minescu

etru antic)

m să-nvăţ a muri vrodată;

r, înfăşurat în manta-mi,
ălţam visători la steaua
.

ată tu răsărişi în cale-mi,

, dureros de dulce...
d băui voluptatea morţii
are.

e viu chinuit ca Nessus.

ul înveninat de haina-i;
a-l stinge nu pot cu toate
.

propriu vis, mistuit mă vaiet,

propriu rug, mă topesc în flăcări...
re'nviu luminos din el ca
hoenix?

hii turburători din cale,

sân, nepăsare tristă;
muri liniştit, pe mine
ă!