3.

Elemente principale de diagnostic in gingivite: manifestari clinice

- gingivitele prezinta cea mai mare prevalenta si incidenta in clinica bolilor parodontiului marginal
- principalele semne clinice sunt sangerarea produsa cu usurinta in numeroase circumstante: periaj,
masticatie, suctiune voluntara sau chiar spontan; modificari de culoare, de aspect; pierderea texturii de
gravura punctate, modificarea consistentei , modificari de volum
- unii pacienti acuza senzatii de prurit, usturime gingivala sau chiar usoare dureri, mai frecvent la
periaj, uneori in cursul masticatiei si foarte rar dureri aparute in mod spontan

4. Elemente principale de diagnostic in gingivite: manifestari radiologice

- in mod obisnuit starea de gingivita nu se insoteste de modificari radiologice asa incat creasta
marginala a osului alveolar se situeaza la o distanta considerata normal de 2-3 mm de jonc smalt-
cement
- uneori insa asa cum am constatat din practica personala la gg hiperplazice care au o evolutie mai
lunga de luni de zile pot aparea fenomene de demineralizare a limbusurilor alveolare si a crestei
marginale a osului alveolar, fenomen rezultat dintr-o hiperemie active prelungita in corionul gingival

5. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspecte microbiologice

- literatura de specialitate consemneaza ca toate bacteriile patogene sau nepatogene care sunt prezente
in placa bacteriana supra sau subgingivala pot produce in circumstante favorabile manifestari clinice
de gingivita
- cel mai frecvent invocate in aparitia gingivitelor sunt bacteriile din genurile Actinomices si
Fusobacterium sau specii ca Eikenella corrodens sau Capnocytophaga gingivalis
- prezenta unor specii ca profiromonas gingivalis prevotella intermedia, tannerella forsithensia,
micromonas micros, campylobacter rectus, aggregattibacter actinomyctescomitans in placa bacteriana
a unui subiect sanatos poate constitui in conditii favorabile de risc parodontal flora patogena pt debutul
unei parodontite.

6. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspecte histopatologice.

- in gingivite jonctiunea gingivo-dentara este in esenta integra si asigura o buna fixare a gingiei de
dinte la un nivel corespunzator varstei, gradului de eruptive, starii constitutionale si celorlalte
circumstante descries la morfologia gingivala
-se pot observa insa leziuni si microulceratii ale epiteliului sulcular care sunt raspunzatoare la acest
nivel de sangerarile care se produc cu usurinta in situatiile clinice semnalate mai sus
- in corion se constata un bogat infiltrate limfocitar T, macrophage, PMN neutrofile si uneori
plasmocite
- fibrele de colagen dispuseperivascular sunt in nr redus iar dintre cellule, fibroblastele prezinta alterari
structurale

7. Elemente principale de diagnostic in gingivite: aspect imunologice.

- desi nu s au descris defecte functionale importante ale celulelor imunitare, in gingivitele cronice
simple s a constatat o crestere a titrului de anticorpi serici si din lichidul santului gingival fata de o
serie de bacterii ale placii dentare
- se remarca de asemenea cresterea volumului lichidului santului gingival care are astfel un continut
crescut de factori imunitari de aparare: anticorpi, leucocite, proteine serice, lizozim, complement dar si
o crestere a prostaglandinelor PGE2 si a leucotrienelor LTB4

8. Criterii principale de diagnostic in parodontita agresiva.

- paro agresiva localizata sau generalizata e mai rara in comparative cu paro cronica
- paro agresiva apare mai frecvent la persoanele tinere de obicei pana la 30-40 de ani si care prezinta o
buna stare generala de sanatate
- disjunctia gingiva-dentara (distructia epit joctional) si distructia osoasa se realizeaza rapid.

