Sunteți pe pagina 1din 322

I

,j

l

AL

NAH

!"7' I

rl , I

'I I"

r t

{



s.c. ,,~TIINTA & TEHNICA" S.A.

BucDre§~. 1997

/

ALMANAH ANTICIPATIA 1997

Editat de S.C. ,,~TIINTA & TEHNICA" S.A. sub egida revistei "Colectia de Povestiri oStiinpfico-Fantastice Anticipapa"

Director onorific ALEXANDRU MIRONOV

t

Consiliul 'de aillninistr:ap.e lOAN ALBESCU-director NlCOLAE NAUM VIORICA PODINA

Director adjunct CONSTANTIN PETRESCU

Director economic

CARMEN TEODORESCU

Redactor-literar

MIHAl-DAN PA VELESCU

Coperta

WALTER RIESS

Responsabil almanah , VIORICA PODINA

Tehnoredactor

FA VEL D. CONSTANTIN

Difuzarea

CORNEL DANELIUC.

Adresa: Piata Presei Libere nr. 1, cod 79781, Bucuresti, sector 1.

Telefon: 617 58 33 Fax: 222 84 94

Tiparul:

Tipografia Jntreprinderea Poligrafica Sibiu - POLSffi

I.S.S.N. 1453 - 2980

lOAN ALBESCU

It ost .r/«tl. ca II/c/ot/.ti .....

A§a ar fi trebtrit sll. fnceapll. 0 poveste - un fel de alegorie - pe care all fi vrut s-o scriu in loc de

editorial. Pentru cll. orice poveste, orice basm conjine un sfimbure de adevar etern ce devine periodic de actualitate. Iar editorialul nu este oare 0 poveste despre un adevll.r Ia ordinea zilei?

Ei bine, in povestea mea era verba de 0 tarll. daruitn de Durnnezeu cu bogatii Ili oameni hamici §i isteti care, fusa. fusese la un moment dat subjugata de un balaur. Evident, un balaur rosu. In lara asta cresreau o muljime de flori frumos colorate §i cu miresme frnbatatoare. cultivate de intelepli on devotarnent, flori care jsi rll.spiiudeau petalele in aer si, plutind, erau prinse in zbor de catre oameni. Oamenii i§i racoreau frunjile incinse de truda cu <aceste minunate petale, devenind mai buni §i mai intelegatori. Balaurul insll. i-a internnitat pe lnteleptli care le cultrvau, a dat porunca sa dispara toate aceste flori si a ordonat ca in locul lor sli se creasca buruieni cu frunze rosii care, atunci cand oarnenii incercau sa-§i stearga sudoarea fruntii cu ele, le incingeau mintile §i ii inraiau, CU timpul, unele dintre aceste buruieni au inceput si'i-§i piarda culoarea rosie, s'a paleasca §i apoi sa formeze mici floricele colorate. cu mirosuri suave. Oamenii mcepusera sa se bucure de acest adevarat miracol, dar balaurul a prins de veste si, intr-o zi nefastil, a ordonat s1l fie ucise toate aceste flori noi. Dar 11 venit 0 vreme cdnd balaurul a fest alungat din cetate §i omorat chiar de slujitorii lui eei mai devotati. Lumea tare s-a bucurat ca a scapat de nupasUi., Ins1l. bucuria nu a durat mult, caci repedes-a constatat e1l. multe, prea mnlte lucruri au dimas neschimbate. Aceleasi buruieni rosii, aceiasi slujitori

"Adeviiml tnt face atiiita mil in It,rme cat rau fae aparenleie lui."

La RochefoucaDld

- cu alte livrele, bineinjeles - si, mal rau, aceleasi metehne, Ce e drept, au reaparut multe din florile ucise de balaur, dar Ili muIte buruieni,~i mai otravitoare, Cum insll inteleplii care cultivau florile cu petale minunat colorate si cu miresme Imbll.tlitoare fnsesera lnlaturaji. iar altii care se dadeau drept Inlelepli se dovedisera niste nepriceputi, meet.' incet acestea au disparut, iar tara a l11ceput sli fie. naplidit!i din nou de buruieni ...

Aceasta era, In esenta, povestea pe care

as fi vrut s-o spun ~i care ar fi trebuit 511 sugereze soarta culturii autentice si, fn particular, soarta Colectiei de Povestiri $tiinlificoFantastice. Cum lnsa am constatat eli astazi

nici macar editorialele sau anchetele In care lucrurilor li se spune pe §leau uu mai gasesc

nici un ecou in sufletele guvernantilor concentrati asupra unor teribil de complicate §i

de sterile scheme de supravietuire la putere,

am inteles eli. 0 alegorie, deci un adevar incifrat, cu atal rnai mult nu va trezi niei 0 unda de inpelegere, In plus. in aceasta perioada in care 0 lume intreaga Tncearca sa fnteleagll. ce seintampill. - §i nu pricepe .mai nimic - cand 0 multime de zvonuri, diver- 3 siuni, scandaluri, campanii, electorale sau neelectorale tulbura periodic §i metodic linistea cetajeanului, cand acesta este preocu- C pat de propria lui soarta, alegoria, spusa deli- ;::. cat, sugetatll.: [iteratura in principiu ~i-a pier- .. dut mult din percutanta la public. Dealtfel, ~ aici rezida si explicajia faptului eli 0 buna ;:: parte dintre cei ce altl1da:tll.· I§i exploatau ta-Z lentul pe ogorul Iiteraturii - unii cu efecte C deosebit de benefice - astazi nu mai au timp = dedi! penrm gazetarie, Din domeniul SF-uIui, ! ca sa fac 0 paranteza, s-a plecat masiv, ~i ... dau doar , doua nume bine cunoscute: Cristian IE Tudor Popescu §i loan Grosan, (Unii ar zice ~

eli loan Grosan nu a scris SF; ei bine, serialui .Planeta M" 11 plaseaza .pentru totdeauna printre scriitorii acestui gen.) Pe vremuri ambii, prin alegorii bine mestesugite Iiteran i'ncercau s11 arace viciile de fond ale sistemului In. care traiau, Evident, fltrli vreun efect In plan politic, pentru cli sistemul .nu avea _§i hiei nu l§i dorea 0 reacpe pozitiva de feedback _prio care sa Ie corecteze, Dar ramfmea totusi satisfactia cititorulur care se bucura eli rnai exista oameni ce incearcli sl atragli atentia, Astazi, folosind artileria grea a editorialeler din ziarele de mare tiraj, autorii citaji "bombardeaza" oele mal sensibile zone ale politicului, cu efecte prea putin vizibile, Caci degeaba editoriale percutante, degeaba anchete §i dezvaluiri senzationale, panli la urma trebuie sa vina Domnul FMl sa valideze schirnbarea,

De aceea. vazand ell alegoria, basmul de care va spuneam nu rom are nici 0 sansa, §i. neavand nici 0 relatie la FMI, m-am hotarat sli 0 spun direct, flira ocolisuri §i tara speranja unei rezolvari, doar asa, pentru ca istoTia s'a consemneze niste fapte, iar cand 0 avea limp, mai tarziu sa Ie judece In rece,

tarli plirtinire... .

,ColecJia de Povestiri Stiintitico-Psatestice ANTICIPATIA trage sa mourn. Penpu a doua oara; prima oarli a murit In 1974. In acel an Ceausescu percepnse faptul eli anumite publica{ii au cam luat-o razoa, departitndu-se de Ia Iinia politica, ilicat nu mai dll.deau randament in sisternul de indoctrinare ideologiea, ba dimpotriva, eli unele dliuneazli simtitor. Dar pentru eli ~i pe vremea aceea trebuiau pastrate anumite aparente, s-a venit cu explicatia -prot,ejlirii padurilor ~i, astfel, 0 buna parte din press a disparut, printre care ~i Colectia de Povestiri $tiil1{ific0-Fantastiee. Cli nu era .nici verba de protejarea plidurilor s-a dovedit mai tlirziu, cand exportul de hartie §i cherestea a crescut an de an (contribuind asr-

4 fel la lichidarea datoriei externe) §i cand au mat aparut publicatii 110i sau din categoria celor care scapau avizului lui Ceausescu C (almanahurile, spre exemplu).

~C In anulde gratie 1997. fenomenul se a. repeta, N-a~ putea sa apreciez amploarea lui, G dar este sigur ca foarte multe publicatii de ;: cultura sunt in impo'sibilitatea de a mai Z aparea, Pot 1nsa spune ca inceea ee priveste C I Colectia de Povestiri $tiintifico-Fantastice - ~ Antioipajia, lucrurile se repeta, psstrandu-se 0 Z paralela greu de evitat, Aceasta dovedeste ca, C 'in mare parte, mentalitajile nu s-au sehimbat; I: s-au mai ajustat, pe ici, pe colo, dQar in ~ punctele neesen~iale. Dad In 1974 pretextu!

l-a consnnnt economia de hartie, astazi motivatia, spre marea rusine a contemporanilor, e de-~ dreptul ridicola: Colecjia de Povestiri $tiinP-fico-Fantastice - -Anticipapa nu se incadreaza, pasa-rni-te, in Iiteratura §i, deci, n-are de-a face eu cultura. Personal, domnul Caramitru - ministrul Culturii, a declarat acest Iucru Ia televiziune, susjlnand ca nici nu se pune in discutie ajutorarea "Colectiei", penrru. ca aceasta nu are ce cauta In spajiul cultural. Probabrl ca ministrul Turismului san al Cornertului ar trebui sli faca asia! Altadata, "Colectia" era acuzata cli evadeaza din realitate sau cll. vehiculeaza/comercializeaza concepte strliiiJ,e ideologiei materialist dialectiee,

In realitate, insa, "domnuI" Caramitru dovedeste aceeasi antipatie fala de SF ea §i "t0varli§ul" Ceausescu, Dad Ia Ceausescu problema era de natura ideologica - Ceausescu nu putea suferi nici 0 anticipatie alta decal 0 formula doctrina. personala - la domnul Caramitru problema e de ordin politic. Ditnsul face parte dintr-o categorie politica pomita sa distruga tot oe s-a realizat - bun sau diu - pe vremea predeeesorilor, sub flamura binecunoscutei devize "cine nu e cu noi, e impotriva noastra", Cum "ColeCJia" s-a legat de- numele .domnului Alexandru Mironov, .ministrul Tineretului §i Sportului in guvernul precedent, ea trebuia condamnata sa piara prin mice mijloace. Numai astfel se poate explica faptul eli domnul Caramitru §i-a permis sa incalce 0 Hotarare de Guvern numai §i numai pentru a-§i duce Ia indeplinire

~anul. ,

Desigur, eventuala disparitie a "Coleqiei" nu este 0 tragedie nationala. Doar au disparut pe rand revista SF ,,Nautilus", apoi .Jumalul SF' astfel lueal, la ora actuala, nu mai exista nici 0 'publicatie de acest gen pe piata. Intr-a esonomie normala de piata, aceasta situatie pare paradoxala. En nu 'poate sli aiba decal 0 singura -explicajie: puterea de cumparare a

. cet1l.teanului este atM de midi, mcat nu-§i mai permite' sa eheltuiasca pe reviste san carli din moment ce de-abia reu§e~te sa eumpere mancare, Este firesc ca pentru a supraviejui, Ia nivelul omului de rand, sli fie saerificata lectura. Este. nefiresc fusli en la nivel national Sa fie sacrificata cultura, Daca un 'om poate supravietui farli lectura, un popor nu poate supravietui Tara cultura, Ramane de vazut in ce m_asur.i!i actualii guvernanti vor gasi 0 solujie la aeeasta problema vitaI-lt. Daca nu, nu ne ramane decal sli (rejcitim antiutopiile

SF pentru a ne pregati sufleteste.; .

"

DANUT UNGUREANU

1).6 .e' •• e.lie ,este I .il. t.; R, til

A

In prirnul camp, norii fugeau pe cer

ca 0 herghelie de cai nebuni, Ryan tremura. Totul fn In regula oand dori

sa-l fie cald.

"Ei, Ryan! se bucura duhul. Hai rnai aproape! IneepUSe)l1 sa-mi fac griji,"

Ryan liJ'>ui pe piatra care marca limita celui de-al doilea camp. Duhnl era un zambet: pe cer. Alteori el insusi, intr-o oglinda, un baiat de paisprezece ani, din Boston, Massachusetts.

.Ma! aproape, Ryan", spuse duhul.

Iar el se supuse, sar-ind pragul celui de-ill treilea cfimp. Simti atingerea unei bunavoirqe con stante. Instinctul nu-l in§elase.

"E§ti un baiat ciudar, Ryan. Cunosc OpLzed' de miliarde de baieti, In Africa, In Asia, ill Europa, In America. Nici unul nu face lucrurile cum le faei tu. Iji. plac fetele?"

Asta era usor de Iamurit.

"Fetele gandesc altfel, duh. Nu-s sigur ea mi-ar placea sa fill fata. De ce m-as simti atras de eIe?"

Deschise punmul. Pe vsuprafata cercului

se rostogolira §apte pietricele rotunde.

"Ce sunt astea, Ryan?"

Ryan Ii simti curiozitatea, ,,Este un joe cu bile", spuse,

Try ta see ic my way, Oniy time will [ell if I 11m right Or I am wrong.

While. you see it your way, There's a chance thal we might Pali upurt before /00 long.

We CIlIl werk it out, we clln work it au£.

Beat1es

"Cunosc dona miIioane de jocuri diferite. rnsa nici unul nu foloseste obieete. Ce SURt «bile» r:

~tiuse eli 0 sa-l intrebe,

"Am numit bile bucatile de roca ~lefuWi.

Se rostogolesc user. Planetele nu sunt niste bile mari?"

"Mult mai . mari " , uit.m duhul. "Dar cine 1e-a §lefuit?"

.Nimeni", recunoscu baiatul. ,,'Am ales pietrele potrivite dintr-un lot de opt sure, Ploaia ~i vantul Ie-au Iovit,"

"De ce nu Ie-ai slefuit singur?"

