Sunteți pe pagina 1din 9

REVISTA MILITARĂ nr.

2 (12) 2014

PERSONALIA

ALEXE MATEEVICI (1888–1917) – PREOT MILITAR,


POET ŞI PATRIOT
Gheorghe BACIU1

ALEXE MATEEVICI (1888–1917) – MILITARY PRIEST,


POET AND PATRIOT

The article describes that period from poet’s Alexe Mateevici life, when he activated
as a military chaplain on Sireti front during World War I (1915–1917). Conditions of
service conducting through soldiers on the battlefield of Marasheshti are shown. At the
same time, opportunities to use his free time for working, writing and reading unknown
Romanian literary treasure are demonstrated.

Autorul versurilor Imnului Naţio- doveni, în limba maternă, ceea ce era


nal al Republicii Moldova s-a născut în contradicţie cu politica de la Semi-
în comuna Căinari, fostul judeţ Ti- narul Teologic. Despre această cine-
ghina. Copilăria şi-a petrecut-o în sa- va dintre elevii lui ruşi l-a denunţat
tul Zaim, unde părinţii s-au mutat cu conducerii şi, ca urmare, îndată după
traiul în anul 1893. Acolo micul Alexe ce se începuse războiul din 1914, ar-
învaţă trei clase. După absolvirea Şco- hiepiscopul Platon (Rojdestvenski) îl
lii Spirituale de Băieţi, îşi face studiile convoacă şi îi propune insistent accep-
(1902–1910) la Seminarul Teologic tarea funcţiei de preot militar, astfel
din Chişinău, unde se simţea bine îndepărtându-l de şcoală şi de influ-
între colegi. În anii 1910–1914 con- enţa „primejdioasă” asupra seminariş-
tinuă studiile la Academia Teologică tilor. La început Mateevici a încercat
„Petru Movilă” din Kiev. La 30 iunie i să refuze propunerea arhiepiscopului,
se înmânează diploma de candidat în însă arhiepiscopul i-a promis poetului
teologie, revine la Chişinău, locuieşte că nu va fi numit într-o unitate mili-
împreună cu soţia, mama şi sora Jenea tară de pe front, ci va fi repartizat în
[1, p.70]. batalionul 41, de rezervă, cu sediul la
Întors din Kiev, Mateevici este Chişinău. În cele din urmă, acceptă
numit profesor la Seminarul Teolo- propunerea să devină preot militar.
gic din Chişinău. De la bun început, În septembrie 1915, Alexe Mate-
între tânărul pedagog şi seminarişti evici este deja încadrat într-un regi-
se stabilesc sincere relaţii. Uneori, el ment de infanterie pe frontul galiţian,
îşi permitea să discute cu elevii mol- în calitate de preot militar. După in-

1
Gheorghe Baciu, doctor habilitat, profesor universitar, Universitatea de Stat de Medicină
şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