9. Criterii secundare de diagnostic in parodontita agresiva.

- cantitatea de placa bacteriana e redusa in raport cu gradul avansat de distructie a tesutului parodontal
- speciile microbiene cel mai frecvent intalnite si implicate in etiologia bolii sunt Aggegatibacter
actinomycetemcomitans si Porphyromonas gingivalis
- titrul de anticorpi e semnificativ crescut in paro. Agresive localizate si mai redus in foma generalizata
- in cursul bolii se remarca anomalii de structura si comportament al fagocitelor, cresterea
prostaglandinelor E2 (PGE2) si a interleukinei 1Beta (IL-1 Beta)
- disjunctia rapida a epit. Jonctional si distructia osului alv. se pot opri uneori spontan in cursul bolii.

10. Reactia de polimerizare in lant ( PCR).

- considerate instrumental pt democratizarea biologiei moleculare ofera posibilitatea ca dintr un
amestec de ADN dintr un produs biologic sa fie decelata chiar si o singura molecula de ADN prin
multiplicarea ( clonarea) acesteia si in afara celulei vii
- metoda se realizeaza actualmente cu aparate automate (thermal Cycler ) si se foloseste in diferite
domenii : arheologie, medicina judiciara ( se poate evidentia identitatea prin analiza unui singur fir de
par sau a unei cantitati infime de sange, sperma ) si in dg bolilor infectioase
- Metoda PCR poate identifica germeni (ADN bacterian) in unele boli umane suspectate a fi provocate
de bacterii necultivabile: boala CROHN, boala WHIPPLE sau in cazul leziunilor osoase osteolitice:
aceasta e o boala rara care apare la copii sub forma unor focare multiple de osteomielita cornice si
recurenta, posibil si la nivelul oaselor maxilare
- studiile care au folosit metoda PCR pt identificarea patogenilor parodontali in produse patologice din
santul gg sau din pungile paro au folosit o tehnica in 3 etape :
1. --- captura imunomagnetica a fiecarei specii microbiene distruse, prezente intr un produs pathologic
2. --- multiplicare moleculelor AND
3. --- evidentierea prin hibridizare cu sonda de AND a cate unei specii microbiene patogene
parodontale: Tannerella forsithensia, Prevotella intermedia, Prevotella nigrescens si Prevotella
gingivalis
- Prin aceasta metoda a fost posibila detectarea simultana a mai multor specii bacteriene
prezente intr un produs biologic cum ar fi Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis,
Fusobacterium nucleatum, Aggregattibacter actinomycetemcomitans.
Calitatile acestei metode o recomanda a fi utilizata pt decelarea unor prezumtive specii microbiene in
situatii in care nu au putut fi evidentiati patogeni parodontali ca in involutiile gingiva-parodontale

32. Prevalenta gingivitei de sarcina

-sarcina nu produce ea insasi gingivita, dar poate influenta prin modificari hormonale, reactia locala a
tesuturilor fata de placa bacteriana
-prevalenta variaza intre 50%-100% (LOE), 30-75% (BARAK), si chiar mai ridicat dupa alti autori
35-100% (FUNDA), 30-100% (ZACHARIASEN)

