Sunteți pe pagina 1din 34
Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se
Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se
Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se

Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se pretează la orice stil de construcţie. Dacă diferitele componente au fost instalate cu grijă, fără punţi termice, rezultă un sistem închis, care păstrează o ambianţă interioară confortabilă. Mulţumită izolaţiei de înaltă calitate, anvelopa clădirii este etanşă, oferind protecţie la frig, căldură şi zgomot. Locatarii se bucură de cel mai mare confort posibil – datorat înainte de toate diferenţei mici dintre temperatura aerului şi a suprafeţelor, atât pe timpul iernii, cât şi vara.

O izolare perfectă – temperaturi plăcute tot timpul

Izolarea continuă de la acoperiş până la fundaţie nu numai că vă reduce cheltuielile, dar reprezintă şi o investiţie utilă în confortul dumneavoastră de locuire. În acest sens, materialele izolante din fibre minerale, precum vata minerală ISOVER dau rezulate deosebit de bune. Comparaţi:

pentru a obţine acelaşi efect

de izolare ca şi 1,5 - 2 cm de material izolant, ar fi necesari circa 30 cm de cărămidă solidă sau 105 cm de beton. Luând în considerare grosimea de izolare recomandată în prezent de 30 cm sau mai mult, solicitarea asupra structurii clădirii ar fi prea mare – fără să mai vorbim de costuri. Un alt aspect important

este consecinţele ecologice foarte favorabile pe care le puteţi obţine dacă vă izolaţi casa cu vata minerală ISOVER: mai puţină energie pentru încălzire, emisii mai reduse de CO 2 şi un ciclu de viaţă mai lung al clădirii. Toate acestea generează beneficii atât pentru indivizi, cât şi pentru societate.

Casa pasivă ”Disc” , Salzkammergut

30
30
Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se
Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se

Păstraţi căldura la interior pe timpul iernii şi la exterior vara.

Numai prin instalarea unei izo- laţii termice de înaltă calitate se poate utiliza cu adevărat eficient energia solară. Pe timpul iernii aportul solar este valorificat în interiorul casei, în loc să încăl- zească inutil aerul exterior. Într-o Casă Multi-Confort ISOVER sistemul solar optimizat

Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se
 
Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se
O izolaţie adecvată e conomiseşte bani.
O izolaţie adecvată
e conomiseşte bani.

economic poate acoperi circa 30-50 % din necesarul total de încălzire de joasă temperatură. Ferestrele contribuie, de asemenea, la reducerea impactului ambiental. Dacă sunt conforme cu standardele casei pasive, atunci ele degajă mai multă căldură spre interior,

decât spre exterior. Mulţumită

geamurilor triple, tocurilor izolate termic şi absenţei punţilor termice, aporturile de căldură sunt mari chiar şi pe timpul iernii, astfel încât pot compensa o mare parte din pierderile de căldură. Totuşi, pentru ca locatarii să nu transpire pe timpul verii, trebuie luate măsuri

preventive:

Umbrirea ferestrelor care dau spre est, sud şi vest Măsuri pentru ecranarea ferestrelor care dau spre sud, de exemplu prin instalarea unei streşini mai proeminente Pereţii camerelor trebuie să aibă o bună capacitate de stocare a căldurii

Asigurarea unei ventilaţii eficiente.

La obiect.

Realizarea Casei Multi-Confort ISOVER necesită componente performante!

• Izolare termică: valori U pentru toate componentele sub 0,15 W / (m 2 K) – la case unifamili- ale chiar sub 0,10 W / (m 2 K) (recomandat!) • Fără punţi termice • Etanşare excelentă, verificată prin Testul Blower Door. Număr de schimburi de aer pentru o diferenţă de presiune de 50 Pa (n50) mai mic de 0,6 1 / h cf. EN 13829. Vitraje cu valori Ug sub 0,8 W / (m 2 K), combinat cu o trans- mitanţă totală de energie (g ≥ 0,5 cf. EN 67507), astfel încât aporturile de căldură solare să poată fi valorificate şi iarna. • Tocuri de ferestre cu valori

U sub 0,8 W / (m 2 K) cf. EN

10077

• O foarte eficientă recuperare a căldurii din ventilare (recupera- re a căldurii 80% cf. Certifica- tului PHI sau pe baza valorilor măsurate DIBt minus 12%) combinat cu consum redus de electricitate pentru vehicularea aerului (0,4 Wh / m 3 de aer transportat) • Pierderi de căldură foarte redu- se în generarea şi distribuirea apei calde menajere • Utilizarea foarte eficientă a electricităţii în aparatele casnice.

Fie că este masivă, din lemn, sticlă sau o construcţie mixtă – o casă pasivă se

31

Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are
Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are
Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are
Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are

Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării.

Numai un schimb de aer controlat are sens. Altfel, se vor genera pierderi de căldură, curenţi de aer, risc de condens, încălzire inutilă şi altele asemenea. Anvelopa etanşă, continuă, care înveleşte casa pasivă de la acoperiş până la fundatii, evită aceste efecte nedorite şi permite o locuire confortabilă şi un consum de energie redus. Nimeni nu trebuie să se teamă de sufocare: pereţii etanşi şi izolaţi respiră la fel de mult ca şi pereţii obişnuiţi. În plus, Sistemul de Ventilaţie Confort vă oferă tot timpul aer proaspăt şi de cea mai bună

calitate. La nevoie, ferestrele pot fi, desigur, deschise. Pe timpul verii, ventilarea prin ferestre este o metodă eficace de răcorire a casei.

Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are

Lang Consulting

Respiraţia casei se face prin Sistemul de Ventilaţie Confort.

Ventilaţie controlată în locul unui schimb necontrolat de aer - aceasta este o cerinţă nu numai a standardelor casei pasive. Sistemul de Ventilaţie

Confort răspunde acestei cerin- ţe. Funcţionând pe baza energi- ei solare şi echipat cu o pompă de căldură şi un schimbător de căldură aer-aer, sistemul asigură o aprovizionare permanentă cu aer proaspăt în toate încăperi-

  • le. În acelaşi timp, el realizează o distribuţie a aerului eficientă energetic, precum şi o recupera-
    verii, vă răcoreşte în plus cu o adiere fină.

re a căldurii acestuia. Pe timpul

Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are

„Nasul” unei case pasive:

conducta de absorbţie a aerului

proaspăt

Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are

Lang Consulting

Etanş şi izolat.

Casa pasivă Disc, Salzkammergut Biroul arhitectului d. Hermann Kaufmann, Schwarzach. Promotor: Gunther Lang, inginer

Schema sistemului de ventilaţie reglabil. Printr-o pompă de căldură geotermală, se absoarbe aer proaspăt şi se pre-încălzeşte (verde). Aerul viciat din baie şi bucătărie se elimină (bleu). Într-un schimbător de căldură aer-aer, căldura acestuia se transmite aerului proaspăt care intră. Aerul proaspăt cald este apoi distribuit în camerele de dormit şi de locuit (roşu).

Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are

Cum să se proiecteze eficient o anvelopă de clădire etanşă? În regiunile cu ierni reci, stratul etanş – care serveşte în acelaşi timp ca barieră impotriva vaporilor – se instalează totdeauna pe partea caldă a stratului de izolaţie. Trecerile neetanşate prin anvelopa clădirii şi îmbinările între pereţi au consecinţe extrem de neplăcute:

pierderi sporite de căldură schimb de aer necontrolat izolare fonică slabă pericol de deteriorare structurală cauzată de condens, mucegai sau coroziune.

Sistemele de Ventilaţie Confort cu încălzire şi aprovizionare de apă caldă încorporate sunt disponibile în prezent ca unităţi compacte, care nu necesită mai mult spaţiu decât un frigider. (Ing. G.Lang, Lang Consulting).

32

Casa Multi-Confort ISOVER nu lasă nimic la voia întâmplării. Numai un schimb de aer controlat are

33

Acesta este punctul în care diferă stilurile de clădiri. Tipul clădirii - tradiţională din zidărie, sau
Acesta este punctul în care diferă stilurile de clădiri. Tipul clădirii - tradiţională din zidărie, sau
Acesta este punctul în care diferă stilurile de clădiri. Tipul clădirii - tradiţională din zidărie, sau

Acesta este punctul în care diferă stilurile de clădiri.

Tipul clădirii - tradiţională din zidărie, sau uşoară pe structura de lemn –reclamă concepţii diferite de proiectare şi execuţie a sistemului de etanşare. Este deci imperativ ca în faza de proiectare să se elaboreze planul detaliat de etanşare, care să ţină cont de toate conexiunile dintre componentele structurale, îmbinările dintre pereţi şi trecerile prin anvelopă. Pentru construcţia pe structură de lemn, se recomandă să se instaleze un strat suplimentar de termoizolaţie pe suprafaţa barierei de vapori orientată înspre cameră.

La obiect:

Acestea sunt cerinţele pe care trebuie să le îndeplinească materialele:

Materiale etanşe pentru suprafeţe, de ex. membrane, panouri de închidere, tencuieli Materiale bine alese, reciproc compatibile, în special membrane de închidere şi adezivi Materiale rezistente la radiaţia UV, umezeală şi rupere Materiale rezistente la difuzia vaporilor (care acţionează ca bariere de vapori): în regiunile cu ierni reci, bariera de etanşare se instalează totdeauna pe faţa caldă a structurii, foarte aproape de interior.

ISOVER VARIO KM Duplex asigură o etanşare conformă cu cele mai înalte exigenţe ale casei pasive.
ISOVER VARIO KM
Duplex asigură o
etanşare conformă
cu cele mai înalte
exigenţe ale casei
pasive.
Sistemul de membrană climatică
flexibilă îşi adaptează propri-
etăţile în funcţie de sezon. Pe
timpul iernii, el blochează umi-
ditatea care pătrunde dinspre
interior. Vara, ISOVER VARIO KM
Duplex permite evacuarea vapo-
rilor de apă către toate direcţiile.
Aceasta înseamnă:
O funcţie ideală ca barieră de
vapori, împotriva penetrării
umezelii în acoperiş şi pereţi
• Protejare a structurii clădirii
• Confort de locuire excelent.

E bine de ştiut înaintea începerii lucrărilor.