137
STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE. PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ

trarea României în război, el continuă în care el își exprima îngrijorarea


serviciul militar în brigada rusă de că la cele trei scrisori expediate de
artilerie nr. 71 pe frontul român din dânsul, n-a primit nici un răspuns.
Tecuci, unde a trăit grozăviile luptei Corespondența lui cu familia se in-
de la Mărăşeşti. Totodată, în condi- tensifică numai odată cu transferarea
ţiile frontului român, Mateevici avea unității sale militare, pe frontul român
ocazia să vină în contact direct cu li- de la Mărășești [4, pp. 88-89].
teratura şi îndrumătorii scrisului ro- Revoluţia din februarie 1917 şi
mânesc. Acolo îl cunoaşte pe Nichifor prăbuşirea regimului ţarist din Rusia
Crainic, care adesea îl vedea cu vravu- a adus în ţinutul basarabean un suflu
rile de cărţi pe care le studia cu mare de libertate şi democratizare a vieţii
sârguință [2, p. 48]. publice. În Basarabia, ca şi pe întreg
În ianuarie 1916, Mateevici este teritoriul Imperiului Rus, se instituise
transferat pe frontul de la Sireți, unde un haos social, declanşându-se o lup-
i-a fost sortit să ţină slujbe în biseri- tă aprigă a bolşevicilor pentru putere.
că, în corturi, în aer liber, în locuri Ei îmbinau propaganda politică cu
ferite şi sub trageri de arme. Fiind la numeroase forme de acţiuni extrem
Iaşi, Mărăşeşti, Tecuci, el se află într-o de violente – jafuri, asasinări, întem-
atmosferă de tendinţă colectivă a ba- niţări, cu dispariţia unor persoane
talioanelor moldoveneşti de pe front, marcante − organizate şi realizate de
unde, în marş de război, sub rafale de către reprezentanţii organelor secrete.
mitraliere, explozii de obuze şi vuiet În procesul de emancipare naţională,
de avioane, poetul scrie poezii patri- preotul militar Alexe Mateevici adesea
otice, de mare rezonanţă publică. La contacta cu marele patriot basarabean
sfârşitul lui decembrie 1916, Mateevici Pan Halippa, care îi devenise mare
menţiona: „Vizitând Mitropolia Iaşu- prieten şi susţinător al activităţii spe-
lui, unde acum se cântă şi în ruseşte, cifice pe câmpul de luptă, precum şi
spre satisfacţia soldaţilor care au um- implicarea în lupta pentru dezrobirea
plut la refuz hramul, simt un oarecare plaiului natal.
flux de euforie, de forţă creatoare… Preotul militar Alexe Mateevici
Ceva parcă mi-a trezit mintea, ce dor- adesea obținea concedii şi revenea
mita, ceva care mă îndeamnă la activi- la Chişinău, unde îşi vizita familia,
tate literară. Niciodată scrisul meu nu participa la diverse manifestări so-
a curs cu atâta uşurinţă, de sub pana cial-politice cu cuvântări înflăcărate
mea, ca acum…” [3, p. 25]. şi patriotice. Este cunoscută alocuţi-
Despre perioada aflării lui Mate- unea istorică a lui (din 25 mai 1917)
evici, în calitate de preot militar, pe de la Primul Congres al Învăţătorilor
frontul Primului Război Mondial se Moldoveni din Basarabia, pe care a
cunoștea foarte puțin, cu excepția început-o cu cuvintele: „Ca unul care
unor informații răzlețe, datorită vin cu toată dragostea mea în mijlo-
corespondenței lui cu soția. Prima cul dumneavoastră, cred că pot să-mi
din scrisorile păstrate în arhiva fami- îngăduiesc de a vă da unele sfaturi fră-
liei este cea din 31 decembrie 1915, ţeşti. Dar mai întâi de toate, să ştiţi că:

