
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 4.
Tabelul 4.
Determinare Proba I Proba II Proba III
m= [kg] m= [kg] m= [kg]
L= L= L=
V= V= V=
[dm] [dm] [dm]
Densitate l= l= l=
aparentă [dm] [dm] [dm]
h= h= h=
[dm3] [dm3] [dm3]
[dm] [dm] [dm]
a= [kg/dm3] a= [kg/dm 3] a= [kg/dm3]

Stabilirea influenţei granulelor de var

Granulele de calcar cu dimensiunea mai mare de 2 mm existente în materia primă, care prin
ardere se transformă în oxid de calciu produc prin umezire hidroxid de calciu cu mărire de volum.
Consecinţa o reprezintă fisurarea şi ruperi de bucăţi din cărămidă.
Aparatură şi materiale:
Tavă de tablă; pâslă; cărămizi pentru încercare.
Efectuarea determinării

Fig.6- Verificarea prezenţei granulelor de var

6
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Determinarea se face luând 5 cărămizi şi introducându-le în apă care se încălzeşte până la fierbere.
Se menţine timp de 1 oră la temperatura de fierbere, 4 ore după fierbere în vasul închis şi 5 zile în
atmosferă de laborator, după care se examinează eventualele deteriorări apărute.

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 5.
Tabelul 5
Influenţa granulelor de var Proba I Proba II Proba III
Nr. granule >2mm
Descrierea defectelor după
fierbere

Verificarea prezenţei sărurilor solubile.

Se urmăreşte dacă în urma îmbibării cu apă a cărămizilor apar eflorescenţe datorate
prezenţei sărurilor solubile.

Fig.7- Eflorescenţe în zidărie

Aparatură şi materiale:
Tavă de tablă; apă distilată; recipient de sticlă; cărămizi pentru încercare.
Efectuarea determinării.
Se iau 5 cărămizi şi se saturează cu apă distilată. Cărămida se aşează deasupra unei sticle de
apă distilată după care se răstoarnă astfel încât îmbibarea să fie completă. Apoi cărămida se usucă şi
se observă apariţia de eflorescenţe datorită dizolvării eventualelor săruri.

7
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor

Rezultatele încercărilor se vor înregistra în tabelul 6.
Tabelul 6.
Săruri solubile Proba I Proba II Proba III
Prezenţa impurităţii

Determinarea absorbţiei de apă

Se determină cantitatea de apă absorbită după 24 de ore de şedere în apă pe un număr de 3
cărămizi.
Aparatură şi materiale
Etuvă cu termoreglare; balanţă; vas de tablă cu grătar pe fund; cărămizi.
Efectuarea determinării.
Se usucă cărămizile în etuvă până la masă constantă, după care se cântăresc. Apoi se
saturează cu apă în condiţii precizate. Se scot, se şterg cu o cârpă umezită şi se cântăresc. Se
calculează absorbţia de apă cu relaţia:

Absorbţia de apă = ∙100 [%]

unde : m1 = masa probei saturate [g]
m2 = masa probei uscate [g]
Rezultatul final este media a 3 determinări.

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 7:
Tabelul 7
Determinare Proba I Proba II Proba III
absorbţia m1= m1= [g] m1= [g]
de [g]
apă
m2= m2= [g] m2= [g]
[g]
a= [%] a= [%] a= [%]

Determinarea rezistenţei la compresiune.

8
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Determinarea rezistenţei medii la compresiune se face pe epruvete a căror formă şi mod de

pregătire este funcţie de raportul dintre grosimea şi lăţimea cărămizii.

Fig.8- Epruvete pentru determinarea rezistenţei la compresiune

Pregătirea epruvetelor
Pentru cărămizile a căror raport dintre grosime şi lăţime este cel mult 0,7, epruvetele se
pregătesc în modul următor:
Se iau 5 cărămizi şi se taie în jumătăţi, se lipesc una de alta pe feţele laterale având capetele
tăiate aşezate opus.
Lipirea se face cu un strat de mortar de maxim 10 mm grosime cu dozaj de un volum de
ciment P40 şi un volum de nisip (0-1 mm). Pe feţele exterioare paralele cu stratul de mortar se
aplică un strat de mortar de cel mult 10 mm grosime în scopul asigurării paralelismului feţelor pe
care se aplică sarcina. Dacă cărămizile au goluri de uscare acestea se astupă cu hârtie înainte de
aplicarea stratului. Epruvetele astfel confecţionate se lasă timp de 4 zile la temperatura camerei
pentru o mai bună întărire a mortarului.
Aparatură şi materiale
Presă hidraulică ; epruvetele pregătite pentru încercare.
Efectuarea determinării.
Încercarea se face cu presa hidraulică, se aşează epruveta cu feţele pe care s-a aplicat
mortarul între platanele presei. Viteza de creştere a forţei este de 50 - 60 N/cm2/sec. Se notează
sarcina la care epruveta se sfărâmă.