"Cum')", se mira Ryan. "Ar trebui sa ciocnesc 0 piatra, de' alta §i sa rup bucati 5 mici, Nu §tiu sa fac asta."

Duhul tacu iar. Ryan se intinse obosit.

Muschii gatu1ui san nu puteau sustine rnulta C vreme greutatea capului. t§i dori odihna, ij;.

"Dar et,l gandeam, vorbi duhul, sa mde- f partezi cateva straturi moleculare unde e 2 nevoie, Bite, inc.erdimanlfmdoi." ...

"Am vrut sa fac totul numai cu mai- I nile", il 'ultreru pse Ryan, parte rusinat, parte :c

sacait. c= Pentru a treia oara duhul cazu pe gftn-

duri. Discutia lor era confidentiala, desi mai IE avea dQua mii de interlocutori. il

"E adevarat ca acurn careva zile ar umblat prin ploaie?"

"Da, zise baiatul. M-am asouns sub 0 frunza foarte mare, care a oprit picaturile, M-am udar pupn pe varfurile pieioareler."

"N-ai fi "pntut Ira indepartezi picaturile din preajma ta?"

"Ba da. Am nut sa incerc ceva nou.

Am facut dIU?"

Conversatia -nu i se mai parea alar de pIaclita. Dar cand ii vorbi din nou, rnirarea duhului era una mai degraba amuzata.

"Ce-ai mai fiicut xle cand n-am gandit arnandoi, Ryan?"

Blliatlll Indoi degetele, pe rnasura ce povestea "Am meal singur in gutuiul lui Einstein.

Esadevarat dl a descoperit gravitatia pentru dl 0 gutuie I-a Iovit in cap?"

"E 0 poveste amu zan tli, Ryan. Dad ill timp ... "

"M-am ajutat eu mainile ~j picicarele.

Dar de coborat, am coborat normal."

"Ap O1i capatar zgarietura de pe ge-

ooochlr -

Duh111 -ernana 0 bunji-dispozijie rnolipsitoare,

"Nt! cred cD. mcalci vreo regula, Ryan, E felul tau de a E. Esti liber sa tratezi lumea asa cum crezi tu. DUr, Ryan?"

"Da?"

.Lumea te va rrata §i ea asa cum crede de cuviinta. Daca rna gandesc bine, experientele tale sunt in teres ante , Mll bucura ca le impar_t.i eu mine."

"E~ti celrnai bun prieten al meu." Duhul mormai incantat.

,,~i ell simt la fel, Trebuie sli-mi explici regulile j ocului tau."

Ryan facu un efort sa se ridiee,

6' :,E simplu, spuse, Aruncam hila alba In o distanta oarecare. Cele pse ramase se impart. Fiecare- incearca sa Ie plaseze cat C mai aproape de bila alba. Co§tiga cea jnai ~. buna aruncare."

~ Se opri, asteptand nici el nu stia ce, din

;:; partea duhului,

;:: .Foarre interesant, remarca acesla. Si?"

Z

II( ,,§i nimic, dadu Ryan din umeri, Asta-i

! tot. Dupji ce-am smhilit Invingatorul, .... incepem alta partida."

= "AWl. partida? E primul joe cu obiecte :e pe care-I tnvat. Mi-e teamli di. n-am pria ceput prea bine. VIeau sa zic, Hilde este

competitia? Primul jucator arunca bila §i 0 aseaza chiar Iflnga eea alba. Lipita de ea. Nu este invingator? Ce mai poate face adversarul? Doar sa Ie puna pe amandoua in acelasi spajiu, Pentru gfffidul unui jucator matur e dificil, dar nu imposrbil. Ei, parca IIlcep sa rna Iarnuresc un pic."

"N-ai lnteles jocul dub? Dar el e dar In gandul meu."

"ElI nu gfindese ell tine dedit dacfi vrei ttl, spuse .duhul, Ell nu ian dedit ceea ce vrei tu sa-rni dai, Daca a~ lua de la fiecare .t1idi. sa mi se dea, eu nu ar trebui sa exist In Jumea asta."

"Este yorba despre Intamplare, duh Jocul meu se bazeaza pe intamplare §i pe sirnturile jucatorului. Eiecare Icvitura e mai buna sau rnai rea, dupil felul ill care a fost aruncata bila, Dar cand aceasra a parasir mana, eu nu mai Intervin."

"Vrei sa zici c11 faci aruncarea cu mana? Mecanic?"

.Da. Srt spun mai departe?"

"Spune. Pricep ca, Intr-adevar, Intfunplarea poate face en unele bile sa fie i'n pozip.i mai bune decat altele. Despre ce simturi ale jucatorilor vorbesti? Cele cu care se nasc?"

"Cele ell care se obisnuiesc prin exercitiu." "Inte1eg. Nu vor avea nevoie de cateva

aruncarl ale bilelor?"

Ryan se gfillcli cateva secunde, "Ponte .. Peate cateva sute sau mii." "Grozav", spuse duhul.

Baiarul se dezmetici simtind mlepatura. "E tarziu. Trebuie sa plee acum.'

Unde fusese zamoetul se casca 0 -poartli spre eerul cu puncte Iuminoase.

"A~teapta, ceru duhul, Ce-ai sa-rni ceri de data asta?'

"Nimic", Ii raspunse Ryan peste umar, Fu ispitit 5-0 rupa la fuga pe propriile picioare, insa respectul fata de ceea ce insemna duhul, duhul Insusi '§i oboseala cumplita care Incepea sa-l ia In stapanire, TI birurra. Se conceatrd 0 clip a, iar In cea urmaroare fu 15.nga ai sill.

A doua zl ii deschise campurile maio repede, 11 asteprase.

"M-am g1indit Ia jccul tau, Ryall", spuse tarziu.

o -cortinli Iuminoasa se ridid't 1l1tre al do ilea ~i al treilea inel. Deveni atat de eonsistenta, incar Ryan l§i acoperi oehii.

"Ce se intampla?" vru el sa stie.

"NlI vreau sa fim deranjati, 0 sa jucam jocul cu bile."

Ryan ramase cu gura cascara.

.Ai gonit doua mii de oameni numai ca sa joci bile?"

"Nu i-arn gonit. Am nevoie de tcata foqll ea sa te bat la jocul nascocir de tine. N-am mai jucat niciodata eLI obiecte." .Bine", spuse baiatul. .

Era 0 ta§ie de nisip care marca sffi.r§ituJ celui de-al treilea inel §i granite ell inima duhului. Trase 0 linie cu talpa.

"Cui:io§ii, 11 avertiza duhul, care au vrut sa vada ce- i 1n inirna mea S-8U facu t serum."

,,~iu, spllse Ryan Iinistit, Asta-i Iinia de aruncare, Ell am sa joe ell bilele rosii, iar tu cu cele verzi, Am s-o arunc pe cea alba."

"St3i nijel, 11 opri duhul ata\al, am s-o arunc ell insumi.'

Ryan dadu din urneri.

"Bine. Dar, ia spune-mi, cum ai s-o Iaci? Cum ni sa Ie arunci §i pe ,celel:li.te? Tu n-ai maini. NlI putem sa juciim ell adevarat;"

Duhul se giindi cfiteva secunde. Dincolo de perdeaua Iuminoasa, lumea lui Ryan l~i continua existenta stabila,

jnteleg. NlI pot lasa intftmplaren sa intervina din moment ce voi controla aruncarea de Ia inceput paua In sfllr§it. Dar sa-ti spun ce fac: ii dau doar un brfmci, §i 0 las sa se descurce singura. '

Ryan chicoti.

.Doar un branci? Dar t11 e~ti eel mal pnternic gand din Iume, dub. Cine o s1i-ti stea rmporriva?"

Duhul ridica bila alba, care oscila inainte de a descrie 0 curba inalta, oprindu-se in nisip, la vreo cincisprezece metri,

"Cui Ii pasa, Ryan? Sa zicem ea sunt dear un iucator mai.. aaa ... mal inzestrar decat tine'. E randul tau."

Ryan nu se m ai putu gandi In un raspuns. Se apropie de Iinie strangand in pumn bilele rosii. Lisa doua in nisip §i se concentra asupra celei de-a treia. Piatra ii aluneca de cftteva ori printre cele trei degete ale mainii stangi. Fu nevoit s-o stdi.nga

In piept cu arnbele maini. ~ase degete sunr mai sigure decal trei.

"Haide, Ryan!" IJ incnraja duhul,

Baiatul respira adanc, Bila alba piirea la capatul celalalt al lurnii. Incerdl. sa-si aminteased gesturile. Lega doar franturi, cateva senzatii. Totul era in el, filrnul aruncarii perfecte, dar se sili sa-l tioa departe. Nu voia sa-~i incalce propriile reguli.

;,Ce-i Cll tine, Ryan?" se mira duhul. Nici el nu trisa. Ar fi putut sa-I iscodeasca usor pe baiat, 1nsa ii datora' respect,

. ......

asemeru oncanu om.

Ryan balansa stanga, pfma cand articulatia, neobisnuitf Cll asemenea ml§dhi, -incepu sa-1 doarii, Cand bratul ajunse la orizontala, desfacu stransoarea celor doua degete §i piatra zbura,

"Remarcabi1, exclama d uhul Rernarcabill"

Ryan simti obrajii jnc~lzindu-i-se. Bila rosie areriza in nisip §i se opri Ia un pas

de cea alba. .

,,Multumesc, duh, zise, Randul tall."

Pu 0 aruncare f1idi emojii, Bila verde se ridica in puterea duhului, descrise 0 parabolli perfecrji ~i se lipi de bila alba.

"Pot sa Ie arunc si pe celelalte?" lntreba duhlli.

"Da-i drumul ofta Ryan resemnat. Stii, daca run fi aruncat pe rand, poate di tensiunea ar fi sporit atractivitatea jocului."

Dnhul ridica celelalte doua bile §i le arunca in acelasi timp, Prima' dintre ele se lipi §i ea de bila alba. Cealalta sari de doua ori, oprindu-se deasupra celerlalte, al'dituind varful unei piramide,

"Nu-i grozav? se bucura duhul. Cr€.G ca am castigat. Dar po ate di vee! sa-p. faci §i

ttl aruncarile." 7

Ryan incllViillra .tacllt. Cand azv5.di cea de-a doua lui piatra, stiu ca Indemnurile duhului sunt doar amabilitati. Prea obosit, bra- !III tu1 sau DU putu trimite obiecrul dedit vreo ;:::. sapte metri, mai plltin dedit jumatatea dis- :!: tantei necesare, ;:;

~i atunci, 1a ultima aruncare se petrecu 5

ceva. !III

,.Ind\ 0 dam, Ry1:LD" , 11 Indemna duhul, ::c

o nota grava rasunII sub teasta lui, odata = cu desprinderea· obiectului din stransoarea !III celor douti degete §i Ii inunda creierul, :e Iudndu-l in stapanire, Era un curcubeu sonar, :;

o punte arcnita, de culoarea adancului de ,mare, pe care pietricica se rostogoli ascultatoare spre piramida construita de' dub.

In ultima olipa se dezmetici §i, cu un efort supraornenesc, 0 abatu de la traiectorie, Bila caw departe, dincolo de f5§ia nisipoasa, in inirna dubului,

"Ryan: de ce ai facut asta?" ~e mira duhul.

Baiarul nu stiu ce sa-i raspunda,

"Aj. Spt;ls ca irrtfnnp larea si . prlceperea hotardsc Ynvingatorul. Ai prornis ell nu te amesteci."

"Am faeut-o, spuse Ryan meet, ca sa au trisez, Ca sa eompen,.;'iez incorectitudinea din mornentul aruncarii Dna peste alta, ai : di.§tigut, duh."

"Asta-i grozav! se bucura duhul, Suntprirnul campion Ia jocul nascocit de tine, Trebuie sa marchez in istorie."

Ryan disdi ochii, ell dlsuflarea taint!!. .Pentru rstorie duh? Un joe?"

.Nimic no este marunt In lumea noastra.

Dar, Ryan, pot fi sincer cu , tine?" ',I?"

." ..

.Jocul tau nu are viitor, No) 11 vom mai juca 'poate ca sa ne amuzfim.Ptltem sa ispitim doi sau trei priereni. Dar oamenii se vor plictisi §i-l vor uita;"

B5.iatui se stradui s5. para calm. Cfind vorbi, gandul Ii era ferm ~i lini~til.

"De ce, dub? De ce n-o sa le placa?" .Pentru en nu foloseste insusirile naturale

8

ale oamenilor, Ryan. Gandul, f911n, E greu s5 faci eeva folosind paqile trupului pecare natura nu le-a hllr5.zit pentru asta. Un joe ill care-ti folosesti mainile, -picioarele, ori mai ~tiu eu, guru sat] urechile, devine ell timpul obositor. §' ffua folos, Un joe trebuie sa te exprime Sa exprime personalitarea ta."

"Nu pricep, zise Ryan, ,l11.aiaile nu sunt ale rnele? Ori picioarele? Gura, buzele, urechile, nasul, ochii, TIn sunt toate ale trupului meu? Ale eului meu?"

"Mai degrabii ale trupului dedit ale eului. Auzul, vazul, mirosul, pipaitul, gnstul sunt simturi slabs fle care Dumnezeu ti le-a dar spre ajutorarea celor adevarate. DlIlTInezen ti-a dat ganciul, forta. Curand celelalte se VOl' resorbi. Uuom matur DU le folosesre dedit In midi masura 0 omenire rnatura nu le va mai folosi deloc."

,,Dar e numai un jOC",fl'iCll Ryan stilnjenit. "Da §i nu. Orice joe este 0 repetitie pentru realitate, Trebuie sa-V dezvolti caliUitile de care ai nevoie, Gandul, forta. Mainile §i picicarele sunt ~i ele de la Dum-' nezeu. Pentru ce au de facut sunt de ajuns asa. De ce s·u le chinuiesti dandu-Ie 0 treaba pentru care nu au fast create? Cum ar fi dltaratul In arbori?"