138
REVISTA MILITARĂ nr. 2 (12) 2014

Unde-i unul, nu-i putere, postbelică, vestitul general a exercitat


La nevoi şi la durere. scurt timp funcţia de ministru al Apă-
Unde-s doi, puterea creşte rării a României, dar, în anul 1950, ca
Şi duşmanul nu sporeşte. demnitar interbelic, este arestat şi în-
Războiul îi dezvoltă lui Mateevici carcerat în puşcăria din Sighet, unde a
şi mai mult sentimentul naţional, decedat la 25 februarie 1952, la vârsta
dragostea faţă de oamenii de acelaşi de 72 de ani.
neam, în special după transferarea lui Sosind pentru scurt timp la Chişi-
pe frontul român, format în mare par- nău, Mateevici participa la mişcarea
te din basarabeni, având şi posibilita- intelectualilor pentru românizarea Ba-
tea de a cunoaşte direct Vechiul Regat. sarabiei. După întoarcerea pe front, el
El mărturisea: „În România mă simt a participat la luptele de la Mărăşeşti.
mai bine şi sănătos, românii se miră Evident, atmosfera de încordare, peri-
cât de bine cunosc limba. De aceea, col şi nesiguranţă pentru viaţă din tim-
prin oraş mă primesc foarte binevoi- pul acestor lupte mult se reflecta asupra
tor”, se destăinuia el soţiei sale într-o activităţii creative a poetului. Pe front a
scrisoare din 25 decembrie 1916. Pe avut ocazia să vină în contact direct cu
front, unde moartea îl pândeşte pe om literatura română şi chiar cu îndrumă-
în orice moment, poetul îşi aminteşte torii scrisului românesc. Indiscutabil,
de anii fericiţi ai copilăriei. Ulterior, cea mai puternică influenţă asupra lui
s-a dovedit că unele poezii scrise pe Mateevici au avut-o poeziile lui Mihai
front au rămas în manuscrise, într-un Eminescu [6, p. 8].
carnet special, fiind publicate după Cuprinzătoare a fost scrisoarea lui
moartea poetului [5]. din 12 martie 1917 adresată familiei,
Chiar şi în timpul luptelor înverşu- scrisă sub impresia veștilor despre vic-
nate de pe front, Mateevici se gândea toria Revoluției din Februarie. După
mult la micuţa fiică Nina, însă, cu toată expunerea viziunilor asupra îndeletni-
dragostea faţă de familie şi dorul de ai cirilor sale de preot militar, el trece la
săi, el nu vroia să părăsească definitiv probleme pe care le iscă noua stare de
frontul, într-un fel, nu excludea faptul lucruri în țară. Mult îl preocupă even-
că va rămâne pe front până la urmă. tuala separare a bisericii de stat. Matee-
De menţionat că generalul-locote- vici scria: „Acum, cred eu, munca mea
nent Ioan Răşcanu, fost ataşat militar în armată, depusă întru folosul patriei,
al României la Berlin ( 1907-1911) în- va căpăta un sens mai profund: trebu-
deplinea postul de comandant de bri- ie să ne așteptăm ca prestigiul clerului,
gadă de la Mărăşeşti din anul 1917, pe cel puțin al celui militar, nu numai că
timpul când Alexe Mateevici era preot nu va diminua, ci chiar va crește, așa
militar pe câmpul de luptă. După uni- cum se observă în Franța, unde bi-
rea Basarabiei cu România, generalul serica e despărțită de stat” [7, p. 26].
Răşcanu a participat la menţinerea Aflându-se pe frontul roman, Ma-
ordinii administrative pe teritoriul ba- teevici, continua activitatea literară,
sarabean, iar în anii 1942-1944 a fost concomitent reușea şi să traducă din
primar al Bucureştiului. În perioada limba rusă. Dintre lucrările tradu-
139
STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE. PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ

se fac parte: Pescarul şi Zâna de Ma- către vara anului 1917, când poetul
xim Gorki; Zădarnic artist de Alexei devenise mai maturizat, dezvoltându-
Tolstoi; Poetului de Alexandr Pușkin; şi viziunile patriotice de pedagog şi
Prorocul de Iurii Lermontov; Primej- preot iscusit, capabil să atragă atenţia
dia şi Prădătorii de Anton Cehov ș.a. poporului băştinaş, chiar şi în timpul
Ultimele traduceri de pe front da- luptelor, devenind una dintre cele mai
tează cu zilele de 29-30 iunie 1917. influente personalităţi în societatea
Semnificativ este faptul că pe fron- basarabeană din acea perioadă.
tul de la Mărăşeşti, pentru a doua În anii de război, după revoluţia
oară, activitatea creatoare a lui Alexe din februarie 1917, activitatea poe-
Mateevici s-a înviorat brusc: scrie nu- tică a lui Mateevici izbucneşte ca un
meroase opere în care reflectă starea vulcan, începând cu celebra operă
lui spirituală la acel moment istoric. „Limba noastră”. La 20 aprilie 1917,
Se ştie că prima ascensiune de activi- de pe front, într-o epistolă către fa-
tate scriitoricească a poetului adoles- milie poetul scrie: „Şi mai mult simt
cent, de 17-19 ani, de asemenea a fost o oarecare năvală de voinicie şi de
condiţionată de revoltele populare puteri creatoare. Ceva a trezit min-
din Rusia din anii 1905–1907, când tea mea, gata deja să adoarmă. Par-
poeziile lui erau înfiripate de avântul că nu-mi aduc aminte ca vreodată
speranţelor eliberatoare de sub jugul scrisul să-mi fi curs de sub condei
ţarist. Aceleaşi speranţe au reînviat cu atâta uşurinţă ca acum” [7, p. 26].

