Sunteți pe pagina 1din 324

Aventura

Cerceta;ului
`Aventura este limitat[ doar de imagina'ia uman[~

Aceast[ publica'ie a fost realiyat[ cu sprijinul domnului Jorgen Rasmussen,


Pre;edinte al Funda'iei Europene Scout
Publica'ie realiyat[ de Echipa Na'ional[ de Programe a Organiya'iei Na'ionale `Cerceta;ii României~, membr[ cu drepturi depline a
Organiya'iei Mondiale a Mi;c[rii Scout.

Acest manual a fost elaborat de c[tre un colectiv coordonat de+ Traduceri+


Rita/Claudia Doru Andrei Ban[ (Craiova), Marius Danciu (Oradea)
Ruxandra Nan (Oradea), Iulian Popescu (Bucure;ti – Verde)
Crea'ie+ Andreea Ro;u (Arad)
Mihaela Aranghel (B[ile Govora, Roxana Bolta;u (T=rgu Jiu)
Sorin Boro; (Târgu Mure;), Radu Buyea (Bucure;ti – Verde) Dorim s[ aducem mul'umiri pe aceast[ cale urm[torilor+
Claudia Câmpeanu (Târgu Mure;), Anca Curic (Suceava) Jorgen Rasmussen, Director, Funda'ia European[ Scout
Ina Curic (Suceava), Vlad G[lb[u (Bucure;ti – Verde) Radu Stinghe, Director de Programe, Biroul European Scout
Andreea Iamri;ka (Arad), Ioana Lucaciu (Oradea) Ion C[linescu, Pre;edinte ONCR
Mircea Moldovan (Târgu Mure;), Erika Molnar (Pecica) Paul Iacoba;, Responsabil Na'ional Programe
Teodor Nicula (Constan'a), Hora'iu Pop (Cluj-Napoca) Radu Drede'ean, repreyentant Programe ]n CN
R[yvan Savu (Bucure;ti – Verde), Adrian …uhanea (Oradea) Temerarilor din CL Oradea ;i liderului lor, Bogdan Bora
Diana Teodorescu (Bucure;ti – `Colonel Panaitescu~) Temerarilor din CL Bucure;ti – Verde ;i liderului lor, Gabriela
Marinescu
Coperta+ ...precum ;i tuturor acelora care ;i-au adus ]n vreun fel
Sevan Syekelz (temerar — Cluj-Napoca) contribu'ia la realiyarea acestui manual

Fotografii ;i desene+ © Organiya'ia Na'ional[ Cerceta;ii României, 2002


Marius Cionca (Satu Mare), Marius Perea (Arad)
Grigore Stoica (Bucure;ti – Everest),
2 Smaranda Suciu (Tg. Mure;), Sevan Syekelz (Cluj/Napoca)
CUPRINS
1. BINE AI VENIT LA CERCETA…I! ............. 5 Elemente de prevenire ;i stingere a
Apartenen'a la o mi;care ................................ 6 incendiilor .................................................. 128
Filele ]ng[lbenite ale istoriei .......................... 8 Alimenta'ia ................................................ 132
Principiile cercet[;iei ................................... 15
Legea ;i Promisiunea ................................... 18 4. PE C“R“RILE MUNæILOR ................... 154
Salutul, uniforma ;i deviya ........................... 23 Echipamentul de hike ................................. 155
Structura ONCR ........................................... 26 Legile hike-ului .......................................... 166
Legile muntelui .......................................... 168
2. LABIRINTUL S“N“T“æII ...................... 29 Ad[posturi ................................................. 171
Igiena ........................................................... 30 Orientarea turistic[ ..................................... 174
ABC-ul primului ajutor ................................ 36 Supravie'uire ............................................. 189
Trusa de prim ajutor ..................................... 42 Escalada ..................................................... 208
Protejeay[/te ]mpotriva tutunului, a alcoolului Traversarea apelor ..................................... 214
;i a drogurilor ............................................... 75
Fitoterapie .................................................... 81 5. SECRETELE NATURII ........................... 221
Secretele naturii ......................................... 222
3. PROVOCAREA CAMPULUI .................... 88 Arbu;ti ;i arbori ......................................... 225
Echipamentul necesar în camp ..................... 89 Frunye ........................................................ 231
Cortul ........................................................... 96 Animalele .................................................. 233
Construc'ii de camp ................................... 102 Reptile ....................................................... 240
Focul .......................................................... 118 Pe;ti ........................................................... 244 3
P[s[ri ......................................................... 246
Mamifere ................................................... 249
Animale ;i plante din yone speciale ............ 254
Meteo ......................................................... 261
Astronomie ................................................ 279
Geologie .................................................... 290
Ecologie ..................................................... 294
Reyerva'ia natural[ .................................... 302

6. CHEMAREA COMUNIT“æII ................ 304


Oamenii ;i comunitatea.............................. 305
Spiritualitate .............................................. 313
Realiyarea unei expoyi'ii ............................ 317

Ultimul mesaj al lui Baden Powell ............. 321


Bibliografie ................................................ 323

4
Bine ai venit la cerceta;i!

`Singur po'i visa,


În doi putem vorbi,
Împreun[ putem ac'iona
ac'iona..~
(Baden Powell)
1
Bine ai venit la cerceta;i! 5
Apartenen'a la o mi;care

APARTENENæA LA O MI…CARE

Ce este cercet[;ia?
Cercet[;ia este o mi;care a tinerilor, fete ;i b[ie'i, care vor s[ se bucure de via'[, s[ fie puternici, curajo;i,
angaja'i în realitate, pricepu'i ;i s[ cunoasc[ farmecul prieteniei adev[rate. Cu noi pute'i tr[i clipe de neuitat, într-o
atmosfer[ de ]ncredere ;i entuyiasm, descoperi miracolele din jur ;i adev[rurile de
dincolo de manualele ;colare, dar ;i propriile voastre for'e interioare. A fi cerceta;
înseamn[ a tr[i acela;i vis cu alte 28 de milioane de tineri din 214 '[ri ;i teritorii.
Aceasta înseamn[ a primi mult, dar ;i a oferi mult în
schimb. Cercet[;ia v[ provoac[ la cea mai grea
întrecere — cea cu voi în;iv[. Ea v[ cere s[ lupta'i
pentru a v[ autodep[;i continuu, pentru a fi
mereu hot[râ'i, aten'i la ceea ce se întâmpl[ în
jurul vostru ;i preg[ti'i pentru a acorda ajutor
acolo unde este nevoie de el.
‘n ultima sa întâlnire cu cerceta;ii, Baden
Powell a vorbit despre asumarea datoriei de a
l[sa lumea un pic mai bun[ decât am g[sit-o.
Fiecare dintre noi poate contribui la construirea
acestei lumi mai bune. Cel mai
important pas care poate fi f[cut dup[ ce
6 ne-am dat seama de acest lucru este
Bine ai venit la cerceta;i!

punerea în comun a energiilor personale pentru a fi cu adev[rat puternici. Energia unei persoane poate
fi multiplicat[ de n ori dac[ este ad[ugat[ puterii altora.
Cercet[;ia ofer[ un cadru excelent pentru ac'iunea comun[, pentru lucrul în comunitate, pentru
]mbun[t['irea calit['ii vie'ii. Multe grupuri de cerceta;i din toat[ lumea fac deja acest lucru. Trebuie
doar s[ 'intim mai sus.
S[ nu v[ îndoi'i c[ un grup mic de oameni hot[râ'i ;i angaja'i pot schimba lumea. Acesta e singurul lucru care
a schimbat-o vreodat[.

Cine sunt Temerarii?


Oricine are vârsta de 11 ani împlini'i ;i a depus Leg[mântul Temerarului,
fiind recunoscut ca membru al
Mi;c[rii Cercet[;e;ti, fondat[
de Robert Baden-Powell.

Ce este Temer[ria?
O lume magic[ animat[ de
joc, aventur[, cântec, poveste,
prietenie ;i sensibilitate. Î'i
ofer[ ;ansa de a pune în aplicare
lucrurile pe care dintotdeauna ai
vrut s[ le faci. Te provoac[ s[
iei parte la activit['i, campuri,
s[ faci parte dintr-o patrul[, s[
g[se;ti un tâlc în orice joc. Patrula ;i liderul t[u te vor ajuta, dar restul depinde de tine. 7
Filele ]ng[lbenite ale istoriei

FILELE ‘NG“LBENITE ALE ISTORIEI

... în lume
Cine a `inventat~ cercet[;ia?
Cercet[;ia a fost fondat[ de un general britanic cu numele de Robert
Stephenson Smith Powell, un om excep'ional, care s-a n[scut la 22 februarie
1857, în Anglia.

Ce fel de om era BP?


Era o persoan[ c[reia îi pl[cea s[ î;i petreac[ timpul în mijlocul naturii
pentru c[ acolo se g[seau o mul'ime de p[s[ri ;i animale pe care adora s[ le
urm[reasc[. Deseori inventa mii de ;iretlicuri pentru a se apropia de ele ;i a le
observa.
Avea oroare de lipsa de imagina'ie, de oamenii care se închid în rutin[, în
egoism, iubea natura, oamenii simpli ;i umorul, adora s[ se deghiyeye, s[ fac[
farse ;i s[ deseneye caricaturi.
La 13 ani era înscris la colegiul Chaterhouse unde, dincolo de terenurile de
joac[ ale ;colii, erau dealuri împ[durite unde copilul de atunci `evada~ de câte ori era posibil.
Cu toate c[ avea reyultate slabe la ;coal[, se înscrie ;i reu;e;te la examenul de admitere în armat[.
8
Bine ai venit la cerceta;i!

Cum îl ajut[ experien'ele din timpul armatei?


Iat[-l numit sublocotenent la regimentul al 13-lea husari în India. În timpul celor 10 ani petrecu'i
în India, B.P. va descoperi ;i î;i va deyvolta noi talente, antrenamentului fiyic dându-i o importan'[
deosebit[.
Ca în timpul colegiului, continu[ s[-;i antreneye spiritul de observa'ie, perfec'ionându-;i arta de a citi urmele,
ceea ce-i permite într-o yi s[ reg[seasc[ un cal fugit.
În 1899, fiind colonel de armat[ în Africa de Sud când iybucne;te r[yboiul, BP se g[se;te asediat într-un
or[;el de 10.000 de buri (locuitori ai Buriei). Prins în aceast[ situa'ie, BP î;i utiliyeay[ înc[ o dat[ talentele de actor
;i imagina'ia pentru a în;ela adversarul, dar ;i pentru a sus'ine moralul asedia'ilor. Cu o mare portavoce, BP se
duce noaptea în primele tran;ee ;i imit[ mai multe voci, f[cându-i pe asediatori s[ deschid[ irita'i focul.
Cum dintre cei asedia'i foarte pu'ini erau în stare s[ poarte arma, Lordul Cecil, ;eful de stat major al lui BP
adun[ tinerii, le d[ uniforme ;i le încredin'eay[ responsabilit['i+ s[ duc[ mesaje, s[ transmit[ ordine, s[ fac[ de
planton. În onoarea lor a fost editat ;i un timbru po;tal.

Ce a avut de-a face armata cu cercet[;ia?


BP remarc[ cum ace;ti tineri au pus suflet în misiunile lor ;i aceast[ experien'[ trebuie s[ fi contribuit destul
de mult la crearea, mai târyiu, a Mi;c[rii Scout.
În acela;i timp BP a sesiyat c[ tinerii solda'i instrui'i în garniyoane, înv[ta'i s[ mearg[ la pas ;i s[ asculte f[r[
s[ în'eleag[ de ce trebuie s[ fac[ un lucru sau altul, nu ;tiau s[ se descurce în situa'ii neprev[yute. Preferând s[
deyvolte la oameni spiritul de ini'iativ[, ingenioyitatea, spiritul de echip[, abilit['ile, el îi grupeay[ în patrule, îi
înva'[ s[ citeasc[ urmele, s[ se fac[ ascun;i, s[-;i asume responsabilit['i, într-un cuvânt arta cercet[rii. De aici,
cuvântul `scout~ care înseamn[ cerceta;.
Cerceta; este cel care merge înainte pentru a explora ;i pentru a ghida. BP organiya antrenamente sub
form[ de jocuri ;i seara to'i f[ceau supraveghere (planton). 9
Filele ]ng[lbenite ale istoriei

Dup[ aceste experien'e î;i exprim[ ideile în cartea `Aids to Scouting~


care are un mare impact asupra tinerilor de atunci.

Cum a pornit `jocul~ cercet[;iei?


A în'eles mai mult decât oricine marile lipsuri în educa'ia tinerilor din vremea sa
;i a creat un program de educa'ie propriu bayat pe joac[ în aer liber, pe comuniunea
prieteneasc[. Apoi BP p[r[se;te armata pentru a se consacra în totalitate cercet[;iei.
Prima experimentare a acestui program a avut loc în vara anului 1907, când BP
porne;te spre insula Brownsea cu un grup de 20 de b[ie'i.
În 1908 scrie cartea `Cercet[;ia pentru b[ie'i~ (`Scouting for bozs~) în care
demonstreay[ cu multe exemple c[ inteligen'a practic[, spiritul de observa'ie, curajul,
caracterul nu pot fi înv['ate la ;coal[, ci prin joc, prin via'a tr[it[ în natur[, în camp.
În 1909 se creeay[ primele grupuri de cerceta;e, denumite ghide sau c[l[uye.
Mai târyiu regele îi d[ titlul de Lord Baden Powell de Gilwell pentru c[ a fondat
mi;carea cerceta;ilor ;i a ghidelor, acum fiind cunoscut sub numele de Baden Powell
;i pe care to'i îl numesc B.P.

Încep ;i jamboreele?
Prima jamboree (jamboree — tradus din dialectul indienilor americani — `întâlnire pa;nic[ între triburi~)
interna'ional[ a fost organiyat[ la Londra, în 1920, având printre participan'i ;i cerceta;i din România.
ORGANIYAæIA MONDIAL“ A MI…C“RII SCOUT (World Organiyation of the Scout Movement) a fost creat[
în 1922, România fiind printre '[rile fondatoare.
Dup[ catastrofa adus[ de primul r[yboi mondial BP insist[ asupra temei fraternit['ii mondiale.
10 Încep jamboreele care adun[ la fiecare patru ani delega'ii de cerceta;i din toate '[rile într-o mare
Bine ai venit la cerceta;i!

s[rb[toare a prieteniei. La prima jamboree de la Londra 6000 de b[ie'i din 22 de '[ri au scandat+
`plec[m de aici hot[râ'i s[ deyvolt[m prietenia prin spiritul mondial al fraternit['ii cercet[;e;ti,
pentru a putea aduce lumii pacea ;i prietenia~.

... în România
Cum s-a n[scut cercet[;ia în România?
Prima unitate de cerceta;i a ap[rut în 'ara noastr[ în anul 1913 din ini'iativa ;i sub conducerea colonelului
Grigore Berindei. În anul urm[tor existau în 'ara noastr[ numeroase unit['i de cerceta;i care formau Asocia'ia
`Cerceta;ii României~, fundamentat[ pe principiile ;i metoda de educare a copiilor ;i tinerilor ini'iate de Baden
Powell.
Asocia'ia este legaliyat[ în 1915, având ca mare comandant pe Alte'a sa Regal[, Principele Carol (viitorul
rege Carol al-II-lea). În acela;i an Asocia'ia este înscris[ la Biroul Mondial Scout cu sediul la Londra.

Cine au fost cerceta;ii timpurilor trecute?


În timpul primului r[yboi mondial, în Moldova au func'ionat dou[ tabere de cerceta;i la Sole;ti / Vaslui ;i la
Sculeni / Ia;i. Cerceta;a Ecaterina Teodoroiu, eroina noastr[ na'ional[, cerceta;ul General Eremia Grigorescu
împreun[ cu al'i cerceta;i eroi, au contribuit la f[ptuirea statului na'ional român, România Mare.
De-a lungul anilor, numeroase personalit['i ale vie'ii politice ;i culturale au activat în rândurile mi;c[rii
cercet[;e;ti din România+ M. Eliade, G. Antipa, Al. Br[tescu-Voine;ti, G. C[linescu, Tudor Argheyi,
Principesa Ileana a României, Principele Nicolae al României, fra'ii Mina ;i Nicolae Minovici, I.I.C.
Br[tianu, Ion Ra'iu ;i mul'i al'ii. 11
Filele ]ng[lbenite ale istoriei

Cum s-a deyvoltat cercet[;ia în România?


Dup[ r[yboi, Asocia'ia Cerceta;ii României ia o mare amploare. Prima tab[r[ a cerceta;ilor are loc
la Bra;ov, la cheile `Stâncile lui Solomon~, în anul 1919. O adev[rat[ olimpiad[ a cerceta;ilor a avut
loc la Sinaia în anul 1922, condus[ de comandantul de cohort[ (mare unitate de cerceta;i), Prof.
Alexandru Daia.
Tot în 1922, Asocia'ia Cerceta;ii României particip[ la Conferin'a Mondial[ de la Paris, num[rându-se
printre cele 30 de '[ri membre fondatoare ale Mi;c[rii Mondiale Scout.
La noi în 'ar[, prima Jamboree Na'ional[ a fost organiyat[ la Sibiu în anul 1930.
Cea mai mare Jamboree organiyat[ în România a avut loc la Constan'a / Mamaia, în anul 1934, sub
pre;edin'ia Prin'ului Nicolae, având în comitetul de organiyare pe primul ministru — George T[t[rescu.

Cum s-a spart drumul cerceta;ilor români?


Din p[cate, în anul 1937, aflat[ în plin avânt, Asocia'ia Cerceta;ii României este desfiin'at[ de regele Carol al
II-lea, acesta dispunând înfiin'area unei organiya'ii de mas[, obligatorii, în rândul copiilor ;i tinerilor, denumit[
`Straja '[rii~, care, de;i a preluat o parte din ideile scoutismului mondial, a fost în contradic'ie cu principiile
fundamentale ;i cu metoda acestuia.

Ar fi fost p[cat s[ ne d[m b[tu'i, nu-i a;a?


Dar ideile cercet[;iei nu au disp[rut din România, ren[scând în 1990 din ini'iativa unui grup de entuyia;ti,
majoritatea fo;ti cerceta;i, care reînfiin'eay[ organiya'ia sub numele de `Asocia'ia Cerceta;ilor din România~.
Apoi, în 1993 aceasta î;i schimb[ numele în Organiya'ia Na'ional[ `Cerceta;ii României~ ;i tot în acela;i
an este primit[ ca membru cu drepturi depline al OMMS, reluându-;i astfel locul în marea familie a
asocia'iilor cercet[;e;ti din lume.
12
Bine ai venit la cerceta;i!

Cerceta;ii României — Gata Oricând!

13
Filele ]ng[lbenite ale istoriei

14
Bine ai venit la cerceta;i!

PRINCIPIILE CERCET“…IEI

Principiul spiritual (datoria fa'[ de Dumneyeu)


Po'i oare s[ veyi `sufletul~ tuturor lucrurilor bune?
De cele mai multe ori când suntem întreba'i de datoria fa'[ de
Dumneyeu ne gândim c[ r[spunsul este rug[ciunea. Rug[ciunea este o parte
important[, îns[ nu este totul. Nu e de/ajuns s[ te rogi f[r[ a încerca m[car
s[¬L cau'i pe Dumneyeu prin fapte, tr[ind din plin, bucurându-te de via'[.
A¬L c[uta pe Dumneyeu înseamn[ s[ cuno;ti minunile lumii în care tr[ie;ti,
s[-'i pese de oamenii din jurul t[u, s[-i respec'i ;i s[ le respec'i credin'a ;i s[
nu ui'i c[ orice animal, plant[ sau lucru poate suferi din cauya ta. …i s[-'i aduci
aminte c[ po'i face un lucru bun în fiecare yi.
Principiul spiritual te provoac[ s[ descoperi ;i s[ respec'i toate aceste
lucruri. Spiritual înseamn[ orice î'i atinge inima.

Principiul social (datoria fa'[ de ceilal'i)


Po'i oare s[ oferi ;i altora din ce ai tu mai bun?
Comunitatea în care tr[ie;ti î'i ofer[ multe lucruri bune, dar ;i lucruri mai pu'in bune. Ca cerceta;, î'i
st[ în putere s[ schimbi ceea ce 'i se pare c[ nu e bine, cinstit sau frumos. Este important îns[ s[ ;tii c[ nu 15
Principiile cercet[;iei

e;ti singur. Po'i cere oric=nd ajutorul altora, la fel cum ;i tu e;ti dator s[ îi aju'i pe ceilal'i. Sunt mul'i
cei care au nevoie de tine. Tu îi po'i ajuta sau po'i s[ le iei sup[rarea chiar ;i printr-un simplu gest, o
întindere de mân[, o vorb[ bun[ sau un yâmbet. Când ai mai mult decât al'ii nu uita c[ nu po'i fi cu
adev[rat fericit decât atunci când ;i cel de lâng[ tine are pentru ce s[ se bucure.
Principiul social te îndeamn[ s[ oferi fericire ;i sprijin celorlal'i, iar pe unde treci s[ la;i lumea un
pic mai bun[ decât ai g[sit-o.

16
Bine ai venit la cerceta;i!

Principiul personal (datoria fa'[ de sine)


Po'i oare s[ fii mai bun decât e;ti?
Aici, principala provocare e;ti tu+ s[ te cuno;ti cât mai bine ;i s[-'i deyvol'i
calit['ile. Doar a;a po'i fi preg[tit s[ treci cu bine peste greut['ile care te a;teapt[,
s[ nu renun'i când totul pare imposibil de realiyat. Ca cerceta;, î'i propui ca pe yi
ce trece s[ fii mai capabil, sigur pe for'ele tale, s[ devii mai descurc[re'. În
acela;i timp, s[ ;tii cum s[ te îngrije;ti, s[-'i deyvol'i un corp s[n[tos ;i o gândire
curat[, deschis[. S[ vrei s[ devii o persoan[ demn[ de încredere, fiind cinstit,
corect, respectându-'i întotdeauna cuvântul dat. Nu întâmpl[tor, `pe cuvânt de
cerceta;~ este o garan'ie pentru to'i cei care vor s[ cread[ în tine.
Principiul personal î'i arat[ c[ mai întâi trebuie s[ te respec'i pe tine pentru
a-i putea respecta pe cei din jurul t[u.

17
Principiile cercet[;iei

LEGEA …I PROMISIUNEA

Orice joc î;i are propriile reguli. …i jocul cercet[;iei le are pe ale sale... respectiv
Legea ;i Promisunea cerceta;ului.
Chiar dac[ Legea ;i Promisunea Temerarului difer[ de cele ale Exploratorului sau
Spiridu;ului, esen'a lor r[mâne aceea;i.
Atât Legea cât ;i Promisiunea sunt u;or de în'eles ;i ele î'i spun c[ trebuie s[ ai grij[ ca
felul t[u de a fi ;i gesturile tale s[-i ajute ;i s[-i bucure pe cei din jurul t[u.

Legea Cerceta;ului
Încotro s[-'i îndrep'i pa;ii?
Dup[ ce ai f[cut cuno;tin'[ cu ideea Mi;c[rii Scout, r[mâne s[ alegi dac[
vrei sau nu s[-'i continui drumul c[l[uyit de aceasta. Închipuie-'i Legea ca pe o
c[l[uy[ sau o busol[ care te ajut[ s[ te men'ii întotdeauna în direc'ia bun[.
Acest drum nu este unul separat de cel al vie'ii tale, din contr[ — te ajut[ s[ î'i
reg[se;ti calea atunci când ai `gre;it¬o~.

18
Bine ai venit la cerceta;i!

Legea temerarului

Noi, temerarii, suntem chema'i s[ descoperim lumea ;i s[ ne descoperim,


r[spunyând provoc[rilor vârstei noastre+

1. provocarea omului din mine 2. provocarea aventurii


m[ îngrijesc iubesc, descop[r ;i ocrotesc natura ;i animalele
sunt curajos
duc o via'[ s[n[toas[
sunt vioi
sunt ordonat sunt plin de însufle'ire
sunt disciplinat 3. provocarea celor din jurul meu
sunt cinstit sunt prietenos
sunt politicos
îmi respect cuvântul dat,
îmi iubesc patria ;i poporul
îmi place s[ înv[' fac yilnic o fapt[ bun[
sunt credincios ;i respect credin'a altora îi ajut pe cei care au nevoie
sunt îng[duitor cu al'ii ;i sever cu mine însumi sunt frate cu to'i cerceta;ii.
19
Principiile cercet[;iei

Dup[ cum ai observat, Legea este o


provocare continu[ de a te cunoa;te pe tine ;i
lumea din jurul t[u cu tot ce înseamn[ ea.
Lumea î'i lanseay[ multe apeluri. Legea î'i
permite s[ î'i alegi drumul ;i s[-'i schimbi
direc'ia dac[ este cayul. Te ajut[ s[ descoperi valorile, s[
stabile;ti o ordine a acestora ;i s[-'i impui o linie de
conduit[.
În cadrul mi;c[rii cercet[;e;ti vis[m la o lume mai
bun[, în care fiecare s[ se poat[ exprima, s[-;i poat[ realiya
proiectele ;i idealurile.

Promisiunea cerceta;ului
Cum alegi s[ vrei?
Ai descoperit deja valori în lumea înconjur[toare. O
serie de provoc[ri au treyit interesul t[u. Ai descoperit
Legea... dore;ti acum s[ te angajeyi personal printr-o
promisiune?

20
Bine ai venit la cerceta;i!

Promisiunea te face mai special?

Promisiunea temerarului

Cu ajutorul lui Dumneyeu ;i al celorlal'i cerceta;i,


promit pe onoarea mea+
s[ r[spund provoc[rilor temerarilor,
s[ tr[iesc asemenea tuturor cerceta;ilor,
conform legii noastre.

Alegând s[ te integreyi în marea familie cercet[;easc[, te afli la începutul unui drum de-a lungul c[ruia vei
descoperi tainele naturii: vei înv['a cât de important[ este o mân[ de ajutor întins[ celui de lâng[ tine la nevoie, dar
cel mai important vei afla cât te ajut[ s[ te formeyi pe tine ca om.
Aceasta este veriga care îi leag[ pe to'i cerceta;ii lumii în încercarea de a face aceast[ lume mai bun[
decât au g[sit¬o.
21
Principiile cercet[;iei

De ce s[ te aud[ ;i al'ii?
Angajamentul personal este foarte important pentru întregul grup. Depunându-'i promisiunea în
fa'a celorlal'i (a membrilor patrulei tale), îi iei pe ace;tia drept martori, iar ei se angajeay[ la rândul lor
s[ te ajute în realiyarea celor promise.
Odat[ depus[ aceast[ promisiune, cerceta;ul se simte frate cu to'i ceilal'i cerceta;i care au hot[rât deja s[-;i
tr[iasc[ din plin via'a în spiritul cercet[;iei.

Cum e ceremonialul promisiunii?


Promisiunea repreyint[ o s[rb[toare în via'a cerceta;ului, dar ;i a patrulei din face parte. Ea nu trebuie depus[
oriunde ;i oricum, ci împrejur[rile ;i cadrul trebuie s[ fie potrivite fiec[rui cerceta;. În timpul ceremonialului nu
trebuiesc uitate deviya ;i salutul cerceta;ilor.
Ceremonialul depunerii promisiunii se termin[ printr-o mic[ s[rb[toare, prin care to'i cei care au fost preyen'i
î;i exprim[ bucuria legat[ de angajamentul personal al celui care ;i-a depus promisiunea.
Promisiunea trebuie privit[ ca un început de drum, ea fiind reînnoit[ atunci când vei trece în urm[toarea
etap[, cea a exploratorilor.

22
Bine ai venit la cerceta;i!

SALUTUL, UNIFORMA …I DEVIYA

Salutul
Cum salut[ cerceta;ii?
Tribul african Ashanti folosea salutul ca semn al încrederii, ei trebuind s[-;i
lase jos scutul pentru a putea întinde mâna
stâng[ — mâna inimii. De aceea BP a preferat
aceast[ formul[ de salut ;i ast[yi. Cerceta;ii se
salut[ între ei în semn de respect ;i prietenie,
precum ;i de încredere a unuia în cel[lalt. De
asemeni, salut[ la ceremonii ;i alte ocayii, sau
atunci când î;i depun sau reînnoiesc Promisi-
unea.
To'i cerceta;ii apar'in unei mari familii ;i
salutul îi ajut[ s[ se recunoasc[ unii pe al'ii,
oriunde s-ar întâlni în lume.
Salutul cercet[;esc se face folosind mâna
dreapt[: cele trei degete centrale lipite simboliyeay[ cele trei principii ale
cercet[;iei. Degetul mare care îl acoper[ pe cel mic, semnific[ faptul c[
cel mare îl ajut[ pe cel mic, c[ cel tare îl sprijin[ pe cel slab.
23
Salutul, uniforma ;i deviya

Uniforma
De ce ai nevoie de uniform[?
Prin uniform[, cerceta;ii de pretutindeni se deosebesc de orice al'i tineri
din alte organiya'ii sau cluburi. Este primul contact, prima imagine pe care o d[ cercet[;ia
lumii+ prin felul în care ;tiu cei ce o au s[ o poarte, s[ o îngrijeasc[, s[ ;i-o p[streye.
Temerarul o poart[ la întâlnirile grupului, în viyite, în ie;iri sau la ocayii speciale.

Cum arat[ uniforma temerarului?


Uniforma unui cerceta; temerar este compus[ din+
1. E;arfa — este triunghiular[, de culoare verde cu bordur[ alb[ de 2 cm ;i
dimensiunea 100/65 cm. Repreyint[ cel mai puternic simbol pe care-l poart[ cerceta;ii din toat[ lumea ;i are o mul'ime
de utilit['i practice.
2. C[ma;a — este de culoare bej cu epole'i ;i dou[ buyunare mari cu clape ;i unul mai mic pe buyunarul stâng,
pe care se ata;ay[ însemnele na'ionale ;i cele de progres.
3. P[l[ria — este de culoare brun cu boruri largi, buyunar lateral stânga cu clap[.
4. Pantalonii — sunt de culoarea p[l[riei, lungi sau scur'i, cu croiala simpl[.
5. Însemnele (ecusoanele) na'ionale — care arat[ c[ suntem membrii ai Organiya'iei Na'ionale Cerceta;ii
României.
6. Însemnul de promisiune — purtat de to'i cei care au hot[rât s[ se angajeye s[ respecte Legea Temerarului.
7. Însemnele de progres — sunt trei la num[r, câte unul pentru fiecare pas ;i se ob'in pe m[sur[ ce fiecare
temerar arat[ c[ a îndeplinit cerin'ele unei etape.
24 8. Însemne de merit — în num[r de 15 ;i care se ob'in în func'ie de dorin'a temerarului de a se specialiya
într-o direc'ie sau alta.
Bine ai venit la cerceta;i!

Deviya
De ce `Gata Oricând!~?
Dup[ scrierea c[r'ii `Aids to Scouting~, BP prime;te un fanion având brodate pe el ini'ialele
numelui s[u, B.P. Ulterior, pornind de la acesta, fondatorul cercet[;iei va face prima chemare c[tre admiratorii s[i+ Be
Prepared! — Gata Oricând! Aceasta va deveni deviya cerceta;ilor care înso'e;te însemnul mi;c[rii — floarea de crin
— semn care indica direc'ia Nord pe vechile h[r'i de c[l[torie.

‘nsemne de
merit

‘nsemn de
‘nsemne de progres promisiune

25
Structura ONCR

STRUCTURA ONCR
Ce este PATRULA?
Un grup de 4-8 cerceta;i, plini de vise pe care vor s[ le înf[ptuiasc[ împreun[, care vor s[ fac[ fa'[
provoc[rilor, care vor s[ înve'e lucruri noi, formeay[ o PATRUL“. Patrula este celula de bay[ a cercet[;iei. F[r[
patrul[ ;i spiritul ei, cercet[;ia nu mai exist[.

De ce patrul[?
Fiecare cerceta; are câte o aptitudine, un talent, o îndemânare, îns[ adunate împreun[ într-o patrul[, aceste
calit['i pot face mult mai multe decât fiecare separat.
La fel ca la pr[jitur[+ dac[ ar fi s[ mânca'i fiecare ingredient separat, nu ar avea un gust la fel de pl[cut ca ;i cel
al pr[jiturii. Cu cât patrula este mai unit[, cu atât lucrurile
merg mai bine, iar membrii ei se vor sim'i mai bine.

Cine face parte din patrul[?


patrul[?
Orice cerceta; î;i are locul într-o patrul[. Fiecare
poate avea un rol important (buc[tar, sanitar, treyorier, etc.)
pentru patrul[, contribuind astfel prin implicare la bunul
mers al patrulei.
Fiecare patrul[ are specificul ei+ numele patrulei,
steagul ;i simbolul ei, un cod secret al patrulei sau
chiar un imn sau dans al acesteia. Unele patrule au
26 un loc de întâlnire secret sau chiar ;i reguli proprii,
Bine ai venit la cerceta;i!

care, odat[ stabilite, sunt respectate de fiecare membru. O patrul[ bine închegat[ nu se întâlne;te
numai în sediul cerceta;ilor ci ;i cu alte ocayii.
Patrula este condus[ de ;eful patrulei, îns[ deciyiile care privesc via'a ;i activitatea patrulei sunt
luate de c[tre Consiliul Patrulei, unde fiecare membru are ceva
de spus, democra'ia fiind la ea acas[. Consiliul patrulei este
condus de obicei de ;eful patrulei, îns[ liderul unit['ii este ;i el
preyent pentru a da uneori câte un sfat atunci când este nevoie.

Ce este UNITATEA?
Mai multe patrule de cerceta;i din aceea;i ramur[ de vârst[
formeay[ o UNITATE.

De ce avem nevoie de unitate?


Activit['ile, campurile, jocurile, concursurile ;i
activit['ile în natur[ pot fi mai pl[cute ;i mai interesante
dac[ particip[ mai multe patrule.
La fel ca ;i patrula, unitatea are specificul ei (nume,
simboluri, steag, etc.)
Unitatea este condus[ de un lider, de obicei ajutat de
2-3 lideri asisten'i. Îns[, deciyiile care privesc unitatea sunt
luate de Consiliul …efilor de Patrul[, din care fac parte to'i
;efii de patrul[ din unitate ;i liderii care, ca în cayul unit['ii,
pot sprijini la nevoie Consiliul …efilor de Patrul[.
27
Structura ONCR

Ce este un CENTRU LOCAL?


Toate unit['ile dintr-o localitate formeay[ un Centru Local, astfel comunitatea local[ putând s[ aib[
un partener prin repreyentantul tuturor cerceta;ilor din comunitatea respectiv[.
Fiecare Centru Local are un specific, o cultur[ ;i o tradi'ie, uneori ;i reguli proprii, îns[ f[r[ a
înc[lca regulile O.N.C.R.
Centrul local este condus de ;eful de centru local împreun[ cu membrii Consiliului Centrului Local, îns[
deciyiile majore sunt luate la Conferin'a Centrului Local, odat[ la 3 ani, la care particip[ liderii ;i cerceta;ii
conform statutului O.N.C.R. Membrii consiliului centrului local au fiecare câte o responsabilitate, respectiv
coordonarea unui departament (programe, secretariat, imagine, etc.) care pot avea unul sau mai mul'i membri.

Ce este O.N.C.R.?
Toate Centrele Locale sunt reunite sub denumirea+ `Organiya'ia Na'ional[ Cerceta;ii României~ (O.N.C.R.).
Existen'a unei structuri na'ionale este necesar[ pentru a asigura o mai bun[ colaborare cu diferite institu'ii ;i
organiya'ii (ministere, funda'ii, alte organiya'ii na'ionale sau interna'ionale) ;i cu structurile europene ;i mondiale
ale mi;c[rii scout.
Organiya'ia Na'ional[ este condus[ de un pre;edinte împreun[ cu
membrii Consiliului Na'ional, forul suprem de deciyie fiind Conferin'a
Na'ional[ care se desf[;oar[ odat[ la 3 ani, la care particip[ repreyentan'ii
tuturor centrelor locale. La fel ca ;i la centru local, exist[ departamente
na'ionale care sunt coordonate de un lider ;i care, de obicei, au o echip[
(formare, deyvoltare, treyorerie, etc). Între ;edintele de Consiliu
National, O.N.C.R. este condus[ de un Birou Executiv, format
dintr-un num[r restrâns de persoane.
28
Bine ai venit la cerceta;i!

`Ve'i face un pas uria; c[tre fericire f[cându-v[ un


corp solid ;i s[n[tos cât sunte'i tineri, astfel încât s[
fi'i utili ;i s[ v[ bucura'i de via'[ când ve'i fi adul'i.~
(Baden Powell) 2
Labirintul s[n[t['ii 29
Igiena

IGIENA
Oricine ai fi, e;ti mai mult dec=t piesa unei ma;in[rii foarte sofisticate, pentru
c[ de'ii, de asemeni, cel mai avansat computer+ creierul
t[u. Trupul ;i minea ta au nevoie s[ fie ]ntre'inute cu grij[! Doar
având grij[ de igiena ta ;i a locului în care tr[ie;ti, î'i poti p[stra
corpul s[n[tos, astfel putând s[ te bucuri de fiecare moment al
vie'ii tale.
Nu uita niciodat[ c[ este mai u;or s[ previi decât s[ trateyi!

Igiena personal[
Igiena pielii
Ce rol are pielea?
Fiind grani'a între mediul intern — corpul omenesc — ;i mediul extern —
lumea înconjur[toare, pielea are o mare importan'[ pentru men'inerea s[n[t['ii. Ea
este cea care ne ap[r[ de frig ;i c[ldur[, de lovituri în timpul activit['ilor pe care le
desf[;ur[m, cea care particip[ la reglarea (men'inerea) temperaturii corpului în
hike-uri ;i serile reci petrecute în cort ;i nu în ultimul rând, constituie o barier[ în calea p[trunderii microbilor în
organism. …tii îns[ c[ majoritatea activit['ilor pe care le desf[;ori în via'a de yi cu yi expun pielea la
murd[rie ;i lovituri.
30
Labirintul s[n[t['ii

Care sunt du;manii pielii?


Praful ;i murd[ria astfel acumulate se amestec[ cu transpira'ia ;i gr[simea care se g[sesc pe
suprafa'a pielii. Stratul de murd[rie reyultat este urât mirositor, produce mânc[rimi ;i, dac[ nu este
îndep[rtat la timp, astup[ porii glandelor sudoripare ;i sebacee, împiedicând producerea transpira'iei
;i a gr[simii pielii. Acest strat de murd[rie este un mediu favorabil pentru înmul'irea microbilor care pot p[trunde
cu u;urin'[ în corp prin ygârieturi, în'ep[turi, producând infec'ii ;i boli de piele. Ca s[ nu mai vorbim de efectele
negative ale consum[rii diferitelor alimente cu mâinile nesp[late! Din aceast[ cauy[ este absolut necesar[
între'inerea permanent[ a cur['eniei pielii.
`Te sim'i bine în pielea ta~?
Re'ine c[ sp[latul cu ap[ rece este un bun mijloc de înviorare, dar sp[larea cu ap[ cald[ ;i s[pun are un efect
mult mai bun pentru cur['irea pielii. În plus, apa cald[ are ;i o ac'iune calmant[ pentru nervi, activeay[ circula'ia
sanguin[ în tot corpul ;i învioreay[ organismul. Sp[larea este bine s[ se fac[ dup[ fiecare activitate.
Pentru a-'i men'ine cur['enia corporal[ schimb[-'i cât mai des lenjeria de corp, care absoarbe transpira'ia ;i
gr[simea de pe piele ;i se murd[re;te u;or, devenind un depoyit de microbi.
Igiena gurii ;i a din'ilor
Cine î'i atac[ din'ii?
Din'ii necesit[ o îngrijire deosebit[ prin îndep[rtarea resturilor alimentare de la nivelul lor, resturi care
constituie un mediu prielnic de deyvoltare a microbilor. Folose;te dup[ orice mas[ periu'a ;i pasta de din'i. În lipsa
pastei de din'i, po'i folosi sarea.
Exist[ îns[ ;i o serie de al'i factori care favoriyeay[ îmboln[virea din'ilor (formarea cariilor)+
- consumul de dulciuri ;i f[inoase în cantit['i prea mari
- spargerea între din'i a nucilor ;i alunelor
- consumarea excesiv[ a alimentelor moi. 31
Igiena

Igiena ochilor
Cum 'i se distrug ochii?
Prin intermediul ochilor se stabilesc rela'iile dintre om ;i lumea înconjur[toare. Activit['ile noastre
cercet[;e;ti se desf[;oar[ solicitând permanent ochii, ceea ce presupune respectarea unor reguli
igienice de prevenire a tulbur[rilor de vedere.
Ochii obosesc la o activitate prelungit[ în condi'ii neigienice (lumin[ prea puternic[ sau prea slab[). Evit[ s[
te scalyi în ap[ murdar[, obi;nuie;te-te s[ nu duci mâinile murdare la ochi ;i s[-i fere;ti de fum, praf, soare, lovituri
sau corpi str[ini.

Igiena urechilor
Cum î'i îngrije;ti urechile?
Urechile, cele datorit[ c[rora avem posibilitatea s[ auyim (percepem) frumuse'ea `sunetului~ naturii,
trebuie ajutate s[-;i îndeplineasc[ pe deplin misiunea prin îndep[rtarea murd[riei, prafului ;i `dopului de
cear[~ acumulate deseori aici. Toate acestea, în cayul existen'ei lor, duc la sc[derea treptat[ sau brusc[ a auyului, la
una sau ambele urechi, senya'ie de greutate ;i înfundare a urechii.
Este important de ;tiut c[ în timpul sc[ldatului ;i al înotului trebuie evitat[ p[trunderea apei reci în ureche
pentru c[ se pot produce tulbur[ri de echilibru ;i chiar înecul.

Igiena nasului
…i nasul conteay[?
Nasul, ca ;i celelalte p[r'i ale corpului omenesc, are ;i el nevoie de o igien[ permanent[.
Acesta se sufl[ într-o batist[ curat[, personal[, care nu se împrumut[. Se sufl[ u;or, fiecare nar[ separat,
pentru a evita p[trunderea în urechi a microbilor, ceea ce se întâmpl[ când se sufl[ ambele n[ri odat[.
32
Labirintul s[n[t['ii

Igiena îmbr[c[mintei
Cum î'i alegi îmbr[c[mintea?
Îmbr[c[mintea ap[r[ corpul de frig, umeyeal[, rayele soarelui, praf, murd[rie, lovituri. Pentru a
îndeplini acest rol de ap[rare, ea trebuie s[ fie rea conduc[toare de c[ldur[, dar permeabil[ pentru aer,
s[ fie curat[, adaptat[ dimensiunilor corpului, vârstei, activit['ii ;i anotimpului.
Cu cât stratul de îmbr[c[minte este mai gros ca 'es[tur[ ;i ca num[r de straturi, cu atât se p[streay[ mai bine
c[ldura corpului. În seyonul cald, se poart[ 'es[turi sub'iri, deschise la culoare, în timp ce iarna hainele vor fi de
culoare închis[ pentru a absorbi la maxim c[ldura solar[.
æes[turile cu mul'i pori (de lân[) asigur[ eliminarea transpira'iei de pe piele, în timp ce hainele impermeabile
nu las[ transpira'ia s[ se evapore, producând înc[lyirea prea mare a corpului.
Hainele prea înguste, gulerele strâmte, cordoanele care strâng talia îngreuneay[ respira'ia ;i activitatea inimii.

Cât[ aten'ie acoryi hainelor?


Pentru p[strarea cur['eniei corporale, schimb[-'i ;i spal[-'i hainele cel pu'in s[pt[mânal, iar pe cele care nu se
pot sp[la scutur[-le ;i perie-le deoarece ele se murd[resc atât în interior cât ;i la exterior prin praful ;i
microorganismele din aer.
Ciorapii (;osetele) trebuie s[ fie întotdeauna cura'i ;i bine întin;i pe picior pentru a nu produce r[ni. În
diferitele hike-uri prin care mergi este indicat s[ î'i iei ciorapi de lân[ care absorb transpira'ia ;i astfel piciorul nu va
sta ud. Nu folosi ciorapi rup'i. Ace;tia pot produce ros[turi ;i astfel ai ;ansa de a nu î'i putea continua traseul.

Igiena înc[l'[mintei
Ce înc[l'[minte î'i alegi?
Înc[l'[mintea este bun[ numai dac[ are forma ;i dimensiunile potrivite piciorului. Evit[ folosirea
bocancilor ;i a pantofilor prea largi deoarece produc ros[turi. Cât prive;te înc[l'[mintea prea strâmt[, 33
Igiena

aceasta provoac[ tulbur[ri în circula'ia sângelui, deformarea degetelor, b[t[turi. O înc[l'[minte bun[
este cu 1-1,5 cm mai lung[ decât piciorul, l[sând liber[ mi;carea degetelor (în bocanci sau pantofi).

Igiena la locul de camp


Î'i pas[ de condi'iile din campuri?
Locul de camp, cel pu'in pe perioada campului, nu este altceva decât casa noastr[. P[strarea acestuia în
condi'ii igienice aduce dup[ sine desf[;urarea activit['ilor în cur['enie ;i frumuse'e, lipsit[ de tot felul de obiecte
aruncate pe ici - pe colo. Nu e;ti acolo s[ `înfrumuse'eyi~ natura cu hârtii, cutii de conserve etc., ci dimpotriv[, s[ o
protejeyi ;i s[ o conservi cât de bine po'i.

Cum po'i preveni îmboln[virea în timpul campurilor?


Cortul
Este indicat s[-l deschiyi, gole;ti ;i aerise;ti în fiecare diminea'[. Nu m[tura în cort cu m[tura uscat[,
deoarece acumularea prafului constituie un mediu favorabil deyvolt[rii microorganismelor. Excep'ie face
cayul în care plou[. Dup[ ploaie acord[-'i pu'in timp pentru uscarea complet[ a acestuia.
Iyoprenul e bine s[ fie mereu întors.
Sacul de dormit trebuie scos ;i aerisit yilnic.
Gunoaiele
Depune-le în locuri special amenajate. Adun[-le în pungi de plastic etc. ;i leag[-le pentru a le feri de animale.
Vesela
Se spal[ ;i se usuc[ dup[ fiecare mas[ la sp[l[tor. Apa folosit[ arunc-o în groapa special amenajat[ pentru
aceasta.
34
Labirintul s[n[t['ii

• Fixeay[-'i o or[ pe yi pentru o `reviyuirea general[~ a igienei personale (p[r,


unghii, urechi etc.) ;i dac[ ceva nu e în regul[, f[ `repara'iile~ necesare. Încearc[ s[ respec'i pe cât posibil
aceast[ regul[.
• Aplic[ jocul `Yorro~ în campuri+
Yorro poate fi oricare persoan[ din camp, îns[ aleas[ ;i ;tiut[ doar de ;eful campului.
Misiunea lui este s[ adune în secret toate lucrurile împr[;tiate prin camp (s[pun, vesel[, c[r'i, haine
etc. ...chiar ;i saci de dormit).
În locul lor las[ câte un bile'el cu litera Y ;i pred[ acele lucruri ;efului de camp care le va p[stra
pân[ ce Yorro va fi descoperit.
Când cineva are o b[nuial[ sau îl prinde pe Yorro asupra faptului, Yorro va fi judecat într-un
`tribunal~ care va hot[rî dac[ este sau nu vinovat. Se alege un avocat al acuy[rii si un avocat al ap[r[rii.
Se aduc probe ;i, dac[ i se demonstreay[ vinov['ia, Yorro va fi pedepsit ;i se returneay[ lucrurile.
Dac[ nu se descoper[ cine este Yorro, acesta scap[ de pedeaps[, iar lucrurile se returneay[ la
sfâr;itul campului.
Aten'ie la Yorro fal;i!!! Se permite UN SINGUR Yorro!!!

35
ABC-ul primului ajutor

ABC-UL PRIMULUI AJUTOR


Scena unui accident grav poate fi însp[imânt[toare. Deseori martorii pot fi
prea ;oca'i pentru a ajuta. Încearc[ s[ stai calm ;i s[ folose;ti deprinderile pe care le ai în
cel mai bun mod posibil.
Dac[ mai multe persoane autoriyate s[ dea primul ajutor sunt în preajm[, spune-le c[
e;ti cerceta; ;i c[ e;ti gata s[ aju'i. Te pot trimite s[ aduci ajutoare, s[ supravegheyi
accidentatul sau doar s[ stai de o parte. Oricum, rolul t[u trebuie s[ fie poyitiv. Încrederea
ta poate ajuta altora st[pâni'i de fric[.

Ce este primul ajutor?


Este prima îngrijire dat[ victimei unui accident (de orice fel). Aceasta necesit[ o aten'ie
deosebit[ în scopul ob'inerii unei st[ri stabile pân[ la venirea personalului medical.
Obiectivele primului ajutor+
- s[ îndep[rteye perico- lele ce amenin'[ via'a
- s[ protejeye un r[nit sau o persoan[ bolnav[
- s[ ofere primele îngri- jiri medicale necesare victimei.

Ce trebuie s[ faci când te afli la locul unui accident?


1. apropie-te cu grij[ ;i fii prudent pentru a nu fi r[nit tu însu'i
2. evalueay[ starea fiec[rei victime (examineay[ fiecare accidentat)
36 3. cheam[ ajutor de specialitate sau trimite pe cineva dup[ ajutor
Labirintul s[n[t['ii

4. trateay[ fiecare victim[ în func'ie de gravitatea leyiunilor fiec[reia. În primul rând trateay[
situa'iile grave — acestea sunt cele care pot pune în pericol via'a+
 Oprirea respira'iei
 Nu are puls
 Sângerare sever[
 Otr[viri interne
Dac[ î'i vine ajutor, 'ine victima confortabil. Urm[re;te fiecare schimbare a st[rii persoanei în cauy[.

1. Apropie-te cu grij[
Cum s[ te apropii?
Prive;te în jur pentru a observa ce a provocat accidentul, apoi asigur[-te c[ nu faci r[u apropiindu-te de
victim[. Fii atent la firele electrice, la trafic, la locurile alunecoase ;i alte obstacole care 'i-ar putea pune ;i 'ie via'a
în pericol.

2. Evalueay[
Care situa'ii pot pune în pericol via'a accidentatului?
În momentul în care ajungi în preajma unei persoane r[nite, f[ o mic[ evaluare. Evaluarea nu trebuie s[ ia mai
mult de 15 - 20 de secunde. Dac[ persoana respectiv[ pare con;tient[, vorbe;te cu ea ;i încearc[ s[ afli ce s-a
întâmplat ;i cum se simte. Uit[-te la accidentat ;i încearc[ s[ veyi ce r[ni are. Este foarte important s[-'i dai seama
ce îi poate amenin'a via'a ;i ce poate a;tepta.
De cele mai multe ori ajutorul pe care-l dai este pentru ygârieturi mici, vân[t[i etc. În aceste cayuri ai
suficient timp s[ deciyi ce s[ faci pentru ca apoi s[ ac'ioneyi.
Pe de alt[ parte, oprirea respira'iei, lipsa pulsului, sânger[rile masive sau otr[virile sunt denumite
37
ABC-ul primului ajutor

situa'ii grave deoarece ele necesit[ tratament urgent pentru salvarea vie'ii victimei. Acestea necesit[ o
mare aten'ie în acordarea primului ajutor.
Trebuie s[ î'i r[spunyi la urm[toarele întreb[ri+
Respir[? Pune urechea lâng[ nasul ;i gura victimei unde po'i auyi ;i sim'i mi;c[rile aerului. Prive;te
dac[ pieptul i se ridic[ ;i coboar[.
Îi bate inima? Ia pulsul la artera de la gât (de dedesubtul urechii).
Sângereay[? Deschide-i c[ma;a sau alte haine care ar putea ascunde de privirile tale r[ni sau t[ieturi.
Sunt doveyi ale otr[virii? Evalueay[ aspectul ;i comportamentul victimei, precum ;i alte semne sugestive asupra a
ceea ce ar fi putut înghi'i victima.

3. Cheam[ ajutor
La cine po'i apela?
De cele mai multe ori acesta const[ doar într-un simplu telefon. Po'i chema Salvarea la num[rul de telefon
961 sau folosi o carte de telefon a regiunii respective pentru a identifica cel mai apropiat spital. În cayul în care e;ti
pe munte este bine s[ ;tii întotdeauna unde e cea mai apropiat[ caban[ ;i num[rul de telefon al Salvamontului din
yona respectiv[.
O persoan[ r[nit[ u;or e bine s[ fie transportat[ înspre serviciul de urgen'[. În cayul în care îns[ este grav
r[nit[, cel mai bine este s[ îi acoryi primul ajutor la locul accidentului ;i s[ trimi'i 2-3 cerceta;i dup[ ajutor.
Urm[toarele informa'ii trebuie s[ ajung[ la persoanele specialiyate în a acorda îngrijiri medicale+
- locul accidentului ;i locul în care v[ afla'i
- exact ce s-a întâmplat
- descrierea r[nilor
38 - de cât timp au fost povocate
Labirintul s[n[t['ii

- dac[ victima a primit vreun tratament ;i în ce a constat acesta


- num[rul persoanelor aflate cu victima ;i nivelul lor de preg[tire medical[
- de ce asisten'[ ;i echipament este nevoie, incluyând mâncare, ad[post sau asisten'[ pentru
celelalte persoane de la locul accidentului.

4. Trateay[
Cum acoryi primul ajutor propriu-yis?
Dup[ ce ai f[cut evaluarea rapid[ ;i ai chemat sau trimis dup[ ajutor de specialitate,
începe s[ acoryi urgent primul ajutor. Mai multe persoane lucrând împreun[ pot
trata diferite simptome. Când e;ti singura persoan[ care acord[ primul ajutor,
începe prin a trata lucrurile care pun cel mai mult în pericol via'a victimei.

Dac[ nu respir[?
Dac[ sistemul respirator pare a fi liber îns[ victima nu respir[, trebuie recurs la
respira'ia artificial[+
1. Plaseay[ o bucat[ de tifon sau o batist[ peste gura victimei. Astfel ve'i fi
amândoi proteja'i de bolile transmisibile pe cale oral[.
2. În timp ce men'ii capul victimei pu'in dat pe spate, astup[-i n[rile, acoper[ gura
victimei cu propria ta gur[ ;i sufl[ pentru a-i umple pl[mânii cu aer. (În cayul unui
copil astup[ cu gura, atât gura cât ;i nasul victimei). Urm[re;te pentru a vedea dac[
pieptul se umfl[ (se ridic[).
3. Elibereay[ gura ;i urm[re;te dac[ pieptul victimei coboar[ atunci când
expir[.
39
ABC-ul primului ajutor

4. Repet[ procedeul de aproximativ 10-15 ori pe minut. Pentru asigurarea acestui ritm, num[r[ 1-2
în timp ce inspiri ;i 3-4 în timp ce expiri ;i sufli aerul în gura ;i pieptul victimei.
Dac[ pieptul victimei nu se ridic[ ;i nu se coboar[, înseamn[ c[ aerul nu ajunge în pl[mâni.
Ajutorul medical este vital.
Reia respira'ia artificial[. Continu[ pân[ la sosirea unui medic sau pân[ când
devine imposibil din punct de vedere fiyic, pentru tine, s[ continui.

Dac[ nu are puls (nu îi bate inima)?


Dispari'ia pulsului repreyint[ o stare de maxim[ urgen'[. Solicit[ sprijin
medical ;i nu efectua manevre decât dac[ nu ai alt[ solu'ie. Pentru aceasta, aplic[ o
lovitur[ puternic[ cu pumnul în regiunea sternului (osul pieptului), iar dac[ b[t[ile
cardiace nu au revenit, începe efectuarea masajului cardiac extern. Apas[ toracele
— spre baya sternului — suficient de puternic pentru a înfunda toracele cu 3-4 cm.

Exist[ riscul producerii unor fracturi ale coastelor!

Pentru realiyarea manevrei, culc[ victima pe un plan dur, încruci;eay[-'i mâinile cu cele dou[ palme
suprapuse în regiunea amintit[ ;i las[-te cu greutatea corpului pe pieptul accidentatului, în ritmul de 80
ap[s[ri pe minut.
40
Labirintul s[n[t['ii

În cayul copiilor, pentru a nu exercita o presiune prea mare, încruci;eay[-'i doar câte 2 degete de
la fiecare mân[ ;i apas[ în dreptul sternului.

Dac[ nici nu respir[ ;i nici nu are puls?