Nimic nu este mai important la o casă pasivă, decât executarea cu grijă a anvelopei clădirii. Din acest motiv, materialele alese trebuie puse în operă în condiţii optime. Aceasta presupune îndeosebi:

Realizarea etanşării rosturilor numai pe vreme uscată. Substratul şi laturile rosturilor să fie uscate şi fără praf. Toate îmbinările între benzile adezive şi materialele poroase trebuie pre-tratate cu un strat de amorsă. Pentru a proteja structura, benzile de etanşare a rosturilor trebuie să reziste la infiltrarea apei şi umezelii. Rosturile mai mari de dilataţie pot fi etanşate cu VARIO KM FS (bandă de vată minerală pentru rosturi).

Cu cât mai devreme cu atât mai bine.

Verificarea etanşării este un element esenţial al certificatului de calitate pentru Casa Multi-Confort ISOVER. Este absolut necesar ca acest test să se efectueze înaintea terminării suprafeţei interioare a anvelopei clădirii, pentru ca orice defect de execuţie să poată fi detectat la timp şi remediat cu costuri relativ reduse.

Testul Blower Door se foloseşte pentru a detecta scăpările de aer prin anvelopa clădirii. Cu cât valoarea măsurată este mai mică, cu atât gradul de etanşare este mai înalt. Casele pasive necesită o valoare de 0,6. Aceasta înseamnă: în timpul testului, cel mult 60 % din volumul aerului interior poate să scape prin anvelopă, pe timp de o oră. Experienţa a demonstrat că se pot obţine chiar şi valori cuprinse între 0,3 şi 0,4.

34

Acesta este punctul în care diferă stilurile de clădiri. Tipul clădirii - tradiţională din zidărie, sau

35

Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate
Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate
Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate
Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate

Proiectarea şi execuţia.

În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate de o execuţie greşită.

La obiect:

Probleme tipice ale barierei de etanşare:

• Îmbinarea dintre pereţii exteriori şi placa de fundaţie • Îmbinările dintre pereţii exteriori, de ex. îmbinările cap la cap ale elementelor constructive şi îmbinările de colţ

• Îmbinarea dintre pereţii exteriori şi planşeul peste parter • Îmbinările dintre pereţii exteriori şi acoperiş • Cablurile şi conductele care străpung membrana de etanşare • Ferestrele şi uşile care întrerup membrana de etanşare • Etanşarea prizelor

• Zidăria netencuită din spatele prizelor montate în pereţi • Uşile şi ferestrele cu montaj defectuos • Spaţiul de manipulare pentru jaluzele tip rulou • Deteriorări ale membranei de etanşare în timpul fazei de construcţie.

Un exemplu este mai grăitor decât 1000 de cuvinte. Analiza defectelor structurale frecvente.

Un element important de siguranţă este calitatea îmbinărilor. O îmbinare etanşă dintre două folii de membrană de etanşare nu se poate face prin prinderi punctuale. Cele două folii trebuie suprapuse iar suprafaţa de îmbinare trebuie etanşată cu o bandă adezivă corespunzătoare.

Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate

Aplicaţi cu grijă banda pe părţile care se suprapun.

Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate

Lipsa de etanşare între plafon şi perete conduce la pierderi vizibile de căldură.

Sursa: Niedrig Institut (Institutul pentru Reducerea Consumului de Energie), Germania

Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate

Zonele unde diverse elemente trec prin folia de etanşare trebuie atent izolate.

Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate

Prizele adânc încastrate în tencuială previn circulaţia fluxurilor de aer prin zidărie.

Atât pentru clădiri tradiţionale cât şi pentru cele pe structură uşoară: la fiecare trecere prin folia de etanşare se pot produce pierderi de căldură şi există pericol de depunere de condens, dacă zonele respective nu au fost bine izolate.

Imaginea termografică poate detecta infiltrările de aer nedorite, cauzate de uşile sau ferestrele de la subsol.
Imaginea termografică poate
detecta infiltrările de aer
nedorite, cauzate de uşile sau
ferestrele de la subsol.
Sursa: : Niedrig Institut (Institutul
pentru Reducerea Consumului de
Energie), Germania

Îngroparea suficient de profundă a instalaţiilor electrice evită deteriorarea membranei de etanşare la aer şi vapori.

Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate
Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate
Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate

Îmbinările neetanşe din tencu- ială sunt la originea pierderilor în zonele în care planşeul întâlneşte pereţii exteriori.

36

Proiectarea şi execuţia. În afară de problemele cauzate de o proiectare necorspunzătoare, există şi cele cauzate

37

Fără îndoială că efectele punţilor termice trebuie reduse cât mai mult posibil. În acest sens, casele
Fără îndoială că efectele punţilor termice trebuie reduse cât mai mult posibil. În acest sens, casele
Fără îndoială că efectele punţilor termice trebuie reduse cât mai mult posibil. În acest sens, casele
Fără îndoială că efectele punţilor termice trebuie reduse cât mai mult posibil. În acest sens, casele
Fără îndoială că efectele punţilor termice trebuie reduse cât mai mult posibil. În acest sens, casele
Fără îndoială că efectele punţilor termice trebuie reduse cât
mai mult posibil. În acest sens, casele pasive prezintă avantajul
grosimii mari a pereţilor izolaţi pe partea exterioară (20 - 40 cm).
Din această cauză se poate ajunge la coeficienţi liniari de pierderi
de căldură de circa -0,06 W / (m 2 Kt), atunci când ei sunt calculaţi
pe baza dimensiunilor exterioare ale clădirii. Rezultatul:
un bonus pentru calculul pierderilor de căldură totale.
Aceste „pierderi negative” vor compensa
o parte din „pierderile pozitive” asociate
celorlalte punţi termice ale clădirii.
Pod neîncălzit
O metodă fiabilă de detectare a punţilor termice este reprezentarea grafică a diverselor proiecţii ale
clădirii. Studiind planurile, secţiunile şi planşele de detaliu, se pot detecta discontinuităţile din anvelopa
exterioară. În primul rând, trebuie marcate cu galben straturile de termoizolaţie instalate. După aceea,
se vor verifica zonele în care linia galbenă care înconjoară clădirea prezintă întreruperi. Acestea sunt
punctele slabe, unde pot exista punţi termice. Apoi, trebuie analizat dacă ele pot fi eliminate prin
modificări ale structurii. Dacă nu, trebuie găsite soluţii pentru ca ele să fie cel puţin minimizate. Orice
străpungere în stratul de izolaţie este o punte termică, care majorează pierderile de căldură şi crează risc
de deteriorare a structurii.
Nivel superior
încălzit
La obiect:
clădirii care ies în afară
Punţi termice geometrice
şi structurale.
• Punţile termice la ferestre şi
la cutiile storurilor rulante
Parter
Parter încălzit
Garaj
încălzit
• Punţile termice geometrice
sunt neglijabile atât timp
cât izolaţia exterioară este
suficient dimensionată şi
continuă.
neîncălzit
• Punţile termice structurale
trebuie evitate cu orice preţ
sau cel puţin minimizate.
Aceasta se aplică îndeosebi la:
• Punţile termice la fundaţie şi
la planşeele peste subsol
Subsol
• Punţile termice la scări
Subsol încălzit
neîncălzit
• Punţile termice de la
marginile superioare ale
pereţilor în zona acoperişului
• Punţile termice la
străpungerile rece-cald din
pereţi
• Punţile termice care se
produc frecvent prin sau în
zona elementelor structurale
şi constructive al clădirii
(căpriori, şipci, elemente
de ancorare etc.) trebuie
analizate sub raportul valorii
U al elementului respectiv.
Aceste detalii de structură
se numesc elemente de
clădire ne-omogene. În
afara faptului că acolo se
produc pierderi de căldură
ridicate, ele pot conduce şi
la deteriorări ale structurii.
Totuşi: neomogenităţile
dintr-un perete de cărămidă
din spatele unui strat
continuu de izolaţie pot fi
ignorate, dacă izolaţia a fost
suficient dimensionată.
Sursa: : Niedrig Institut (Institutul
pentru Reducerea Consumului de
Energie), Germania
• Punţile termice la balcoane,
paliere, componente ale
38
39
Comparaţia arată: există totdeauna o soluţie bună pentru a evita punţile termice Punţile termice la legătura

Comparaţia arată: există totdeauna o soluţie bună pentru a evita punţile termice

Punţile termice la legătura dintre planşeele de deasupra subsolului, sau plăcile aşezate pe sol şi pereţii exteriori

Cazul când peretele exterior are un singur strat şi plafonul subsolului sau planşeul au izolaţie pe ambele părţi.

Spaţiu locuibil încălzit Subsol sau pământ
Spaţiu
locuibil
încălzit
Subsol
sau
pământ

Insuficient, dacă sprijinul planşeului pe peretele subsolului, respectiv pe fundaţie şi suportul peretelui parterului au fost montate fără separare termică, folosind un material cu λ > aprox 0,12 W/(mK). λ

Spaţiu locuibil încălzit Subsol sau pământ
Spaţiu
locuibil
încălzit
Subsol
sau
pământ

Bun, dacă ambii suporţi au fost făcuţi dintr-un material cu λ < aprox. 0,12 W/mK).

Cazul când peretele exterior are două stra- turi de zidărie şi plafonul subsolului sau planşeul au izolaţie pe ambele părţi

Spaţiu locuibil încălzit Subsol sau pământ
Spaţiu
locuibil
încălzit
Subsol
sau
pământ

Insuficient, dacă sprijinul planşeului pe peretele subsolului, respectiv pe fundaţie şi suportul peretelui parterului au fost montate fără separare termică, folosind un material cu λ > aprox. 0,12 W/(mK).

Spaţiu locuibil încălzit Subsol sau pământ Bun, dacă ambii suporţi au fost făcuţi dintr-un material cu
Spaţiu
locuibil
încălzit
Subsol
sau
pământ
Bun, dacă ambii suporţi au
fost făcuţi dintr-un material
cu λ < aprox. 0,12 W/(mK).