Alexe Mateevici (primul din dreapta)


împreună cu alţi preoţi militari pe frontul român (iunie-iulie 1917)

140
REVISTA MILITARĂ nr. 2 (12) 2014

În pofida greutăţilor sufleteşti pe pe neaşteptate pentru anturaj, inclu-


timp de război, în situaţiile imprevizi- siv în condiţii de staţionar, cu atât mai
bile din vara anului 1917, Alexe Mate- mult a persoanelor tinere şi practic
evici, cu jertfire de sine, îşi îndeplineş- sănătoase (din care făcea parte şi A.
te obligaţiunile de preot militar, găsind Mateevici), trezesc în societate anu-
timp şi pentru a scrie pe timp de mite suspiciuni. Din aceste motive,
luptă poezii valoroase, care i-au în- organele de drept sunt obligate să in-
veşnicit numele şi ca poet. Doar în vestigheze circumstanţele decesului,
ultimele două luni din viaţa sa plină în scopul stabilirii sau excluderii unor
de chinuri, poetul a scris şi ne-a lă- acţiuni cu caracter criminal. Este greu
sat drept moştenire numeroase po- de imaginat, chiar şi în afara cazului
ezii sentimentale, cu sens de apel Mateevici, cum ar folosi organele de
patriotic către popor, vigilente şi po- justiţie, în calitate de probe obiective,
văţuitoare: „Limba noastră” (17 iunie unele consemnări (păreri) publicate
1917); „Văd prăbuşirea” (5-6 iulie); fără studii medicale speciale, referi-
„Cântec de leagăn” (7 iulie); „Basa- toare la diagnosticul unei anumitei
rabenilor” (10 iulie); „Frunza nucu- boli sau asupra cauzei morţii, a unei
lui” (12 iulie); „Unora” (13-14 iulie). persoane, neavând certe dovezi argu-
În poezia „Deasupra târgului Bâr- mentate şi prezentate de specialişti în
lad”, scrisă cu mai puţin de o lună domeniu [8].
până la trecerea poetului în veşnicie, În această ordine de idei, nici de-
sunt reflectate evenimentele dramati- claraţiile soţiei lui Mateevici, nici măr-
ce de pe frontul de la Mărăşeşti, când turiile chipurile, depuse de mama po-
esenţial se intensificase bombarda- etului, nu se potrivesc şi nu corespund
mentul, prevestitor al unor acţiuni unei logici convingătoare. Se vehicu-
ofensive. Atunci inamicul recurgea nu lează cuvintele soţiei, care spunea: „În
doar la imense mijloace pur militare, august 1917, Alexe a venit de pe front
ci şi la descurajarea morală a trupelor acasă bolnav de tifos (nu se specifică
româneşti. care − n.a.) şi la 13 august, la ora 15:00
Mult mai târziu Ștefan Ciobanu a încetat din viaţă în Spitalul gubernial
avea să spună despre Alexe Mateevici din Chişinău” [9].
următoarele cuvinte: „Războiul mon- Analizând, în calitate de medic
dial ne-a răpit pe unul din cei mai de legist, circumstanţele îmbolnăvirii şi
valoare poeți basarabeni, pe Alecu morţii lui Mateevici, am constatat nu-
Mateevici, al cărui talent abia trezit la meroase date contradictorii, ceea ce
viață era menit să treacă peste cadrele creează o situaţie destul de confuză, cu
regionalismului îngust și să devie un multe întrebări neelucidate. Nu este
factor puternic al culturii românești dovedit oficial unde şi când s-a îmbol-
în genere… Chiar dacă nu avea și alte năvit poetul, care a fost evoluarea bo-
scrieri… Numele lui ar fi rămas în li- lii, trezesc anumite suspecţii locul spi-
teratura română dacă ar fi scris numai talizării şi diagnosticul bolii, fabulos
poezia „Limba noastră” [6, p. 8]. se descrie momentul morţii, fără a se
Dintotdeauna cazurile de moarte cunoaşte precis cine au fost martorii