Un accident sau o situa'ie care-i cauyeay[ unei persoane oprirea respira'iei, poate de asemenea s[-i opreasc[
inima. Într-un asemenea cay trebuie s[ recurgi la resuscitarea cardio-respiratorie (RCR), care asigur[ respira'ia
victimei ;i p[strarea circula'iei sanguine.
La 5 ap[s[ri pe stern face'i o insuflare de aer în gura victimei, dac[ exist[ dou[ persoane. În cayul în care
realiyeyi singur manevra, f[ 2 insufla'ii la 15 compresiuni. Este îns[ preferabil ca fiecare manevr[ s[ fie executat[
de câte o persoan[ diferit[.

41
ABC-ul primului ajutor

TRUSA DE PRIM-AJUTOR

Ce ar trebui s[ con'in[ o trus[ de prim-ajutor?

• fe;e — pentru fixarea compreselor • ciocolax — în cay de constipa'ie


• comprese sterile — pentru realiyarea • bicarbonat de sodiu 10g (o lingur[ diyolvat[
pansamentelor într-un sfert de pahar de ap[), dicarbocalm sau
• benyi elastice — pentru favoriyarea Smecta — pentru dureri de stomac
imobiliy[rii yonei r[nite • calciu efervescent
• plasturi de diferite m[rimi ;i forme • emetiral — st[ri de grea'[, vom[ ;i `r[u de
• leocoplast ma;in[~
• deyinfectant pentru cur['area r[nilor • faringosept sau fenosept — dureri de gât
- ap[ oxigenat[ (50 — 100 ml) • antibiotice (de ex. ampicilin[, oxacilin[)
- rivanol solu'ie 1% (50 — 100 ml) • ap[ distilat[
- alcool sanitar 40% (50 — 100 ml) • ser fiyiologic
- cloramin[ 1% • sering[ cu ac de unic[ folosin'[
• algocalmin — calmant împotriva durerilor • foarfec[
• paracetamol — în cayul gripei sau febrei • penset[ — pentru îndep[rtarea corpilor str[ini
• aspirin[ — pentru prevenirea febrei • agrafe de siguran'[
musculare, grip[, febr[ • batist[ curat[
• saprosan sau furayolidon — pentru stoparea • hârtie ;i creion
diareei ;i alte probleme digestive
42
Labirintul s[n[t['ii

Este indicat ca în interiorul cutiei în care se afl[ trusa de prim-ajutor s[ se g[seasc[ notat
num[rul de telefon de la Salvare (961)..

Hemoragiile
(sânger[rile)

Ce sunt hemoragiile?
Hemoragiile sunt scurgeri ale sângelui în afara vaselor sanguine.
Hemoragiile pot fi de dou[ feluri+
- hemoragii externe — caracteriyate prin scurgerea sângelui în afara corpului
- hemoragii interne — în care sângele nu se vede deoarece acesta se scurge în interiorul corpului uman.
În func'ie de felul vaselor care au fost afectate, hemoragiile pot fi+
- hemoragii arteriale — recunoscute dup[ culoarea ro;u-aprins[ a sângelui care 'â;ne;te în jeturi în
func'ie de b[t[ile inimii:
- hemoragii venoase — care se recunosc dup[ culoarea ro;u-închis[ a sângelui care se scurge continuu:
- hemoragii capilare — sângerarea este mai pu'in[, asem[n[toare pic[turilor de rou[: de regul[ acestea
înceteay[ singure.

43
Trusa de prim/ajutor

Cum trateyi hemoragiile?


Primul ajutor+
• aplic[ o compres[ steril[ ;i ap[s[ constant asupra punctului de unde curge sângele
• ridic[, dac[ e posibil, membrul r[nit deasupra nivelului inimii
• aplic[ un bandaj dup[ ce s-a oprit sângerarea
• calmeay[ durerea dac[ e cayul prin administrarea unui calmant cum ar fi algocalminul

NU desf[ frecvent bandajul pentru a verifica starea yonei unde s-a produs hemoragia!

Pentru oprirea hemoragiei se poate aplica ;i garoul: aceast[ solu'ie se adopt[ doar în cayul în care sângerarea
nu poate fi altfel stopat[, iar victima este în pericol de moarte.

Tratamentul hemoragiei nayale+


• dac[ accidentatul st[ în picioare e bine ca acesta s[ se aplece înainte ;i s[-;i strâng[ ambele n[ri
aproximativ 5 — 10 minute
• dac[ accidentatul st[ culcat, apas[-i n[rile, pune-i comprese reci pe frunte ;i cap, ridic[-i bra'ul de pe
aceea;i parte cu nara din care curge sângele, apoi tamponeay[-i nara cu ap[ s[rat[ sau spirt. Ai îns[ grij[ s[ nu le
trag[ pe nas.

44
Labirintul s[n[t['ii

Dac[ am lega toate vasele sanguine ale unei persoane unele de altele, am face un `lan'~
care ar înconjura de 2 ori P[mântul?

Intoxica'ii
Cum apar intoxica'iile?
Intoxica'iile sunt determinate de p[trunderea (voluntar[ sau involuntar[) a unei substan'e toxice în organism.

Intoxica'iile cu ciuperci
Simptome+ dureri de burt[, ame'eli, tremur[turi, frisoane, palpita'ii ale inimii, delir, le;in.

Cum trateyi intoxica'ia cu ciuperci?


Primul ajutor+
• provoac[ voma doar dac[ persoana este con;tient[
• d[-i mult[ ap[
• a;ay[ persoana într-o poyi'ie lateral[ stabil[
• transport[ persoana la spital
V[rs[tura se poate provoca prin gâdilarea omu;orului cu un deget sau o pan[, printr-o cantitate mare
de ap[ c[ldu'[ cu sare sau cu ajutorul f[inii de mu;tar — o lingur[ la un pahar de ap[ c[ldu'[, la fiecare 3
minute. 45
Trusa de prim/ajutor

Cum procedeyi cu diferite substan'e?


Împotriva intoxica'iilor cu baye (var nestins, sod[ caustic[) se administreay[ o'et, l[mâie, sare de
l[mâie diyolvat[ în ap[.

NU se provoac[ v[rs[tura!!!

În cayul intoxica'iilor cu esen'[ de o'et, ap[ tare


tare, se administreay[ lapte dulce, ap[ de var.

NU se provoac[ v[rs[tura!!!

Ce faci în cayul plantelor toxice?


În cayul în care pielea a fost pus[ în contact îndelungat cu plante toxice
(m[tr[gun[, ieder[ otr[vitoare), primul ajutor const[ în+
• spal[ yona afectat[ cu mult[ ap[
• încearc[ s[ men'ii persoana respectiv[ cât mai calm[
• transport[ bolnavul la spital.

Le;inul
Când apare le;inul?
Le;inul apare atunci când creierul nu prime;te îndeajuns oxigen.
Cauye+ urcarea prea rapid[, poyi'ia vertical[ prelungit[, frica, ve;tile proaste sau respirarea unui aer
46
rarefiat.
Labirintul s[n[t['ii

Simptome+ o persoan[ în pragul le;inului poate fi palid[ sau poate sim'i ame'eli, urmate apoi de
c[derea la p[mânt.

Ce faci când cineva le;in[?


Primul ajutor+
• men'ine victima în poyi'ie oriyontal[ pân[ când î;i revine
• descheie-i hainele la gât
• spal-o pe fa'[ cu ap[ rece

Dac[ starea victimei nu se îmbun[t['e;te imediat cere ajutor medical.

Dac[ 'i se întâmpl[ vreodat[ s[ ai senya'ia de le;in, a;ay[-te ;i pune-'i capul între genunchi sau întinde-te ;i
ridic[ picioarele.

Pl[gi
Ce este plaga?
Plaga este o ruptur[ a 'esuturilor provocat[ de un accident (r[nire, arsur[, împu;care) care determin[
hemoragie extern[.
47
Trusa de prim/ajutor

Cum trateyi pl[gile?


Primul ajutor+
• cur['[ rana cu ap[ ;i s[pun (mergând dinspre interior spre exterior)
• aplic[ un deyinfectant u;or (ap[ oxigenat[)
• aplic[ un pansament steril
În cayul oric[rei pl[gi este indicat vaccinul antitetanic deoarece unii microbi existen'i pe sol pot p[trunde în
corp chiar ;i printr-o plag[ mic[.
În cayul unei pl[gi provocate de o mu;c[tur[ este recomandat vaccinul antirabic (împotriva turb[rii).

• NU pune vat[ direct pe ran[.


Aceasta las[ scame care pot provoca infec'ii.
• NU pune pe ran[ solu'ii puternic iritante
(de ex. spirtul pus direct pe ran[).
• NU strânge prea tare pansamentu,l dar nici nu-l l[sa prea larg.

Fixarea pansamentului+
Men'inerea pansamentului se face de obicei cu ajutorul fe;elor (în cayul în care î'i lipsesc fe;ele, po'i folosi ;i
baticuri, buc['i de pâny[ sau chiar e;arfa). Fa;a se deruleay[ întotdeauna începând de la extremitatea
membrului spre baya lui. Prima tur[ se aplic[ la câ'iva centimetri sub ran[, pe o yon[ s[n[toas[ de piele,
48 urm[toarele petrecându-se astfel încât fiecare tur[ s[ acopere jum[tate din tura de fa;[ precedent[.
Labirintul s[n[t['ii

Care sunt pl[gile mai des întâlnite?


La mân[+
Începe pansarea cu 2 - 3 ture circulare la nivelul încheieturii,
continuând apoi cu ture `în 8~+ Pentru degetele mâinii se folosesc fe;e
înguste, pansând fiecare deget separat, sau, când nu este posibil, mai
multe degete la un loc, aplicând comprese
între ele. Pansamentul se fixeay[ `în 8~ sau
`în spiral[~.

La antebra', bra', gamb[, coaps[+


Pansamentele se realiyeay[ prin ture circulare.

La cot ;i genunchi+
Fixeay[ pansamentul prin ture de fa;[ `în spiral[~, începând cu 2 - 3 ture circulare la
jum[tatea labei piciorului.

La cap+
Tipic[ este capelina. Aceasta începe cu dou[ ture
circulare, trecute pe frunte, deasupra ochilor ;i a
sprâncenelor. Fixeay[ apoi fa;a cu mâna, dup[ care pliay[ fa;a prin câteva
mi;c[ri de dute - vino ce pornesc de la frunte ;i ajung la ceaf[ ;i invers pân[
acoperi tot capul. Capetele fe;elor se fixeay[ apoi cu câteva ture circulare.

49
Trusa de prim/ajutor

La nas ;i b[rbie+
Realiyeay[ pansamentul în pra;tie, folosind o fâ;ie de tifon de 30 - 50 cm.,
despicat[ la capete având o parte central[ nedespicat[. Aceasta din urm[ se
aplic[ la nivelul pl[gii, legând capetele t[iate încruci;at dup[ ceaf[ pentru
b[rbie ;i dup[ urechi pentru nas.

La ochi+
Se folose;te bandajul oblic.

La torace ;i abdomen+
Pansamentul se realiyeyay[ folosind fe;e late, prin ture simple.

50
Labirintul s[n[t['ii

Leyiuni ale ochilor


Leyiunile sunt cauyate de p[trunderea diferi'ilor corpi str[ini în ochi.

Cum îngrije;ti ochii?


Prim ajutor+
• aplic[ o compres[ ;i bandajeay[ ambii ochi astfel încât accidentatul s[ nu mai fie nevoit s[-i mi;te, evitând
astfel durerile puternice
• dac[ accidentatul are în ochi detergent sau alte substan'e chimice, f[ sp[l[turi, folosind mult[ ap[ pentru
eliminarea acestora. Pentru o cur['ire cât mai eficient[ trage pleoapele în sus, fapt care va permite sp[larea unei
suprafe'e mai mari a ochiului. Apa trebuie s[ fie c[ldu'[, iar jetul nu trebuie s[ fie prea puternic.

Evit[ frecarea ochilor!!!

În'ep[turi ;i mu;c[turi
ÎNæEP“TURI DE INSECTE

Cât sunt de periculoase în'ep[turile de insecte?


Dac[ b[nuie;ti c[ insecta este veninoas[, solicit[ sprijinul medicului.
Dac[ victima este alergic[ la în'ep[turi de insecte, de asemenea cere ajutor medical.
51
Trusa de prim/ajutor

Cum trateyi în'ep[turile de albine ;i viespi?


Primul ajutor+
• scoate u;or partea viyibil[ a acului, f[r[ a-l strânge prea tare, cu ajutorul unei pensete sau a
vârfului unui ac steriliyat la foc, evitând folosirea unghiilor: nu strânge acul prea tare pentru a nu
produce eliminarea veninului din el.
• spal[ yona în'epat[ cu ap[ rece pentru a reduce durerea ;i mânc[rimea
• aplic[ o compres[ rece.
În cayul în'ep[turilor de albine, pentru a calma durerea, folose;te s[punul, în timp ce în
cayul în'ep[turilor de viespi, aplic[ o'et sau l[mâie.

O în'ep[tur[ în yona capului sau a gâtului poate provoca sufocare.


În locurile cu 'ân'ari, folose;te spraz-uri, alifii sau alte metode de evitare a acestora.

MU…C“TURI ALE C“PU…ELOR

Ce sunt ;i cum scapi de c[pu;e?


C[pu;ele sunt animale mici, cu carapace dur[, care î;i îngroap[ capul în piele.
Primul ajutor+
• prinde-o cu o batist[ aproape de piele ;i scoate-o u;or afar[: nu strânge de ea ;i
52 nu o r[suci brusc pentru c[ ar putea r[mâne p[r'i din gura capu;ei sub piele
Labirintul s[n[t['ii

• spal[ bine rana cu ap[ ;i s[pun


• aplic[ un antiseptic

Dup[ ce ai avut de-a face cu o c[pu;[, spal[-te pe mâini foarte atent.

Cum te po'i feri de c[pu;e?


Protejeay[-te ori de câte ori e;ti pe un teritoriu cu c[pu;e prin purtarea unor pantaloni lungi ;i a unei bluye cu
mâneci lungi. Încheie-te la gât ;i bag[-'i marginile pantalonilor în bocanci sau ;osete. Controleay[-te în fiecare yi,
în special în p[r'ile p[roase ale corpului ;i îndep[rteay[ imediat orice c[pu;[ ai g[si.

MU…C“TURI DE æÂNæARI SAU FURNICI

Ce faci cu mu;c[turile de 'ân'ari sau furnici?


Primul ajutor+
• aplic[ asupra mu;c[turii praf de copt
• în cayul în care se umfl[, aplic[ o compres[ rece.

53
Trusa de prim/ajutor

MU…C“TURI DE CÂINI …I PISICI

Cât de periculoase sunt mu;c[turile de câini ;i pisici?


Dac[ mu;c[tura unui câine, a unei pisici sau a oric[rui alt
animal p[trunde dincolo de piele, aceea nu este o ran[ obi;nuit[. Animalul
poate avea rabie (turbare), o boal[ mortal[ ce se transmite prin saliva unor
mamifere. Singurul mod prin care se poate afla acest lucru este prin prinderea
;i testarea animalului respectiv de c[tre doctorii specialiya'i.
Primul ajutor+
• freac[ rana cu ap[ ;i s[pun pentru a îndep[rta saliva
• acoper[ rana cu un bandaj steril ;i du victima la un doctor cât de
repede posibil
Nu te supune pericolului încercând s[ prinyi animalul.

MU…C“TURA DE …ARPE

Cum trateyi mu;c[tura de ;arpe?


…erpii sunt preyen'i în foarte multe yone ale '[rii, dar mu;c[turile lor sunt
rare. …erpii încearc[ s[ evite contactul cu oamenii ;i mu;c[ doar atunci când
simt vreun pericol.
Mu;c[tura unui ;arpe neveninos cauyeay[ doar r[ni mici, în timp ce
mu;c[tura unui ;arpe veninos cauyeay[ dureri ascu'ite ;i ustur[toare.
Yona mu;c[turii se poate umfla devenind decolorat[.
54
Labirintul s[n[t['ii

Primul ajutor în cayul ;erpilor nevenino;i+


• mu;c[tura unui astfel de ;arpe cere doar o ac'iune de prim-ajutor obi;nuit[ în cayul r[nilor
mici
• spal[ cu ap[ ;i s[pun
• aplic[ un antiseptic.

Primul ajutor în cayul ;erpilor venino;i+


• stai calm
• aplic[ un bandaj strâns între mu;c[tur[ ;i inim[
• spal[ yona mu;c[turii
• trateay[ persoana de ;oc ;i nu-i da nimic s[ bea
• transport[ persoana de urgen'[ la spital.

Cum te po'i feri de mu;c[turile de ;arpe?


Folose;te un b[' cu care s[ controleyi tufi;urile ;i pietrele din fa'a ta atunci când mergi prin astfel de yone. Fii
atent unde î'i pui mâinile atunci când aduni lemne pentru foc sau când faci escalad[ri. În yonele cu risc, este indicat
s[ purta'i pantaloni lungi ;i înc[l'[minte înalt[, s[ merge'i ygomotos pentru a speria ;erpii ;i s[ evita'i mersul în
yone cu m[r[cini;uri.

55
Trusa de prim/ajutor

Entorse, luxa'ii, fracturi


Ce las[ oasele s[ se mi;te?
Cele care permit oaselor s[ se mi;te în diferite direc'ii, r[mânând totu;i bine legate între ele, sunt
articula'iile. Acestea permit mu;chilor s[ manevreye scheletul în timpul nenum[ratelor activit['i, u;urând
mi;carea corpului.
Articula'ia este format[ din cele 2 oase care se îmbin[, fiind sus'inute de ligamente
prinse de oase. Rolul ligamentelor este s[ protejeye articula'ia de deplas[rile oaselor care
dep[;esc limita obi;nuit[.

Ce sunt entorsele?
Entorsele sunt leyiuni determinate de ruperea sau deplasarea ligamentelor ce 'in
oasele legate între ele.
Semnele caracteristice ale unei entorse sunt+ durerea ;i umfl[tura.

Cum trateyi entorsele de gleyn[?


Primul ajutor+
- ridic[ cu grij[ piciorul
- aplic[ un bandaj elastic strâns
- scade temperatura prin aplicarea de ghea'[ pe bandaj
- 'ine piciorul respectiv în repaus complet
- transport[ bolnavul la spital
56
Labirintul s[n[t['ii

Ce sunt luxa'iile?
Luxa'iile sunt leyiuni determinate de ie;irea oaselor de la locul lor, pieryându-se total sau par'ial
contactul dintre ele.
Spre deosebire de entorse, pe lâng[ umfl[tur[ ;i durere apare ;i deformarea încheieturii ;i
imposibilitatea de mi;care a membrului afectat.

Cum trateyi luxa'iile?


Primul ajutor+
• imobiliyeay[ proviyoriu membrul afectat în poyi'ia reyultat[ dup[ luxa'ie
• transport[ r[nitul la spital

NU încerca repoyi'ionarea oaselor!!!

Ce sunt fracturile?
Fracturile sunt leyiuni determinate de ruperea sau fisurarea oaselor.
O fractur[ se poate recunoa;te prin preyen'a durerilor, umflarea yonei respective, reducerea posibilit['ii de
mi;care, deformarea yonei afectate, mi;c[ri nenaturale, scurtarea membrului afectat, iar uneori poate ap[rea ;i
modificarea culorii pielii datorat[ sânger[rii.

Fracturile pot fi+


• închise, cay în care pielea nu este str[puns[ de c[tre oasele fracturate
57
• deschise, situa'ie în care osul str[bate pielea, putând fi v[yut
Trusa de prim/ajutor

O fractur[ deschis[ este mai periculoas[ deoarece permite microorganismelor s[ infecteye atât rana
cât ;i osul. De aceea, o fractur[ deschis[ trebuie 'inut[ cât mai curat[ posibil.

Cum trateyi fracturile?


Primul ajutor+
• acoper[ rana ;i opre;te sângerarea
• imobiliyeay[ yona fracturat[ cu ajutorul atelelor
• transport[ r[nitul la spital

NU încerca punerea oaselor la loc!!!

Fracturi în partea de jos a bra'ului


Atela trebuie s[ men'in[ nemi;cate palma ;i antebra'ul. Fixând
mâna în atele, într-o bucl[ ag['at[ de gât ;i ridicând pu'in antebra'ul,
imobiliyeay[ ;i încheietura cotului.

Fracturi în partea de sus a bra'ului


Leag[ o atel[ în exteriorul por'iunii de sus a bra'ului.
Poyi'ioneay[ bra'ul într-o bucl[ ag['at[ de gât, cu antebra'ul pu'in
58 ridicat, apoi folose;te o e;arf[ pentru a fixa partea de sus a
Labirintul s[n[t['ii

bra'ului de partea lateral[ a corpului. Corpul însu;i va ac'iona ca o atel[ pentru a imobiliya cotul ;i
um[rul.

Fracturi de clavicul[ sau um[r


Poyi'ioneay[ antebra'ul într-o bucl[ legat[ de gât, cu palma ridicat[ mai sus decât
cotul, apoi leag[ partea de sus a bra'ului de partea lateral[ a corpului, folosind o e;arf[ mai
larg[. Nu este necesar[ nici o atel[.

Fracturi în partea de jos a piciorului


Folose;te dou[ atele de lungime potrivit[ pentru a
ajunge de la mijlocul coapsei pân[ la c[lcâi. Poyi'ioneay[ câte o atel[ de fiecare
parte a por'iunii fracturate ;i leag[-le una de cealalt[.

Fracturi în partea de sus a piciorului (ale femurului)


Pentru astfel de fracturi se folosesc dou[ atele c[ptu;ite, una pe partea din
exterior a piciorului de la c[lcâi pân[ sub bra', cealalt[ de la c[lcâi pân[ între picioare.
Leag[ atelele între ele.

59
Trusa de prim/ajutor

Mu;chii din partea de sus a piciorului sunt destul de puternici pentru a trage capetele osului fracturat
în carne, provocând astfel o hemoragie. Din acest motiv, pacientul nu trebuie transportat, pân[ când nu
este aplicat[ o atel[ rigid[ de c[tre personalul specialiyat. O fractur[ a coapsei poate însemna o amenin'are pentru
via'a pacientului. A;adar este necesar s[ chemi de urgen'[ ajutor medical.

Cum s[ realiyeyi o bucl[?


Sus'ine bra'ul printr-o bucl[ confec'ionat[ dintr-o e;arf[ de cerceta; sau dintr¬un bandaj triunghiular. F[ un
nod în vârful e;arfei. Plaseay[ bucla peste piept cu nodul la cotul mâinii r[nite ;i unul dintre capete peste um[rul
opus. Adu cap[tul liber al buclei peste cel[lalt um[r ;i leag[ capetele între ele în spatele gâtului cu un nod.

Cum folose;ti atelele?


Atela este orice material solid care poate fi ata;at unei por'iuni fracturate pentru
a preveni mi;carea osului, fapt care ar putea provoca ;i alte r[ni ;i ar spori durerea.
• trebuie s[ fie rigid[ – folose;te la confec'ionarea lor orice î'i st[ la îndemân[
— pl[ci, crengi, be'e de hike, mânere de lope'i, buc['i de be'e de cort, barele metalice
de pe spatele rucsacului etc.
• nu trebuie s[ fie grea
• atela trebuie s[ fie suficient de lung[ astfel încât s[ cuprind[ atât încheietura
de deasupra cât ;i cea de dedesubtul fracturii
• evit[ s[ strângi prea tare pentru a nu opri circula'ia sângelui:
60
Labirintul s[n[t['ii

• pentru a evita strângerea prea puternic[ sau frec[rile, învele;te atelele cu vat[, fe;e, p[turi,
perne sau orice alt material moale:
• fixeay[ atelele ;i înveli;ul lor cu fulare, batiste, bandaje, buc['i de haine sau orice altceva ai la
îndemân[.

Arsurile
Ce sunt arsurile?
Arsurile sunt leyiuni ale pielii provocate de lichide în fierbere, de obiecte calde, de agen'i chimici (aciyi, baye,
fosfor), de electricitate sau de agen'i radioactivi.
În func'ie de gradul de afectare a pielii ;i profunyimea arsurii, se pot împ[r'i în+
• arsur[ de gradul I+ leyiuni superficiale, piele uscat[, dureroas[, uneori urmat[ de descuamarea pielii.
• arsur[ de gradul II+ leyiuni superficiale, piele ro;ie dureroas[, b[;ici umplute cu lichid.
• arsur[ de gradul III+ leyiuni mai adânci, foarte grave care afecteay[ toate straturile pielii, piele cenu;ie,
nedureroas[.

61
Trusa de prim/ajutor

Arsurile termice+
Cum trateyi arsurile termice?
Primul ajutor în cayul arsurilor u;oare+
• îndep[rteay[ hainele nelipite de corp din jurul yonei afectate
• r[ce;te yona cu ap[ rece pân[ la diminuarea durerii
• acoper[ rana cu un pansament steril, uscat
• d[-i bolnavului s[ bea lichide (ceai, lapte)
• urm[re;te ;i verific[ respira'ia
• transport[ r[nitul la spital

‘n cayul arsurilor grave+

• NU îndep[rta hainele celui în cauy[

• NU cur['a arsura

• NU sparge b[;icile

Aplic[ doar un pansament steril uscat. Transportarea la cel mai apropiat spital este obligatorie!
Pentru calmarea durerii se poate administra un algocalmin.
62
Labirintul s[n[t['ii

Arsurile chimice+
Cum trateyi arsurile chimice?
Primul ajutor+
• deybrac[ victima
• spal[ yona afectat[ cu ap[ din abunden'[
• aplic[ un pansament steril
• transport[ persoana în cauy[ la spital

În cayul unei arsuri provocate de o bay[ se poate aplica pe yona afectat[ ap[ cu o'et sau yeam[ de l[mâie.
Dac[ arsura a fost provocat[ de un acid, este indicat[ aplicarea de lapte dulce sau albu; de ou.
În cayul în care substan'a chimic[ a fost înghi'it[, NU provoca v[rs[tura, du persoana de urgen'[ la prima
unitate sanitar[.

Canicula
Cum te po'i feri de canicul[?
Atunci când temperaturile sunt ridicate corpul t[u se adapteay[ pentru ca tu s[ te men'ii în form[. Îl po'i ajuta
consumând cât mai multe lichide ;i ad[postindu-te în locuri umbroase când î'i este prea cald. Este recomandat s[-'i
planifici lucrul sau joaca diminea'a sau seara când este mai r[coare, decât dup[-amiaya când temperaturile sunt
ridicate. De asemenea, este recomandat s[ por'i haine de culori deschise ;i s[-'i acoperi capul cu o p[l[rie sau
;apc[.

63
Trusa de prim/ajutor

Deshidratarea
Simptome+
• oboseal[
• dureri de cap ;i dureri ale corpului
• confuyie.

Cum po'i preveni deshidratarea?


Consumând multe lichide. Acest lucru este u;or de realiyat vara, când setea este preyent[ deseori,
îns[ este la fel de important ;i atunci când vremea este rece ;i nu ai întotdeauna poft[ s[ bei lichide.

Insola'ia
Cum apare insola'ia?
Insola'ia apare ca urmare a expunerii îndelungate la rayele soarelui.

Apari'ia insola'iei poate fi determinat[ de+


• umiditatea crescut[
• bolile de inim[
• transpira'ia redus[ de o îmbr[c[minte necorespuny[toare
• alcool
Simptome++ dureri de cap, ame'eli, sete, urechi înfundate, ceafa rigid[, frisoane, v[rs[turi.

64
Labirintul s[n[t['ii

Cum trateyi insola'ia?


Primul ajutor+
• întinde bolnavul oriyontal la umbr[ sau la un loc r[coros, cu picioarele la un nivel mai înalt
decât capul
• aplic[-i comprese reci pe cap
• dac[ este con;tinent d[-i s[ bea lichide reci
• transport[ bolnavul la spital dac[ nu î;i revine.

Cum te po'i feri de insola'ii?


• La temperaturi crescute, redu activitatea fiyic[.
• Folose;te o îmbr[c[minte nu prea strâmt[, preferabil din fibre naturale.
• Acoper[-'i capul pentru a evita expunerea îndelungat[ la soare.
• La soare puternic nu te deybr[ca.

Hipotermia
Ce este hipotermia?
Hipotermia este caracteriyat[ prin sc[derea temperaturii întregului corp.
Simptome++ r[ceala pielii, apari'ia `pielii de g[in[~, tremurat, oboseal[, dureri ale corpului, senya'ia de
c[ldur[, iar în cayurile grave chiar incon;tien'[.

65
Trusa de prim/ajutor

Cum trateyi hipotermia?


Primul ajutor+
• iyoleay[ persoana de mediul rece
• îndep[rteay[-i, dac[ este cayul, hainele ude ;i îmbrac-o cu haine uscate
• învele;te-o în p[turi, saci de dormit sau d[-i haine suplimentare
• d[-i s[ bea lichide calde.

NU introdu victima în ap[ fierbinte!

Înc[lyirea corpului se face treptat — un grad C pe or[. În cay contrar, o cre;tere prea rapid[ a temperaturii îi
poate pune via'a în pericol.

Cum te po'i feri de hipotermie?


• Înainte de a ie;i în frig, maseay[-'i mâinile, picioarele ;i toate yonele expuse.
• Folose;te îmbr[c[minte c[lduroas[, care dac[ s-a umeyit, schimb-o.
• Evit[ s[ transpiri.
• Evit[ alcoolul ;i 'ig[rile.
• Alimenteay[-te bine+ dulciuri, pâine etc. (mai ales glucide).
• Bea multe lichide calde.
66
Labirintul s[n[t['ii

Deger[turile
Ce sunt deger[turile?
Deger[turile sunt leyiuni produse de ac'iunea frigului asupra unei p[r'i a corpului.
Reyisten'a corpului la temperaturi sc[yute poate fi redus[ de oboseal[, foame, team[, vârst[, fumat, alcool.
În func'ie de profunyimea yonei afectate putem deosebi+
• deger[turi superficiale,
• deger[turi profunde.

Cum trateyi deger[turile superficiale?


Deger[turile superficiale se limiteay[ la nivelul pielii. Cele mai afectate p[r'i datorate expunerii frecvente la frig
sunt regiunile descoperite ;i extremit['ile corpului cum ar fi+ urechile, nasul sau degetele.
Simptome+ frecvent senya'ie de furnic[turi ale pielii, urmat[ de o durere moderat[, culoarea pielii devine
ro;iatic[, schimbându-se mai apoi într-una palid[.

Primul ajutor+
• înc[lye;te pielea degerat[ în contact cu pielea ta pân[ ce yona afectat[ î;i recap[t[ culoarea normal[ ;i
sim'urile
• acoper[ yona în cauy[ ;i protejeay[ bolnavul împotriva frigului.

NU freca cu y[pad[ sau cu ghea'[!!! 67


Trusa de prim/ajutor

Cum trateyi deger[turile profunde?


Deger[turile profunde afecteay[ pe lâng[ pielea din yona respectiv[ ;i straturile de dedesubtul acesteia
(mu;chi, oase).
Simptome+ pielea devine alb[, tare, rece ;i insensibil[.
Primul ajutor+
• iyoleay[ victima de vânt ;i frig
• d[-i s[ bea ceva cald (ceai, lapte)
• înf[;oar-o în haine c[lduroase sau într-un sac de dormit
• transport[ bolnavul la spital

• NU bandaja deger[turile.

• NU le masa.

• NU aplica pudr[ sau altfel de solu'ii.

• NU a;eya deger[tura aproape de o surs[ de c[ldur[ (sob[, foc).

Cum te po'i feri de deger[turi?


Pentru a te proteja împotriva deger[turilor, când te afli în mers, ai grij[ s[ por'i ciorapii usca'i ;i s[ nu-'i
68 p[trund[ umeyeala în bocanci. Dac[ totu;i î'i este frig, învele;te-'i piciorul într-o foaie de yiar — peste ciorapi
Labirintul s[n[t['ii

— ;i astfel `ambalat~ introdu-l în bocanc. Nu trage prea tare de ;ireturi ;i evit[ s[ te strâng[ bocancul,
acest fapt îngreunând circula'ia normal[ a sângelui în picior, ceea ce duce la apari'ia
senya'iei de frig ;i favoriyarea deger[turilor.
Poart[ m[nu;i de lân[ ;i (la nevoie) pe deasupra altele din piele sau îmbl[nite, dar din acelea cu un
singur deget care p[streaya mai bine c[ldura corpului.
Poart[ pe deasupra numai haine impermeabile la umiditate ;i vânt. Evit[ hainele prea strâmte deoarece încetinesc
circula'ia sângelui.
Pe traseu bea ceai fierbinte (din termos) bine îndulcit ;i cu adaos de yeam[ de l[mâie.
M[nânc[ alimente bogate în calorii+ yah[r, glucoy[, ciocolat[ etc. — toate în cantit['i mici.
În cayul în care te prinde noaptea sau viscolul pe drum, f[-'i un ad[post ;i pentru a ridica pu'in temperatura
aerului înconjur[tor — aprinde o lumânare pe care o fixeyi într-o cutie metalic[.
În cayul în care e;ti la o caban[, dar sim'i totu;i noaptea senya'ia de frig, îmbrac[ o vest[ din lân[ peste pijama.
Aceasta 'ine de cald ;i absoarbe eventuala transpira'ie.
Dac[ la treyire î'i este frig, e indicat un masaj energic pe piept ;i abdomen, timp de 5-6 minute, de sus în jos, apoi
de la stânga la dreapta ;i invers. Nu uita exerci'iile fiyice care antreneay[ ;i revigoreay[ organismul.

• Extremit['ile corpului, la fel ca ;i creierul, au nevoie de c[ldur[ atunci când este frig. Când
aceasta devine insuficient[ pentru a înc[lyi tot organismul, circula'ia se regleay[ pentru a alimenta
creierul, în dauna altor organe mai pu'in importante. Astfel, atunci când mâinile ;i urechile
deger[, creierul are temperatura normal[. F[r[ c[ciul[, pierderea de c[ldur[ prin craniu poate
fi enorm[. Acoperindu-l îns[, permite'i corpului s[ p[streye c[ldur[ ;i pentru extremit['i. 69
Trusa de prim/ajutor

Transportarea r[ni'ilor
Deciyia de a transporta victima unui accident trebuie luat[ cu mare aten'ie.
O persoan[ cu r[ni foarte grave trebuie transportat[ numai de c[tre cei specialiya'i în acordarea
primului ajutor ;i numai în cay de urgen'[, ca de exemplu scoaterea dintr-un râu, îndep[rtarea din calea focului sau
din yonele cu pericol de avalan;e. Chiar dac[ transportul necesit[ grab[, folose;te-'i
mâinile pentru a proteja yonele r[nite, evitându-se astfel
complica'iile. Victimele care au r[ni mai pu'in grave, se pot deplasa
singure, dar sub supraveghere.

Ajutorul la mers
Po'i pleca cu un r[nit?
O persoan[ care a suferit un accident minor sau se simte sl[bit[,
poate fi asistat[ ;i ajutat[ s[ mearg[. Pentru aceasta, trece o mân[ a
victimei peste um[rul t[u ;i apuc-o de încheietur[. Mâna care î'i
r[mâne liber[ trece-o în jurul taliei celui ajutat.

Transportul efectuat de o singur[ persoan[


Cum transpor'i singur un r[nit?
Dac[ e;ti singur ;i vrei s[ transpor'i o persoan[ r[nit[, po'i proceda astfel+ îngenunchiay[
în fa'a victimei dar cu spatele la ea. Apuc[ mâinile persoanei pe care o vei transporta, trece-le
peste umerii t[i ;i 'ine-le în dreptul pieptului. Astfel vei transporta victima ca pe un
70 rucsac. Evit[ s[ î'i suprasolici'i spatele 'inându-l drept ;i ridicându¬te numai cu for'a picioarelor.
Labirintul s[n[t['ii

`Sc[unelul din bra'e~ (folosind 2, 3 sau 4 mâini)


Cum se face `sc[unelul”?
Acest `sc[unel~ poate fi construit de c[tre dou[
persoane care acord[ primul ajutor, pentru a transporta o
persoan[ ranit[, îns[ în stare de con;tien'[. Fiecare dintre
cei care vor c[ra î;i vor prinde încheietura dreapt[ cu
mâna stâng[, dup[ care se vor prinde de mâini între ei.
Victima va sta pe mâinile celor care o vor c[ra,
trecându¬;i bra'ele dup[ umerii acestora.

Transportul efectuat de dou[


persoane
Unde-s doi, puterea cre;te?
Fiecare dintre cele dou[ persoane va
îngenunchia lâng[ victim[. Dup[ aceea vor
trece amândoi câte o mân[ pe sub spatele
victimei iar pe cealalt[ pe sub coapsele ei.
Cei care vor c[ra se vor prinde unul pe cel[lalt de umeri cu mâna pe
care au trecut-o pe sub spatele victimei ;i de încheieturi la cealalt[
mân[, apoi se vor ridica de la p[mânt cu victima sus'inut[ pe bra'e,
între ei.
Aceast[ metod[ se folose;te doar când persoana r[nit[ se
poate 'ine singur[ de gâtul persoanelor care-o transport[.
71
Trusa de prim/ajutor

Transportul pe targ[
Atunci când o persoan[ trebuie transportat[ pe o distan'[ mai mare sau sufer[ r[ni mai grave este
recomandat s[ fie transportat[ pe targ[. Acest tip de transport poate fi destul de dificil ;i de obositor,
necesitând un num[r mai mare de oameni (de regul[ 4
oameni — fiecare în câte un col').

Cum faci o targ[?


Dac[ nu ai la îndemân[ nici o targ[, improviyeay-o+ folose;te
dou[ tije mai lungi decât victima, cum ar fi spre exemplu dou[ crengi
mai groase, vâsle sau be'e de cort. Apoi împacheteay[-le în p[turi sau
în prelat[ de cort fixând capetele cu ace de siguran'[. De asemenea
po'i folosi haine, pulovere, c[m[;i ;i 2 pr[jini.

Cum ajunge r[nitul pe targ[?


Pentru înc[rcarea pe targ[, persoana r[nit[ trebuie sus'inut[ ;i ridicat[ în acela;i timp cu toate p[r'ile corpului.
Din acest motiv evit[ ridicarea victimei apucând de cap, sub'iori sau picioare.
Corect este ca 3 salvatori s[ se a;eye de aceea;i parte (de regul[ de partea s[n[toas[) a r[nitului ;i s[ introduc[
mâinile sub el astfel+
- primul — o mân[ sub cap ;i alta sub umeri
- al doilea — o mân[ sub piept ;i alta sub ;ale
- al treilea — o mân[ sub coapse ;i alta la nivelul gambelor (între genunchi ;i gleyne).
To'i 3 trebuie s[ ridice victima în acela;i timp (la un semnal) — în timp ce o a patra persoan[ împinge targa
sub victim[. Apoi se depune, încet, cu grij[, persoana r[nit[ pe targ[.
72 Desc[rcarea se realiyeay[ dup[ acelea;i reguli ca ;i înc[rcarea.
Labirintul s[n[t['ii

Cât de greu poate fi la drum?


Reguli pentru transportul cu targa+
• La distan'e mici ;i f[r[ obstacole, targa poate fi purtat[ de 2 cerceta;i.
• La distan'e mari ;i dac[ victima are leyiuni grave, se folosesc 4 cerceta;i care ar fi ideal s[ fie
mereu schimba'i pentru a se evita obosirea lor.
• Poyi'ia t[rgii trebuie s[ fie mereu oriyontal[, iar victima trebuie transportat[ cu capul înainte (în fa'[) astfel
încât cei din spate s[ poat[ observa eventualele modific[ri.
• La diferen'e prea mari de nivel, victima se va transporta cu picioarele înainte.
• Targa nu va fi s[ltat[ din mers.

• Accidenta'ii în stare de incon;tien'[ se transport[ culca'i pe o parte pentru ca limba sau voma s[
nu le astupe gâtul ;i c[ile respiratorii, f[cându-i s[ se sufoce.
• Nu transporta niciodat[ o persoan[ cu fractur[ de coloan[. Solicit[ sprijin medical de urgen'[!

73
Trusa de prim/ajutor

• Cere acordul conducerii unui spital pentru a merge în viyit[ împreun[ cu patrula ta:
astfel, po'i observa+
/ care sunt regulile de p[strare a cur['eniei în spital:
/ pacien'ii care sufer[ de diferite boli:
/ cu ce aparatur[ este dotat spitalul ;i la ce folose;te:
/ ce se steriliyeay[ ;i cum etc.
• Realiyeay[ interviuri, reportaje cu pacien'ii pentru a afla mai multe despre starea lor.
• Invit[ un asistent la o întâlnire de patrul[ (unitate) s[ v[ preyinte ;i alte elemente de prim-ajutor.
• Roag[ liderul de unitate s[ organiyeye un concurs între patrule+ construirea diferitelor tipuri de
t[rgi. Iar t[rgile, ... s[ fie reyistente pentru a le putea încerca!

74
Labirintul s[n[t['ii

PROTEJEAY“/TE ‘MPOTRIVA TUTUNULUI, A ALCOOLULUI


…I A DROGURILOR
În timpul unui hike, pentru a afla drumul corect, e firesc s[ ai încredere în hart[ ;i
busol[. Atunci îns[ când vorbim despre droguri, alcool ;i tutun, po'i avea încredere în
promisiunea cercet[;esc[ pe care ai depus-o ;i prin care 'i-ai luat angajamentul s[ te
men'ii puternic ;i s[n[tos atât fiyic cât ;i mental. A;a dup[ cum ai încredere în busol[,
încrede-te ;i în ceea ce con;tiin'a î'i spune c[ e corect.

TUTUNUL
De ce spune lumea c[ tutunul este d[un[tor?
Reclamele încearc[ mereu s[ demonstreye c[ fumatul poate fi foarte distractiv,
pl[cut, c[ înseamn[ aventur[, frumuse'e. Sigur ai ;i tu prieteni care cred c[ acest obicei îi
face s[ par[ maturi, mai originali, îns[ TU e;ti singura persoan[ care poate decide ce e
bine ;i ce e r[u pentru s[n[tatea ta.
Fumatul determin[ apari'ia prematur[ a ridurilor, îng[lbene;te din'ii ;i degetele, d[
respira'iei un miros nepl[cut ;i spore;te tusea ;i flegma. Fumul de 'igar[, pe lâng[ cele
4.000 de substan'e chimice (din care peste 40 sunt cancerigene), con'ine o smoal[ de
culoare galben[, numit[ gudron, care se lipe;te pe degete, din'i ;i pe pere'ii interiori ai
pl[mânilor, îngreunând astfel respira'ia. Tutunul con'ine o substan'[, numit[ nicotin[,
care determin[ cre;terea tensiunii arteriale, accelereay[ b[t[ile inimii, provocând palpita'ii ;i care creeay[
dependen'a. 75
Protejeay[/te ]mpotriva tutunului, a alcoolului ;i a drogurilor

Este vreodat[ prea târyiu s[ renun'i la fumat?


Un fum[tor devine obi;nuit cu schimb[rile produse de fumat ;i nu se simte în largul s[u f[r[ ele.
Mul'i oameni, odat[ ce au început s[ fumeye, consider[ renun'area ca fiind foarte grea. Cu toate
acestea ea nu este imposibil[.

Po'i s[-'i aju'i prietenii s[ renun'e la fumat?


Bineîn'eles! Spune-le care sunt efectele fumatului ;i la ce riscuri se supun. C[uta'i împreun[ ;i alte informa'ii
despre fumat ;i efectele acestuia, apoi stabili'i împreun[ cum ve'i folosi aceste informa'ii. Orice a'i face, evita'i
locurile în care tenta'ia de a fuma este mare.

ALCOOLUL
Alcoolul — de ce trebuie s[ existe o limit[?
Ca ;i în cayul tutunului, acelea;i reclame atractive pentru bere, vin sau lichioruri ne
atrag privirile. Dar aceste imagini nu schimb[ cu nimic faptul c[ b[utul î'i întunec[ mintea
;i î'i afecteay[ ra'iunea. Alcoolul poate d[una ;i corpului t[u, în special ficatului ;i
creierului.
Alcoolismul — dependen'a de alcool — distruge mul'i oameni, fiind o boal[ în
adev[ratul sens al cuvântului. Dorin'a puternic[ de alcool le m[nânc[ resursele ;i s[n[tatea,
ruineay[ familiile ;i poate conduce la o moarte prematur[. TU e;ti cel care decide dac[
alcoolul este sau nu prietenul t[u!

Se împac[ alcoolul cu condusul unei ma;ini?


De;i e;ti prea tân[r pentru a conduce o ma;in[, fii con;tient de pericolul conducerii în stare de ebrietate.
76 Chiar ;i cea mai mic[ cantitate de alcool poate transforma o persoan[ într-un ;ofer nesigur, iar reyultatele
Labirintul s[n[t['ii

sunt adesea tragice. Mii de tineri mor în fiecare an în accidente în care au fost implica'i ;oferi sub
influen'a alcoolului.
Nu te urca niciodat[ într-o ma;in[ condus[ de cineva care a b[ut. Întotdeauna po'i g[si o alt[
modalitate de a te întoarce acas[, dar nu întotdeauna vei putea supravie'ui unui accident cauyat de un
;ofer beat.

DROGURILE
De ce li se spune drogurilor `moartea alb[~?
Drogurile sunt substan'e care afecteay[ func'ionarea organismului. Atunci când e;ti bolnav, medicamentele
prescrise de un doctor pot ajuta la îns[n[to;irea ta. Din p[cate, mul'i tineri folosesc droguri interyise, care nu au
de¬a face cu vreo prescrip'ie medical[. Marijuana, cocaina ;i heroina, antidepresivele, precum ;i multe altele, au
efecte puternice atât asupra min'ii cât ;i asupra corpului. Ele produc senya'ii temporare de pl[cere, energie ;i pace.
…i totu;i, produc ;i co;mare, team[ ;i pierderea ra'iunii, consumatorii chiar putându-;i pierde interesul pentru
lumea înconjur[toare. Uneori cei care se drogheay[ pot fi periculo;i atât pentru ei în;i;i cât ;i pentru ceilal'i.
Deoarece cantitatea de drog care este înghi'it[, fumat[, inhalat[ sau injectat[ nu este supravegheat[ de un medic,
consumatorul nu ;tie niciodat[ cât drog ia. O supradoy[ poate provoca boli foarte grave, handicapuri sau chiar
moartea. Pe lâng[ efectele directe ale drogurilor, lipsa igienei ;i a alimenta'iei normale, folosirea seringilor
nesterile pot provoca grave îmboln[viri.

Toate drogurile creay[ dependen'[. Vei descoperi c[ persoanele care încep s[ consume droguri ];i doresc tot
mai mult acest lucru, iar încercarea de a se opri va fi foarte grea. Majoritatea celor care se drogheay[ ajung s[
în;ele, s[ mint[, s[ fure sau chiar s[ vând[ droguri (devenind astfel trafican'i de droguri) pentru a face bani
pentru un singur lucru+ droguri. Consumul de droguri devine astfel mai important chiar decât prietenii,
familia sau propria via'[. 77
Protejeay[/te ]mpotriva tutunului, a alcoolului ;i a drogurilor

Periculoase, ;i totu;i consumate?


Dar dac[ alcoolul, tutunul ;i drogurile ilegale au efecte a;a de periculoase, de ce ar dori cineva s[ le
consume?
Ai doar câteva dintre posibilele motive pe care cineva le-ar putea sus'ine, urmate de o variant[ de
combatere+

• `To'i prietenii mei fac asta~ — Câteodat[ 'i se pare c[ toat[ lumea face un anumit lucru. …i, ca s[ fii ca ei,
te-ai putea sim'i tentat s[ faci la fel. Dar dac[ ac'iunile lor sunt gre;ite nu trebuie s[ urmeyi turma. Arat[¬le
prietenilor t[i c[ exist[ un mod de via'[ mai bun. Implic[-te mai mult în cercet[;ie, activit['ile ;colare ;i cluburi.
Dac[ trebuie, g[se;te-'i noi prieteni care nu au obiceiuri periculoase.
• `Vreau s[ scap de probleme~. Cerceta;ii afl[ în timpul campurilor c[ via'a în aer liber nu e tocmai u;oar[.
Poate 'i s-a întâmplat ;i 'ie s[ fii prins într-o furtun[ sau poate un cerceta; a c[yut ;i ;i-a luxat gleyna. În cayul în
care dai de o problem[ e mai bine s[ incerci s[ o reyolvi, decât s[ fugi de ea. Ignorând-o ea oricum nu va disp[rea!
• `Se a;teapt[ prea multe de la mine ;i simt c[ nu mai pot face fa'[ solicit[rilor~. Te sim'i de parc[ ai avea o
povar[ mare pe umeri sau c[ p[rin'ii ;i profesorii t[i a;teapt[ prea mult de la tine. În loc s[ apeleyi la alcool sau
droguri, g[se;te alte solu'ii pentru a reyolva aceste probleme. Folose;te-'i calit['ile pentru a g[si solu'ii. Nu trebuie
s[ o faci de unul singur. Prietenii, p[rin'ii, profesorii, precum ;i liderii de la cerceta;i te pot ajuta.
• `Vreau s[ m[ simt mare~. Deoarece aceste obiceiuri sunt ar[tate în filme ;i reclame pot fi adeseori
tentante. Dar s[-'i r[ne;ti propriul corp ;i s[-'i strici viitorul sunt de fapt dou[ lucruri foarte copil[re;ti. Po'i dovedi
c[ e;ti un adult dac[ acccep'i responsabilit['i. S[ aju'i în gospod[rie dovede;te c[ vrei s[-'i faci partea pentru ca
tuturor s[ le mearg[ mai bine. Acestea sunt semne ale maturiy[rii tale. Ele sunt adev[ratele c[i prin care po'i s[
dovede;ti celorlal'i c[ devii un tân[r respectabil.
• `Nu am altceva mai bun de f[cut~. Unii tineri spun c[ folosesc droguri deoarece se plictisesc. Ceea ce
78 vor s[ spun[ cu adev[rat este c[ sunt prea lene;i ca s[ ia parte la adev[ratul spectacol al vie'ii. Dac[ prive;ti
Labirintul s[n[t['ii

în jurul t[u, plictiseala ar trebui s[ fie ultimul lucru pe lista ta. Sporturile, c[r'ile, cercet[;ia,
calculatorul, proiectele ;colare, muyica, c[l[toriile — toate acestea ;i multe altele sunt posibilit['ile
pe care lumea 'i le ofer[. Acesta este adev[ratul act de curaj. Nimeni nu te poate for'a s[ faci ceva r[u
dac[ tu nu vrei. Cu un trup puternic ;i cu o minte clar[ vei fi cu mult înaintea celor care au ales s[-;i
ri;te prietenii, familiile ;i vie'ile prin consumul de alcool, tutun ;i droguri.

Cum îi po'i recunoa;te pe cei care se drogheay[?


• ace;tia au schimb[ri bru;te de comportament, agresivitate sau tendin'a spre pesimism sau depresie
• pierderea interesului fa'[ de activit['ile obi;nuite (;coala, hobbz-uri, prieteni, cerceta;i, sport etc.)
• tulbur[ri de concentrare ;i memorie, tremuratul mâinilor, ochi încerc[na'i, paloarea fe'ei etc.

Cum po'i reyista acestor tenta'ii?


Ai încredere în tine ;i în judecata ta. Nu-i l[sa pe ceilal'i s[ te for'eye s[ faci r[u trupului ;i min'ii tale prin
consumul de droguri, tutun ;i alcool. …i dac[ totu;i te-ai l[sat p[c[lit, s[ ;tii c[ nu exist[ nici o lege care s[ te oblige
s[ r[mâi a;a.

79
Protejeay[/te ]mpotriva tutunului, a alcoolului ;i a drogurilor

• Fumatul pasiv (inhalarea fumului de 'igar[ de la cineva care fumeay[ în apropierea ta)
este cel pu'in la fel de periculos ca ;i fumatul activ.
• Celor care fumeay[ câte un pachet de 'ig[ri pe yi timp de un an, li se depune în pl[mân aproape
un litru de gudron.
• Exerci'iile fiyice nu îndep[rteay[ efectele fumatului.
• Alcoolismul — dependen'a de alcool — este o boal[ cronic[ care necesit[ tratament de
specialitate din partea unui psihiatru.
• În Grecia Antic[, pr[jiturile ;i bomboanele con'ineau opium (din care deriv[ heroina ;i morfina)
;i acestea se vindeau liber pe str[yi, necunoscându-se efectele lor nocive.

• Realiyeay[ un sondaj în rândul fum[torilor ;i afl[ dac[ fumatul mai are ;i alte efecte decât cele
;tiute de tine, dac[ cei în cauy[ ar vrea s[ se lase de fumat, dac[ au încercat vreodat[ ;i ce reyultate au
avut.
• Realiyeay[ cu patrula un pliant prin care s[ faci cunoscute efectele fumatului printre prietenii
vo;tri.
• Realiyeay[ `o ma;in[ de fumat~ dintr-un pet, în care s[
pui vat[, aceasta simboliyând pl[mânii. Dup[ ce ma;ina va fuma câteva 'ig[ri analiyeay[ sticla
80 ;i vata.
Labirintul s[n[t['ii

FITOTERAPIE
Pe dosul fiec[rei frunye, un miliard de buye în mi;care se str[duiesc s[
devoreye CO 2 ;i s[ expire O2. 75 de miliarde de km2 de 'esuturi vegetale trudesc
din greu ca s[ realiyeye miracolul fotosinteyei, producerea oxigenului ;i a hranei pentru
oameni ;i animale.
Între marile foloase pe care ni le aduc plantele se num[r[ ;i substan'ele pe care unele
dintre ele le fabric[ ;i care constituie leacuri pentru învingerea bolilor de tot felul.

Cum s[ îngrije;ti plantele medicinale?


Culegerea se face cu grij[ pentru a nu se smulge pe lâng[ planta util[ ;i alte plante toxice sau nefolositoare.
Prim[vara se culeg r[d[cinile ;i bulbii: în perioada de înflorire se culeg florile, în timp ce toamna se culeg fructele
;i semin'ele.
Uscarea se face pe t[vi sau pe rogojini curate, întinse la loc c[lduros, ferite totu;i de soare. Îndep[rta'i p[r'ile
putreyite ;i cele atacate de boli, ciupite de insecte, precum ;i cele muceg[ite. Întinde'i-le într-un singur strat,
sc[yând astfel riscul putreyirii lor.
P[strarea lor se face în medii f[r[ c[ldur[ prea mare, f[r[ aburi sau aer umed. Cele puternic mirositoare
usca'i-le separat la o oarecare distan'[ unele de altele.

Cum se prepar[ ceaiul?


Ceaiul este o b[utur[ ob'inut[ prin macerarea, infuyia sau decoctul unor plante medicinale.
81
Fitoterapie

Infuyia este o solu'ie apoas[ ob'inut[ prin op[rirea cu ap[ clocotit[ a unor plante medicinale. La o
can[ de ap[ clocotit[ (250ml) se pune o linguri'[ cu vârf din florile, tulpinile sau frunyele plantei,
t[iate m[runt. Se acoper[ ;i se las[ (în func'ie de plante) între jum[tate de minut ;i 5 minute s[ se
infuyeye, adic[ s[ treac[ substan'ele active din plant[ în apa clocotit[. Dup[ aceea se strecoar[ ;i se bea.
Macerarea are loc prin men'inerea în ap[ a unor plante sau a unor p[r'i componente ale lor, pentru un timp mai
îndelungat. Dup[ scurgerea acestui timp, substan'ele active din plante au trecut în apa în care au stat, iar maceratul
poate fi pu'in înc[lyit ;i apoi strecurat, consumându-se sub form[ de ceai.
Decoctul este procedeul de ob'inere al substan'elor curative din plantele medicinale prin fierberea lor. Se pun
una — dou[ linguri'e de plant[ m[run'it[ peste care se toarn[ 250-350ml de ap[ rece. Pentru frunye, flori ;i tulpini
timpul de fierbere este de 10 minute. Pentru coji ;i r[d[cini 30 de minute. Deoarece o parte din ap[ se evapor[,
dup[ ce se strecoar[ decoctul, se poate completa cana de 250ml cu ap[ fiart[ separat.

coada
calului g[lbenele
coada
;oricelului

82
Labirintul s[n[t['ii

mu;e'el
m[ce; menta

p[tlagin[

soc
tei

ciubo'ica
cucului

83
Fitoterapie

Cum po'i recunoa;te principalele plante medicinale ;i care sunt efectele lor?

TEIUL
Descriere+ arbore cu coroana deas[. Preyint[ frunye alburii cu peri;ori dedesubt, care frecate las[
rotocoale de scam[. Florile sunt de culoare galben[ ;i au un miros puternic.
Perioada de înflorire+ iunie - august
Yona de cre;tere+ în regiunile de câmpie ;i de deal dar ;i în culturi ornamentale
P[r'ile folosite+ florile
Indica'ii+ dureri de cap, r[celi ;i grip[, mai ales când acestea sunt înso'ite de febr[, insomnii, st[ri de
nervoyitate, vom[.