Dezamagit, Rya1.1 irrcepu sn stranga bilele risipite In nisip, Se concentra lI§OL Una diIe una, pietricelele venira Ia picioarele sale. Duhul indepu(ta perdeaua la adapostul ciireia se jucasera.

- ~ - --- ' - - - - - - -

"Nu fi suparat, Ai nascocit un joe captivant. Primul joe din Iume care foloseste obiecte, n aducern doar 'diteva imbunata1iri. Sa nu mai Jasam intamplarea sa decida. Dad vrei sa ca~tige eel rnai bun, atunci sadecid5. gfindul, forta, adica ceea ce inseamns cu adevarai lin am. A§a cum este acum, jocul nlll ar fi potrivit penrru fiinte care pun trupul to fata gftndului. Pentru fiiute care folosesc obiectele penrru a supraviejui, o astfel de .lume nu exista, Ryan. Oricurn, ele ar fi foarte diferite de noi. Ar putea uvea, spre exemplu, de dona ori mal multe degete In 0 mana."

Ryan chicoti, speriat ca duhul l-ar putea crede necnviincios.

Numara doar sase pietricele colorate Ia 'picioarele sale. I.§i aminti ci1 ultima alunecase in inima dubului, Ciind tatal sat! Il ajuta sa-§i vizualizeze propria inima, aceasta

era 0 floare rosie, .

"Ce sa-ti dau in schimbul joculni, Ryan?" intreba duhul..

Ryan incerca sa adune bilele. Doua dinrre ele i:i scll.para printre degete. Se apleca sa Ie ridice. §l atunci ii cazlld\ toate.

"Pot sa le las aici, duh? Dad! nu te deranjeaza, desigur."

,,Desigui, repeta duhul. Dar ai uitat-o pe asta!"

Cea de-a saptea bila ie§i din ceata care lnvelea inima duhului ~j se apropie phl[ind Ia lin metru de sol. Cfind se opri in fata lui, Ryan ramase 1l1Ut. Era stravezie ca 0 picatura verde de ploaie §i perfect rotunda. Patea 0 farfuna :ingbetata de departure.

.Prumos, nu? zise duhul, Am aranjat putin moleculele §i am aruncat ce era de prisos."

. .:. .:. .:.

In : cea de-a treia zi 11 intreba din Dati ce sa-l den in schimbul jocului,

"Pop S1\ creezi 0 Iume imaginara pentru mine, dun?"

,,0 lnme imaginara? Cum sa fie, Ryan?" "Sa ne imaginam fiinte bizuindu-se pe musculatura proprie §i PI! abilitatea de a

folosi cl;liitatile obiectelor din jur." .

"Nu asta facern ~i no i? Nl1 folosim obiectele din preajma?"

.Duh, noi folosim gandril, forte."

"De ce te intereseaza astfel de fiinS~, Ryan?"

"Mi-ar placea, recunoscu baiatul rusiriat, sa aflu cum se descurca ele la jocul meu Cll bile."

"Aha! Dar spune-rni, rmaginam a .lume pentru asta?"

Ryan nu gasi un 'raspuns potrivit,

"Dub, tu trebuie sa-uri dai ceva 10 schimbul .i ocul ui."

.Ai perfect1i dreptate. Spune-mi cum vrei sa arate lumea asta a .ta."

"De ce nu 0 imaginezi asa cum crezi tu, duh? Trebuie di .e§ti de rniliarde de ori mill purernic dedit mine."

"De un mil iard de miliarde de ori, Reyno. Cu toate aces tea, eu nu pot" imagma o Iume dupa placul rneu, Trebuie sa parnesc de undev a. Tu- .~tii cine sunt ell,

Ryan?" '

B1ii arul lntelese cll. ou trebuie sa raspundll.

"Sunt rezultanta fortei a doua sute de miliarde de oameni. De' fiecare data cand discut Cll cineva, ceva nou mi se adauga, De -fiecare data dau ceva Til schimb, pentru di acesta este principiul care mi-a dat viaf)L Dar gandurile nu se irosesc, Ryan. Daca ofer ceva unui om, acel ceva yamane ~i al men. Inrelegi?"

,,~'tiLl toate as tea, club."

"En nu pot oferi dedil ceea ce mi se cere. Cere-mi ceva precis ~i am sa-ti dan. Invata.-ma cum sa fac §i am sa faa. Am sa privesc In sinea ta, Ryan, dad tu hni mgadui."

Ryan simji 0 usurare imensa, ca §i cum

ar fi actionar unul din gandurile care-i alungau oboseala sall iudepartau durerea. Dincolo de stalpul de ceata fu eare se ascundea inima duhului, stepa unduia lini§tita In vant. Cfind nodi uria§i traversau cerul de la un 9 capat In celalalt, umbrele lor alergau prin iarba intunecand-o, La orizont abia se zarea zidul urias al rnuntilor Himalaya. Un abur C

-

"greu staruia In poalele "lor, deasupra pan- ....

glicii verzi a Nilului,' depa'rte. Privind in :

-

jur, Ryan vazu mii de siluete minuscule ~

agitandu-se, oameni veniti sa ia ~i sa dea ... duhului gftnduri. i

hl cere din urma lumina galbena se Z subtie at~it de mult indit pielea 0'·0 mai C putu reline. Ea curse in parfiia~e .incandes- ~, cente iii picioarele lui Ryan ~i disparu prin ~ cdi:paturile scoartei, Hidind sa straluceasca ~

aripile miliardelor de ganganii ce populau parnantul ~i subpamsntul. Soarele, din ce In ee mal rosu, se umfla, Ja·sfuldu-se taiat Ia sIar~it de ata zarii. Nu curse nici 0 picatura de sange.

'"Am tot ce-rni trebuie, Ryan", spuse duhul.

\

Un val de rnultumire razbatea din gandul sau, Ryan astepta ell picioarele stranse

sub el, '

"Sigur, urma duhul, nu te astepta Indi la rezul tate' spectaculoase."

"Ah l", fliea Ryan.

Inca ioalnte ca imaginea sa se Inchege, simti parfumul tare, ca al aerului dupa 0 ploaie torentiala. ~tiu di duhul a creat pentru el UD al patrulea dtm,lD, de dimensiuni modeste, dar stabil §J puternic. Aproape di nu mai respira.

Deodata lumea lui Ryan disparu.

Era singur intr-uu rnediu ostil to jurul lui parnantul mustea de apa. Un amestec de verdeata, mai;' duhoarea miil or de vietuitcare marunte. Vazu paturi de calli, roiuri compacte de muste. Pana §i cerul clipocea galben,

Ryan facu un pas ~i se scufunda in pasta mirositoare. Cand scoase piciorul, malul clefai oemultumit. Privi in jurul sau,

Un uragan de sunete II ccplesi Intr-o secunda. Era zumzetul rniliardelor de ganganii, ciripiuil sutelor de mii de pasari, oracaitul broastelor. Emu serpi sasiiind §i tarandll-se, firele de iarba frecandu-se unul de celalalt, picaturile de apa ~j stropii malo§i. Paraiele ascunse, vantul prin frunze

10 putrede §i vii, seame de nori .interferand cu ceturile umede ridicandu-se In cer. Gazele tulburau bolborosind supa densa, iar scoarta ocr lucra §i ea In umezeala colosala amesrecand ~ culorile ell zgomot: In fine, vieti pornind :! simultan, 'tn vreme ce multe altele se pier;:; dean, sedimentandu-se, la baza mlastinii, i= Intr-c patura groasa §i fierbinte,

=:! ~i peste toate, Ingrozitoare, gemetele.

::c "Ce sunt acestea, dub?"

ocr Duhul nu-i raspunse, Ryan privi in jur,

~ descoperiud de uncle veneau sunetele. La :e nici zece metri, iarba era manjitfi de sange,

:a "Apro,pie-te, II indenma duhul, Vorbeste-i!"

Yaw un barbat tanar, prtibusir in rnlastina_ Ryan cerceta curios Invelisul care-i acoperea trupul, ea 0 a doua piele, Avea membre uriase, dar era el insusi colo al de mare, de doua cri mai mare decat Ryan. Fiecare dintre maini se termina Cll cinci degere. Cfind barbatul gemu din nou, baiatul descoperi dona gauri cat pnmnul in picioarele barbatului , prin care viaja s€ scurgea Incet, dar sigur. Mila i1 lovi, atat de puternica mdit nu mai putu respira.

- Doctore, intreba calm Tommy Lee, 0 sa-mi tai picioarele?

Miscase buzele §i Iimba, iar Ryan auzise un tuner Yn urechi. Cund asocie sunetul cu gandul celuilalt, valul de durere 11 ameti. ,,Duh, striga, cine este?"

~ase perech~ de ocqi 11 fixau din iarba malta cu 0 lira care 11 facu sa dea inapoi,

- Pe el, spuse sergentul Allegre.

Ryan III asurzit de bubuiturile care se dezlari~Jira deodata In jurul sau, Fiintele se ridicasera, Indreptand spre 'el obiectele care pocncau. Aveau capetele acoperite ell ramuri ~i frunze,

- Inapoi! urla Allegre. S-o stergem d-aci! "En te protej ez de neplacut. Poti sa vorbesri ea ei, Ryan, spuse duhul, E doar tin vis. In vis pOlj 5-0 faci daca vrei."

Ryan se intoarse din nou catre aceia, - De ce sufera acel? Acest?

Qaud aerul ie§i printre buzele lntredesehise ~i Iimba se misca singura, fu cat pe-aci sa se illece_ -SLU1eteIe exprimau gilldul pe care dorise sa-1 faca lirnpede celui din faja sa.

Allegre plescai in apa rnurdara ell care se asorta de minune,

- Spivack, Darrow! striga. Luati-I pe Tommy Lee!·

Se apropiara speri'ati, cu degetele pe triigaci, privind cand, spre Ryan, cand spre Tommy Lee.

R5sunn inca 0 bubuitura, singurutica. Unul dintre ei se a~eza mal intfii in genunchi, apoi Cll fata in mal,

"VreatJ sa opre~ti totul, duh, spuse Ryan. ACUM!"

, Simjise nroartea,

-~~~- -~- - - ~~

"E doar un strop din ceva mult mai complex, Ryan. Ceva care se afia deja III tine. Pe care tu l-ai creat."

Ryan tacu,

"E suma unui milinrd de miliarde de gandmi. Odihneste-re l Ell Insumi sunt traumatizat, Vom sterge totul, Ryan?'

.Nu rndi. Suferinja acelor fiinje mi-a produs multa durere, Nu putem face nimic pentru ele?"

Numeroase llnitap ale duhului l§i padisid\. interlocutorii.

"Ei sunt dear In subconstientul tall, Ryan. No exista In realitate, 111 teiegi , Ryan? 0, desigur ca inlelegi."

.Daca vei sterge din subconstientul men aceasta lume de suferinzi, voi ramane cu amintirea suferintei lor paua lao sfarsirul. gan-. durilor. Nu este egal cu a fi parasit pe cineva care avea nevoie de ajutorul men? Chilli" daca este un personaj irnaginar?"

Duhul §uiera mirat, Inlaturand patura de nori de deasupra lor.

"N-mll mai Tntalnit pe cineva care sa-ti semene, Ryan. Dar asculta: pot sterge pana §i amintirea acestui episod."

.Atunci nu-mi voi aminti di mi-ai oferit ceva In schirnbul jocului meu cu bile. ~Hi voi cere din nou modelul unei lumi de fiinte care folosesc obiecte."

"Ne intoarcem astfel de unde am plecat.

A§putea sa sterg cea mai midi urma a [ccului tau Cll bile."

"Asta no inseamrili deja prea mult, duh?"

"Mi-e teama di cia."

Sergenrnl Benito Allegre 1§1 rrsipi oamenii 111. prima reusita a Iunetistului, care insemnase~j doua picicare rnai putin In inventarul grupei, Spre ghinionul lui Tommy Lee, ambele Ii apartinusera.

- S pi vack, sasfH speriind v ierrni i din baltoaca afIat~ la un milimetru de buzele sale, 11 vezi tu oare pe feciorul de /tarfli?

- Yep, facD celjilalt,

Pentru camuflaj, galbenul se tavalise prin mill, Inainte de a se ditara in copac, insa uu era un baia: Cll noroc. S tiel a Iunetei sclipise in so are.

- Bill, gemu Tonuny Lee decent, uitap-va

cum m-a facut sa sangerez fututul ala de pitic.

i,~i astupara urechile, In afara de ' Stan Spivack, ocupat sa caute, prin nenumaratele sale buzunare ultimul glont exploziv, "Trase. Charlie cazu din creanga 111 creangii, anunland toamna, iar mlastina ra.gili.

- BUll pentru moralul trupei hotari Allegre. Luati-l pe "Ierbuta"!

Cand sa-l salte, se poticnira de pocitania care rasarise in fata ~or, ta§nind din iarba

Inalra, .

Parea lIll baiat de paisprezece ani peste care trecuse un regiment de blindate §i apoi mai trecuse 0 data, fiindca generalul t§i uitase bretelele. Craniul se balanganea pe gatul subtire Mainile abia dad i.i atingeau soldurile, iar picioarele nu Ie depaseau in lungime, Ern rnai gol decat un pui pro asp at jumulit. Intinse spre ei unul din brate, A yea doar trei degete,

- Daji-i gaud, ordona Benito Allegre.

Se ridicara in genunchi ca sa aiba'loc de-nrors ~j golira [umiitate din IDcarcatoare. Era en §i cum ;r fi lmpu§cat un nor. Spivack se opri primul, cunoscand cat de pretioasa e munitia.

- S5 ne carum de-aici, zbiera Allegre vftnturftnd bratele.

Baiatul vern spre ei linistit, Ca-n filmele cornice Tommy Lee se , ridica inrr-un COL, sa vad~l mai bine,

- De ce sufera ast om? fiicu noul venit Acel?

Li se zburlise parul pe ceafa. Benito Allegre clipi repede §i se retrase stropind prin mocirla.

- Luati-l pe Ierbuta! striga ..

Se apropiara de ranit, Arurrcl rasuna inca

o bubuitura, solitarji, atenuatii din pricina 11 depru;rarii.