141
STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE. PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ

ultimilor clipe din viaţă, procesul fu- anumitor aspecte din soarta nemiloa-
nerar a fost grăbit, nu este scris nimic să a lui Alexe Mateevici, tot mai mult
cine a vorbit la mormântul poetului, accept admiterea unor denaturări și
nu se arată prezenţa la înmormântare tăinuiri de informații prețioase, care
a lui Pan Halippa. De ce în ziarul „Cu- ar fi putut servi drept dovezi convin-
vânt Moldovenesc”, redactat de Pan gătoare în stabilirea adevărului isto-
Halippa, tocmai peste o săptămână se ric. Evident, calvarul postrevoluționar
înştiinţează despre moartea lui Ma- din Rusia țaristă (1917), poziţia lui
teevici? Chiar şi în unicul document patriotică şi civică au avut directe
în care s-a înregistrat decesul sunt in- tangențe asupra dispariției fizice a po-
cluse înscrieri suplimentare (evidentă etului, care a devenit incomod guver-
falsificare) referitoare la data morţii nării, fiind un înverșunat susținător
poetului! al independenței scumpei țărișoare,
Continuând investigarea şi analiza pentru care putea să-şi jertfească viaţa.

Preotul militar
Facsimilul înregistrării decesului lui A. Mateevici în A. Mateevici (1888–1917)
cartea de acte a bisericii Sf. Nicolae din Chişinău.

Adesea se întreabă: Cum de ex- se datorează argumentărilor nefonda-


plicat rapiditatea morţii unui bărbat te, fără substrat real. S-a stabilit că o
tânăr, absolut sănătos, precaut în toa- parte din istorici şi biografi ai timpului
te acţiunile, inclusiv în momente pe- au prezentat informaţii la întâmplare.
riculoase pentru viaţă în condiţii de Printre constatările care şi actualmen-
război? De ce atât de scăzută este cre- te trezesc o doză mare de neîncredere
dibilitatea față de ipotezele unor autori pot fi următoarele:
asupra evoluţiei bolii şi morţii lui Ale- 1. Supozițiile controversate ale
xe Mateevici? În viziunea mea, ultima circu­m sta­n țelor de îmbolnăvire,