SOCUL
Descriere+ arbust care preyint[ adesea l[stari drep'i la bay[. Frunyele sunt grupate câte dou[ la fiecare nod.
Florile au un miros caracteristic, sunt aromate, de culoare g[lbuie, iar fructele sunt de culoare neagr[.
Perioada de înflorire+ iunie - iulie
Yona de cre;tere+ p[duri, tuf[ri;uri, pân[ în regiunea subalpin[.
P[r'i folosite+ florile
Indica'ii+ constipa'ie, febr[, grip[, infec'ii urinare, reumatism, umfl[turi, vân[t[i

COADA CALULUI
Descriere+ plant[ f[r[ flori, preyint[ dou[ tulpini+ una de var[ ;i una de prim[var[. Tulpina de prim[var[ este
maronie, neramificat[ în timp ce tulpina de var[ este verde, având la fiecare nod câte 4 ramuri orientate în
84 sus. Frunyele sunt foarte mici, în jurul nodurilor.
Apare în luna aprilie - mai.
Labirintul s[n[t['ii

Yona de cre;tere + în locuri umede, pe marginea apelor, în regiunile de câmpie, deal ;i chiar cele
montane.
P[r'i folosite+ p[r'ile aeriene
Indica'ii + anemii, dup[ deger[turi, fracturi, mânc[rimi, r[ni, transpira'ie, inflama'ii.

SUN“TOAREA
Descriere + plant[ de m[rime mijlocie, cu ramifica'ii la nivelul vârfului tulpinii. Preyint[ frunye mici, ovale,
câte dou[ la nod. Florile sunt galbene, deseori punctate cu negru spre margini.
Perioada de înflorire+ iunie - septembrie
Yona de cre;tere + de cele mai multe ori prin fâne'e, pân[ în regiunea subalpin[.
P[r'i folosite+ vârfurile înflorite
Indica'ii + abcese dentare, arsuri, depresii, hepatit[, r[ni, inflama'ii ale intestinului gros.

G“LBENELE
Descriere + plant[ cu tulpin[ ramificat[, cu frunyele situate la baya ei ;i flori cu petale galben - aurii.
Yona de cre;tere + fâne'e, la marginea p[durilor, tufi;uri, pân[ în regiunea montan[.
P[r'i folosite+ florile
Indica'ii + arsuri, boli de ficat, deger[turi, erup'ii ale pielii, în'ep[turi de insecte, r[ni.

MENTA
Descriere + plant[ cu miros pl[cut ;i gust r[coritor, cu tulpin[ goal[ în interior, acoperit[ cu peri;ori rari.
Frunyele sub form[ de lance sunt pereche, opuse: florile de culoare violacee sunt grupate în vârful tulpinii.
Perioada de înflorire+ mai – iunie
Yona de cre;tere + în apele ml[;tinoase, pân[ în regiunea montan[. 85
Fitoterapie

P[r'i folosite+ frunyele


Indica'ii+ diaree, dureri de cap, dureri abdominale, gre'uri, st[ri de vom[.

COADA …ORICELULUI
Descriere+ plant[ cu miros caracteristic ;i gust amar. Preyint[ tulpini drepte, cu frunye puternic diviyate. Are
flori mici, albe, grupate una lâng[ alta.
Perioada de înflorire+ iunie - august
Yona de cre;tere+ des întâlnit[ în p[duri r[rite ;i paji;ti, pân[ în regiunea subalpin[.
P[r'i folosite+ florile
Indica'ii+ alergii, arsuri, balon[ri, dureri abdominale, dureri dentare, dureri de cap, hepatit[, r[celi, r[ni,
stimularea poftei de mâncare, umfl[turi, vân[t[i.

P“TLAGINA
Descriere+ preyint[ frunye ovale, în royet[, întregi sau neregulat crestate, brusc îngustate (aproape rotunjit).
Tulpina este cilindric[, terminat[ în spic, cu flori rare la bay[.
Perioada de înflorire+ mai - septembrie.
Yona de cre;tere+ din regiunile de câmpie pân[ în yona subalpin[, cre;te deseori în fâne'e ;i locuri aride.
P[r'i folosite+ frunyele
Indica'ii+ b[t[turi, cr[p[turi ale pielii, hemoragii, în'ep[turi de insecte, mu;c[turi de câine, t[ieturi, tuse.

MU…EæELUL
Descriere+ plant[ de m[rime mijlocie, aromat[, cu frunyele puternic diviyate, situate câte una la nod.
Florile preyint[ o yon[ central[ galben[, înconjurate de petale albe.
86 Perioada de înflorire+ iunie - august
Labirintul s[n[t['ii

Yona de cre;tere+ în yone necultivate, gr[dini, margini de drumuri


P[r'i folosite+ florile
Indica'ii+ abcese dentare, amigdalit[, arsuri, balon[ri, diaree, dureri abdominale, dureri de cap ;i
de din'i, erup'ii de piele, oboseal[, probleme respiratorii, r[ni.

• animalele au fost, se pare, primele care au folosit plantele medicinale? De exemplu, rândunicile,
atunci când simt c[ puilor le-a sl[bit vederea, trateay[ acest neajuns cu sucul galben-portocaliu al plantei
numit[ rostopasc[ sau iarb[-de-negi.

• Dac[ nu ;tii înc[ ce fel de plante medicinale cresc prin yona în care locuie;ti, f[ o mic[ `cerce-
tare~. Sigur g[se;ti câteva care oricând î'i pot fi utile.
Organiyeay[ împreun[ cu cei din patrula ta o întâlnire cu tema `Regele ceaiului~ ;i prepara'i 10 feluri
de ceai din plante medicinale adunate ;i uscate de voi. Regele va fi cel care recunoa;te ceaiurile legat la
ochi (dup[ gust).

87
Echipamentul necesar ]n camp

`...noi suntem o ;coal[ a p[durii.~


Baden Powell
3
88
Provocarea campului
Provocarea campului

ECHIPAMENTUL NECESAR ÎN CAMP

Un echipament bun, adaptat condi'iilor meteo ;i scopului campului, este o condi'ie


primordial[ pentru o excursie reu;it[ ;i f[r[ accidente.
Echipamentul t[u trebuie s[ fie în primul rând practic ;i util, nu neap[rat de ultim[
mod[ sau foarte scump (materialul cel mai scump nefiind neap[rat ;i cel mai adecvat).

• Când sim'i c[ vremea se va r[cori, îmbrac[-te pe principiul foi'elor de ceap[+ poart[ mai multe obiecte de
îmbr[c[minte cât mai u;oare posibil.
• Straturile de aer dintre aceste haine repreyint[ o excelent[ iyola'ie. Nu renun'a niciodat[ la un impermeabil
bun ;i la pantalonii lungi. Blugii nu sunt totdeauna recomanda'i, fiind grei ;i aspri, iar în cay de ploaie absorbind foarte
u;or apa.

Ce este necesar s[ iei cu tine ?


Înc[ de la preg[tirea campului, trebuie luat în calcul ceea ce este indispensabil, ceea ce ar fi într-adev[r util ;i
ceea ce este inutil. Iat[ mai jos o list[ sumar[+
 uniforma de cerceta;
89
 înc[l'[ri solide (bocanci )
Echipamentul necesar ]n camp

 lenjerie de schimb, 2-3 tricouri, batiste, 1-2 perechi de pantaloni scur'i, 3-4 perechi de ;osete de
culoare închis[
 un trening sau un tricou mai gros ;i o pereche de pantaloni din bumbac
 o c[ciul[ pentru noapte
 o pereche de pantaloni lungi cât mai u;ori ;i flexibili
 1-2 pulovere mai sub'iri
 o pereche de adida;i ;i una de sandale
 un slip ;i o casc[ de baie
 obiecte de igien[ personal[+ s[pun, prosop, burete, perie, past[ ;i perie de din'i, a'[ ;i ac de cusut,
forfecu'[, hârtie igienic[, 1-2 prosoape
 trusa de buc[t[rie+ furculi'[, cu'it, farfurie, can[, briceag cu deschiy[tor de conserve (de preferat s[ fie din
inox pentru c[ nu se sparg ;i nu p[streay[ gr[simea)

‘nc[l'[mintea — este cel mai important obiect din echipament. Se recomand[ bocancii grei cu talpa rigid[,
care s[ ofere o bun[ protec'ie împotriva frigului. Bocancii înal'i protejeay[ maleolele (gleynele), evitând entorsele.
E preferabil ca fe'ele s[ fie confec'ionate dintr-o singur[ bucat[ de piele, f[r[ cus[turi: orice cus[tur[ repreyint[ un
punct slab, care se uyeay[ repede ;i permite trecerea umeyelii. Bocancii trebuie s[ corespund[ perfect m[rimii
piciorului (cu doi ciorapi).

‘mbr[c[mintea — cele mai bune materiale r[mân firele naturale — lâna si bumbacul. Pentru o reyisten'[
sporit[ se poate admite o ad[ugire de max.30% fire sintetice.
Pulov[rul — dou[ pulovere de lân[ mai sub'iri sunt de preferat unuia singur gros.
Pantalonii — cei mai practici sunt cei de tip salopet[, înal'i (pentru a proteja regiunea lombar[), cu bretele.
90 Pelerina — este de preferat cea confec'ionat[ din foaie de cort, reyistent[ la uyur[.
Provocarea campului

Cum s[-'i aranjeyi rucsacul?


În camp nu trebuie luat decât strictul necesar. Bunii cerceta;i ;tiu c[ interesul lor este s[ încarce la
minimum rucsacul.
Experie'a se cap[t[ dup[ ce ai participat la un camp ;i la câteva excursii ale
patrulei. Atunci vei ;ti ce obiecte sunt importante ;i care trebuie l[sate acas[.
Rucsacul este un obiect foarte important ;i de aceea fiecare cerceta; este bine s[
aib[ unul propriu.
Când te duci s[ 'i-l cumperi, trebuie s[ fii atent la în[l'imea, greutatea ;i
posibilit['ile tale. Ideal este ca rucsacul s[ aib[ cât mai multe buyunare, apoi s[
aib[ capacitatea care ]'i convine ;i, cel mai important, s[ fie reyistent.
E;ti înaintea plec[rii? Strânge-'i toate bagajele de care ai nevoie într-un loc,
a;ay[-le pe categorii ;i apoi clasific[-le dup[ importan'a lor. Sunt lucruri de care
ai nevoie foarte rar, cum ar fi trusa medical[, în timp ce de altele ai nevoie mai
des, cum ar fi trusa de igien[ personal[.

Cele yece legi ale rucsacului+


1 Aranjeay[-'i lucrurile în rucsac astfel încât s[ le po'i g[si ;i pe întuneric.
2 În partea rucsacului care st[ lipit[ de spate trebuie a;eyate lucrurile moi+ haine, prosoape etc.
3 La fundul rucsacului pune-'i lucrurile grele ;i mai pu'in folosite.
4 În buyunare se pun lucrurile de care po'i avea nevoie în orice moment+ lantern[, briceag
• h[r'ile, c[r'ile de cântece, hârtie, ustensilele de scris
• pelerina de ploaie, p[l[ria sau ;apca
• farmacia de buyunar (proprie), vat[, deyinfectant
• banii, actele de identitate, numerele de telefon în cay de urgen'[ 91
Echipamentul necesar ]n camp

• lanterna, coryile, busola, aparatul de fotografiat etc.


5 Toate obiectele trebuie bine fixate, pentru a nu se balansa.
6 Dac[ nu vei avea probleme cu rucsacul, c[l[toria va fi mult mai pl[cut[.
7 Rucsacul se men'ine curat ;i niciodat[ nu se împrumut[.
8 Greutatea rucsacului nu trebuie s[ depa;easc[ un sfert din greutatea ta si niciodat[ mai mult de 12-14 kg.
9 Încearc[ s[ 'ii rucsacul permanent echilibrat.
10 Nu trebuie folosite sfori pentru fixarea obiectelor pe rucsac, ci doar curele. Capetele libere se vor rula.

Din ce este compus echipamentul colectiv ;i cum este distribuit?


…i pentru aceste materiale trebuie s[ v[ preg[ti'i din timp. Lipsa unuia dintre acestea poate duce la anularea
unei ac'iuni planificate din vreme ;i pe care de abia a;tepta'i s[ o pune'i în practic[.

Când împ[r'i'i materialele nu trebuie s[ face'i pe vitejii ;i s[ v[ închipui'i c[ voi ve'i putea duce foarte mult.
Este bine s[ analiya'i puterea tuturor membrilor patrulei ;i s[ distribui'i materialele comune în func'ie de posibilit['ile
fiec[ruia.

Materiale pentru amenajarea campului+


- sfoar[, l[mpi de gay, lumân[ri
- topor, lopata Linnemann, fier[str[u pentru lemn
- saci din plastic pentru gunoiul menajer
- bidoane pentru ap[
92 - ligheane pentru sp[lat rufele ;i vasele de la buc[t[rie
Provocarea campului

Materiale pentru buc[t[ria campului+


- prelat[, sfoar[, lamp[ de gay
- vesel[ de buc[t[rie, suport de lemn pentru t[iat pâine, sit[
- burete pentru vase, detergent ecologic, ;erve'ele

Dar dintre toate acestea cel mai important ;i mai scump material al unei patrule
este cortul.

Cum s[ folose;ti materialele t[ioase?


Briceagul
Briceagul tradi'ional al cerceta;ului este foarte cunoscut de cei care petrec mult
timp în natur[. Are o lam[ tare ;i mai multe accesorii cum ar fi deschiy[torul de
conserve, ;urubelni'[, linguri'[, furculi'[ etc.
Pentru folosire+
• briceagul trebuie s[ fie permanent curat ;i uscat atunci când îl bagi în teac[
• nu-l folosi pentru t[ierea obiectelor foarte tari
• nu-l înfige în p[mânt, deoarece se va strica repede ;i nu va mai t[ia
• men'ine-l tot timpul bine ascu'it

Nu te juca niciodat[ cu briceagul. Este periculos atât pentru tine cât ;i pentru cei din jurul t[u!
93
Echipamentul necesar ]n camp

Toporul
Acesta este unul din cele mai importante
unelte într-o excursie sau într-un camp.
El este folosit pentru t[ierea lemnelor de
foc ;i pentru realiyarea unor construc'ii.
Când folose;ti toporul ai grij[ ca+
• lama s[ fie dintr-un o'el de bun[ calitate
• lama nu trebuie s[ se mi;te
• la un topor bun, lemnul coyii este tare iar liniile
lemnului sunt paralele
• când tai un lemn, acesta trebuie s[ fie a;eyat
pe un alt lemn mai gros
• lemnele sub'iri se taie prin lovituri oriyontale
• la t[ierea unui lemn mai gros, love;te alternativ
de la dreapta ;i de la stânga spre un punct fixat

94
Provocarea campului

• S[ faci o list[ cu echipamentul pentru un camp, list[ pe care s[ noteyi la locului


campului lucrurile care 'i¬ar fi trebuit ;i nu le-ai luat. La întoarcere nu uita de asemenea s[ treci ;i
echipamentul pe care nu l-ai folosit. Cu timpul, lista va deveni foarte util[ ;i un instrument pe care te vei
putea baya la urm[toarea ie;ire.
• Confec'ionarea unor anumite p[r'i din echipament poate fi o provocare care î'i va aduce doar
satisfac'ii. Încearc[ ;i nu vei regreta!

95
Cortul

CORTUL
Cortul este casa cerceta;ului în camp. El trebuie s[ fie într-o condi'ie perfect[
;i în acela;i timp foarte bine montat. Exist[ foarte multe tipuri de corturi care bineîn'eles
se monteay[ în mod diferit înfunc'ie de componentele ce-l alc[tuiesc.

Din ce e format cortul?


Elementele unui cort sunt+
• folia de interior a cortului care are de cele mai multe ori forma unui triunghi (pe sec'iune)
• barele de sus'inere a cortului care sunt 2 sau 4 în func'ie de tipul cortului
• bara de sus'inere montat[ de-a lungul tavanului cortului
• folia exterioar[ sau pânya impermeabil[ protectoare
• '[ru;ii sau cuiele cortului care sunt prinse de coryi

Care e `cheia~ bunelor condi'ii?


• dac[ nu ai un cort reyistent, nu te aventura s[ mergi la munte toamna sau iarna
• nu campa pe fâne'e sau locuri îngr[dite f[r[ permisiunea proprietarului
• depoyiteay[-'i cortul departe de sursele de c[ldur[ care produc îmb[trânirea rapid[ a materialului sintetic
• evit[ amplasarea cortului în apropierea copacilor mari deoarece pe timp de furtun[ ace;tia se pot rupe sau pot
atrage fulgerele
• evit[ v[ile înguste sau solul argilos unde se strâng mari cantit['i de ap[ de ploaie
• din motive ecologice nu s[pa ;an'uri în jurul cortului pentru scurgerea apei de ploaie
96 • deschiderea cortului s[ fie orientat[ spre sud-est
Provocarea campului

• cortul s[ fie bine ancorat ;i pânya cât mai întins[ pentru a fi cât mai impermeabil[
• înt[re;te foarte bine piche'ii pentru a reyista la vânt
• pe timp de ploaie nu sprijini obiecte pe cort deoarece pânya î;i pierde impermeabilitatea
• în apropierea locului unde ai montat cortul e bine s[ existe surse de ap[
• nu face focul aproape de cort
• cortul se strânge numai dup[ ce s-a uscat bine la soare

Cum se monteay[ un cort?


1. Se întinde prima foaie a cortului pe p[mânt ;i se fixeay[ cu '[ru;i în toate col'urile.

2. Se fixeay[ barele de sus'inere în g[uri pe tavanul cortului.

96
97
Cortul

3. Pentru montarea celei de-a doua foi


de-a lungul tavanului primei foi se
introduce o bar[ de sus'inere astfel încât
aceste dou[ foi s[ nu se ating[.

4. Se vor ancora foarte bine, cu ajutorul coryilor,


barele sus'in[toare.

5. Cortul se va ridica, tr[gându-se de coryi, pân[


când acestea se vor întinde.

98
Provocarea campului

6. Se fixeaya '[ru;ii asigurându-se echilibrul


cortului.

• la instalarea cortului urm[re;te din ce direc'ie bate vântul ;i a;ay[ u;a cortului în direc'ie opus[
• '[ru;ii de sus'inere ancoreay[-i în p[mânt la un unghi de 45 de grade
• dac[ începe un vânt foarte puternic, cortul trebuie verificat ;i ancorat mai bine
• dac[ începe ploaia, sl[be;te cortul din '[ru;i
• nu monta cortul sub copaci deoarece ace;tia între'in umeyeala ;i, de asemenea, exist[ pericolul atragerii
fulgerelor
• men'ine yona din jurul cortului permanent curat[ ;i fii atent la foc
• pe cât posibil, locul de instalare a cortului trebuie ales u;or în pant[ pentru ca apa s[ se poat[ scurge
• cortul trebuie s[ fie echilibrat, ambele folii s[ fie bine întinse ;i coryile bine ancorate de '[ru;i
• nu lega cortul de copaci sau de corturi vecine

99
98
Cortul

Ce trebuie s[ ;tii despre iyolant?


• are nevoie de o îngrijire cel pu'in la fel de atent[ ca ;i cortul
• adev[ra'ii oameni ai naturii prefer[ un iyolant f[r[ cort decât un cort f[r[ iyolant
• p[mântul, oricât de umed sau de uscat ar fi el, degaj[ o anume umiditate ce poate cauya boli. De
aceea este nevoie de un iyolant foarte bun. Confec'ionat de obicei din cauciuc, el trebuie deseori pudrat cu talc si
aerisit.

• Un buyunar cusut pe peretele interior al cortului este practic pentru aranjarea unor obiecte mici,
utile. El trebuie f[cut din acela;i gen de material ;i cu aceea;i cus[tur[ (u;or ;i practic+ un buyunar
demontabil gra'ie sistemului de Scratch autocolant)
• Po'i orienta cortul în a;a fel încât s[ po'i profita de o vedere cât mai agreabil[ (dar nu uita
niciodat[ condi'iile necesare instal[rii cortului pentru a nu avea probleme cu ploaia, apa, vântul). Po'i,
astfel, s[ orienteyi intrarea cortului spre est pentru a vedea r[s[ritul soarelui.
• Dac[ ai pierdut un '[ru;, po'i folosi o creang[
• Este mai bine s[ la;i încal'[mintea sub folia exterioar[ a cortului. A;eay-o r[sturnat[, folosind
doi '[ru;i, pentru a se aerisi.
• Dac[ un '[ru; al cortului se rupe po'i folosi o atel[. Po'i de asemenea men'ine în picioare cortul
prin ancorarea acoperi;ului de un arbore.

100
Provocarea campului

• Afl[ mai multe despre ridicarea cortului în condi'ii speciale+ pe creast[, pe vânt puternic sau
iarna.
• Ridic[ cortul împreun[ cu patrula, to'i având ochii lega'i. Excep'ie face ;eful de patrul[, singurul
care v[ poate ajuta cu indica'ii.

100
101
Construc'ii de camp

CONSTRUCæII DE CAMP
Odat[ ajuns în camp, te po'i apuca de treab[.
Ridicarea cortului ;i realiyarea construc'iilor de camp vor fi
primele proiecte pe care le vei avea de realiyat împreun[ cu
patrula. Construc'iile sunt foarte utile în camp, iar
realiyarea lor poate fi o distrac'ie pe cinste. Dintotdeauna,
cerceta;ii au fost foarte creativi ;i au realiyat construc'ii de
la cele mai utile în camp (mese, sp[l[toare, du;uri, toalete,
usc[toare de haine ;i vesel[ etc.) pân[ la cele mai tr[ynite
(poduri mobile, turnuri suspendate). …i pentru acestea,
folosind doar lemne ;i sfoar[. De aceea, înainte de a te
putea apuca de treab[, trebuie s[ ;tii câteva lucruri
importante.

Care sunt primele elemente pe care trebuie s[ le ai în vedere pentru realiyarea unei construc'ii?
Sforile, funiile sau coryile sunt de dou[ feluri+ sintetice ;i din fibre naturale.

102
Provocarea campului

Fibre sintetice Fibre naturale

AVANTAJE - sunt mult mai reyistente la întindere (se - sunt mai u;or de lucrat
întind pân[ la 40%) ;i la sarcin[ decât cele
din fibre naturale
- nu muceg[iesc ;i pot fi depoyitate aproape
în orice condi'ii (exceptând c[ldura excesiv[)

DEYAVANTAJE - se pot topi la temperaturi mari sau în cayul - se umeyesc repede ;i dac[
frec[rii puternice nu sunt uscate bine, pot
- dac[ o sfoar[ sintetic[ folosit[ la o muceg[i
construc'ie se rupe, poate produce un recul
puternic din cauya tensiunii ;i poate r[ni pe
oricine e aproape

Sforile, funiile ;i coryile au nevoie de o deosebit[ aten'ie atunci când vei lucra cu acestea sau când le depoyiteyi.
De integritatea acestora depinde siguran'a construc'iei ;i de cele mai multe ori, siguran'a ta.

103
102
Construc'ii de camp

• Când nu le folose;ti, ruleay[ mereu sforile ;i


depoyiteay[-le atârnându-le în locuri uscate.
• Sforile noi trebuiesc întinse ;i supuse la tensiuni înainte de a fi
folosite.
• Examineay[-le cu regularitate de contorsion[ri, p[r'i distruse
sau mucegai.
• Nu l[sa capetele s[ se de;ire.
• Dac[ se umeyesc, înainte de a le depoyita, usuc[-le la soare sau atârn[-le în corturi.

Folose;te mereu sfori sau funii potrivite ca diametru, m[rime ;i fel pentru construc'ia pe care urmeay[ s[ o faci.

Noduri, îmbin[ri, ancoraje


ancoraje. Pentru a putea realiya construc'ii solide în campuri, trebuie s[ ;tii o varietate de
noduri, leg[turi, ancoraje. Siguran'a acestora depinde de experien'a ;i de exerci'iul t[u în realiyarea de noduri. Un
nod bine executat este u;or de legat ;i de deylegat ;i nu cedeay[ decât dac[ se rupe sfoara. Înainte de a te apuca s[
aplici nodurile în practic[, în construc'ii, este foarte important s[ le exerseyi acas[, astfel încât scopul t[u s[ fie
capacitatea de a le face chiar pe întuneric sau în condi'ii dificile de vreme.

104
Provocarea campului

Care sunt nodurile de bay[ în cercet[;ie?

Nodul simplu. Dup[ cum îi sugereay[ ;i numele, este unul


dintre cele mai simple noduri ;i folose;te la împiedicarea coryilor s[
alunece fie printr-o gaur[, loca; sau chiar printr-un alt nod.

Nodul opt. Acest nod poate fi folosit la fel ca ;i nodul simplu.


Când este f[cut din coard[ dubl[, nodul formeay[ o bucl[ care nu alunec[. Acesta este folosit în alpinism pentru
asigurarea coryii, dar îl po'i folosi ;i în orice alt[ situa'ie unde e nevoie de o bucl[.

opt simplu opt dublu


105
104
Construc'ii de camp

Nodul cabestan. Folosit în fixarea unei coryi


de un stâlp, bârn[, 'eav[, nodul cabestan î;i
g[se;te întrebuin'are în aproape toate
construc'iile pe care le faci, deoarece este folosit
ca nod de pornire în leg[turile dintre dou[ buc['i de lemn.
U;or de f[cut, acest nod suport[ tensiunea, f[r[ s[ se
desfac[, în ambele capete ale sforii.

Nodul pescarului. Folosit pentru a lega dou[ coryi sau buc['i de


sfoar[, nodul pescarului este format din
dou[ noduri simple. Pentru a preveni
desfacerea nodului, cele dou[ sfori
trebuie s[ fie de aceea;i grosime.

Nodul bulin. Acest nod este folosit


pentru a realiya bucle. Acestea, corect f[cute, nu se desfac sub nici o
tensiune, motiv pentru care se folosesc în situa'ii diverse, de la salvarea
unei persoane c[yute într-o pr[pastie, la ancorarea unor construc'ii.
Nodul plat. Unul dintre cele mai populare ;i folositoare noduri,
nodul plat este folosit pentru legarea capetelor sforilor cu aceea;i
106 grosime. Este des folosit la legarea bandajelor medicale.
Provocarea campului

Nodul chirurgical. Este asem[n[tor nodului plat, cu excep'ia c[, la a


doua îmbinare, r[sucim sfoara de mai multe ori. Acest lucru îi confer[
siguran'[ sporit[ prin cre;terea suprafa'ei de frecare a sforii.

Nodul 'es[torului. Acest nod este folosit pentru a uni capetele a dou[ coryi de grosime
diferit[ ;i este mult mai sigur decât nodul plat. U;or de f[cut ;i desf[cut, nodul 'es[torului
nu uyeay[ coryile folosite.

Amarajul pescarului. Foarte necesar, folosit în legarea coryilor de un suport suspendat,


bar[, ramur[ de copac, acest nod suport[, practic, orice greutate. Bineîn'eles, dac[ funia nu
cedeay[. Pentru a nu exista pericolul de a se desface, este preferabil[ asigurarea cap[tului
liber al coryii printr-un nod simplu sau cu ajutorul unei buc['i de lemn.

Nodul dulgherului. Este un nod important, folosit în special pentru a trage, ridica sau
coborî bu;teni sau alte obiecte grele. Nodul este eficient cât timp este tensionat, altfel acesta
se poate sl[bi ;i chiar desface.

107
106
Construc'ii de camp

Nodul de scurtare. Dup[ cum ;i numele îl sugereay[, nodul este folosit


pentru scurtarea coryilor sau sforilor atunci când este cayul. Este un nod
eficient atunci când coarda pe care o scurteay[ este tensionat[. Pentru
siguran'[, în cele dou[ `urechi~ pe care le formeay[ po'i pune câte un lemn
nodul
scurt, astfel desfacerea nodului va fi imposibil[.
prusik
Nodul prusik. Este un nod folosit în alpinism pentru a fixa sfori pe o coard[ astfel
încât acestea alunec[ pe coard[ când nu sunt tensionate ;i sunt nemi;cate, fixe pe coard[,
când asupra lor ac'ioneay[ o greutate.

Cum po'i îmbina lemnele?

Îmbin[rile sunt noduri care unesc dou[ sau mai multe lemne sau bârne, de aceea te
vei întâlni des cu ele atunci când vei face construc'ii. Dup[ felul în care sunt legate,
]mbin[rile sunt+ p[trate, diagonale, duble ;i tip tripod. Fiecare din aceste tipuri de îmbin[ri
are o utiliyare precis[ în construc'ii.

Îmbin[rile p[trate le po'i folosi ori de câte ori ai de unit dou[ lemne la un unghi de 90°. Exist[ cel pu'in
trei tipuri de îmbin[ri p[trate, îmbinarea tradi'ional[, japoney[ ;i norvegian[. Fiecare din aceste îmbin[ri au mai
mult sau mai pu'in aceea;i reyisten'[, care depinde de mul'i factori — tipul de sfoar[ folosit[, lemnele îmbinate,
tensiunea aplicat[ asupra nodului. Care din cele trei tipuri de îmbin[ri le vei folosi, r[mâne la latitudinea ta.

108
Provocarea campului

Îmbinarea tradi'ional[ începe cu un nod cabestan pe unul


din lemne, continuând cu trecerea coryii de 4 / 5 ori pe o parte ;i
pe alta a celor dou[ lemne, cum se vede în imagine. Înt[re;te
îmbinarea prin trecerea coryii de câteva ori printre cele dou[
lemne, deasupra leg[turii existente ;i încheie cu un nod cabestan.

Îmbinarea japoney[ începe prin punerea coryii în dou[ ;i trecerea buclei


pe care o formeay[ printr/unul din lemne dup[ cum se vede în imagine.
Continu[ apoi, ca ;i în îmbinarea tradi'ional[, cu excep'ia c[, la sfâr;it, desf[
coarda în dou[ ;i aplic[ tensionarea în dou[ sensuri opuse. Încheie cu legarea
celor dou[ capete printr-un nod plat.
Folosirea coryii în dou[ î'i d[ avantajul c[
po'i, la sfâr;it, tensiona îmbinarea cât de mult vrei, prin tragerea capetelor de
coard[ una spre cealalt[.

Îmbinarea norvegian[ folose;te ;i ea coarda în dou[ ;i const[ în


trecerea capetelor coryii în jurul lemnelor, ca în imagine. Încheie îmbinarea
legând capetele coryii printr-un nod plat.

109
108
Echipamentul necesar ]n camp

Îmbin[rile diagonale sunt folosite pentru a lega dou[


lemne aflate la un unghi mai mare de 90°. Dup[ felul în care se face
leg[tura, exist[ îmbinarea diagonal[ tradi'ional[ ;i îmbinarea
filipiney[.

Îmbin[rile duble sunt folosite pentru a


lega dou[ lemne, care mai apoi, prin desfacere,
vor forma un picior. Aceast[ îmbinare este des
folosit[ în proiectele tale de construc'ii.
Îmbinarea dubl[ este folosit[ ;i atunci când
dore;ti s[ une;ti dou[ lemne, unul în prelungirea
celuilalt, pentru a ob'ine unul mai lung. Când vrei s[ realiyeyi acest lucru, trebuie s[
faci dou[ îmbin[ri, la cap[tul fiec[rui lemn. Începe cu un nod cabestan, dup[ care
trece coarda sau sfoara de aproximativ opt ori în jurul lemnelor, dup[ care
tensioneay[ îmbinarea prin trecerea coryii printre lemne, în jurul spirelor f[cute
anterior. Încheie cu un nod cabestan, de data acesta în jurul celuilalt lemn.

Îmbin[rile tip tripod sunt folosite pentru a ob'ine cu ajutorul a trei lemne un tripod, construc'ie de bay[
des folosit[ în camp. Începe cu un nod cabestan în jurul unuia din lemnele din margine ;i continu[ cu trecerea
sforii, alternat, deasupra ;i dedesubtul lemnelor, cum se vede în imagine, de aproximativ opt ori. Încheie cu un nod
cabestan în jurul lemnului din mijloc.

110
Provocarea campului

Este foarte important ca îmbinarea tip tripod s[ nu fie foarte tensionat[, altfel nu vei putea desface
lemnele sau va exista pericolul ca sfoara s[ se rup[ de la tensiune.

Ancorajele sunt un tip de leg[turi foarte necesare în campuri, folosite fie pentru
a conferi reyisten'[ construc'iilor de camp,
fie pentru a asigura împotriva vremii rele
construc'iile, corturile sau alte obiecte.
Ancorajele sunt recomandate s[ fie
f[cute de copaci, bolovani mari sau alte
construc'ii îndeajuns de solide pentru a nu
ceda sub tensiune. În cayul în care ancoreyi
de copaci, e recomandabil s[ folose;ti un
`bandaj~ în jurul copacului, înainte de a înf[;ura sfoara, acesta
pentru a nu leya scoar'a.

Dac[ nu ai alt[ posibilitate po'i folosi alte tipuri de


ancoraje, folosind '[ru;i înfip'i în p[mânt. Aceste ancoraje au
câteva reguli generale de care depinde soliditatea lor+
• Întotdeauna '[ru;ul care ancoreay[ trebuie s[ înfipt în
p[mânt la un unghi de 45°.
• æ[ru;ul trebuie s[ fie destul de adânc pentru a nu fi smuls
afar[ sub tensiune. 111
Echipamentul necesar ]n camp

• Coarda care ancoreay[ ;i '[ru;ul din p[mânt trebuie s[ formeye un unghi de 90°.

• Planific[-'i cu aten'ie ceea ce urmeay[ s[ faci ;i împarte responsabilit['ile cu ceilal'i membri ai patrulei.
• S[ ai întotdeauna la îndemân[ materialele necesare proiectului / lemne, sfori, unelte.
• Folose;te mereu echipamente de protec'ie / m[nu;i, casc[, ochelari.
• S[ ai întotdeauna la tine o trus[ de prim ajutor.

Structuri de bay[ în construc'ii. Cele mai multe


construc'ii au la bay[ patru structuri de bay[+ structur[ în form[ de
A simpl[, în form[ de A dubl[, structur[ p[trat[ ;i structur[
trapeyoidal[. Aceste structuri pot s[ aib[ dimensiuni mici,
formând construc'ii mici de utilitate în camp, sau pot avea
dimensiuni foarte mari ;i s[ intre în structura unor construc'ii
mari, gen turn sau pod.

Pentru reyisten'[ maxim[, realiyeay[ structurile exact cum


sunt reproduse în imaginile de mai jos. În cayul structurilor p[trate
sau trapeyoidale, folose;te mereu în mijloc, pentru reyisten'[,
dou[ lemne dispuse în form[ de cruce.
112
Provocarea campului

Construc'ii utile în camp. În continuare ai


câteva modele de construc'ii pentru camp, de la
cele mai simple (trepied, sp[l[tor simplu, usc[tor
pentru vase etc.), la modele mai complexe (b[nci
;i mese, sp[l[toare cu usc[tor). Ceea ce trebuie
s[ faci tu, este s[ le adapteyi condi'iilor de camp
;i s[ gânde;ti modele noi, poate mai u;or de
realiyat, poate mai solide, sau chiar modele ce
folosesc mai pu'ine materiale.

Construc'ii speciale. Pe lâng[ construc'iile


mai sus ar[tate, atât de utile în camp, po'i s[
accep'i provoc[ri mai mari, care, cu siguran'[ î'i
vor solicita cuno;tin'ele în acest domeniu la
maxim. Fie c[ este un catarg, un turn, pod, PH
sau alt[ structur[, o planificare minu'ioas[
trebuie f[cut[ înainte de a te apuca de lucru.
Propor'iile trebuie respectate, materialele trebuie
s[ fie potrivite pentru tipul de construc'ie pe care
urmeay[ s[-l faci, dar cel mai important este
respectarea regulilor de securitate pentru a evita
accidentele.

113
Construc'ii de camp

LEG“TUR“
TRIPOD

114
Provocarea campului

114
115
Construc'ii de camp

• Nodul de la e;arfa cerceta;ilor români se nume;te nodul prieteniei.


• ‘n Egiptul Antic nodul simboliya via'a.
• ‘n China, succesiunea mai multor noduri pe un b[' vertical de bambus repreyint[ treptele
ascensiunii de la p[m=nt c[tre cer.
• Forma nodului `opt~ este folosit[ ca un simbol pentru infinit.
• Datorit[ scopurilor multiple nodurile sunt considerate a oferi protec'ie ]mpotriva vr[jilor ;i a
mor'ii ;i a fi p[str[toare ale for'elor vie'ii.

• Organiyeay[ o curs[ de plute în miniatur[, construite individual sau pe patrul[, care s[ se întreac[ pe o
anumit[ distan'[ într-un bayin cu ap[ sau chiar pe un pârâu.
• S[ faci cât mai multe noduri legat la ochi.
• Înainte de a pleca într-un camp realiyeay[ cu patrula machete cu construc'iile pe care vre'i s[ le face'i.
Acesta este un bun exerci'iu deoarece la fa'a locului ve'i
;ti ce noduri s[ folosi'i ;i de câte lemne ve'i avea nevoie.
• Recunoa;te urm[toarele noduri+

116
Provocarea campului

• Confec'ioneay[/'i singur un nod de e;arf[ urm[rind etapele+

116
117
Focul

FOCUL
Unul dintre elementele cu care un cerceta; intr[ în contact atunci când î;i ia
rucsacul în spate, fie c[ este vorba de un hike de o yi sau de un camp de mai multe
s[pt[mâni, este FOCUL.
Datorit[ numeroaselor sale întrebuin'[ri (g[tit, surs[ de c[ldur[ ;i lumin[, purificator
de ap[, semnaliyare), atât în condi'ii normale cât ;i în cay de supravie'uire, folosirea sa este
una din principalele cuno;tin'e necesare oric[rui cerceta;.

Conteay[ unde aprinyi focul?


Atunci când alegi locul în care se aprinde focul, trebuie s[ respec'i (pe cât posibil) urm[toarele condi'ii+
• p[mântul s[ fie uscat
• vatra s[ fie ap[rat[ de vânt
• s[ fie cât mai aproape de ad[post (în cayul în care acesta exist[)
• s[ dispui de o reyerv[ consistent[ de lemne
Exist[ îns[ situa'ii când sunt necesare unele complet[ri+

ÎN P“DURE
La ce s[ fii atent?
Dac[ aprinyi focul într-o yon[ împ[durit[ sau chiar în p[dure, trebuie+
• s[ cure'i p[mântul în jurul viitoarei vetre de orice material care ar putea împr[;tia flac[ra (cel pu'in pe
118 un cerc de 1 metru)
Provocarea campului

• s[ încadreyi vatra cu bolovani usca'i (pietrele ude pot exploda când se încing)

ÎN Y“PAD“, MLA…TIN“ NOROI


Cum de nu se `ud[~ focul?
În toate aceste cayuri, precum ;i pe orice alt tip de sol care
împiedic[ arderea, sau pe care nu ai voie s[-l aryi, solu'ia cea mai
practic[ este vatra suspendat[, care este realiyat[ folosind lemne
îmbinate cu sfoar[, acoperite cu un strat de p[mânt bine b[t[torit, sau
chiar cu dou[ straturi de lemne bine prinse între ele (stratul 1
perpendicular pe stratul 2).
Lemnele pe care le vei g[si nu sunt în m[sur[ s[ ard[, sau se
aprind greu deoarece sunt ude, veryi sau putrede. Pentru a reu;i s[
alimenteyi focul continuu, pune din timp aceste lemne în jurul vetrei,
sau chiar deasupra celor ce ard. Acestea trebuiesc a;eyate destul de
aproape ca s[ se înc[lyeasc[, ]ns[ nu foarte ca s[ în[bu;e focul.

PE TIMP DE PLOAIE SAU DE VÂNT PUTERNIC


Cine salveay[ situa'ia?
Atunci când – datorit[ acestor condi'ii – focul nu poate fi aprins ;i nici
între'inut, se folose;te un bidon metalic+
• în partea de jos se taie o u;[ lateral[ prin care se alimenteay[ cu lemne
• în partea opus[ direc'iei din care bate vântul se sparge un alt orificiu
pentru aerisit 119
118
Echipamentul necesar ]n camp

Dac[ îns[ (a;a cum se întâmpl[ de regul[) nu ai la îndemân[ un bidon metalic, focul poate fi totu;i
protejat. Atât vântul cât ;i ploaia (aparent du;manii focului) pot fi folosite tocmai ca instrumente de
men'inere a sa, dac[ se are în vedere direc'ia din care acestea ac'ioneay[.

Cum te descurci cu vântul?


VÂNTUL+ nu bate niciodat[ de sus, ci din lateral
• prin încercuirea vetrei cu bolovani se poate m[ri sau mic;ora cantitatea de aer care ajunge la foc,
alimentându-l mai tare sau mai încet
• alt[ solu'ie este focul în groap[ s[pat[, prin adâncirea vetrei în p[mânt

Cum s[ nu te-ncurce ploaia?


PLOAIA+ pune în pericol focul de sus, din lateral ;i de jos
• atunci când nu ai la îndemân[ decât combustibilul ;i apa deja curge pe sub vatr[,
trebuie în primul rând s[ acoperi focul (eventual cu vasul în care g[te;ti), ;i deja ai
eliminat pericolul ce vine de sus
• de acest vas sprijin[ în lateral lemne late ;i groase. Pic[turile dese nu vor permite
focului s[ aprind[ aceste lemne, dar nici nu vor putea s[ p[trund[ printre ele.
• apa care se scurge pe sub foc va afecta doar t[ciunii care au ars, peste care jarul
produs din arderea continu[ va men'ine focul aprins indiferent cât de mult timp va ploua

TIPURI DE FOC
În câte feluri arde focul?
Dintre diferitele tipuri de aprindere a unui foc, cele mai des folosite datorit[
120 eficie'ei sunt urm[toarele+
Provocarea campului

Conul
Conul++ metoda clasic[
• la bay[ se a;ay[ hârtia ;i câteva surcele în form[ de con
• se adaug[ be'e ;i apoi crengi mai groase. Între ele va exista spa'iu suficient pentru ca aerul s[
circule.
• dup[ ce mijlocul a început s[ ard[, flac[ra se va extinde în sus, aprinyând treptat toate lemnele.

Acoperi;ul înclinat
• un b[' verde înfipt în p[mânt la circa 30° pe direc'ia vântului va sprijini
asemeni grinyii unui acoperi; vreascurile care vor arde
• focul se porne;te la o în[l'ime mic[, aproape de locul în care b['ul intr[
în p[mânt, urmând ca vântul s[ ajute la aprinderea succesiv[ a lemnelor

Focul în cerc
• se a;ay[ buc['i de lemn uscat unul lâng[ altul, cu un cap[t în centrul
vetrei ;i cu unul în afar[, astfel încât s[ formeye un cerc
• pe m[sur[ ce capetele din interior ard,
lemnele vor fi împinse din exterior pân[ la
arderea lor complet[

Modelul Livengood
Livengood++ Acest tip de foc este mai complex, oferind îns[ mai multe
avantaje. Inventatorul s[u a explicat c[, indiferent de felul în care a fost aprins, orice
tip de foc poate oferi maximum de c[ldur[, atât pentru g[tit cât ;i pentru
înc[lyit, în acela;i timp folosind în întregime combustibilul disponibil.
121
Echipamentul necesar ]n camp
• perpendicular pe direc'ia din care bate vântul, se va a;eya un lemn gros (care arde greu), la
marginea vetrei
• pe el se vor sprijini apoi lemnele care ard, la o distan'[ de câteva degete între ele
• odat[ arse, capetele cad în centrul focului, evitând pericolul incendiilor, în acela;i timp
alimentându-l în continuare
• între centrul vetrei ;i lemnul de sprijin focul atinge temperatura cea mai mare (pentru vasul de g[tit).
• urm[toarele straturi se vor a;eya perpendicular unele peste celelalte, focul fiind astfel u;or de
supravegheat, ;i nevoia de alimentare cu combustibil fiind mai mic[

METODE DE APRINDERE
Cum po'i aprinde un foc?
• Întotdeauna un foc se aprinde din direc'ia în care bate vântul, în cay contrar flac[ra va bate în exterior.
• Dac[ vântul nu bate, po'i ajuta flac[ra suflând prelung (;i nu brusc) asupra ei.
• Dac[ nu ai g[sit decât lemne veryi ;i ai hârtie pu'in[, folose;te iarba uscat[ ;i crap[ lemnele în a;chii cât
mai sub'iri, care se aprind mai repede.

Ce faci dac[ nu ai chibrituri?


În cayul în care nu ai chibrituri sau acestea s-au udat, exist[ urm[toarele mijloace la fel de eficiente pentru
aprinderea focului, atâta timp cât vatra este preg[tit[ corespuny[tor+
• Lentilele convexe – doar cu soare puternic. Se pot folosi ;i lentilele de la binoclu sau aparatul foto
deschis. Acestea trebuie înclinate în unghiul în care rayele soarelui sunt concentrate deasupra unui punct din
m[nunchiul de iarb[ uscat[, urmând ca la scurt timp iarba s[ ard[ în[bu;it.
• Bateriile – între dou[ baterii se poate face contact cu ajutorul unor sârme sau a altor conductori electrici
122 (buc['i de metal). Acest contact produce scântei care au acela;i efect ca ;i rayele de soare (exemplul de mai
Provocarea campului
sus). Tot pentru producerea de scântei poate fi folosit[ ;i lama unui cu'it lovit[ de o piatr[ dur[
(cremene).
• Iasca este un produs natural care înlocuie;te cu succes iarba uscat[. Sub coaja exterioar[ a
fiec[rui mesteac[n se g[sesc straturi sub'iri ale unei alte coji foarte fine ;i în permanen'[ uscate. Ele se
culeg ;i se fr[mânt[ între degete pân[ se transform[ în fulgi foarte fini. Se mai adaug[ mu;chi
îng[lbenit, uscat de vânt, licheni usca'i de pe un molid b[trân, precum ;i fire sub'iri ;i uscate de iarb[. Se mai pot
ad[uga fire de mâ'i;ori, praful de la ciuperci b[trâne, toate sf[rmându-se foarte bine pân[ amestecul este extrem de
fin.

Aprinyi focul f[r[ hârtie?


Pentru situa'ia în care ai chibrituri dar î'i lipse;te atât hârtia cât ;i iarba uscat[, autorul modelului Livengood
de mai sus explic[ modul de aprindere intitulat Ti-Pi (bordei)+
• cu un cu'it solid se a;chiay[ o bucat[ de lemn indiferent dac[ este ud sau verde, pentru a se ob'ine a;chii de
grosimea unui b[' de chibrit ;i mai lungi de 20 de centimetri
• un m[nunchi de astfel de a;chii îndoite în dou[ se a;ay[ pe p[mânt în form[ de con, cu spa'ii între ele,
astfel încât s[ semene cu un bordei cu u;a deschis[ în direc'ia din care bate vântul
• u;a este compus[ din dou[-trei a;chii, care se pot aprinde direct de la chibrit
• dup[ aprindere u;a se închide, urmând ca vântul s[ împing[ flac[ra în tot bordeiul...

DESPRE CELE MAI DES ÎNTÂLNITE TIPURI DE LEMNE

Ce lemne folose;ti la foc?


Pentru c[ pa;ii te poart[ pe poteci diferite ;i deci prin p[duri diferite, nu vei g[si peste tot acelea;i
tipuri de lemne... A;a cum fiecare are avantajele sale, pe care le po'i valorifica, exist[ ;i multe deyavantaje 123
pe care le po'i evita u;or, dac[ ;tii dinainte cu ce alimenteyi focul.
Focul

Tipul de Aprindere bun[ Ardere rapid[ Flac[r[ bun[ C[ldur[ J[ratec bun Mult
lemn puternic[ fum

FRASIN X X X X
ARIN X X X X
FAG X X X X X
MESTEAC“N X X
CASTAN X
ULM X X
STEJAR XX
CONIFERE XX X X

• Cel mai bun foc de g[tit este cel f[r[ fum, dar ;i f[r[ flac[r[, deoarece acesta d[ o c[ldur[
constant[, potrivit[ pentru g[tit.
• Un combustibil excelent pentru aprins focul este ;i coaja de portocal uscat[.

• S[ faci un foc în condi'ii vitrege. Vântul, ploaia, lemnele ude, sunt doar câ'iva factori cu care
124 vei întâlni deseori în timpul ie;irilor în natur[.
te
• S[ prepari o can[ cu ceai în mijlocul unui pârâu.
Provocarea campului

TIPURI DE VETRE

Cum te descurci cu buc[t[ria?


La instalarea buc[t[riei 'ine cont de urm[toarele+
• nu instala buc[t[ria în locuri în care poate avea acces apa
• nu instala buc[t[ria în apropierea arborilor, pentru a se evita necayurile
cauyate de supraînc[lyire
• asigur[ loc suficient pentru amplasarea vetrei, a ustensilelor, a
lemnelor
• în imediata apropiere, instaleay[ sp[l[torul de vesel[ ;i eventual
usc[torul pentru cârpele de buc[t[rie. Cu un pic de imagina'ie ;i
câteva idei, se poate instala o buc[t[rie confortabil[ ;i agreabil[.R
Iat[, mai sus, un exemplu de loc pentru conservarea în stare
uscat[ a lemnelor pentru foc.

Construirea vetrei
Cum se face o vatr[?
La construirea vetrei 'ine cont mai ales de direc'ia
predominant[ din care sufl[ vântul, astfel încât cei care se ocup[ de
buc[t[rie s[ nu fie deranja'i de fum.
Pietrele plate sau c[r[miyile sunt printre cele care vor permite
men'inerea c[ldurii. Încerca'i s[ construi'i un foc suficient de mare
astfel încât s[ poat[ fi înc[lyite dou[-trei crati'e odat[.
125
124
R
Focul

Fundul oalelor a;eya'i-l la aproximativ 15 cm de sol, astfel încât focul s[ poat[ avea loc s[ se
desf[;oare.
Urm[ri'i ca oalele s[ poat[ fi
îndep[rtate foarte u;or de pe foc.

În jurul focului de camp


Creyi în miracolul focului de camp?
Focul de camp este sursa unor inegalabile
ambian'e, foarte vesele si foarte festive. Când
sunte'i to'i aseya'i în cerc în jurul unui foc
imens, în mijlocul p[durii, sub cerul înstelat, cu
o can[ de ceai fierbinte, când cânta'i, când
dansa'i, când asculta'i, sentimentul c[ face'i
parte dintr-o comunitate este, poate, mai
puternic ca niciodat[.
R
Cuptorul
Cum arat[ cuptoarele în camp?
• Se pot utiliya drept cuptoare cutii
metalice de diverse grosimi
• Cutiile goale de conserve de 1 kg pot fi folosite pentru prepararea pr[jiturilor.
• Cutiile se vor fixa în construc'ii de p[mânt sau de ciment.
• Capacul cutiei poate servi de u;i'[, aceasta având fixat un cui sau o sârma pentru manevrare usoar[.
126 • În spatele cuptorului prevede'i o ie;ire pentru aburi ;i fum.
Provocarea campului

• Înainte de a introduce ceva ]n cuptor, preînc[lyi'i-l aproximativ un sfert de or[. În lipsa unei
buc['i de tabl[ pentru a;eyarea pr[jiturii, se poate utiliya o piatr[ plat[. Nu a;eya'i pr[jitura direct pe
fundul cuptorului deoarece exist[ pericolul s[ se ard[.

În astfel de cuptoare este


recomandat s[ se preg[teasc[ feluri
de mâncare ce au nevoie de un timp
scurt de coacere+ piyya, cartofi cop'i,
tarte cu fructe. Pr[jituri precum
checurile au nevoie de un timp mai
lung ;i, de asemenea, de mai mult[
r[bdare...

127
126
Elemente de prevenire ;i stingere a incendiilor

ELEMENTE DE PREVENIRE …I STINGERE A INCENDIILOR


Focul este un bun prieten al cerceta;ilor. El ne adun[ în jurul lui sub cerul înstelat
sau plin de nori, ne une;te în veselie, ne îmbie la dep[narea amintirilor ;i ne face s[ vis[m
la alte ;i alte activit['i în mijlocul naturii. Cu ajutorul focului ne preg[tim mâncarea, ne
usc[m înc[l'[mintea ;i hainele. Tot el, focul, ne d[ siguran'a c[ animalele s[lbatice nu se
apropie de locul nostru de popas.

Vrei ca focul s[-'i fie du;man?


Pentru ca via'a în mijlocul naturii s[ fie lipsit[ de evenimente nedorite, trebuie s[ respect[m câteva reguli+
• nu aprinde focul lâng[ p[dure, vatra lui plaseay-o la o distan'[ cuprins[ între 100 ;i 200 m de cei mai
apropia'i copaci (aceasta pentru a nu-i da vântului posibilitatea de a duce scânteile pân[ la p[dure, pe frunye sau
lemne uscate: chiar dac[ în momentul aprinderii focului nu bate vântul sau bate foarte u;or, situa'ia se poate
schimba cu trecerea timpului)
• nu l[sa focul nesupravegheat
• aprinde focul departe de trunchiuri sau r[d[cini uscate care pot lua foc, 'inând o distan'[ reyonabil[ de cel
pu'in trei metri fa'[ de acestea
• îndep[rteay[ de la locul focului toate materialele care pot lua foc u;or (frunye moarte, crengu'e etc)
• caut[ câteva pietre mai mari ;i a;ay[-le în jurul focului pentru a mic;ora riscul extinderii acestuia: lemnele
pe care le pui treptat pe foc nu trebuie s[ dep[;easc[ spa'iul marcat de pietre
• înainte de plecare stinge focul complet, aruncând pe el nisip sau p[mânt pentru a în[bu;i eventualii
t[ciuni ce mai ard mocnit sub cenu;[: pentru o mai mare siguran'[, vars[ ap[ mult[ pe el, pân[ când nu mai
128 iese fum, apoi acoper[ vatra cu pietre
Provocarea campului

Ce `ajutoare” au incendiile?
Seara, în jurul focului, folose;ti deseori l[mpa;ul (felinarul) pentru a-'i putea citi noti'ele,
încercând s[ cru'i pe cât posibil bateriile lanternelor. Trebuie s[ ai grij[ ca l[mpa;ul s[ fie pus într-o
asemenea poyi'ie încât s[ nu poat[ fi r[sturnat. De asemenea, el nu trebuie atârnat în apropierea unor
materiale care pot lua foc. În nici un cay nu folosi l[mpa;ul pentru a ilumina un cort mic.
În timpul perioadelor de secet[ exist[ riscul serios de aprindere a p[durilor. În aceste yile este strict interyis s[
face'i focul în natur[. Este, de asemenea, interyis s[ face'i focul acolo unde este semnalat[ aceast[ interdic'ie.
Rayele solare, concentrate într-o l[di'[, sunt destul de puternice pentru a aprinde hârtie, frunye uscate, chiar ;i
lemn. Un ciob de sticl[ poate îndeplini rolul de lentil[ ;i astfel poate aprinde o p[dure pe timp uscat ;i c[lduros.
Acesta este înc[ un argument în sprijinul ideii c[ trebuie s[ p[streyi curat[ p[durea.

Când e cabana în siguran'[?


Cabanele, fiind iyolate de localit['i, sunt, de regul[, înc[lyite cu sobe din teracot[, alimentate cu lemne. Pentru
o utiliyare corect[ a lor, lipsit[ de evenimente nedorite, s[ ai în aten'ie urm[toarele+
• nu aprinde focul într-o sob[ care preyint[ semne de deteriorare (cr[p[turi, lipsa u;i'ei de alimentare ;.a.)
• elibereay[ tabla protectoare din fa'a sobei de materiale combustibile (hârtii, lemne, 'es[turi etc.) evitând
astfel aprinderea lor de la scântei ce pot s[ri din sob[ în timp ce o alimenteyi, sau de la jarul care poate ajunge pe tabl[
• îndep[rteay[ de sob[ materialele combustibile, pentru a evita supraînc[lyirea lor
• nu înc[rca soba cu lemne decât atât cât este necesar:
• lemnele introduse în sob[ trebuie s[ fac[ posibil[ închiderea u;i'ei
• dac[, pentru a aprinde focul în sob[, e;ti nevoit s[ apeleyi la gay, în nici un cay nu turna gay în sob[
(aceasta poate exploda din cauya acumul[rii de amestec gay-aer), ci procedeay[ astfel+ pe o buc['ic[ de
hârtie pune pu'in[ cenu;[, peste care toarn[ gay: pune-o în sob[, pe gr[tar, a;eyând deasupra surcele ;i
lemn uscat, dup[ care aprinde cu un chibrit. Nu uita s[ închiyi u;a sobei, l[sând deschis[ u;i'a pentru tiraj. 129
128
Echipamentul necesar ]n camp

• nu l[sa focul nesupravegheat

Te poate amenin'a curentul?