.Duh!" S"triga Ryan.

Proieotilul se opri la doi cenrimetri de C stemul lui Spivack ~i se dizolvli, Lunetistul =: mai trase de doua ori, dar gloantele avurs .. aceeasi soarra. Cei din iarb5 Incepura, In u randul lor, sa (raga. ;

- Isuse! tipa Allegre. Locu-i plio de C

paduchi ea un cur de maimutoi. ::c

o Iuara la fuga ~i privind In urma l§i = murdarira chilotii de frica: Tommy Lee se C ridicase pe picioarele ferfenitite, alergand ~ dupa ei ca manat de 0 rnie de draci, ::iil

Mai t1irziu sedeau ghemuiti l'ntr-o gaura lmputita pe care nici un urangutan boern o-ar fj apreciat-o. Faceau inventarul lipitorilor paslonate de rasa alba. Charlie i-ar fi luat ca din oal5., cu conditia sa fie <f§a de fraieri lnCar sa se murdareasca pentru at1l.ta Iucru,

t

- Sarge, vorbi Spivack, n-ar fi rau sa

dai un telefon interurban.

- Si sa le spun ce? Intreba sergentul.

C-am prius un moroi?

Spivack chicoti, ceilalti mormaira, Singurul care tacea chitic era Tommy Lee, zis ,,Ierbuta". Niciodata riu putea sa fumeze un cui cap-coada. Tommy Lee i~i pipaia, din cand in cand, picioarele,· pe care in unria cu 0 ora le trecuse In pierderi ~i lacrima in gaud, zicandu-sl .Doarnne, 19 multumesc, Doamne-Dumnezeule, ob, Doamne, ili multumesc!".

- Orice-ar fi, taragann Stan Spivack in felul nesuferit al cdor din sud, nu-i de noi vere. Ne jucam de-a oamenii mati.

- Nu te contrazic, facu Allegre. Ne mutam doua mile. Tommy Lee varf.

- Ha, ce? sari IOm1l1Y Lee, S-o-acasez iar, da? Vreti sa rni-o puneti din nou.

- Fleanea, Ierbuta, zbierara mai multi.

Poate te ceri §i-acasa.

11 urmariraotraviti apucand pusca ~i ridicandu-si nasul mare peste marginea gropii. Vlizusera gall rile din picioarele lui. Acurn nu mai ave a nimic, Daca-ti tragi camarazil-n piept, n-astepti un prerniu de popularitate,

- Sa-roi dea careva lin cui se vfudki el,' Trase primele dona furnuri ~i ie~i din gaura, ji veni deodata sa dida, rasul urea din stomac, se napusri pe oari, printre buze 12 §i nu-l mai putu opri. I~i pipai iar pi-

cioarele, descoperind numai carne tare, neva-· tamata, rnuschi §i case intregi. "Do amne , iti c multumesc, Doamne-Dumnezeule!" spuse ;::: .. din nou.

~. - Liber dreapta, ii aflunt<'i. Traversam sa

v Iuum. un hot-dog?

;:

= .) .: .. :.

z

C "E gala, Ryan", marturisi duhul,

~ I§i simti trupul usor, alcatuit numai din

• ganduri.

; "SubGon§tientul tau e curat acum."

La amiaza, tatal sau veni sa.-l intrebe dad e fericit in preajma duhulni. Adormi chiar in limp ce vorbeau ~i cand se trezi, cateva minute rnai tarziu, se simti odihnit. Boston era 0 asezare linistita, ell mimai 0 mie de locuitori, care rgsndeau aproape top 1n familii putin numeroase. Stepa era Iarga, nu se stinghereau unii pe ceila1ti atunci cand l§i potoleau foamea de soare. Soarele de Massachusetts 1i saliura pe toti, dupa ee inseninau 'i'mpreunli cerul,

.:

- Ce dracu foci acoIo? se eaerva Tommy Lee. in afara mane:arimilor obisnuite de I?e creier §i de pe buze; simtea acum una ~i in

buricele degetelor, Se duse spre Ryan. .

Cand 11 srnuci .pe Ryan de umar, pietrele colorate se rostogolira in praf. Ryan se stdimba de dnrere, dar inrinse unuldintre degete spre ele.

- Bile, rise.

Soarele amiezei Ie usca 'mcet capetele.

Daca s-ar fi refngiat dincolo de granita junglei, rnilioane de scarbosenii i-ar fi ronlfu:t cu ciorapi cu tot.

- Bile? rase rnirat ~i feri.cit Tommy Lee. Vrei sa. jucam bile? en carligele tale?

Pili nu ~tii ca sunt campion? .

Se apleca, apue1l.nd bilele ell degetele sale rea niste gheare de vultur, dar ceva mai murdare.

- Sa-Ii dau cateva 1eor,ii usoare, fin galben al lui Frankenstein. Dupa razboi, te ducem in State intr-un borcan.

Tommy Lee arunca hila alba, care sari de doua ori. Prinse apoi 0 alta bila Intre aratator §i degetul mare' §i mtinse brajul, ca ~i eurn ar n ochit cu un pistol. Apoi Ii dadu bobarnacul celui -rnai §mecher baiat de pe strada, BUa se duse cuminte Ia ~lnta.

- Treci la treaba, [1.1 invitat Ryan.

Ryan se apropie de linia de aruneare, fi imbracasera cu niste zdrente care-i stanjeneau miscarile. incereli sa-l imite pe Ierbllta, dar can·cl prinse bila intre cele trei degete, 0 s.capa.

- V1iz ca te-ai antrenat pe-ascuns, pufni Ierblltli.

A dona aruncare a lui Tommy Lee fu §i mai bunji dedit prima. Piatra alba fu lovita cu un clinchet.

De ce fad gesturile astea inainte de aruncare? Intreba Ryan articuland greu. silabele.

Tommy Lee l§i scoase casca §.i se §terse

de transpiratie.

- en sa gonesti ghinionul.

- inte1eg. Este superstitia ta ajutatoare.

Tommy Lee l§i consolida teoria Cll 0. sdlr_tilltudi. "pe care 0 scosese elegant printre cele dona buci, Inail1te ca aerul sa castige o mireasma, db] primul obuz de mortier.

C5.nd pendula batn ora ~ase, 0 limuzina opri Ia marginea mlastinei ~i pled inainre en ei sa-ipoata race semn,

"DnnnuI spre casil e mai greu pe jos dedit Intr-o limuzina", cugeta Tommy Lee, atins de tnte1epciune 101 ill saselea fum.

- §i acum pe unde? Intreba Benito Allegre, convins dl Ryan §tie drumul ca nirneni altul.

Ryan arata a 'directre. Plescaira. Apa le

trecu de brnu,

.Duh?" incerca iara§i Ryan. Fiecare centimetru de piele tipa.

Dar ramase singur ' in catedrala vie, incercuit de priviri ostile.

Cand ie§ira din apli tadl.ndu-se, Stan Spivack vazu a vedeta rapid a en difuzoarele zbierand "Satisfaction". Emu prea departe, Auzira kalashnikovul. Lui Charlie nu-i placea Mick Jagger.

Ryan se ghemui i'nfrant de Trig §.i .de amorteala till.pilar neobisnuite Cll mersul, "Ryan? voroi .deodat1i duhnl, Se IntrunpIa ceva de neinteles. Tu n-ai cum sa fii aeolo

din propria La vointa. Dear eu a§ fi .puWt sli-ti deschid 0 poarta, Ryan. Si .n-am taCllt asta. Mli crezi?"

Cand Incerca sa gandeasca cu duhul, durerea 11 impiedica sa treaca dincclo de propria sa minte.

"Ryan, spuse din ncu duhul, mi-e tor maio greo s~ ajnng la tine. Am oprit toate conversatiile. Nu fae altceva acum decat sa lucere sa te aduc inapoi".

- Sor'mea, anunta Tommy Lee. Fotografia suferise tot ce sunt 1n stare sa

. aranjeze jungla §i mlasrina eand nu iubesc arta. Dar chipul fetei ramasese neatins. Ryan intinse a' mana lnspliimantat de glindul ell. Ia cea mai midi atingere bucara de hartie se va preface in mazga. Imobilitatea si acuratetea irnaginii 11 fascinara,

- Bona bucatidi, ce zici?: Hieu Tommy

Lee. Paispe ani, I

- Este 0 fata, sI111se Ryan Incet.

Tommy Lee Impro~ca firicele de tuum

bruos' .

- Nu, este un magar ell apendicita, Ia spitalul Sfftntul Patrick.

Ryan simti furie ~i deru tao .Mi ntea celuilalr era 0 pata opaca, Simjea un calus, sunetele nil pu teau expr ima. Voise sa-i transmita caldura care-I cuprinsese Ia vederea ochilor mari ai fetei §i a parului mai negru decat orice I§i-ar fi imaginat. Spuse din nou:

- Fatii.

Tommy Lee ii smulse fotografi<tdlntre cele doua degere, cornitand ireparabilul.

Unul dintre colturile imaginii se rupse, ramanand In mana lui Ryan. Tommy Lee nu observa, In mizeria Inconjurl1toare. din care faceau §i ei parte, astfel de lucruri tree neobservate ell milioanele,

Ryan sfa§ie una din zdrente, iuveli bucatica de hartie §i 0 ascunse In ureche, singurul lac uscat pe care-I putu gasi. 0 simti acolo ca pe un graunte- de foe, paull cand il cuprinse somnul.

,;Suntem aici, dub?"

;,Da, Ryan. Dar ceva itni scapa de sub control. E fascinant, Cealalta lume pulseaza din ce in ce rnai puternic. Ca §i cum te-ar cere mapoi, Ryan. Pare sa fie §i acolo un fel de duh. Un geaman al meu. Nu trebuie sa te sperii, Asta e lumea ta reala, Cealalta e alcatuita doar din IDchipuiri, ajustate de

mine."

Ryan simp spaima ca ,0 gheara.

"Ai ceva In urechea stanga", il avertiza duhul.

Ryan scoase de acolo un ghemotoc mur-

dar. Isi aminti. .

".Poti reface un obiect distrus, duh?" intreba.

"Geamanol meu este cu atat mai redutabil cu cat reuseste sa stabilizeze a lume care, eel putin teoretic, fiind imaginara, nu are nici 0 justificare, Am sa iau legatura eu alte duhuri. Trebuie sa rna sfatuiesc cu ele. Scuza-ma, Ryan, despre ce este vorba?"

Baiatul se a§eza tn genunchi, concentrand toata delicatetea de' care era capabil asupra ghemorocului pe care-I recuperase 14 din ureche, Parea sa fie eel mai important obiect din intregul Univers,

.Lasa-ma sa teajut, spuse dubuL Esti , C prea emotionat,"

~ Ridica bucatica de hllrtie ~i 0 tinu in a.' aer cateva chpe, tnrorcand-o pe toate G partile.

;::: "Pori?" 11 intreba din DOU baiatul.

I "De unde ai acest obiect, Ryan?" se Z interesa duhul. Asa ceva nu se gaseste In .cZ natura."

"De acolo", spuse baiatul,

11 "Ceea ce-mi spui este imposibil, vorbi ~ duhul. Gandeste-te: nu poll aduce un obiect

dintr-o lume care nu exista."

"Pori sa-l faci asa cum a fast inainte?" spuse Ryan.

,,Fiecare molecula pastreaza in memorie amintirea celor care au stat langa ea. La fel cum vecinii l§i amintesc unii de ceilalji, chiar dupa ce s-au desplirti t. Voi studia amintirile §i voi reface stratul molecular Iipsa, Din aproape in aproape voi da de urma tuturor moleculelor care lipsesc."

Ryan simti un val de ernotie coplesitoare. Bucatica de harrie incepu sa creasca, Curand fu cat un fluture dfuld din aripi, plutind incolo §i-nc0ace. Cand intinse rnana sa-l culeaga era cat palma sa §i nu se mai zbatea. Nu-si putu desprinde privirile de la el.

.Este Imaginea bidimensionala a' unui chip omenesc, Ryan, tnruia mai departe duhul. Este imaginea unei fete de paisprezece ani. Snnteti de-o seam a §i ea este foarte rel.l§ita, Ryan,"

Ryan facu un mic efort de memorie, .Buna bucauca, ce, zici?" 11 cita el pe Tommy Lee.

"Mi-e teama eli n-am inleles prea bine, Ryan", flicu duhul. "Oricum, apartine lumii tale imaginate, ea insa~i nu este altceva decfit rodul imaginatiei. Te felicir pentru rezultat."

Ryan l§i simt! inirna oprindu-i-se §i pomind din nou la ' galop.

.Doar imaginatie, duh?"

"Am scanat patru miliarde de persoane eu caracteristicile fetei din imagine, Ryan, Nici una nu corespunde, hi pare rau."

I

_ Hombre, vorbi Stan Spivack. Ar tre-

bui sa scriem acasa,

'_ Am scris a'cum'. zece minute, se stramba sergentul. Daca scriem prea des, .ne cade Charlie in cap. Au §i ei radio, ~tii?

Soarele uscase noroiul pe toale, flicfuldu-i sa se simta mumii in costume ell trei numere mai mid. Stepa nesfar~itli Ii infricosa, Cand Dave Cactus Petrovitz anuntase, ell tonul lui Columb 1'0 fata Americii, ca s-au ratacit, l-ar n imbrati§at. 'Preferau s-auda c-au pierdut drumul, nu ca sunt pe Iumea cealalta,

_ Fili gala de, bal, sugera Darrow.

In cfunp n-aveau sanse, Cll to ate frunzele §i ramurile pe care Ie carasera ill piasa castilor. I§i -aminrira de Nixon, de Congres, de vreo dol generali datorita carora se aflau aici,

Apoi observara cercurile,

De la cateva mile parean valuri in iarba malta, dar cdnd Benito Allegre privi prin binoclu fluiera a pagubi'l. Vazuse cercurile concentrice marcate Cll piatra cenusie, Iustmita de pasii celor care trecuserii pe-acolo. De~di batrana, Spivack aprecie di sunt vreo doua mii. 0 vreme nic i nu mai vpurura vorbi de spaimd.