142
REVISTA MILITARĂ nr. 2 (12) 2014

a timpului și instituţiei medicale de 5. Înmormântarea suspicios grăbi-


spitalizare. Evidente sunt denaturările tă a poetului (similar ca şi a lui Mihai
ce ţin de evoluţia şi diagnosticul bo- Eminescu), fără concretizarea persoa-
lii poetului, lipsa informaţiilor asupra nelor oficiale prezente la procesul fu-
tratamentului acordat şi nominaliza- nerar. Cum se poate de explicat faptul
rea medicilor curanţi. că înmormântarea lui Simeon Murafa
2. Suspiciunile asupra autenticităţii și Andrei Hodorogea din acea perioa-
copiei aşa-numitului zilnic al soției Te- dă a fost descrisă în detaliu, inclusiv
odosia din perioada anilor 1917–1920, cine a vorbit la mormântul lor, dar de
în care, post-mortem, incompetent se procesul funerar al lui Mateevici prac-
interpretează semnele „obiective” şi tic nu s-a scris nimic concret nici într-
cursul bolii poetului, ceea ce lasă im- un ziar al timpului, cu excepţia unor
presia că „documentul” nu a fost întoc- expresii generalizate ale biografilor,
mit de o persoană care poseda cunoş- publicate tocmai peste 35-40 de ani
tinţe medicale, nici de soţia Teodosia, după dispariţia poetului. Este greu de
ci numai de o persoană terță (posibil înţeles de ce nici într-un ziar de atunci
la comandă!), întrucât originalul „zil- nu s-a arătat lipsa la înmormântare a
nicului” afişat, din motive neclare, a celor mai apropiaţi prieteni ai răpo-
rămas necunoscut publicului până în satului, inclusiv a lui Pan Halippa (!),
zilele noastre. care anterior, chipurile, făcuse tentati-
3. Consemnările fabuloase despre vă de a-l vizita pe poet, fără a se con-
vizitele mamei şi ale soției în spital, cretiza în care spital? Ce e la mijloc:
precum că ele l-ar fi asistat la patul po- tăinuirea adevăratei realități sau comi-
etului până în ultimele clipe din viața terea unor acțiuni de natură dubioasă
pământească! Este cunoscut că vizite- sau criminală?
le bolnavilor de boli contagioase erau 6. Inexplicabil rămâne şi faptul de
strict interzise, încă după anul 1734, ce, cu o întârziere de șapte zile, tocmai
când o mare parte din populaţia băşti- la 20 august 1917, în ziarul „Cuvânt
naşă a decedat de pe urma ciumei. Moldovenesc” (redactor Pan Halippa)
4. Nu lasă nicio încredere justifi- se anunță despre moartea lui Matee-
cată inscripția adăugată pe facsimil vici? Este cunoscut că sediul redacției
înregistrării decesului lui Mateevici în se afla în acea perioadă pe strada Jucov-
cartea de acte a bisericii Sf. Nicolae din ski 15 (actuala Maria Cebotari), nemij-
Chișinău, peste mult timp după insta- locit în apropierea spitalului orășenesc,
larea morții, ceea ce evident prezintă unde se presupune că s-a aflat şi poetul.
un procedeu de falsificare documen- De ce către 1923, la dezvelirea monu-
tară, fapt ce a coincis zilelor de asasi- mentului celor trei martiri, Pan Ha-
nare a preotului Dimitrie Baltaga din lippa afirma că Mateevici a decedat pe
Rezeni, a prietenilor Simeon Murafa front…?
și Andrei Hodorogea, a polițistului de La începutul lui octombrie 1926, la
sector, fost militar, Miron Burcă, origi- Chişinău, a avut loc un eveniment isto-
nar din satul Bravicea (Orhei) și al altor ric de mare importanţă – inaugurarea
patrioţi basarabeni dispăruţi fără veste. în faţa Catedralei, din centrul oraşului,

143
STUDII DE SECURITATE ŞI APĂRARE. PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ

a monumentului în memoria martiri- oficiale, cât şi mama şi soţia poetului,


lor: Alexe Mateevici, Simeon Murafa iar fiica lui – Nina – a recitat poezia-
şi Andrei Hodorogea. Autorul monu- imn „Limba noastră”.
mentului şi al basoreliefurilor – sculp- Monumentul a fost executat din pia-
torul Verea-Ionescu. tră, având reliefuri, vulturul, stema, in-
Mass-media de atunci (Ziarul Presa scripţiile şi elementele decorative turna-
nr.188, 3 octombrie 1923) scria: „Ieri, te în bronz. Ansamblul avea un piedestal
la ora 11, în prezenţa miniştrilor Con- cu 5 trepte, pe care era amplasat un pa-
stantinescu şi Inculeţ, a generalului nou vertical din piatră, unde erau incrus-
Berthelot şi a tuturor autorităţilor ci- tate reliefurile cu chipurile martirilor,
vile şi militare, a avut loc inaugurarea însoţite de inscripţiile: Simeon Murafa
monumentului instalat la 29.IX.1923 (24.05.1887–20.08.1917); părintele Ale-
de un grup de basarabeni, în frunte cu xei Mateevici (16.03.1888–13.08.1917);
Pan Halippa, în amintirea a trei mar- Andrei  Hodorogea (02.10.1878–
tiri: preotul Mateevici, avocatul Mura- 20.08.1917).  Reliefurile erau protejate de
fa şi inginerul Hodorogea. Cel dintâi un vultur cu aripile larg deschise. Sub re-
– mort în timpul războiului, ceilalţi liefuri erau plasate două ramuri: una de
doi – asasinaţi de soldaţi bolşevici”. La stejar şi alta de laur, care încadrau stema
dezvelirea stelei au asistat atât persoane României [10, p. 57].