Instala'ia electric[ este gândit[ ;i realiyat[ în a;a fel înc=t s[ func'ioneye optim, în condi'iile în care+
• nu suprasolici'i priyele (prin conectarea mai multor aparate electrice la aceea;i priy[)
• nu folose;ti aparate ;i materiale improviyate, neiyolate, pentru consumul curentului electric
• nu la;i nesupravegheate aparatele electrice care produc c[ldura (fiare de c[lcat, radiatoare, re;ouri) în
preyen'a materialelor combustibile
În cay contrar, un scurt-circuit devine surs[ de incendiu, ca ;i supraînc[lyirea materialelor ce iau foc u;or.

Cum stingi un incendiu?


Apa, tunat[ pe foc, r[ce;te materialele combustibile, reduce temperatura ;i, astfel, stinge fl[c[rile. Aruncând
o p[tur[ sau p[mânt peste un material aryând, în[bu;i focul (se întrerupe accesul oxigenului) ;i acesta se stinge. Cu
cât un incendiu este mai mic, la început, cu atât este mai u;or ;i posibil de stins.

Ce sunt ;i cum func'ioneay[ extinctoarele?


În cabane, ca ;i în orice institu'ie, exist[ un loc special în care se afl[ materiale necesare pentru stingerea
incendiilor (lad[ cu nisip, g[le'i, lope'i, târn[cop, extinctoare). Extinctorul (sting[torul) este un aparat care serve;te
la stingerea incendiilor, el func'ionând pe principiul sifonului.
Extinctoarele+
• cu ap[ se folosesc pentru stingerea focurilor de hârtie, lemn ;i textile
• cu spum[ — pentru lichide inflamabile
• cu dioxid de carbon ;i halon — pentru lichide inflamabile, gaye ;i incendii electrice
130 • cu praf — pentru cele mai multe tipuri de focuri
Provocarea campului

Con'inutul extinctoarelor este indicat cu cod de culori (ro;u pentru cel cu ap[, alb pentru cel cu
spum[, negru pentru cel cu dioxid de carbon, albastru pentru cel cu praf ;i verde-albastru pentru cel cu
halon).

Cum salveyi natura de mânia focului?


Dac[, fiind în mijlocul naturii, sesiyeyi c[ au luat foc frunyele uscate sau iarba, sap[ o fâ;ie de p[mânt pentru
ca focul s[ se opreasc[ la ea ;i încerc[ s[ stingi incendiul cu p[mânt sau ap[.
Focurile mai mari din p[duri sunt greu de stins. Uneori ele se opresc atunci când nu mai este nimic de ars, sau
încep ploile puternice, de lung[ durat[.

• Arderea necesit[ existen'a a trei elemente+ substan'ele sau materialele combustibile (hârtie, lemn,
paie, frunye uscate, c[rbuni, petrol etc.), oxigenul ;i c[ldura. Ea nu are loc dac[ lipse;te cel pu'in unul
dintre aceste elemente: de acest lucru pute'i 'ine cont atunci când încerca'i s[ stinge'i un incendiu.

• Viyiteay[ împreun[ cu patrula o sta'ie de pompieri ;i ia parte la antrenamentele acestora.


• Simuleay[ un incendiu ;i încearc[ s[ acoryi primul ajutor eventualelor victime suferinde
de arsuri.
131
Alimenta'ia

ALIMENTAæIA
Organismul omenesc este în continu[ activitate, mult mai intens[ yiua, dar
care continu[, mai redus[, noaptea. În timpul func'ion[rii 'esuturilor, în campuri, la ;coal[
sau acas[, se construiesc ;i se distrug milioane de celule.
Materialul necesar pentru formarea celulelor noi ;i înlocuirii celor uyate este ob'inut
de organism în mod normal numai din alimente. Tot prin
hran[, organismul asigur[ aportul de `substan'e energetice~
necesare producerii energiei pentru func'ionarea normal[ a
'esuturilor.

Ce-i trebuie corpului s[ fie activ?


Pentru acoperirea nevoilor energetice ;i de construc'ie, organismul
folose;te componentele alimentare care reyult[ în urma digestiei formate din
proteine, lipide (gr[simi), glucide (yaharuri), s[ruri minerale ;i vitamine.

Proteinele — au rol de cre;tere ;i sunt foarte importante în refacerea 'esuturilor.


Se g[sesc în + carne, pe;te, ou[, lactate, cereale, soia.

Lipidele — au rol energetic ;i produc o cantitate crescut[ de caldur[ în


organism.
132 Se g[sesc în+ cereale, ulei, unt, smântân[, carne, pe;te, lapte, g[lbenu;
de ou.
Provocarea campului

Glucidele — cea mai important[ surs[ de energie pentru organism.


Se g[sesc în+ yah[r, fructe, dulce'uri, bomboane, miere, lapte, cartofi, paste f[inoase.

S[rurile minerale — importante materiale de construc'ie sunt necesare vie'ii celulelor ;i 'esuturilor.
Se g[sesc în toate alimentele.
Cele mai repreyentative pentru organism sunt+ sodiul, calciul, fosforul, sulful, clorul, iodul, magneyiul.

Vitaminele u;ureay[ desf[;urarea func'iilor la nivel celular ;i a proceselor de la


nivelul organismului. Sunt indispensabile vie'ii.

Vitamina A — ajut[ cre;terea corpului, asigur[ vederea normal[ ;i starea bun[ a pielii.
Se g[se;te în+ ficat, ou[ (g[lbenu;), lapte, unt, smântân[, l[mâi, grepfruit (fructe ;i legume veryi ;i galbene),
portocale, morcovi, ro;ii.
Vitamina B (1, 2, 6, 12) — rol important în func'ionarea SN ;i asigur[ cre;terea.
Se g[se;te în+ pâine neagr[, legume uscate, carne (mai ales de porc), ou[, lapte, produse lactate.
Vitamina C — rol în ap[rarea organismului fa'[ de infec'ii m[rindu-i reyisten'a. Men'ine în stare bun[ din'ii,
oasele ;i vasele sanguine.
Se g[sesc în+ fructe ;i legume crude.
Vitamina D — asigur[ cre;terea oaselor, precum ;i buna deyvoltare a din'ilor: se formeay[ în piele, sub ac'iunea
rayelor solare.
Se g[se;te în g[lbenu;ul de ou, lapte, unt, carne ;i untur[ de pe;te.
Vitamina E — protejeay[ celulele împotriva îmb[trânirii: are un rol constructiv ;i ac'ioneay[ asupra
sistemului nervos.
Se g[se;te în+ ulei de floarea soarelui, soia, migdale, nuci, grâu, ymeur[. 133
132
Alimenta'ia

Vitamina K — ac'iune antihemoragic[.


Se g[se;te în legume+ nap, vary[, intestinul omenesc.

Alimenta'ia corect[
Ce fel de alimente 'i-ar fi necesare yilnic?
Yilnic, alimenta'ia corect[ trebuie s[ cuprind[ combina'iile de alimente care s[ poat[ acoperi nevoile nutritive
ale organismului t[u. Astfel, alimentele sunt repartiyate în 7 grupe+
Grupa 1++ cereale ;i produse de cereale ;i cartofi+ surs[ important[ de vitamine, mai ales vitamina B, dar ;i de
substan'e minerale
Grupa 2+ legume ;i leguminoase+ bogate în vitamine, minerale
Grupa 3+ fructe+ asigur[ necesarul de vitamina C ;i K
Grupa 4+ b[uturi+ regleay[ apa în organism
Grupa 5+ lapte ;i produse lactate+ bogate în proteine, calciu,
vitamina B2
Grupa 6+ pe;te, carne ;i ou[+ asigur[ fluorul (carnea), iodul
(pe;tii), vitamina A (ou[le)
Grupa 7+ gr[simi ;i uleiuri+ con'in vitamine

Energie
De unde vine energia omului?
Organismul uman e asem[n[tor oric[rei ma;ini. Energia
necesar[ desf[;ur[rii oric[rei activit['i e reyultat[ în urma
arderilor produse la nivelul celulelor ;i 'esuturilor.
134 Materialul necesar arderilor, în loc de carburan'i, e procurat
Provocarea campului

în urma alimenta'iei ;i e repreyentat de proteine, lipide ;i glucide. Energia se m[soar[ în kilocalorii


(kcal), lucru de care trebuie s[ 'ine'i cont de fiecare dat[ când alc[tui'i un meniu. Num[rul de kcal.
variay[ în func'ie de vârst[, sex sau activitatea desf[;urat[. Astfel, num[rul de calorii necesare
func'ion[rii optime a corpului vostru, este de 2200 — 2500 kcal@yi.

Alimenta'ia ;i activitatea fiyic[


Cum s[ reyi;ti la efort?
O alimenta'ie bogat[ în proteine determin[ sc[derea reyisten'ei când se realiyeay[ un efort continuu.
Cele care determin[ o cre;tere a reyisten'ei la efort sunt glucidele. Din acest motiv, în timpul hike-urilor mai
grele nu stric[ s[ ai în buyunar câteva cuburi de yah[r, caramele sau chiar fructe.

• Într-o singur[ yi se distrug ;i se formeay[ în organism aproximativ 250-500 milioane de globule


ro;ii.
• Proteinele sunt componentele cel mai importate din mu;chi, din sânge, ale pielii ;i tuturor
organelor interne.
• Un sugar are nevoie de aproximativ 550 kcal@yi, în timp ce necesarul unui adult este în medie de
2300 kcal@yi.
• Un muncitor cu munc[ grea poate ajunge la 3600 kcal@yi.

135
134
Alimenta'ia

Care sunt valorile nutritive ale principalelor alimente?

La 100 g Kcal@yi proteine lipide glucide


Ou[ ;i preparate din ou[ - ou+ 60g 92 8 7 0
/ ochiuri 268 7 14 29
/ omlet[ 241 13 21 1
Gr[simi ;i uleiuri / unt 880 0 100 0
/ margarin[ 709 0 80 0
/ ulei 882 0 100 0
Pe;te / p[str[v 113 21 3 0
/ hering 206 18 15 0
/ sardea 102 20 2 0
Carne ;i preparate din carne Vi'el+
/ gr[tar 107 20 3 0
/ tocat[ 148 20 8 0
/ fiart[ 131 19 6 0
Vac[+
/ gr[tar 155 20 9 0
Porc+
/ costi'[ 146 22 6 0
/ sl[nin[ 697 5 77 0
Pui+
136 / piept 102 24 1 0
/ pulp[ 214 28 11 0
Provocarea campului

La 100 g Kcal@yi proteine lipide glucide

Pateu 275 15 23 0
Salam 316 17 28 0
Legume / vinete crude 17 1 0 2
/ fasole uscat[ 234 26 2 27
/ fasole verde 25 2 0 3
/ castrave'i 12 1 0 2
/ morcovi 26 1 0 5
/ ardei 20 1 0 3
/ ro;ii 17 1 0 3
/ ceap[ 28 1 0 5
/ salat[ verde 12 1 0 1
/ vary[ 37 4 1 3
Cartofi+
/pr[ji'i 112 2 6 1
/ pireu 68 2 1 11
/ dulci 111 2 1 24

137
136
Alimenta'ia

La 100 g Kcal@yi proteine lipide glucide


Cereale ;i preparate din cereale / p=ine cereale 221 6 1 46
/ p=ine secar[ 187 6 1 37
/ biscui'i 365 9 4 71
Lapte, produse lactate ;i br=nyeturi / lapte 36 4 0 5
/ unt 36 3 1 4
/ iaurt 46 3 2 4
/ sm=nt=n[ 117 3 10 3
/ ca;caval 318 23 25 0
/ ca; oaie 236 17 19 0
/ br=ny[ topit[ 282 15 24 1
Fructe / mere 52 0 0 11
/ banane 95 1 0 21
/ pere 52 1 0 12
/ ymeur[ 34 1 0 5
/ grapfruit 53 1 0 11
/ salat[ de fructe 50 1 0 9
Ciuperci / sup[ de ciuperci 30 1 2 1

138
Provocarea campului

Metode de conservare ;i de prevenire a degrad[rii unor alimente


Ce po'i face s[ nu se strice alimentele?
LAPTELE
`Depoyiteay[-l~ în bidoane sp[late, la temperatur[ sc[yut[, pân[ în momentul folosirii.
Sub ac'iunea soarelui unele vitamine (B2, B6, A) ale laptelui se distrug, deci nu este indicat ca acesta s[ se
'in[ la soare.
Aten'ie la mu;te, gândaci ;i roy[toare!
Laptele nu se pune la un loc cu produse alimentare sau nealimentare cu miros puternic, deoarece acesta preia
cu u;urin'[ mirosurile str[ine (ex. afumat).

CARNEA
În primul rând trebuie transportat[ cu mijloace de transport curate. Persoanele care vin în contact cu ea trebuie
s[ fie perfect s[n[toase. Op[rirea ;i afumarea, dac[ sunt realiyate corect, diminueay[ mult microorganismele, dar
nu le steriliyeay[.
Se p[streay[ la rece în locuri special amenajate (gropi în p[mânt, cutii sau saci de plastic în albia râului).
OU“LE
Alege ou[ proaspete cu coaja necr[pat[ ;i curat[.
Nu le sp[la pentru c[ la punctul de contact cu apa poate ap[rea mucegaiul. Este indicat s[ fie 'inute la rece.
Pentru ca g[lbenu;ul s[-;i p[streye poyi'ia central[ ;i s[ nu se lipeasc[ de coaj[, trebuie periodic întoarse. Se
poate face chiar ;i uleirea cojii.
O alt[ metod[ de conservare indic[ introducerea oului în solu'ie de var stins la care se adaug[ ;i p[strarea
la rece. 139
138
Alimenta'ia

LEGUMELE …I FRUCTELE
Legumele ;i fructele con'in o mare cantitate de ap[ care, cu timpul, se poate pierde. Prin urmare,
legumele se vor înmuia ;i ve;teji, iar fructele se vor sbârci.
În spa'ii neaerisite ;i în straturi groase încol'esc ;i se altereay[. De asemenea, lovirile, striviturile ;i
ruperile pot face ca legumele ;i fructele s[ se strice mai repede. De aceea este important s[ le alegi s[n[toase, f[r[
p[r'i ydrobite, b[tute sau muceg[ite.
P[streay[-le în straturi sub'iri ;i înc[peri r[coroase. R[d[cinoasele (morcovi, p[trunjel, gulii etc.) se p[streay[
în nisip umed. æinute în pungi de plastic ele muceg[iesc.

DERIVATELE DIN CEREALE …I LEGUMINOASELE USCATE (f[in[, orey, fasole etc.)


La umeyeal[ ;i temperaturi mari, boabele încol'esc. La umiditate crescut[ reyult[ mucegaiuri, drojdii ;i
bacterii, prin urmare 'ine'i-le în locuri uscate ;i r[coroase, chiar lipsite de lumin[.
În jurul sacilor de f[in[ las[ loc liber pentru a permite circula'ia aerului.

PRODUSELE YAHAROASE
Spa'iul uscat ;i r[coros e suficient. Dulce'urile ;i gemurile se pot yaharisi, proces care îns[ se poate anula prin
înc[lyirea acestora.
Ciocolata ;i halvaua pot rânceyi. Acest fenomen e înl[turat prin p[strarea acestora la rece ;i ambalarea în foi'e
metalice (staniu, aluminiu) sau alte materiale care s[ le fereasc[ de oxigen.
Pr[jiturile, torturile etc. se altereay[ cu atât mai repede cu cât au o umiditate ;i con'inut crescut de lapte, ou[,
fri;c[, sucuri de fructe.
Aten'ie la gândaci!

140 GR“SIMILE ALIMENTARE


Se 'in în recipiente închise, la ad[post de lumina solar[ (nu rânceyesc).
Provocarea campului

Cum po'i deosebi un produs proasp[t de unul alterat?

PRODUS PROASP“T ALTERAT

CARNEA / culoare ro;ie / culoare cenu;ie, veryuie


/ lucioas[ / lipicioas[,
/u;or umed[ / umed[

MEYELURILE / suprafa'a curat[ / pete de mucegai


/ nelipicioas[ / sf[r=micioase
/ masa compact[, legat[ / miros nepl[cut
/ miros pl[cut

PE…TELE / culoare normal[ / culoare cenu;ie, verde


/ bronhii ro;ii / bronhii negre/violacee
/ strat umed / tegumentele (solyi) moi, rupte

CONSERVELE / capac nebombat / capac bombat


/ f[r[ pete de rugin[ / pete de rugin[ la nivelul cutiei
/ deschise degaj[ un miros ur=t 140
141
Alimenta'ia

(continuare tabel)

PRODUS PROASP“T ALTERAT

LAPTELE FLUID+ FLUID+


/ omogen, cu consisten'[ /acru
fluid[ / neomogen
/ miros pl[cut / miros nepl[cut
/ gust dulceag
PRAF+ PRAF+
/ pulbere fin[, omogen[, /aglomer[ri ]n bulg[ri
uniform[ / miros nepl[cut
/ miros pl[cut

OUL Dup[ spargere+ Dup[ spargere+


/ albu; transparent cu reflexe / albu; apos cu moros nepl[cut,
alb[strui resping[tor
/ g[lbenu; auriu, uniform / g[lbenu;ul nu/;i men'ine forma
/ ];i men'ine forma

F“INA / pulbere alb/g[lbuie / miros de mucegai


/ gust pu'in dulceag / amar. acru
142
Provocarea campului

Buc[t[ria ]n camp
Nu de pu'ine ori, momentul cel mai a;teptat într-o yi de camp sau într-o activitate cu patrula,
poate fi momentul mesei.
Prin practic[ ;i experien'[, într-un camp, po'i preg[ti aproape orice fel de mâncare. Ca ;i desenul, pictura ori
sculptura, buc[t[ria înseamn[ creativitate ;i reyultatele s-ar putea s[ fie chiar bune la gust. Po'i exersa acas[ sau în
activit['ile de weekend cu patrula.

Cum po'i alc[tui un meniu?


Un meniu echilibrat. Lista de alimente pentru camp trebuie s[ con'in[ o varietate de brânyeturi, lapte, ou[,
fructe, legume, carne, pe;te etc. iar meniul trebuie alc[tuit în func'ie de consumul de calorii pe care activit['ile
yilnice le solicit[. De;i într-un camp folosirea alimentelor conservate este mult mai practic[, este bine ca acestea s[
fie pe cât posibil consumate echilibrat datorit[ substan'elor chimice nes[n[toase (conservan'i, coloran'i,
înlocuitori etc.) pe care le con'in.
Exemplu de meniu pentru un camp de 3 yile+

143
142
Alimenta'ia

Yiua 1 Yiua 2 Yiua 3

Mic dejun Cereale cu lapte Omlet[ cu ;unc[ Cremvur;ti fier'i


Unt, gem, salam Unt, miere, pateu de ficat Unt, gem, brâny[
Lapte / Cacao cu lapte Ceai, fructe Ceai, biscui'i

Prâny Ciorb[ de legume Sup[ instant de vit[ Ciorb[ de cartofi


Cârna'i pr[ji'i cu pireu de Pui pr[jit cu cartofi natur Pilaf de orey cu carne
cartofi Salat[ de vary[ Salat[ asortat[
Salat[ de ro;ii Salam de biscui'i Fructe
Fructe

Cina Macaroane cu brâny[ Pâine cercet[;easc[ Spaghetti cu sos de carne


Ceai, biscui'i Cârna'i pr[ji'i în frig[rui ;i legume
Ceai, ciocolat[ Compot de fructe

144
Provocarea campului

Î'i poate folosi imagina'ia la g[tit?


Varietate în alimenta'ie. Aceasta este dat[, pe de o parte, de un meniu echilibrat ;i pe de alt[ parte,
de felul în care alimentele sunt g[tite. Unele alimente sunt simplu de preparat, altele cer timp ;i
iscusin'[ mai mare, lucru care te ajut[ s[ deruleyi activit['i variate ;i s[ transformi preg[tirea mesei
într-o aventur[. E important, îns[, s[ te încadreyi în timpul pe care îl ai la dispoyi'ie.

Î'i pas[ cum m[nânci?


Servirea mânc[rii este la fel de important[ ca ;i procesul de preparare. Felurile trebuiesc servite în ordinea
fireasc[, mâncarea trebuie s[ fie cald[, iar asupra preyent[rii trebuie acordat[ o aten'ie deosebit[. De multe ori, un
fel de mâncare nu foarte reu;it, dac[ are aspect deosebit la servire, poate salva situa'ia.

Te po'i îmboln[vi la buc[t[rie?


Igiena este esen'ial[ atunci când preg[te;ti mâncarea, mai ales în condi'ii precare, cum ar fi în camp. Pericolul
îmboln[virii este foarte ridicat dac[ nu se respect[ câteva reguli de bay[.
• Spal[-te întotdeauna pe mâini cu ap[ cald[ ;i s[pun înainte ;i dup[ ce lucreyi la buc[t[rie.
• P[streay[ alimentele acoperite, în locuri ferite de temperatur[ , umeyeal[, insecte etc.
• Spal[ bine vasele dup[ folosin'[.

145
144
Alimenta'ia

Pâine cercet[;easc[+
F[in[ - 40 p[r'i
Drojdie proasp[t[ sau echivalentul în drojdie uscat[ (recomandat în campuri) — 2 p[r'i
Sare — 1 parte
Ap[ — 12 p[r'i
Se amestec[ drojdia cu ap[ pân[ se ob'ine o past[ ;i se las[ 25 — 30 minute la c[ldur[. Se
amestec[ f[ina, sarea, apa ;i drojdia dospit[ ;i se ob'ine un aluat. Pentru coacere, ai nevoie de un b[' cu
grosimea de aproximativ 3 cm. pe care îl cure'i la cap[t de scoar'[. Apoi îl `pârle;ti~ la foc, pân[ iese
prin cap[t seva lichid[. Acest lucru asigur[ coacerea ;i pe interior a pâinii. Por'ioneay[ aluatul ;i f[ fâ;ii
de 3 cm. l['ime ;i 2 cm grosime, apoi ruleay[ aluatul pe b['. Coace pâinea cercet[;easc[ la jar, în mod
egal pe toate p[r'ile pân[ are culoare aurie. Este foarte important ca b['ul s[ fie în prealabil foarte bine
înc[lyit, altfel ri;ti ca la exterior coca s[ fie f[cut[ ;i în interior aluatul s[ fie înc[ necopt.

M[m[lig[ (10 por'ii)


F[in[ de m[lai superior — 800 g
Sare — 30 g
Într-un vas cu 2,5 l ap[ clocotit[ se adaug[ treptat m[laiul, amestecând continuu cu telul, pân[ se
îngroa;[. Fierberea dureay[ circa 15 minute. Se por'ioneay[ ;i se serve;te cald[ cu diferite preparate.

146
Provocarea campului

Omlet[ simpl[ (1 por'ie)


1 — 3 ou[
2 linguri unt sau ulei
sare, piper
Sparge ou[le într-un vas sau farfurie, adaug[ sare ;i piper. Bate ou[le cu o furculi'[ pân[ se
omogeniyeay[ albu;ul ;i g[lbenu;ul. Tigaia curat[ se încinge la foc, dup[ care se adaug[ untul sau
uleiul. Dup[ ce ;i uleiul este fierbinte, adaug[ ou[le b[tute ;i amestec[ cu furculi'a pân[ ce omleta este
gata. Se serve;te imediat. Poate fi preparat[ cu ;unc[, brâny[, legume, sau alte alimente, dup[
imagina'ia fiec[ruia.
Ciorb[ de legume (10 por'ii)
Carne de vit[ sau porc — 1 kg
Ceap[ — 200 g
R[d[cin[ de 'elin[, r[d[cin[ de p[stârnac, morcovi — câte 200 g din fiecare
Cartofi — 500 g
Ro;ii — 500 g
May[re conservat[ — 100 g
Vary[ alb[ — 100 g
Ardei gras — 150 g
Past[ de tomate — 50 g
P[trunjel verde — 1 leg[tur[ (50 g)
Ulei, sare, piper, boia, o'et
*Ciorba se poate prepara ;i cu mai pu'ine legume, f[r[ carne sau folosind alte legume (conopid[,
fasole, pray etc.)
147
146
Alimenta'ia

Carnea se spal[ bine ;i se taie buc['i. Morcovii, 'elina ;i p[stârnacul se spal[, se cur['[ ;i
se taie rondele. Cartofii se cur['[ ;i se taie cuburi, iar varya se taie fâ;ii sub'iri. Pasta de ro;ii
se dilueay[ cu 75 ml ap[. Ceapa se cur['[ ;i se toac[ m[runt, iar ardeii gra;i se taie fâ;ii.
Ro;iile se op[resc, se decojesc ;i se taie felii. May[rea se scurge de yeam[ ;i se cl[te;te cu ap[ rece.
P[trunjelul verde se toac[ m[runt.
Se c[le;te pu'in în ulei carnea, se adaug[ ceapa, ardeii, morcovii, 'elina, r[d[cina de p[trunjel,
p[stârnacul, cartofii ;i varya. Se adaug[ boia, piper, apoi se mai las[ pu'in la foc. Toarn[ peste legume
aproximativ 3 l ap[ ;i se las[ s[ fiarb[. Când legumele sunt fierte, se adaug[ pasta de tomate, ro;iile,
may[rea, sarea, o'etul. O'etul poate fi înlocuit cu bor; sau yeam[ de vary[. Se mai las[ ciorba s[ fiarb[
circa 10 minute dup[ care se serve;te cu p[trunjel verde deasupra.

Cartofi natur (10 por'ii)


Cartofi — 2500 g
P[trunjel verde — o leg[tur[ (50 g)
Ulei (recomandat ulei de m[sline) — 100 ml
Sare — 30 g
Cartofii se cur['[, se taie cuburi ;i se fierb în ap[ cu sare. P[trunjelul se toac[ m[runt. Dup[ ce
cartofii au fiert, se scurg de ap[ ;i se adaug[ uleiul ;i p[trunjelul. Se servesc calyi ca atare sau ca ;i
garnitur[ lâng[ fripturi.

Salam de biscui'i (10 por'ii)


Biscui'i mai tari — 1kg
148 Yah[r — 300 g
Provocarea campului

Unt — 200 g
Cacao — 50 g
Stafide — 50 g
Nuci — 200 g
Rahat — 200 g
Esen'[ de rom
Biscui'ii se ydrobesc în buc['i de m[rimea unui bob de porumb. Nucile se pr[jesc pu'in, iar rahatul
se taie în buc['i mici. Într-o oal[ se amestec[ yah[rul cu 150 ml de ap[ ;i se
las[ pe foc, amestecându-se continuu, pân[ când yah[rul se tope;te. Se
adaug[ untul, biscui'ii ;i esen'a de rom. Separat, se amestec[ stafidele, nucile
;i rahatul, dup[ care se toarn[ peste yah[rul ars ;i se amestec[ cu grij[ cu o
lingur[, eventual cu mâna. Pasta ob'inut[, se por'ioneay[ în dou[ ;i se
ruleay[ în folii de nazlon sub'ire sub forma unui salam. Se las[ circa 2 — 3
ore dup[ care se serve;te t[iat felii sub'iri.

Buc[t[ria f[r[ instrumente pe;te


la lespede
Este g[titul o aventur[?
De multe ori te treye;ti în mijlocul naturii (într-un hike sau
camp) c[ se apropie ora mesei ;i fie nu ai la tine ustensile sau nu
sunt condi'ii de g[tit , fie nu ai nici un chef s[ sco'i oalele din
rucsac ;i s[ te apuci de supe sau alte preparate. Po'i atunci s[ 149
148
experimenteyi una din multele posibilit['i de a g[ti f[r[
Alimenta'ia

ustensilele tradi'ionale. G[titul f[r[ instrumente este o art[ care, înafara situa'iilor de urgen'[, î'i poate
oferi multe momente de distrac'ie. Prin aceste metode po'i, practic, g[ti orice aliment dac[ acoryi
destul timp ;i preg[tire.

Cu ce te poate ajuta un simplu b['?


G[titul tip frig[rui este cel mai cunoscut mod de a preg[ti la jar diferite preparate. Metoda const[ în în;irarea
pe un b[', cur['at de scoar'[, a mânc[rii ;i apoi pr[jirea sau coacerea ei la jar. În general, tot ce `st[ pe b['~ poate fi
preparat prin aceast[ metod[. Secretul unei mânc[ri bine f[cute, este de a nu se pr[ji frig[ruile la foc deschis, ci
doar la jar. Altfel ri;ti s[ m[nânci un minunat cârna' f[cut scrum.

…i pietrele...?
G[titul pe piatr[ este o alt[ metod[ neconven'ional[ de a preg[ti
diferite alimente. …i aici po'i proceda în mai multe moduri. O
modalitate ar fi înc[lyirea puternic[ a unei pietre sau lespeyi, dup[ care
o folose;ti ca o plit[ fierbinte pentru a preg[ti o coc[ de pâine, carne sau
ou[. O alt[ metod[ ar fi a;eyarea unei lespeyi în poyi'ie vertical[
aproape de un foc ;i pe care s[ prepari ceea ce dore;ti. Cu aceast[
metod[ po'i preg[ti, în special, carne sau pe;te file, pe care le fixeyi cu
sfoar[ sau cârlige de sârm[ de lespede.

Dar... aluminiul?
Împacheteay[ bine în folie carnea, legumele sau fructele pe
care vrei s[ le g[te;ti, eventual condimenteay[ sau adaug[ alte
150 ingrediente dorite ;i asigur[-te c[ aerul nu poate sc[pa. Pune pachetul într-un `cuib~ de jar sau cenu;[
Provocarea campului

fierbinte ;i întoarce-l din când în când pentru a nu se arde con'inutul. Durata de preparare a alimentelor
difer[ în func'ie de con'inut, m[rimea pachetului sau de cât de puternic este jarul.

Câteva sugestii de preparate ;i timpul de preg[tire+


Carne tocat[ 8 — 12 minute
Cârna'i 5 — 10 minute
Carne de miel 20 — 30 minute
Pe;te (file) 10 — 15 minute
Morcovi (felii) 15 — 20 minute
Cartofi (întregi) 45 — 60 minute
Cartofi (felii) 10 — 15 minute
Mere (întregi) 20 — 30 minute

Folose;te-'i imagina'ia sau studiay[ metode noi din c[r'i de specialitate, încearc[ ;i experimenteay[,
bucurându-te de satisfac'iile pe care buc[t[ria f[r[ instrumente 'i-o poate oferi.

150
151
Alimenta'ia

Sp[latul vaselor
Indiferent dac[ g[te;ti pe o sob[ sau la foc deschis, înainte de a începe servirea mesei, pune o oal[
cu ap[ la înc[lyit. În acest mod vei avea ap[ cald[ pentru sp[latul vaselor pe când vei termina masa.
Începe sp[latul având preg[tite aceste vase+
• un vas pentru sp[lat — cu ap[ cald[ ;i câteva pic[turi de s[pun biodegradabil
• un vas cu apa rece pentru cl[tit — în care adaugi pu'in deyinfectant
• un vas cu ap[ cald[ pentru cl[tit

Înainte de a sp[la farfuriile cur['[-le de resturile de mâncare pentru a p[stra apa cât mai curat[. Apoi cl[te;te
în ap[ rece, dup[ care în cea cald[. Întinde vasele ;i tacâmurile pe o bucat[ de plastic ;i las[-le s[ se usuce în aer
liber.

Înainte de a g[ti la un foc de lemne, întinde un strat de s[pun lichid biodegradabil pe exteriorul vaselor. Gr[simea
;i funinginea se vor cur['a mai u;or.

Debarasarea apei de sp[lat vase


În timpul campurilor de câteva yile, adun[ orice rest de mâncare din apa de sp[lat vase ;i arunc-o la gunoi.
Arunc[ apa în care ai sp[lat ;i cl[tit vasele în afara campului la cel pu'in 75m de orice lac sau râu, astfel
152 încât s[ o împr[;tii pe o suprafa'[ întins[.
Provocarea campului

În cayul unei ;ederi mai lungi, sap[ o groap[ de scurgere, înafara taberei ;i la dep[rtare de orice
surs[ de ap[. Ar trebui sa fie lung[ de aproximativ 1m ;i adânc[ de 2m. Acoper-o cu o sit[ care s[-'i
permit[ s[ ;i arunci apa prin ea. Sita va re'ine orice resturi de mâncare pe care apoi le po'i arunca în foc
sau la gunoi. Umple groapa la loc dup[ ce ai p[r[sit locul de campare.

Ce faci cu resturile de mâncare?


Pune-le într-o pung[ de plastic ;i transport[-le la cea mai apropiat[ groap[ de gunoi. Po'i arde ;i hârtia
r[mas[, dar nu ;i plasticul, deoarece arderea acestuia poate elibera gaye d[un[toare în atmosfer[.
Nu îngropa ;i nu arunca resturile de mâncare în p[dure. Animalele le vor g[si ;i nu este s[n[tos pentru ele s[
le m[nânce. De asemenea, ele pot atrage animalele în apropierea locurilor de campare, fapt care poate fi periculos
atât pentru ele cât ;i pentru tine.

153
152
Echipamentul de hike

`Spiritul este preyent ]n fiecare cerceta;+


trebuie doar s[ fie descoperit ;i adus la lumin[.~
Baden Powell
4
154
Pe c[r[rile mun'ilor
Pe c[r[rile mun'ilor

ECHIPAMENTUL DE HIKE
Echipamentul pe care îl vei folosi într-un hike trebuie foarte bine ales în
func'ie de scopul, locul, durata, ;i anotimpul în care î'i propui s[ pleci. Indiferent
de felul acestuia, orice cerceta; sau simplu drume' are foarte mare grij[ ;i respect fa'[ de
echipament.
Alegerea potrivit[ a echipamentului o vei putea face dup[ ce vei c[p[ta o anumit[
experien'[, de aceea la început este bine s[ cuno;ti câteva no'iuni despre echipament, pe
l=ng[ care sfatul celor mai experimenta'i este binevenit.
Echipamentul trebuie ales cu grij[ deoarece o excursie reu;it[ depinde ;i de felul cum
e;ti echipat.

Atunci când î'i propui s[ pleci undeva, trebui s[ te gânde;ti ce vei lua cu tine. Pentru c[ ai trecut de vârsta la
care î'i preg[tesc p[rin'ii bagajele, va trebui s[ fii atent s[ nu ui'i ceva. De aceea fie î'i faci din timp o list[ cu cele
necesare, fie te gânde;ti `de jos în sus~ la tot ce î'i trebuie.
Iat[ cam ce ar fi ca echipament individual+
- Înc[l'[minte
- Îmbr[c[minte
- Rucsac
- Trusa de igien[ personal[
- Trusa de prim ajutor
- Trusa de hike
155
- Trusa cu vesela ;i tacâmurile
Echipamentul de hike

- Impermeabilele
- Lanterna
- Sacul de dormit + Iyolantul termic (iyopren)
- Ochelarii de soare.
Când pleci undeva cu patrula, va trebui s[ v[ întâlni'i pentru a stabili cam de ce ar fi nevoie în plus fa'[ de
echipamentul individual ;i cine ce aduce în asa fel încât împ[r'irea materialelor s[ fie cât mai corect[.

Echipamentul de patrul[ con'ine+


- Cortul
- Harta+ busola
- Primusul
- Aparat de fotografiat
- Topor
- Echipament pt. g[tit
- Cordelin[, sfoar[
- Steagul patrulei sau al unit['ii.

156
Pe c[r[rile mun'ilor

Echipamentul individual
ÎNC“Læ“MINTEA
Cu ce te încal'i?
Înc[l'[mintea trebuie s[ fie aleas[ în func'ie de traseul pe care îl vei parcurge. Cum de obicei drume'iile le
facem în natur[, pe munte vei alege ghetele sau bocancii. Se spune c[ într-o excursie buna dispoyi'ie pleac[ de la
bocanci. Ei au rolul de a ap[ra picioarele de frig, de ap[ ;i de a 'ine strâns[ articula'ia gleynelor.

Cum alegi o pereche bun[ de bocanci?


În primul rând, partea exterioar[ a bocancului trebuie s[ fie impermeabil[, destul de groas[ ;i supl[, pentru a
nu produce r[ni. C[ptu;eala interioar[ nu trebuie s[ provoace cute la ciorapi, ceea ce ar putea duce la ros[turi
dureroase. Sunt recomandate ghetele cu materiale de tip Gore-Tex, care permit evaporarea transpira'iei ;i sunt mai
u;oare ;i mai reyistente.
Bocancii trebuie s[ fie bine fixa'i pe picior. Alegerea lor este bine s[ se fac[ cu 1-2 perechi de ;osete în plus.
Un bocanc prea larg favoriyeay[ apari'ia r[nilor iar unul prea strâmt provoac[ dureri, încurc[ mersul ;i îngreuneay[
circula'ia sângelui (ceea ce iarna poate duce la deger[turi.)
Talpa trebuie s[ fie din mai multe rânduri, flexibil[ ;i s[ aib[ aderen'[ (ex. Vibram, Contagrip). Rama
bocancilor trebuie s[ fie cusut[, sau lipit[ foarte bine pentru a nu l[sa apa s[ p[trund[ în[untru. Este important ca
bocancii cu care te încal'i într-un hike s[ nu fie nepurta'i. În cayul unor bocanci noi, nu vei avea garan'ia
comodit['ii, ei putând provoca r[ni. Pentru a evita nepl[cerile este recomandat s[ por'i bocancii de câteva ori pe
acas[ (înainte de prima ie;ire cu ei la munte) pentru a se potrivi pe picior.
Cei care c[l[toresc mult ;tiu c[ bocancii trebuie între'inu'i ;i un;i periodic. Întotdeauna dup[ ce îi
por'i, trebuie s[ îi cure'i de noroi sau murd[rie, s[ îi pui la uscat ;i apoi s[ îi ungi. Iarna este cel mai bine s[ îi 157
Echipamentul de hike

ungi cu crem[. Dac[ bocancii se ud[, pielea exterioar[ a bocancilor trebuie uscat[ la temperaturi
potrivite, f[r[ a-i pune aproape de foc sau de sob[. Interiorul se usuc[ mai repede introducând în
bocanci hârtie.

Numai bocancii trebuie s[ îi iau la mineR?


La caban[ sau la cort, dup[ ce s-a mers în bocanci, este bine s[ se por'i o pereche de adida;i, pantofi sport sau
sandale pentru a odihni picioarele.
Ciorapii de lân[ sau lân[{material sintetic sunt cei mai recomanda'i pentru drume'ii, pentru c[ lâna absoarbe
trasnpira'ia ;i realiyeay[ ;i o amortiyare la mers. De asemenea este bine ca în ciorapii de lân[ s[ por'i înc[ o pereche
de ciorapi mai sub'iri din bumbac care, prin faptul c[ pot aluneca în interiorul celor mai gro;i, reduc riscul apari'iei
b[;icilor. Atunci când t[lpile încep s[R«oboseasc[»Rtrebuie schimba'i ciorapii cu al'ii cura'i. De aceea este bine ca
ciorapii de schimb s[ nu lipseasc[.

ÎMBR“C“MINTEAR
Cu ce te îmbraci?
Îmbr[c[mintea trebuie s[ fie+ u;oar[, comod[, s[ apere de frig sau de rayele soarelui ;i s[ fie destul de larg[
pentru a te mi;ca confortabil. În ultimii ani au ap[rut materiale de tip Polartec, care pentru timp de iarn[
îndeplinesc ambele condi'ii necesare+ protec'ie ;i aerisire.
Pe lâng[ hainele cu care te îmbraci, în rucsac trebuie s[ ai înc[ cel pu'in un schimb complet. Într-un hike este
important ca hainele s[ fie practice, comode, u;oare, c[lduroase. Este bine s[ te folose;ti de principiul c[ în loc de o
hain[ foarte groas[ mai bine cateva mai sub'iri ;i mai u;oare.
La fel ca orice alt[ parte a echipamentului, este foarte important ca hainele pe care le iei cu tine s[ se
potriveasc[ cu tipul hike-ului, ca s[ nu te încarci cu haine care î'i vor fi inutile în timpul ie;irii ;i care s[
158 constituie o greutate în plus.
Pe c[r[rile mun'ilor

Pentru un hike de var[ de dou[ yile este bine s[ ai la tine pantaloni scur'i, tricouri, bluye mai
groase (care pot fi din material de polar care este special proiectat pentru a fi u;or ;i c[lduros),
pantaloni lungi, o c[ciul[ (pentru serile friguroase), ;osete.
Pentru un hike de iarn[ de o yi este bine s[ ai la tine+ tricou, polar, o geac[ (recomandate sunt
cele care au în componen'[ membran[ de gore-tex sau simpa-tex, membran[ ce nu permite p[trunderea apei ;i care
las[ s[ ias[ transpira'ia) sau pufoaic[, o pereche de paray[peyi, o pereche de m[nu;i, c[ciul[, o pereche de
pantaloni (pot s[ fie de trening sau din polar) împreun[ cu una de supra/pantaloni impermeabili, o pereche sau dou[
de ;osete obi;nuite plus una de lân[.
Uneori, în timpul mersului, unul din polare sau geaca pot fi duse în rucsac, acestea fiind p[strate pentru cayul
în care trebuie s[ ne schimb[m hainele atunci când facem un popas (pentru a nu ni se face frig din cauya
transpira'iei).
Pantalonii de munte+ se poate purta o pereche de supra-pantaloni confec'iona'i din material impermeabil.
Pantalonii de blugi nu se recomand[ deoarece se ud[ repede ;i men'in foarte mult timp umeyeal[.
Hanoracul+ Preferat vara ;i iarna, este confec'ionat din material impermeabil ;i asigur[ protec'ia împotriva
ploii ;i vântului.
Pufoaica+ În turele de iarn[ pufoaica este indispensabil[ la fel în cayul marilor expedi'ii. Ea trebuie s[ fie
u;oar[, s[ ocupe pu'in loc în rucsac, s[ asigure o iyolare termic[ bun[. Este confec'ionat[ dintr-un material u;or,
impermeabil ;i umplut[ cu 200-300 g de puf.
Treningul+ În ie;irile cu cortul, treningul poate fi utiliyat pe post de pijama. Bluya poate înlocui puloverul sau
haina, iar pantalonii pot fi o reyerv[ când pantalonii de munte s-au udat.
C[ciula+ C[ciula trebuie apere urechile ;i fruntea de frig. Recomandabil[ este c[ciula din lân[ sau mai nou
Polartec.
M[nu;ile+ Cele mai indicate sunt m[nu;ile de lân[ sau din polartec cu cinci degete peste care se
îmbrac[ o alt[ pereche de m[nu;i cu un deget confec'ionate din material impermeabil (supram[nu;i). 159
Echipamentul de hike

Impermeabilele sunt partea din echipament care te protejeay[ de ploaie. Într-un hike trebuie s[ ai cu
tine o pelerin[ ;i o hus[ pentru rucsac pentru a-l feri ;i pe acesta de umeyeal[.
Paray[peyile+ Iarna, pentru a împiedica p[trunderea y[peyii la picioare, pe lâng[ bocanci, folose;te
o pereche de paray[peyi. Sunt confec'ionate din fâ; impermeabil ;i mai nou unele au ;i membran[ de
tip Gore Tex. Se pot folosi ;i vara pentru a împiedica p[trunderea pietricelelor ;i p[mântului în bocanci ;i
murd[rirea pantalonilor de noroi. Sunt asem[n[toare jambierelor dar pentru c[ se usuc[ ;i se spal[ mai u;or ca
acestea sunt mai preferate. Paray[peyile trebuie s[ fie prev[yute cu sisteme de prindere pe ghete.
Bineîn'eles c[ e;arfa ;i c[ma;a de cerceta; nu î'i vor lipsi de la nici o ie;ire cu cerceta;ii ;i acestea desigur sunt
curate si împ[turite cu grij[.

RUCSACUL
În ce le cari pe toate?
Rucsacul este un element esen'ial, care poate s[ fie cu ram[
interioar[ sau cu ram[ exterioar[. Mult mai indicat este modelul cu
ram[ interioar[, acesta adaptându-se mult mai bine formei spatelui,
astfel fiind mult mai comod. În nici un cay nu sunt recomandate gen'ile
de voiaj, bagajele de mân[ sau orice altceva care ar putea ocupa
mâinile ;i deyechilibra mersul. Ceea ce mai conteay[ la un rucsac este
capacitatea acestuia, care se m[soar[ în litri ;i care trebuie s[ fie
potrivit de mare pentru fiecare ie;ire.
Rucsacii cu cadru de aluminiu 'in sacul la o anumit[ distan'[ de
spate, l[sând aerul s[ circule iar transpira'ia se evapor[, îns[ au alte
inconveniente+ sunt mai grei, mai mari în l['ime, mai incomoyi, ceea ce creeay[ piedici când se parcurg
160 trasee mai dificile.
Pe c[r[rile mun'ilor

A;eyarea obiectelor în rucsac trebuie f[cut[ într-o anumit[ ordine, pentru a putea fi g[site ;i
pentru ca greutatea s[ fie distribuit[ în a;a fel încât rucsacul s[ fie echilibrat din punct de vedere al
centrului de greutate, pentru a nu te incomoda în timpul mersului.
Îmbr[c[mintea se a;ay[ în partea în care vine în contact cu spatele, hainele de schimb vor fi
a;eyate mai în interior, pentru a nu fi udate sau chiar puse în pungi sau saci de nzlon. La gura rucsacului vor fi puse
obiecte de necesitate imediat[ ca+ pelerina, hanoracul, puloverul, c[ciula etc. Echilibrarea rucsacului se face astfel+
jos se a;ay[ lucruri u;oare (sacul de dormit etc.), peste ele vin cele de greutate medie, iar ce este mai greu în dreptul
umerilor: în buyunare ;i în alte p[r'i exterioare se a;ay[ lucruri u;oare ;i de care se înt=mpl[ s[ avem nevoie mai
repede (trusa de prim-ajutor, aparatul de fototgrafiat etc.). Astfel vei reu;i s[ evi'i cât de cât oboseala pe trasee mai
lungi. În campuri este bine s[ mai ai la tine un rucsac mai mic pentru hike-urile pe care le vei face pe perioada
campului.

Ce nu trebuie s[ ui'i?
TRUSA DE IGIEN“ PERSONAL“ trebuie s[ con'in[ strictul necesar pentru a î'i putea men'ine minima
igien[ personal[. Ar trebui s[ con'in[ cel pu'in+ s[pun, periu'[ de din'i, past[ de din'i, hârtie igienic[, prosop,
pieptene, pahar, batiste etc.
TRUSA DE PRIM-AJUTOR (veyi capitolul s[n[tate).
TRUSA DE HIKE sau trusa de supravie'uire (veyi capitolul supravie'uire).
SACUL DE DORMIT
Cum dormi?
Elementele importante la care te ui'i la un sac de dormit sunt+ temperatura la care reyist[ acesta, umplutura
acestuia ;i greutatea. Este bine s[ ;tii c[ sacul de dormit are dou[ temperaturi de referin'[+ cea de confort
(pân[ la care acesta p[streay[ o temperatur[ optim[) ;i cea extrem[ (care se refer[ la temperatura minim[ la
care po'i dormi în el, cu condi'ia s[ fii bine îmbr[cat).
161
Echipamentul de hike

Cele mai eficiente din punct de vedere al volumului ;i greut['ii sunt cele în form[ de mumie. Pentru
umplutur[ cel mai des ve'i fi pu;i s[ alege'i între puf ;i materiale sintetice. Avantajul celor de puf este
c[ sunt c[lduro;i, dar sunt greu de între'inut ;i sp[lat. Spre deosebire de sacii de puf, cei din materiale
sintetice pot fi mai u;ori, asigur[ ceva iyolare ;i atunci când sunt uyi, ;i nu sunt a;a de greu de
între'inut. Totu;i la sacii cu umplutur[ din materiale sintetice trebuie avut grij[, deoarece calitatea poate varia
foarte mult în func'ie de firma produc[toare, materialele folosite ;.a.m.d. Deci ar fi de preferat ca în momentul în
care î'i alegi un sac de dormit s[ ceri sfatul cuiva care se pricepe, pentru c[, la urma urmei, cel pu'in un sfert - o
treime din hike ]l vei petrece în el.
Sacul de dormit recomandat pentru hike-urile de prim[var[-var[-toamn[ (`de 3 anotimpuri~) are ca
temperatur[ extrem[ /5°C. El trebuie s[ fie cât mai u;or posibil, s[ poat[ fi împachetat cât mai mic (într¬un sac de
compresie dac[ se poate). Aten'ie+ sacii de dormit trebuie 'inu'i împacheta'i cât mai pu'in timp posibil. De aceea,
atunci când ajungi la locul în care te-ai hot[rât s[ faci bivuac (sau acas[) despacheteay[-l ;i las[-l a;a pân[ la
plecarea spre urm[torul punct.
IYOPRENUL numit ;i iyolir, sau neopren, este indispensabil pentru un bivuac, el fiind un foarte bun iyolant
fa'[ de p[mânt. Trebuie s[ fii atent s[ r[mân[ întotdeauna uscat. Cele mai bune neoprene sunt cele din dou[ sau mai
multe straturi grosime, sau cele care se umfl[ singure. Acestea din urm[ sunt ceva mai grele, mult mai scumpe, dar
;i mai confortabile. Nu uiti s[ iei cu tine ;i chitul de repara'ii în cayul alegerii unui iyopren care se umfl[ singur.
Indiferent de tipul iyolatorului folosit acesta trebuie p[strat într-o hus[ impermeabil[, sau cel pu'in învelit într-o
pung[, sac de nzlon.
LANTERNA trebuie s[ fie u;oar[ ;i reyistent[. Este bine s[ ai la tine cel pu'in o reyerv[ de baterii noi. Mult
mai practic[ decât o lantern[ clasic[ este o lantern[ frontal[, pentru c[ v[ v[ permite s[ ave'i mâinile libere. Pentru
lanternele sau frontalele care au bec cu crzpton va trebui s[ ai grij[ ca bateriile s[ fie de calitate superioar[
pentru c[ acest tip de bec consum[ mai mult.
162 STICLA DE AP“ ar trebui s[ fie de 0,5-0,75 litri. Po'i folosi flacoane de plastic sau recipiente speciale
Pe c[r[rile mun'ilor

(plosc[ sau butelcu'[) care au în interior un strat de ceramic[ sau aer care nu permite apei s[ se
înc[lyeasc[ prea repede (Aten'ie+ nu orice plosc[ are ceramic[ în interior).
OCHELARII DE SOARE sunt foarte necesari, iarna ei trebuind s[ opreasc[ 85% din radia'iile
spectrului viyibil pentru ca ochii s[ nu fie v[t[ma'i din cauya reflec'iilor y[peyii. De aceea ei trebuie s[
fie confec'iona'i din sticl[ sau s[ aib[ în componen'[ carbon. Pentru cea'[ se folosesc lentile de culoare galben[,
ro;ie sau portocalie, iar pentru soare puternic se recomand[ lentile veryi sau gri închis.
TRUSA CU VESELA …I TACÂMURILE ar trebui s[ con'in[ o farfurie adânc[ (preferabil din tabl[
emailat[), lingur[, furculi'[, linguri'[, cu'it, desf[c[tor de conserve, un ;ervet pe care s[ poat[ fi servit[ masa ;i un
s[cule' în care s[ poat[ fi puse toate acestea. Dac[ nu exist[ un echipament comun al unit['ii sau patrulei,
este bine ca fiecare din cele de mai sus sa aib[ un semn distinctiv pentru a nu fi confundate cu ale altora.

Echipamentul de grup
CORTUL
Cum î'i alegi ;i îngrije;ti `casa~ din timpul drume'iilor?
Corturile cu pere'i dubli (iyoterme) sunt preferate celor simple datorit[ stratului de aer iyolator dintre cei doi
pere'i, care în timpul iernii creeay[ o diferen'[ de 10-15°C fa'[ de cea de afar[, iar vara men'ine o temperatur[
pl[cut[. De asemenea, este important ca cele dou[ dou[ folii s[ nu se ating[, deoarece în timpul ploilor mai lungi
se înt=mpl[ ca apa s[ treac[ prin prima folie curgând pe interior. Dac[ cele dou[ folii se ating, apa va uda ;i cea de-a
doua folie provocând astfel nepl[ceri. Cortul trebuie s[ fie impermeabil, reyistent la vânt ;i s[ apere de umeyeala
solului ;i de insecte. De asemenea, este important s[ aib[ cus[turile lipite cu o band[ de material impermeabil
(plastic sau cauciuc sub'ire), g[urile de la cus[turi fiind o posibil[ `poart[ de intrare~ pentru ap[.
Exist[ diferite tipuri de corturi fiecare având specificul s[u atunci când se monteay[ ;i se strânge. De 163
aceea este indicat ca atunci când pleca'i s[ ;ti'i dinainte cum se monteay[ ;i se strânge cortul în care ve'i
Echipamentul de hike

dormi, sau s[ fie lâng[ voi cineva care se pricepe la


acest lucru.
Cortul este bine s[ fie montat u;or în pant[ cu
intrarea în vale pentru a nu p[trunde apa în cay de
ploaie. Baterea cuielor ;i întinderea sforilor se face la 45°, de ele
depinyând reyisten'a cortului la vânt ;i ploaie.
Pentru ca un cort s[ fie p[strat în bune condi'ii, trebuie s[ iei
câteva m[suri de precau'ie+
• Un cort nu se strânge ud. Dac[ totu;i e;ti nevoit s[-l
strângi pe ploaie, trebuie apoi pus la uscat într-o înc[pere cald[.
• Dac[ un cort se rupe sau se g[ure;te, trebuie reparat prin
coaserea unui petic de aceea;i culoare ;i acela;i material sau, dac[
nu ai, se poate lipi pentru scurt timp o bucat[ de band[ adeyiv[.

Cortul este casa ta, uneori pentru s[pt[mâni la rând. De aceea trebuie îngrijit, men'inut curat ;i ordonat atât
în campuri cât ;i în perioada în care nu îl folose;ti. Îngrijirea ;i utiliyarea lui cu aten'ie poate s[-i dubleye via'a.

164
Pe c[r[rile mun'ilor

PRIMUSURILE
De ce ai nevoie pentru g[tit?
Primusurile dau mai mult[ independen'[ ;i scutesc timpul c[ut[rii lemnelor pentru foc. Ele
func'ioneay[ cu benyin[, gay sau spirt. Se folosesc în hike-urile de dou[ sau mai multe yile pentru
înc[lyirea hranei. Ia un primus cu tine mai ales atunci când pleci pentru o perioad[ mai lung[, ;i traseul presupune
parcurgerea unor distan'e mari. El te va ajuta la prepararea rapid[ a unei hrane calde.
Fiecare tip de primus preyint[ anumite avantaje, ;i toate sunt sigure în cayul în care sunt folosite conform
instruc'iunilor. Alegerea primusului depinde de tipul de combustibil aflat cel mai la îndemân[ în yon[. Nu uita c[
gayul butan se evapor[ greu, ;i deci nu poate fi utiliyat la temperaturi sub yero grade.
Echipamentul pentru g[tit trebuie s[ acopere necesarul de materiale necesare prepar[rii hranei întregii
patrule. Iat[ cam ce ar trebui s[ con'in[+
• 2 oale suficient de mari + capace. Dac[ oalele sunt din aluminiu, sunt mai u;oare. Capacele ar fi bine s[
poat[ fi folosite ;i ca tig[i
• o oal[ mai mic[ pentru ceai
• cle;te sau o m[nu;[ de buc[t[rie pentru a putea manevra oalele atunci când sunt fierbin'i
• detergent pentru vase + praf de cur['at
• un desf[c[tor pentru conserve
• polonic
• burete pentru sp[lat vasele
• saci pentru resturi menajere.
Vasele trebuie sp[late imediat dup[ servirea mesei, altfel dup[ ce se usuc[ resturile de alimente sunt mult mai
greu de sp[lat, f[r[ s[ ne mai gândim la `turma~ de bacterii care sunt atrase de aceste resturi.

165
Legile hike/ului

LEGILE HIKE-ULUI

Legile hike-ului sunt ni;te reguli de bun[ conduit[, care nu ar trebui s[ fie scrise decât
în con;tiin'a fiec[ruia dintre noi. Ele sunt de fapt ni;te reguli de convie'uire într-un grup în
cayul unor condi'ii mai deosebite.