33. Etiopatogenia gingivitei de sarcina

-in lichidul santului gg s-a remarcat o crestere improtanta a speciilor anaerobe Prevotella intermedia si
Porphyromonas gingivalis asupra carora hormonii steroizi(estrogeni si progesteron) actioneaza ca
factori de proliferare
-s-a remarcat o scadere a chemotactismului neutrofilelor si o productie scazuta de Ac
-virusurile herpetice cytomegalovirus si Epstein barr au fost identificate in proportie crescuta in
lichidul santului gingival la femei insarcinate ce prezentau inflamatie gingivala
- alti factori implicate in aceast afectiune sunt modificarile hormonale si imunologice sau alti factori
favorizanti: tartrul, carii ce contribuie la retentia placii bacteriene, restaurari dentare si protetice
nejudicios concepute si incorrect realizate
- fumatul joaca un rol important cu rol favorizant pt instalarea inflamatiei gingivale. Acesta actioneaza
local prin depuneri de nicotina, hidrocarburi, produsi de combustie si favorizeaza formarea si actiunea
placii bacteriene si a depunerilor de tartru
- in plan systemic se produce o ischemie sau vasoconstrictie periferica
- chiar daca fumatul e interrupt in perioada sarcinii efectul nociv asupra org si implicit asupra paro
marginal persista o perioada de 5 ani dupa intreruperea acestui obicei
36. Tumora de sarcina
-hiperplazia gingivala are aspect tumoral uneori fiind denumita tumora de sarcina
-incidenta redusa de 2-5%, dupa a 3a luna de sarcina
-nu are caracter malign
-histopatologic: angiogranulom
-clinic: emisfera turtita, ca o ciuperca rezultatul presiunii exercitate de partile moi invecinate
-se formeaza din marginea gingivala sau din papila interdentara
-baza larga de implantare, sesila sau pediculata
-suprafata neteda, lucioasa/ulcerata, dureroasa la atingere, prin interferente ocluzale sau suprainfectare
-semnele clinice se accentueaza din luna 2-a sau a 3-a, devin pronuntate in a 8-a si descresc in luna a
9-a
-in I trimestru, gingivita apare ca urmare a productiei crescute de gonadotropi hipofizari si devine
manifesta in ultimul trimestru cand progesteronul si estrogenii au nivelul cel mai ridicat

37. Aspecte clinice ale gingivitei de sarcina FIV

- hiperplazie gingivala localizata mai ales la nivelul papilelor interdentare

- modificari ale culorii gingiei (rosu-congestiv) la nivelul MGL ale papilelor interdentare mai cu
seama din zona frontala mand dar si frontal maxilara
- consistenta moale a tesutului gingival cu pierderea aspectului fiziologic de gravura punctate sau
coaja de portocala decolabila de pe supraf dentara
- gingivoragii frecvente spontane sau la palparea cu sonda ce scad in intensitate in trimestrul 3 de
sarcina
- depozite fibrino-purulente in cantitate redusa
- infl gingivala cu cresteri de vol la nivelul frontului mand si mai rar max
- xerostomie asociata perioadei de trat hormonal estro-progestativ
- mobilitatea dentara e frecventa de gradul 1 si 2
- prezenta pungilor paro de adancime mica (2-4 mm)

38. Aspecte citologice in gingivita de sarcina FIV

- dpdv citologic se remarca frecvent infiltrate inflamator neutrofil polimorfonuclear mai ales cu
modificari degenerative, frecvente diskeratocite cu nucleu cu cromatina neomogena, frecvente variatii
ale nucleului cel epiteliale pavimentoase de tip intermediar : binucleere, hipertrofie nucleara sau
cromatina neomogena, frecvent infiltrate inflamator limfocitar, frecventi spori si blastospori de
Candida

39. Aspecte histopatologice in gingivita de sarcina FIV (sinteza)

- Proliferare intensa a stratului bazal

- Ingrosarea stratului intermediary prin cresterea numarului si volumului celulelor
- Diminuarea pana la disparitie a stratului superficial printr-o descuamare importanta si o
inhibitie a diferentierii epiteliale

40. Aspecte microbiologice in gingivita de sarcina FIV

- Gingivita de sarcina e direct legata de prezenta florei microbiene

- Testele microbiologice efectuate pe placa dentara subgingivala a gravidelor FIV au relevant
prezenta speciilor de anaerobi cele mai frecvente precum Fusobacterium nucleatum, Prevotella
intermedia, Eikennela corodens, Porphyromonas gingivalis dar si frecventa asocierii a doua
specii in acelasi situs
- Cazurile clinice la care s a izolat Porfiromonas gingivalis sau prevotella intermedia au fost
associate cu formele acute de gingivita de sarcina la care indicia de inflamatie gingivala
Sillness si Loe au avut valori peste 2
- Inm urma testului Ban ape un lot de gravide FIV s au inregistrat rezultate positive in proportie
de 90 % si negative 10 %
 - Din cele 90 % positive 70 % erau intens positive ceea ce semnifica prezenta patogenilor paro
ai complexului rosu ( treponema denticola, porphyromonas gingivalis, tannerela forsythensia
cu valori mai mari de 10.000 adica formatoare de colonii