Punţile termice la legătura dintre planşeele de deasupra subsolului sau plăcile aşezate pe sol şi pereţii interiori

Spaţiu locuibil Sol sau subsol neîncălzit
Spaţiu
locuibil
Sol sau subsol
neîncălzit
Spaţiu locuibil Sol sau subsol neîncălzit
Spaţiu
locuibil
Sol sau subsol
neîncălzit

Punţi termice la legătura dintre rampele de scări şi pereţii de separare termică sau planşeele aşezate pe sol

Subsol: Coridor subsol: temperatura temperatura camerei camerei şi elementului constructiv şi elementului constructiv 20 O C
Subsol:
Coridor subsol:
temperatura
temperatura camerei
camerei şi
elementului
constructiv
şi elementului
constructiv
20 O C
7
O C

Insuficient: Există punţi

termice între suprafaţa

portantă „caldă” a rampei

şi suprafaţa „rece” a

planşeului şi între partea laterală caldă a rampei şi peretele rece al subsolului

Subsol: Coridor subsol: temperatura temperatura camerei camerei şi elementului constructiv şi elementului constructiv 20 O C
Subsol:
Coridor subsol:
temperatura
temperatura camerei
camerei şi
elementului
constructiv
şi elementului
constructiv
20 O C
7
O C
Separatoare termice
între suprafete

Bun: Există separare

termică între suprafaţa

portantă a rampei şi

suprafaţa „rece” a

planşeului realizată prin încorporarea unui element cu conductivitate termică redusă sau prin instalarea unui strat continuu de izolaţie termică pe peretele

subsolului.

Sursa: Niedrig-Energie-Institut (low energy institute) , Detmold, Germania

40

Comparaţia arată: există totdeauna o soluţie bună pentru a evita punţile termice Punţile termice la legătura
Comparaţia arată: există totdeauna o soluţie bună pentru a evita punţile termice Punţile termice la legătura

Punţi termice la discontinuităţile situate pe pereţii verticali

Pereţi exteriori

Spaţiu Aer pod rece exterior Spaţiu locuibil, încălzit
Spaţiu
Aer
pod rece
exterior
Spaţiu
locuibil,
încălzit

Insuficient: Punte termică, cauzată de trecerea peretelui exterior de la o zonă caldă la una rece, atunci când zidăria este făcută din material cu λ > 0,12 W/(mK).

Spaţiu pod rece Aer exterior Spaţiu locuibil, încălzit
Spaţiu
pod rece
Aer
exterior
Spaţiu
locuibil,
încălzit

Bun: Fie întreruperea peretelui vertical, bun conducător de căldură, la aceeaşi înălţime ca şi nivelul izolaţiei planşeului, prin montarea unui strat termic separator dintr-un material cu λ < 0,12 W/ (mK) (beton celular, spumă de sticlă), fie ridicînd izolaţia la o înălţime de circa 60 cm pe interiorul peretelui exterior din pod.

Pereţi interiori

Aer Spaţiu exterior pod rece Spaţiu Spaţiu locuibil, locuibil, încălzit încălzit
Aer
Spaţiu
exterior
pod rece
Spaţiu
Spaţiu
locuibil,
locuibil,
încălzit
încălzit
Aer Spaţiu exterior pod rece Spaţiu Spaţiu locuibil, locuibil, încălzit încălzit
Aer
Spaţiu
exterior
pod rece
Spaţiu
Spaţiu
locuibil,
locuibil,
încălzit
încălzit

Insuficient: Punte termică cauzată de trecerea peretelui exterior de la o zonă caldă la una rece, atunci când zidăria este făcută din material cu λ > 0,12 W/(mK).

Bun: Fie întreruperea peretelui vertical, bun conducător de căldură, la aceeaşi înălţime ca şi nive- lul izolaţiei planşeului, prin montarea unui strat termic separator dintr-un material cu λ < 0,12 W/(mK) (beton celular, spumă de sticlă), fie ridicând izolaţia la o înălţime de circa 60 cm pe ambele feţe ale peretelui exterior din pod.

Punţi termice la discontinuităţile situate pe pereţii orizontali

rece rece rece cald
rece
rece
rece
cald

Nesatisfăcător: Pereţii au fost izolaţi parţial pe partea caldă şi parţial pe partea rece. Totuşi, joncţiunea pereţilor trece printre straturile de termoizolaţie.

rece rece cald rece
rece
rece
cald
rece

Satisfăcător: Toţi pereţii au fost izolaţi pe partea rece. În plus, s-a pus suficientă izolaţie pe părţile laterale la toate joncţiunile de pereţi care dau spre partea rece.

rece rece rece cald
rece
rece
rece
cald

Excelent: Straturile de izolaţie nu au nici o întrerupere.

Punţi termice la îmbinările situate pe pereţii orizontali

Punţi termice pe orizontală, între încăperi calde-reci, la îmbinări de pereţi

rece cald rece Satisfăcător: Pereţii au fost izolaţi pe diverse laturi. În plus, s-a montat suficientă
rece
cald
rece
Satisfăcător: Pereţii au
fost izolaţi pe diverse
laturi. În plus, s-a montat
suficientă izolaţie laterală la

joncţiune.

rece rece cald Excelent: Pereţii au fost izolaţi la interior. Stratul de izolaţie este continuu.
rece
rece
cald
Excelent: Pereţii au fost
izolaţi la interior. Stratul de
izolaţie este continuu.

Soluţii posibile pentru evitarea punţilor termice la balcoane, podeste şi tavane suspendate

Spaţiu locuibil Exterior Sp. locuibil Exterior sau subsol
Spaţiu
locuibil
Exterior
Sp.
locuibil
Exterior
sau
subsol

Bun: Sprijinirea balconului sau plăcilor de podest pe mici cleme de oţel cu sprijin suplimentar prin elemen- te structurale exterioare. Daca secţiunile transversale ale metalului care stră- punge termoizolaţia sunt mici, punţile termice pot fi reduse.

Spaţiu locuibil Exterior Subsol
Spaţiu
locuibil
Exterior
Subsol

Excelent: O construcţie complet separată cu un sprijin separat pentru podest (vezi figura) sau balcon. Aceasta este o soluţie complet lipsită de punţi termice.

Comparaţia arată: există totdeauna o soluţie bună pentru a evita punţile termice Punţile termice la legătura

41

Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO
Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO
Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO
Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO

Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor

Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO rămân la fel de eficace. Acest sistem inovator de membrane pentru construcţiile cu structură din lemn se adaptează integral şi flexibil diferitelor condiţii climatice. Iarna, ISOVER VARIO opreşte umezeala să difuzeze spre exterior. Vara, membrana permite umezelii să fie eliminată dinspre structura construcţiei către interior. În acest mod, componentele umede ale construcţiei se pot usca fără probleme în lunile de vară. În orice construcţie cu structură uşoară exista locuri vulnerabile situate între două bucăţi de folie de etanşare, la muchii, sau acolo unde sunt treceri de ţevi sau alte instalaţii. Orice

42
42
Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO

circulaţie de aer prin zone în rest foarte bine izolate va crea pierderi de căldură, şi risc de apariţie a condensului. Cu consecinţe ce pot costa scump. Dar toate acestea pot

fi uşor prevenite. Cu numai un mic efort şi cu sistemul de membrane climatice ISOVER VARIO.

Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO
Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO

O legătură perfectă:

O membrană climatică, etanşă şi adezivă.

Pachetele din cadrul sistemului ISOVER VARIO nu lasă nici un spaţiu sau dorinţă nerezolvată. Pe lângă protecţia de înaltă calitate împotriva aerului şi umezelii, ele oferă o bună lucrabilitate. Alte beneficii în folosul utilizatorului sunt: calitate ridicată, decupare uşoară la dimensiunile cerute şi asamblare rapidă. Aceasta face să se economisească timp, efort şi bani, asigurând de asemenea o integritate a structurii pe termen lung. Şi aceasta indiferent, dacă Dumneavoastră alegeţi VARIO KM de calitate standard sau VARIO KM Duplex de calitate premium, cu rezistenţă sporită la rupere.

Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO

La obiect:

ISOVER VARIO KM

• Membrană climatică unică cu rezistenţă variabilă la difuzie • Adaptată pentru toate anotimpurile • Barieră contra vaporilor împiedică pătrunderea umezelii în învelitoarea acoperişului şi pereţi. • Funcţie de uscare care permite umezelii excedentare să se elimine • Instalarea adecvată asigură nivelul de etanşare cerut de standardul casei pasive • Îmbunătăţeşte în mare măsură confortul de locuire • Punere în operă rapidă • Valoare Sd variabilă de la 0,2

până la 5 m

La obiect:

ISOVER VARIO KM Duplex

• Rezultată din dezvoltarea VARIO KM • Rezistenţă extrem de bună la sfâşiere • Funcţie de protecţie îmbunătăţită • Marcaj linear pentru decupare uşoară la dimensiuni dorite, cu resturi mai puţine • Montaj uşor fără a necesita îndoituri • Fixare rapidă datorită unei linii de îmbinare marcată Valoare Sd de la 0,3 până la 5m

Un sistem care se adaptează tuturor anotimpurilor Indiferent dacă este iarnă sau vară, produsele ISOVER VARIO

43

Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în
Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în
Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în

Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa.

Fie că acoperişul este cu calcan sau în patru ape, cu mansardă sau în terasă, o Casă Multi-Confort ISOVER este la fel de eficientă. Nu se poate spune acelaşi lucru şi despre structura acoperişului. O suprafaţă mare poate să determine importante pierderi de căldură. La clădirile vechi aproximativ o treime din energia cheltuită pentru încălzire este pierdută în atmosferă, datorită structurilor de acoperiş prost izolate.

Clasa Întâi:

Acoperişul complet izolat şi neventilat.

Izolarea termică bună a acoperişului este viabilă din punct de vedere economic. Întrucât majoritatea acoperişurilor sunt structuri uşoare, care posedă mult spaţiu liber pentru izolaţie, reduceri importante de consum de energie pot fi obţinute cu un cost şi un efort redus. O soluţie de mare eficienţă este o structură de acoperiş complet izolată. Combinarea izolării între căpriori şi sub căpriori este un exemplu de rezolvare. Construcţia aceasta nu necesită ventilaţie, ducând astfel la economie de timp şi bani. Şi nu în ultimul rând de energie. Spre deosebire de acoperişurile ventilate, nu se

Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în

Izolare 100% cu ISOVER

Indiferent dacă este vorba despre frigul iernii sau arşiţa verii, fiecare casă beneficiind de materialele de izolaţie ISOVER instalate sub acoperiş, este perfect pregătită să reziste la influenţele externe. Protecţia împotriva căldurii şi umezelii, zgomotului şi focului, iar, peste toate acestea, valori energetice tipice pentru casele pasive, garantează faptul că locatarii acestora se pot bucura de un trai confortabil. În toate anotimpurile!