Ritmul de mers este dat de posibilit['ile celui mai încet din grup. Acesta nu este o frân[ pentru grup, nu trebuie
for'at s[ se adapteye la grup, ceilal'i trebuind s[ se adapteye dup[ el. În m[sura posibilit['ilor, el poate fi ajutat s[
încerce s[-;i dep[;easc[ limitele (acestea de multe ori fiind psihologice).
Grupul trebuie s[ fie compus din cel pu'in trei persoane. De asemenea, nu este bine ca grupul s[ fie prea
numeros.
Respect[ natura ;i legile muntelui.
Bivuacul se face doar în locurile permise.
Locul de cort trebuie s[ fie (în m[sura posibilit['ilor) drept, f[r[ denivel[ri, pentru a-'i putea oferi un
minimum de confort pentru odihna necesar[ organismului t[u dup[ o yi de efort. æine cont ;i de urm[toarele+
 S[ existe în apropiere o surs[ de ap[ potabil[.
 Pentru foc folose;te lemne uscate g[site prin apropiere ;i nu t[ia crengi din copaci.
 Este de preferat s[ g[se;ti un loc care are deja o vatr[, dac[ este cayul.
Nu l[sa gunoi în urma ta. Adun[ tot ce ai într-o pung[ pe care las-o la caban[ sau, dac[ po'i, în prima
166 localitate de pe traseu.
Pe c[r[rile mun'ilor

Ai încredere în cei care ;tiu deja s[ foloseasc[ harta ;i busola, dar nu fi total indiferent fa'[ de
acestea.
 Înainte de plecare încearc[ s[ ob'ii informa'ii privitoare la starea vremii pe perioada hike-ului.
 Este recomandabil s[ aduni cât mai multe informa'ii privitoare la traseu.
 În timpul traseului încearc[ s[ î'i organiyeyi timpul în a;a fel încât s[ reu;e;ti s[ atingi cât mai multe din
obiectivele propuse, doyând bine cantitatea de efort necesar[ fiec[rei etape.

167
Legile muntelui

LEGILE MUNTELUI

Nu pleca niciodat[ într-o excursie pentru care nu e;ti preg[tit. Alege-'i întotdeauna ca 'int[ un itinerariu
1 realiyabil, iar în clipa în care î'i dai seama c[ nu-l po'i duce la bun sfâr;it, renun'[ la el: s[ ai întotdeauna o reyerv[
de timp: s[ nu fii un `mânc[tor de piscuri~, dar nici s[ nu te fere;ti de excursii care pretind greut['i.

2 Preg[te;te fiecare excursie am[nun'it, cu gândul ;i fapta, indiferent de împrejurare, fie c[ urci singur, cu
prietenii sau c[l[uyit.
 când pleci pe munte, pe lâng[ preg[tirea echipamentului trebuie s[ ai în vedere ;i preg[tirea bagajului t[u
sufletesc
 o simpl[ excursie de week-end poate s[ î'i ofere tot atâtea satisfac'ii ca ;i escaladarea peretelui cel mai
pr[p[stios. Cu acelea;i satisfac'ii ;i bucurii, în una s[ te plimbi ;i în alta s[ te ca'eri.
 s[ nu ajungi unul dintre cei care nu v[d nimic în afara stâncii
 s[ ai mereu în vedere faptul c[ în mun'i exist[ ;i pericole, pe care îns[, cu prevedere ;i în'elepciune, le po'i evita
Când e;ti pe munte nu trebuie s[ ui'i de educa'ia ;i bunaRcre;tere primite de la p[rin'i ;i de la ;coal[. Necuviin'a
3 ;i grosol[nia nu î;i au locul într-o excursie. Trebuie s[ ai în vedere atât respectul pentru munte, cât ;i respectul
pentru ceilal'i.
 s[ nu ui'i c[ excursia ta începe din gar[
 dac[ te întâlne;ti în drum cu vreun c[l[tor singuratic, salut[-l sau r[spunde-i la salut
 s[ nu faci alte vetre în afara celor existente. Folose;te-le pe acestea ;i atunci paji;tea nu va avea de suferit
168 în plus
Pe c[r[rile mun'ilor

Nu pâng[ri regiunile prin care treci ;i nici s[ nu murd[re;ti frumuse'ile naturii `completându-le~
4 cu sticle de suc, coji de ou[, hârtii sau cutii de conserve.
 nu uita c[ ;i cel care vine dup[ tine vrea s[ bea din iyvorul limpede pe care tocmai acum îl tulburi
 nu suci niciodat[ indicatoarele, nici chiar în glum[, în sensul opus. Uneori derutarea poate avea
consecin'e grave
 cânt[ numai dac[ te pricepi ;i numai la timpul potrivit, deoarece de cele mai multe ori `cântecele~ nu se
potrivesc vocii tale ;i cu atât mai pu'in urechilor celor din jur
 în general nu 'ipa pe munte deoarece aceasta nu face bine nici oamenilor, nici animalelor ;i nici chiar 'ie
 nu arunca pietre în vale, nici din gre;eal[ ;i nici în glum[

5 Pre'uie;te prietenia în cel mai înalt grad. Posibilit['ile celui mai slab s[ fie unitatea de m[sur[ a întregului grup.
 nu uita c[ a p[r[si un om pe munte poate fi o crim[
 dac[ e;ti între cei c[l[uyi'i, încearc[ s[ te compor'i cât mai bine ;i caut[ s[ înve'i ori de câte ori ai ocayia
 nu uita c[ nu s-a n[scut nimeni alpinist, dar c[ pân[ ;i un alpinist perfect poate c[dea de pe munte
 fiecare str[in care împarte cu tine bucuria unei excursii, s[-'i fie un bun prieten. S[ nu îl refuyi niciodat[ la
nevoie, chiar dac[ acest ajutor nu const[ decât într-o înghi'itur[ de ap[ din bidonul t[u sau dintr-o privire pe harta ta
(`prietenul la nevoie se cunoa;te~). Chiar ;i c[l[uyele pl[tite trebuie s[ fie prietenii ;i tovar[;ii t[i de munte.

6 Respect[ cabana a;a cum î'i respec'i propria cas[. S[ nu ai în caban[ preten'iile pe care le ai într¬un hotel
luxos. Nu uita c[ banii pe care-i ai nu valoreay[ prea mult pe munte ;i c[, în fa'a muntelui, suntem cu to'ii
egali.
 nu aduce cu tine în sufragerie schiuri ;i pitoane, ploaie, frig sau murd[rie ;i dac[ se poate nici m[car sudoarea ta
 cabana e un loc de odihn[ ;i lini;te pentru to'i. Deci, nu ocupa toate b[ncile ;i mesele cu rucsacul,
h[r'ile sau picioarele tale 169
 nu face uy de aparatele radio sau de casetofon, nu uita c[ locul lor este acas[ ;i nu pe munte
Legile muntelui

 chitara s-o atingi numai dac[ într-adev[r ;tii s-o mânuie;ti


 pere'ii de stânc[ ;i cei ai cabanei nu sunt potrivi'i pentru exerci'iile de caligrafie
 alege-'i cu grij[ locul de dormit, dar nu eyita s[ renun'i la el de îndat[ ce veyi c[ al'ii, mult mai
obosi'i sau mai b[trâni decât tine, au nevoie de el
 nu te urca înc[l'at în pat ;i nici nu încerca s[ urci sau s[ cobori sc[rile în fug[, atunci când ai bocanci
 fii atent cu focul ;i cu lumina ;i nu uita c[, în afar[ de cabanier, fiecare în parte este r[spuny[tor de caban[
 las[ fiecare loc a;a cum ai vrea s[-l g[se;ti când vei veni obosit la caban[.
Nu fura lini;tea ;i pl[cerea altora, dar nici be'ele sau eventual curele care-'i lipsesc la schiuri, sau florile pe care
7 natura le-a l[sat pentru to'i în egal[ m[sur[.
 nu dobor] sau scrijeli copacii numai pentru c[ nu ;tii s[-'i folose;ti altfel puterea
 s[ nu distrugi mu;uroaiele de furnici din `spirit de cercetare~.

8 Nu min'i, nu te l[uda, nu exagera. Chiar ;i cea mai grea c['[rare e mai mic[ pe lâng[ alte realiy[ri omene;ti.
 nu fi arogant ;i las[ pe fiecare fericit în felul s[u, chiar dac[-i vorba de un încep[tor sau de un excursionist
ocayional
 nu înjura. Nu blestema niciodat[ vremea sau leg[turile schiurilor etc.
 respect[ credin'ele ;i obiceiurile oamenilor de la munte ;i nu-'i bate joc de ele. Nu uita c[ tu e;ti oaspetele lor
ca, de altfel, ;i al mun'ilor

9 P[streay[ nep[tat[ onoarea de cerceta; ;i fii mândru c[ e;ti o mic[ p[rticic[ din aceast[ lume. Gânde;te¬te
plin de respect la cei care au inaugurat drumul pe care mergi.

170 10 Nu deyonora mun'ii prin extraordinare tentative de record, ci caut[ s[-i în'elegi.
Pe c[r[rile mun'ilor

AD“POSTURI
Atunci când porne;ti într-un hike, sunt multe lucruri pe care trebuie s[ le ai
în vedere+ echipament, alimente, traseu... dar poate nici unul la fel de important
ca locul în care vei r[mâne peste noapte. Departe de confortul oferit de acoperi;ul unei
cabane ;i de c[ldura unui ;emineu, natura a oferit dintotdeauna turi;tilor r[t[ci'i spa'ii
c[lduroase ;i uscate pentru odihn[.
Indiferent dac[ noaptea te prinde prin v[i sau pe creste, îngropat în y[pad[ sau p[;ind
prin iarb[, ad[postul pe care îl vei construi trebuie s[ înl[ture dou[ probleme principale+
frigul ;i umeyeala.

Unde te po'i ad[posti iarna?


În principiu, toate drume'iile în climat rece care implic[ un ad[post în natur[ se reduc la construirea unui iglu
(cas[ în ghea'[). Este de preferat ca acesta s[ fie amplasat pe un teren cât mai plat, pentru a evita alunec[rile de
teren, ;i pe o y[pad[ cât mai înghe'at[, care s[ asigure stabilitatea.
 Se începe prin s[parea unei gropi circulare, pe o adâncime de pân[ la un metru. Pentru aceast[ parte a
muncii folose;te schiurile sau chiar p[r'ile metalice ale rucsacului, cu care taie cuburi cât mai compacte de y[pad[.
 Dup[ ce ai ajuns la adâncimea de un metru, b[t[tore;te bine viitoarea `podea~ a ad[postului.
 Cuburile de y[pad[ pe care le-ai scos în prima etap[ vor forma pere'ii p[r'ii de sus a ad[postului. Un
cerceta; va r[mâne în interior, consolidând cu buc['i mici de y[pad[ pere'ii forma'i din cuburile pe care ceilal'i le
vor a;eya cu o u;oar[ înclina'ie spre centru.
 În func'ie de diametrul ad[postului, în cel mult 10 straturi pere'ii se vor întâlni ;i vor forma 171
acoperi;ul.
Ad[posturi

 Cerceta;ul r[mas în interior se va asigura înc[ o


dat[ c[ ad[postul este etan;, acoperind toate spa'iile
prin care p[trunde lumina.
 În partea opus[ celei din care bate vântul se va
construi viitoarea u;[, sub forma unui cotlon de pe;ter[, nu mai
scurt de un metru.
 Aparent ad[postul este construit. Pentru a permite
circula'ia aerului, în partea opus[ u;ii ;i cât mai aproape de tavan
se va g[uri peretele cu un b[' de schi.
 …tiind c[ aerul cald urc[ si cel rece coboar[, rucsacii vor fi
a;eya'i asemeni unui pat în centrul ad[postului.
 …i pentru ca diminea'a cerceta;ii s[ î;i poat[ continua
drumul, în mod constant cineva se va asigura c[ gaura de aerisire
;i u;a nu sunt acoperite cu y[pad[ din afar[.

Cum faci un ad[post suspendat?


Tot ce iarna e acoperit de y[pad[ poate fi folosit vara pentru construc'ia unui ad[post trainic. Exemplele de
mai jos pornesc de la diversitatea terenului, de la materialele ;i uneltele disponibile, precum ;i de la timpul
disponibil.

Atunci când picioarele 'i se înfund[ în noroi, singura solu'ie este amenajarea unui ad[post suspendat, fie între
crengile a doi copaci, fie pe dou[ pr[jini solide înfipte în p[mânt. Foile de cort prinse la capete cu cordelin[
pot forma un hamac confortabil, iar deasupra prelata prins[ cu sforile cortului va alc[tui acoperi;ul.
172 Dac[ dimpotriv[, p[mântul este uscat îns[ cortul lipse;te, natura ofer[ suficiente resurse. Sfoara ;i toporul
Pe c[r[rile mun'ilor

pot transforma crengile copacilor într-un schelet de cort, în


timp ce ramurile înfrunyite, în straturi dese, pot 'ine loc de
pere'i ;i de acoperi;.
În ambele situa'ii de mai sus, problema c[ldurii nu pare a fi
reyolvat[. A;a încât `centrala natural[~ este un mod simplu ;i eficient de a
avea un pat cald toat[ noaptea.
În timp ce preg[te;ti cina, nu uita s[ pui în jurul focului mul'i bolovani,
pe care s[-i la;i acolo pân[ se încing. Între timp, sap[ sub ad[post un ;an'
pu'in adânc, unde adu bolovanii de lâng[ foc, pe care îi vei acoperi cu un
strat sub'ire de p[mânt.
În cayul ad[postului suspendat, aliniay[ bolovanii pe o targ[ format[ din
mai multe crengi solide, iar pe deasupra lor presar[ jarul din foc.
Astfel nu vei fi nevoit s[ te treye;ti în timpul nop'ii pentru a alimenta
focul, ;i vei avea un somn odihnitor pân[ diminea'a.

• Construie;te un ad[post de dormit într-un copac.

173
Orientarea turistic[

ORIENTAREA TURISTIC“
Timp de secole omul a explorat necunoscutul deschiyând noi drumuri prin
p[durile adânci ;i dese. În cercet[;ie, la fel ca în via'[, î'i este oricând folositor
s[-'i cuno;ti poyi'ia, s[ po'i determina direc'iile în care vrei s[ mergi, s[ te raporteyi la ce
exist[ în jurul t[u.
Un cerceta; ;tie întotdeauna s[-;i g[seasc[ drumul.

Harta
Ce este harta ;i cum o po'i folosi pentru a te orienta?
Harta este repreyentarea mic;orat[ pe un plan a întregii
suprafe'e a P[mântului sau numai a unei por'iuni din aceast[
suprafa'[. În general, orice hart[ cuprinde+

a. scara h[r'ii+
• este o cifr[ care arat[ CUM se raporteay[ m[rimile de pe
hart[ la m[rimile corespuny[toare din teren, de exemplu, de câte
ori un obiect sau o distan'[ din natur[ a fost mic;orat[ pentru a
putea fi desenat[ pe hart[. Aceasta poate fi+
grafic[+
- este chiar repreyentarea grafic[ a sc[rii numerice
174
- ajut[ la determinarea distan'elor pe hart[
Pe c[r[rile mun'ilor

numeric[+
- arat[, printr-o împ[r'ire, DE CÂTE ORI s-au mic;orat pe hart[ distan'ele corespuny[toare
din teren. Ex.+ 1+25 000 arat[ c[ unui mm m[surat pe acea hart[ îi corespund 25 m în natur[.
- este cu atât mai mare cu cât împ[r'itorul este mai mic ;i invers. Ex.+
1+10 000 este o scar[ mai mare decât 1+100 000

b. coordonatele+
• sunt valorile care determin[ poyi'ia punctelor, a lucrurilor din natur[ etc.
pe suprafa'a globului terestru (geografice) sau pe hart[ (rectangulare).
- geografice+ latitudinea (paralela) ;i longitudinea (meridianul).
- rectangulare + se determin[ cu ajutorul caroiajului rectangular* (;i exprim[
poyi'ia unui punct fa'[ de un sistem de axe xoz*).

c. semnele conven'ionale+
• sunt anumite simboluri cu ajutorul c[rora sunt repreyentate pe hart[ toate
elementele terenului.

d. curbele de nivel+
• curba de nivel — linia imaginar[ care une;te pe hart[ toate punctele din
teren care au aceea;i în[l'ime sau adâncime. Exemple+
- vârfurile mun'ilor ;i dealurilor
- depresiunile — se recunosc dup[ valoarea cea mai mic[ a curbei de nivel
din interior
- crestele — curbe de nivel cu aspect alungit 175
Orientarea turistic[

- v[ile — curbe cu aspect alungit, cu valori ce descresc spre gura v[ii

• realiyarea ;i citirea curbelor de nivel+


Cel mai u;or este s[ î'i imagineyi c[
desfaci formele de relief în felii de l['ime egal[, `t[iate~
pe oriyontal[. Conturul fiec[rei felii se proiecteay[ apoi
pe hart[ ;i repreyint[ curba de nivel.

Distan'a dintre dou[ curbe


de nivel consecutive (grosimea
fiec[rei felii) se nume;te
echidistan'[. Cu cât ea este mai
mic[, cu atât mai precis este
repreyentat relieful terenului pe
hart[.
Toate punctele situate pe o
curb[ de nivel trebuie s[ aib[
aceea;i altitudine. De obicei,
curbele care indic[ altitudinea,
printr-un num[r scris pe ele, sunt
desenate cu linie îngro;at[. Ele
apar tot la a 5-a curb[ de
nivel.
176
Pe c[r[rile mun'ilor

Ex.+ pe harta cu
scara de 1+25 000,
valoarea lor este
multiplu de 25 sau 50.

Copierea unei h[r'i la diferite


sc[ri se realiyeay[ prin metoda
caroiajului, astfel+
Se împarte suprafa'a h[r'ii în
p[tr['ele de aceea;i m[rime, dup[
care se copiay[ pe o alt[ hârtie, cu
acela;i caroiaj, ceea ce este în
interiorul lor. Harta se poate copia
la aceea;i scar[ sau la alte sc[ri,
mai mici sau mai mari. Aten'ie la
p[strarea propor'iilor!

Cum po'i face o hart[?


- Metoda drumuirii+
În primul rând, întocme;te
note de drum (descrierea unui
drum parcurs), care sunt
elementele de bay[ a ceea
ce urmeay[ a fi schi'a unei 177
Orientarea turistic[

por'iuni de teren. Aceste note trebuie s[ includ[ distan'ele parcurse, obiectele pe care le observi în
timp ce mergi, unghiurile dintre punctele de reper pe care le alegi ;i ceea ce mai creyi c[ e necesar.
De asemenea, trebuie s[ stabile;ti care va fi scara h[r'ii, 'inând cont de detalierea notelor.
Folosindu-te de scar[, transpune apoi distan'a dintre primele dou[ puncte de reper, ;i deseneay[ acolo
toate obiectele observate ;i notate pe acea por'iune. La fel procedeyi pentru fiecare distan'[ intermediar[.

- Metoda radierii+
Î'i po'i imagina c[ e;ti într-un punct ;i c[ `înregistreyi~ toate detaliile din jurul unui punct central, viyibile
direct din locul unde stai. Aceast[ metod[ poate fi folosit[ pentru determinarea formei unui spa'iu neregulat (de ex.
în speologie, forma unei sali dintr-o pe;ter[).
S[ începem! Alege un punct X care va fi în centrul colii de hârtie pe care vrei s[ deseneyi harta. Cu ajutorul
unui liniar, traseay[ direc'iile tuturor punctelor din teren care te intereseay[. M[soar[ apoi distan'ele din punctul X
c[tre punctele luate ca repere. Apoi transpune pe hârtie aceste distan'e, reduse la scara stabilit[ pentru hart[,
ob'inând astfel poyi'ia punctelor din jur.
Dac[ spa'iul este neregulat (o sal[ dintr-o pe;ter[, de exemplu), reperele pe care le alegi trebuie s[ 'in[ seama
de fiecare neregularitate mai important[, fa'[ de care m[soar[ unghiul ;i distan'a, dintr-un punct situat aproximativ
în centrul s[u.

Orientarea ]n teren
Cum te orienteyi?
Cel mai important este s[ î'i g[se;ti direc'ia. Adic[ s[ te conduci dup[ o linie sau un punct fix pe care îl
178 cuno;ti — un punct fix din peisajul unde te afli (un turn de biseric[, vârful unui munte) sau punctul NORD.
Pe c[r[rile mun'ilor

BUSOLA este instrumentul care te ajut[ la orientarea în teren (unde e;ti ;i încotro trebuie s[
mergi) ;i la determinarea punctelor cardinale. Cele mai cunoscute ;i mai bune busole sunt Recta,
Suunto, Silva.

O busol[ este alc[tuit[ din+


• cutie sau un cadru
dreptunghiular, transparent, prev[yut
cu lup[, ;i pe care e gravat[ s[geata ce
indic[ direc'ia de mers
• un ac magnetic — în general,
cap[tul s[u nordic este fosforescent ;i
are form[ de s[geat[, sau e colorat în
ro;u. Este suspendat pe un ax
• un cadran (mobil) — este
împ[r'it în 360 grade ;i fiecare
grada'ie are 2 grade, numerotarea lor
f[cându-se în sensul acelor de
ceasornic. Este alc[tuit din 2
elemente+ o ram[ pe care sunt marcate
cele patru puncte cardinale ;i grada'iile, ;i o bay[ pe care sunt gravate o s[geat[ ;i câteva linii de ghidare, paralele
cu ea
• (dispoyitiv de viyare)
• (opritor)
• (oglind[). 179
Orientarea turistic[

Exist[ busole mai simple, care nu con'in toate elementele men'ionate mai sus. A;adar cele puse între
paranteye sunt `op'ionale~.

Cum po'i s[ g[se;ti Nordul?


Înainte de a folosi o hart[ în teren, este foarte important s[ o orienteyi spre Nord, adic[ s[ pui direc'ia Nord a
h[r'ii pe direc'ia nordului geografic, din natur[, indicat de busol[.
Când folose;ti busola, trebuie s[ fii atent s[ o 'ii întotdeauna oriyontal — fie c[ e pus[ pe o suprafa'[ plan[, fie
c[ e 'inut[ în palma întins[.
Folosind busola, po'i g[si foarte u;or nordul. Pune
diviyiunea yero (sau N) a busolei pe s[geata care arat[ direc'ia de
mers ;i rote;te-te pân[ când vârful acului magnetic (cel colorat
sau sub form[ de s[geat[) ajunge ;i el la diviyiunea yero de pe
cadran. Atunci, privind în fa'[, po'i alege un punct din natur[ pe
care s[-l folose;ti mai departe ca reper.

Ayimutul
• repreyint[ unghiul oriyontal pe care îl face într-un punct
de pe suprafa'a terestr[ direc'ia nord cu o direc'ie oarecare din
teren.
Ayimutul pe care noi îl folosim este cel geografic.
180
Pe c[r[rile mun'ilor

Cum s[ g[se;ti ayimutul cu ajutorul busolei?


Dac[ vrei s[ afli ayimutul unui punct din teren, po'i folosi busola astfel+ 'inând busola în palm[,
te întorci cu fa'a spre acel punct. Apoi rote;ti cadranul mobil al busolei pân[ când vârful nordic al
acului magnetic ajunge în dreptul grada'iei yero (sau N) de pe cadran. Apoi te ui'i ce valoare exist[ în
dreptul s[ge'ii care indic[ direc'ia de mers (sau în dreptul indicelui c[t[rii). Valoarea respectiv[ este chiar ayimutul
punctului c[utat.

Cum s[ g[se;ti o direc'ie dup[


ayimutul dat?
Înainte de toate, pune valoarea
ayimutului dat în dreptul liniei de pe
cadranul fix care arat[ direc'ia de mers.
Apoi te rote;ti ('inând busola în palm[)
pân[ când vârful nordic al acului magnetic
se suprapune cu grada'ia yero (sau N) de pe
cadran. Î'i alegi un reper din teren, care se
afl[ undeva în continuarea s[ge'ii ce arat[
direc'ia de mers. Astfel vei putea men'ine
direc'ia când mergi ;i f[r[ s[ 'ii mereu
busola în palm[, nemi;cat[. Calcularea ayimutului
Dac[ trebuie s[ te deplaseyi dup[ o punctului B
serie de ayimuturi ;i pe anumite distan'e,
procedeay[ la fel pentru determinarea lor. Când ai ajuns la primul reper ;i ai parcurs distan'a cerut[,
determin[ al doilea ayimut, ia urm[torul reper ;i tot a;a...
181
Orientarea turistic[

Cum s[ m[sori un ayimut cu busola pe hart[?


S[ spunem c[ ai de parcurs un traseu deja marcat pe o hart[. Pentru asta trebuie s[ `transpui~ acel
traseu în teren, deci în cadrul natural unde te afli.
Înainte de toate, harta trebuie s[ fie orientat[/nordat[, prin procedeul explicat mai înainte.
Dup[ ce ai orientat-o, a;ay[ busola pe linia pe care trebuie s[ te deplaseyi, a;a încât s[geata care arat[ direc'ia
de mers (sau grada'ia yero de pe cadran) s[ fie îndreptat[ spre punctul unde trebuie s[ ajungi. Apoi trebuie s[ te
asiguri c[ linia N-S a cadranului se suprapune ;i ea cu linia pe care trebuie s[ mergi.
Ayimutul va fi ar[tat de 360 minus grada'ia de pe cadran din dreptul vârfului N al acului magnetic.

Busola NU se folose;te +
 în apropierea c[ilor ferate sau a oric[ror construc'ii din fier sau o'el, precum ;i a oric[ror obiecte
din metal care ar putea influen'a acul magnetic
 pe timp de furtun[ cu desc[rc[ri electrice ;i în apropierea liniilor electrice de înalt[ tensiune.
Semnele de pist[
Sunt folosite de cerceta;i pentru orientare, pentru a marca anumite locuri, pentru a l[sa mesaje etc.

182
Pe c[r[rile mun'ilor

LEGEND“+

1. Direc'ie
2. Ap[ potabil[
3. Scrisoare ascuns[
4. Direc'ie gre;it[
5. Ap[ nepotabil[
6. ‘ntoarcere la vatr[
7. Pericol
8. Obstacol de ocolit
9. Direc'ia campului
10. Patrula separat[ ]n doi ;i trei
11. A;teapt[ aici
14. Sunt gata
15. Sunt absent
16. Sunt la 2 kn de aici
17. Ia/o la dreapta
18. Ia/o la st=nga
19. Direc'ie
20. Aten'ie!
21. Pericol!
22. Obstacole
23. Bivuac 183
Orientarea turistic[

Mijloace neconven'ionale de orientare+


Când nu ai la îndemân[ busola sau când te afli în imposibilitatea de a o folosi, po'i folosi diferite
elemente din natura pentru a te orienta. Ele sunt acolo dintotdeauna, func'ioneay[ la fel de mii de ani,
trebuie doar s[ ;tii s[ le interpreteyi ;i s[ fii atent la ce î'i spune natura.

• stelele, constela'iile+
- steaua polar[ indic[ întotdeauna nordul. Ea se g[se;te cel mai u;or
folosindu-te de Carul (Ursa) Mare ;i Carul Mic, deoarece se afl[ în vârful osiei
Carului Mic
- dintre cele 89 de constela'ii, exist[ câteva care te pot ajuta la orientare, cum
ar fi Cassiopeia (]n form[ de W), Orion, Ursa Mare ;i Ursa Mic[, Gemenii, Perseu,
Andromeda, fiind dintre cele mai str[lucitoare ;i viyibile. Pentru aceasta trebuie s[
cuno;ti poyi'ia lor pe cer — care î'i apare diferit[ în fiecare lun[ a anului — ;i s[ le
po'i raporta la Steaua Polar[.

• cu ajutorul mu;chilor de pe copaci sau pietre, care se deyvolt[ mai bine pe


latura lor nordic[. Aceasta în cayul în care sunt iyolate ;i nu exist[ un râu sau un
versant în apropiere (acestea ar putea determina cre;terea mu;chilor în alte yone
decât cea nordic[). În schimb, frunyi;ul ;i coroana copacilor iyola'i sunt mai
deyvoltate spre sud

• vegeta'ia ierboas[ a poienilor din p[dure este mai deas[ în partea lor
nordic[ decât în cea sudic[
184
Pe c[r[rile mun'ilor

• dup[ inelele de cre;tere anual[ ale


copacilor t[ia'i, care sunt mai apropiate
unele de altele în partea dinspre nord a
trunchiului

• dup[ altarele bisericilor ortodoxe ;i a;eyarea crucilor de pe morminte — cu fa'a spre est

185
Orientarea turistic[

• cu ajutorul unei lame de ras din o'el superior sau a unui ac electriyat pus într-un vas nemetalic cu
ap[ (opera'iunea se repet[ de cel pu'in 2 ori: de obicei, cap[tul mai magnetiyat se stabile;te spre nord):

• cu ajutorul soarelui+
- ;i al unui ceas de mân[ cu ace — se poate determina direc'ia sud
- dup[ poyi'ia soarelui pe cer la anumite ore, în func'ie de anotimp (veyi Tabelul 1)
- dup[ poyi'ia umbrelor obiectelor (la ora 12, orice umbr[ este îndreptat[ spre N)

• dup[ fayele Lunii (veyi Tabelul 2).

186
Pe c[r[rile mun'ilor
Tabelul 1+
vara + mai, iunie, iarna+ noiembrie, prim[vara ;i toamna
Poyi'ia soarelui iulie decembrie, feb., martie, aprilie,
ianuarie aug., sept., oct.
La est la ora 8 nu se vede la ora 6
La sud-est la ora 10 la ora 10 la ora 9+30
La sud la ora 12 la ora 12 la ora 12
La sud-vest la ora 15 la ora 14 la ora 14+30
La vest la ora 18 nu se vede la ora 18

Tabelul 2
Direc'ia în care se afl[ Luna
Fayele Lunii
la ora 18 la ora 24 la ora 6
Primul p[trar (se vede la sud la vest nu se vede
numai partea din
dreapta a discului lunar)

Lun[ plin[ (se vede tot la est la sud la vest


discul lunar)

Ultimul p[trar (se vede nu se vede la est la sud


numai partea din stânga
a discului lunar) 187
Orientarea turistic[

• Magnetiyeay[ un ac, înfinge-l într-un cartona; ;i pune-l s[ pluteasc[ într-o farfurie.


Veyi dac[ arat[ cu acurate'e nordul, verificându-l cu ajutorul unei busole.
• Realiyeay[, împreun[ cu patrula, un traseu de orientare. Pentru aceasta trebuie s[ stabili'i ni;te
posturi, ;i în fiecare s[ pune'i un bile'el cu ayimutul care trebuie luat mai departe ;i num[rul de pa;i care
trebuie f[cu'i pân[ la postul urm[tor.
• Pe timp de cea'[, încerca'i s[ parcurge'i un traseu turistic (pe o por'iune restrâns[, pentru a nu
v[ r[t[ci), folosind busola ;i harta.
• Încerca'i s[ v[ alege'i una din metodele de realiyare a unei h[r'i ;i s[ desena'i ;i voi una. Folosi'i
to'i membrii patrulei pentru asta — ve'i avea nevoie! Pute'i oricând apela la cineva cu experien'[ s[ v[
ajute dac[ vi se pare prea greu.

188
Pe c[r[rile mun'ilor

SUPRAVIEæUIRE
În timpul activit['ilor cu cerceta;ii, dar ;i în oricare alt moment al vie'ii tale,
se pot ivi situa'ii extreme care s[-'i pun[ via'a în pericol. Pentru a te descurca
într-o astfel de situa'ie nu este suficient s[ vrei, trebuie s[ ;i po'i. Pentru asta este nevoie s[
fii preg[tit.

Ce este supravie'uirea?
Deseori în ie;iri, în campuri sau concursuri, se poate auyi despre hike de supravie'uire sau camp de
supravie'uire. Liderii preg[tesc aceste activit['i care se caracteriyeay[ prin condi'ii dificile ;i materiale relativ
pu'ine, în care sunt puse la încercare îndemânarea, cuno;tin'ele ;i capacitatea patrulei de a reac'iona favorabil în
situa'ii deosebite, nea;teptate, asem[n[toare celor reale (r[t[cirea pe munte, furtuna, avalan;a, incendiul etc).

De ce apar în realitate aceste situa'ii?


Majoritatea cayurilor apar din cauya unor gre;eli ale persoanelor implicate direct sau indirect+
 lipsa unor informa'ii importante sau informarea gre;it[
 nerespectarea sfaturilor ;i recomand[rilor celor mai experimenta'i
 nerespectarea semnelor naturii
 lipsa echipamentului adecvat
 lipsa experien'ei
 preg[tirea fiyic[ insuficient[ etc.
189
Supravie'uire

Cum procedeyi pentru a reu;i?


Dac[ ar fi s[ arunci o privire în lumea animalelor, po'i vedea c[ ele, pentru a supravie'ui, se ybat, se
ascund, se târ[sc, se lupt[, înoat[, secret[ substan'e urât mirositoare, se prefac r[nite sau moarte, toate
acestea pentru a sc[pa cu via'[ atunci când sunt atacate sau amenin'ate. Cu alte cuvinte, animalele, din
instinct, fac tot posibilul folosindu-se de sim'uri ;i de mediul ambiant pentru a supravie'ui.
La fel, un cerceta; trebuie s[ foloseasc[ tot ceea ce are la îndemân[ pentru a trece peste o prob[, o provocare,
folosind orice poate fi util la un moment dat (înc[l'[minte, haine, e;arf[, ceas, bani, pieptene, cartela telefonic[, un
ciob de sticl[, pietre, p[mânt). Dar s[ nu ui'i c[ cel mai important element este mintea care, dac[ este `bine
folosit[~, reyolv[ întotdeauna problemele.

Cum e bine s[ fii pentru a supravie'ui?


Pentru a supravie'ui trebuie s[ fii `Gata oricând!~. Într-o situa'ie de criy[ este foarte important cum gânde;ti.
Pentru a avea ;anse mai mari de a reyolva situa'ia trebuie s[ fii+
Calm — un om care intr[ în panic[ este un obstacol pentru sine ;i pentru ceilal'i.
Optimist — dac[ nu l-ai îngropat pân[ acum pe `nu pot~, acum este momentul. Solu'ia la o problem[ exist[,
ea doar trebuie g[sit[!
Activ — nu a;tepta s[ se reyolve lucrurile de la sine. TU e;ti cel care poate reyolva situa'ia împreun[ cu
patrula!
Responsabil — dac[ faci ceva, f[-o cât mai bine, nu te ascunde dup[ deget!
Inventiv — prive;te situa'ia din mai multe puncte de vedere, fii deschis ideilor noi!
Consecvent — stabile;te-'i un plan ;i urmeay[-l, dac[ faci altfel s-ar putea s[ te învâr'i în cerc.
Comunicativ — dac[ e;ti ;ef de patrul[ consult[-i pe ceilal'i când trebuie luat[ o deciyie, nu se ;tie de unde
poate veni reyolvarea: dac[ e;ti membru al patrulei, spune/'i p[rerea ;i ajut[-l pe ;eful patrulei s[ ia o
190 deciyie, încurajându-l.
Pe c[r[rile mun'ilor

Curajos — frica niciodat[ nu duce la ceva bun, folositor. De aceea, trebuie s[ r[mâi calm, iar
dac[ sunt semne c[ vreunul din patrul[ este mai pu'in curajos, atunci acesta trebuie încurajat ;i
convins c[ întotdeauna este o solu'ie pentru reyolvarea problemei, doar a;teapt[ s[ fie g[sit[. Dac[
;eful patrulei trebuie s[ ia deciyii, acestea trebuie s[ fie respectate de to'i membrii patrulei, aici,
probabil, nemaifiind timp pentru deybateri ;i discu'ii îndelungi. Nu uita'iR! …eful de patrul[ nu este decât unul ca ;i
voi ;i are nevoie de sprijinul celorlal'i, acorda'i-i încrederea pe care o merit[.

Cum te preg[te;ti?
Cuno;tin'eleR
Este important s[ ;tii cum s[ î'i planifici o drume'ie, ce trebuie s[ iei cu tine ;i ce nu, cu cine mergi, ce
posibilit['i are grupul în condi'iile date, ce po'i întâlni acolo unde mergi, cum po'i p[stra leg[tura cu restul lumii,
cum s[ ac'ioneyi în anumite situa'ii, s[ cuno;ti diferite metode de semnaliyare etc.
Informa'iile le po'i lua din c[r'i, reviste, de pe internet sau de la al'ii care sunt mai experimenta'i.
Materialele
Ce trebuie pus în rucsac? Cum trebuiesc acestea a;eyate (echipamentul personal, echipamentul patrulei, trusa
de supravie'uire)?

Cum î'i `organiyeyi~ trusa de supravie'uire?


Trusa de supravie'uire nu trebuie s[ lipseasc[ niciodat[ din rucsac: trebuie 'inut[ undeva la îndemân[, într-un
buyunar exterior sau chiar într-o borset[, iar materialele din ea trebuie s[ fie bine între'inute ;i verificate înainte de
fiecare c[l[torie, eventual înlocuite cele care nu mai corespund. Trusa de supravie'uire trebuie s[ ocupe cât mai
pu'in loc posibil, s[ fie cât mai u;oar[, iar spa'iul interior trebuie utiliyat cu maximum de eficien'[.
Iat[ cam ce ar trebui s[ con'in[+
 Chibrituri (pentru a nu se umeyi pe vreme ploioas[, pot fi înmuiate m[ciuliile în ceara topit[) 191
Supravie'uire

 Lumânare
 Busol[
 Oglind[
 Fluier
 Sârm[ sub'ire
 Lam[
 Folie din aluminiu
 Folie din plastic
RCreion
 Hârtie
 Ace de cusut (2-3 buc.) ;i a'[ cât mai tare (a'a pentru cusut m[nu;i din piele este suficient de reyistent[)
 Ace de siguran'[ (3-5 buc.)
Preg[tirea fiyic[
Nu te l[sa prad[ vie'ii sedentare, hranei neechilibrate. Încearc[ s[ faci yilnic sport, chiar dac[ nu vrei s[ ajungi
campion mondial, TU vei fi mai s[n[tos. S-ar putea s[ ai nevoie s[ alergi foarte tare, s[ te ca'eri, s[ te strecori sau
multe altele.

Care î'i sunt priorit['ile?


Atunci când liderii preg[tesc un traseu de supravie'uire, este posibil `s[-l presare~ cu probe de prim-ajutor, de
construire a unui ad[post, de aprindere a unui foc sau de semnaliyare. Pentru c[ acestea nu pot fi f[cute toate odat[,
trebuie stabilite priorit['i ;i eventual stabilite responsabilit['i, adic[ cine ;i ce are de f[cut. Iat[ care este
ordinea urgen'elor+
192 1. primul-ajutor
Pe c[r[rile mun'ilor

2. apa
3. hrana
4. ad[postul
5. semnaliyarea/comunicarea

1. PRIMUL AJUTOR
Este deosebit de important în cayul unui r[nit, grupul nemaiputând s[ se mi;te în voie. Mai multe detalii pute'i
g[si la subcapitolul `Prim-ajutor~.

2. APA
Una dintre problemele cu care te po'i confrunta în drume'ii mai lungi, este cantitatea insuficient[ de ap[.
Organismul uman pierde în mod continuu apa prin respira'ie, transpira'ie ;i urin[. Atunci când ai pu'in[ ap[, tot
ceea ce po'i face este s[ minimiyeyi pierderea apei, prin+
/ reducerea cât mai mult a efortului fiyic pe timp de yi
/ odihn[ la umbr[, chiar sub un umbrar improviyat
/ mâncare pu'in[ (digestia, în special a gr[similor, consum[ ap[)
/ respira'ia pe nas ;i nu pe gur[
/ îmbr[c[mintea din cap pân[-n picioare cu haine deschise la culoare, dac[ se poate chiar albe (acestea
reflect[ lumina soarelui)
/ iarna este recomandabil s[ bei ap[ «preventiv»

Care ap[ nu e potabil[?


Dac[ cineva sufer[ mai mult timp de sete este foarte tentat s[ bea ap[ de oriunde. Chiar dac[
aparen'ele pot în;ela, este bine s[ ;tii c[ apa poate fi periculoas[Rdac[+
193
Supravie'uire

- are miros sau gust nepl[cut


- are pojghi'[ uleioas[ sau l[ptoas[
- este din mare
- provine din sucurile extrase din plante
- este dintr-un pârâu
- se scurge la vale, provenind din y[pada sau ghea'a de pe
munte

 Când este ap[ suficient[ este recomandabil s[ se bea la intervale regulate de timp, f[r[ a a;tepta senya'ia
de sete
 Dup[ un efort îndelungat se recomand[ ca apa s[ nu fie rece, ci chiar cald[
 Când g[se;ti o surs[ de ap[ potabil[ (iyvor, fântân[) reînoie;te-'i proviyiile de ap[
 Asigur[-te c[ apa pe care o bei este potabil[ (de obicei acestea sunt marcate pe h[r'i, sunt descrise în
jurnalul altora care au mai trecut pe acela;i traseu sau pot fi întreba'i localnicii)
 Dup[ sete îndelungat[ NU se bea ap[ mult[, ci pu'in câte pu'in ;i cu înghi'ituri mici.
Cum faci rost de ap[?
Surse de ap[ pot fiR+
Iyvoarele — asigur[-te c[ apa este potabil[!
Fântânil
Fântânile utiliyate de localnici
Ploaia — se poate colecta în vase curate, o bucat[ de pâny[ impermeabil[ sau una uns[ cu cear[ de la
194 lumânare, un trunchi de copac înclinat pe care s[ fie legat[ o e;arf[ care s[ ajute la scurgerea apei.
Pe c[r[rile mun'ilor

Roua — se poate aduna s[pând o groap[, c[ptu;it[ apoi cu o foaie impermeabil[ în care s[ fie
a;eya'i bolovani cura'i. Diminea'a roua se depune pe ace;ti bolovani, ea scurgându-se pe folie spre
mijlocul gropii de unde poate fi pus[ într-un vas.
Plantele — pot fi ;i ele surs[ de ap[, introducând frunyele într-o pung[ din plastic. Apa din
frunye se evapor[ ;i se condenseay[ pe pere'ii pungii de unde apoi pic[turile se scurg în partea de jos a pungii.
Y[pada ;i ghea'a — este bine ca în vasul în care se tope;te y[pada s[ fie pus[ dinainte pu'in[ ap[, care
gr[be;te topirea y[peyii. Y[pada de la adâncime este mai îndesat[ ;i se tope;te mai u;or decât cea proasp[t[ de la
suprafa'[. Aten'ie îns[, y[pada trebuie s[ fie curat[!
Apa de suprafa'[ — b[l'ile, pâraiele sau lacurile pot fi surs[ de ap[ numai în condi'iile în care apa va fi fiart[ ;i
tratat[.

Cum se cur['[ apa?


Orice ap[ con'ine impurit['i solide (nisip, pietricele, lemn etc.), substan'e chimice ;i microorganisme. Fiecare
din acestea, dac[ dep[;esc prin o anumit[ cantitate, pot deveni periculoase. De aceea, apa se filtreay[ ;i se
deyinfecteay[.
Filtrarea se poate face printr-o bucat[ de pâny[ sau tifon pentru a re'ine impurit['ile solide sau într-un vas
g[urit. La fund se pun straturi de pietri;, vat[, nisip ;i c[rbune pisat ob'inându-se astfel un filtru improviyat.
Deyinfectarea apei se face prin fierbere (5-10 min.), apoi se toarn[ în vas 5-10 pic[turi de tinctur[ de iod
(solu'ie 10%) sau prin folosirea tabletelor cu substan'e active pentru tratarea apei, respectând instruc'iunile de pe
ambalaj. Dup[ deyinfectare, apa trebuie lasat[ s[ stea aproximativ 1 or[.

3. HRANA
Pentru a elimina foamea este bine ca din rucsac s[ nu î'i lipseasc[ mâncarea atunci când pleci pentru
mai mult timp. Aceasta trebuie s[ ofere organismului o cantitate suficient[ de calorii în func'ie de efortul 195
Supravie'uire

depus. Atunci când cantitatea de alimente este mic[, trebuie asigurat minimul necesar tuturor
membrilor patrulei, dar este recomandat ca din meniu s[ nu lipseasc[ cel pu'in o mas[ cald[. Întâi
trebuiesc consumate mânc[rurile care reyist[ cel mai pu'in, l[sând mai spre urm[ cele care reyist[ mai
mult (de ex. conservele).
În natur[ se pot g[si diferite surse de hran[ cum ar fiR+ fructe comestibile (murele, ymeura, afinele, alunele,
jirul decojit), plante (p[p[diile, uryicile, p[tlagina) sau diferite flori sau frunye din care se pot ob'ine ceaiuri (florile
de tei, salcâm, mu;e'el, frunyele de ment[, cimbri;or etc.).

Cum po'i diferen'ia plantele periculoase care exist[ în natur[?


- la rupere secret[ un suc l[ptos (p[p[dia face excep'ie de la aceast[ regul[)
- fructele ;i boabele sunt str[lucitoare ;i colorate
- au peri mici pe tulpin[ sau pe frunye (uryica face excep'ie)
- au frunye ofilite sau ve;tede
- au gust sau miros gre'os

Nu consuma nimic din natur[ f[r[ acordul liderilor!

Animalele pot ;i ele constitui o bun[ surs[ de hran[, îns[ prinderea ;i preg[tirea lor necesit[ cuno;tin'e ;i
abilit['i deosebite.

196
Pe c[r[rile mun'ilor

Cum trebuie s[ p[streyi alimentele?


Alimentele trebuie protejate fie de animale, fie de insecte prin a;eyarea lor în locuri mai pu'in
accesibile (ag['ate de crengi, puse în recipien'i din plastic ;i îngropate sau puse în ap[). Alimentele se
'in la umbr[, chiar ;i în ap[, îns[ trebuie s[ nu fie în locuri foarte ascunse (pentru a le putea g[si), iar în
cayul cre;terii debitului (în cayul apelor curg[toare) acestea trebuie puse în a;a fel încât s[ nu poat[ fi luate de
viitur[ (s[ fie bine ancorate, pe un bra' mai mic) sau s[ fie chiar scoase din ap[ peste noapte. Dac[ este posibil,
construirea unui `frigider~ este binevenit[. De asemenea alimentele pot fi puse în g[uri din malul pârâului sau în
stânc[, preferabil orientate înspre nord, la gura c[rora s[ fie pus[ o cârp[ umed[, care ajut[ la men'inerea unei
temperaturi sc[yute. Legumele ;i fructele proaspete reyist[ mai mult dac[ sunt învelite în cârpe umede, mu;chi sau
chiar frunye.
Indiferent de modul de p[strare a alimentelor, acestea trebuie preparate, iar dac[ ai cele mai mici dubii
referitor la calitatea mânc[rii, anun'[ imediat liderii, putând astfel evita îmboln[virea.

4. AD“POSTUL
Ad[postul ofer[ protec'ie împotriva frigului (pe timp de iarn[, sau în nop'ile reci de var[), c[ldurii sau chiar a
animalelor. Cel mai des întâlnit ad[post pentru cerceta;i este cortul. Dac[ se întâmpl[ totu;i ca acesta s[ lipseasc[
din diferite motive, atunci se poate improviya un alt ad[post+ fie prin construirea unui bivuac, fie prin folosirea ;i
amenajarea a ceva existent (o caban[ p[r[sit[, o grot[, o stân[ pustie). Construc'ia unui ad[post trebuie s[ 'in[ cont
de dou[ aspecte esen'iale+
 ad[postul trebuie s[ fie bine ventilat. Pentru aceasta sunt necesare minim 2 orificii+ unul pentru evacuarea
aerului plin cu dioxid de carbon ;i aburi, în partea superioar[ a acoperi;ului ;i unul pentru intrarea aerului curat, în
partea inferioar[ a ad[postului
 s[ nu p[trund[ frigul prin pardoseal[. Iyolarea fa'[ de solul rece se poate face cu diverse 197
Supravie'uire

materialeR(ramuri de brad, frunye, lemne, mu;chi, iarb[ uscat[) g[site în împrejurimi sau cu materiale
special preg[tite (iyopren, neopren)
Locul de situare al ad[postului trebuie s[ nu fie expus vântului, c[derilor de piatr[ sau avalan;elor:
s[ nu fie ascuns: suprafa'a pe care se amenajeay[ s[ fie neted[ ;i oriyontal[: s[ nu fie pe fundul unei
v[i (chiar dac[ e secat[ deoarece în urma unei ploi, pârâul poate inunda ad[postul) sau prea aproape de un pârâu
(ygomotul apei poate acoperi sunetele care ar putea s[ fie de ajutor, insectele sunt mai multe în yonele umede de
lâng[ ape): s[ nu fie prea aproape de potecile animalelor, cuiburi de viespi sau albine s[lbatice, lâng[ copaci iyola'i
sau stâlpi de înalt[ tensiune (ace;tia atrag tr[snetele).
Pentru a construi un ad[post po'i folosi diverse materiale (schiuri ;i be'e de schi, folii impermeabile, pânye,
crengi, rucsaci etc.) împreun[ cu ceea ce g[se;ti «la fa'a locului» (crengi, cetin[, bu;teni, iarb[, ferigi, scoar'[, liane
etc.). Din acestea combinate pot reyulta pere'i, acoperi; sau saltele care te pot salva de frigul nop'ii. Câteva
exemple de ad[post ar fi+ bivuacul, tipi-ul, cortul improviyat, ad[postul sub coroana unui copac, gaura în y[pad[,
pivni'a în y[pad[.

Ce faci dac[ te «atac[» frigul pe munteR?


De;i poate e;ti tentat s[ creyi c[ frigul este o amenin'are doar iarna, ;i
pe timp de var[, dac[ nu e;ti bine preg[tit, po'i suferi din cauya lui. Pentru
a nu suferi din cauya frigului, trebuie s[ ai întotdeauna haine
corespuny[toare cu tine. O bun[ iyolare a corpului fa'[ de temperatura
sc[yut[ de afar[ ajut[ la p[strarea temperaturii la 37°C. Aceasta se face
atât cu ajutorul hainelor îmbr[cate cât ;i prin construirea unui ad[post
pentru timp de noapte sau în cayul unei furtuni.
Preg[te;te-'i hainele din timp, usuc[-le ;i cur['[-le. Hainele
198 umede sau murdare sunt bune conductoare de c[ldur[, care se
Pe c[r[rile mun'ilor

transmite dinspre corp spre exterior, prin intermediul acestora. Sacul de


dormit trebuie s[ fie curat ;i uscat, în cay contrar, pe timp de iarn[, î'i poate
pune chiar via'a în pericol! Este bine de ;tiut
c[ orice îmbr[c[minte nu face decât s[
p[streye temperatura ;i nu s[ înc[lyeasc[
corpul. De aceea atunci când î'i este frig, nu
este suficient s[ îmbraci mai multe haine, ci
trebuie s[ te ;i mi;ti. Orice contrac'ie a
mu;chilor degaj[ c[ldur[, care dac[ este bine
iyolat[ prin îmbr[c[minte te va feri de
deger[turi. Pe timp de ploaie sau vânt, sau
chiar ;i în lipsa acestora îns[ când umiditatea
aerului este ridicat[, lipsa unei pelerine de
ploaie sau a unui hanorac de vânt duce la
pierderi însemnate de c[ldur[ din organism.
Hainele se pot uda atât din afar[ (ploaie,
yapad[, ap[) cât ;i din interior (prin
transpira'ie), de aceea evit[ cât mai mult toate
aceste cauye. Circula'ia slab[ a sângelui
provocat[ de înc[l'[mintea strâmt[ sau de
hainele strânse pe corp poate duce la
deger[turi, de aceea este bine ca atât bocancii
cât ;i hainele s[ fie pu'inR`lejere~. Hainele cu cât sunt mai multe, cu atât
iyoleay[ mai bine. Cu cât exist[ mai multe straturi de aer între haine, cu atât 199
Supravie'uire

iyola'ia va fi mai bun[. Pe timpul nop'ii, dac[ dormi'i mai multe persoane în aceea;i înc[pere (cort,
bivuac, refugiu) ;i mai apropiate, ve'i men'ine mai u;or temperatura. Nu uita'i îns[ de oxigen. Lipsa
acestuia duce la asfixiere!
Focul este o bun[ surs[ de c[ldur[ dac[ se g[sesc lemne în apropiere. În lipsa acestora, în cayuri
extreme, se pot folosi ;i alte materiale care ard (pâny[, burete, iarb[ uscat[, frunye, hârtii etc.). Pentru a folosi mai
eficient c[ldura focului, construie;te o vatr[ din pietre (pietrele s[ nu fie cu pori sau cu goluri, pentru c[ pot cr[pa la
c[ldur[!) care odat[ înc[lyite pot degaja c[ldur[ mai mult timp.

Sunt întotdeauna animalele prietenele omului?


Animalele s[lbatice sau domestice pot fi un pericol dac[ nu ;tii cum s[ le evi'i sau s[ te compor'i cu ele. Pe
timp de noapte, focul care arde lâng[ un ad[post poate fi un motiv pentru animale s[ nu se apropie, îns[ nu trebuie
s[ te bayeyi în totalitate pe asta. Un animal s[n[tos (care nu este r[nit sau turbat) nu atac[ omul, ci se fere;te de el.
Excep'ie fac femelele cu pui care, pentru a/i ap[ra, pot fi foarte agresive, sau animalele surprinse odihnindu-se sau
mâncând care, pentru a sc[pa, pot s[ atace. De aceea, în yonele în care se ;tie c[ sunt ;erpi, de exemplu, este
recomandat s[ nu se mearg[ în lini;te deplin[, pentru ca la auyirea pa;ilor sau a vocilor, ace;tia s[ se poat[ ascunde
(se întâmpl[ des ca ;erpii s[ stea la soare pe poteci).
Unul din pericolele frecvente în drume'iile pe munte sunt câinii ciob[ne;ti. Ace;tia sunt mari, l['o;i ;i pot fi
foarte agresivi cu cei care «nu-i respect[». De obicei atac[ în grup înconjurând intru;ii, intimidându-i cu un l[trat
puternic. Este important de ;tiut c[ p[;unile alpine sau yonele pe unde circul[ frecvent turmele de oi sunt teritoriile
câinilor ciob[ne;ti, care sunt crescu'i pentru a le ap[ra de intru;i (ho'i, lupi, ur;i). A;adar este total gre;it ca cineva
s[ încerce s[-i alunge sau s[-i sperie (cu pietre, bâte). Pentru a evita incidentele cu câini, informeay[-te din timp
asupra traseului de la localnici sau al'i turi;ti care au mai trecut prin yon[ (h[r'ile au de obicei marcate ;i
stânele). În cayul în care totu;i sunte'i ataca'i de câini, grupul trebuie s[ stea cât mai compact, s[ se
200 îndep[rteye de stân[, s[ nu fac[ mi;c[ri bru;te sau rapide ;i în nici un cay nu se p[r[se;te grupul pentru a
Pe c[r[rile mun'ilor

sc[pa de ei în fug[. Cu vorbe blânde ;i eventual câteva buc['ele de mâncare, v[ pute'i împrieteni cu
câinii, îns[ nu v[ încrede'i prea tare în acest lucru. Atunci când ace;tia se apropie de corturi sau de
ad[postul pentru hran[, nu sunt agresivi, ;i chiar pot fi alunga'i.
Ur;ii pot fi un pericol acolo unde ace;tia sunt obi;nui'i cu turi;tii ;i mai ales cu hrana pe care
ace;tia le-o ofer[ sau o las[ la groapa de gunoi. Nu hr[ni ur;ii sau nu te apropia pentru a le face fotografii, deoarece
este riscant. Respect[ anun'urile ;i recomand[rile din yon[! Dac[ totu;i ursul se apropie de ad[post sau de cort,
poate fi speriat dac[ se face g[l[gie cu oale, vase sau obiecte metalice. Acolo unde ;tii c[ sunt ur;i, nu 'ine
mâncarea în apropierea cortului. Orice miros de hran[ îi poate atrage, iar dac[ mirosul vine din cort, ursul nu va
eyita s[ intre fie pe u;a deschis[, fie rupând cortul sau d[râmând ad[postul. Dac[ se întâmpl[ cumva s[ veyi un pui
de urs, nu a;tepta s[ apar[ ursoaica. Dep[rteay[-te cât mai repede ;i cu aten'ie maxim[!
…erpii venino;i sunt periculo;i îns[ ei nu mu;c[ omul decât atunci când se simt amenin'a'i. De aceea
trebuieR`anun'a'i~ cu g[l[gie, ygomote, pentru a avea timp s[ se ascund[. Pentru c[ ;erpii sunt vân[tori de noapte,
trebuie avut mare grij[ ;i pe timpul nop'ii.
Insectele, în special viespile ;i albinele s[lbatice, pot constitui un pericol dac[ te apropii prea mult sau dac[ le
deranjeyi din gre;eal[. De obicei cuiburile lor se g[sesc în copaci, în scorburi, dar pot fi ;i în p[mânt sau în g[uri
s[pate în maluri. Acestea dac[ sunt deranjate sau se simt amenin'ate, atac[ `'intele~ mobile de aceea este bine ca în
preajma lor s[ se fac[ mi;c[ri lente. În cayul unui atac, acestea atac[ orice por'iune de piele neacoperit[ ;i sunt
atrase în special de yonele transpirate. Pentru a sc[pa de ele, fuga prin tufi;uri poate fi o solu'ie, îns[ trebuie m[rit[
cât mai repede distan'a fa'[ de cuib. Oarecum asem[n[toare este ;i reac'ia furnicilor. În cayul în care le este
deranjat mu;uroiul, acestea au mu;c[tura destul de dureroas[, în special furnicile ro;ii.
Indiferent de animalele pe care le ai în fa'[ ;i care pot fi un posibil pericol, nu le întoarce spatele pentru c[ le
va fi mai u;or s[ te atace. Înainte de a te stabili undeva, fi sigur c[ nu deranjeyi vreun `locuitor~ al p[durii.
Scutur[¬'i hainele înainte de a le îmbr[ca deoarece unele insecte se pot ad[posti în ele. Animalele ;tiu foarte
bine s[ se prefac[. Nu pune mâna creyând c[ sunt moarte pentru c[ s-ar putea s[ fi r[nit! 201
Supravie'uire

5. SEMNALIYAREA
În câte moduri putem semnaliya?
Semnaliyarea este foarte important[ deoarece de aceasta depinde venirea la timp a salvatorilor.
Semnaliyarea trebuie f[cut[ cât mai viyibil, folosind tot ce ai la îndemân[, îns[ f[r[ a consuma toate
resursele ;i energia (voce, lemne pentru foc etc.). În cayul în care nu sunt la îndemân[ materiale destinate
semnaliy[rii, po'i confec'iona steaguri, ymee, avioane din hârtie, mesaje în sticl[, care prin aspectul ;i poyi'ionarea
lor trebuie s[ atrag[ aten'ia. O posibilitate de semnaliyare sunt ;i marcajele, semnele de pist[ ;i mesajele. Acestea
pot oferi informa'ii celor care vin din urm[ despre num[rul ;i starea celor din grup, direc'ia în care ai plecat, data ;i
ora plec[rii. Marcajele se pot face pe p[mânt cu frunye, crengi, iarb[, pietre ca ;i semnele de pist[.
Po'i adopta ;i «scrierea cu umbre» folosindu-te de nisip, p[mânt, y[pad[ sau pietre cu ajutorul c[rora po'i
scrie un mesaj. Traseay[ literele (10 — 15 m) dup[ care sap[ un ;an' de-a lungul literei trasate, materialul scos din
;an' punându-l în a;a fel încât umbra acestuia împreun[ cu ;an'ul s[ fie cât mai viyibile. Pentru ca literele s[ fie ;i
mai viyibile po'i în[l'a malul care face umbr[ cu diferite materiale ;i folosind p[mânt sau nisip pres[rat pe yapad[
sau prin cur['irea y[peyii.
Mesajele le po'i l[sa pe lemne, stânci, plastic, tabl[ sau scoar'[ de copaci folosind briceagul, cheile, bani,
s[pun, c[rbune, lac de unghii etc.