41. Recomandari privind conduita terapeutica la gravida fertilizata in vitro

- reprezinta o categorie aparte dpdv emotional si fiziologic

- a se evita pe cat posibil trat stoma in trimestrul 1 de sarcina cand are loc organogeneza
embrionara
- de preferat sa se faca trat stoma in trim 2 de sarcina
- in trim 3 timpul de lucru al trat treb sa fie cat mai scurt cu schi,bari dese de pozitie a pacientei
pt a minimalize riscul de hipotensiune
- expunerea pac la radiatii roentgen pt efectuarea RX se recomanda a fi evitata in special in trim 1
, in al 2 lea trim e permisa doar cu conditia utilizarii sortului protector de plumb
- sunt permise anestezice ca lidocaina, prilocaina, articaina in doze reduse de preferat fara
adrenalina
- aspirina se va adm cu grija pt ca are risc de sangerare si se va evita in perioada alaptarii
- paracetamolul se poate adm in ambele perioade
- ibuprofen se poate folosi in primele 2 trim dar se va evita in trim3 pt ca exista risc de sangerare
- antibiotic premise in ambele perioade sunt penicilina, clindamicina, cefalosporinele dar se va
evita tetraciclina
- se recomanda asanarea focarelor de infectie dentara ce pot duce la o serie de complicatii ale
sarcinii ca de ex nastere premature, avort spontan sau sarcina oprita din evolutie, greutate mica la
nastere
- pacientei i se recomanda o tehnica de periaj specifica afectiunilor apro si I se explica ca
gingivita de sarcina e reversibila odata cu nasterea
- recomandam periute dentare cu peri soft si ape de gura cu CHX 0.2% de 2 ori pe zi , 2 sapt pe
luna
- treb sa informez pac cu privire la caracterul acut si mai persistent al gingivitei de sarcina mai
ales in trim 1
- trat protetice, chiru sau parodontale complicate cu character definitive se vor temporiza pana
dupa nastere, rezolvandu-se doar acele trat dentare care constituie o urgenta
- in conc trat la pacientele gravide FIV e posobil uneori cu unele masuri de precautie absolut
indispensabile

42. Manifestari bucale in anemia aplastica congenitala – sindromul Fanconi

- Apare ca rezultat al diminuarii celor 3 serii sangvine ( eritrocite, trombocite, leucocite)

- Rezultatul e aplasia medulara survenita in jurul varstei de 10 ani
- E caracterizata de anomalii scheletate, malf renale si cardiace, frecvent leucemie si cancer
- La nivelul cavit orale se observa Discromii si alveolita difuza asociata cu producerea unor
malpozitii dentare sec migrarii dintilor si in final soldata cu expulzarea acestora.
114. Tumori gingivo-parodontale benigne
- fibromul gingival
- papilomul gingival
- granulomul eozinofil
- granulomul periferic cu celule gigante
- chisturi gingivale si parodontale

Chisturile gingivale – la nou-nascuti pot fi observate mici formatiuni chistice situate pe linia mediana
a boltii palatine denumite perlele EPSTEIN sau de-a lungul crestelor alveolare – nodulii BOHN (
provin din resturile lamei dentare)
- La adult pot aparea chisturi gingivale fie din lama dentara primara : resturile lui SERRES, fie
prin degenerescenta unor celule epiteliale implantate in corionul gingival in conditii
traumatice
 - Aceste chisturi se localizeaza preferential in zona Pm Mand si se prezinta ca o formatiune
proeminenta situata mai frecvent la nivelul papilei interdentare sau pe gingia fixa, cu o supraf
neteda, lucioasa, de culoare alb-galbui sau cu o tenta albastra, dimensiuni pana la 1 cm in
diametru, fluctuenta, nedureroasa