Colectoare solare, casa Christophorus (casă pasivă) la Stadl-Paura, Austria de Sus.

produc schimburi necontrolate de aer prin îmbinări şi spaţii vide şi în consecinţă nu au loc pierderi de căldură. Pentru a împiedica pătrunderea umezelii în izolaţie şi pentru a intensifica procesul de uscare, se foloseşte membrana ISOVER VARIO. Aceasta se pune pe suprafaţa orientată spre interior a stratului izolator. Fiecare fâşie trebuie să se suprapună peste cea alăturată pe aproximativ 10 cm, iar rosturile trebuie să fie etanşate cu bandă adezivă VARIO. Rosturile dintre membrană şi componentele solide ale clădirii trebuie să fie umplute cu chit de etanşare VARIO. Etanşarea trecerilor de conducte este realizată cu bandă adezivă VARIO KB3 sau

Powerflex. Înainte de a realiza placările interioare construcţia trebuie verificată dacă este etanşă şi apoi punctele necorespunzătoare trebuie eliminate. Rezultatul trebuie să-l constituie o construcţie izolată la umiditate, etanşă şi fără punţi termice.

Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în
Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în
Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în

La obiect:

Această structură de acoperiş este un bun exemplu de rezolvare pentru orice clădire.

• Montarea structurii acoperişului • Asezarea scândurilor de astereală • Montajul şipcilor longitudinale • Montajul şipcilor de suport pentru învelitoare • Montarea termoizolaţiei de vată minerală între căpriori • Membrana împotriva vaporilor şi a umezelii, Difunorm VARIO • Montarea între şipci, la faţa spre interior căpriorilor, a unui strat de vată minerală • Placare interioară

Bine de ştiut: protecţie împotriva apei din condens

Materialul izolator trebuie să fie instalat evitându-se crearea de rosturi şi de punţi termice. Pe faţa interioară, crearea unui strat etanş, obţinut prin folosirea de Difunorm VARIO previne intrarea umezelii şi

împiedică infiltrarea aerului.

Montajul executat corect este esenţial.

Toate suprapunerile de foi de membrană trebuie să fie etanşate în mod durabil, cu benzi adezive corespunzătoare. Trecerile prin membrană trebuie să fie etanşate cu garnituri şi/sau benzi adezive, pentru a se asigura că nu sunt permeabile la aer sau vapori.

44

Este importantă structura acoperişului şi nu forma sa. Fie că acoperişul este cu calcan sau în

45

Detaliu de rezolvare – îmbinare între perete exterior şi acoperiş, la o construcţie pe structură de

Detaliu de rezolvare – îmbinare între perete exterior şi acoperiş, la o construcţie pe structură de lemn

A. Acoperişul (alcătuire din interior spre exterior)

 

Componente

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton

0,0250

0,250

0,100

2. Termoizolaţie din vată de sticlă sub căpriori

0,0500

0,035

1,438

3. Membrană Vario KM Duplex

-

-

-

4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori

0,260

0,035

7,428

 

5. Astereală

0,024

0,130

0,185

6. Membrană permeabilă

-

-

-

7. Învelitoare, ventilată

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

 

9,151

Rezistenţele termice superficiale

0,140

Valoarea U fără părţile de lemn Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,11 W/(m 2 K) U=0,13 W/(m 2 K)

B.

Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Placare simplă de gipscarton

0,015

0,250

0,060

  • 2. Panou de lemn compozit

0,015

0,240

0,062

  • 3. Vario KM Duplex

-

-

-

  • 4. Termoizolaţie din vată de sticlă

0,320

0,035

9,143

  • 5. Panou din fibre de lemn, de ex. MDF

0,016

0,070

0,228

  • 6. Finisaj de faţadă, ventilat

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

 

9,493

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U fără părţile de lemn Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,10 W/(m 2 K) U=0,11 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,092; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,092; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,79 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

46

Detaliu de rezolvare – îmbinare între perete exterior şi acoperiş, la o construcţie pe structură de
Detaliu de rezolvare – îmbinare între perete exterior şi acoperiş, la o construcţie pe structură de

Învelitoare

Strat suport al învelitorii

Contravântuire din şipci

Astereală

Căpriori (26/6)

Detaliu de rezolvare – îmbinare între perete exterior şi acoperiş, la o construcţie pe structură de

Membrană Vario KM Duplex

Strat de izolant termic la faţa căpriorilor - DOMO

  • Plăci de gipscarton 2 x 12,5

Izolare dublă pentru efect dublu

Detaliu de rezolvare – îmbinare între perete exterior şi acoperiş, la o construcţie pe structură de

O variantă la preţ rezonabil, prin care se obţine un nivel ridicat de izolare termică. Motivul: izolarea termică dublă a acoperişului. În plus faţă de izolarea intermediară neventilată dintre căpriori, se montează un strat de izolaţie termică sub căpriori, spre interior. Acesta protejează membrana de etanşare împotriva deteriorării şi reduce efectul de punte termică al căpriorilor.

Acoperiş: Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB Categoria de reacţie
Acoperiş:
Perete exterior
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 48 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30
Membrană Vario KM Duplex
Suprapuneri de folii etanşate cu KB1
Membrană
Vario KM
Duplex
La montarea membranei sub căpriori
se face legătura cu membrana
pereţilor
valoarea ψ = -0,03 W / (mK)
valoarea f = 0,952
f-value
47
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

A. Acoperişul (alcătuire din interior spre exterior)

 

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton

0,0250

0,250

0,100

  • 2. Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci

0,0500

0,039

1,428

  • 3. Membrană Vario KM Duplex

-

-

-

  • 4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori

0,260

0,035

7,428

  • 5. Astereală, panou din fibre de lemn

0,024

0,130

0,185

  • 6. Membrană permeabilă

-

-

-

  • 7. Învelitoare, ventilată

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

 

9,141

Rezistenţele termice superficiale

0,140

Valoarea U fără părţile de lemn Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,11 W/(m 2 K) U=0,13 W/(m 2 K)

B.

Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Tencuială interioara

0,015

0,700

0,021

  • 2. Perete din zidărie, beton

0,175

0,790

0,221

  • 3. Termoizolaţie din vată minerală

0,280

0,035

8,000

  • 4. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,025

Suma totală a rezistenţelor termice

 

8,267

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei

U=0,120 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,61 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

48

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

Învelitoare

Strat suport al învelitorii

Contravântuire din şipci

Astereală

Căpriori (26/6)

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

Membrană Vario KM Duplex

Strat de izolant termic la faţa căpriorilor - DOMO

  • Plăci de gipscarton 2 x 12,5

Izolare dublă pentru efect dublu

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

O variantă la preţ rezonabil, prin care se obţine un nivel ridicat de izolare termică. Motivul: izolarea termică dublă a acoperişului. În plus faţă de izolarea neventilată între căpriori, se montează un strat de izolare sub căpriori. Acesta protejează membrana de etanşare împotriva deteriorării. Un perete exterior izolat cu un Sistem Compozit de Izolare Termică Exterioară (ETICS) pe bază de vată minerală oferă o izolare acustică şi termică ridicată.

Acoperiş: Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB Categoria de reacţie
Acoperiş:
Perete exterior
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
Membrană Vario KM Duplex
Strat suport
pentru tencuială
Tencuială
interioară
valoarea ψ = -0,03 W / (mK)
valoarea f = 0,944
f-value
49
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură de zidărie portantă şi şarpanta acoperişului

Protecţie ridicată - acustică, termică şi anti-foc

A. Acoperişul (alcătuire din interior spre exterior) Alcătuire 1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton 2.
A. Acoperişul (alcătuire din interior spre exterior)
Alcătuire
1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton
2. Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci
3. Membrană Vario KM Duplex
4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori
5. Astereală
6. Membrană permeabilă
7. Învelitoare, ventilată
Suma totală a rezistenţelor termice
Rezistenţele termice superficiale
Valoarea U fără părţile de lemn
Valoarea U cu părţile de lemn
d în m
λ în W (mK)
R în m 2 K/W
O variantă la preţ rezonabil prin care se obţine un efect ridicat de izolare termică. Motivul: dubla izolare
termică a acoperişului. În plus faţă de izolarea neventilată a şarpantei, se montează un strat de termoizolaţie
sub căpriori. Acesta protejează membrana de etanşare. Peretele exterior cu produsul termoizolant între cele
două straturi de zidărie oferă o protecţie ridicată – acustică, termică şi contra focului.
0,0250
0,250
0,100
Acoperiş:
0,0500
0,035
1,429
-
-
-
Perete exterior
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 60 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
0,028
0,035
8,000
0,024
0,130
0,185
-
-
-
-
-
-
9,664
0,140
U=0,10 W/(m 2 K)
U=0,11 W/(m 2 K)
B.
Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)
Alcătuire
1. Tencuială interioară
2. Beton celular
3. Termoizolaţie din vată de sticlă
4. Perete din clinker 1800
Suma totală a rezistenţelor termice
Rezistenţele termice superficiale
Valoarea U a construcţiei
d în m
λ în W (mK)
R în m 2 K/W
Termoizolaţie
0,015
0,700
0,021
312 mm
0,175
0,110
1,591
0,230
0,039
5,714
Termoizolaţie
0,115
0,810
0,142
50 mm
7,468
0,170
U=0,13 W/(m 2 K)
Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,61 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.
valoarea ψ = -0,03 W / (mK)
valoarea f = 0,944
Învelitoare
Contraşipci
Astereală
Strat de izolare termică la
faţa căpriorilor
Plăci de gipscarton 2 x 12,5
f-value
50
51
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de lemn cu termoizolaţia deasupra căpriorilor

  • A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Astereală deasupra căpriorilor

0,024

0,130

0,185

  • 2. Membrană Vario KM Duplex

-

-

-

  • 3. Termoizolaţie din vată minerală montată pe astereală

0,280

0,035

8,000

  • 4. Spaţiu ventilat

-

-

-

  • 5. Strat suport al învelitorii

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

8,185

Rezistenţele termice superficiale

0,140

Valoarea U a construcţiei

U=0,12 W/(m 2 K)

  • B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

  • 2. Beton celular

0,175

0,120

1,460

  • 3. Termoizolaţie din vată minerală

0,280

0,035

8,000

  • 4. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,025

Suma totală a rezistenţelor termice

9,506

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei

U=0,10 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,61 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

52

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de

Construcţie suplă care oferă o bună izolare acustică şi termică

Izolarea deasupra şarpantei constă dintr-un panou termoizolant, continuu şi flexibil prevăzur cu un înveliş pentru scurgerea apei infiltrate, care oferă protecţie acustică şi termică. Plăcile termoizolante din vată minerală se montează deasupra căpriorilor, fără punţi termice, şi asigură un grad înalt de confort pe timpul verii.