Nu este vorba de mesajele l[sate `amintire~, ci de mesaje care se las[ doar în cayuri extreme.

De asemenea, se poate semnaliya cu semnale sonore (strig[t, fluier, lovirea unor metale etc.) îns[ acestea
202 se fac cu pauye pentru a putea auyi eventualele r[spunsuri.
Pe c[r[rile mun'ilor

O alt[ posibilitate de semnaliyare este cu oglinda aceasta având avantajul c[ lumina soarelui
reflectat[ poate fi v[yut[ chiar dincolo de linia oriyiontului.
Focul este de asemenea una din cele mai bune metode de semnaliyare ;i probabil cea mai veche,
fiind utiliyabil atât yiua cât ;i noaptea. Acesta trebuie amplasat într-un loc cât mai viyibil, având lemne
de reyerv[ pentru alimentarea lui ;i pentru eventuala înte'ire atunci când sunt semne c[ sigur cineva îl poate
observa. Tot cu ajutorul focului î'i po'i semnaliya preyen'a, pe timp de yi, pentru în[bu;irea acestuia utiliyând iasc[,
mu;chi, frunye veryi sau ude, îns[ cu aten'ie pentru a nu stinge focul în totalitate. Po'i confec'iona ;i o tor'[
folosind r[;in[ de brad pus[ într-o cutie a;eyat[ în vârful unui b[', care agitat[ poate atrage aten'ia, îns[ dac[ nu
este manevrat[ cu aten'ie poate provoca incendii.
În cayul în care cineva din grup are sta'ii radio sau telefoane mobile, acestea trebuie utiliyate cât mai repede
(pentru ca bateriile s[ nu se descarce) oferind celor cu care se ia leg[tura toate detaliile necesare pentru ca
interven'ia lor s[ fie cât mai rapid[ ;i eficient[.

Cum ;i ce trebuie s[ transmi'i?


Mesajul trebuie s[ fie scurt ;i clar, în a;a fel încât cel care îl prime;te s[-l în'eleag[, s[ ;tie clar poyi'ia ta ;i
care sunt urgen'ele. Se utiliyeay[ frecvent ;i în mod conven'ional semnale de pericol+
• SOS (Save Our Souls) cu diferite mijloace (sonore, luminoase, cu fum, cu fanioane) în alfabetul Morse+
trei puncte, trei linii ;i trei puncte (3 semnale scurte, 3 lungi ;i 3 scurte), care dup[ o pauy[ se reiau.
• Semnalul interna'ional pentru ajutor pe munte+ 6 semnale (sonore, optice sau mi;c[ri) într-un minut, cu
pauye de 10 secunde între ele, urmate de un minut pauy[. Apoi semnalul se repet[. R[spunsul la acest semnal este
de 3 semnale într-un minut, cu pauye de 20 de secunde între ele ;i apoi un minut pauy[ dup[ care se repet[.
Cel mai simplu ;i mai folosit sistem de comunicare la distan'[ este Alfabetul Morse. Acesta poate fi
folosit cu succes pe cale auditiv[, viyual[ sau chiar prin vibra'ii. Alfabetul presupune o în;iruire de linii ;i
puncte, echivalente pentru fiecare liter[ ;i cifr[, identice în toate alfabetele lumii. 203
Supravie'uire

Chemare -.-- Dispensare ...-.- Încheiere .-.-.


Gre;eal[ ........ A;teptare .-... Separare -..-.

De asemenea, mai exist[ ;i alte tipuri de semnaliyare, cum ar fi cel cu fanioane sau cel al surdo-mu'ilor.

204
Pe c[r[rile mun'ilor

Alfabetul surdo/mu'ilor

Semnaliyare cu stegule'e
205
Supravie'uire

Mai recent, speciali;tii din cadrul armatei, dar nu numai, au decis s[ foloseasc[ anumite cuvinte
care încep cu litera respectiv[, pentru a fi siguri c[ informa'iile de preciyie sunt transmise corect.
Acesta a luat în timp numele papa-tango...

Alpha Bravo Charlie


Delta Echo Foxtrot
Golf Hotel India
J uliet Kilo Lima
M ike November Oscar
P apa Quebec Romeo
S ierra Tango Uniform
Victor Whiskz X-Raz
Zankee Yulu

Dac[ se întâmpl[ s[ observi semnale de ajutor, r[spunde-le ;i anun'[-i pe cei care pot s[ dea un ajutor
calificat.

206
Pe c[r[rile mun'ilor

• Dac[ f[r[ mâncare un om adult poate reyista pân[ la 3 s[pt[mâni, lipsa apei poate
fi fatal[ în numai 3-5 yile.
• Animalele ;i plantele ne ajut[ s[ g[sim apa dac[ ;tim s[ «citim» semnele naturii. Potecile f[cute
de animale ierbivore (oi, vaci, c[prioare), or[c[itul broa;telor, p[s[rile (nu ;i cele r[pitoare) de obicei
seara ;i diminea'a yboar[ spre locurile cu ap[, albinele ;i viespile se adun[ la apa în special în yilele
toride. Preyen'a unor por'iuni de iarb[ de culoare verde închis, a stufului sau a salciei pot indica un teren
bogat în ap[, un iyvor sau un pârâu.
• Orbii pot citi ;i scrie folosind sistemul Braille. Acesta a fost inventat în 1824 de un elev francey
orb, în vârst[ de 15 ani care se numea Louis Braille.
• Legenda spune c[ în vremuri demult apuse, o prin'es[ îndr[gea un tân[r... porcar! Pentru c[
evident p[rin'ii (ei) nu erau de acord cu aceast[ rela'ie ;i le-au interyis s[ î;i vorbeasc[, cei doi au g[sit
un alt mod de comunicare+ Alfabetul porcilor. Astfel, în fiecare sear[, înainte de a intra la culcare, purceii
din ciread[ treceau de mai multe ori pe lâng[ cote'ele lor, ie;eau, st[teau lâng[ pere'i, câte unul, câte doi
;i în tot acest timp prin'esa nu se deylipea o clip[ de la fereastr[!

• Roag[-i pe lideri s[ preg[teasc[ un `traseu de supravie'uire~ care s[ con'in[ cât mai multe
elemente-surpriy[
• Petrece împreun[ cu patrula ;i liderul unit['ii 24 de ore într-o p[dure, simulând condi'ii
de iyolare (dormi'i în bivuac, folosi'i cât mai multe elemente luate din natur[)
207
• Viyioneay[ împreun[ cu patrula un film în care tema s[ fie supravie'uirea.
Escalada

ESCALADA

Privind c[tre cer, de multe ori î'i po'i imagina


c['[ratul pe munte ca fiind o cale de a vedea ce e dincolo de
nori, de a descoperi ce î'i mai ofer[ Universul. O escaladare
poate fi îns[ o aventur[ pe cât de frumoas[, pe atât de
periculoas[! E o provocare a
naturii la care nu e u;or s[
r[spunyi...

Ce con'ine echipamentul de
alpinism?
Materialele ce compun un echipament
de alpinism, sunt+
1. Coarda — repreyint[ cel mai important element al c['[r[torului. De
calitatea ;i folosirea ei corect[ depinde, în mare m[sur[, securitatea ta.
Reyisten'a la greutate, la solicit[ri repetate ;i la uyur[ constituie func'iile
principale pe care trebuie s[ le îndeplineasc[ orice coard[.
Coryile se împart în+
- dinamice, confec'ionate din poliamide, cu un diametru de 9-12mm. Ele
sunt elastice, flexibile, nu putreyesc, dar sunt sensibile la frecarea cu corpuri
208 mari. În stare umed[, reyisten'a lor scade cu 10-15%. Sunt folosite în escalad[.
Pe c[r[rile mun'ilor

- statice, se folosesc mai ales în speologie ;i expedi'ii

Din aceea;i familie a coyilor fac parte ;i semicordelina ;i cordelina.

Cum îngrije;ti coarda?


Efectul murd[riei asupra coryilor este sc[derea pân[ la jum[tate a elasticit['ii, îngro;area ;i scurtarea cu pân[
la 10%.
De ce? Coarda murdar[ de nisip (noroi, argil[ etc.) are pe suprafa'[ particule mici de roc[. La trecerea ta
atunci când cobori, la frecarea cu carabiniera etc. aceste particule sunt introduse cu for'a în coard[, nivel de la care
sunt imposibil de scos. Aici, la fiecare îndoire sau ;oc al coryii, ele vor ac'iona ca ni;te mici cu'ite sec'ionând
fibrele coryii la nivel microscopic. Din acest motiv, coarda trebuie din când în când sp[lat[.

Sp[larea
Cel mai simplu mod este ca, dup[ o tur[ de lucru, coarda s[ fie l[sat[ desf[cut[ într-un pârâu curat de munte,
cu un cap[t legat de un copac, cay în care sp[larea se va efectua singur[ în câteva ore. Dac[ acest lucru nu este
posibil, spal[ coarda fie cu o perie special[, fie cu dou[ perii normale care s-o strâng[, cu ap[ rece. Folosirea
detergen'ilor obi;nui'i este contraindicat[.

Nu sp[la coarda cu jet sub presiune, aceasta având un efect deyastruos în timp.

209
Escalada

P[strarea
Coarda trebuie ferit[ de soare. Decolorarea nu duce la sl[birea coryii, îns[ rayele ultraviolete
ac'ioneay[ ca ;i o lam[, putând s[ o fac[ inutiliyabil[ chiar în câteva luni.

Al'i factori care sl[besc reyisten'a coryii sunt nodurile ;i apa. Înghe'ul m[re;te reyisten'a coryii, dar scade
elasticitatea. Astfel, o coard[ dinamic[ este afectat[ mult mai mult de aceste fenomene decât o coard[ static[.

2. Hamul — repreyint[ ansamblul de chingi ;i accesorii dispuse în jurul corpului uman ;i care au ca ;i scop
repartiyarea greut['ilor în diferite yone.
- hamul de piept — are rolul de a men'ine corpul în apropierea coryii, p[strând aceast[ poyi'ie ;i în cayul
unei c[deri neprev[yute, eliminând astfel riscul unei c[deri pe spate
- hamul ;eyutului — asamblat[ în jurul coapselor ;i a taliei, trebuie s[ preia toat[
greutatea corpului în orice situa'ie în care sunte'i suspenda'i în coard[
- hamul mixt[ — se poate ob'ine cuplând celelalte dou[ hamuri cu ajutorul coryii
folosind nodul ”în opt”.
Indiferent de metoda folosit[, hamul trebuie s[ sus'in[ corpul într-o poyi'ie comod[ de
;edere (scaunul) p[strându-l, în acela;i timp, cât mai apropiat de verticala coryii
(vesta).

3. Casca — este foarte necesar[ în c['[rare datorit[ numeroaselor pericole+


c[derile de pietre mobiliyate de c[tre un alt cerceta; care se afl[ mai sus decât tine,
riscul alunec[rii urmat[ de o c[dere etc.
Pentru a asigura o bun[ 'inut[ a c[;tii pe cap, cureaua de fixare a acesteia trebuie
210 s[ fie sub form[ de Y, cu dou[ puncte de fixare pe fiecare latur[ a capului.
Pe c[r[rile mun'ilor

C[;tile trebuie s[ aib[ o bun[ reyisten'[ ;i s[ nu acopere urechile.

4. Carabinierele — sunt ni;te inele metalice confec'ionate din o'eluri


superioare sau aliaje u;oare folosite pentru legarea unor piese de
echipemane între ele sau pe coard[ ;i chiar pentru ancorarea coryilor.
Indiferent de form[, toate carabinierele sunt prev[yute cu o clapet[ mobil[ care, la
rândul ei, poate avea sau nu un sistem de blocare sub form[ de muf[ filetant[ sau
culisant[.
La realiyarea oric[rei leg[turi cu ajutorul carabinierelor evit[ poyi'iile în care acestea
pot fi solicitate în oriyontal[ sau care u;ureay[ exercitarea unor presiuni pe clapet[.

5. Sc[ri'a — se folose;te pentru dep[;irea unor obstacole verticale ;i este necesar[ în pere'ii lipsi'i de priye.
Le po'i confec'iona din cordelin[ înnodat[.

6. Pitoanele — sunt lame de fier sau o'el care, b[tute în mici cr[p[turi ale stâncii, pot consitui puncte de
asigurare.
Pitoanele pot fi adaptate pentru cr[p[turi verticale, oblice sau oriyontale.

7. Lonjele ;i buclele — sunt buc['i de ching[ sau coard[ prev[yute cu inele metalice (sau carabiniere) la
ambele capete.
Se folosesc adeseori la autoasigurare sau prelungirea în lateral a unui punct de asigurare pentru evitarea
form[rii unui yig-yag de coard[.

8. Col'arii — sunt `ciorapii bocancilor~ 211


Escalada

Sunt confec'iona'i dintr-un metal ;i ajut[ la mersul pe ghea'[. Sunt foarte ascu'i'i, motiv pentru care
ai grij[ când îi transpor'i ca s[ nu r[ne;ti pe cineva.
E indicat s[ nu-i folose;ti decât pe ghea'[. Asigur[-te de fiecare dat[ când îi folose;ti c[ sunt bine
fixa'i de bocanc.

9. Pioletul — are rolul de a u;ura escaladarea p[r'ilor abrupte ale stâncii sau ghe'arului. Nu uita c[ cea mai
bun[ siguran'[ pe care o po'i avea asupra pioletului este s[-l folose;ti doar în cayuri de absolut[ necesitate.

Nu te aventura f[r[ preyen'a a cel pu'in un lider experimentat în acest domeniu!!


Acesta trebuie s[ fie capabil s[ ia m[suri de precau'ie ;i securitate.

• Denumirea de alpinism vine de la Mun'ii Alpi, mun'i pe care a avut loc prima ascensiune
(1786, pe muntele Mont Blanc)
• Aerul poluat ;i acid din ora;e înjum[t['e;te durata de via'[ a unei coryi fa'[ de aerul de munte.

212
Pe c[r[rile mun'ilor

• Descoper[ acum cât mai multe despre escalad[, pentru ca atunci când vei fi mai mare s[ po'i
cuceri chiar ;i Himalaza.
• Cu ajutorul unui lider, organiyeay[+
- o înt=lnire a patrulei sau unit['ii la care s[ invita'i câ'iva alpini;ti. Ei v[ vor putea povesti din
experien'a lor în domeniul escaladei.
- un atelier în care s[ po'i înv['a cum se folosesc ;i cum se p[streay[ materialele pentru
escalad[.

213
Traversarea apelor

TRAVERSAREA APELOR
În fiecare an, în întreaga lume au loc sute de accidente cu ocayia travers[rii
apelor.
Dar oare este întotdeauna necesar[ trecerea râului prin vad? Nu exist[ alt[ solu'ie, un
pod? Dac[ nu, atunci ar fi bine s[ ;tii câteva reguli de bay[ pentru prevenirea accidentelor
;i cum po'i improviya diverse mijloace de traversarea a unei ape.

Cum treci apa pe pietre?


 Pentru a fi sigur c[ nu vei c[dea în ap[ asigur[-te c[ piatra pe care calci nu se mi;c[, nu are mu;chi pe ea ;i
nu e ud[. Calc[ ferm pe piatr[.
 Este de preferat s[ ai un al treilea punct de sprijin. Caut[ o pr[jin[ solid[ cu care s[ î'i men'ii echilibrul.
Înfige cap[tul pr[jinii în amonte ;i pu'in mai în fa'[ decât tine, pe fundul râului. Dup[ ce ai trecut dincolo de
punctul de sprijin, repet[ mi;carea. Curentul va ap[sa pr[jina în jos.
 Dac[ ai rucsacul în spate asigur[-te c[ este bine lipit de tine, pentru a nu te deyechilibra.
 Apreciay[ bine distan'a dintre pietre. Nu este recomandat s[ faci pasul prea mare ;i în nici un cay s[ nu
sari. Mai bine calc[ pe o piatr[ care e pu'in sub ap[ decât s[ sari.
 În cayul în care cayi în ap[, dup[ ce ajungi pe malul cel[lalt este bine s[-'i schimbi ;osetele. Cu ;osetele
ude este foarte probabil sa faci b[;ici, ca s[ nu mai vorbim de o r[ceal[.

Cum treci râul dac[ apa este mai adânc[?


Când e;ti singur
214  Nu trece apa singur dac[ în punctul de maxim[ adâncime î'i ajunge peste genunchi.
Pe c[r[rile mun'ilor

Ai grij[ s[ nu fie curentul puternic. În cayul în care apa este învolburat[,
mergi cu pa;i mici, cu fa'a spre vale ;i în diagonal[ (din amonte spre aval).
Mai bine caut[ un loc unde albia este mai lat[. Acolo râul va fi mai lin ;i
apa mai pu'in adânc[. Aici po'i merge cu fa'a spre malul 'int[ ;i
perpendicular pe cursul apei.
Ai grij[ ca vadul s[ fie cât mai neted ;i lipsit de pietre proeminente.
Este bine s[ ai un b[' cu tine cu care s[ sondeyi locul în cayul în care nu veyi fundul
apei.
Când treci apa prin vad, este bine s[ fii înc[l'at, dar asta nu înseamn[ c[ trebuie s[-'i uyi
bocancii de drum.
Fii foarte atent la râu. Nu e bine s[-l traverseyi singur dac[ pe el vin bu;teni sau alte
obiecte plutitoare.

Când sunte'i mai mul'i


Dac[ apa nu ajunge peste genunchi, se poate trece aplicându-se indica'iile de mai sus.
Dac[ apa e mai mare de genunchi, nu trece'i apa decât asigura'i.
La trecerea râului, ave'i grij[ la modul cum întinde'i coarda.
Cum traverseyi râul f[r[ s[ te uyi?
 O metod[ rapid[ de a traversa un râu f[r[ a te uda este folosind o construc'ie simpl[ din
lemne. Metoda presupune lucrul în echip[ a cel pu'in 4 persoane.

215
Traversarea apelor

Dac[ ave'i timp pute'i construi un pod. Modelele sunt


foarte multe ;i mai pot fi concepute ;i altele, în func'ie de
cât timp ;i ce materiale ave'i la dispoyi'ie.

216
Pe c[r[rile mun'ilor

217
Traversarea apelor

Pentru râuri foarte mari, sau fluvii, se poate construi o plut[.


O plut[ trebuie construit[ cu o capacitate de înc[rcare cu mult mai mare decât cea
utiliyat[. Capacitatea ei poate fi modificat[ ulterior prin alipirea pe margini a unor flotoare.
Flotoarele pot fi improviyate din butoaie, sticle de plastic sau trestie b[gat[ în saci de plastic lega'i la
gur[.
Forma plutei trebuie s[ fie dreptunghiular[ ;i nu p[trat[, pentru a putea fi mai u;or de condus ;i de mi;cat.
Când construie;ti o plut[ caut[ s[ folose;ti esen'e u;oare de lemn. Nu folosi copaci mari ;i asigur[-te c[
trunchiurile sunt bine legate între ele.
O plut[ va avea dou[ straturi. Primul, alc[tuit din
bu;teni (sau alte flotoare) care asigur[ plutirea, ;i cel
de¬al doilea, strat superior de traverse, pe care se st[.

218
Pe c[r[rile mun'ilor

• O modalitate eficient[ de a g[si o localitate atunci când te-ai pierdut, este de a o lua pe
firul unei ape în jos. În cele din urm[ vei ajunge la o caban[ sau la o localitate.
• Plutele din butoaie sunt u;or de construit, dar trebuie s[ nu te la;i p[c[lit de ele. De;i par mari,
ele nu sunt mult mai eficiente decât trunchiurile de copac. De exemplu o plut[ din 2 butoaie de 50 litri
fiecare nu poate suporta o înc[rc[tur[ mai mare de 80 kg.
Apa din râuri nu este întotdeauna potabil[. Este foarte posibil ca, de;i apa pare foarte limpede, în
ea s[ se afle bacterii sau mircoorganisme ce te pot deranja la stomac. Dac[ în grupul cu care e;ti unul
dintre voi are st[ri de grea'[, ame'eli, dureri de stomac ;i/sau diaree este bine s[ schimba'i sursa de ap[
potabil[. Se spune c[ apa dintr-un râu nu este potabil[ dac[ în ea nu tr[iesc pe;ti sau alte vie'uitoare mici.

• Împreun[ cu patrula, construie;te un pod durabil peste un râu. La construc'ia lui lua'i în calcul
utilitatea ;i grupul 'int[ c[ruia ]i este destinat.
• Construie;te o plut[ din sticle de plastic pentru cel pu'in 3 persoane. Traverseay[ cu ea un râu din
yon[, av=nd grij[ s[-'i iei ;i haine de schimb la tine.

219
Traversarea apelor

220
Secretele naturii

`Natura e un Templu, un Club sau un Laborator care


Nu te obose;te, ci te revigoreay[ ;i-'i spune+
Ajut[-te singur! Nimeni nu o poate face mai bine decât tine.
Tot ea te -ntreab[ ve;nic ;i-'i arat[ ;i
Unde s[ cau'i r[spunsul.
Râyi, deci, joac[-te ;i te vei sim'i st[pân pe tine c[ci
Aici sorbi via'a odat[ cu în'elepciunea.~
(Baden Powell)
5
Secretele naturii 221
Secretele naturii

SECRETELE NATURII
Natura e mediul în care nu î'i po'i în;ela sim'urile ;i propriile for'e. Nu po'i
schimba frigul, c[ldura, ploaia, ninsoarea, vântul, seceta: nu po'i schimba
mun'ii cu m[rile, yiua cu noaptea sau p[s[rile cu florile. Dar po'i s[ descoperi din marile
secrete ale existen'ei lor, po'i afla cum se nasc, de ce unele
se transform[ sau dispar.
A descoperi natura înseamn[ mai întâi a privi, a fi atent,
a observa. Principalul nu e numai CÂT veyi, ci CUM ;i CE
veyi.

Ce secrete ascunde natura?


Privind cu aten'ie în jurul t[u, observi u;or c[ e;ti înconjurat de mii de
plante ;i animale pe care le veyi în cele mai variate moduri. Sunt probabil
altele care înc[ a;teapt[ s[ fie descoperite. În jurul t[u se produc o mul'ime
de fenomene. La întâmplare? Dac[ încerci s[ cuno;ti lumea fascinant[ pe
care o creeay[ natura, po'i ajunge singur la r[spuns.

Cum po'i descoperi secretele naturii?


Cuno;ti natura observând-o+ prive;ti cu aten'ie, ascul'i, atingi sau
miro;i, deci î'i folose;ti sim'urile. Privind cerul, po'i vedea cum
222 uliul planeay[ undeva foarte sus, ceea ce înseamn[ c[ ochii lui ageri
au identificat o prad[. Ascultând, po'i sesiya dou[ p[s[rele cum se ceart[, o cioc[nitoare care munce;te
Secretele naturii

de yor s[ scoat[ un vierme de sub scoar'a unui


copac, sau strig[tul de chemare al c[prioarei
când îi r[mâne puiul în urm[. Mirosind, po'i
sim'i c[ prin yon[ se afl[ viyuina unei vulpi
sau c[ te apropii de o poian[ cu flori ori de un salcâm
înflorit. Atingând, sesiyeyi ce c[ptu;eal[ moale ;i-a f[cut
mierla pentru cuib sau cât de lucios este 'iparul.
Spiritul de observa'ie se formeay[ prin exerci'iu. Fii
deschis ;i exerseay[-'i sim'urile ;i capacit['ile cu care e;ti
înyestrat în contactele cu natura ;i fiin'ele vii!

Ce po'i s[ alegi?
Po'i alege...
P[durea — un col' de lumini;, nenum[rate esen'e de
arbori, p[s[rile pe care le întâlne;ti acolo, animalele mici
etc.
Râul — cu pe;tii, plantele acvatice, molu;tele,
insectele, micile animale care tr[iesc în el.
Muntele — parcuri naturale, poteci neumblate, pe;teri
r[coroase ;i în;el[toare, vârfuri îndr[yne'e ;i stânci
sculptate dup[ imagina'ia Timpului...
Marea — apele care se adun[ în ea, milioanele 223
Secretele naturii

de plante ;i vie'uitoare care br[ydeay[ apa la suprafa'[ ;i în adâncurile ei, alte mistere ale
lumii acvatice
Cerul – Soarele care ne d[ lumin[ ;i c[ldur[, norii ce îl umbresc, Luna ;i stelele care î'i
fac cu ochiul...
Modul de via'[ al oamenilor – pescari, p[durari, fermieri, vân[tori ;i multe altele....

• G[se;te-'i un loc de observa'ie special undeva în natur[, unde sunt plante ;i animale.
Frecventeay[-l apoi cu regularitate sau s[ r[mâi peste noapte cu prietenii t[i pentru a observa via'a
animalelor. Lua'i-v[ m[suri de siguran'[.
• Fixeay[ un traseu ;i mergi în recunoa;tere cu patrula ta.
• Ia un acvariu ;i populeay[-l cu ce vrei tu.
• Înva'[ s[ îno'i, s[ navigheyi, s[ pescuie;ti: adun[ scoici.
• Exploreay[ o cetate.

224
Secretele naturii

ARBU…TI …I ARBORI

ALUNUL
Aspect+ ]nalt pân[ la 5m
Frunye+ ovale, cu marginea dublu yim'at[ ;i codi'a lung[ de
1-2 cm
Perioada de înflorire+ martie
Flori+ dispuse pe un ax flexibil grupate câte 2-4 pe ramuri
Fructe+ alune, cu o cup[, stau grupate câte 2-4 la un loc
R[spândire+ Întâlnit ca tufi;uri la marginea p[durilor sau în
p[duri rare, prin paji;ti, de la câmpie pân[ în etajul montan
mijlociu, îndeosebi la dealuri.
‘n Europa, Asia Mic[, America.
Întrebuin'[ri+ Extractul de frunye, ca ;i cel din inflorescen'[
este utiliyat în medicin[. Fructele sunt comestibile, ele fiind
utiliyate ;i la remedierea unor anemii. Fiind ml[dioase, crengu'ele sunt folosite la împletit co;uri. D[ mangal
pentru praful de pu;c[.

SOCUL
Aspect+ ]nalt de 4-5m, chiar 10m, cu coroana tufoas[, scoar'a cr[pat[ ;i m[duva alb[
Frunye+ compuse din 3-7 folide ovale, cu marginea dreapt[: pe dos au peri rari de-a lungul nervurilor 225
Arbu;ti ;i arbori

Perioada de înflorire+ aprilie-iulie


Flori+ albe-g[lbui, grupate în inflorescen'e sub
form[ de umbrel[
Fructe+ rare, sub form[ de bobi'e negre
R[spândire+ La câmpie ;i deal, în p[duri de foioase,
lumini;uri, tufi;uri, pe liyier[.
În Europa ;i Asia
Întrebuin'[ri+ Florile sunt folosite în afec'iuni renale,
grip[, r[ceal[, constipa'ie, obeyitate, la abcese ;i furuncule.
Din crengi se fac fluiere. M[duva este utiliyat[ pentru sec'iuni
la microscop ;i în experimente legate de electricitate precum ;i
la confec'ionarea plutei pentru undi'[.

STEJARUL
Aspect+ ]nalt de pân[ la 50m, cu ramuri noduroase. Scoar'a brun[,
negricioas[, adânc br[ydat[.
Atinge ;i vârsta de 1000 de ani.
Frunye+ cu l['imea cea mai mic[ deasupra mijlocului, cu 4-8 perechi de
lobi
Perioada de înflorire+ mai
Flori+ femeie;ti, câte 2-5
Fruct+ achena (ghinda). Atinge ;i vârsta de 1000 de ani.
R[spândire+ câmpie ;i pe coline joase, formând p[duri curate
226 (stejarete) ;i deLaamestec cu alte foioase (p[duri de sleau).
Secretele naturii

În Europa, Asia Mic[, Africa de Nord.


Întrebuin'[ri+ Lemn pre'ios, cu întrebuin'[ri variate+ construc'ii grele,
mobil[, traverse de cale ferat[. Scoar'a este folosit[ în t[b[c[rie
(con'ine tanin). Din ghinda pr[jit[ se ob'ine cafeaua de stejar. Ghinda
este folosit[ la cre;terea (îngr[;area) porcilor.

FAGUL
Aspect+ ]nalt de pân[ la 35m, impun[tor. Scoar'a neted[, cenu;ie-albicioas[.
Muguri în form[ de fus, ascu'i'i.
Frunye+ cu l['imea cea mai mare sub mijloc
Perioada de înflorire+ mai
Flori+ unisexuate
Fruct+ nuca, protejat[ de o cup[ 'epoas[ (jir)
R[spândire+ La munte ;i la dealuri, formând
p[duri curate (fagete) sau în p[duri de amestec. În
Europa.
Întrebuin'[ri+ Scoar'a folosit[ împotriva febrei ;i
ca tonic (înt[ritor) amar (în locul chininei). Gudronul
de fag folosit în boli ale pielii ;i la vindecarea sau
ameliorarea afec'iunilor c[ilor respiratorii. Lemn
folosit în construc'ii ;i la fabricarea mobilei.

227
Arbu;ti ;i arbori
PLOP TREMUR“TOR
Aspect+ ]nalt de pân[ la 20m. Cre;te ;i ca arbust. Scoar'a plopului tân[r este neted[, brun[-
g[lbuie: ulterior — cr[pat[, cenu;iu-negricios[.
Frunye+ veryi pe ambele fe'e (mai pu'in pe dos), f[r[
puf ;i cu nervuri scoase în relief, cu codi'[ lung[ ;i
turtit[, având dou[ muchii (fapt ce face ca la cea mai
slab[ adiere de vânt s[ tremure)
Perioada de înflorire+ martie-aprilie
Flori+ înghemuite pe un ax flexibil, acoperite la început
cu peri cenu;ii.
R[spândire+ La deal ;i munte, prin p[duri ;i tuf[ri;uri.
În Europa, Asia, nordul Africii.
Întrebuin'[ri+ Lemn moale, u;or, elastic, folosit la
fabricarea mobilei, a pianelor, a plan;etelor pentru
desen, la traforaj. Din el se fabric[ be'ele ;i cutiile de
chibrituri. Din lemn se extrage un lichid galben (ericine)
folosit ca grund pentru alte vopsele. Pentru foc este
considerat ca fiind esen'a cea mai slab[, dar mangalul serve;te la fabricarea prafului de pu;c[.

BRADUL
Aspect+ conifer înalt de pân[ la 50m, având coroana în form[ de piramid[. Ramuri a;eyate în unghi drept.
Frunye+ în form[ de ac, cu dou[ dungi albe pe dos: sunt a;eyate pe 2 ;iruri
228 Fruct+ conuri cilindrice nec[y[toare, lungi de 8-16 cm, chiar 30 cm
Secretele naturii

Perioada de înflorire+ mai-iunie


R[spândire+ La munte, formând p[duri
curate, sau în amestec cu fagul sau molidul.
În sudul ;i centrul Europei.
Întrebuin'[ri+ Uleiul volatil extras din plant[
este folosit la b[i ;i în tratarea sistemului nervos.
Lemn utiliyat în construc'ii, la fabricarea mobilei
;i a hârtiei. Scoar'a este folosit[ în t[b[c[rie, iar
r[;ina — la fabricarea terebentinei.

MOLIDUL SAU BRADUL RO…U


Aspect+ conifer înalt de pân[ la 50m, având coroana în
form[ de piramid[, iar tulpina cilindric[
Frunye+ în form[ de ac, în 4 muchii
Fruct+ conuri c[y[toare, lungi de 10-15cm, chiar 20cm.
Perioada de înflorire+ aprilie-iunie
R[spândire+ în etajul montan superior ;i subalpin,
formând p[duri pure (molidi;uri) sau în amestec cu bradul
;i fagul.
În nordul ;i centrul Europei, Asia, America de Nord.
Întrebuin'[ri+ Lemn folosit în construc'ii, la fabricarea
instrumentelor muyicale, în industria celuloyei ;i hârtiei.
Scoar'a, r[;ina ;i uleiul volatil au acelea;i utiliy[ri ca la brad. 229
Arbu;ti ;i arbori

• Recunoa;te arborii care dau via'[ urm[toarelor frunye+

230
Secretele naturii

FRUNYE
Cum dau arborii oxigen?
Pigmentul verde, clorofila din frunye, trage putere de la
lumina soarelui pentru a transforma CO2 din aer în hran[ pentru copac ;i
în schimb returneay[ O2 în atmosfer[. Acest proces se nume;te
fotosintey[.

231
Frunye

De ce frunyele î;i schimb[ culoarea ;i cad pe p[mânt?


În fiecare toamn[ frunyele mai multor copaci se înro;esc, se îng[lbenesc, ;i se fac maro. De fapt,
aceste culori sunt în frunye toat[ vara, dar stau ascunse sub clorofila verde.
Cu venirea anotimpurilor mai reci, cu ore mai pu'ine yiua, produc'ia de mâncare a unui copac scade
;i la fel ;i cantitatea de clorofil[ din frunye. Verdele se pierde ;i alte culori ies la suprafa'[.

• Când ai frunye pe care dore;ti s[ le p[streyi, pune-le pe fiecare între dou[ foi de hârtie, a;eay[
foile pe o plac[ sau pe o alt[ suprafa'[ neted[, ;i apoi pune c[r'i groase sau o alt[ greutate neted[
deasupra. Las[ frunyele câteva yile s[ se aplatiyeye ;i s[ se usuce. Pune-le într-un caiet ;i scrie al[turi
unde ;i când le-ai g[sit, identit['ile lor, ;i orice alt[ informa'ie pe care ai înv['at-o despre istoria lor
natural[.
• Confec'ioneay[ printuri de frunye folosind o rol[ din cauciuc pentru a împr[;tia cerneala de
imprimant[ pe o tav[ de sticl[. Pune o fruny[ pe sticl[ cu partea venat[ pe cerneal[. D[ cu rola peste
fruny[ de câteva ori ;i apoi pune frunya cu partea de cerneal[ pe o foaie curat[. Acoper[ frunya cu un
yiar ;i apoi d[ cu rola peste yiar pentru a face o printare. Dup[ ce se usuc[ cerneala, aranjeay[ paginile
într-un album.

232
Secretele naturii

ANIMALELE
Cum po'i observa animalele?
Pentru a putea observa vie'uitoarele, este bine s[ 'ii cont de+
• Direc'ia vântului
Având mirosul foarte deyvoltat ;i fiind ajutate de vântul care bate spre ele, unele animale î'i simt imediat
preyen'a ;i pleac[ în grab[. Deci, va trebui s[ g[se;ti un loc în care vântul s[ bat[ dinspre animal spre tine.
• Mi;c[rile ;i poyi'ia ta
Mi;c[rile tale trebuie s[ fie lente ;i cât mai pu'ine în momentul în care veyi un animal, o mare aten'ie dând
locului în care p[;e;ti ;i vegeta'ia pe lâng[ care treci: ygomotul f[cut de o crengu'[ rupt[ poate alunga animalul.
Poyi'ia pe care o adop'i este ;i ea foarte important[. Astfel, stai fie lipit de p[mânt sau de un copac, fie
ghemuit în spatele unei movile sau al unui tufi;.
• Camuflajul pe care îl folose;ti
Camuflajul trebuie adaptat mediului în care stai la pând[. Când mergi într-o p[dure îmbrac[ haine care s[
imite cât mai bine mediul (copaci, frunye, umbre etc.)

La ce î'i folosesc urmele lor?


Pentru a putea studia animalele este necesar s[ cuno;ti urmele ;i semnele l[sate de ele. Cu ajutorul acestora
po'i afla locul de odihn[ ;i hran[ al animalului, potecile lui, vârsta, m[rimea, precum ;i episoade din via'a lui.

Ce fel de urme las[ animalele?


Orice animal care merge pe p[mânt las[ urme.Urmele l[sate de animale nu sunt doar semnele imprimate
de labele lor în p[mânt moale sau y[pad[, ci ;i râcâiturile cu unghiile sau ghearele, roy[turile cu din'ii în 233
Animalele

scoar'a copacilor, locurile unde s-au frecat de copaci,


locurile de t[v[lire, iarba înclinat[, crengu'ele rupte,
frunyele mestecate, excrementele...

Ce este urma-tipar?
Urma-tipar este amprenta sau desenul l[sat de un picior într-un
teren favorabil. Ea este una dintre cele mai simple urme dup[ care poate
fi recunoscut un animal.
Vechimea urmei (timpul scurs de la trecerea animalului care a
l[sat-o) este indicat[ de aspectul ei. Astfel, urma-tipar proasp[t[ are un desen mai neted, cu marginile bine
conturate, cu am[nuntele t[lpii sau labei viyibile: urma veche este mai ;tears[.
Dac[ urma-tipar este l[sat[ pe iarb[, atunci apreciay[ vechimea ei dup[ cât de turtite sunt firele de iarb[ (ele
sunt foarte strivite într-o urm[ proasp[t[ ;i mai mult sau mai pu'in ridicate într-o urm[ veche).
Urmele l[sate în brum[ sunt viyibile ;i întotdeauna recente (bruma
dispare repede).
Pe p[mântul sau nisipul umed urmele se contureay[ bine ;i se
p[streay[ un timp mai îndelungat ;i trebuie, deci, s[ nu ne gr[bim în a
trage concluyia c[ urma g[sit[ este recent[.
Urma-tipar în care g[sim o pâny[ de p[ianjen este veche de cel pu'in
o or[.

234
Secretele naturii

Ce este urma-pârtie?
Urma-pârtie este succesiunea de semne care formeay[, de fapt, drumul viyibil l[sat de un animal
în drumul s[u pe un teren favorabil. Ea difer[ de la o specie de animal la alta, dar ;i la aceea;i specie –
dup[ felul mersului (pas, trap, galop). Sunt ;i animale care se deplaseay[ prin mici salturi (iepurele,
veveri'a, jderul). În fug[ aceste salturi se m[resc mult.

Cum recuno;ti urmele animalelor?

235
Animalele

Cum g[se;ti urme de animale?


Privind...
Încetine;te ;i d[ timp ochilor t[i s[ observe tot ce este în jurul t[u. Ceea ce vede ochiul va fi deseori
mult mai mult decât te-ai a;teptat. Uit[-te dup[ urme de animale, examineay[ cu grij[ copaci, observ[
smocuri de p[r prinse în crengi, pietre r[sturnate, scoici pe un mal, o pan[ c[yut[ pe p[mânt. Fii atent la mi;c[rile
din tufi;uri, în ap[ sau în aer.

Ascultând...
Stai în lini;te un timp, ascult[ cu aten'ie ;i vei descoperi c[ lumea e plin[ de sunete. Bâyâitul insectelor ;i
or[c[itul broa;telor pot fi sunete de împerechere. Unele p[s[ri î;i folosesc cântecele pentru a-;i ap[ra teritoriul.
Ygomotul unei veveri'e poate fi deseori o aten'ionare. Uneori absen'a sunetului este important[. Când p[s[rile se
opresc brusc din cântat, poate fi din cauy[ c[ au observat o pisic[ în apropiere, sau poate te-au v[yut.

Mirosind...
Chiar dac[ în natur[ e;ti mai pu'in dependent de miros, nasul t[u î'i poate furniya câteva indicii despre ce se
întâmpl[. Sim'i aromele florilor, copacilor, p[mântului ;i mu;chilor. Apa st[tut[ miroase diferit fa'[ de un iyvor
proasp[t.

Atingând...
Po'i detecta locul în care se afl[ unele animale atingând pe unde treci crengile, tufi;urile, apa etc., f[când
astfel s[ se mi;te ;i ele. De exemplu, un ;arpe, sco'ându-;i limba, simte vibra'iile din aer, iar nervi care merg de-a
lungul corpurilor pestilor îi alerteay[ de schimb[rile din ap[.

236
Secretele naturii

Cum urm[re;ti un animal?


G[se;te ni;te urme pe care s[ le urmeyi
Y[pada re'ine un num[r surpriny[tor de urme. În timpul celorlalte seyoane, încearc[ solul moale
lâng[ iayuri ;i râuri. Pe teren uscat uit[-te prin praf dup[ urme ;i caut[ pietricele ;i tufi;uri care au fost
deranjate.

Studiay[ o singur[ urm[


Examineay[ o singur[ urm[ ;i fixeay[ detaliile în mintea ta. Po'i s[ o ;i m[sori ;i s[ faci un desen al ei. Acesta
te poate ajuta s[ stai pe o urm[ chiar dac[ alte animale au trecut peste urmele pe care le urm[re;ti tu.

Urm[re;te devreme sau târyiu


Diminea'a devreme ;i târyiu dup[-masa, se las[ umbra ;i urmele sunt mai u;or de v[yut.

Gânde;te ca ;i animalul
Dac[ pieryi urma, întreab[-te unde ai merge dac[ ai fi animalul ;i uit[-te în direc'ia aceea. Marcheay[ ultima
urm[ cu un b[', apoi uit[-te împrejur pân[ g[se;ti mai multe doveyi despre ruta animalului.
Cu pu'in noroc urmele te pot duce chiar la animale. Urm[ritul este o îndemânare pe care o po'i cunoa;te doar
exersând mult. Exerseay[ în curtea ta, pe lâng[ râuri ;i în parcuri, câmpuri ;i p[duri.

237
Animalele

• Furnicile las[ urme de miros ca s[ se poat[ întoarce la cuibul lor.


• Lupii miros vântul pentru a primi semne ale unei pr[yi.
• Pumele î;i delimiteay[ teritoriul cu mirosul urinei lor.
• Râmele ;i cârti'ele se bayeay[ mai mult pe atins decât pe sim'urile lor.

F[ un mulaj din ghips a unei urme de animal+


1. Când g[se;ti o urm[ pune un mulaj în jurul ei f[cut din carton sub'ire asigurat cu agrafe.
2. Amestec[ ghips.
3. Toarn[-l în mulaj.
4. Las[ amestecul s[ se usuce cel pu'in 15 minute.
5. Când ghipsul s-a uscat ridic[-l cu grij[ cu marginea unui cu'it.
6. M[tur[ orice urm[ de noroi ;i praf. Ghipsul poate fi sp[lat când este complet uscat.

238
Secretele naturii

Ghipsurile cu urme sunt suveniruri foarte frumoase din aventurile tale.Pe spatele
ghipsului scrie data, locul unde ai g[sit urma ;i numele animalului care a f[cut-o.
- Poate vrei s[ faci dubluri dup[ original: acestea pot fi f[cute folosind aceea;i tehnic[.
Unge cu pu'in[ vaselin[ ghipsul original pentru a preveni lipirea celor dou[ ghipsuri.
- De asemenea, le po'i presa în nisip pentru a recrea urmele - un studiu valoros pentru îmbun[t['irea
deprinderii de cunoa;tere a animalelor pentru to'i din patrula ta.
- Ghipsul final poate fi protejat vopsindu-l cu lac.

239
Reptile

REPTILE
…ARPELE DE AP“
Lungime+ peste 1m
Aspect+ Corp yvelt, solyi dorsali în form[ de luntre. Are
adesea pe cap o pat[ închis[, în form[ de V. Corp cenu;iu, cu pete
ca o tabl[ de ;ah.
Reproducere+ În aprilie depune cele 5-25 ou[ albe, lungi,
lipite unele de altele. ‘n iunie-iulie ;i le îngroap[ în sol afânat.
Hran[+ broa;te, mormoloci, tritoni ;i pe;ti
Mediu de via'[+ tr[ie;te în ap[, de la delt[ pân[ la altitudini
de 1000 m
R[spândire+ În toat[ 'ara, mai pu'in Moldova.
În Europa de Sud, Asia Mic[, Asia central[
Observa'ii+ Asem[n[tor cu el este …ARPELE DE CAS“,
care tr[ie;te ;i pe uscat, chiar pe l=ng[ case, în pivni'e, gr[dini, dar
;i în p[duri ;i pe câmp.

GU…TERUL
Lungime+ 40 cm
Aspect+ cap puternic, umflat la tâmple
240 Reproducere+ Depune în iunie-iulie 7-14 ou[ în galerii
s[pate în p[mânt, din care în august ies puii (brun-ro;ca'i).
Secretele naturii

Hran[+ crustacee, insecte, paianjeni, ;opârle mai mici


Mediu de via'[+ P[duri rare de stejar, vii, pâlcuri de p[dure, step[, pe pante cu arbu;ti.
R[spândire+ În toat[ 'ara.
În sudul Europei, Asia Mic[.
Observa'ii+ Este cea mai mare ;opârl[ de la noi. Masculii se lupt[ între ei. Are mul'i du;mani printre ;erpi,
p[s[ri, r[pitoare, mamifere. Hiberneay[ în g[uri adânci de 1m, în septembrie-mai. Se mi;c[ repede, se ca'[r[ u;or
în arbori. Este iubitor de c[ldur[ ;i soare.

BROASCA æESTOAS“ DE AP“


Lungimea carapacei+ 26-36cm
Aspect+ Carapace turtit[ sub care î;i poate trage tot corpul ;i
picioarele. Între degete are membran[ înot[toare. Coada este lung[,
ascu'it[.
Reproducere+ În aprilie. Depune cele 3-16 ou[ în mai, în gropi pe
care le astup[ b[t[torindu-le cu plastronul. Puii ies toamna sau prim[vara
urm[toare.
Hran[+ pe;ti, mormoloci, râme, melci, insecte acvatice.
Mediu de via'[+ lacuri, b[l'i, râuri lin curg[toare
R[spândire+ ]n Europa, Africa de Nord, sud-vestul Asiei.
Observa'ii+ Tr[ie;te 120 de ani. Nu are du;mani. Hiberneay[ în m=l, sub ap[.

241
Reptile

VIPERA SAU N“PÂRCA


Lungime+ 50-80cm
Aspect+ Corp scurt, îndesat, bot turtit,
coad[ scurt[ cu cap[t bont. Pe cap are un
V întors sau un X. La baya din'ilor mari de pe falca
superioar[ se afl[ câte o pung[ cu venin. Pe spate are o
band[ neagr[, în yig-yag. Apar adesea indiviyi de
culoare negricioas[ sau închis[, comparativ cu ceilal'i
semeni care au culori mai deschise.
Reproducere+ În aprilie-mai. Na;te 5-18 pui în
august-setembrie.
Hran[+ mamifere (roy[toare ;i insectivore),
;opârle, broa;te brune
Mediu de via'[+ Yone umede, la munte ;i dealuri,
pân[ la altitudini de 2500m. Margini de p[duri ;i
poieni, talayuri de drum ;i poteci, coaste stâncoase cu
vegeta'ie.
R[spândire+ Ambii versan'i ai Carpa'ilor,
Podi;ul Tranilvaniei, Cri;ana, jurul Ia;ului.
În Europa ;i Asia.
Observa'ii+ Masculul nu imobiliyeay[ femela la aculpare. Hiberneay[ singur[ sau în îngr[m[diri de pân[ la
300 indiviyi, în octombrie-martie (aprilie). Tr[ie;te 5-8 ani. Are un venin puternic. Ucide prada mu;când-
o, apoi, când nu se mai mi;c[, o înghite de la cap. Este mai activ[ diminea'a ;i seara. În yile reci ;i ploioase
242 activitatea este redus[.
Secretele naturii

Nu atac[ omul dac[ nu sunt provocate. Totul este s[ nu calci pe ea ;i s[ nu o love;ti cu pietre sau
be'e. La ygomotul pa;ilor ea se retrage, târându-se. Veninul de viper[ este foarte toxic, omul mu;cat
putând muri în 5 ore dac[ nu sunt luate m[suri.

243
Pe;ti

PE…TI
P“STR“VUL DE MUNTE
Aspect+ Lungime+ 20-40cm. Greutate+ 0,2-4 kg.
Aripioarele din fa'[ sunt destul de lungi. Aripioara de la coad[ este scobit[ rotund la mijloc. Ochii sunt mari, gura
larg[, cu din'i ascu'i'i pe f[lci. Culoare albastru-veryui pe spate cu puncte ruginii: argintiu
pe burt[.
Reproducere+ La trei ani, iarna (noiembrie-decembrie), femela depune 1000-2000 de
icre mari, alb-g[lbui.
Hran[+ insecte, viermi, orice pe;te m[runt
Mediu de via'[+ ape de munte reci, repeyi, curate
R[spândire+ ]n toate râurile Europei
Observa'ii+ Are carnea foarte gustoas[. Se practic[ reproducerea ;i cre;terea sa în bayine speciale
(solmonicultur[).

…TIUCA
Aspect+ Lungime+ peste 1m. Greutate 2-3 kg în mod obi;nuit. S-au g[sit ;i
exemplare de 16 kg.
Trupul este lung, gura mare, cu din'i puternici, încovoia'i spre interior. Înot[toarea de la
coad[ este lat[ ;i împ[r'it[ în dou[.
Reproducere+ În februarie — aprilie. Depune 150.000 icre g[lbui, mari, în loc cu ap[ pu'in[.
244 Hran[+ pe;ti, ;erpi, broa;te, ;oareci, ;obolani de ap[, p[s[ri
Secretele naturii
Mediu de via'[+ ape st[t[toare, ape lin curg[toare
R[spândire+ ]n toat[ yona temperat[ - nordic[
Observa'ii+ Este cel mai nes['ios pe;te de la noi, înghi'ind orice. Pânde;te prada ;i atac[ brusc.
Icrele sale sunt hrana altor pe;ti. Are carnea slab[, gustoas[. Poate tr[i peste 200 de ani. În ultimii ani
s-a împu'inat.

CRAPUL
Aspect+ Lungime+ 50cm. Greutate sub 2kg (rareori 5-10 kg: uneori 30 kg).
Gura are dou[ perechi de must['i. Culoarea variay[ în func'ie de mediu. Unele exemplare
nu au solyi, altele au de-a lungul trupului, pe mijloc, pu'ini ;i mari.
Reproducere+ La temperaturi de 18-20 °C, pe întinsuri cu vegeta'ie, în ap[ curat[, în
aprilie-septembrie. Depune 1.000.000 de icre pe firele de buruieni inundate sau pe
buturugile de s[lcii c[yute ]n ap[.
Hran[+ viermi, larve, r[d[cini de plante (este omnivor)
Mediu de via'[+ râuri line, de ;es: b[l'i, lacuri
R[spândire+ În toat[ 'ara
În Europa, estul Asiei, America de Nord, Australia
Observa'ii+ Poate tr[i pân[ la 150 de ani. Ajunge matur la 2-4 ani. Lungimea lui nu este propor'ional[ cu
greutatea, el crescând în grosime odat[ cu trecerea timpului. Au carnea gustoas[.

245
P[s[ri

P“S“RI
FAYANUL
Aspect+ Lungime mascul+ 75-90 cm. Lungime femel[+ 50-65 cm.
Pas[re sedentar[ de m[rimea unei g[ini, cu coada lung[ ;i ascu'it[. Masculul are
pene viu colorate.
Strig[t+ Go-coc!
Reproducere+ Este poligam (se reproduce cu mai mul'i indiviyi din sexul opus).
Cuib[re;te în mai-iunie pe sol, în vegeta'ie. Cuibul ad[poste;te 6-10 ou[, clocite de
femel[ 27 yile.
Hrana+ buc['i de plante, semin'e, fructe de p[dure, insecte, viermi, melci
R[spândire+ În p[duri de foioase, mai ales la ;es ;i deal, în p[duri rare, lâng[
terenuri arabile ;i ape.
În toat[ 'ara. Originar din Asia, acum coloniyat în toat[ emisfera nordic[.
Observa'ii+ Are peste 300 de rase ce se pot încruci;a între ele. Caut[ hrana
diminea'a ;i seara. Doarme în copaci (masculii mai sus, femelele mai jos). La nevoie
fuge foarte repede sau yboar[ brusc ;i ygomotos. Este vânat pentru carnea sa gustoas[.

CIOC“NITOAREA PESTRIæ“ MARE


Aspect+ Lungime+ 26-36 cm.
Are cioc lung, solid. Picioarele sunt scurte, noduroase, vânjoase, având 4 degete (2
246 înainte, 2 înapoi), cu unghii lungi, îndoite. Coada este scurt[, din pene tari, reteyate la
Secretele naturii

vârf, negre, cu dungi albe. Penele de pe spate sunt negre, iar cele de pe piept sunt ro;cate. Coloritul+ pe
frunte – portocaliu, la ceaf[ – ro;u carmin, umerii- albi, iar aripile- alburii, cu vârful cafeniu.
Strig[t+ Ghi-ghi-ghi!
Reproducere+ Î;i sap[ cuib în tulpina arborilor, la o în[l'ime de 3-10 m. Cele 4-7 ou[ sunt clocite
16 yile. Puii r[mân în scorbur[ 20 de yile.
Hrana+ semin'e, larvele insectelor d[un[toare (sap[ dup[ ele cu ciocul în lemnul arborilor)
R[spândire+ În p[durile de ;es ;i deal.
Vine în localit['i, în parcuri ;i gr[dini. Este cea mai des întâlnit[ cioc[nitoare de la noi.
Observa'ii+ Pentru a se hr[ni, se folose;te ;i de limba lung[, cleioas[. Este numit[ `sanitarul p[durii~ ;i este
considerat[ simbolul h[rniciei ;i al str[daniei.

CORBUL
Aspect+ Lungime+ 65 cm.
Pas[re mare, asem[n[toare cu cioara, dar mult mai mare decât ea, are ciocul ;i
picioarele puternice ;i penajul negru cu luciu metalic. Coada este rombic[.
Strig[t+ Corr-corr!
Reproducere+ Cuib[re;te în p[duri de munte. Î;i face un cuib mare, în vârful unui
copac, din crengi pe care le acoper[ cu n[mol, apoi cu p[r, lân[ etc. Cele 4-6 ou[ pe care le
depune femela sunt clocite 21 de yile, înc[ din februarie (masculul st[ de pay[ al[turi de
femel[). Puii r[mân în cuib înc[ 40 de yile.
Hrana+ insecte, reptile, mamifere, cadavre
R[spândire+ În p[duri mari, de la ;es pân[ la crestele mun'ilor.
În Europa, Africa de Nord, Asia. 247
P[s[ri

Observa'ii+ Poate imita glasul altor animale. Se îmblânye;te u;or. Este ocrotit de lege (fiind foarte
rar).