La adult chisturile paro laterale se dezvolta din resturi ale lamei dentare situate intre epiteliul oral si
periostul alveolar. Originea din resturile alveolare ale lui MALASSEZ e improbabila, acestea fiind
situate mai aproape de portiunea apicala a radacinilor.
- Aceste chisturi sunt localizate des in zona caninilor si Pm Mand si a IL Max si sunt situate sub
papilla interdentara
- Au dimensiuni de pana la 1 cm diametru, supraf neteda, de culoare rosu albastruie,
consistenta moale, depresibila
Termenul de epulis descrie in mod generic formatiuni tumorale ale gingiei cu caracter Benign
Radiologic se constata o radiotransparenta cu un contur radio-opac bine delimitat mono sau
multilocular (polichisturi) situate cea mai frecvent adiacent radacinii, extreme de rar interradicular,
forma multiloculara mai e denumita si chist odontogenic botrioid.

115. Tumori gingivo-parodontale maligne

- carcinomul sau epiteliomul ( care e mai frecvent) – el poate fi spinocelular, radiorezistent, cu
evolutie mai rapida si mai greu de controlat sau bazocelular, radiosensibil, mai susceptibil de a fi
tratat si eradicat
- sarcomul ( fibrosarcomul, limfosarcomul, reticulosarcomul) care e o tumora gingivala rara
- melanomul malign – de asemenea rar
- metastaze gingivale care au fost semnalate rar, in diferite forme de cancer : de colon, plaman, ficat,
rinichi, testicul

116. Mecanisme de actiune in sindromul Wilson, la nivel parodontal

- tulburari imunologice cauzate de alterarile metabolice
- afectarea componentei osoase a paro profund prin osteoporoza
- tulb de coagulare din cauza afectarii hepatice
- deficientele in igiena bucala ca urmare a tulb neurologice si psihice

117. Semne clinice parodontale in sindromul Wilson

- maririle de volum gingival prin combinarea fenomenelor hiperplazice si hipertrofice
- modificari de culoare ale gingiei spre rosu-violaceu cauzate de fenomenele de staza
- modificarea aspectului MGL si al conturului gingival avand drept cauza inflamatia
- sangerari gingivale provocate la masticatie si periaj, precum si spontane in urma fragilitatii capilare
(meiopragie) si a acumularii unor cantitati crescute de tesut de granulatie cu numeroase capilare de
neoformatie
- formarea de pungi parodontale
- la nivelul paro profund se constata: demineralizari osoase si resorbtii ale osului alv si afectarea
furcatiilor cu aparitia de pungi parodontale osoase, mobilitate dentara, iar in faze avansate avulsia
spontana a dintilor

118. Tratamentul afectiunilor parodontale in sindromul Wilson

- boala rara cu character erditar cu evolutie progresiva si prognostic grav, debut la 13 ani, apare
prin modificare cro 13 , transmite autosomal recesiv
- se blocheaza excretia ionilor de cupru la nivelul bilei de catre lizozomii hepatici
- capacitatea scazuta de excretie a cuprului, afectiunea poate fi letala prin depunere de cupru la
nivel SNC prin necroza nucleilor
1. – evaluarea statusului paro utilizand indici de inflamatie gingivala
2. - trat antimicrobian – debridare gingivala, aplicare topica de subst medicamentoase, AB; se evita
adm pe cale sistemica a AB pt a nu agrava tulb hepatice sau renale
3. – trat chiru se realizeaza prin excizia gingiei marite de vol, chiuretajul riguros al pungilor paro cu
indepartarea in totalitate a tesutului de granulatie, os necrotic si cement ramolit. Apar dificultati in
timpul manoperelor chiru din cauza tulbararii constantelor sangvine de coagulare, consecinta afectarii
hepatice
4. – prevenirea recidivelor prin dispensarizarea periodica sit trat antimicrobian local asociat cu
detartraj supra sau subgingival
Trat parodontal se efectueaza numai dupa evaluarea starii generale a pac, urmat de trat de asanare a
cavit bucale prin extractia resturilor nerecuperabile, trat leziunilor carioase simple sau complicate,
indepartarea factorilor iatrogeni.
De asemenea eficienta terapeutica la nivel paro se realizeaza numai in conditile unei terapii sistemice
adecvate acestei afectiuni
- Evolutia si prognosticul la nivel paro sunt favorabile atata timp cat terapia sistemica e
eficienta si se realizeaza dispensarizarea riguroasa a pac in corelatie cu evolutia afectiunii
generale
- Evolutia poate avea urmatoarele directii : satisfacatoare la bolnavii depistati la timp la care s-a
initiat trat precoce dietetic si cu penicilamina; pt bolnavii asimptomatici la care s-a confirmat
dg prin examinari paraclinice de lab se initiaza trat profilactic si se instituie terapie continua cu
D-penicilamina, a. i. se poate preveni pe durata intregii vieti aparitia manifestarilor clinice ale
bolii
- Se monitorizeaza membrii famililor pac cu varsta de peste 3 ani la nivelul fctiei hepatice

130. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: la nivel celular

- -sunt calitative si cantitative: structurile ADM prezinta modificari complexe asociate
senescentei ce urmaresc tiparul celorlalte structuri si tesuturi din organism. Fenomenul
de imbatranire induce modificari la nivel local, regional si general.
- -la nivel celular se reduc pana la disparitie organitele celulare ce sunt inlocuite de tesut grasos
(pigment grasos brun: lipofuscina), fenomenele mitotice scad in intensitate, comunicarea
intercelulara si inter-reactia celula matrice celulara se diminueaza, membrana celulara se
modifica iar schimburile de O2 de nutrienti precum si eliminarea de CO2 si a produsilor de
excretie sunt ingreunate
-
- 131. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: la nivel tisular
- - modificarile structurale de varsta sunt caracterizate prin cresterea cantitatii de colagen
(fibroza) si pierderea elasticitatii fibrelor de elastina cu modif prop fizico-chimice ale
tesuturilor
- - acumularea progresiva de amiloid, saruri de CA si lipide cu aparitia rigiditatii tisulare scade
vascularizatia tisulara (atrofierea sist. cardio vascular)
- - diminuarea fluxului salivar si respectiv a sist enzimatice determina modif imunologice cu
scaderea capacitatii de aparare si favorizarea aparitei afectiunilor gingivo-parodontale.
-
- 132. Modificari structurale de varsta ale pacientului parodontopat: mucoasa orala
- - epiteliul e mai fin, slab diferentiat, apare o ingrosare colagenului din tesutul conjunctiv
subiacent
- - procesul de kratinizare se diminueaza sau dimpotriva apare o tendinta de hiperkeratinizare,
apar modificari fibrosclerotice ale vaselor sanguine sau uneori dilatatii de tip varicos.
- - la nivelul mucoasei gingivale se observa modificari ale insertiei epiteliale gingivale,
desmodontiului si cimentului radicular, fara ca retractia gingivala sa fie obligatorie.
- - retractia gingivala apare daca exista mai putin de 1mm de mucoasa keratinizata.
- - se observa diminuarea procesului de keratinizare gingivala si transformari regresive ale
epiteliului in paralel cu fibroza tesut conj.
- - dupa migrarea epiteliului jonctional spre apical urmeaza atrofia crestei alveolare concomitent
cu mezializarea fiziologica si procesele de uzura ale suprafetelor dentare.
- -pierderea atasamentului paradontal si a suportului osos la varstnici nu e consecinta naturala a
imbatranirii ci rezultatul unei boli parodontale agravate de varsta.
189. Aplicarea pastei cu antibiotice in santul gingival si pungile parodontale
- se face dupa izolarea dintelui
- in cazul pungilor parodontale e necesara efectuarea de spalaturi cu sol antiseptice, inainte de
aplicarea AB
- Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda
- acul seringii e introdus in punga paro pe toata lungimea ei, pana intampina o usoara rezistenta si se
resimte o senzatie dureroasa
- se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta reflueaza din punga paro
- se indeparteaza seringa, se mentine instilatia pt 10-15 min in conditii de izolare
- instilatiile se refac la interval de 1-2 zile, 2-4 sedinte pana la reducerea semnificativa a exudat