- Bai, zi se Tommy Lee, da' §tiu en suntem pricepuji. Nici mama Ill' Winnetou, dupa ce-a absolvit cursurile de cercetasi, n-a gasit atatea fete palide In un 10c. Ne-ajunge rnunitia pentru toti?

Tinura sfat 1'ntr-o scobitnra. Benito Allegre ar fl vrut sa cheme 0 lovitura aeriana, dar voia sa se convinga eli nu sunr civili adunati la targ. Din cauza ezitarilor Il poreclisera ,,Beni-ba§inica".

- Ce targ? se Infurie Darrow. CLI 0 populatie cat Frisco?

Negociind, cazurli de acord ca-i yorba de

o tabarli, Cactus Petrovitz scormoni prin ranita §i sccase un velum ferfeniti t. Era "Viatn lui Hegel", in care se scufunda rapid.

Ramanea nerezolvat un ileac: cum sa-i anunte pe batmani.i de-acasa fara sa fie in terceptati de galbeni §i in tep ali in cur cu bambusi care cresc c.ine! centirnetri pe zi?

Deodars, .un vlli i se lua de pe ochi. Nu intelese la incepur ce se petrece. Ecranele de tranzit dintre campuri disparusera. Peste tot in jurul sau vazu oameni nedumeriti, frecandu-se la ochi ca dupli un somn greu. Inceptlsera sa alcatuiascll grupuri, de§i pentru a comunica intre ei nu aveau nevoie sa se apropie unii de ceilalti.

Vazand muljimea, Ryan l§i spuse ci1 se petrece ceva series. ~i cand se rasuci ca 55-i cuprinda pe loti oarnenii aceia agitfindu-se, viizu spre sud fuiorul unei tornade care se apropia, Ramase au gura cascara, ca multi altii in jurul sau. Apoi se dezrneticira si, concentrandu-se asupra ei, 0 stinserli.

"Ce semn este acesta, dub?", iutrcbji infiorat.

Duhul Ii raspunse imediat, cu vioiciune. "E semn di'u, in general, Ryan. Dar nu trebuie sa te sperii, niciodata nu este atftt de rau pe cat pare. Exista un pericol." .Pericol, duh?"

"Mai degraba 0 situ Ollie neplacuta, Evenimente pe care nu le pot controla. Trebuie sa Ie tradm ca pe un pericol virtual.'

Era ceva in ueregula ell glasul sau,

"Este incredibil, Ryan. Cei pe care r-ai intalnit dincolo sunt acurn aici. Sunt aici, Ryan. :;:1 stii ce este §i mai greu de crezut? Le deslusesc gfmdmile. Ei gandesc. Sunr

vii."

Dar Ryan nu ~tia ce sa-i rdspunda, ,?Ai reusit sa-i aduci aici, Ryan."

Odinicara, numele ei fusese Debbrah. lnainte sa plece Tommy Lee Ia armata §i ea s-o §tear:ga de-acasa,

Acum era 1I1t1"-0 ga~ca de vreo douazeci.

Fumau se iubeau. Vara trecuta fusesera pe jos pana In Houston ~i mai departe. Apartinllse pe rand rnai multor baieji §i tOll se purtasera frumos ct,l ea. A yea farrnece 111 piece.

Deodarti i se paruse di aude 0 chemare indepartata pe care '0 rnai stingea ell ceva ha.~i~. 0 luasera Inapoi,

De cate ori vse intorcea in Central Park, gandurile negre zburau, Cobori In marginea rezervorului ~i l~i stropi fata cu apa, apoi aduna din iarba cateva lucruri, sub privirile indiferente ale" ga§tii. Erau deja ill transa, Nu emu la fel de haiosi ca ceilalti, dar mlicnr nu se mai simtea singura,

In Times Square trotuarul era in clocot. ti venea amejeala de foarne. Fura 0 gogoa§a de In un iranian neatent ~i Q mindl pe fuga, '(ntr-un gang. Spre Greenwich Village se mai putea respira. Casca gura un :! ceas, atrasa de cljidirile vechi ~i de oamenii 1-, care §edeau pe treptele insorite, ca mustele, ~ infuleennd pizza §i burgeri. Cfind trecu de i Canal Street, pana §i automobilele aveau un ~ aer asiatic, C

II gasi pe Su Min la granita ell Little Italy, :r: - Sa nu mai cresti, ii spuse chinezul, C

Acum esti tocmai buna. =

Intrara pe stradutele inghesuite, Asiaticele ~ emu frumoase in draci, Su Min se opri sa ....

15

cumpere anpioare de pui ell susan, pe care le rontaia pofticios, Imbiind-o din cand in cflnd.

- Intra aici, 0 Indemna.

In spatele, acvariului cu pe~ti, din care vanzatorul serves '0 batrana mofttlNaSrt,traversara holul §i trecura printr-o perdea -de margele. Zornaitul Ii arninti de colierele Ietelor eu care batuse drumul pana la Houston, noptile fierbinp., mirosul de transpiratie. In cealalta incApere vazu mai multe saltele. Pe fiecare sal tea dormea, sau pdrea ca doarme un om.

su Min di~paru pentru careva secunde, reveni §i 0 indernnll sa se vaseze. Ea se supuse. Su Min 0 intoarse pe <:I parte, prilej eu care l§i A trecu degetele peste rotunjimea urnarului. Ii dadu pipa in elil1§ul careia fumega bucajica de opiu, Debbrah tr ase repede cateva fumuri, apoi inspira addnc. 0 poarta se deschise spre lumen insoritli a stepei, Ea trecu pragul usoara, surazatoare.

"Numt<Ie ·tau e Deborah."

- Ma cheama Debbrah. Ce faci aici? Ce lac e asta?

Ryan se gandi cateva secunde §i nu gasi nimic potrivit ca raspuns. ISe apropie de ea pana cand parfumul puternic n arneti. .Beston, Massachusetts. A vem unul dintre duhuri aici, E un Ioc placut. Un lac sigur. Nu trebuies5. te temi."

- De cine? raSe ea. Vara trecntii varn mers pan5. la Houston.

li privi umerii, sanii, ~cildurile goale, Aveau aceeasi inaltirne, (far eo. era un pachet de muschi, Sub piele se incoliiceau serpii ten- 16 doanelor. Ochii pastrau 0 stralucire sur-

prinzatoare ~i ambigua, .

- Vrei sa ne plimbam? 11 intreba.

C .Plirnbam?"

;:::. Ii venea greu sa tina pastil ell ea. Parea : mai pujin interesata de persoana lui- §i mal u mult de cele din jurul sau. Stepa, chiar ; scaldata jn plin so are, avea purine de ararat. C Ryan illSU~i uvea putine de aratat, Se mul:z: tomi s-o priveascli in tacere, bucuraadu-se ~ de prezenja ei, ferindu-se sa-i arraga atenjia.

C - Am l.ID frate, ii povesti, Tommy Lee.

:E

:c .: ... : .. )

Kay Darrow tresiiri speriat. Fratii dormeat] du§L S tepa er-a arar de taCllta, ineat auzise ~oaptele foarte clar.

."Hei, Darrow, spuneau, Iinisteste-te. Nu-i trezi pe baieti.' ......

Armji din reflex. Zgomotul cartusului intrand peteava lichida visele rudimentare, Erau toti in jurul sau, gata sa traga.

- -Ce-i? Intreba Spivack.

- Mi s-a paru!, mormai Darrow.

.Asculta-ma. E de ajuns sa gande§ti. Ti se pare a nebunie."

"Totu-i 0 nebunie", gandi Kay Darrow. "E'§ti deosebit, Darrow. Te remarci printre semenii tai. ,<

EI gasicea mal comoda pezitie pe care e putea oferi groapa, cu spatele sprijinit, anna pe genunehi, capul in palme.

,,E 0 §meehefie, nu? $meoherie de Iabagii care ne.-ati trimis aici. Dedicatii radio. Sau vreun futut de comunist, §i-ai glome cu noi, VlUo sa ne .iei, dad ai silnge."

"Sunteti unde nu rrebuie. Locul vostru nu e aici."

"Te cred. Loeul men e-n spatele casei, ell §ase beri si-o jumate de vitel pe grater."

,,Darrow, asta nu e lumea voastra. SunteEi aiel din greseala. Nirneni nu va vrea raul. Dar pana va tiimi'~ lnapoi trebuie sa stap. cat se poate de Iinistiti, Nu vrem cornplicatii."

,,0, da, gandi Kay Darrow, nici ell nu mai vreau necazuri, Merit ceva mai bun. Mil trimiti curand acasa, nu-i asa?"

Ii venea sa radli. Copil, avusese multi amici imaginari,

"Mi-e reama ca nu inre1eg, Darrow. Ce se intamplli dincoto mi-e stdiin. Descopar cum ap ajuns aici, §i va trimitln locul din care s-a produs alunecarea. Nu acolo esre casa voastra?"

Kay Darrow injudi eu pofta. Se pricepea ia asta,

"Marturisesc, TIU 'ctIllOSC multe din euvintele tale, Kay. 'Te superi daca-{i spun asa? Simt 0 iritare neporrivita dialogului."

- POJi sa ma pupi in cur, spuse Darrow.

- Cu cine vorbesti? se. interesara Spi-

vack §i sergentul Allegre, deodata interesati. - E un tip aici, care zice ca arn nimerit in alta lume. Cit daca suntem cuminti, ne duce Inapoi in mlastina.

- Ce 'tip? intreba Benito Allegre.

- E un ins invizibil. Discutam In gaud. Cei doi schimbara 0 privire ..

- Culca-te, Darrow. Maine avem 0 zi grea. "Pot sa-Ii .spun 1n vreun fei?"

"Spune-mi duh."

"Sigu(, sigur. Asculta, duh, eu pot sa-ti fac ogramada de necazuri. Dana, domnule, o grlimad5. de necazuri."

"Ce fel de necazuri, Kay?"

Darrow ridica prudent capul peste marginea gropii. Chiar in putina lumina ramasa

vi'tzu multimea foind. ,

"Cille-s i't§tia? Cred oa nu vrei sa tie vada, A§ putea sa fac un pic de. agiratie."

- Darrow, trezeste-tel Darrow!

Se uitau lae1 ca la un nebun, II strigasera un minut, iar Spivack chiar Ii sclipase

doua palme, .

- La ce poji tu sa visezi cu ochii deschisi, Darrow? 11 111[reb1i scarbit Allegre.

Darrow sculpf intre bocanci,

- De ce nu mergem s11.-i punem 1a punct?

- Mi-e a.p greap de tipi ca tine,

Darrow, zise calm Allegre, cD. dupa ce-i ' Intalnesc, imi vftr degetele pe gat. Spivack macar e 0 ma§ina de UClS, ultirnul tip: El. asta stie sa faca bine, In felul lui e cinstit, modest §i de treaba. Dar ttl esti mai irnputit decat rahatul unei hiene Ce ti -au fi'iClll oamenii ala?

- E rlizboi, pup-ca, rase Darrow. Nu §tiu cum a ajuns unul ca tine sa den ordine, dar signr n-o sa-mi mill dai mie, Baieti, daca vreti 5-0 mierliti, eu am alte treburi.

Benito Allegre se apleca, privindu-l in

ochi, I

- O.K., Darrow, nu ne mill jucam . Asta e instigare.

- Ai sa rna-mpusti In cur?

Spivack se il§eza mai bine, ca La cinematograf.

- Declar jocurile deschise, dise. Sa eftstige iii mai haios.

Allegre il pocni scurr pe Darrow, ca llli bares. Capul celuilalt izbi pamiinml. Casca Ii cazu peste ochi,deget).I1 se chirci pe triigaci, Glontul il lovi pe Allegre in umarul stflng, iar -la iesire i'liCll pr{lpad.

Urma un moment de stupoare.

- Esti plecar, cowboy, exprirna Petrovitz,

in sfilqit, parerea generala,

Darrow l§l scoase casca §i scuipa un

dinte, I _

- Nefericit accident. Ben, batrane, te rag sincer sa mll scuzi; Domnilor, lngrU11i eroul! Conform regulamentului, iau comanda acestel mftini de viteji.

Foamea le fusese sfetnic .

. Darrow '§i Stan Spivack lnainLatl la margine. Cactus Petrovitz §i Tommy Lee IerOU{a suflau greu pentru ca, desi mic de staturii, sergenrul Allegre atarna ingrozi tor. Sangera, sfidand eforturile depuse de Cactus Petrovitz la cursurile de prim ajutor !?i bandaje. Ar fi pierdut mai putin daca l-ar fi Iasat inconstieru 111 groapa pe care tocmai 0

.... v' __ ,

parasisera.

- Dacii vad ca avem un rfurit au sa ne sa~a In beregata, se opusese Kay Darrow, Sfingele .suna adunarea rechinilor.

Petrovitz Il .15.murise ca ranile trezesc cornpaumirea civililor ~i ca, strategic, e coovenabil ca inarnicul Sa te creada mai slab.

- Diabolic plan, mormai Tommy Lee.

"Kay, auzi vocea prietenului necurioscut, faci o mare gresealti. Lasa-i pe' oamenii acestia In pace. Asta nu este lumen voastra. Va faceti rau singuri."

Benito Allegre deschise ochii, smulgand un strigat de pe buzele lui Tommy Lee. Cactus Petrovitz inainta spre privitori.

- Are nevoie de ajutor, le explica.

Trebuie sa rie duceti In satul vostru, $i noi avern nevoie de ajutor.

"Nu pot gi\ndi cu ei", spuse unul din blirbclp. "Au mintile opace. Sunt animale, dar ce fel de animale?"

"Tre,bnie un gfmd mull mai puternic, Al duhului. Duhul poate patrunde in gfuldtlrile

10L" C

"Creq ea acesta care s-a apropiat de mine !i-

vrea sa ne lmperechem", spnse 0 femeie. a.