Acoperiş: Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 44 dB Categoria de reacţie
Acoperiş:
Perete exterior
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 44 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
62,5 cm
14/10
14/10
Termoizolaţie
280 mm
Valoarea ψ : -0,04 W / (mK)
Valoarea f: 0,964
53
Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de lemn cu termoizolaţia deasupra căpriorilor

A.

Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Placă de gipscarton

0,0125

0,250

0,050

2. Placă OSB 600

0,015

0,130

0,115

3. Membrană Vario KM Duplex

-

-

-

4. Termoizolaţie din vată de sticlă între grinzi

0,260

0,035

7,428

5. Placă OSB 600

0,015

0,130

0,115

 

6. Contraşipci

-

-

-

7. Învelitoare, ventilată

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

 

7,708

Rezistenţele termice superficiale

0,140

Valoarea U fără părţile de lemn Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,13 W/(m 2 K) U=0,14 W/(m 2 K)

B.

Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

2. Perete din cărămidă 1600

0,175

0,790

0,221

3. Termoizolaţie din vată minerală

0,280

0,035

8,000

4. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,025

Suma totală a rezistenţelor termice

 

8,267

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei

U=0,120 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = 0,025 W (mK); valoarea f 2) = 0,942; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = 0,025 W (mK); valoarea f 2) = 0,942; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,56 °C; la 20 °C în interior şi -5 °C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

54

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de

Beneficii datorită prefabricării

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete pe structură portantă de zidărie cu şarpantă de

Construcţia de acoperiş în pantă TJI cu placare interioară difuzivă. Este o variantă de construcţie cu cost redus datorită unui înalt grad de prefabricare, care reduce în acelaşi timp punţile termice tocmai prin folosirea grinzilor TJI, ca structură de suport. Prefabricarea tuturor elementelor de acoperiş scurtează timpul de execuţie.

Acoperiş: Perete exterior Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB Categoria de reacţie
Acoperiş:
Perete exterior
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
Placă din
gipscarton
Valoarea ψ : 0,025 W / (mK)
Valoarea f: 0,942
f-value
55
Detaliu de rezolvare – îmbinarea peretelui de exterior cu acoperişul pe stuctura de beton A. Acoperiş

Detaliu de rezolvare – îmbinarea peretelui de exterior cu acoperişul pe stuctura de beton

  • A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior)

Detaliu de rezolvare – îmbinarea peretelui de exterior cu acoperişul pe stuctura de beton A. Acoperiş

Izolare termică ridicată şi protecţie anti-foc pentru clădiri cu mai multe etaje

O soluţie de calitate pentru construcţia clădirilor cu mai multe etaje. Combină un grad ridicat de izolare termică cu o protecţie anti-foc sporită. În acelaşi timp, oferă un confort acustic mai bun.

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

Acoperiş:

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 65 dB

  • 1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

Perete exterior

Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90

 

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 65 dB

  • 2. Placă înclinată din beton a acoperişului

0,200

2,300

0,087

Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90

  • 3. Panou din vată de sticlă

0,280

0,035

8,000

  • 4. Învelitoare ventilată

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

8,108

0,140

U=0,130 W/(m 2 K)

Rezistenţele termice superficiale

   

Valoarea U fără părţile de lemn Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,140 W/(m 2 K)

  • B. Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

  • 2. Perete structural de beton

0,200

2,300

0,087

  • 3. Termoizolaţie din vată minerală

0,280

0,035

8,000

  • 4. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,025

Suma totală a rezistenţelor termice Rezistenţele termice superficiale Valoarea U a construcţiei

8,133

0,170

U=0,120 W/(m 2 K)

Betonul turnat monolit acţionează ca un strat etanş la aer

 
Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,946; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = -0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,946; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,66 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

Valoarea ψ : -0,03 W / (mK) Valoarea f: 0,946 f-value
Valoarea ψ : -0,03 W / (mK)
Valoarea f: 0,946
f-value
 
Alcătuire d în m λ în W (mK) R în m K/W Acoperiş: Indice de izolare

56

56
56 57

57

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete exterior pe structură de zidărie portantă şi un

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete exterior pe structură de zidărie portantă şi un planşeu şi acoperiş pe structură de lemn

  • A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior)

Etanşarea este asigurată

Detaliu de rezolvare – îmbinare între un perete exterior pe structură de zidărie portantă şi un

Soluţia de mai jos arată modul de proiectare al stratului de etanşare, la îmbinarea unui acoperiş cu şarpantă cu planşeul pe structură de lemn.

Acoperiş: Alcătuire 1. Placare cu gipscarton 2. Membrană Vario KM Duplex 3. Panou din lemn compozit
Acoperiş:
Alcătuire
1. Placare cu gipscarton
2. Membrană Vario KM Duplex
3. Panou din lemn compozit
4. Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci
5. Panou din lemn compozit
6. Termoizolaţie din vata de sticlă între căpriori
7. Membrană permeabilă
8. Învelitoare ventilată
Suma totală a rezistenţelor termice
Rezistenţele termice superficiale
Valoarea U în compartimentele dintre căpriori
Valoarea U cu părţile de lemn
d în m
λ în W (mK)
R în m 2 K/W
0,0125
0,250
0,050
Perete exterior
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 48 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60
-
-
-
0,015
0,240
0,062
0,050
0,035
1,438
0,024
0,130
0,185
0,260
0,035
7,428
-
-
-
-
-
-
9,164
0,140
U=0,11 W/(m 2 K)
U=0,12 W/(m 2 K)
B.
Peretele exterior (alcătuire din interior spre exterior)
Alcătuire
1. Tencuială interioară
2. Zidărie de cărămidă poroasă 800
3. Termoizolaţie din vată minerală
4. Tencuială exterioară
Suma totală a rezistenţelor termice
Rezistenţele termice superficiale
Valoarea U a construcţiei
d în m
λ în W (mK)
R în m 2 K/W
0,015
0,700
0,021
0,240
0,210
1,150
0,280
0,035
8,000
0,025
1,000
0,025
9,196
0,170
U=0,110 W/(m 2 K)
Valoarea ψ 1) = 0,03 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,61 °C; la 20 °C în interior şi -5 °C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de Punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.
Valoarea ψ : - 0,03 W / (mK)
Valoarea f: 0,944
24 cm
cărămidă
Bandă de îmbinare
58
59
Detaliu de rezolvare la îmbinarea unui perete despărţitor cu şarpantă acoperişului A. Acoperiş (alcătuire din interior

Detaliu de rezolvare la îmbinarea unui perete despărţitor cu şarpantă acoperişului

  • A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior)

Detaliu de rezolvare la îmbinarea unui perete despărţitor cu şarpantă acoperişului A. Acoperiş (alcătuire din interior

Optimizarea punţii termice la pereţii despărţitori dintre apartamente

Rezolvarea detaliului de mai jos arată cum se poate face reducerea efectului de punte termică la pereţii despărţitori care au legătură cu suprafaţa acoperişului.

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

Acoperiş:

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 53 dB

  • 1. Placare, în 2 straturi, cu gipscarton

0,025

0,250

0,100

Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30

2 Termoizolaţie din vată de sticlă între şipci la faţa căpriorilor

0,100

0,035

2,857

  • 3. Panou din lemn compozit 600

0,160

0,140

0,114

  • 4. Termoizolaţie din vată de sticlă între căpriori

0,240

0,035

6,857

  • 5. Strat de aer

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

9,928

0,140

U=0,110 W/(m 2 K)

Rezistenţele termice superficiale

Valoarea ψ : 0,08 W / (mK)

Valoarea ψ : 0,08 W / (mK)

 

Valoarea U fără părţile de lemn Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,120 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = 0,08 W (mK); valoarea f 2) = 0,932; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = 0,08 W (mK); valoarea f 2) = 0,932; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,3 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

Valoarea f: 0,932

Valoarea f: 0,932

f-value
f-value
f-value

60

60
60 61

61

Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre parapet şi acoperiş cald într-o construcţie masivă A. Acoperiş (alcătuire

Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre parapet şi acoperiş cald într-o construcţie masivă

  • A. Acoperiş (alcătuire din interior spre exterior)

Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre parapet şi acoperiş cald într-o construcţie masivă A. Acoperiş (alcătuire

Eliminarea punţii termice la îmbinarea dintre parapet şi terasă

Soluţia prezentată mai jos este ideală pentru o clădire compactă cu acoperiş plat, întrucât reduce efectul de nervură termică al parapetului