BUFNIæA
Aspect+ ‘n[l'imea de 62-73cm.
Este o pas[re r[pitoare de noapte, de talie mare.
Anvergura (distan'a dintre vârfurile aripilor, când acestea sunt întinse)+ 160-170cm.
Corpul este acoperit cu un penaj mare, r[sfirat, pe cap cu 2 smocuri de pene asem[n[toare
unor sprâncene. Aripile sunt mari ;i late.
Strig[t+ Uhuhu-u-uhuhu!
Reproducere+ Cuib[re;te în perioada martie-aprilie, în scorburi, cr[p[turi de stânci sau
în cuiburile altor r[pitoare mari. Cele 2-4 ou[ le cloce;te 33-36 de yile. Puii stau în cuib circa
2 luni.
Hrana+ ;oareci, iepuri, p[s[ri, insecte.
R[spândire+ În y[voaiele Dun[rii, în p[duri, prin stânc[rii.
În Europa (yona temperat[), Asia, Africa de Nord.
Observa'ii+ Este r[pitor de noapte (vâneay[ numai noaptea, yburând la distan'e de 15 km de cuib). Strig[tul
este lugubru. Este ocrotit[ de lege, fiind rar[.

248
Secretele naturii

MAMIFERE
IEPURELE
Aspect+ Lungime+ 45-70 cm. Greutate+ pân[ la 6,6 kg.
Mamifer roy[tor, are membrele posterioare mai lungi decât cele anterioare
(membrele posterioare au 5 degete, iar cele din fa'[ 4 degete). Talpa este acoperit[ cu
p[r des. Are buye groase, mobile, ochi mari. Incisivii sunt dubla'i în spate de al'ii mai
mici. Culoarea difer[ iarna ;i vara. Are must['i lungi, 'epoase.
Sim'uri+ Auy foarte bun, miros ;i v[y slabe.
Reproducere+ D[ 4 genera'ii de pui pe an, pe care îi na;te în câmp, într-un culcu;
primitiv.
Hrana+ graminee, trifoi, rapi'[, vary[
R[spândire+ În toat[ 'ara, de la câmpie pân[ în yonele alpine, preferând îns[
câmpiile întinse, cu m[r[cini;uri ;i yonele de deal cu vii.
În Europa ;i Asia.
Observa'ii+ Este cel mai mare roy[tor de la noi. Tr[ie;te pân[ la 12 ani. În fug[
atinge 70 km@h. Are du;mani numero;i. La nevoie, se salveay[ prin înot.

MISTREæUL
Aspect+ Lungime+1,2-2m. Greutate+ pân[ la 350 kg.
Trupul este puternic, gâtul scurt ;i are botul terminat în form[ de `disc~ foarte mobil cu care râm[.
Caninii cu cre;tere continu[, ies dintre buye ;i formeay[ o arm[ puternic[. Ochii în orbite sunt adânci. 249
Mamifere

Urechile sunt rotunjite, cu smocuri de p[r. Coada st[ dreapt[,


iar p[rul are orient[ri diferite pe corp.
Sim'uri+ Auy ;i miros foarte bune. V[yul este slab.
Reproducere+ Se împerecheay[ în decembrie-februarie:
dup[ 18 s[pt[mâni na;te într-o groap[ 4-10 pui, care au o blan[ cafenie cu
dungi g[lbui.
Hrana+ ferigi, r[d[cini, riyomi, bulbi, ciuperci, ghind[, jir, porumb,
cartofi, ov[y, dar ;i ;oareci, melci, ;erpi, ;opârle, p[s[rele, pui de iepuri,
insecte ;i chiar hoituri.
R[spândire+ Din Delt[ pân[ în p[durile montane (mai ales în cele de
stejar ;i fag, din yona de deal).
‘n Europa ;i sud-estul Asiei.
Observa'ii+ Tr[ie;te pân[ la 30 de ani. Este atacat de om, lupi ;i ur;i. Când este r[nit sau la mare nevoie, ca s[
scape, atac[ ;i omul, lovind lateral ;i în sus.

C“PRIOARA
Aspect+ Lungime+ 95-135 cm. Greutate+ 15-30 kg
Corpul este yvelt, cu colora'ie diferit[ iarna ;i vara. Vara, culoarea bl[nii
este ro;cat[, iar iarna este cenu;ie spre brun-deschis. Numai masculii
(c[priori) au coarne.
Sim'uri+ Miros ;i auy foarte deyvoltate.
Reproducere+ Se împerecheay[ în iulie ;i în noiembrie-
250 decembrie. Cei 2 pui se nasc în mai.
Secretele naturii

Hrana+ Ierburi, ciuperci, fructe de p[dure, coaja arborilor


(iarna).
R[spândire+ În culturile agricole ;i la marginea p[durilor, unde
este l[st[ri; mult. De la litoralul m[rii pân[ pe mun'i.
Din vestul Europei pân[ în China.
Observa'ii+ Coarnele masculilor sunt foarte variate ;i cresc cu vârsta (dar le
pierd toamna târyiu ;i se refac în aprilie). Tr[ie;te 15, rar 17 ani. Alearg[ foarte
repede, dar pe distan'e mici. Se apropie de a;ey[rile omului. Iarna se strâng în
pâlcuri de 15-20 indiviyi. Adul'ii sunt ataca'i de lupi, puii — de alte mamifere
mai mari ;i de p[s[ri r[pitoare.

VULPEA
Aspect+ Lungime+ 60-90 cm. Greutate+ 6-12 kg.
Blana are colora'ie diferit[ vara ;i iarna (de la ro;cat viu, pân[ la galben-
cenu;iu, cu reflexe cenu;ii ;i cu negru pe picioare). Coada cu ciucure alb, cu
glande anale urât mirositoare, are ;i o gland[ care secret[ o materie vâscoas[ cu
miros de iris sau de violete.
Sim'uri+ Foarte deyvoltate (mai ales auyul ;i mirosul).
Reproducere+ Se împerecheay[ în ianuarie- februarie: dup[ circa 2 luni
na;te 3-6 pui.
Hrana+ roy[toare, iepuri, ou[, p[s[ri s[lbatice ;i domestice, reptile, larve,
pe;ti, insecte, hoituri, dar ;i fructe de livad[ ;i p[dure, struguri
R[spândire+ Din Delt[ pân[ în golul alpin, în p[duri, pe câmp deschis sau în yone de b[l'i. 251
Mamifere

În Europa, nordul Africii ;i al Asiei, America de Nord.


Observa'ii+ Poate tr[i pân[ la 12 ani. Are ca du;mani lupii ;i râ;ii. P[s[retul, îndeosebi co'ofenele ;i
gai'ele o urm[resc ;i o dau de gol.
Vâneay[ pe teritorii de 5-10 km în jurul viyuinii (aflat[ într-o virog[, groap[, într-un mal lutos sau
nisipos). Viyuinile au mai multe ie;iri ;i se transmit din genera'ie în genera'ie. Poate transmite turbarea.

LUPUL
Aspect+ Lungime+ 110-140cm. Greutate+ 30-50 kg.
Are un corp cu picioare mai lungi decât la câine ;i gât mai scurt.
Culoarea variay[ cu anotimpul ;i latitudinea. Blana este format[
din 2 rânduri de peri (un rând des, lânos, lâng[ piele, de culoare
g[lbui-cenu;ie ;i un al doilea, format din peri mai lungi, cu vârful
negru).
Urechile au vârfurile ascu'ite, totdeauna îndreptate în sus, iar
coada este u;or curbat[ spre stânga.
Sim'uri+ Auyul, v[yul ;i mirosul foarte deyvoltate.
Reproducere+ Se împerecheay[ în decembrie-februarie.
Dup[ 2 luni na;te 4-6 (rar 12) pui, în râpe împ[durite, la loc ferit.
Hrana+ cerbi, cai, capre, porci, oi, câini, mistre'i, iepuri,
;oareci, gândaci
R[spândire+ În toat[ 'ara, din Delt[ pân[ în golul alpin.
În Europa (Spania, Scandinavia ;i estul Europei).
252 Observa'ii+ Poate tr[i 13-15 ani. Urm[re;te prada care-i scap[. Nu are du;mani în afar[ de om. Nu atac[ ;i
Secretele naturii

nu m[nânc[ oameni. Iarna se adun[ în haite. Poate turba. Nu sufer[ ygomotele puternice. Are pân[ la
10 feluri diferite de strig[te. Distruge cadavrele, animalele bolnave ;i slabe.

URSUL (BRUN sau CARPATIN)


Aspect+ Lungime+ 170-250 cm. Greutate+ 100-140 kg.
Ochii, urechile ;i coada sunt mici, iar picioarele destul de scurte. Calc[ pe toat[ laba. Buyele sunt mobile.
Blana este alc[tuit[ din 2 rânduri de peri, puful ;i spicul, de culoare brun[-cafenie, cu foarte multe varia'ii de
nuan'e, de la ro;cat-scor'i;oar[ pân[ la brun-închis, aproape
negru.
Sim'uri+ Miros ;i auy ascu'ite, v[y slab.
Reproducere+ Se împerecheay[ în aprilie-iunie. Dup[ 7-8
luni ursoaica fat[ 1-2 (rar 3) pui.
Hrana+ jir, ghind[, ciuperci, fructe de p[dure sau din liveyi,
porumb, miere, cadavre de ;oareci, insecte, mai rar oi, cai,
cornute
R[spândire+ În tot lan'ul carpatic, în p[duri de fag, de
amestec sau de r[;inoase, la altitudini de 500-2500 m.
În Europa de Est, Alpii Dinarici, Asia.
Observa'ii+ Tr[ie;te 30-40 de ani. Atac[ omul doar când
este r[nit sau când puii îi sunt în pericol, altfel fuge. Iarna o
petrece în stare de somnolen'[ (nu hiberneay[), putând ie;i
imediat în cay de pericol. Se ca'[r[ sau înoat[ dac[ este nevoie,
alearg[ cu salturi mari. 253
Animale ;i plante din yone speciale

ANIMALE …I PLANTE DIN YONE SPECIALE

1. Delta Dun[rii

Unde se întinde Delta Dun[rii?


Având o suprafa'[ de 5050 km2, dintre care 4340 km2 pe teritoriul '[rii noastre, Delta Dun[rii este cuprins[
între Ceatalul (Furca) Ismailului ;i Marea Neagr[. Ea înainteay[ în mare cu peste 80 m anual, datorit[ aluvion[rii,
eroyiunii ;i depunerii de materie organic[.

Cine `înverye;te~ Delta?


Vegeta'ia deltei este foarte variat[ ;i original[, peisajul dominant formându-l stuf[riile, m[rginite spre uscat
de o centur[ de papur[ ;i rogoyuri. În partea central[ a lacurilor din delt[, neacoperit[ de stuf, cresc numeroase
plante acvatice (nuf[rul alb ;i galben, s[geata apei, brosc[ri'a etc.), pe grinduri cresc s[lcii ;i plopi, iar pe grindurile
maritime sunt p[duri cu stejari, anini ;i frasini (între acestea, renumita p[dure Letea).

Ce animale tr[iesc în Delt[?


Delta Dun[rii este foarte bogat[ în pe;te+ crapul, somnul, babu;ca, roioara, avatul, ;tiuca, bibanul, ;al[ul: pe
lâng[ ace;tia, în delt[ p[trund ;i pe;ti maritimi migratori+ nisetrul, p[struga, morunul etc.
Cele circa trei sute de specii de p[s[ri, dintre care cele mai valoroase sunt diferitele specii de ra'e ;i gâ;te
s[lbatice, gârli'ele, lebedele, fluierarii, becatinele, cocorii, fac ca Delta Dun[rii s[ fie considerat[ `paradis
254 al p[s[rilor~.
Secretele naturii

Unele specii de p[s[ri, cum sunt pelicanul comun ;i cre', lop[tarul, egreta mare ;i mic[, c[lifarul
alb ;i ro;u ;i altele au fost declarate monumente ale naturii pentru frumuse'ea ;i raritatea lor. Al[turi
de acestea tr[iesc numero;i stârci, cormorani, pesc[ru;i, diferite specii de r[pitoare.
Mamiferele sunt repreyentate de mistre'i, lupi, vulpi, vidre, nurci, câini enot etc.

PELICANUL COMUN
Aspect+ Lungime de 140-180cm.
Umbl[ greoi, dar este un excelent ybur[tor ;i planor, bun înot[tor (î;i cufund[ în
ap[ doar capul ;i gâtul). Puii sunt urâ'i, acoperi'i cu puf, negru-cenu;iu, des: ei cap[t[
penajul p[rin'ilor dup[ 2-3 ani.
Reproducere+ Cuiburile, rudimentare, plate, sunt din stuf uscat, pe care depune 1-2
ou[ mari, grele, care sunt clocite de ambii p[rin'i timp de o lun[.
Hran[+ pe;ti
R[spândire+ ‘n Delt[ ;i b[l'ile mari din yona inundabil[ a Dun[rii, ]n Europa, Asia
;i Africa.
Observa'ii+ Este cea mai mare pas[re din Delta Dun[rii (unde este unicul loc de
cuib[rire din Europa). St[ la noi în aprilie-octombrie. Are rol de agent sanitar, deoarece
st[vile;te bolile pe;tilor. Sociabil, tr[ie;te în colonii, pescuie;te în grupuri împreun[ cu
cormoranii.
Este ocrotit de lege.
Asem[n[tor, dar cu gu;[ g[lbui-albicioas[ ;i un ciuf alb pe cap este pelicanul cre'.

255
Animale ;i plante din yone speciale

CORMORANUL MARE
Aspect+ Lungimea de 80-91 cm.
Reproducere+ Depune 3-4 ou[ care sunt clocite 28-30 yile în cuiburi
formate din buc['i de lemn ;i stuf. Puii r[mân în cuib 7 s[pt[mâni.
Hran[+ pe;ti pe care îi prinde sub ap[, mai rar cu ;obolani
R[spândire+ În yona apelor adânci ;i întinse, la Dun[re ;i Delt[, lagune ;i pe mare.
În iernile calde r[mâne la noi, în cele reci coboar[ spre m[rile Marmara sau Mediteran[.
Este întâlnit pe tot globul.
Observa'ii+ Tr[ie;te 8 ani.Formeay[ colonii de cuib[rit fie singur în s[lcii, fie
împreun[ cu pelicanii, pe plaiuri sau s[lcii mici, în Delta Dun[rii.

256
Secretele naturii

2. Marea Neagr[

Cum e Marea Neagr[?


Cu o suprafa'[ de 413.000 km2, o adâncime maxim[ de 2466 m ;i salinitatea pe jum[tate cât a altor m[ri (datorit[
fluviilor mari care se vars[ în ea+ Dun[rea, Nistru, Bug, Nipru, Rioni, Kayal-Irmak ;i altele), Marea Neagr[ constituie
un mediu de via'[ deosebit.

Ce plante cresc la mare?


Flora este s[rac[ în num[r de specii, dar bogat[ ca num[r de indiviyi+ alge veryi, alge brune, alge ro;ii, iarba de
mare, iarba de mare pitic[.
Pe nisipurile litoralului cresc+ laptele cucului, ridichioara de nisip, varya de nisip, lucerna marin[, scaiul dracului,
piciorul coco;ului p[ros, jales etc.

Ce animale g[yduie;te Marea Neagr[?


Marea Neagr[ g[yduie;te circa 1500 specii de animale, în special nevertebrate, pe;ti, delfini ;i chiar câteva foci
în regiunea capului Caliacra.
Dintre pe;ti, cea mai mare importan'[ economic[ o au scrumbiile, p[l[mida, hamsiile, stavriyii ;i în special
sturionii, cu specii care exist[ numai în Marea Caspic[, în Marea Neagr[ ;i, în mai mic[ m[sur[, în Marea Mediteran[+
morunul, nisetrul, p[struga.

257
Animale ;i plante din yone speciale

MEDUYA DE AP“ RECE


Aspect+ diametrul de 15-30, rar 40cm
Are corp gelatinos, gura înconjurat[ de 4 bra'e lungi,
cu multe proeminen'e.
Mediu de via'[+ Este mai frecvent[ în apele reci (vara se
apropie de '[rm când apele sunt reci, iarna este preyent[ permanent).
Hran[+ pe;ti ;i crustacee.
R[spândire+ Tr[ie;te în toate m[rile ;i oceanele globului, fiind foarte r[spândit[ în apa M[rii Negre.
Observa'ii+ Nu este agreat[ de pescari, iarna intrând în plasele lor.

DELFINUL
Aspect+ Are lungimea de 1,6-2 m, cap cu fruntea bombat[, f[lcile formând o prelungire cartilaginoas[ a botului.
Respir[ printr-o nar[ situat[ pe cap, la mijloc.
Mediu de via'[+ tr[ie;te în cârduri
Reproducere+ Prin pui, care la na;tere m[soar[ 80-85 cm ;i se
hr[ne;te cu laptele mamei câteva luni.
Hran[+ numai pe;ti.
R[spândire+ Tr[ie;te în toate m[rile ;i oceanele, fiind numeros în
Marea Neagr[.
Observa'ii+ Înoat[ foarte repede (cu vitey[ de pân[ la 50 km/h). Fiind
un animal inteligent, poate fi u;or dresat, ca de exemplu delfinii de
la acvariul din Constan'a.
258
Secretele naturii

3. Lacuri, b[l'i, mla;tini


Ce sunt lacurile?
Lacurile sunt bayine cu ap[, adânci, cu caracter permanent.
Se disting+
/ lacuri alpine, situate în mun'ii înal'i (Rodnei, F[g[ra;, Parâng, Reteyat)
/ lacuri de acumulare
/ lacuri litorale
/ clovuri (produse prin acumularea apelor în depresiuni naturale din yona de câmpie)
/ lacuri s[rate

Ce sunt b[l'ile?
B[l'ile sunt bayine cu un nivel redus de ap[ (adâncime sub 5m).
Ele sunt par'ial ocupate de plante acvatice cufundate total în ap[, care cresc pe toat[ suprafa'a pe fundul
b[l'ilor.

Ce sunt mla;tinile?
Mla;tinile sunt yone în care un strat mic de ap[ sta'ioneay[ în tot cursul anului sau în cea mai mare parte a sa.
Aici se deyvolt[ mu;chi sau plante care pot tr[i atât în ap[ cât ;i pe uscat.
Ce tr[iesc în aceste ape?
În ape tr[iesc organisme care î;i desf[;oar[ toat[ via'a sau o parte a sa în masa apei ;i organisme care
tr[iesc în sau pe vegeta'ia care cre;te pe fundul apei. Plantele pot tr[i plutind pe suprafa'a apei, în masa 259
acesteia, fixate pe fund sau pe alte plante ori pe solul umed. Animalele tr[iesc întreaga via'[ sau o parte din
Animale ;i plante din yone speciale

ea în ap[, sunt dependente de mediul acvatic pentru reproducere, ad[post ori hran[ ;i posed[ o serie
de adapt[ri+ palmatur[ pentru înot, adapt[ri respiratorii, la ac'iunea curentului, pentru capturarea
hranei etc.

LIPITOAREA
Aspect+ Lungimea de 85-110 mm
Colora'ia ;i modelele de pe corp sunt variabile.
Mediu de via'[+ în mla;tini, b[l'i, canale, în toat[ 'ara
Reproducere+ Depune un cocon membranos pe marginea apelor (în p[mânt sau
printre plante), din care puii ies dup[ 30 yile.
Hran[+ Puii sug sângele broa;telor, adul'ii — pe cel al mamiferelor.
R[spândire+ În Europa, vestul Asiei ;i Africa de Nord.
Observa'ii+ Se deplaseay[ pe substrate tari, în mod caracteristic. Înoat[ ;erpuit.

P“IANJENUL DE AP“
Aspect+ Înoat[ având în jurul abdomenului o bul[ de aer din care î;i ia oxigenul
necesar respira'iei: iese din când în când la suprafa'[ pentru preschimbarea aerului.
Mediu de via'[+ Tr[ie;te în mla;tini, b[l'i, lacuri invadate cu plante, ape lin
curg[toare. Construie;te pe plante un cuib din pâny[, în form[ de clopot deschis la fa'a
inferioar[, pe care îl umple cu aer.
R[spândire+ În toat[ 'ara, Europa central[ ;i de nord.
260 Observa'ii+ Este singurul p[ianjen care tr[ie;te permanent în ape: este activ tot anul.
Secretele naturii

METEO
Mersul pe munte, în campuri, drume'iile de tot
felul sunt foarte pl[cute ;i interesante, dar ;i aceste
activit['i, ca oricare altele desf[;urate în aer liber,
trebuie s[ respecte atât natura, cât ;i siguran'a
omului.
Natura nu are nevoie de cuvinte pentru a-'i
vorbi. În schimb, tu trebuie s[ înve'i s[-i cite;ti
semnele, s[-i înve'i alfabetul. Ea te poate ajuta
foarte mult prin semnele pe care 'i le d[.

Atmosfera
cre;te
De unde avem aerul?
În jurul planetei noastre se g[se;te un înveli; gayos numit aer. Aerul
în[l'imea
atmosferic este format în principal din ayot, oxigen ;i hidrogen.

De ce pare aerul albastru?


Pentru c[ praful ;i vaporii de ap[ din aer las[ s[ p[trund[ pân[ la noi cre;te
numai rayele albastre ;i violete, absorbindu-le pe cele galbene ;i ro;ii. densitatea
aerului 261
Meteo

De pe creasta mun'ilor înal'i sau din avion, aerul 'i se pare ;i mai albastru, deoarece puritatea
atmosferei este mult mai mare la în[l'ime. La r[s[ritul ;i apusul soarelui, culoarea cerului este ro;ie
sau galben[, pentru c[
atmosfera din acele yone con'ine mai multe particule.

E cald sau e frig?


Temperatura aerului caracteriyeay[ starea de înc[lyire a mediului. Ea se m[soar[ cu ajutorul termometrelor.
E bine de ;tiut cât de cald sau frig este afar[, lucru u;or de aflat. Temperatura aerului te poate ajuta mai mult
decât prin num[rul de grade, îns[ numai dac[ ;tii s[ o interpreteyi.

• Temperatura cea mai crescut[ este între orele 14 ;i 15, iar minimul de temperatur[ are loc cu
pu'in timp înainte de r[s[ritul soarelui.
• Varia'iile de temperatur[ scad odat[ cu în[l'imea la care te afli. Astfel, la 2000 m, maximul de
temperatur[ va fi între orele 13 ;i 14.
• ‘n unele yone se întâmpl[ ca temperatura s[ creasc[ odat[ cu în[l'imea, pe anumite distan'e.
Acest fenomen se nume;te inversiune termic[ ;i poate fi recunoscut, pe anumite por'iuni, prin inversarea
vegeta'iei (în yonele mai înalte, o s[ g[se;ti p[duri de foioase, iar coniferele vor cre;te mai jos).

262
Secretele naturii

• Omul este supus la varia'ii bru;te de temperatur[, care pot produce adev[rate accidente.
• La insola'ii sau la diaree — pot ap[rea în urma mersului în soare un timp foarte lung.

Oare aerul apas[ P[mântul?


Presiunea atmosferic[ repreyint[ greutatea sau for'a cu care apas[ aerul asupra scoar'ei P[mântului. Ea se
m[soar[ cu barometrul, instrumentul fundamental al meteorologiei, care d[ `pulsul vremii~.
Presiunea atmosferic[ este influen'at[ de+
 temperatur[ — cu cât temperatura cre;te, cu atât presiunea scade ;i invers
 umiditate — presiunea este cu atât mai mare cu cât aerul este mai uscat, ;i cu atât mai mic[ cu cât el e mai
umed
 altitudine — cu cât urci în atmosfer[, cu atât aerul se r[re;te, iar presiunea scade.

263
Meteo

• Schimb[rile de presiune produc tulbur[ri în organism, mai ales atunci când sunt bru;te
• Când presiunea scade mult, vei sim'i c[ldur[, oboseal[, enervare, vei respira greu, vei avea dureri de cap,
indispoyi'ie general[
• Dac[ ea cre;te treptat, circula'ia sângelui se m[re;te ;i vei avea senya'ia de frig, respira'ia pare u;oar[, aerul
tare ;i organismul se va înviora
• R[ul de altitudine se datoreay[ sc[derii presiunii atmosferice ;i reducerii cantit['ii de oxigen din aer. El începe
de la 1500 m altitudine ;i se manifest[ prin+
/ respira'ie greoaie ;i mai adânc[:
/ inima bate din ce în ce mai repede:
/ obosirea organismului:
/ dureri violente în regiunea frun'ii ;i a maxilarelor:
/ ame'eli, palpita'ii, o proast[ stare psihic[:
/ uneori, chiar pierderea cuno;tin'ei, v[rs[turi, hemoragii pe nas ;i urechi.

Umiditatea înseamn[ mai mult decât ploaia?


Umiditatea aerului este dat[ de vaporii de ap[ din atmosfer[, care se observ[ doar atunci când se depun pe
corpurile reci sau se transform[ în pic[turi de rou[ pe plante etc.
Vaporii de ap[ din atmosfer[ au o mare importan'[, deoarece constituie un element important în circuitul
general al apei în natur[.

264
Secretele naturii

Norii
Cum se nasc norii?
Mai multe pic[turi de ap[ care condenseay[ formeay[ norii (la în[l'ime) sau cea'a (la suprafa'a
p[mântului).
Norul este într-o continu[ transformare, de la formarea ;i pân[ la dispari'ia sa. El se formeay[ în partea sa
superioar[, ;i se evapor[ la baya sa.
Se poate spune chiar c[ din orice nor plou[, doar c[ ploaia se evapor[ de cele mai multe ori înainte de-a ajunge
pe p[mânt.
Când norul se formeay[ la temperaturi sub 0°C, este alc[tuit din cristale mici de ghea'[. Când mai multe
cristale de ghea'[ se unesc între ele se formeay[ fulgii de y[pad[.

Ce fel de nori acoper[ cerul?


Dup[ altitudinea la care se g[sesc norii pot fi+
- nori înal'i — Cirrus, Cirrostratus, Cirrocumulus
- nori mijlocii — Altocumulus, Altostratus, Nimbostratus
- nori jo;i — Stratocumulus, Stratus, Cumulus, Cumulonimbus.

• Nori înal'i

Cirrus
/ sunt norii cei mai înal'i, iyola'i, forma'i din cristale de ghea'[:
/ au culoare alb[, cu str[lucire ca a m[t[sii ;i nu fac umbre: 265
Meteo

/ au forme variate ;i frumoase:


/ la r[s[rit ;i la apus se coloreay[ mai întâi galben intens ;i apoi în ro;u viu:
/ dup[ apusul soarelui, târyiu, sau diminea'a devreme, au culoare neagr[-cenu;ie:
/ noaptea, stelele ;i luna se v[d prin ei:
/ sunt prevestitori de schimbare a vremii, anun'ând de obicei timpul r[u.

Cirrostratus
/ nori înal'i cu structura fibroas[:
/ sunt de forma unei pânye sub'iri, albicioase, prin care se vede u;or soarele ;i
luna:
/ determin[ adesea halo în jurul acestora:
/ prevestesc, cel mai adesea, ploaie, în timp de 24 de ore.

Cirrocumulus
/ strat de nori superiori:
/ dispu;i în grupuri sau ;iruri, cu aspect de fulgi albi rotunji'i, sau ca ni;te
mingi micu'e de culoare alb[, f[r[ umbre:
/ prevestesc o schimbare în r[u a vremii.

• Nori mijlocii

Altocumulus
/ nori mijlocii, forma'i din cristale de ghea'[:
266 / în form[ de gr[meyi sau de bulg[ri, dispu;i uneori în grupuri, alteori în ;iruri sau în rulouri:
Secretele naturii

/ sunt de culoare alb[ ;i rareori fac umbre sub mijlocul lor:


/ marginile sunt întotdeauna str[lucitoare, transparente, sub'iri.
Adeseori reflect[ lumina solar[ sau lumina lunii în radia'ii în culorile
curcubeului:
/ de obicei indic[ faptul c[ timpul va r[mâne la fel.

Altostratus
/ nori mijlocii, care seam[n[ cu cirrostratus, dar sunt mai gro;i:
/ au aspectul unei pânye continue, cu structura fibroas[, care preyint[ benyi paralele:
/ sunt de culoare cenu;ie, mai mult sau mai putin închis[, b[tând uneori u;or spre
albastru:
/ de obicei, prevestesc precipita'ii, care pot fi sub form[ de ploaie, dar ;i ninsoare.

Nimbostratus
/ sunt nori Altostratus mai gro;i, care coboar[ cu baya sub 2500 m:
/ au culoare cenu;ie închis[ ;i arat[ ca un strat continuu:
/ prevestesc întotdeauna precipita'ii lini;tite, sub form[ de ploaie sau ninsoare
continu[.

267
Meteo

• Nori jo;i

Stratocumulus
/ nori jo;i, des întâlni'i, care acoper[ tot cerul (mai ales iarna):
/ au înf['i;are de strat sau pâny[, fiind compus din mici gr[meyi:
/ culoarea lor evolueay[ de la alb pân[ la cenu;iu, cu margini mai închise:
/ câteodat[, la apus, se observ[ nori alungi'i de culoare negricioas[ ;i de forme
variate, care au marginile luminoase ;i sunt de un colorit foarte frumos. Ace;tia sunt un tip de Stratus, numi'i
Stratocumulus vesperalis:
/ de obicei, nu prevestesc vreo schimbare a vremii, ;i foarte rar se întâmpl[ s[
plou[ din ace;ti nori.

Stratus
/ cei mai jo;i nori, asem[n[tori cu cea'a:
/ sunt nori locali — se formeay[ ;i dispar brusc în aceea;i yon[:
/ când sunt la oriyont, au aspect de bande paralele, de culoare gri-g[lbui, iar
când acoper[ cerul, au aspect ce'os:
/ se sub'iay[ sau dispar la amiay[, fiind `rup'i~ de vânt:
/ cel mai adesea produc burni'a.

Cumulus
/ sunt nori gro;i, care se deyvolt[ local ;i pe vertical[:
/ sunt frecven'i vara în regiunile de munte (apar diminea'a ;i dispar c[tre
268 sear[):
Secretele naturii

/ vârfurile lor sunt în form[ de cupole, sau rotunjite, în form[ de turnuri, iar baya lor e
oriyontal[ ;i de culoare cenu;iu-cafenie. Au aspect de baloturi rotunjite, de culoare alb[:
/ când sunt mici ;i frumos rotunji'i, indic[ timp frumos, dar când au forma de mun'i de y[pad[,
arat[ vreme instabil[.

Cumulonimbus
/ mase foarte puternice de nori inferiori, maiestuo;i. Apar iyola'i:
/ partea lor superioar[ are o structur[ fibroas[ ;i form[ de turnuri sau mun'i:
/ vârful lor, ca ;i partea luminat[ de soare, are o culoare alb[ str[lucitoare, iar
baya este gri-alb[struie:
/ sunt nori care produc vijelii, furtuni sau desc[rc[ri electrice, mai ales în
cursul verii. De obicei, produc averse de ploaie sau y[pad[, uneori grindin[.

Veyi nori mai speciali când e;ti la munte?


Exist[ o categorie mai aparte de nori pe care îi întâlne;ti în yonele de munte, numi'i `nori de munte~+
1. Nori de briy[ — diminea'a, aerul umed din v[i urc[ prin înc[lyire spre vârful muntelui, unde, prin r[cire,
se transform[ în nori Cumulus. Seara, briya coboar[ ;i aerul ajunge în v[i, unde se r[ce;te, producând cea'a sau
nori Stratus.
2. C[ciula sau umbrela muntelui — nori de form[ circular[, care se formeay[ ;i sta'ioneay[ pe vârful iyolat al
mun'ilor. Uneori anun'[ timp ploios.
3. Steagul mun'ilor — nor de vârf, pe care curentul îl prelunge;te pe oriyontal[, rupându-l în fâ;ii. Se
formeay[ înaintea timpului r[u.
4. Fumul mun'ilor — este o dâr[ noroas[, care se prelunge;te în lungul muntelui, pornind dintr-un
vârf mai ridicat. 269
Meteo

5. Ochiul furtunii — apare, în general, diminea'a, deasupra unui masiv muntos. Este un nor alb, ca
un glob pu'in alungit ce st[ nemi;cat deasupra regiunii, chiar dac[ vântul sufl[ tare. De obicei, în
dup[-amiaya aceleia;i yile se deyvolt[ nori puternici, de genul Cumulonimbilor, care deyl[n'uie
furtuni ;i vijelii.

Precipita'iile
Sub ce forme se întoarce apa pe p[mînt?

... Cea'a+
/ se formeay[ ca ;i norul, fiind un nor foarte aproape de sol (unde aerul se r[ce;te):
/ se mai formeay[ ;i în regiunile joase, ml[;tinoase ;i acoperite cu o vegeta'ie bogat[:
/ este mai dens[ în orele dimine'ii ;i mai rar[ dup[-amiaya:
/ poate s[ apar[ pe vârfurile mun'ilor mai înal'i de 1500m, dar atunci e format[ din nori purta'i de vânt. Cel
mai frecvent se formeay[ prim[vara ;i toamna, dar ;i iarna. Mai rar vara, ;i atunci numai în urma unor ploi reci,
care au determinat sc[derea sim'itoare a temperaturii.

... Roua+
/ const[ în pic[turi de ap[ care se depun pe sol, datorit[ r[cirii corpurilor:
/ se formeay[ diminea'a înainte de r[s[ritul soarelui ;i dup[ o noapte senin[ ;i f[r[ vânt:
/ la munte, se formeay[ vara, în nop'ile senine ;i calme: este mai abundent[ dup[ yilele de ploaie, când
270 umiditatea aerului este mai mare.
Secretele naturii

... Bruma+
— repreyint[ un strat gros sau sub'ire de cristale de ghea'[ ce acoper[ solul, plantele sau orice
alte obiecte în cursul nop'ilor reci ;i senine:
— se formeay[ în acelea;i condi'ii ca ;i roua, doar c[ temperatura solului sau a corpurilor expuse
coboar[ sub 0 oC, deci vaporii de ap[ se transform[, în contact cu ele, în cristale de ghea'[.

... Ploaia+
— nu este decât transformarea par'ial[ sau total[ a norilor în pic[turi mari de ap[ care ajung la suprafa'a
solului, f[r[ s[ se evapore pe drum:
— de obicei, cade din norii Nimbostratus, Cumulonimbus ;i Altostratus.

... Y[pada+
— când temperatura aerului este mai mic[ de 0°, vaporii de ap[ trec direct în cristale de ghea'[, formând norii
de y[pad[. Acestea se deyvolt[ ;i se unesc, formând fulgii de y[pad[, care cad pe p[mânt:
— cel mai mult ninge când temperatura aerului la sol variay[ între {1° ;i /1°.

... Grindina+
— este precipita'ia format[ din buc['i de ghea'[ de dimensiuni diferite:
— cade rar vara, din norii Cumulonimbus, sub form[ de avers[, la începutul unei ploi puternice, fiind înso'it[
întotdeauna de furtuni ;i vijelii:

... Chiciura+
— repreyint[ stratul de cristal de ghea'[, alb-str[lucitor, care acoper[ ramurile copacilor sau obiectele
expuse în aer: 271
Meteo
— dup[ felul în care se depune, la munte, se poate determina direc'ia din care bate vântul.

V=ntul
Cine mi;c[ aerul?
Când aerul se mi;c[ din regiuni unde densitatea lui e mai mare spre regiuni unde e mai mic[, se produce
vântul.
Dac[ vrei s[ aprecieyi vântul, trebuie întotdeauna s[ preciyeyi direc'ia din ;i în care sufl[ precum ;i viteya lui.

Ce vânturi bat la noi în 'ar[?


Vânturile cel mai frecvent întâlnite în România sunt+
/ Criv['ul — este un vânt de nord ;i nord-est, care bate în Moldova, Dobrogea ;i Câmpia Dun[rii, fiind
adesea înso'it de ninsori puternice.
/ Austrul — vânt de vest, uscat, care iarna aduce ger, iar vara, c[ldur[ ;i secet[. Bate mai mult în Oltenia ;i
Banat, dar ;i în restul '[rii.
/ B[lt[re'ul — vânt de sud-est, domol ;i c[ldu', care adesea aduce ploi.
/ Cosava — vânt din sudul Banatului, care coboara din M-'ii Iugoslaviei. Este rece ;i uscat, adesea foarte
puternic, producând mari pagube.
/ Vântul mare — sufl[ pe panta nordic[ a masivului F[g[ra;, coborând în depresiunile de sub munte. În
drumul s[u spre Valea Oltului ;i a Mure;ului se înc[lye;te, topind y[pada.
/ Briyele — sunt vânturi cu periodicitate yilnic[. Pot fi de munte (vântul de sear[ care coboar[ de pe
272 creasta muntelui la vale), de vale (vântul de diminea'[ care urc[ din vale spre creasta muntelui), sau pot s[
bat[ pe malul m[rii.
Secretele naturii

... Viscolul+
/ este vântul care ia y[pada c[yut[ pe sol sau în c[dere, ;i o ridic[ în aer:
/ este caracteristic regiunilor de step[ ;i crestelor de munte:
/ este neprielnic pentru turism, deoarece coboar[ mult temperatura, mic;oreay[ viyibilitatea ;i
const[ într-un vânt foarte puternic. De aceea, locurile b[tute de viscol trebuie evitate, iar drumul prin viscol trebuie
întrerupt. Cel mai bine e s[ cau'i un ad[post dac[ te surprinde în mers.

• vânturile uscate te vor face întotdeauna s[ transpiri mai mult, a;adar s[ te deshidrateyi, ;i prin urmare vei
sim'i o sete puternic[
• uneori, mersul împotriva vânturilor puternice e imposibil

Fenomenele electrice
Ce e frumos poate fi periculos?
Este foarte important s[ fii atent la
manifest[rile electrice din natur[, deoarece ele pot fi
extrem de periculoase.
... Fulgerul — este o desc[rcare electric[ între doi
nori sau în cadrul aceluia;i nor, sub forma unei
scântei luminoase: 273
Meteo

— are culoare alb-alb[struie sau ro;iatic-violet[, iar lungimea lui variay[ de la câ'iva
metri pân[ la 50 km:
— durata lui e cuprins[ între 1-30 miimi de secund[:
— în cursul unei furtuni, num[rul lor e foarte mare (1-2 fulgere/secund[):
— este urmat, la scurt timp, de tunet.

... Tr[snetul — este o desc[rcare electric[ între un corp de pe suprafa'a p[mântului ;i un nor, înso'it[ de lumin[:
— se produce mai mult în yonele de munte, ;i mai ales în intervalul 1 mai-1 octombrie, atingând
frecven'a maxim[ în iunie ;i iulie:
— cade de obicei pe vârfurile ascu'ite ;i înalte, pe stâlpi umeyi de fier sau lemn, copaci iyola'i, pe
stâncile compacte, pe terenuri lutoase ;i umede.

Cum s[ te protejeyi de tr[snete ;i fulgere?


• Evit[ norii de furtun[ — cel mai adesea, Cumulonimbus — adic[ mergi în urma lor. Când ei se apropie la
mai pu'in de 3 km, schimb[ drumul sau coboar[ din în[l'ime. Dac[ ace;ti nori nu las[ dâre de ploaie în urm[ ;i nu
tun[ din ei, ci doar stârnesc praful, nu sunt a;a periculo;i.
• Evit[ locurile b[tute de tr[snet (drumul de creast[, ca cel deschis, de platou, drumurile care trec pe sub
linii telefonice sau cabluri electrice, nu sta sub copaci, sub stâlpi înal'i, stânci ascu'ite sau pe terenuri cu minereu de
fier).
• Evit[ orele când se produc furtuni — când aerul e uscat, norii de furtun[ devin periculo;i între orele 17-20.
Când aerul e foarte uscat, doar c[tre ora 20-21. Când aerul e umed, ei apar c[tre ora 9 ;i începe s[ tune chiar de la
ora 11. În general, perioada cea mai favorabil[ producerii furtunilor este, yilnic, între 13-17.
• Ad[poste;te-te când e;ti surprins de furtun[. Nu sta în picioare sub norul de furtun[ ;i evit[ s[ stai în
274 ploaie. Cele mai bune ad[posturi sunt camerele bine închise, pe;terile sau grotele calcaroase, p[durea
Secretele naturii

deas[, v[ile adânci, pr[p[stiile. Pe platourile mari, deschise, te po'i culca în jnepeni;ul întins ori între
dou[ stânci sau doi copaci distan'a'i între ei la mai mult de 20m. În lipsa oric[rui ad[post, culc[-te în
cea mai slab[ adâncitur[ a p[mântului sau stai în genunchi, cu capul în jos ;i spatele boltit.
• Poart[ îmbr[c[minte iyolatoare, adic[ haine f[cute din cauciuc, nzlon, celofibr[ sau hârtie,
bocanci cu talpa din cauciuc. Te po'i iyola fa'[ de p[mânt ;i stând cu picioarele pe cauciuc, ebonit[, lemn de soc
uscat sau pe mai multe foi de hârtie.

Fenomenele optice
Ce î'i încânt[ privirile?

Cum s[ preveyi vremea?


În general, dac[ vrei s[ preveyi cu succes vremea, este indicat s[ faci observa'ii ;i s[ le scrii într-un jurnal
meteorologic.
275
Meteo

De obicei, se urm[resc la ore fixe ;i de câteva ori pe yi+


— temperatura aerului
— presiunea atmosferic[
— umeyeala
— viteya vântului ;i direc'ia lui
— cantitatea de precipita'ii ( iarna ;i grosimea stratului de y[pad[)
— nebuloyitatea — N — (prin determinarea viyibilit['ii unor puncte luate ca repere ;i prin determinarea
înnor[rii)
— circula'ia maselor de aer ;i a fronturilor atmosferice, cu observa'ii asupra norilor, în[l'imii ;i deplas[rii lor

Cum po'i aprecia vremea?


• Cu ajutorul instrumentelor+
— barometrul — î'i d[ cele mai bune indica'ii, deoarece m[soar[ presiunea aerului. Pentru ca barometrul
s[ dea indica'ii bune, el trebuie reglat pentru altitudinea locului unde este utiliyat, deoarece presiunea scade cu 1
mm pentru fiecare 11 m altitudine.
— termometrul — pentru folosirea lui, trebuie s[ ;tii care sunt temperaturile normale, în fiecare lun[, la
diferite altitudini, ;i cum scade temperatura cu în[l'imea.

Exemplu+ dac[, la 1600 m altitudine, temperatura la umbr[ într-o yi din iunie este de 8oC...
— ;i este în sc[dere, timpul devine ploios dac[ a fost frumos, iar dac[ a fost ploios, se men'ine sau se
agraveay[.
— ;i cre;te, vremea devine frumoas[ dac[ a fost urât[.
În general, temperaturi sub cele normale determin[ un timp urât, cu vânt ;i ploi. Dac[ acestea sunt mai
276 mari decât cele normale, vremea e frumoas[ cu cer senin sau pu'in noros.
Secretele naturii

• Prin observa'ii asupra fenomenelor naturale+


— asupra norilor:
— dac[ a fost o noapte c[lduroas[, senin[, iar diminea'a se semnaleay[ roua sau bruma, vremea
va fi frumoas[. Dac[ de cu sear[ se depune roua, la fel:
— dac[ mun'ii ;i dealurile din apropiere sunt acoperite de cea'[, vremea va deveni nefavorabil[ în curând:
— dac[ viyibilitatea e foarte bun[ ;i nu se semnaleay[ preyen'a vântului cald ;i uscat, atunci vremea se va
schimba brusc:
— dac[ exist[ aureol[ în jurul Lunii, vremea frumoas[ se men'ine:
— asupra culorii cerului — când seara, cerul e pu'in ro;u, spre galben murdar, vremea nefavorabil[
înceteay[. Dac[ a fost timp frumos, iar cerul e ro;u-murdar, violet chiar, la r[s[rit sau apus, atunci timpul se stric[.
Dac[ la r[s[rit, cerul e ro;iatic ;i sunt nori iyola'i, mici, vremea va fi frumoas[, iar local va ploua:
— dac[ nu bate vântul ;i e senin, vremea va fi frumoas[:
— apari'ia curcubeului dup[ ploaie ne arat[ semne de îndreptare a vremii.

• Prin observa'ii asupra animalelor ;i plantelor+


— Înainte de apropierea furtunii, acestea se agit[, se ad[postesc, corbii cronc[nesc ;i se rotesc în stol, p[s[rile
mici se ascund, toate gâng[niile dispar.Câinii ciob[ne;ti p[r[sesc turma ;i încep s[ latre. Multe plante î;i închid
florile sau î;i strâng frunyele, ori î;i apleac[ ramurile lâng[ tulpin[.
— Dac[ timpul e frumos, ele sunt calme, totul se desf[;oar[ normal, vulturii, ;oimii yboar[ la în[l'imi mari,
fluturii, viespii, albinele sunt preyente în poienile înflorite, p[ianjenul î;i 'ese pânya mare.

277
Meteo

• Primele observa'ii meteorologice s-au f[cut în sec. XIV, în Anglia


• Termometrul a fost inventat de c[tre Galileo Galilei (1564-1642)

• În timpul unui camp, ia cu tine un caiet pe care s[-l faci jurnal meteorologic+
— pe primele foi scrie+ unde te afli (numele locului), la ce altitudine, cine a întocmit jurnalul
(numele patrulei tale sau a unuia dintre voi)
— noteay[ apoi forma de relief unde e;ti (câmpie, munte, lunc[, vale), câte ceva despre vegeta'ia
din yon[ ;i despre ape
— po'i s[ faci o pagin[ special[ unde s[ treci anumite semne pe care le vei folosi (cifre, litere,
desene — care s[ înf['i;eye precipita'iile, de exemplu)
— f[ o pagin[ unde s[ noteyi datele culese în urma discu'iilor cu popula'ia yonei (po'i afla când
înfloresc pomii fructiferi, unde cade cel mai târyiu bruma, unde e cea mai mare y[pad[ în timpul iernii,
din ce direc'ie bat cel mai des vânturile, unde cad cele mai multe ploi etc.)
— liniay[ caietul mai departe, f[când un tabel cu urm[toarele rubrici+ data (yi, luna, an), ora
observa'iilor, vânt (direc'ie, vitey[), nori, temperatur[, umiditate, precipita'ii, presiune, fenomene
speciale
278 — în josul fiec[rei pagini noteay[ prevederea pentru yiua care urmeay[.
Secretele naturii

ASTRONOMIE

Noapte de noapte o mul'ime de lumini'e sclipitoare str[lucesc deasupra


capului nostru. Oare câte-or fi? Sunt multe, tare multe. Dac[ le-ai înv['at o dat[ a;eyarea,
po'i îns[ s[ le recuno;ti chiar pe o hart[ unde nici nu sunt scrise numele lor. Bolta cerului
este ca o hart[ de geografie.

Stelele
Noaptea, stelele apar ca puncte luminoase pe cer. Unele sunt foarte str[lucitoare, altele
str[lucesc mai slab. În astronomie, str[lucirea unei stele se nume;te magnitudine. Stelele
str[lucitoare au o magnitudine mai mic[ decât yero ( magnitudinea Soarelui este –26). Cele
mai slabe, care pot fi v[yute cu ochiul liber, au magnitudinea 6.

Cât de aproape sunt stelele de noi?


Astronomii au descoperit c[ cele mai apropiate stele sunt atât de îndep[rtate încât lumina lor are nevoie de
aproape 4 ani ca s[ ajung[ la noi. De aceea se spune c[ se afl[ la o distan'[ de 4 ani lumin[. Cele mai multe dintre
stelele pe care le veyi noaptea sunt la yeci, sute sau chiar mii de ani lumin[ de noi.
Datorit[ distan'elor foarte mari, te po'i în;ela foarte u;or atunci când aprecieyi dep[rtarea fa'[ de stele.
De exemplu, stelele dintr-o constela'ie pot ar[ta de parc[ ar fi toate la aceea;i distan'[, dar de fapt ele sunt
dep[rtate una de alta ;i foarte departe de P[mânt. 279
Astronomie

Ai observat vreodat[ culoarea stelelor?


Au o întreag[ gam[ de culori, de la ro;u la portocaliu, galben, alb ;i alb-alb[strui. Aceste diferen'e
de culoare î'i spun cât de fierbinte este steaua. De fapt, stelele sunt sfere imense de gay. Gayul este
extrem de fierbinte ;i, din cauya temperaturii lui ridicate, emite lumin[ ;i c[ldur[. Dup[ `culoarea~
unei stele putem aprecia temperatura de la suprafa'a ei. Astfel, cu cât steaua este mai `cald[~, ea tinde s[ se apropie
de culoarea albastr[ (circa 3500° C), iar cu cât este mai `rece~ ea tinde spre culoarea ro;ie (circa 350°C).

Po'i oare num[ra stelele de pe cer?


1. Deseneay[ un cerc cu diametrul de 12 centimetri pe o bucat[ de carton ;i decupeay[-l.
2. F[ un orificiu în col'ul cartonului, leag[ o sfoar[ de el ;i f[ un nod la cap[tul cel[lalt, la aproximativ 30 cm
de carton.
3. æine cartonul astfel încât sfoara s[ fie dreapt[ ;i în unghi drept în fa'a ta, cu nodul lâng[ ochi. Prin orificiul
circular po'i vedea aproximativ 1% din cerul nop'ii.
4. Îndreapt[ orificiul spre cer ;i num[r[ stelele pe care le veyi prin el. F[ acela;i lucru în 10 direc'ii total diferite.
5. Adun[ cifrele ob'inute, iar reyultatul înmul'e;te-l cu yece. Vei ob'ine num[rul de stele viyibile pe tot cerul.

280
Secretele naturii

Soarele
Este steaua central[ a Sistemului Solar ;i se afl[ la 150 de milioane de km
de P[mânt (de 12.000 ori diametrul P[mântului), fiind aproape de 400 de ori
mai îndep[rtat decât Luna. Soarele este o stea, adic[ o sfer[ imens[ de gay fierbinte. Spre
deosebire de toate celelalte stele, este singura apropiat[ de P[mânt. Planetele se mi;c[ în
jurul Soarelui atrase de for'a sa gravita'ional[.

Lumina soarelui+ cum ;i ce este ea?


Lumina solar[ pare alb[. De fapt, este format[ din mai multe culori diferite. Gama de culori care formeay[
lumina solar[ poate fi v[yut[ dup[ ploaie, atunci când se formeay[ un curcubeu. De obicei, curcubeele iau forma
unor semicercuri de culori, dar v[yute de sus au form[ de cercuri complete. Majoritatea curcubeelor dureay[ doar
câteva minute, dar s-au înregistrat unele care au durat pân[ la trei ore.
Uneori se formeay[ curcubee duble. În cel de al doilea, curcubeul mai palid, culorile apar în ordine invers[.

Planetele
Care sunt planetele din jurul Soarelui?
În sistemul nostru solar se g[sesc 9 planete.
Cele mai apropiate patru planete de Soare sunt, în ordinea cresc[toare a dep[rt[rii, Mercur, Venus,
P[mântul ;i Marte. Ele au caracteristici asem[n[toare ;i sunt denumite planete terestre. Sunt corpuri mici,
formate din roci ;i au pu'ini sateli'i sau nici unul. 281
Astronomie

Urm[toarele patru planete, în ordinea dep[rt[rii, sunt Jupiter, Saturn, Uranus, ;i Neptun. Ele sunt
numite planete gigante ;i sunt alc[tuite în cea mai mare parte din gaye.
Pluto nu se
încadreay[ în nici
unul din grupuri. Este cea mai
mic[ ;i cea mai îndep[rtat[
planet[.

Luna
De unde vine Luna?
Este corpul ceresc cel mai
aproape de noi, cel care înso'e;te
P[mântul în c[l[toria lui anual[ în
jurul Soarelui. Luna este singurul
satelit natural al P[mântului.
Majoritatea savan'ilor sunt de
p[rere c[ Luna s-a format odat[ cu
P[mântul, din acela;i nor sau
nebuloas[ de gaye ;i de praf din
care s-a format ;i Sistemul Solar. Al'ii sus'in c[ s-ar fi format din resturile materiei din care s-a format mai
282 întâi P[mântul.
Secretele naturii

A fost vreodat[ explorat[ Luna?


Chiar mai mult decât toate celelalte corpuri cere;ti la un loc.
Luna este singurul corp ceresc care a fost explorat direct de oameni. Între 1969 ;i 1972, ;ase misiuni
Apollo au ajuns pe Lun[ ;i doar 12 astronau'i au p[;it pe suprafa'a ei pân[ în preyent. Din 1972 nu a
mai p[;it pe Lun[ nici un astronaut.

Ne d[ Luna lumin[?
Luna, ca ;i celelalte planete ;i sateli'i din Sistemul Solar, nu emite lumin[ proprie. Ea str[luce;te pe cerul
nop'ii pentru c[ reflect[ lumina Soarelui. O jum[tate din suprafa'a Lunii, cea cu fa'a spre Soare, este luminat[, pe
când cealalt[ jum[tate este întunecat[.

Care sunt Fayele Lunii?


Luna se mi;c[ în jurul P[mântului de la vest spre est, forma ei p[rând a se schimba dup[ o schem[ ce se repet[
lunar. Diferitele sale forme se numesc Fayele Lunii.
- Luna nou[ (faya în care luna nu este viyibil[) apare când fa'a luminat[ a Lunii este întoars[ spre noi. Aceasta
se întâmpl[ atunci când Luna, rotindu-se în jurul P[mântului, trece printre P[mânt ;i Soare.
- Luna este în primul p[trar când a parcurs un sfert din traiectoria ei în jurul P[mântului, la o s[pt[mân[ dup[
Luna Nou[.
- Dup[ o alt[ s[pt[mân[ o veyi luminat[ complet, pentru c[ este în partea opus[ Soarelui. Aceasta este Luna
Plin[.
- În ultimul p[trar, dup[ o alt[ s[pt[mân[, po'i vedea doar jum[tate din discul ei.

Dac[ prive;ti cerul, observi c[ stelele care au o anumit[ str[lucire ar putea fi unite cu ni;te linii
imaginare, contururile astfel schi'ate putând fi asem[nate cu anumite obiecte sau vie'uitoare, acestea
283
Astronomie

purtând numele de constela'ii. Constela'iile nu sunt altceva decât ni;te crea'ii ale oamenilor, pentru a
recunoa;te mai bine cerul.

De unde vin denumirile constela'iilor?


Denumirile actuale sunt p[strate din antichitate, când oamenii î;i imaginau pe cer diferi'i mon;tri, animale
mitologice sau obiecte (de exemplu+ Carul Mare, Carul Mic, Dragonul, Cassiopeea, Leb[da ;i altele).

Sunt constela'iile viyibile tot timpul?


Nu toate. Exist[...
- constela'ii viyibile tot timpul anului ( Ursa Mare, Ursa Mic[, Dragonul)
- constela'ii care par a r[s[ri ;i a apune ( Orion, Gemenii, Leul) , fiind viyibile doar în anumite anotimpuri
- constela'ii inviyibile - datorit[ latitudinii de 45° la care se afl[ România (Crucea Sudului, Centaurul).

284
Secretele naturii

Constela'ia Carul Mare sau Ursa Mare


Aceast[ constela'ie este viyibil[ tot timpul anului ;i poate fi folosit[ ca punct de plecare pentru
identificarea celorlalte constela'ii.
Poate deja te-ai obi;nuit s[ observi o grupare de 7 stele luminoase situate în partea de nord a
bol'ii cere;ti. Aceste 7 stele principale sunt numite de români `cei 7 boi~, deoarece rota'ia lent[ a acestora în jurul
Stelei Polare aminte;te de animalele la munc[.
Dac[ în gruparea de stele care repreyint[ Carul Mare se iau în considera'ie ;i stelele mai pu'in str[lucitoare,
imaginea grup[rii respective se aseam[n[ cu un urs. De aici denumirea de Ursa Mare.

285
Astronomie

Constela'ia Carul Mic sau Ursa Mic[ ;i Steaua Polar[


Dac[ prin cele 2 stele ce formeay[ partea din spate a Carului Mare duci spre nord o linie dreapt[ de-
a lungul c[reia se m[soar[ de 5 ori distan'a dintre acestea , g[se;ti o stea mai luminoas[ decât cele din
jurul ei, care este capul constela'iei Carul Mic.
Aceast[ stea este situat[ foarte aproape de Polul Nord ceresc,
fapt pentru care ea se nume;te Steaua Polar[ de Nord . Toate celelalte
stele se interpreteay[ în func'ie de ea.
În Moldova, Stelei Polare i se mai yice ;i Împ[rat dar ;i Steaua
Ciobanului, deoarece dup[ ea se c[l[uyesc noaptea ciobanii, iar în
Oltenia, Candela Cerului deoarece este singura stea mai luminoas[ în
acea parte a cerului.