- Veniti Sa vedejil ii striga Petrovitz. u

Benito Allegre se ridicase in capul oa- ~ selor. Un copil ti puse mana pe rana. Urma . C 'glonrllllli nu mai era decat 0 zbarcitura .~i :z: curand disparu Simtea 0 mancarime gro- ~ zava pe spi nare. Aflat 1J1 spntel e Sall, C Petrovitz vazu ditarnai gaura. disparand ill ~ Sine. ~

- Ia mana de-acolo, bastard lmputit, L1rHi

Darrow.

"Are 0 indispozitie", cUzuru femeile de acord.

Spivack se hotari sa in initiativa,

- Sarge, pare sa-ti priasca aerul.

Darrow, ce-i Cll tine? Doar n-o s5.-1 Impusti §i pe pustiul 5stn.

- Buna idee, raspunse Darrow. 1mpu§catura alungii gflndurile din preajma §i azvarli copilul la doi metri, in iarba moale, Viata i se scutse In cateva secunde. "precati! Acurn!", le vstrigti duhul bar-

bati;!or §i ferneilor,

Intr-o clipa aceia se aflara In zece mile departare, nedumeriti §i Iagrijnrati. Copilul rarnase mai departe in iarba,

- Criminalule, se strfunbu ingrozit Allegre.

Criminal imputit!

- Mai bine vezi-ti de san1itate, rase Darrow. Daca nu putern s5. .mergem acasa, arunci inainte! Intram in a§tia ca-n branza:

Haleala, acoperis la ncapte §i 0 rogojina uscara sub cur. Supliment: 0 p1isaridi pentru

fiecare. .

Ce puteau face?

- 1nr;;epe cucerirea Iumii noi, chilli Kay Darrow. Darrow Cuceritorull S-o facern cum trebuie! $.-0 facem ca la carte!

18
d.
e
~.
e
L
;:;
i=
z
e
z
c
z
~ "Nu-i vina ta, Ryan. Fenornenul e mult pre a complex, Ii vorn pune capat, Lucrurile au aj uns prea departe."

"Tn!buie sa fac ceva. Trebuie sa va ajut intr-un fel."

,.Un om nu face diu unei alte flinte in mod intentioriat. Nu e pcsibil in lumea noastra. De aeeea apelam la cineva care 0 po ate face in locul nostru."

"Ce vrei sa Split, duh?"

"Voi area 0 fiinta nsemlinlltoare lor. Va avea -putere."

"Ii vei da a parte din puterea ta, duh?" ,,0 parte din puterea neastrn, Ryan.

Aminteste-ti. Ell nu sunt dedit suma unui miliard de miliarde de ganduri, Eu nu sunt decfit rezultanta a ceea ce vreti voi toti. Eu sunt voi.'

Aerul se ingro§a Ia picioarele lor, ridicand fire de iarba §i praf. Era din ce in ce mai consistent Ryan auzi strigate usoare de

uimire, Cand particulele se adunara la un lac, ele alclituira trupul delicat al umii baiat de paisprezece ani. Parea di se trezeste dintr-un somn adanc, apoi sari In picicare §i surase. Ryan t~i inabu§i, Ia randul 'Sall, un striglit. Era el insusi aeolo.

,,1ntr-adevar. Pentr1.1 o1i este imaginea ta in oglinda apei, il vom numi Nayr. Ce spui?"

"Acum tu nascocesti jocuri."

.Buna, spuse celalalt baiat, Numele meu este Nayr."

Rll:se in hohote §i-~i vantllra brajele privindu-le incfintar.

"Stint tot eu, Ryan."

- Hei , oameni buni, putina atentie!

SITiga vesel generalul de brigada Constable. A vern lin general aicil

Apoi 11 vazu pe Darrow.

- Darrow, aiflicut 0 treaba al riaibii de bun a. Acu me. mornen tul sa trecern Ia Iucruri serioase,

Kay Darrow saluta §i facu stanga-mprejur, Ii venea sa ohiuie de bucurie. Toate necazurile lui luasera sfar§it. Totul capatase un sens, 0 fata omeneasca. Habar n-avea de unde rasarise Constable cu trnpa dupa el. Privi in jurul Sal! §i stepa nu i se mai paru ostila, ci dimpotriva, un spatiu generos, plin de promisinni ce se cereau descifrate §i implinite. Iar el, Kay Darrow, se afla In prima linie, aceea care avea sa imparta §i sa infulece prajitura.

o felie mare era pllsa deo[mrte pentru el.

Tabara generalului Constable avea atmosfera marilor turniruri §i respira nelnfricarea asezarilor de pionieri ai Vestului Generalul era adeptul disciplinei de fier, dar Ie cerea tuturor zambete. Generalului Ii placeau zambetele.

Constable, un barbat urias, ell putin peste cincizeci de ani, matndi armata de creioane de pe masa plianta.

- Aduceti planurile l Mac, aduuati-va oameniil Repede, trebuie sa ne m1§cam ca floricelele pe 0 plita Incinsa.

N 1I recunosteau nimic din ce vedeau.

Mlastina disparuse cu ceturile dirnirretii. Locul ei fusese luat de aceasta stepa. Dar singura zona uscata care ar fi semanat cat de cat en ce-i Inconjura ar fi trebuit sa se afle, conform plannrilor, vreo trei sute de

mile mai la nord.

- O.K., 'zise Constable. Charlie ne-a pacalit' de data asta. Nu ~t.iu cum au facut-o, dar ne-au tras in piept, Ghinionul Iorl

- Domnule general, spuse colonelul Mc Cormick, am trirnis patrule in toate direc~iile. Nl1 se poate s5 ne fi ratacit atdr in ultimele §<1seore. Nici un sistem de CO)llUnicatii nu mai functioneaza. Am pierdu t orice legatura,

Constable 11 opri ell un gest,

- Patrule in con tinuare, dar nu nSl_PJ oamenii. Vreau sa fim un pumn urias in stare sa striveasca orice afurisit de gfindac.

Ii cuprinse pe toti ell prIvirea.

- Domnilor, avem aici genu I de situarie futura, care ne convine de rninune. 0 sa 11e distrlim pe cinstel

Soarele strlilucea pe cer. Stepa era pus tie §i parea eli se . intinde ill nesfftr§it. Era 0 zi perfecta pentru rnarea batlilie.

- Charlie crede ca daca ne-a taiat legiiturile suntem terrninaji. 0 sa-i adita!]} ca s-a In§elat amamic, Pozitia lor nu este imperretrabi lii. Una dill patrulele noasrre a ajuns aici: fara sil. se straduiasca. Dornnilor, uoi suntern 0 armata. Programata sa functioneze cu eficienta maxima in cele mill gre1e conditii. Nsam nevoie sa-mi spuna cineva ce trebuie s1:\ fac, Ne suntem suficienti noua ill§ine. Am fost an trenati sa ne descurcarn singuri ~j pe Marte, §i daca vreodata nimerim acolo, fututii de rnarjieni or sa .ne tinn miute. VIeau COl totul sa rnearga ca UD' ceasornic pe care tocmai l-am Inters. Vreau ca piticii galbejiti sa regrete mutarea, Vreau la rnicul dejun terci galben pe prune.

"Ryan, dormi tu care? Lasa-\i gfindurile sa umble ill jur, nll le chinui. Lasa gandurile sa vina Ia mine."

Ryan se trezi speri at din sornn , In aceeasi c1ipli, plasa care se tesea in jurul mintii sale se rupse.

"Cine vorbeste?"

Nay! 11 privea linta, asezat pe vine.

Ochii lui emu aoua fante de 'intuneric. Ryan se intoarse catre Debbrah, care' dormea epuizata de spaima ~i dragoste. Simti ell trebuie sa 0 apere.

"Ryan, viaja ta e rnult prea pretioasa ea

s-o risipirn. ~i apoi, ea mCI nu-ti aparjine in mtregirne. Esti raspunzator pentru to Ii ceilalti semeni ai till. Zeci de miliarde de oameni,"

"Nu vreau sa gandesc ell tine. De ce 0 fad?"

Atunci simti prima lovirura. Nu fusese pregatit, -nici n u v isase, N ayr se ridicji, Ryan primi gil.ndmi care n-aveau nimic din ceea ce insemna pentru el duhul. Multe emu i:OdescifIabile.

"N-ai inteles? Nu mai e yorba sa gfin.dim sau TIll Impreuna. E In joe viata a miliarde de oameni. Peate soarta ace tei lumi. Lasa-te l~ voia mea, Ryan. Coopereaza!"

Cfindspuse "eoopereaza", Ryan. simt] a doua Iovitura, umi litoare. :Incerca sa se ecraneze, msa durerea ramanea.

"Opre~te-te! De ce-mi faei asta?" Debbrah se zvarcoli in sornn. Ryan 0 apuca de mana.

"Ryan, ea nu existli. Stricti echilibrul.

Am sa distrug tot ceea ce prirnejd uieste lurnea noastra .. Da-rni-o, Ryan!"

"Stai pe loc!" lipa Ryan.

. "N-i.Ul1 $-0 trezesc, E mai usor a§a, pentru toata Iumea. Nu te tmpotnvi, Ryan. Nu faci decat sa- rni ingreunezi sarcina."

~i II 10":1 pentrn a treia oara.

Ryan ucHi Dintr-un salt fu Janga Nayr §i 11 izbi ell pumnul in fata. Fu mal diu decftt l§i im aginase. Auzi osul nasului pftrflind, degerele se scufundara III carne. Celalalt cazu pe spate. Cand se privirii, sangele stropea totul. Ryan citi in ochii lui spaimf pentru un univers intreg. Durerea duhului 11 facu sa-§i piarda cunostinta.

, Cand i~i veni in fire, Debbrah j'] privea speriata.

~ Am- strigat, Erai palid §i Ieee ca 1111 mort. E1 a Iugit. Cand am vru t sa rna apropii de el, a disparut.

.Bine, Acum 0 sa stea departe de noi 0 C i=. c L

v i=

~

a

~

...

c

vreme."

- Cine este el, Ryan? Mi-e teama, 0 sa ne fadl rau?

"Nimeni nu-ti va face rau atata vreme cat sunt cu . tine."

- Dar dad se intoarce?

"Nu se mill intoarce."

Stia di e 0 minciuna uriasa, §i totusi, 0 Iasase sa-i scape:

19

- Ce facem?

Generalul Constable nu ern dintre aceia care cred en stepa e a cailor, TIU a oamenilor, 'E loc pentru toata lumen. De aceea, dind vazu norii vlneji repezindu-se spre _ei, chi ui, Cand primele fulgere 11 lorbira, chiui din nou. Cfind picaturile reci 11 plesnira peste -ta!~ se ridicn din adapostul individual §i-§i departa bratele, lasandu-se imbrlili§at de ploaie.

- Charlie crede di America si-a trimis nepotii in excll[sie.· Doi nori si-o glilelicU de- apa, cat a plans soricelul Jerry eftnd i-a msncat rnotanul Tom branza, Greilor, e ora

I noastra. McCormick, plutoane pe flancuri, 0 mila intre ele, Facem contactul cu p:albenii §i-i spargem din prima. Prizonierii ne

".

lllclrrca.

Pornira.

Nayr lovi primul pluton cu un fulger verde, arborescent, eu did acini in adancul cerului, Treisprezece oameni cazura morti pc Ioc, ceilalti nu mai fora buni de nimie, Constable se clatina,

Cel de-al doilea pluton se dispersa .)1 continua sa inainteze. Nayr l§i dezveli coljii Intr-un fanjet lupesc .. Cand urlii, era chiar unul dintre lupii stepei. .

Constable facu lin singur semn. Toatji institujia se puse in miscare prin ploaia J deasa. Coplesite, fulgerele se oprisera. Numai urletele lupesti rasunau flir1i incetare.

"Ryan, ei vor lnghlli rorul dad nu-i Impiedici. Trebuie sa gande~ti cu jnine. De

data asta. Ryan!" -

Ryan se surprinse acceptand Cll nepla-

cere acest gand.

"De ce nu-i opresti "tn insuti, 0, dub? Nu esti suma unui millard de rniliarde de ganduri?"

2. Duhul fugi sa vada in ce fel se opune

C Nayr Inaintarii. 0 parte a sa rjimase sa. ..

i negocieze ell Ryan, dar curiozitatea lui pro-

... verbialji invinse §i de data asta: chiar §i :5 acea parte care nu trebuia sa-l supravegheze :z: pe Nayr privea lntr-aeolo fasclnata. "Cand iC vorbea ell Ryan, era -distrat.

= Veneau vehiculele ell blindaj user. Intre I: ele, toti oamenii generalului, greu de .Iovit, :; duri, mustind de urii. 'Multi l§i Iegasera pe

20

frunte esarfe negre. fu spate duduiau doua auto tun uri pentru care Constable asteptase un petec de uscat, §i iata,' avusese noroc, Urmau alte valuri de oameni, camioanele §i bomboana pe torta, un elicopter Cobra pe care acum, cand fulgerele isi ploaia lncetasera, indraznise sa-lridice. Totu1 pregatir de incruerare.

Nayr mai facu 0 incercare. Toate picaturile de upn pe care iarba stepei Ie pastrnse, se rostcgolira unele spre celelalre, alcatuind 0 minge uriasa, lichida, gata sa inece parada lui Constable. Toate gurile de foc 0 Iovrra §i 0 sfaramadi pe loco

,,Duh?"

.Puterea mea e imensa, Ryan. Sunt msa prea multe obiecte carom nu Ie stiu rostuL Am nevcie de timp. E numai 0 batalie, Ryan. Am nevoie de Limp ea sa invaJ cum se dan bataliile."

"Kay Darrow TIll este un om multumir", gflndi Kay Darrow. "Ntl este multumit deloc,'

"Ii b~lgasera Tntr-un camion de-al .aprovizionarii, la reeuperare, pana aveau sa se lamureascf C_ll vietkongii §i aflau pe unde pot sa-i tr'irni tii acasa. Darrow,·.Spivack, Petrovitz, Tommy Lee. Benito -Allegre intrun alt camion, sub 0 plapuma de-a sanitarilor, rasfoind poate pliante din Hawaii. El IDD:car i~i platise biletul spre casa. Iar ei?