Acoperiş: Alcătuire 1. Tencuială interioară 2. Perete de cărămidă 1600 3. Termoizolaţie din vată minerală 4.
Acoperiş:
Alcătuire
1. Tencuială interioară
2. Perete de cărămidă 1600
3. Termoizolaţie din vată minerală
4. Tencuială exterioară
Suma totală a rezistenţelor termice
Rezistenţele termice superficiale
Valoarea U a construcţiei
d în m
λ în W (mK)
R în m 2 K/W
0,015
0,700
0,021
Perete exterior
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 57 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 55 dB
Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90
0,175
0,790
0,221
0,280
0,035
8,000
0,025
1,000
0,025
8,267
0,170
U=0,12 W/(m 2 K)
B.
Parapet (alcătuire din interior spre exterior)
Grosimea noii
Alcătuire
1. Şorţ de metal pentru protecţia învelitorii
2. Termoizolaţie din vată minerală
3. Perete de cărămidă 1600
4. Termoizolaţie din vată minerală
5. Tencuială exterioară
Suma totală a rezistenţelor termice
Rezistenţele termice superficiale
Valoarea U a construcţiei
d în m
λ în W (mK)
izolaţii
-
-
R în m 2 K/W
-
B
0,180
0,035
5,143
0,175
0,790
0,221
0,280
0,035
8,000
Perete din zidărie
de cărămidă
0,025
1,000
0,025
13,389
0,170
U=0,07 W/(m 2 K)
C
C.
Terasă
Alcătuire
1. Tencuială interioară
2. Beton armat 2300
3. Termoizolaţie din vată minerală
4. Hidroizolaţie (în 2 straturi cu strat de protecţie din pietriş
Suma totală a rezistenţelor termice
Rezistenţele termice superficiale
Valoarea U a construcţiei
d în m
λ în W (mK)
R în m 2 K/W
0,015
0,700
0,021
0,140
2,300
0,221
0,320
0,040
8,000
-
-
-
8,242
0,170
U=0,12 W/(m 2 K)
Valoarea ψ : 0,036 W / (mK)
Valoarea f: 0,904
A
Valoarea ψ 1) = 0,036 W (mK); valoarea f 2) = 0,904; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =17,6 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108.
2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.
f-value
62
63
Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre un parapet si faţada ventilată A. Perete exterior (alcătuire din

Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre un parapet si faţada ventilată

  • A. Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

  • 2. Perete din zidărie de cărămidă 1600

0,175

0,790

0,221

  • 3. Termoizolaţie din panouri de vată de sticlă

0,280

0,035

8,000

  • 4. Spaţiu de aer ventilat

0,025

1,000

0,025

  • 5. Finisaj uscat al fatadei

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

8,242

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei

U=0,12 W/(m 2 K)

  • B. Parapet (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Şorţ de metal pentru protecţia învelitorii

-

-

-

  • 2. Termoizolaţie din vată minerală

0,180

0,035

5,143

  • 3. Perete din zidărie de cărămidă 1600

0,175

0,790

0,221

  • 4. Termoizolaţie din panouri de vată minerală

0,280

0,035

8,000

  • 5. Finisaj uscat al faţadei

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

13,364

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei

U=0,07 W/(m 2 K)

  • C. Terasă (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

  • 2. Beton armat 2300

0,140

2,300

0,221

  • 3. Termoizolaţie din panouri de vată minerală

0,320

0,040

8,000

  • 4. Hidroizolaţie în 2 straturi cu strat de protecţie din pietriş

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

8,242

Rezistenţele termice superficiale

0,140

Valoarea U a construcţiei

U=0,12 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = 0,036W (mK); valoarea f 2) = 0,904; temperatura minimă a suprafeţei θ
Valoarea ψ 1) = 0,036W (mK); valoarea f 2) = 0,904; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =17,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

64

Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre un parapet si faţada ventilată A. Perete exterior (alcătuire din
Detaliu de rezolvare la îmbinarea dintre un parapet si faţada ventilată A. Perete exterior (alcătuire din

Eliminarea punţii termice la îmbinarea dintre parapet şi terasă

Soluţia prezentată mai jos este ideală pentru o clădire compactă cu acoperiş plat, întrucât reduce efectul de nervură termică al parapetului.

Acoperiş:

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 57 dB

Perete exterior

Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90 Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90

Grilă de ventilaţie B Perete din zidărie de cărămidă C A Valoarea ψ : 0,036 W
Grilă de ventilaţie
B
Perete din zidărie
de cărămidă
C
A
Valoarea ψ : 0,036 W / (mK)
Valoarea f: 0,904
f-value

65

Fiecare componentă structurală are un efect important. Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau
Fiecare componentă structurală are un efect important. Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau
Fiecare componentă structurală are un efect important. Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau
Fiecare componentă structurală are un efect important. Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau

Fiecare componentă structurală are un efect important.

Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau subsol, calităţile termoizolante ale fiecărui element component reprezintă întotdeauna modul cel mai sigur pentru a reduce pierderile de căldură. Toate elementele opace ale anvelopei construcţiei ar trebui să fie izolate din punct de vedere termic, atât de bine încât coeficientul de transmisie termică (valoarea U) să fie mai mic sau egal cu 0,15 W/(m 2 K). Cu alte cuvinte: pentru fiecare grad de diferenţă de temperatură şi pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă exterioară, nu trebuie să se piardă mai mult de 0,15 W de căldură. De obicei, cea mai multă căldură se pierde, la majoritatea constructiilor, pe la muchii, colţuri, la îmbinări sau străpungeri. Este esenţial, prin urmare să asigurăm termoizolarea optimă a acestor zone – pe cât posibil fără întreruperi, pentru a nu crea punţi termice.

La obiect:

Valori U recomandate pentru anvelopa clădirii

Pereti exteriori

Valoarea U ≤ 0,10 W / (m 2 K)

Acoperiş / tavane /plansee

Valoarea U ≤ 0,10 W / (m 2 K)

Planşee asezate pe sol

Valoarea U ≤ 0,15 W / (m 2 K)

Valoarea PHPP*

ψ ≤ 0,01 W / (m 2 K)

* PHPP = Pachetul de Proiectare pentru Casa pasiva oferit de Passivhaus Institut din Darmstadt / Germania

Faţada: mai multe avantaje obţinute prin termoizolare decât prin zidărie.

Din motive economice, zidăria portantă trebuie să răspundă numai solicitărilor statice. Protecţia faţă de solicitările termice este asigurată în principal de termoizolaţie. Faţada şi zidurile exterioare pot face mai mult pentru o casă decât să fie numai „cartea sa de

vizită”: acestea pot economisi multă energie dacă sunt bine izolate. Mai mult decât atât: la o orientare corespunzătoare, faţada poate fi echipată cu un sisteme de producere de energie regenerabilă, de exemplu cu colectoare solare fotovoltaice.

Nici un perete exterior nu seamănă cu altul.

Aceasta se aplică nu numai la

Fiecare componentă structurală are un efect important. Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau

ventilat între izolaţie şi placare. Această separare răspunde în mod optim proprietăţilor fizice aşteptate de la un perete exterior. Faţada ventilată se pretează la diferite tipuri de finisaje. Fie că este din lemn, piatră, sticlă, metal sau ceramică ea poate fi placată cu materiale rezistente la orice condiţii meteorologice. Anvelopa interioară portantă permite montarea unor materiale izolante puţin oneroase (de ex. vată minerală ISOVER) asigurând astfel respectarea standardelor casei pasive.

Pereţi dubli: izolaţie termică protejată.

Această variantă asigură, de asemenea, o bună separare între mai multe functiuni: portantă, termoizolare şi izolare hidrofugă. Folosirea unei termoizolaţii hidrofuge din vată de sticlă asigură o protecţie economică şi sigură a clădirii.

Sisteme compozite de izolaţie termică exterioară (ETICS): pentru o izolare fără îmbinări a faţadei.

Avantajele sistemelor bazate pe plăci izolante din vată minerală sunt în primul rând ne-inflamabilitatea şi gradul înalt de difuzie pentru vaporii de apă, care permite uscarea rapidă a

concepţia vizuală, dar şi la cea tehnică. În funcţie de buget, modul de folosire şi forma dorită a casei, se poate alege o variantă de proiect adecvată. Iată o scurtă trecere în revistă:

Faţada ventilată ca soluţie universală

Aici avem de-a face cu o

separare funcţională între stratul portant, stratul termo şi fonoizolant şi un stratul de protecţie împotriva apei, incluzând un strat de aer

pereţilor umezi.

Construcţiile din lemn E bine de ştiut:

În comparaţie cu construcţiile pe structură masivă din zidărie sau beton, construcţiile din lemn oferă marele avantaj că o mare parte a termoizolaţiei se poate monta între rame de lemn şi nu necesită montare suplimentară din exterior. Consecinţa: o grosime redusă a pereţilor, grad mai mare de prefabricare, timp de construire mai scurt şi costuri de construcţie mai mici.

Fiecare componentă structurală are un efect important. Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau

Izolaţie termică şi fonică cu produse ISOVER

66

Fiecare componentă structurală are un efect important. Indiferent dacă se referă la acoperiş, pereţi exteriori sau

67

Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi
Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi
Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi
Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi

Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile.

Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi sunt inevitabile. Din acest motiv, punţile termice nu vor putea fi nici o dată complet evitate. Este deci indispensabil să se reducă la minimum aceste puncte prin care se pierde energie. De fapt: cu cât nivelul de izolare termică este mai ridicat, cu atât ponderea relativă a pierderilor prin punţile termice este mai importantă.

Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi

Zona critică: Îmbinarea unui perete exterior cu subsolul.

În special la casele pe structură de zidărie, trebuie diminuate pierderile de căldură către pereţii verticali sau către sol prin elementele de beton bune conducătoare de căldură. Foarte frecvent plafonul subsolului este izolat, dar stratul de izolaţie este întrerupt în zona îmbinării sale cu peretele exterior sau sau cu fundaţia. Această problemă poate fi remediată prin izolarea suficientă la baza zidului, măsură care trebuie avută în vedere din faza de proiectare.

Zona critică: îmbinarea unui perete despărţitor cu pardoseala izolată.

În locul în care un perete despărţitor pe structură de zidărie întâlneşte un planşeu cu izolaţia pe partea înspre cameră este necesar să se prevadă o separare termică cu materiale de construcţie slab conducătoare de căldură. Dovadă este exemplul negativ din dreapta: execuţia pare să se fi făcut cu destulă grijă şi pricepere, dar imaginea termografică arată clar puntea termică. Remedierea se face izolând mai mult elementele de construcţie la îmbinare.

Pentru mai multă siguranţă: termoizolati complet fundaţia.

Pentru a împiedica căldura să se transmită prin fundaţie sau prin peretele de subsol, fundaţia trebuie complet termoizolată.

Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi

Punct slab tipic deoarece un perete interior de la parter, bun conducător de căldură se ridică direct din planşeul rece al subsolului. (Sursa: Niedrig Energie Institut, Germania)

68

Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi

Golurile, întreruperile în izolaţie şi îmbinările.

Un spaţiu gol închis, nu prea mare, are un impact energetic redus. În schimb, un spaţiu gol deschis, în special atunci când e în contact cu alte goluri din zidărie, provoacă o pierdere considerabilă de căldură.