Nadejda Neaga-Mateevici cu nepoţica


Nina lângă monumentul celor trei
martiri ai neamului: A. Mateevici,
S. Murafa şi A. Hodorogea.
Chişinău, octombrie 1926. Monumentul
a fost instalat în grădina Catedralei
la 29.09.1923, dezasamblat în 1940 şi
distrus din temelie prin anul 1949

Se vehiculează că monumentul a distrus complet. Personal am reușit să


fost distrus în 1940 pe timpul evacu- văd piedestalul din piatră din faţa Ca-
ării Armatei Române. În realitate, la tedralei din capitală, sosind în cadrul
acel moment, în grabă, s-a izbutit doar unei excursii cu elevii şcolii feroviare
de scos chipurile martirilor şi al pie- din Bălţi în primăvara anului 1949
selor asociate, turnate din bronz, iar [11, p. 71].
piedestalul din piatră s-a păstrat până În anul 1988, la Zaim, raionul Că-
în primăvara anului 1949, apoi a fost uşeni, a fost deschisă Casa-muzeu

144
REVISTA MILITARĂ nr. 2 (12) 2014

„Alexei Mateevici”, ai cărei animatori au învăţat mari personalităţi: Alexe


au fost Ion şi Maia Găină, Mihai Vie- Mateevici, Vasile Cijevschi, Petru Că-
ru, Nina Tocan, Teodosie Berghi, Ilie rare, Ion Ungureanu ș.a.” [12].
Gluh ş.a. La inaugurarea instituţiei, Datorită sârguinţei întregii comu-
Nina Tocan, directorul Şcolii „Ale- nităţi din regiune, numai în primii 10
xei Mateevici” din localitate, avea ani de la fondare, la Casa-muzeu din
să spună: „Ne dorim ca Centrul ce a satul Zaim au fost filmate două do-
fost deschis să devină un loc unde îşi cumentare despre viaţa şi activitatea
vor da întâlnire oamenii de cultură şi preotului-poet Alexe Mateevici, care
artă din sudul Basarabiei şi din întreg în permanenţă este vizitată de mai
spaţiul românesc. Ne-am dorit foarte mulți admiratori şi numeroase dele-
mult să deschidem această instituţie în gaţii din ţară şi de peste hotarele ei
sediul istoric al şcolii primare în care [13, p. 4-5].

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. Colesnic Iurie. Doina dorurilor noastre. Itinerar-memorial istoric. Chişi-


nău, 1990.
2. Crainic Nichifor. Icoanele vremii. În: Opere alese.
3. Mateevici Alexe – Genealogie. Iconografie. Evocări. Ediţie întocmită şi
îngrijită de Vlad Chiriac. Chişinău, Ed. „Ştiinţa”, 2003.
4. Mateevici Alexei. Opere. Vol. I, Chişinău, 1971.
5. Chiriac Vlad. În: Literatura şi arta, nr.11, 18 martie 1999.
6. Ciobanu Ștefan. Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea rusă.
Chișinău, 1923; reeditată, 1992.
7. Ţepordei V.. Alexe Mateevici. Chişinău, Ed. „Tiparul moldovenesc”, 1937.
8. Baciu Gherghe. Viziuni asupra vieţii şi morţii poeţilor martiri: Eminescu,
Mateevici, Vieru. Chişinău 2014, 286 p.
9. Ziarul Raza, nr. 400, din 26 august 1937.
10. Opriş Ioan. Din istoria dramatică a Patrimoniului Cultural Naţional. În:
Revista muzeelor, anul XXX, nr. 1, 1993.
11. Baciu Gheorghe. O viaţă de zbucium. Chişinău, 2009.
12. Borzin Rodica. O nouă instituţie de rezonanţă naţională. În: Literatura şi
arta, nr. 50 (2938), 13 decembrie 2001.
13. Găină Ion. Binecuvântaţi am fost de el cu toţii… În: Destin Românesc,
1999, nr. 4.

145