- Stai pe curul ta-u! 11 sfatni Stan Spiyuck barandu-se cu palma peste soldul pe care atarna cutitoiul de porcar. Nu Ii s-a urat de surprize?

Darrow 1i dadu dreptate, dar In sinea lui spumega. Era aruncat din drUID ca un bocanc gaurit. in urma ell trei ore §i-ar fi dar capul de pe umeri, numai sa ajunga inapoi acasa, in Red Lodge, Montana . Acurn, In irnparteala Lumii 'Noi, se descotoroseau de el zambind : §i' batandu-J pe spate, ultimul cacat,

- Nu, nene, se trezi vorbind .. Nu merge a§a.

Nu mergeaa~. Ei TIU vedean nimic din cauza prelatei. ~oferuJ, nnul dintre cei mai murdari oarneniide pe suprafata globului,

care scapase ea prin muume exigenjei generalului Constable, 11 vazu departs, ill fata marii parazi, pe Nayr, baiatul de paisprezece ani, fragil. Mai vazuse sute asemenea lui, din goana carnionului, pe rnarginea drumurilor de ~adi •. plini _ de arsuri de. napalm, cu ochi i goi, oautaJl~tl-§i pipernicijii de parinti, dar asla chiar pnnea ceva la cale.

Nu mai avea rabdare sa-l ajunga §i sa-l prinds sub una .din perechile de roti, Dar acolo IlU mal vazu nimic omenesc, doar 0 minge de foe, nnfoe verde care eioeni unul din vehiculele blindate, Masina se topi instantaneu, rnai iute ' en 0 bucara de cositor §i baltoaca de metal se solidifica la fel de repede, prinzand resturile de carbune putures ale celor care glumisera In adapost cu diteva Clipe mai inainte. Mingea de foe ricosa, aprinse dol infanteristi, veni : cu v iteza drept spre camionul in care bodogjineau Darrow, Spivack, Petrovitz §i Tommy Lee. Lovi cabina, pnrificflndu-I pe cel mill murdar sorer de pe pamant. .

- Jos! zbiera Spivack.

fl ascultara fadi comentarii. Din momentul acela viejile lor ar fi putut urma cai separate, dar opt luni de jllUg1a Ii sudasera atiit de puternic, Ineat cand alerga unul Intro parte, ceilalji se ducean dupa el.· Erau paqi componente - ale aceluiasi animal. Animalul en opt picioare fugi speriat sa se ascundji in urma trupei,. A rtr-o gaud ud\t mirositoare. Era mai bine ca-n bratele mamei.

- E prima grcapa lmputitii pe care-o vad dnpa muIt timp, filoscfa Petrovitz, .Nu-i ciudat?

Stepa ardea peste tot In jurul lor. Din cauza asta .LUI putura unnari mill departe meciul generalului Constable.

- Mi-e teama, suspina fata. VIeau sa mji intorc.

o urmarea neputincios cum. se framfmta.

Vola sa-i curme suferinta -~i nu stia cum. La inceput alunga rusinat tentatia de a gaudi impreunf cu ea nidi. sa-i ceara vole dar apoi 0 facu, spunandu-si ca e spre binele amaridurora, Gandind ell ea, descoperi §i mal multii frica.

"Vino!"

Asta nu mai era stepa tn care se nascuse. Vfmtul ii aduse in nari fum ural mirosiror, Era 0 Iinie de Toe, strigate, zgamote ingrozitoare. Asta on mai era, Iumea lui. -srepa se schimba v5.zfuld cu ochii. Tot rnai multe gropi rasrtreau ~i pe fundul lor clipocea, din izvnare nestiute, apa Imputita In care coleaian ganganiile. Soarele era palid, nu-l mai putea hrani cum se cuvine, r?zele erau prea slabe ea sa p1itrupda prin piele ~1 sa alimenteze arterele,

a trase dupa el. h dureau picioarele, dar dad §i-ar fi dorit sa fie departe, o-ar fi pntut s-o ia en el.

~ Vreau sa ma trezesc, ~cftnei ea. Vreau sa 1MI intorc.

Se .trezira fa!~ in fata en Tommy Lee.

Kay Darrow, Dave Petrovitz, Stan Spivack, pa:mantii, asteptand resemnati 1ntr-o groap.a sa treaca urgia, Tommy Lee, deja in transa., carnnflat in norisorul lui dulceag, respiratia ~ unei fete de treaba pe nume Marie Juana.

- Debbrah? rase Ierici t. Te-a Lrimis mama ell placinte?

Ryan citi uimirea lor, urmata de .0 scadere brusca a interesului- Pielea Ie pare a mai scumpa dedit a reintalnire inrre fraji, Batalia era-in toi.

- - Tommy Lee, spuse Debbrah Intinzand mana en s5.-1 maogfiie pe fata·

Nu "mai vera sa ajun.ga aC3SB., sa se, lntoar.di Tn I orasul ca lin vulcan pe cale ~'a erupa. .Zac pe cea mai murdara' saltea din Chinatown, en plamfinii plioi de opiu, Su Min ma line de mana ~i se gfindesre Ia cine §tie ce porcarii. Dar Tommy Lee e aici ell mine ~ichiar daca 0 -sa dispara cand rna trezesc, ponte ca visul e un sernn. Ponte cli se intoaree curand, siinil.tos."

- Tommy Lee, zise din DQL1. El este 21 prierenul meu, Ryan.

~ '1 §ti:u, spuse soldaiul cu minte de copiI, intre dou a furnuri. Am jucat bile cC amftndoi, Ve:ni!i Hlngll. mine. j:.

Pusca lui. Kay Darrow Iatra de dOU3 ori. ::

Ryan zburli pe spate, inecat de tuse. Ridica v putin. capul, sa-§i vada propriul sfinge, du- i= rerea n facu sl:i-§i piarda cunostinja. Se ~ trezi. Debbrah plfingea langa el, ceilalti !

zbierau unii Ia altii. Nu-I mal dutea nimic, ....

.,Dtlb?" ~

.Da, eu, Ryan .. '[i-am inchis ranile, lmi :'IE pare reribil de rau en se ill,tamp15 a§'a. fmi:;;l

pare nespus de diu. Nu ~tit1..."

"Cum 0 sa mal scapi de toate astea, dub? Uita-te in jurul tau. Disrruge-l pe Nayr! Ei rlispund urii lui. Ei au' pot exista daca el, nu mai exista, sa den raspunsuri dorintelor lor. Alungti-I, duh!"

.Mi-e teama di. nu se mill poate, Ryan." Generalul Constable depa~i momentul de confuzie ~i distruse mingea de foe cu un tir rapid, susjinut, precis. Numai vreo patrucinci cazura din greseala sub .gloantele pro'priilor camarazi, Acum nu-i mai putea stapam nimeni. 0 vrerne.

- Cine-i seful aici? strigd chiar inainte ca jeepul s~ se opreasca de tal.

Era mare, era grandios, era, in sffir§it, un ln vingii tor. Ceara din fata lui avea s-o sirnta din plin. Constable Usa furia sa-i inunde picatura Cll fJicatura ratiunea, il ajuta ~i imaginea baietilor carbonizap,

- Shawin!

Undaporal care rupea trei . vorbe in vietnameza, doua fiind .femeie" .~i .futut", veni sa faca pe translatorul. Invin~ji emu cincizeci, b5.rbati §i femei, goi, asezati, care le urrnareau comportamentul nebuni de curiozitate,

- Spune-le di totul s-a sfa.qit pentru ei, sugera Constable.

Era impresionant ell accentul lui de Lubbok §i spera eli acelasi lucru se va petrece in vietnarneza, 0 spuse de patru ori. Translatorul era leoarca de transpiratie,

"Nll trebuie §i nici nu putem sa gandim ClI' el", spuse unul dintre oarnenii a§ezali aeolo. .Eu plec."

Se ridica numai pentrn 11 sublinia decizia, Ar fi putut pleca. ~i fara sa se ri.dice. Constable crew c5. e un gest de revolta, Generalului nu-i placea de fel indisciplina,

nici macar in randurile inamicului, Facu unul !III dintre celebrele sale semne cu branrl,

;:::::. .Durerea e 0 nebunie", spuse duhul. :! "Ce pierdere, oh ce pierdere!" scanci duhul, a "Ce risipa inutilii de viet~, de' gfmduri, ce ;::::: hau se deschide!" pldnse dunul.

Z

!III Ryan amutise de spaima, Copiii gen,e-

:z: ralului culcasera la pamiint In tregu 1 grup 1'n C mai putin 'de cinci secunde, Zburan budlt,j = de' came. Inotau in sftnge pana la glezne.

:E - Du-ma de aici, Tommy Lee! ~pa Debbrah.

~ Sa mergem acasa, te rag, Tonuny Lee!

. 22

- Acasd, da, facu el tamp.

Ryan sirnti mana fetei amortind intr-a lui. .. Duh, spuse, ajuta-ma s-o iau de-aid.

oh, Doamne, am sa fae tot ce vrei. Ajuta-rni numai s-o duc departe de toate astea!"

Privind in el ca sa gaseasca oeale de fuga, duhul descoperi puntea cell -mai umblara 1'0 ultima vreme, pachetul de ganduri de minima rezistenta, tot ce era mai tl~or. Suflf 0 data asupra lor.

o gram ada de chinezi se bulucira pe u§u strfunta a incaperii. Fugeau din calea lor. Caii,va dintre clienti se ridicara tntr-un cot ea sa vada ce se ihtampla, dar tori apucasera sa traga cateva fumuri din Iuleaua cu opiu, a§a ell nu se mai miran de nimic.

Debbrah il Imbrfinci pe Ryan In dreptunghiul Iuminos al usii, 1ntr-o clips erau afard, Chinatown II asirnila repede. in forfota generala, adunarea tuturor neamurilor, Turnul Babel prabu§it pe stradutele Inguste, nimeni nu vazu nimic ciudat Intr-un baiat de paisprezece, ani, putin disproportion at, acoperit de zdrente.

~ Pe-aici, 11 Indemna fata.

"Ce asezare e asta?" Intreba uimit, - New York, it raspunse,

Ryan l§i desprinse mana dintr-a ei, CMil. vreme Ii simjise stransoarea degetelor, n-avusese 'uevoie sa manaoce scare. Caldura pielii ei fusese de ajuns §i pentru el. 11 hrjinise cu do uii _masuridra.goste §i una energie.

"Trebuie sa ma tntorc acclo, z ise.

Trebuie sa rezolv 0 problema. Dar ma lntorc. Sau te chem iara§i in stepa. , .

Disparu imediat. Debbrah se a§eza pe una din treptele magazinul ui "Cheng Li Seafood", cu genunchii Ia gura. La nici cincizeci de rnetri, In fata multimii uimite, Tommy Lee l§i descoperi Ieglituri subtile Cll Liza .Minelli, fredonand "New York, New York." A vea casca pe , cap, pusca pe genunchi, bocancii plini de noroi asiatic in amestec cu iarba de-a stepei. Nu-i pasa unde se aHa, drogul 1 ucra de minune, esential i se parea sa fie In propriul lui ·cap, unde era eald §i lumina §i b ine. Stran§i in el ca aile, Cactus Petrovitz, Kay

Darrow, Stan Spivack, de asernene.a CLl cl'i§tile pe cap, ell pustile pe genunchi, privind cu ochii mari catre curgerea continua de oameni §j automobile cilreia i se spunea West Broad way, Curaud sosira primele doua echipaje de politie §i incepu dis trac (_ia ,

"Mi-e greu ~i nici nu ma striiduiesc sa fiu prea precis acum, Ryan", spuse duhul, .Probabil ca am mai incurcat cate ceva, se rntampHi cand gandul e ccnfuz. ~i-apoi Darrow acela voia oricum sa ajunga acasa sau pe-aproape."

"Ce trebuie sa fac, dun?"

Asta nu mai era stepa. Peste tot se inalIall fuioare de fum negru, Peste tat gropile obuzelor. Un geamiit- general stapanea lumea, generfmd valnri la baza cerului.

"Ryan, 0 parte a entitatilor mele an scapat de sub controlul meu. Ele Il manevreaza aeum pe Nayr. Este partea gandurilor care pot face diu in mod .intenjionat. Acum rnai exista nn duh ill lumea noastra, Ryan, Un duh diu, dad putem considera cD. eu sunt duhul eel bun,"

"Ramane de vazut", zise baiatnl.

I§j dori sa se afle printre ai lui, ill stepa insorita din - Boston, Massaehussets. In aceeasi fractiune de secunda fu acolo, descoperind usurat ' ca tatiil, marna §i frath sill sunt teferi, cu to ate ca rngrijorarea lasa urme pe f'ejele lor. R us i nat - j:1 marturisi tatalni sau bucuria de a fi aflat co moartea i-a lovit pe altii.

"Ryan, iispLlse tatal, 110i nu ne mai putem bizui pe intelepciuriea duhului, Dar dad el exprinia, Ia urma urmei, eeea ce suntem noi, cum mai putern avea incredere in noi insine?"

A vura deodata irnpresia ca duhul bantuie melancolic pe deasupra stepei Insangerate, conternpland ruirrele unei lumi pe care 0 iubea §i 0 proteja,

"Undeva 0 fisurii" il auzira vorbind cu e1 Insusi. "Ryan Iti mai plac jocur ile? ' Tocmai am inventat unul non,"

Ryan Ii acorda loarn atentia.

"Se numeste Eu sunt'lttmea ts," "Suna grozav, duh."

Duhul m ai trecu 0 data pe deasupra locului In care generalut Constable dad use personal cea mai grozava blitaIie a sa din ultirnele trei luni. Mortii erau tot acolo. Constable pornise mal departe. 'Orizontul il fascinase Inca de mic, de pe vrerne cand nu era decal un general ell 0 sllbiula: argintie §i nncalu; de lemn.

Dubul reveni la postura sa obisnuitti, fiind pretutindeni,

"JOClIl: Ryan vrea 0, Iume imag inara.