Nu trebuie să ne facem griji pentru cavităţile închise.

Golurile închise situate în stratul de izolaţie sunt totdeauna etanşe. La cavităţile cu o lăţime mai mică de 5 mm, această lipsă de izolaţie nu creează nici o problemă. Atât timp cât cavităţile nu comunică între ele, nu sunt necesare măsuri de remediere. Nu aceeaşi este situaţia cu cavităţile mai late de 5 mm. Efectul de punte termică al acestora

este atât de puternic, încât e mai bine să fie umplute cu vată minerală. Nu folosiţi mortar, deoarece acesta va intensifica efectul de punte termică. Aveţi grijă, de asemenea, la golurile care comunică între ele: acestea pot reduce considerabil eficienţa izolaţiei.

Cavităţile deschise măresc considerabil pierderile de căldură.

Daca golurile în izolaţie sunt închise numai pe o parte, atunci ele vor permit circulaţia aerului pe partea cealaltă. De aici rezultă o pierdere considerabilă de căldură. Astfel, o cavitate de 10 mm poate reduce efectul de izolare al unui sistem compozit de izolaţie termică de 300 mm grosime la cel al unui strat izolant de numai 90 mm grosime.

Cavităţile deschise la ambele extrenităţi pot fi fatale.

Cavităţile deschise la ambele capete opun o rezistenţă mică la circulaţia aerului. Într-un sistem care de altminteri este complet închis, pierderile de căldură se intensifică foarte mult. Este, prin urmare, absolut necesar să le localizaţi şi să le eliminaţi. Altminteri, în clădire va fi curent şi va exista risc de deteriorare a structurii.

O cavitate este deschisă pe ambele părţi şi poate produce curent în casă.

Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi
Îmbinările reprezintă punctele cele mai vulnerabile. Străpungerile anvelopei clădirii cu conductele de instalaţii, ferestre şi uşi

Cavităţile sunt etanşe, dar lipseşte izolaţia.

Golurile în izolaţie sunt deschise pe o parte.

Golurile care comunică sporesc considerabil convecţia, care reduce eficienţa izolaţiei. 69
Golurile care
comunică
sporesc
considerabil
convecţia,
care reduce eficienţa izolaţiei.
69
Detaliu de rezolvare - Legătura perete exterior (structură de lemn) cu planşeul subsolului, deasupra unui subsol

Detaliu de rezolvare - Legătura perete exterior (structură de lemn) cu planşeul subsolului, deasupra unui subsol neîncălzit

A.

Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

 

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

 

2. Beton 2300

0,200

2,300

0,087

3. Termoizolaţie polistiren extrudat dublu strat

0,240

0,039

6,154

4. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,036

Suma totală a rezistenţelor termice

 

6,298

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei

U=0,15 W/(m 2 K)

B.

Perete exterior (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Placare cu gipscarton

0,015

0,250

0,060

2. Termoizolaţie din vată minerală

0,050

0,035

1,429

3. Panou de lemn compozit

0,015

0,240

0,062

4. Termoizolaţie de vată de sticlă

0,320

0,035

9,143

5. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF

0,016

0,070

0,228

6. Placaj de fatada , ventilat

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

 

10,992

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci Valoarea U a construcţiei cu părţile de lemn

U=0,09 W/(m 2 K) U=0,10 W/(m 2 K)

C.

Pardoseala subsolului

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

 

1. Şapă

0,050

1,400

0,035

2. Izolare fonică de impact din vată minerală

0,025

0,035

0,741

3. Panou de lemn compozit

0,015

0,240

0,062

4. Izolaţie din vată minerală

0,120

0,035

3,429

5. Placă de beton 2300 armat 1%

0,160

2,300

0,069

Suma totală a rezistenţelor termice

 

4,303

Rezistenţele termice superficiale

0,210

Valoarea U a construcţiei

U=0,22 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = -0,181W (mK); valoarea f 2) = 0,904; temperatura 20°C în interior şi
Valoarea ψ 1) = -0,181W (mK); valoarea f 2) = 0,904; temperatura 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

70

Detaliu de rezolvare - Legătura perete exterior (structură de lemn) cu planşeul subsolului, deasupra unui subsol

Izolare termică şi etanşare mare

Detaliu de rezolvare - Legătura perete exterior (structură de lemn) cu planşeul subsolului, deasupra unui subsol

Soluţia prezentată mai jos crează o îmbinare optimă din punct de vedere al punţilor termice, etanşă, între un perete exterior pe structura de lemn şi soclul construcţiei.

Perete exterior

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30

B C Valoarea ψ : - 0,181 W / (mK) Valoarea f: 0,940 A
B
C
Valoarea ψ : - 0,181 W / (mK)
Valoarea f: 0,940
A
Valoarea f
Valoarea f
Bandă elastică acustică ISOVER Panou compozit din lemn pentru distribuirea încărcării Bandă de etanşare Bandă de
Bandă elastică acustică ISOVER
Panou compozit din lemn pentru
distribuirea încărcării
Bandă de etanşare
Bandă de îmbinare
71
Detaliu de rezolvare - prinderea tâmplăriei pe pardoseală, deasupra unui subsol neîncălzit A. Pardoseala subsolului (alcătuire

Detaliu de rezolvare - prinderea tâmplăriei pe pardoseală, deasupra unui subsol neîncălzit

A.

Pardoseala subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

 

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

 

1. Şapă

0,050

1,400

0,035

2. Izolaţie fonică de impact din vată minerală

0,045

0,035

1,286

3. Placă de beton 2300 armat 1%

0,160

2,300

0,069

4. Izolaţie din vată minerală

0,220

0,035

6,286

 

5. Tencuială

0,015

0,700

0,021

Suma totală a rezistenţelor termice

 

7.697

Rezistenţele termice superficiale

0,210

Valoarea U a construcţiei

U=0,13 W/(m 2 K)

B.

Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Beton 2300 armat 1%

0,220

2,300

0,095

 

2. Hidroizolaţie

-

-

-

3. Izolaţie perimetrală cu polistiren extrudat XPS

0,160

0,039

4,102

Suma totală a rezistenţelor termice

 

4,197

Rezistenţele termice superficiale

0,130

Valoarea U a construcţiei

U=0,23 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = -0,078W (mK); valoarea f 2) = 0,711; 1) – Valoarea ψ descrie
Valoarea ψ 1) = -0,078W (mK); valoarea f 2) = 0,711;
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

Detaliu de rezolvare - prinderea tâmplăriei pe pardoseală, deasupra unui subsol neîncălzit A. Pardoseala subsolului (alcătuire

Legătura cu terasa optimizată din punct de vedere al Punţilor termice

Efectele punţii termice pot fi reduse dacă pe sub tocul tâmplariei se montează un material izolant termic, către exterior se instalează plăci termoizolante şi se optimizează instalarea izolaţiei pe interiorul plafonului subsolului.

Bandă de îmbinare
Bandă de îmbinare

Valoarea ψ : - 0,078 W / (mK) Valoarea f: 0,711

Detaliu de rezolvare - prinderea tâmplăriei pe pardoseală, deasupra unui subsol neîncălzit A. Pardoseala subsolului (alcătuire

Bandă de etanşare

72

Detaliu de rezolvare - prinderea tâmplăriei pe pardoseală, deasupra unui subsol neîncălzit A. Pardoseala subsolului (alcătuire

73

Detaliu de rezolvare - Îmbinarea peretelui exterior (structură de lemn) cu placa aşezată pe sol A.

Detaliu de rezolvare - Îmbinarea peretelui exterior (structură de lemn) cu placa aşezată pe sol

  • A. Perete exterior pe structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior)

Detaliu de rezolvare - Îmbinarea peretelui exterior (structură de lemn) cu placa aşezată pe sol A.

Îmbinarea peretelui exterior cu placa aşezată pe sol

La îmbinarea peretelui exterior ventilat cu placa de fundaţie, termoizolaţia contribuie semnificativ la reducerea pierderilor de căldură prin sol.

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

Perete exterior

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 52 dB

 

1. Placare cu gipscarton

0,015

0,250

0,060

Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 30

2. Izolaţie din vată minerală

0,050

0,035

1,429

3. Panou de lemn compozit

0,015

0,240

0,062

3. Panou de lemn compozit 0,015 0,240 0,062
 

4. Termoizolaţie din vată de sticlă

0,320

0,035

9,143

Valoarea ψ : - 0,082 W / (mK)

5. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF

0,016

0,100

0,160

Valoarea f: 0,944

6. Placaj de faţadă, ventilat

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

10,854

0,170

U=0,09 W/(m 2 K)

Rezistenţele termice superficiale

Valoarea U fără părţile de lemn Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,10 W/(m 2 K)

  • B. Placa de fundaţie (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Şapă

0,050

1,400

0,035

2. Vată minerală – izolare la zgomot de impact

0,030

0,035

0,857

3. Hidroizolaţie

-

-

-

4. Placă de beton 2300 armat 1%

0,300

2,300

0,130

5. Strat de separare

-

-

-

6. Izolaţie XPS în 2 straturi

0,240

0,039

6,153

7. Strat de poză

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

7,175

0,210

U=0,15 W/(m 2 K)

Rezistenţele termice superficiale

Valoarea U a construcţiei

Valoarea ψ 1) = 0,082W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θ
Valoarea ψ 1) = 0,082W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

Bandă elastică - acustică ISOVER Bandă de etanşare Valoarea f
Bandă elastică - acustică ISOVER Bandă de etanşare Valoarea f
Bandă elastică - acustică ISOVER Bandă de etanşare
Bandă elastică - acustică
ISOVER
Bandă de etanşare

Valoarea f

74

74
74 75

75

Detaliu de rezolvare - Îmbinarea între un perete exterior A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre
Detaliu de rezolvare - Îmbinarea între un perete exterior A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre

Detaliu de rezolvare - Îmbinarea între un perete exterior

  • A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

Îmbinare fără punte termică cu pardoseala subsolului

 

(pe structura de lemn) prevăzut cu ETICS din vată minerală şi pardoseală deasupra subsolului peste un subsol neîncălzit

Detaliul de legătură a unui perete exterior pe structura de lemn – cu ETICS din vată minerală – a fost optimizat din punct de vedere al punţilor termice. Pardoseala din lemn, care a fost montată pe grinzişoare pe planşeul subsolului, oferă un grad ridicat de izolare termică şi fonică, combinat cu o bună etanşare. Acest

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

sistem exterior compozit de izolare, bazat pe vată minerală, asigură difuzia umidităţii din structura peretelui.