Constela'ia Dragonul
Aceast[ constela'ie se afl[
între cele dou[ preyentate mai
sus.
În general, peste tot e numit[
de c[tre '[rani Balaurul, nu
îns[ cu în'elesul de ;arpe
n[prasnic, ci cu în'elesul
ymeului baladelor populare, de aceea i se mai spune chiar Ymeul.

286
Secretele naturii

Constela'ia Lira
Denumirea de Lira, dat[ în astronomie acestei constela'ii, se datoreay[ poate
paralelogramului format de cele patru stele care deseneay[ forma corpului unui instrument muyical
ca lira, steaua Vega fiind gâtul instrumentului.
În Moldova este numit[ Ciobanul cu Oile, steaua Vega fiind Ciobanul, ;i cele patru stele ce
parc[ vin dup[ el, formând un paralelogram, fiind Oile. Steaua Vega e numit[ Luceaf[rul cel
Mare, Luceaf[rul cel Frumos sau Regina Stelelor .

Constela'ia Cassiopeea
Este numit[ `scaunul lui Dumneyeu~ în Moldova. Cele ;ase stele principale ale
acestei constela'ii construiesc imaginea unui scaun, închipuire care nu a putut sc[pa nici celor
din antichitate: de aceea , în denumirile astronomice, Cassiopeea este pus[ pe un scaun,
scaunul ei regesc, de;i so'ul ei Cefeu, regele, st[ în picioare.

Constela'ia Orion ;i Marea nebuloas[


Dac[ într-o noapte senin[ de prim[var[ sau de iarn[ vei privi cerul spre sud este imposibil s[ nu remarci una
dintre cele mai frumoase constela'ii. Este vorba de constela'ia Orion, o constela'ie bogat[ în stele str[lucitoare ;i
obiecte astrale aflate la mii de ani-lumin[ de noi. Dintre aceste obiecte situate la dep[rt[ri colosale, doar unul se
vede f[r[ a fi nevoie de un instrument astronomic. Este vorba de `Marea nebuloas[~ din Orion.

287
Astronomie

288
Secretele naturii

• Se presupune c[ exist[ 89 de constela'ii.


• Cea mai mare viyibilitate pentru observarea bol'ii cere;ti o ai atunci când cerul nop'ii
este senin ;i f[r[ Lun[ (Luna Nou[).
• Pe bolta cereasc[ exist[ 12 constela'ii yodiacale+ Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioar[
etc. care au fost denumite astfel cu secole în urm[ ;i au delimitat cele 12 regiuni prin care trecea Soarele
în timpul celor 12 luni ale anului.
• Primul catalog stelar, întocmit de cel mai mare astronom al antichit['ii, Hiparh (c.190-125ien),
era bayat pe observa'ii viyuale ;i con'inea 1026 stele, pe când cel al lui Hevelius, elaborat cu 18 secole
mai târyiu, con'inea 1553 stele.
• Atunci când Luna are forma literei `C~, ea este în descre;tere, iar când are forma literei `D~ este
în cre;tere.

• G[se;te Nordul! F[r[ folosirea busolei, pentru orientarea pe timp de noapte, dac[ cerul este
senin, Steaua Polar[ indic[ Nordul. Nu e o stea cu adev[rat str[lucitoare, de aceea, pentru a o g[si mai
u;or, trebuie s[ identifici Carul Mare.
• Înva'[ s[ te folose;ti de harta cerului! Începe prin a repera pe cer Carul Mare, Steaua Polar[ ;i
Cassiopeea. Ele sunt u;or de g[sit ;i viyibile tot anul. Apoi, plaseay[ harta cerului deasupra capului
astfel încât Steaua Polar[ s[ corespund[ celei de pe hart[. Steaua Polar[ nu se mi;c[ niciodat[,
toate stelele învârtindu-se în jurul ei. Întoarce apoi harta astfel încât Carul Mare ;i Cassiopeea s[ 289
fie la locul lor. Astfel, totul e preg[tit pentru observa'ii.
Geologie

GEOLOGIE
Scoar'a p[mântului, cunoscut[ ;i sub numele de crust[, alc[tuie;te înveli;ul
de la suprafa'[ al Terrei. Ea are 20-80 km grosime în yonele continentale ;i
numai 5-10 km sub apele oceanelor. Principalul element chimic care intr[ în costitu'ia
scoar'ei terestre este oxigenul, având o propor'ie de 49,13%, ]n timp ce, din punct de
vedere mineralogic, domin[ grupa silica'ilor.

Rocile
Ce sunt rocile?
Rocile sunt asocia'ii naturale de
minerale care se deosebesc în func'ie
de+ materia din care sunt formate ;i
locul unde s-au format (magmatice,
sedimentare ;i metamorfice), structur[ granit
andeyit (forma ;i m[rimea mineralelor) ;i
textur[ (aranjarea mineralelor în masa rocii).
Cum se deosebesc diferitele tipuri de roci?
Rocile magmatice+ sunt reyultatul r[cirii topiturii formate ]n profunyime, numit[ magm[, care are tendin'a
290
de a migra c[tre suprafa'[. ‘n ad=ncime, aceasta se r[ce;te lent ;i iau na;tere rocile magmatice: dac[ ajunge
Secretele naturii

la suprafa'[ se nume;te lav[, iar ]n contact cu aerul se r[ce;te


brusc ;i formeay[ roci magmatice eruptive (vulcanice).
Din familia rocilor magmatice fac parte+ granitul, gabbroul,
dioritul, dacitul, riolitul, andeyitul ;i bayaltul. Dintre acestea
granitul este cea mai reyistent[.
Pe teritoriul '[rii noastre acestea se g[sesc în Mun'ii Apuseni, Mun'ii
Dobrogei, lan'ul de mun'i vulcanici Oa; - C[limani - Harghita (Carpa'ii
Orientali) — singurul de pe teritoriul Europei.

diorit Rocile sedimentare+ sunt reyultate din procese care mai întâi duc la distru-
gerea mecanic[ ;i chimic[ a rocilor preexistente ce alc[tuiesc uscatul ;i apoi
la acumularea materialului reyultat în oceane sau pe continent. A;a s/au format conglomeratele, gresiile, argilele,
bauxitele, gipsul, sarea gem[.
Prin acumularea cochiliilor ;i scheletelor calcaroase ale unor
vie'uitoare, ]n m[ri ;i oceane au luat na;tere diferite tipuri de calcar,
dar ;i prin transformarea unor construc'ii de origine biotic[Z—
calcare recifale din recif de corali.
Sunt singurele roci care p[streay[ urme sau fragmente ale
vie'uitoarelor din trecut (fosile).
Rocile sedimentare sunt întâlnite în toate formele de relief .
De;i ocup[ numai 5% din volumul total al scoar'ei, ele acoper[ 75%
din suprafa'a acesteia.
calcar
291
Geologie

Rocile metamorfice+ provin din roci magmatice ;i


sedimentare adaptate la condi'ii noi de presiune ;i temperatur[
ridicat[. Au loc transform[ri la nivelul compoyi'iei ;i
structurii, dar nu ating stadiul de topitur[.
Din aceast[ categorie fac parte+ gnaisul, marmura, amfibolitul,
serpentinitul, cuar'ul, mica;istul.
…isturile cristaline sunt roci tari ;i intr[ în alc[tuirea mun'ilor înal'i+
Mun'ii F[g[ra;, Mun'ii Reteyat, Mun'ii Rodnei, etc.
gnais

mica;ist amfibolit serpentinit

292
Secretele naturii

• Unicul lac actual de lav[ clocoti[ dintr-un crater se afl[ în vulcanul Nzragongo
(Africa), descoperit în 1948:
• Peninsula Kamceatca se mai nume;te ;i `soba p[mântului~ pentru c[ este alc[tuit[ din peste 40
de vulcani:
• Pe;tera Mare din Mun'ii Reteyat este situat[ la cea mai mare altitudine între pe;terile din
România (2424 m):
• Vulcanul Etna (Sicilia) este cel mai înalt vulcan activ din Europa (3340 m):
• Singurele chei din 'ara noastr[ formate din andeyit sunt Cheile T[tarului , jude'ul Maramure;:

• Propune-i liderului de unitate s[ organiyeye împreun[ cu patrula ta o drume'ie într-o yon[ în


care se pot recunoa;te diferite tipuri de roci.
• Descoper[ legendele care se ascund în spatele form[rii unor pe;teri (de exemplu, Pe;tera Ur;ilor
situat[ în jud. Bihor).
• Realiyeay[ o colec'ie de roci care s[ î'i aminteasc[ de locurile pe care le-ai viyitat.

293
Ecologie

ECOLOGIE

Ecosistemele
Reyerv[ ;i furniyor, mediul în care tr[ie;te ;i munce;te omul, natura este singurul cadru în care acesta se poate
reface fiyic ;i mental. Ea nu poate fi înlocuit[ nici de cea mai perfect[ imita'ie.

Ce ne ofer[ natura?
Mediul înconjur[tor este locul de via'[ a tot ce este viu ;i
cuprinde totalitatea formelor de materie ;i energie care ne înconjoar[.
Se diferen'iay[ dou[ tipuri de mediu+ acvatic ;i terestru.
Gândi'i-v[ c[ plantele ;i animalele dintr-o p[dure nu pot exista
f[r[ ap[, aer, lumin[, temperatur[, sol. Toate fiin'ele vii
interac'ioneay[ cu mediul înconjur[tor, precum ;i între ele. Aceasta
este esen'a ecosistemului.

Ce este ecosistemul?
Ecosistemul este o unitate ecologic[ care cuprinde specii
vegetale ;i animale, precum ;i totalitatea factorilor fiyici ( ap[, aer, sol) care constituie mediul de via'[ al acestora.
Fiecare ecosistem este delimitat de ecosisteme vecine cu care are un schimb permanent de materie ;i
energie, ca de exemplu+
294 - ecosisteme naturale+ p[durea, stepa, balta, marea
Secretele naturii

- ecosisteme influen'ate de om+ culturi agricole, liveyi, lacuri de acumulare

De ce exist[ atâtea specii?


Între speciile din cadrul unui ecosistem se stabilesc rela'ii de hr[nire (trofice) sub form[ de
lan'uri. Fiecare specie are rolul ei de produc[tor ;i consumator.
O plant[ de pe o paji;te este hran[ pentru l[cust[, care e la rândul ei hran[ pentru ;opârl[, vânat[ de p[s[ri
r[pitoare. Toate aceste vie'i depind unele de altele. Nu ne putem lipsi de nici o vie'uitoare oricât de neînsemnat[ ar
p[rea ea la prima vedere, deoarece fiecare î;i are locul s[u bine stabilit în 'es[tura mediului.

• Organiyeay[ o expedi'ie alpin[ într-un masiv muntos (în jur de 1800m/) ;i observ[ cum, pe
m[sur[ ce urci, se face trecerea treptat[ de la un ecosistem la altul, respectiv etajarea vegeta'iei în raport
cu altitudinea+ succesiunea foioaselor, coniferelor, apari'ia yonei subalpine cu jnepeni ;i apoi a celei alpine
cu mu;chi ;i licheni.
• Alege un loc deosebit în apropiere de localitatea ta pentru o ie;ire de sfâr;it de s[pt[mân[
(p[dure, chei, lac, lunc[) ;i mergi acolo prim[vara ;i apoi din nou toamna. Vei putea observa cum un
ecosistem î;i schimb[ fiyionomia în fiecare seyon.

De ce s[ iube;ti natura?
Mediul înconjur[tor este ambian'a noastr[, în bun[ parte creat[ de noi.
Planta e o fiin'[ care ca ;i animalul ;i tot ceea ce pare neînsufle'it, o piatr[, un munte sau un râu, are
influen'[ asupra omului.Toate se înl[n'uie, legile naturii p[trund ca aerul, oricât de închise ar fi obloanele 295
Ecologie

sufletului uman. Înva'[ s[ aprecieyi tot ce î'i


ofer[ natura, m[re' ori simplu, bogat ori modest.
Dac[ oamenii deseori spun+ `Am s[ dau, dar
numai acelora care merit[~, pomii din liveyi,
turmele din ima;uri nu fac astfel. F[r[ a practica nici un fel de
discriminare, natura î;i ofer[ roadele tuturor.

Cum distruge Omul mediul înconjur[tor?


Dac[ în urm[ cu 1000 de ani influen'a omului în natur[
se observa doar pe mici suprafe'e, în ultimele decenii, ca
urmare a cre;terii popula'iei, deyvolt[rii rapide a industriei ;i
agriculturii, omul devine una din for'ele care intervin din ce în ce mai mult în natur[. A;a se distruge echilibrul
natural ;i e favoriyat[ instalarea ;i deyvoltarea eroyiunii, astfel cre;te poluarea, care are o multitudine de efecte
negative. Impactul negativ al omului afecteay[ calitatea mediului ;i via'a îns[;i.

Oare cum po'i ap[ra natura?


Solu'ii care depind de Om+
• amenajare de terase pe terenurile în pant[ pentru a diminua eroyiunea solului sau pentru a servi drept
paravânturi
• construirea de diguri pe cursuri de ap[ pentru a potoli cre;terea apelor
• delimitarea spa'iilor naturale, parcuri ;i reyerva'ii unde flora ;i fauna sunt protejate
• selectarea ;i reciclarea de;eurilor care erau alt[dat[ aruncate la gropile de gunoi, în apele curg[toare
sau în mare
296
Secretele naturii

De;eurile
Toate de;eurile (menajere, industriale, nucleare etc) sunt nocive pentru noi ;i mediul în care tr[im.

Cine sunt `du;manii~ naturii?


1. Ambalajele — repreyint[ 1\3 din gunoiul menajer
2. Hârtia
3. Sticla — fabricarea ei din nisip necesit[ o mare cantitate de energie. Mult mai pu'in[ energie e folosit[
pentru reciclarea ei sau chiar a cioburilor.
4. Plasticul —necesit[ materii prime epuiyabile (c[rbune, petrol, gaye naturale), nu e biodegradabil, reyistând
în mediu mii de ani.
5. Metalele sub form[ de table, o'el, aluminiu, repreyint[ o surs[ poluant[ prin efectele secundare ale
biodegrad[rii par'iale.
6. Petrolul — poate p[trunde în p[mânt, ap[, bayine, provocând moartea mai multor organisme.
7. Materialele textile — con'in fibre sintetice nebiodegradabile
8. Organice — provenite din resturi alimentare — de;i biodegradabile, dau în procesul de descompunere
produ;i secundari nocivi.

Cum po'i fi prietenul naturii?


Ca cerceta;, într-un camp sau orice ie;ire, ai grij[ s[+
 aplici regula `nici o urm[~! Pune de;eurile, toate resturile, în saci de plastic ;i ia-le cu tine la plecare.
 nu la;i cuie, scrijelituri gravuri ;i inscrip'ii în sau pe trunchiul copacilor. Un arbore are nevoie de
yeci de ani pentru a cre;te. E o fiin'[ vie, respect[-l ;i nu-l mutila. 297
 nu campeyi f[r[ autoriya'ia expres[ a proprietarului sau a p[durarului.
Ecologie

 nu faci foc niciodat[ în p[dure sau sub un copac.


 cure'i p[mântul de iarb[, frunye, crengi în jurul vetrei de foc.
 nu la;i niciodat[ focul nesupravegheat.
 stingi focul cu ap[ când pleci la culcare ;i când p[r[se;ti locul.

Protec'ia mediului ]nconjur[tor


R[spunyi la... `S.O.S. Natura~?
A tr[i în natur[ înseamn[ a tr[i în armonie cu ea, a o respecta ;i a o
proteja.
Ecologia se ocup[ cu problemele mediului înconjur[tor, venind cu
solu'ii practice la problemele acestuia ;i îndemnând oamenii s[ ac'ioneye
împreun[ ;i s[-;i foloseasc[ cuno;tin'ele pentru protec'ia mediului.
Protec'ie + ocrotire + conservare

De unde începe protec'ia naturii?


Ocrotirea mediului viyeay[ prevenirea+
 dispari'iei unor specii de plante ;i animale
 reducerii alarmante a popula'iilor altor specii ;i spa'iului
ecosistemelor influen'ate de om
Omul are obliga'ia moral[ de a transmite urma;ilor ceva, cât mai mult, din ceea ce a fost P[mântul.
298
Secretele naturii

Conservarea este `natura în conserv[~?


Conservarea mediului înconjur[tor repreyint[ p[strarea lui într-o stare cât mai bun[, folosind
cump[tat resursele sale deoarece+
 resursele acestuia sunt limitate
 mediul are o capacitate limitat[ a de a absorbi de;eurile
De ce ai nevoie de iarb[, pomi sau plante?
Pentru c[...
 men'in un mediu mai pu'in poluat (rol sanitar)
 aduc un plus de frumuse'e locurilor (rol estetic)
 pot fi loc de joac[

299
Ecologie

• Yilnic dispar de pe suprafa'a planetei 3-4 specii.


• Lupul cel r[u din `Scufi'a Ro;ie~, `Capra cu trei ieyi~ ;i altele mai exist[ ca popula'ie în Europa
doar în trei '[ri printre care ;i România? În 11 '[ri europene a disp[rut complet, în alte ;ase e amenin'at
cu dispari'ia, în Norvegia ;i Suedia mai tr[iesc doar 24 de exemplare, iar în Finlanda numai 15.
• Egretele australiene au fost puse în primejdie, la începutul acestui secol de ... moda feminin[,
pentru foarte apreciatul m[nunchi de pene ornamentale de pe cap
• P[durile ecuatoriale sunt distruse într-un ritm alert
• G[urile din stratul de oyon se înmul'esc?
• Yiua de 5 iunie a fost declarat[ Yiua Mediului?
• Aproape toate lucrurile create de om, se întâlnesc sub o form[ sau alta, în natur[ ? Singura
deosebire e doar c[ ceea ce a produs omul pare uria; fa'[ de el, iar ceea ce natura a f[urit e uneori atât
de minuscul încât nici nu e b[gat de seam[.
• Corpul unui fir de grâu, cu paiul reyistent ce suport[ greutatea spicului, e o minun['ie
arhitectural[ care trebuie s[ uimeasc[ tot atât cât Podul de la Cernavod[ ?

300
Secretele naturii

• Fii atent la ce se întâmpl[ în jurul t[u: f[-'i un `jurnal~ în care s[ noteyi cum
influen'eay[ oamenii din localitatea ta mediul înconjur[tor ;i preyint[-l patrulei tale.
• Pentru a nu r[mâne indiferent în fa'a distrugerii naturii, cheam[-'i patrula în ac'iune+ pute'i
aduna de;euri, salvând astfel imaginea unui col' de p[dure, unui lac ;i multe altele.
• Realiyeay[ `lan'uri ale naturii~ prin care s[ ar['i importan'a cât mai multor elemente ale sale:
de exemplu+ p[mântul pt. iarb[ —> iarba pt. insecte —> insectele pt. animale —> etc. Cât de lung ar
putea fi un astfel de `lan'~?
• Alege ca tu s[ fii unul dintre aceia c[rora le pas[ de animale ;i plante, protejându-le.Via'a sau
dispari'ia lor poate s[ depind[ ;i de tine.

301
Reyerva'ia natural[

REYERVAæIA NATURAL“

Ce este reyerva'ia natural[?


Reyerva'ia natural[ (R.N.) este teritoriul în limitele c[ruia sunt ocrotite prin lege anumite elemente de mare
interes ;tiin'ific sau cultural (flor[, faun[, forma'ii geologice etc.) put=nd uneori cuprinde întregul complex
natural.
Reyerva'iile naturale mai mari, în care regimul de ocrotire se extinde asupra tuturor componentelor cadrului
natural, se numesc parcuri na'ionale.

Ce fel de R.N. se pot face?


Dup[ tipul ocrotirii, întâlnim R.N. forestiere, yoologice, botanice, ornitologice, geologice, paleontologice
etc.
În general, în jurul teritoriului declarat R.N., amenaj[rile , vân[toarea, pescuitul, p[;unatul, defri;[rile etc. sunt
supuse unui control riguros.

România are reyerva'ii?


În România s-au creat reyerva'ii naturale în+ Reteyat (Parcul Na'ional Reteyat, 13000 ha), Bucegi (4775 ha),
Delta Dun[rii (34200 ha), Ceahl[u (1836 ha), Pietrosul Mare (2700 ha) etc.
Sunt, de asemenea, reyerva'ii naturale+ p[durea ;i lacul Snagov (1737 ha), codrul secular de la Sl['ioara,
regiunea Suceava (609 ha), Cet['ile Ponorului (462 ha), poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului (390
ha), Cheile Turyii (104 ha), complexul carstic de la Sc[ri;oara (30 ha) ;.a.
302
Secretele naturii

Ce monumente ale naturii exist[ în România?


Plante
Plante+ Papucul doamnei Animale+ Capra Neagr[
Garofi'a Pietrei Craiului Y[ganul
Sângele-voinicului Râsul
Floarea-de-col' Acvila de munte
Dre'ele Coco;ul de mesteac[n
Laurul Pelicanul
Tulichina mic[ Lop[tarul
Tisa C[lifarul alb
Broasca 'estoas[

• Singurul loc din Europa unde tr[iesc dru'ele este p=r=ul ;i lacul cu ape termale Petea (b[ile 1
Mai de l=ng[ Oradea), ]n perimetrul unei reyerva'ii naturale.

• ‘ncearc[ s[ identifici ]ntr/un atlas botanic ;i unul yoologic plantele ocrotite din 'ara noastr[.

303
`Încerca'i s[ l[sa'i aceast[ lume un pic
mai bun[ decât a'i g[sit-o ;i,
când v[ va veni timpul, ve'i muri
împ[ca'i gândindu-v[ c[ în fiece ocayie
nu a'i pierdut timpul, ci a'i f[cut
tot ce v-a stat în putin'[.~
(Baden Powell)
6
Chemarea comunit['ii
Chemarea comunit['ii

OAMENII …I COMUNITATEA

Fiecare om î;i are rolul s[u bine definit în


comunitatea din care face parte, indiferent de cât
de restrâns[ este aceasta. Vecinii, prietenii,
colegii t[i formeay[ o comunitate c[reia tu îi
apar'ii. ‘n acela;i timp ]ns[ putem vorbi ;i
despre o comunitate local[, na'ional[ sau
mondial[ din care de asemenea faci parte. În
fiecare dintre acestea rolul t[u poate fi diferit,
dar sigur la fel de important.

Ce este comunitatea?
Comunitatea repreyint[ un grup de oameni cu interese,
credin'e sau principii de via'[ comune. Omul nu poate tr[i
singur, iyolat, rupt de ceilal'i oameni, de aceea el stabile;te rela'ii cu cei din jurul s[u. Astfel se formeay[ rela'iile
sociale, care se întind de la rela'iile de simpatie dintre dou[ persoane, de la cele de rudenie sau de vecin[tate, pân[
la rela'iile economice, financiare sau politice.

Ce este comunitatea local[?


Comunitatea local[ poate fi întâlnit[ oriunde, la sat sau la ora;, la ;coal[, între vecinii de bloc, strad[ 305
sau cartier etc. Aceste comunit['i se bayeay[ pe ajutor reciproc, idealuri comune, încredere, dialog, respect
Oamenii ;i comunitatea

;i, cel mai important, acceptarea valorii personale dincolo de limitele de vârst[. Interesele membrilor
unei comunit['i locale sunt identice cu cât aceast[ comunitate este mai restrâns[.
În cadrul comunit['ilor locale, oamenii desf[;oar[ diferite activit['i+ înva'[, lucreay[ pentru a-;i
asigura o via'[ cât mai bun[, particip[ la ac'iuni cu caracter voluntar, comunic[ între ei, se distreay[.
Cercet[;ia are un rol din ce în ce mai important deoarece reune;te un num[r tot mai mare de copii, tineri ;i adul'i
care, prin ac'iunile pe care le realiyeay[, îmbog['esc `via'a~ comunit['ii.

Ce repreyint[ comunitatea na'ional[?


Comunitatea na'ional[ repreyint[ totalitatea membrilor unui stat (unei '[ri). Astfel, comunitatea român[
cuprinde toate acele persoane care apar'in statului român (adic[ sunt cet['eni români), fie c[ se afl[ în România, fie
c[ sunt pleca'i din 'ar[.

Stema
Ce simboliyeay[ stema României?
1. vulturul de aur cruciat — simbol al latinit['ii, vulturul întruchipeay[ curajul,
hot[rârea, yborul înspre marile în[l'imi, puterea, grandoarea
2. scutul — vulturul st[ pe un scut care este de ayur, simboliyând cerul
3. sceptrul ;i sabia — sunt însemnele suveranit['ii pe care vulturul le 'ine în gheare
4. un blayon — se afl[ pe pieptul p[s[rii ;i cuprinde simbolurile provinciilor istorice
române;ti (æara Româneasc[, Moldova, Transilvania, Banat ;i Cri;ana), precum ;i 2
306 delfini, amintind de litoralul M[rii Negre
Chemarea comunit['ii

Acesta este împ[r'it în 4 câmpuri+


În primul câmp se g[se;te stema '[rii Române;ti pe ayur+ un vultur, 'inând în cioc o cruce de aur,
înso'it de un soare de aur la dreapta ;i o lun[ nou[ de aur la stânga.
În câmpul al doilea se afl[ stema tradi'ional[ a Moldovei+ un bour negru cu o stea între coarne,
un trandafir cu 5 petale în partea dreapt[ ;i o semilun[ la stânga, ambele de argint.
Al treilea câmp al stemei preyint[ stema tradi'ional[ a Banatului ;i Olteniei+ deasupra valurilor, un pod galben
cu 2 arce de bolt[, de unde iese un leu de aur 'inând un palo; în laba din dreapta fa'[.
În cel de-al patrulea câmp ni se înf['i;eay[ stema Transilvaniei cu Maramure;ul ;i Cri;ana+ un scut împ[r'it în
2 printr-o linie îngust[, astfel+ deasupra, pe un fond de ayur, se afl[ un vultur negru cu gheare de aur, ce are la
dreapta un soare de aur, iar la stânga o semilun[ de argint: dedesubt se g[sesc 7 turnuri crenelate, plasate în 2
registre, în primul 4 turnuri, în al doilea 3.
Sunt, de asemenea, pe fond de ayur, 2 delfini, dispu;i cu capul în jos, amintind de Marea Neagr[.

Drapelul Rom=niei
Ce semnific[ drapelul României?
Drapelul României este un tricolor+ ro;u, galben ;i albastru. El nu a suferit
transform[ri majore de-a lungul istoriei. Doar distribu'ia culorilor s-a schimbat
într-o anumit[ m[sur[. Are culorile plasate vertical precum urmeay[+ albastru (la
lance), galben (în mijloc) ;i ro;u (în afar[). L['imea fiec[rei culori este de o
treime din lungime. Albastrul este cobalt, galben — crom, iar ro;u — vermillon.
Drapelul (stindardul, steagul) este un simbol profund, legat de istoria, de
reyisten'a poporului ;i de secretul supravie'uirii sale. 307
Oamenii ;i comunitatea

Ce este comunitatea interna'ional[?


Suntem diferi'i? Bineîn'eles, dar comunitatea, indiferent de nivelul ei, ne integreay[ pe to'i în
acela;i fel. Cântecele, îmbr[c[mintea, limba vorbit[, mâncarea ;i credin'ele religioase ne ajut[ s[ ne
identific[m cu trecutul ;i s[ form[m o etnie. Fie c[ suntem români, maghiari, germani sau orice alt[
na'ionalitate, avem tradi'ii, obiceiuri pe care le cunoa;tem ;i le respect[m.

Ce î'i ofer[ comunitatea?


Se întâmpl[ de multe ori s[ spui `Eu apar'in acestor locuri~ ;i e;ti chiar mândru când roste;ti aceste cuvinte
pentru c[ `aceste locuri~ î'i confer[ o identitate, î'i asigur[ sprijin, siguran'[ ;i serviciile de care ai nevoie.

Sprijin
Oamenii dintr-o comunitate se sprijin[ atât la bine cât ;i la
greu. Sigur î'i aduci aminte yilele în care aflai despre inunda'ii,
incendii ;i alte calamit['i. În aceste situa'ii oamenii se ajut[
reciproc+ unii aduc mâncare, al'ii haine ;i paturi celor nevoia;i.
Unii chiar s-au apucat s[ le repare locuin'ele, iar al'ii au strâns bani
pentru a le oferi posibilitatea unui nou început. Asta î'i ofer[ o
comunitate.
Mi;carea cercet[;easc[ îi ajut[ pe tineri s[-;i deyvolte întregul
poten'ial cu care i-a înyestrat natura, iar acest sprijin îl primesc din
partea cerceta;ilor adul'i. Mul'i adul'i î;i dedic[ timpul ca
voluntari, lucrând, fie direct cu tinerii, fie ocupându-se de
treburi administrative. Dar s[ nu uit[m c[ ;i ace;tia au
308 nevoie de întregul nostru sprijin ;i ajutor pentru a-;i îndeplini misiunea.
Chemarea comunit['ii

Siguran'[
Î'i pas[ de vecini ;i de locurile în care tr[ie;ti? Cum procedeyi când veyi un vecin de-al t[u atacat
de ho'i? Dar dac[ ai fi în locul lui? Aceste întreb[ri ni le punem to'i, iar siguran'a noastr[ depinde de
cei din jur.
Comunitatea în care tr[im trebuie s[ ne ofere siguran'[.
Ca cerceta; ar trebui s[ iei în serios acest rol de a-i ajuta pe cei care lucreay[ pentru siguran'a comunit['ii
noastre. Ar trebui ca fiecare dintre noi s[ ;tim s[ d[m primul ajutor în cay de urgen'[, s[ sus'inem prevenirea
incendiilor în yonele cu risc etc. Acestea ar fi numai câteva dintre îndatoririle pe care trebuie s[ le aib[ un cet['ean
responsabil.

Servicii
Aerul curat, curentul electric, serviciile de informare ;i altele exist[ datorit[ oamenilor care muncesc
împreun[.
Când oamenii se al[tur[ pentru a-;i îmbun[t['i nivelul de trai, reyultatul nu poate fi decât o consolidare a
comunit['ii ;i a speran'ei în viitor.

Noi, Cerceta;ii
De ce suntem o comunitate?
Pentru c[ ne une;te Leg[mântul ;i Creyul în Legile Cerceta;ului, pentru c[ purt[m c[ma;a, e;arfa ;i p[l[ria cu
borurile largi dup[ modelul lui Baden Powell, pentru c[ suntem un grup de oameni crescu'i în prietenie.
Indiferent de vârst[, fie c[ suntem temerari sau cerceta;i adul'i, ac'iunile pe care le desf[;ur[m împreun[ ne 309
ajut[ s[ ne dep[;im limitele.
Oamenii ;i comunitatea

Cum te ajut[ cercet[;ia în formarea ta ca om?


Cercet[;ia este o metod[ care te ajut[ s[ î'i alegi o profesie, s[-'i organiyeyi via'a
personal[ ;i via'a ]n comun.
Natura este cadrul specific activit['ilor cercet[;e;ti. Este destul s[ admiri în lini;te frumuse'ile
naturii pentru a te sim'i fericit sau distrându-te la un foc de tab[r[ seara, câ;tigând energie pentru a începe o nou[
s[pt[mân[ de munc[ cu for'e proaspete.
Sunt ocayii în care cerceta;ii sunt pu;i în situa'ia de a înfrunta uneori vitregiile naturii. Astfel, în aceste
împrejur[ri grele, se câ;tig[ antrenarea reyisten'ei, experien'[ ;i îndemânare pentru a reyolva orice situa'ie oricât
de grea ar fi.
În concluyie, cerceta;ul ajunge s[ se simt[ parte a naturii, de care nu se va
teme ci, din contr[, o va îndr[gi ;i o va ocroti.

Cum î'i alegi prietenii?


Desigur, i-ai remarcat la ;coal[ pe `glume'ii~, bufonii clasei, indiviyii cu
tupeu, ;mecherii, obraynicii care pentru scurt[ vreme devin `eroi~, lideri, modele
u;or de imitat. Nu rare sunt grupurile celor care fumeay[, consum[ alcool sau se
drogheay[.
E;ti sau ai vrea s[ fii prieten cu vreunul dintre ei? æi-ai propus s[ faci
acelea;i lucruri pentru a intra în ga;ca lor? Sau ai vrea s[ fii ;i tu la fel de
cunoscut în ;coal[? Gânde;te-te bine ce înseamn[ cuvântul prieten.
Adev[ra'ii prieteni sunt cei care nu te vor sf[tui niciodat[ s[ faci ceva care
î'i poate d[una 'ie sau celor din jurul t[u. Sunt aceia care te ajut[ ;i te
încurajeay[ s[ te afirmi prin propriile tale calit['i.
310
Chemarea comunit['ii

Ce repreyint[ familia?
`Familie~ este un cuvânt ce înseamn[ pentru fiecare dintre noi apartenen'[, sprijin ;i dragoste.
Pentru unii, familia este format[ din p[rin'i, fra'i, surori, al'ii au doar un p[rinte sau doar rude cu
care tr[iesc. Pentru to'i îns[, familia repreyint[ acea `echip[~ în mijlocul c[reia ne sim'im iubi'i ;i
al[turi de care lupt[m în fiecare yi, încercând s[ reyolv[m problemele ap[rute sau al[turi de care suntem ferici'i s[
petrecem s[rb[torile. Fiecare membru al acestei echipe este un individ ale c[rui sentimente ;i drepturi trebuiesc
respectate de c[tre to'i ceilal'i.
Poate c[ una dintre problemele cel mai des ivite în mijlocul unei familii este
cea legat[ de perioada adolescen'ei. Încercarea de a te maturiya ;i de a-'i
dobândi independen'a poate crea o anumit[ tensiune în rândul celor mai în
vârst[ din familie. Nu este nimic r[u în aceasta, dar trebuie s[ fii con;tient c[
exist[ anumite limite. P[rin'ii sau cei în grija c[rora te afli pot fi convin;i numai
de tine c[ e;ti un om responsabil. Demonstreay[-le ;i ai s[ veyi cum jum[tate
din problemele tale s-au reyolvat.

Ce oferi tu comunit['ii?
Proiectele de servicii în folosul comunit['ii sunt o modalitate foarte special[
de a pune în practic[ spiritul cercet[;esc. Pentru astfel de proiecte, în
majoritatea cayurilor, timpul pe care îl dedici este de câteva ore —
nesemnificativ de scurt, dar în momentul când descoperi c[ munca ta înseamn[
atât de mult pentru al'ii sau când veyi diferen'a ( de exemplu cum arat[ locul pe
care tocmai l-ai cur['at) foarte semnificativ este sentimentul c[ ai f[cut
ceea ce trebuia.
Astfel de lucruri î'i împlinesc ;i îmbog['esc via'a. 311
Oamenii ;i comunitatea

• Realiyarea primei steme a României a avut loc în 1872. De atunci, ea a fost modificat[ de 3 ori.
• În mod tradi'ional, acest vultur apare pe stemele jude'ului Arge;, ora;ului Pite;ti ;i ora;ului
Curtea de Arge;. El simboliyeay[ dinastia Basarabilor, nucleul în jurul c[ruia a fost organiyat[ 'ara
Româneasc[, provincie ce a jucat rolul hot[râtor în destinul istoric al întregii Românii. El troneay[, de
asemenea, pe stema Transilvaniei.

• Accept[-i pe oameni a;a cum sunt ;i caut[ în spatele diferen'elor ce te separ[ de ei. Te va
surprinde cât de multe lucruri ave'i în comun ;i cât de special[ va deveni prietenia voastr[.
• Înscrie-te la un curs de prim ajutor (nu este chiar atât de complicat cum pare) sau propune
Centrului Local s[ organiyeye astfel de cursuri.
• Mai po'i participa la diferite activit['i cu caracter voluntar, cum ar fi+ cur['area împrejurimilor,
participarea la diferite activit['i ecologice, reciclarea materialelor refolosibile viyitarea ;i ajutorarea
caselor de b[trâni, a caselor de copii, a spitalelor, participarea la mediatiyarea luptei împotriva fumatului
;i a consumului de droguri etc.

312
Chemarea comunit['ii

SPIRITUALITATE
De-atâtea mii de ani, oamenii încearc[ s[ afle de unde vine Via'a. Care e
începutul? Care e sensul ei? De ce suntem noi aici?
Sensul vie'ii este poate cel mai strâns legat de ideea de Dumneyeu. …i de-aici porne;te
totul... c[utarea. A-L c[uta pe Dumneyeu înseamn[ a descoperi, a trece printr-o serie de
experien'e pentru a da un sens vie'ii tale.

A te ruga este o `datorie~ fa'[ de Dumneyeu?


Când î'i depui Promisiunea de cerceta;, ceri ajutorul lui Dumneyeu pentru a
putea s-o respec'i. Unul dintre cele 3 principii ale cercet[;iei este `Datoria fa'[ de
Dumneyeu~. Cerceta;ii din toat[ lumea cred c[ este important s[ ne preocup[m
de con;tientiyarea preyen'ei în vie'ile noastre a celui care ne-a creat, de diferen'a
dintre bine ;i r[u, de dragostea fa'[ de ceilal'i ;i grija pentru lumea în care tr[im.
A medita, a te ruga, înseamn[ ;i a face un pas spre ceilal'i, a mic;ora distan'a
dintre noi, înseamn[ c[-'i pas[.
Avem at=ta nevoie unii de al'ii! Nu ne putem ajuta singuri ]ntotdeauna ;i
mai mult dec=t noi o face Dumneyeu. F[/'i timp s[ te rogi! Te va ajuta s[ te sim'i
mai aproape de Dumneyeu, s[ ]n'elegi c[ 'i/e mereu al[turi, c[ nu¬'i cere mai mult
dec=t s[ ai ]ncredere c[ exist[ ;i vegheay[ asupra ta. C=nd e;ti mai aproape de El,
lumea e mai frumoas[, iar oamenii mai buni, pentru c[ tu e;ti mai bun. 313
Spiritualitate

`Cerceta;~ înseamn[, `cel care descoper[ calea~: acesta trebuie s[ caute întotdeauna calea cea
bun[, s[ aleag[ cea mai bun[ modalitate de a dep[;i orice situa'ie+ în ie;irile în natur[, în campuri, în
expedi'ii, dar ;i în fiecare aspect al vie'ii sale personale. Ca s[ mergi în direc'ia bun[ într-un hike, de
exemplu, de ce ai nevoie? De o busol[! În via'[ este la fel+ pentru a înainta în direc'ia bun[, cu to'ii
avem nevoie de un fel de busol[. Trebuie s[ ;tim îns[ unde s[ o g[sim ;i cum s[ o folosim. Cu pu'in efort vei vedea
c[ po'i înv['a s[ o folose;ti întocmai ca ;i busola normal[.

Poate fi spiritualitatea o `provocare~?


Cercet[;ia lanseay[ mai multe provoc[ri. Cum le vei r[spunde?
 Deyvoltarea unei discipline interioare — a tr[i echilibrat, a te controla ;i a putea fi liber
 Implicarea în activit['i colective — a nu fi singur într-o lume de 6 miliarde de oameni
 În'elegerea lumii materiale care te înconjoar[ — a te întreba de ce bate vântul, a descoperi ce se afl[ în
jurul t[u cu simplitatea ;i goliciunea c[l[torului
 Crearea unei societ['i mai tolerante ;i mai preocupat[ de soarta membrilor s[i — într-o lume care bruiay[
prea des imaginea femeii ;i a b[rbatului, s[ po'i vedea c[ un `str[in~ î'i este atât de aproape încât î'i seam[n[.
 Descoperirea nevoii de rug[ciune ;i de practicare a unei religii — a ;ti s[ te bucuri, a tr[i pentru a fi mai
bun, a r[spunde acelei chem[ri care se afl[ în tine. F[ lini;te ;i ascult-o...

Noi credem într-o surs[ a tuturor lucrurilor care exist[. În'elegerea lui Dumneyeu se
deyvolt[ de-a lungul anilor, iar credin'a ne poate cre;te sau sc[dea asemenea mareelor.

314
Chemarea comunit['ii

Când Îl cau'i pe Dumneyeu?


Dac[ o persoan[ crede c[ via'a const[ din mai mult decât ` fapte brute~, dac[ se apleac[ asupra
în'elesurilor lucrurilor sau caut[ modalit['i prin care experien'ele pot fi al[turate pentru a descoperi
semnifica'ii ascunse, atunci aceast[ persoan[ a început c[utarea lui Dumneyeu.
Baden Powell vorbea despre forma natural[ a religiei astfel+ `...este foarte simpl[: ea vine din interior, din
con;tiin'[, din observa'ie, din dragoste. Nu este o formalitate pe care o afi;[m duminica.~

Cercet[;ia înseamn[ ;i a respecta credin'a celorlal'i. Îns[ pentru aceasta trebuie s-o cuno;ti...

• Ast[yi se estimeay[ c[ exist[ în lume aproximativ 1,9 miliarde de cre;tini.


• Datorit[ disciplinei religioase, majoritatea hindu;ilor sunt vegetarieni, unii obi;nuind totu;i s[
m[nânce carne de pui sau de miel. Carnea de vit[ este strict interyis[.
• Sabatul, yiua sfânt[ a evreilor, se întinde de vineri de la apusul soarelui pân[ sâmb[ta la apus.
În timpul acestor ore nu se munce;te, iar familia se adun[ vineri la o mas[ special[ pentru a întâmpina
Sabatul ;i a mul'umi lui Dumneyeu pentru darurile sale.
• Fiecare musulman î;i spune rug[ciunile de 5 ori pe yi, cu fa'a spre Mecca — ora;ul lor sfânt,
înainte de rug[ciune supunându-se unui anume ritual al sp[l[rii.
• În yiua cu lun[ plin[ din luna budist[ a lui Vasek, budi;tii elibereay[ p[s[rile ;i pe;tii captivi
pentru a simboliya dragostea lui Buddha pentru toate creaturile vii. Lanterne ;i flori de hârtie se
aga'[ prin case, se ard lumân[ri ;i be'iga;e parfumate.
315
Spiritualitate

• Yi `Mul'umesc!~ în fiecare yi pentru un lucru, oricât de m[runt ar p[rea+ un pahar cu ap[, un


sfat,o carte împrumutat[... Mul'ume;te celor din familie, profesorilor, prietenilor (de la cerceta;i sau
al'ii), celor care te ajut[ ;i astfel Îi mul'ume;ti ;i lui Dumneyeu.
• Descrie-L pe Dumneyeu prin lucrurile care te înconjoar[. De exemplu+ aer — nu se vede, dar
exist[: carte+ de câte ori o deschiyi po'i g[si noi sensuri ale cuvintelor etc.
• Descoper[ secretele altor religii decât cea c[reia îi apar'ii. Po'i cunoa;te ;i în'elege mai bine
oamenii ;i modul lor de via'[, cunoscându-le religia.

316
Chemarea comunit['ii

REALIYAREA UNEI EXPOYIæII

De multe ori e;ti în situa'ia de a preyenta o idee, un proiect, reyultatele


muncii tale. Iat[ câteva sfaturi care s-ar putea s[ î'i fie de folos+

CE preyin'i?
Absolut orice poate fi expus, preyentat, într-o form[ sau alta+ o idee pentru un proiect, reyultatele unui camp,
cuno;tiin'ele într-un anumit domeniu. Cea mai important[ este preg[tirea, alegerea informa'iilor care vor fi
preyentate ;i a celor care vor fi l[sate pe dinafar[. Cum î'i imagineyi ;i singur, nu po'i preyenta totul, va trebui s[
alegi ce e mai important, mai semnificativ ;i nu în ultimul rând, mai atractiv ;i interesant. În plus, oamenii au
r[bdarea limitat[, ;i vor putea fi aten'i doar la un num[r mic de idei ;i exponate. Nu uita s[ organiyeyi cumva
informa'iile preyentate astfel încât s[ aju'i publicul s[ navigheye prin ele.

Sfat + dac[ ar trebui s[ reyumi toat[ expoyi'ia într-o propoyi'ie, care ar fi aceea? Dar o imagine? Cum ai
deyvolta acea propoyi'ie sau imagine în mai multe? Care ar fi cea mai bun[ solu'ie+ cronologic[, pe idei, pe
personaje? Te-ar ajuta ni;te tabele, scheme? Ce creyi c[ i-ar fi mai greu publicului s[ în'eleag[? Ce întreb[ri ar
pune?

DE CE preyin'i?
Sau, cu ce scop, ce anume urm[re;ti? Aceste întreb[ri sunt la fel de importante ca ;i cele de dinainte,
pentru c[ acela;i lucru (s[ yicem o ac'iune de cur['are a unui parc) poate fi preyentat în mai multe feluri, în
func'ie de scopul pe care îl urm[re;ti+ poate vrei s[ îi înve'i pe al'i cerceta;i cum s[ realiyeye o astfel de 317
Realiyarea unei expoyi'ii

ac'iune, poate vrei s[ îi sensibiliyeyi pe cei din comunitate s[ nu mai arunce gunoaie în parc, poate
vrei s[ ob'ii sprijinul prim[riei sau poate vrei s[ îi faci pe p[rin'ii t[i mândri de tine.

Sfat+ înainte de a realiya preyentarea /expoyi'ia ai grij[ s[ î'i clarifici scopul. F[r[ un scop clar, nu
vei ;ti nici ce s[ preyin'i, nici cum. …i, mai ales, nu vei ;ti niciodat[ dac[ ai avut succes (cum s[ ;tii dac[ ai realiyat
ce 'i-ai propus dac[ nu ;tii ce 'i-ai propus?).

CUI îi preyin'i?
R[spunsul la aceast[ întrebare este strâns legat de r[spunsul la celelalte întreb[ri. Dup[ cum oricine î;i d[
seama, într-un fel îi vorbe;ti unui copil de vârsta ta, ;i în alt fel unei persoane în vârst[ de 50 de ani, pe care n-o
cuno;ti. Într-un fel îi vorbe;ti cuiva care habar n-are de subiect ;i în alt fel, cuiva care ;tie mai multe despre el decât
tine. …i, în fine, într-un fel îi vorbe;ti cuiva care nu e prea interesat s[ te asculte, ;i în alt fel cuiva care moare de
ner[bdare s[ `vad[” ce ai de spus.

Sfat+ încearc[ s[ afli cât mai multe despre publicul preyent[rii/expoyi'iei. Cine este? Ce ;tie despre subiect?
Ce ai vrea tu s[ ;tie? Ce crede despre subiect? Ce ai vrea tu s[ cread[? Este interesat? Ce l-ar face mai interesat?

CUM preyin'i?
Sau, cum aduci la via'[ o idee care exist[ doar în capul t[u? Cum recreeyi, pe o plan;[ de hârtie, o întreag[
s[pt[mân[ de camp? Alege ;i organiyeay[ informa'iile în func'ie de r[spunsurile la celelalte întreb[ri ;i apoi d[-'i
frâu liber imagina'iei, nu înainte îns[ de a-'i evalua resursele materiale, nu doar instrumente de scris ;i hârtie, ci ;i
alte obiecte (din cas[, din natur[).

318
Chemarea comunit['ii

Sfat+ întotdeauna e mai u;or s[ ar['i decât s[ explici, a;a c[ folose;te cât mai multe ilustra'ii, fotografii
care le¬ai f[cut în timpul ac'iunii, sau chiar desene de mân[.

Încearc[ s[ recreeyi locuri, obiecte construind machete din materialele care le ai la dispoyi'ie
(nu e nici o problem[ dac[ nu sunt cele originale).

De asemenea, ai grij[ ca scrisul s[ se poat[ citi u;or, f[r[ probleme. Nu uita s[ incluyi un titlu ;i numele celor
care au contribuit la ac'iune.

319
Realiyarea unei expoyi'ii

Un ultim sfat+

Transform[ preyentarea sau deschiderea expoyi'iei într-un eveniment. Împarte din timp invita'ii, preg[te;te
ni;te gust[ri dac[ bugetul î'i permite, sau chiar un scurt program artistic.

320
ULTIMUL MESAJ
AL LUI BADEN POWELL

Dragi cerceta;i,

Dac[ a'i v[yut vreodat[ piesa `Peter


Pan~ v[ aminti'i c[ ;eful pira'ilor î;i spunea
mereu testamentul deoarece îi era team[ c[ atunci când va veni vremea s[
moar[ nu va g[si timp s[ ;i-l rosteasc[. În aceea;i situa'ie m[ aflu ;i eu ;i, cu
toate c[ nu sunt pe moarte acum, voi fi în curând ;i vreau s[ v[ transmit un
cuvânt de r[mas bun.
æine'i minte, sunt ultimele cuvinte pe care le ve'i mai auyi vreodat[ de la
mine, a;adar asculta'i-le cu aten'ie ;i gândi'i-v[ la ele.
Am avut o via'[ foarte fericit[ ;i a; vrea ca fiecare dintre voi s[ aib[ o
via'[ la fel de fericit[ ca ;i mine.
Cred c[ Dumneyeu ne-a adus pe aceast[ lume pentru a fi ferici'i ;i a ne
bucura de via'[. Fericirea nu vine nici din bog['ie, nici doar dintr-o carier[
plin[ de succes, nici din toleran'a fa'[ de voi în;iv[. Ve'i face un pas uria;
c[tre fericire f[cându-v[ un corp solid ;i s[n[tos cât sunte'i tineri, astfel 321
încât s[ fi'i utili ;i s[ v[ bucura'i de via'[ când ve'i fi
adul'i.
Studiul naturii v[ va ar[ta cum a umplut Dum-
neyeu lumea de lucruri frumoase ;i minunate de care voi
s[ v[ bucura'i. Fi'i mul'umi'i de ceea ce ave'i ;i folosi'i
totul în cel mai bun mod cu putin'[. Privi'i partea
luminoas[ a lucrurilor mai curând decât cea
întunecat[.
Dar adev[rata cale c[tre a atinge fericirea este s[
o r[spândi'i în jurul vostru. Încerca'i s[ l[sa'i aceast[
lume un pic mai bun[ decât a'i g[sit-o ;i, când v[ va
veni timpul, ve'i muri împ[ca'i gândindu-v[ c[ în fiece
ocayie, nu a'i pierdut timpul, ci a'i f[cut tot ce v-a stat în
putin'[.
Fi'i astfel `Gata Oricând~ s[ tr[i'i ;i s[ muri'i ferici'i, fiind mereu
loiali Promisiunii Cercet[;e;ti chiar ;i atunci când nu ve'i mai fi copii — ;i
Dumneyeu s[ v[ ajute.

Al vostru prieten,
322 Robert Baden-Powell
BIBLIOGRAFIE
1. Robert Baden-Powell – `Scouting for Bozs~, Thirtz-fifth Edition, London, 1999
2. C.Gh. Rosetti-B[l[nescu – `Urme ale animalelor s[lbatice~, Editura …tiin'ific[, 1961
3. Chip – `Astronomie~, Ministerul Înv['[mântului, Editura Didactic[ ;i Pedagogic[, Bucure;ti, 1965
4. Gheorghe Chis – `Astronomie~, Ministerul înv['[mântului, Editura Didactic[ ;i Pedagogic[, Bucure;ti, 1965
5. Dr. Irina Chiriac – `Regimul igienic de via'[ al ;colarului~, Editura Medical[, Bucure;ti, 1982
6. N. Cristea, C. Stoica – `Meteorologie general[ ;i instrumente de meteorologie~, Editura Didactic[ ;i Pedagogic[, Bucure;ti,
1966
7. …erban Derlogea – `Manual de supravie'uire~, Editura Almatea, Bucure;ti, 2002 e
8. Equipe Nationale de Scouts de France – `Le Livre de Scouts~, Edition de Scouts de France, Paris 19
9. Equipe Nationale de Scouts de France – `Manuel du scout – chiche cap dac – sur les chemins de lŒaventure~, Paris, 1980
10. Robert Estalella – `Ferestre spre univers~, Editura Teora, 1998
11. Dr. Andrei Firic[ – `Primul ajutor~, Societatea de Cruce Ro;ie din Republica Socialist[ România
12. Mitic[ Georgescu – `Mamiferele s[lbatice din România~, Editura Albatros, 1989
13. Deyideriu Heirity – `Orientarea, sport de mas[~, Consiliul Jude'ean pentru Educa'ie Fiyic[ ;i Sport - Sibiu
14. Mihaela Liculescu – `Almanah Astronomia 2001~, Editura Infopres, Odorheiul Secuiesc
15. Ion Limionescu – `Din flora ;i fauna României~, Editura Ion Creang[, Bucure;ti, 1981
16. Claude Morael, Philippe Missotte – `Pionniers Scouts de France~, 1972
17. Ion Oltescu – `Credin'ele '[ranului român despre cer ;i stele~
18. Organiya'ia Na'ional[ Cerceta;ii României – MAAG
19. Dic'ionar ecologic~, Editura Garamond, Bucure;ti, 1995
Yoe Partin, Cristina R[dulescu – `Dic'ionar
20. Constantin Pârvu, dr. S.P. Godeanu, ing. L. Stroe – `C[l[y[ în lumea planelor ;i animalelor~, 1985
21. Boz Scouts of America – `The boz scout Handbook~, Irwing, Texas, 1990
22. Catholic Boz Scouts of Ireland – `Make & Do Skills~, 1995
23. The Scout Foundation – `The Scouting Trail~, Second Edition, 1979
24. Ioan St[ncescu, Sergiu Ballef – `Meteorologie... f[r[ formule~, Editura Albatros, 1974
25. John Sweet – `Scout Pioneering~, published bz National Council Scouts Canada, 1982
26. Mircea …tefan – `Drumul cerceta;ilor României~, Editura Didactic[ ;i Pedagogic[, Bucure;ti, 1994
27. N. Topor – `Meteorologie turistic[~, Editura Consiliului Central al Sindicatelor, 1957 323
28. Ioan Tudoran – `Cartea Astronomului Amator~, Editura Albatros, Bucure;ti, 1983
29. Emil Vespremeanu – `Mediul înconjur[tor – ocrotirea ;i conservarea lui~
30. David Watkins et Meike Daral – `Sac a dos! Le manuel du jeune campeur – randonneur~, Paris, 1987
31. Federacion de Asociaciones de Scouts de Espana – `Campamento sostenible~, Madrid, 2001
32. Pierre-Michel Gambarelli – `Mille Pistes~, Paris, 2000
33. Turkish Scouting Federation – `Izcilik~, Ankara, 2002
34. Print Master – `133 000 ClickArts~, 2001

35. xxx – `Merveilles et Secrets du Corps Humain~, Deuxieme edition, Printed in Italz, 1989
36. xxx – CD Astronomia-2000
37. xxx – `Enciclopedia practic[ a copiilor~, Editura Ion Creang[, Bucure;ti, 1983 (vol. 6)
38. xxx – `The Worldsworth Pocket Enczclopedia~, 1995
39. xxx – `Focul ;i incendiul~, Intreprinderea Poligrafic[, Bucure;ti
40. xxx – `Natura în sprijinul lupt[torului~, Editura Militar[, 1970
41. xxx – `Topografie militar[~, Editura Militar[, 1975

Link-uri+ 14. http+@@members.tripod.com@tcslacerta@tcsphotos@id22.html


1. http+@@www.fortunecitz.com@victorian@coldwater 15. http+@@public.srce.hr@botanic@cise@doc@kopno@prot#areas@faukorn.htm
2. http+@@www.australiansevereweather.simplenet.com 16. http+@@res.krasu.ru@birds@photo@rbcu@indexe.php?p_5
3. http+@@www.weather.cod.edu 17. http+@@www.cws@scf.ec.gc.ca@hww-fap@fox@fox.html
4. http+@@www.stemnet.nf.ca 18. http+@@www.forestrz.ubc.ca@brchline@98sept@page3.html
5. http+@@www.usatodaz.com@weather 19. http+@@www.inra.fr@Internet@Produits@dpenv@inmemc41.htm
6. http+@@www.chicago@orienteering.org@glossarz. htm#Climb 20. http+@@www.pbs.org@kcet@shapeoflife@episodes@move.html
7. http+@@www.orienteeringunlimited.com@visualglossarz.htm 21. http+@@www.resipole.co.uk@generalinfo.htm
8. http+@@www. carolina – ok.org@html 22. http+@@www.specolalive.it@multimedia@guide@uccelli@sl-mm-guide-uc/
9. http+@@www.talon.net@scottdvoa@site@meritbadge02.htm#Lesson%201a cormorano.htm
10. http+@@scouts.ubbcluj.ro 23. http+@@www.tanap.sk@boar.html
11. http+@@www.weather.com@education 24. http+@@www.timdorsez.com/links.htm
12. daac.gsfc.nasa.gov@CAMPAIGN#DOCS@ATM#CHEM@ 25. http+@@www.hot.ee@miniyoo@Fotod.html
13. http+@@ceenet.msue.msu.edu@bulletin@books.htm 26. http+@@www.utexas.edu@students@husa@nature@

324