9
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Relaţia de calcul este:

Nr
Rc  [ N / mm 2 ]
A
în care:
Nr = forţa de rupere [N]
A = suprafaţa probei [mm2]
Rezultatul final se consideră media a 3 determinări.

Fig.9- Compresiune pe stîlpişor de cărămidă

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 8:
Tabelul 8
Indicativ b h Rci Rcm
probă mm mm N/mm2 N/mm2
1
2
3

Determinarea rezistenţei la întindere din încovoiere.

Determinarea se face pe cărămizi uscate la 105°C, numai la cărămizile cu grosime mai mică
de 88 mm.

10
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Pregătirea epruvetelor
Pe fiecare cărămidă se fac 3 benzi de egalizare din pastă de ciment P40 (sau pastă de ipsos
calitatea I), benzile trebuie să aibă 2 - 3 cm lăţime, şi până la 3 mm grosime. Aceste benzi sunt
dispuse pe întreaga lăţime a probei astfel : o bandă pe mijlocul feţei exterioare unde se aplică forţa
iar celelalte două pe marginile feţei exterioare în locurile de sprijin.

Fig.10 - Epruvetă pentru determinarea rezistenţei la întindere din încovoiere

Dacă se foloseşte ciment P40 (CEM I 42,5R) probele se ţin înainte de încercare 4 zile, dacă se
foloseşte ipsos se păstrează cel puţin 6 ore la umiditate relativă de 65%.
Aparatură şi materiale
Presă hidraulică; epruvete pregătite pentru determinare.
Efectuarea determinării.
Epruveta se aşează pe 2 suporturi cilindrice cu diametrul de 20 - 30 cm. Sarcina se transmite
de presă prin intermediul unui cilindru de aceleaşi dimensiuni ca şi suporturile. Valoarea sarcinii
se citeşte cu o precizie de 25 daN. Forţa va creşte cu viteza de
10 … 20 daN/cm2/sec.
Relaţia de calcul este :

3 Pl
Ri   [N / m 2 ]
2 bh 2

unde : Ri = rezistenţa la încovoiere [N/mm2]

P = sarcina de rupere la încovoiere [N]
l = distanţa între suporturi [mm]
11
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

b = lăţimea cărămizii [mm]

h = grosimea cărămizii [mm]
Rezultatul final este media a 3 determinări.

Fig.11 – Rupere epruvetă la întindere din încovoiere

Înregistrarea şi interpretarea rezultatelor.

Rezultatele se vor înscrie în tabelul 9:

Tabelul 9
Indicativ b h l Rii Rim
probă mm mm mm N/mm2 N/mm2
1
2
3

12
 Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Anexa1
Tabelul 1A
Nr.
ÎNCERCARE Conform S.T.A.S:
Crt

Verificări l = 240 ± 5 mm
1
dimensionale b = 115 ± 2 mm
h = 63(88)  5 mm
CALITĂŢI CONFORM S.T.A.S.
2 Abs. de apă A I II
m,2 m 1 MIN = 8% MIN = 8%
 100
m1 MAX = 18% MAX = 20%
Deformări la
3
muchii şi feţe MAX 3 mm MAX 4 mm MAX 5 mm
Ştirbituri la NR. MAX 1 NR. MAX 3 NR. MAX 4
4
muchii şi colţuri MAX 10 mm MAX 15 mm MAX 22 mm
Crăpături pe feţe
5 - MAX 1 MAX 2
laterale
Granule de var >
6 - Dacă nu produc defecte sunt admise
2 mm
Densitate
aparentă CLASA : C1 1,0  1,3 (kg/dm3) MAX = 1,4 kg/dm3
3
7 m C2 1,3  1,5 (kg/dm ) MAX = 1,6 kg/dm3
a  C3 1,5  1,8 (kg/dm3) MAX = 1,9 kg/dm3
Va

Determinări asupra materialelor pentru învelitori

Din grupa materialelor ceramice utilizate pentru învelitori fac parte ţiglele, olanele şi coamele.
Aceste produse se obţin din argile fuzibile (prelucrate mai îngrijit decât în cazul cărămizilor)
prin presare în tipare sau prin tragere prin filiera presei cu melc.După uscare, se ard la temperaturi
de 900-1000 0C. Ţiglele şi coamele se produc şi smălţuiesc în diferite culori.
Ţiglele de clasifică în:-ţigle cu două jgheaburi;
-ţigle cu două jgeaburi laterale şi la capete;
-ţigle cu dublu falţ;
-ţigle cu un jgheab, trase;
-ţigle solzi.