  • 1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

  • 2. Perete beton 2300

0,200

2,300

0,087

Perete exterior

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 51 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60

 
 
  • 3. Izolaţie XPS dublu strat

0,240

0,039

6,153

  • 4. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,036

Suma totală a rezistenţelor termice

6,297

0,170

U=0,15 W/(m 2 K)

Rezistenţele termice superficiale

Valoarea U a construcţiei

Valoarea ψ : - 0,033 W / (mK)

Valoarea ψ : - 0,033 W / (mK)

 
  • B. Perete exterior, structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Placaj de gipscarton

0,015

0,250

0,060

2 Izolaţie din vată minerală

0,050

0,035

1,429

  • 3. Membrană de etanşare Vario KM

-

-

-

  • 4. Panou de lemn compozit

0,015

0,240

0,062

  • 5. Termoizolaţie de vată de sticlă

0,200

0,035

5,714

  • 6. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF

0,016

0,100

0,168

  • 7. Placă din vată minerală, suport pentru tencuială

0,140

0,035

4,000

  • 8. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,025

Suma totală a rezistenţelor termice

11,458

0,170

U=0,08 W/(m 2 K)

Rezistenţele termice superficiale

Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,09 W/(m 2 K)

  • C. Pardoseala subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Pardoseală de lemn montată pe grinzişoare

0,024

0,240

0,100

Valoarea f: 0,944

  • 2. Vată de sticlă între suporţi

0,040

0,035

1,143

  • 3. Izolaţie din vată minerală

0,200

0,035

5,714

  • 5. Placă de beton 2300 armat 1%

0,160

2,300

0,069

Suma totală a rezistenţelor termice

7,026

0,210

U=0,14 W/(m 2 K)

Valoarea f
Valoarea f
Bandă elastică acus - tică ISOVER Bandă de etanşare Bandă de legătură
Bandă elastică acus -
tică ISOVER
Bandă de etanşare
Bandă de legătură
 

Rezistenţele termice superficiale

Valoarea U a construcţiei

Valoarea ψ 1) = 0,033 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = 0,033 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,6 °C; la 20 °C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

Detaliu de rezolvare - Îmbinarea între un perete exterior A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre

76

76
76 77

77

Detaliu de rezolvare - Planşeul peste subsol A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior) Alcătuire

Detaliu de rezolvare - Planşeul peste subsol

  • A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,021

  • 2. Perete de beton 2300

0,200

2,300

0,087

  • 3. Izolaţie XPS dublu strat

0,240

0,039

6,153

  • 4. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,036

Suma totală a rezistenţelor termice

6,297

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei

U=0,15 W/(m 2 K)

  • B. Perete exterior, structura de lemn (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Placaj de gipscarton

0,015

0,250

0,060

  • 2. Izolaţie din vată minerală

0,050

0,035

1,429

  • 3. Membrană de climatizare Vario KM

-

-

-

  • 4. Panou de lemn compozit

0,015

0,240

0,062

  • 5. Termoizolaţie din vată de sticlă

0,200

0,035

5,714

  • 6. Placă din fibre de lemn, de ex. MDF

0,016

0,100

0,168

  • 7. Placă din vată minerală, suport pentru tencuială

0,140

0,035

4,000

  • 8. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,025

Suma totală a rezistenţelor termice

11,458

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei în compartimentele dintre şipci Valoarea U cu părţile de lemn

U=0,08 W/(m 2 K) U=0,09 W/(m 2 K)

  • C. Pardoseala peste subsol (alcătuire din interior spre exterior)

 

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

  • 1. Şapă

0,050

1,400

0,o35

  • 2. Vată minerală – izolare la zgomot de impact

0,025

0,035

0,714

  • 3. Panou compozit din lemn

0,015

0,240

0,062

  • 4. Izolaţie din vată minerală

0,120

0,035

3,429

  • 5. Placă de beton 2300 armat 1%

0,160

2,300

0,069

Suma totală a rezistenţelor termice

4,309

Rezistenţele termice superficiale

0,210

Valoarea U a construcţiei

U=0,22 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = 0,033 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = 0,033 W (mK); valoarea f 2) = 0,944; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,6 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

78

Detaliu de rezolvare - Planşeul peste subsol A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior) Alcătuire

Sigur. Etanş. De calitate.

Detaliu de rezolvare - Planşeul peste subsol A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior) Alcătuire

Detaliul de legătură pentru un perete exterior la o construcţie din lemn – echipat cu ETICS pe bază de vată minerală – a fost optimizat din punct de vedere al Punţilor termice. Şapa flotantă montată peste pardoseala subsolului oferă o soluţie de izolare termică şi fonică de calitate deosebită, combinată cu o bună etanşare. Sistemul exterior compozit de izolare, bazat pe vată minerală, asigură difuzia umidităţii din structura peretelui.

Perete exterior

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 51 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 60

Detaliu de rezolvare - Planşeul peste subsol A. Peretele subsolului (alcătuire din interior spre exterior) Alcătuire

Valoarea ψ : 0,033 W / (mK) Valoarea f: 0,944

Membrană climatică Vario KM Bandă elastică acustică ISOVER Panou din lemn compozit pentru distribuirea încărcării Bandă
Membrană climatică Vario KM
Bandă elastică acustică ISOVER
Panou din lemn compozit
pentru distribuirea încărcării
Bandă de etanşare
Bandă de legătură
79
Detaliu de rezolvare – Îmbinare dintre un perete exterior din zidărie, termoizolat cu vată minerală şi
Detaliu de rezolvare – Îmbinare dintre un perete exterior din zidărie, termoizolat cu vată minerală şi

Detaliu de rezolvare – Îmbinare dintre un perete exterior din zidărie, termoizolat cu vată minerală şi placă de fundaţie cu protecţie anti-îngheţ

Îmbinare optimizată termic a peretelui de zidărie cu placă de fundaţie aşezată pe sol.

A. Baza subsolului (alcătuire din interior spre exterior)

La conectarea peretelui exterior masiv izolat cu ETICS pe bază de vată minerală, cu placă de fundaţie, protecţia anti-îngheţ contribuie semnificativ la reducerea pierderii de căldură prin sol.

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Tencuială interioară

0,015

0,700

0,060

2. Perete zidărie 1800

0,240

0,990

0,242

3. Etanşare la umezeală

-

-

-

4. Izolaţie XPS

0,080

0,037

2,162

5. Izolaţie soclu XPS

0,200

0,039

5,128

6. Tencuială exterioară

0,025

1,000

0,025

Suma totală a rezistenţelor termice

7,617

Rezistenţele termice superficiale

0,170

Valoarea U a construcţiei

U=0,13 W/(m 2 K)

B. Placa de fundaţie (alcătuire din interior spre exterior)

Alcătuire

d în m

λ în W (mK)

R în m 2 K/W

1. Şapă de ciment

0,050

1,400

0,035

2. Vată minerală – izolare la zgomot de impact

0,030

0,035

0,857

3. Hidroizolare

-

-

-

4. Placă de beton 2300 armat 1%

0,300

2,300

0,130

5. Strat separator

-

-

-

6. Izolaţie termică XPS dublu strat

0,240

0,038

6,316

7. Strat suport fundaţie

-

-

-

Suma totală a rezistenţelor termice

7,338

Rezistenţele termice superficiale

0,210

Valoarea U a construcţiei

U=0,13 W/(m 2 K)

Valoarea ψ 1) = -0,109 W (mK); valoarea f 2) = 0,924; temperatura minimă a suprafeţei
Valoarea ψ 1) = -0,109 W (mK); valoarea f 2) = 0,924; temperatura minimă a suprafeţei θ SI =18,1 °C; la 20°C în interior şi -5°C la exterior.
1) – Valoarea ψ descrie pierderea suplimentară de căldură a construcţiei cauzată de punţile termice. Valorile indicate mai sus se bazează pe
predefinite ale temperaturii exterioare şi interioare. Descrie riscul de condens şi de formare de mucegai.

dimensiunile exterioare ale clădirii. Valorile Ψ au fost calculate conform EN ISO 10211, bazate pe condiţiile la limită din Suplimentul 2 al DIN 4108. 2) – Valoarea f este un factor de temperatură adimensional. Este o măsură a temperaturii minime de suprafaţă a unei construcţii, pentru valori

Perete exterior

Indice de izolare la zgomot aerian Rw = 56 dB Categoria de reacţie la foc cf. EN 13501-2 REI 90

Valoarea ψ : - 0,109 W / (mK) Valoarea f: 0,924

81

A

Detaliu de rezolvare – Îmbinare dintre un perete exterior din zidărie, termoizolat cu vată minerală şi
Detaliu de rezolvare – Îmbinare dintre un perete exterior din zidărie, termoizolat cu vată minerală şi

Valoarea f

80

Nici o dată sub 17 C. Cu geamuri triple şi tocuri izolate termic, fereastra casei pasive
Nici o dată sub 17 C. Cu geamuri triple şi tocuri izolate termic, fereastra casei pasive
Nici o dată sub 17 C. Cu geamuri triple şi tocuri izolate termic, fereastra casei pasive
Nici o dată sub 17 C. Cu geamuri triple şi tocuri izolate termic, fereastra casei pasive

Nici o dată sub 17 o C.

Cu geamuri triple şi tocuri izolate termic, fereastra casei pasive rezistă la frig. Şi chiar mai mult decât atât. Energia solară care poate fi obţinută prin ferestrele casei pasive orientate spre sud depăşeşte pierderea de căldură prin ferestre – chiar şi în lunile de iarnă. Mulţumită calităţii superioare a sticlei, temperaturile măsurate pe suprafaţa sticlei sunt totdeauna apropiate de temperatura

aerului interior.

Ferestrele casei pasive

Geamuri triple

aprox. U g 0,5 – 0,8 W/m 2 K

Tocuri izolate

aprox. U f 0,7 W/m 2 K

Izolare termică totală a ferestrei

U w < 0,8 W/m 2 K

Transmitanţă

 

energie totală