274. Definiti osteointegrarea implantelor

- legatura (ancorare) directa intre suprafata osului si a implantului fara interpunerea unui strat de tesut
moale, forma de conectare sustinuta de autorul teoriei prin experimente pe animale de lab

275. Definiti biointegrarea implantelor

- reprezinta modul de fixare al hidroxiapatitelor in raport cu osul si difera de implantul metalic prin
crearea unei legaturi directe, biochimice.

276. Contraindicatii ale aplicarii implantelor.

igiena bucala defectuoasa
Fumat excesiv
Diabet decompensat
Alcoolism
Iradierea in scop terapeutic a oaselor maxilare

277. Reguli ale aplicarii implantelor

Sunt 3 reguli :
Reducerea traumei mecanice termice la frezarea osului maxilar
Respectarea unei perioade de vindecare initiala de 3-6 luni care sa permita procesul de
osteintegrare
Asigurarea unei bune stabilitati initiale a implantului, care sa nu permita
microdeplasari m mari de 100 um

278. Periimplatite: def, etiologie, tratament .

Peririmplantita- santul periimplant si suprafata accesibila a impantului endo-osos pot fi colonizate
microbian de flora nepatogena a cavitatii bucale, dar in unele conditii ca : manopere chirurgicale
incorecte, suprasolicitare ocluzala, scaderea rezistentei locale sau prin boli generale pot aparea,
infectii, periimplantite produse de patogeni parod : porphyromonas gingivalis, prevotella intermedia,
fusobacterium nucleatum, sau streptococi, mai frecvent in trauma ocluzala
Trat: controale regulate, igiena foarte buna, proceduri conservatoare, medicamentoase, tehnici
chirurgicale
331. Particularitati ale tratamentului profilactic la varstnici cu afectiuni gingivo-parodontale.

- se urmareste eliminarea placii bact pt mentinerea unei stari de sanatate gingivo-paro, prin tehnici de
igiena corecte, modificate si adaptate in fctie de dizabilitatile de varsta ale pac

- modif dietei alimentare prin elimiarea excesului de hidrati de C fiind recunoscut rolul acestora in
stimularea florei microbiene

- intretinerea starii de sanatate orala atat prin mijloace de igiena orala cat si prin combaterea hiposialiei
sau xerostomiei

332. Particularitati ale tratamentului curativ la varstnici cu afectiuni gingivo-parodontale.

- se refera la aspectele particulare ale patologiei gingivo-parodontale, evolutia clinica si terapia
generala a bolilor asociate varstei

- trat e atat non-chirurgical cat si chiru

- in aplicarea conduitei terapeutice se au in vedere starile psiho-mentale sau afectiunile existente –

anxietate, HTA, cardiopatie ischemica, complicatiile diabetului ( nevrite, insuficienta renala, rezist
scazuta la infectii), efectele unor avitaminoze, riscul existent la anestezie prin senescenta sist vascular,
pulonar, renal si nervos responsabile de riscul instalarii unor manif acute (AVC, stop cardio-respirator,
atac vascular)

-in mod particular la varstnicii hipertensivi cu medicatie prin antagonisti de Ca pot aparea gingivite
hiperplazice generalizate

- trat conservativ va consta in proceduri blande de debridare gingivala, folosirea locala a colutorilor
complexe antimicrobiene si antiinflamatorii si aplicarea in pungiile paro a pastei TM; colaborarea cu
medicul specialist cardiolog va fi benefica prin ajustarea medicatiei hipertensive

-trat chiru se realizeaza sub protectie cu AB iar postoperator se adm antalgice ce nu det efecte sec si nu
interfereaza cu medicatia pac

- astefel se va asigura o crestere a calitatii vietii si a sperantei de viata