13
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Pentru o rezemare corespunzătoare pe şipcile şarpantei de acoperiş, ţiglele sunt prevăzute cu unul,
două sau patru ciocuri.
Ţiglele solzi au o folosire neraţională a suprafeţei lor în comparaţie cu celelalte tipuri, datorită
faptului că etanşarea se realizează prin suprapunere şi nu prin îmbinare cu jgheaburi şi pene.Din
această cauză acoperişul rezultat este greu (sunt necesare 40 de ţigle pentru 1 m2 de acoperiş).

Fig.12 – Ţiglă solz

14
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Coamele utilizate pentru încheierea acoperişului se clasifică în: coame mari şi coame mici.

Fig.12 – Coamă

Olanele au forma unor jumătăţi de trunchi de con şi se aşează pe acoperiş în două straturi:
stratul inferior cu concavitatea în sus şi partea îngustă spre pantă, iar stratul superior cu concavitatea
în jos şi partea îngustă spre coamă.Fixarea se face cu mortar de ciment-var. Acoperişurile realizate
din olane sunt grele şi neeconomice, fiind utilizate în zone cu vânt puternic.

Fig.13 – Olan

15
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Tab.10 - Caracteristici de calitate pentru ţigle, coame şi olane

Condiţie de admisibilitate
CARACTERISTICA Calitatea I Calitatea I
1.Forma Regulată, fără valuri
2.Abateri de la planeitatetea feţelor şi
rectiliniaritatea muchiilor, mm,max
- ţigle cu jgheaburi laterale 5 8
- ţigle cu jgheaburi laterale şi la
capete – tip A 4 7
- tip B 5 8
- ţigle cu jgheaburi trase 4 6
- ţigle solz (A şi B) 3 4
3.Denivelarea colţurilor, mm,max 4 6
Se admit: Se admit:
-1 ştirbitură la colţuri cu adîncime -la părţile acoperite avănd adîncimea
max 5 mm şi lungime max.20mm max 5 mm şi lungimea totală
4.Ştirbituri la muchii, colţuri şi feţe - la muchii şi feţe cu adîncimea max max.100mm
de 3 mm şi lungimea totală de 10 mm - la părţile neacopăerite avănd
adîncimea max de 4 mm şi lungimea
totală de max 50 mm
5.Turtituri la colţuri Se admit pe max 1/3 din înălţime
Se admit cel mult 2 şi numai la una
6.Crăpături nu se admit din margini, cu lungimea de cel mult
10mm
7.Granule de var sau alte corpuri
Se admit cu diametrul de max. 3 mm
străine
8.Bavuri nu se admit
9.Culoare Se admit mici avriaţii de nuanţă
10.Glazura Să fie aplicată uniform

Determinarea masei ţiglelor

Determinare se face pe 3 ţigle, prin cântărire cu precizie de ±10 g, în prealabil probele fiind
uscate la masă constantă.
Determinarea dimensiunilor ţiglelor
Ţiglele nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 0,1%,deoarece există pericolul aparitiei
denivelărilor mari ale învelitorilor.
Determinarea se face pe 5 ţigle şi cuprinde următoarele etape:
-se măsoară cu metrul lungimea;
-se măsoară cu metrul lăţimea;
-se verifică cu şublerul dimensiunile ciocurilor, jgheaburilor şi nervurilor.
Determinarea săgeţii
Determinarea se face pe 5 ţigle şi cuprinde următoarele etape:
-cu o riglă se verifică liniaritatea muchiilor măsurând cu şublerul săgeata maximă;
-pe o placă plană se fixează ţigla în trei colţuri şi cu o riglă sau cu şublerul se măsoară denivelarea
celui de al patrulea colţ.

16
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Determinarea numărului de ştirbituri

Vor fi analizate cu atenţie 5 ţigle şi se pentru fiecare ştirbitură se masoară lungimea ei(cu
şublerul) şi adâncimea (cu un ac indicator). Crăpăturile se verifică după o procedură similară.
Determinarea sunetului
Se determină pe 5 ţigle prin lovire cu un ciocan de 100g de la 15 cm, iar sunetul emis se compară cu
sunetul unei ţigle etalon.
Determinarea impermeabilităţii
Cu ajutorul unui cadru din tablă se realizează o cutie care are drept fund ţigla.Cadrul va avea o
înălţime de cel puţin 70 cm Se umple această cutie cu apă şi se verifică din 15 în 15 min dacă pe
suprafaţa inferioară nu au apărut picături de apă.
Determinarea se consideră terminată după 3 ore, iar rezultatele se compară cu datele din tabelul
11.
Tabel 11.
Capacitate
Sunet la lovire portantă Rezistenţa la îngheţ
material impermeabilitate
cu ciocanul minimă dezgheţ
[N]
Cu jug laterlal Clar metalic 750 După 25 de cicluri
Cu jug nu trebuie să
Clar metalic Nu trebuie să treacă nici 900
lat.+capete prezinte degradări
ţigle

o picătură înainte de 3
Cu un jug Clar metalic 800 şi pierderi mai mari
ore de la începerea
de 25% din
determinării
Solzi Clar metalic 700 capacitatea
portantă
Nu se
Coame Nu trebuie să treacă nici 2% din masă
normează
o picătură înainte de 1,5
Clar metalic 25% din
ore de la începerea
Olane 700 capacitatea
determinării
portantă

Determinarea capacităţii portante

Ţiglele şi olanele trebuie să reziste la o încărcare dată de un om cu greutate normală cu trusa de
scule în spate.
Capacitatea portantă se determină pe 5 ţigle şi se efectuează cu aparatul Fruhling-Michaelis
adaptat pentru încercarea ţiglei.
Distanţa între reazeme se consideră 18 cm pentru ţiglele solzi şi 30 cm pentru ţiglele cu jgheab.
Raportul de multiplicare a greutăţii găleţii este de 50.
Se măsoară cu un şubler grosimea ţiglei g
Se fixează ţigla în aparat şi se dă drumul la alice.
Se măsoară masa m a găleţii cu alice care a rupt ţigla.

17
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Relaţia de calcul este:

Rti= [N/mm2 ]

Alte materiale ceramice brute

Tuburi ceramice pentru drenaj (STAS 1626-74)
Se obţin pe cale umedă, prin presare, din mase argiloase cu sau fără adaos de degresanţi .
La interior forma este circulară, iar la exterior poate fi ciculară su poligonală.

Fig.14. – tuburi drenaj

Lungimea tuburilor de drenaj este de (330±10) mm, diametrul interior (40±250)mm şi grosimea
pereţilor (8±30) mm. Se folosesc la lucrările hidrotehnice de colectare şi evacuare a apei.
Pentru verificarea calităţii se fac următoarele determinări:
-verificarea dimensiunilor;
-determinarea curbării tubului pe generatoare;
-determinarea înclinării planului de capăt faţă de axa tubului;
-determinarea ovalizării;
-determinarea ştirbiturilor şi fisurilor;
-determinarea prezenţei granulelor de var;
-determinarea rezistenţei la îngheţ-dezgheţ (min 15 cicluri).

18
Dănuţ BABOR-STUDIUL MATERIALELOR DE CONSTRUCŢII Produse ceramice

Corpuri ceramice cu goluri pentru planşee şi acoperişuri

Acestea se folosesc la executarea fâşiilor prefabricate pentru planşee şi acoperişuri.

Fig.15 – corpuri ceramice cu goluri pentru planşee

La aceste corpuri ceramice se fac următoarele determinări:
-verificarea dimensiunilor;
-determinarea masei;
-determinarea sunetului;
-determinarea ştirbiturilor şi crăpăturilor;
-determinarea prezenţei corpurilor străine (care trebuie să fie mai mici de 3 mm);
-determinarea planeităţii feţelor;
-determinarea absorbţiei de apă (8÷17);
-determinarea rezistenţei la compresiune ( se impune Rcmin=200daN/cm2).
Corpuri ceramice pentru pardoseli la grajduri şi padocuri (STAS 9694-74)
Se obţin cu goluri orizontale,prin presare. Pe feţele fără goluri sunt prevăzute cu striuri pentru
evitarea alunecării animalelor şi respectiv pentru mărirea adeziunii mortarului la mantarea lor.
Determinările care se efectuează în cazul acestor produse sunt:
-prezenţa deformaţiilor la muchii şi feţe, numărul ştirbiturilor, fisurilor;
-absorbţia de apă (maxim 12%);
-rezistenţa la îngheţ-dezgheţ(min 25 cicluri);
-rezistenţa la uzură (pierderea în grosime max 8 mm);
-rezistenţa la compresiune ( Rcmin=75 daN/cm2;
-prezenţa granulelor de var (sub 3 mm);
-coeficientul de conductivitate termică (max 0,814W/mk);
-sunetul clar, nedogit.

19