Acolo oamenii sunt dependenji de obiecte. Ei au nevoie de tesattlri ca s'a infrunte frigul §i ploaia, Nu pot merge decal pe picioare, Au nevoie de hrana solida §i apK pentru di nu 'pot manca lumina solara. Gftndesti cu Ryan §i dai viala Jumii imaginare, Privesti in el si oamenii aceia prind via(ii, M5 urmaresti, Ryan?"

"Spune mai departe, duh."

"Exista undeva, incredibil, 0 lume III care oamenii sunt dependenti de obiecte. Ei I§i fac aceste obiecte ell mainile §i le f010- sese ea sa supravietuiasca. Unele din ele provoaca placere. 0 fata, pe nume Debbrah, inhaleaza un fum care pro voaca vise, Fratele ei, la mare distanta, foloseste acelasi fum, Cei doi viseaza un buiat de paisprezece ani, Ryan, care traie§t~ In stepa, ell ai sai protejaji ~i sfatuiti de un duh."

"Care este joepl, duh?"

"Ell imaginez 0 lume in care ry afli tu.

Tu lti inchipui Iumea mea, Lumile capata contur, prind cheag, Amandoua sunt la fel de stabile, Curg una III cealalta, se Irrtrepatrund Nu mai pot fi controlate, Ryan."

In primul camp, norii fugeau pe cer ea

o herghelie de cal nebuni, Ryan tremura. C Totul iu In regula cand dori sa-i fie cald. i:.

.Vino mai aproape!" 11 iudemna duhul, ::

Ryan Iipai pe piatra care .marca Iirnita v celui de-al doilea camp, Duhul era un i=

zambet pecer. :5

"Mal aproape, Ryan", spuse duhul. :z:

Iar el se supuse, sarind pragul celui CC de-al tre ilea camp, Simti atingerea unei :5 bunavointe constante, Era 0 Hi.~ie de nisip ::e care maroa sfaT~itlll celui de-al treilea inel .;i

23

§i granita eu inima dubului,

. "Curio~ii, il avertiza duhul, care au vrut sa va€lii ce-i In inima mea au fost pretaeuti. in serum."

',,$tiu asta", spuse Ryan. A~tepta nehorarfit.:

"Intra", zise duhuJ. .Vino In muna mea!" Inauntrl.1, dincolo de perdeaua consistenta

de lumina, care-l facuse. sa dud bratul la oehi. 0 femeie §edea aeolo, neagra ea noaptea, oarbii. Umeri i ei erau carne de energie modelata pe case invizibile.

.Eu, stint 0 imagine, Ryan. Sunt irnaginea fiintei care a aprins civilizatia voastra. Eu sunt inima duhului."

"NtI mIeleg."

"De hi mine a pornit duhul. De la mine a pomit lumea voastra, iJl stepele Americii §i Africii."

Ryan se a§eza lfinga ea. Erau adapostiti in ci li ndru 1 de lumina cunoscut ca inirna duhului, in care nu patrunsese nirneni, niciodata. Femeia radia caldurii. Aerul vibra ill preajma ei, saturat de electricitate. Ryan adulrneca flamand parfumul ozonului.

,,E~ti Dumnezeu?" '1~u."

.Lumea noastra e in pericol. ~tii asta?" "Ttl ai sa pui lucrurile la loc."

"Nici asta nu inleleg."

,,0 fiinta de pe 0 stea i-a incurajat pe stramosii till sa foloseasca ebiecte in lac de fo¢i. Intr-o alta varianta a lumilor, ei n-au mai gandi], Ryan. Mainile lor au crescut uriase, Ei "'nu s-au mai putlll misca dupa placul inimii. Picio arele lor au crescut uriase. Ei nu au mai sorbit so ar e. All omorfit animale Cll obiectele pc care le-a daruit Uinta aceea §i le-au mfincat carnea.

Falcile lor, dintii.' maruntaiele lor au crescut uriase. Gfindurile, s-au fUcut diri ce in ce mai mici."

"Ce vrei sa fac eu?"

"Metgi acolo, Ryan. Opreste-i sa Ioloseasca obiecte. Impiedica fiinta - aceea sa-i impingf pe calea obiectelor. Invaja-i sa-§i foloseasca forta."

:z: "Mu voi Intoarce Yn limp?"

;- ,,~ase sure de milenii."

""" I.De ce nu 0 faci tu insuti?"

:E. ,,0 vei face tu fiindca stii ce e ispita

~ obieetelor. Duhul mi-a spus ca ai reusit sa-l

.:---

c i=-

.C .. ;;; ;:::

=

ademenesti chiar §i pe el eu lucruri nnrnite bile. De aeeea vel sti: CUPl sa-i convingi pe stramosi sa rennnte la obiecte, De ee. nu o fac chiar ell? h-i Sa intelegi Ia momentul potrivit, Ryan"

"Ce se va ~tampla cu Debbrah, daea lumea ei nu se - va fi nascut vreodata? Cum am S-Q mai ating, cum am sa-i rnai vorbesc? Ce se va futampla eu toti ceilalti?"

,,0 vei regtisi Intr-o buna zi, Ryan. Ei

. toji exista, indiferent de feluI in care va arata Iumea, fi indca stramosii lor erau nasculi inainte ca fiinja din stele sa vina pe Pamfint, Am tinutdeparte una de cealalta ceie doua versiuni. Dar ceva a sciipar de sub control la lin moment dat, Una dintre lumi trebuie sa dispara. Am botarat ca asta trebuie - salvata, Ryan, lumea stepei insorite. Fiecare l§i va_g:lisi un alr loc aici.'

Femeia ii zambi, Perdeaua de lumina In 'care bar~a inima duhului se ridica sub ochii uluiti ai baiatului,

Era din .nou jungUi, dar ell ~ase sure de mil de ani In' urma .. Prin spartnri le acoperisului de frunzis compact soarele turna stalpi galbeni de lumina. Papagali colorati zburau somnorosi, djzand apoi- in- iarba. Ryan inainta prin iarba aceea, -simtind cum incearca sa i se Innoade In jurnl gleznelor.

Nu trebui sa mearga prea mult, Un lurninis se deschise treptat, inconjurat de trunchiuri prabn§ire, putrede, in care colcaia viala marunra, fosforescenta, I-!l partea opusa, un perete stances la§1lea .dln ierburi §i se proptea _In cer, Toate zgomotele Inectad bnrsc. Atentia , lui se mdrepta spre fiintele din mijlocul hnninisului, I

Una dintre ele era femeia 'neagra din inima duhului, Ryan ln~elese. Era aceeasi femeie. Daca s-ar fi lntors 10 limp ~i s-ar fi intfllnit cu ea msa§i, ar fi stricat totul. Cealalta fiinta era un om pri rnitiv, un ofu:bat masiv, respirand 0 forta impresionanta, Gandind Ctl el, Ryan gasj dorintele simple ale vietii, amestecate ell un sentiment de adoratie '£ala de ferneia neagra.

In partea ceaialra a luminisului vazu un lucru incredibil, Era -0 sfera stralucitoare, pe suprafata careia zeci de lumini rnulticolore elipeau aparent aleator. Sfera insa~i pared

sa aiba un diametru de cinci sau sase metri. Ryan simlti 0 clorin{ll. irezistibila de-a o atinge, insa pentru moment se rnultumi

sa-i priveasca pc cei doi. -

Femeia deschise palma barbatului ~i Ii puse acolo cateva miei obiecte pe care, din prici na distantei, Ryan nu Ie putu recunoaste .. Cand se apropie, preocupat _!ffi dea la 0 parte rarnurile CU frunzis bogat ·care-i stateau in cale, ea disparuse. Sfera disparuse, de asemenea, iar soarele nu rnni curgea printre frunze. Ryan si mti dezarnagirea cuprinzandu-l cdata ell dicoarea.

"Care este numsle tau?" 11 intreba pe barbatul care il privea speriat, gara sa fuga Ia eel mai mic sernn de primejdie.

Pe neasteptate incepu sa ploua, Un zgomot: urias cuprinse luminisul, Ryan. incerca sa se ecraneze, s5.indepar(eze picaturile din preajma lui, dar nu reusi. In cateva secunde

ttl ud leoarca. _

"Care este numele tau?" Intreba iar1i~i. Barbatul deschise pumnul ~i se apropie de Ryan. Era imens. tn palma bati'itorita,

baiatul vazo cinci pietricele rotunde, perfect §Lefuite, de culori diferite, Cincr bile.

.Vrei sa jucam bile? Ba te-a Illvarar?" Cauta din priviri un loe potrivit, dar pleaia luase totul in srapfuUre: Barbatnl il apuca de bra! ~-l trase dupa el. Ryan se Iilsa tfuat Intr-o fisura Iargri a stancii. Deodata se pomenira la loe larg, sub de un perete surplombat. Apa nu parrunsese aeolo. .

.Da-mi bilele mele! III arunci primal." Maseulul scoase lin grohait de multumire §i Jansa bila alba. Aruncarea fusese prea puterl)ic1i, Pietricica lovi peretele dID fala, ricosand aiurea, Ryan rase,

"Fii atent!" ,

Inunse bratul §i ochi, a§a cum u vazuse pe Ierbuja, Apoi i~j dadu seama ell era &-0 a run ce CLl mana. Bila l"§i Iua zborul Incet, stlslinnta de gandul lui, limpede, piuernic. I§i simjea mala forta, putea sa se joace ell ea. 0 a§eza ell l1§UTint5. lfingrl cea alba. -

"R5.ndlll tau,"

Barbatul ip lngropase fata in colb, tremurand, Ryan trebui sa-I ridice §i sa-i z[mbeaseD._ .

"Randu] tali,"

Nu era nirnic de facut, Bila lovi din nou peretele. Barbatul l§i privi cateva secunde mainile: nedumerit. Apoi izbi ell purnnii in staHca. Ryan auzi oasele degetelor troznind.

Judi .0 data. Urmareste-ma cu atentie!" Bila lui parasi cau§ul palmei §i se J'n}i1ta

in aer.· Ryan 0 tinu suspendata in dreptul ochilor celuilals, inainte de a 0 deplasa. 0 f'acu sa zigzagheze de rnai multe ori,' inainte de a 0 a~eza <leola unde dorea, 0 ridica . inca 0 data din pear, cu for_t:a gandu'lui, ~i 0 potrivi mai bine,

"Randul tau."

Barbarnl l§,l balansa mana §l tnrruse ultima bilii Incet, eu 0 aruncare slnba. Bila se rostogoli spre tinta.,. dar se opri Ia jumatatea, drumului, Barbatul -privi neajutorat spre Ryan.

.. Poti mal" mult dedit atat, Misc-o!" Omul faeu un pas intr-acolo. Ryan il opripunandu-i 0 mana pe umar. Umarul se

gasea Ia fnare iniillime, . '

,,Po!i s-o facio Gandeste-te la ea! Misc-o de acolo!"

Nu gandise niciodata ell cineva 'alat de primitiv, -Neraodarea u :fil.cea sa tremnre. In mintea celuilalt domnea 0 mare eonfuzie. Dar sentirnentul dominant era eel al supunerii,

.Priveste-o: Fa-a sa se miste! Esti puternic, Esti mulr mai puternic decdt ea."

Barba tul se His! pe vine, transpir snd abundent. Ryan citi In el dorinja uria§a de a face bila sa se miste, precum §! spaima eli nu va reusi, supantndu-I astfel, Spaima crescu treptat, devenind greu de suportat pentru Ryan insL1~i.

"E§ti rnult mai puternic dedit ea. Misc-o pujiul"

Mila 11 cuprinse fara sa i se poata irnpotr.ivi . Simtea d, Ii face diu omului acela, dar nu uvea de gaud sase opreasca, Auzi afarami}ioanele de, frunze scuturandu-se de apa, papagalii multicolori Juftndu-si zborul speriati, ell aripile Ingreunate de diamante Iichide. Piatra din apropierea lor incepu sa vibreze ca §i cum 111 interiorul ei era captiv un duh mai mic, Slapan pe 0 Iume mai rnica. Dad l-ar fi eliberat, Iumea C aceea ar f{ invadat ~i ea Iurnile lor? i=.

Ryan se. apropie de omul ingenunchear ~ ~j jj puse rnainile pe urneri - Incerca sa- i 52 picure in trupul inasiv forta lui. II sim]i '5 impotrivindu-se cslab, cedand, Prin ochii lui, C vazu piarra colorata rniscandu-se impercepti- Z bil. un rnilirnetru, doi milimetri. ~tia ca el ~ insusi, Ryan, nu 0 atinsese nici ell eel mill ~ slab dintre ganduri~i totusi 0 vazn mis- :IE

- d di ....

can u-se 111 nou, C

- 26
.• 1'"
e
-
~.
e
I.
-
v
-
l-
I
:z:
e
z
e
~
..
e WILLIAM F. TEMPLE

Ma~jna verde

- II....... ""_.

A fost prima oara cand am va.ZUI cu adev ihat petrecfmdu-se un accident.

. Mai vazusern §i altadata asemenea lucruri, dar le trecusem cu. vederea, pm §i sirnplu. Auzeam scrasnetul unor roti fnfranate §i priveam Intr-acolo. Vedeam pe cineva zac5.nd ill drum, iar alaturi de el 0 masinri, pe jumatate rasucitlL

- Am vazut lin accident f'ourte urat astazi, povesteam rnai rarziu, adaugjmd cateva infloriruri pentru 11 face relatarea mill interesanta.

De data aceasta, insa, chiar vazusem cum se in tamplase. $i-nll doream din tcata inima sa nu fi vazut, Fiincldi au parea toemai un accident. Mal degraba a crima cu prerneditare,

$osean<L care strabatea Trescawo era in fapt 0 serpentina periculoasa. Se intorcea parca asupra ei Tnsesi, §0v~hnd sa patrunda in sat, COl ~i tum s-ur fi ternut sa 1111 ajunga intl·-un Ioc oribil.

Omul cu fata alba din masina verde nu avusese ills1l. retineri. Venise ill viteza, Intr-o Iiniste desav ar§i ta, nefireasca, Franky Lockett nici macar nu upucase sii-I vada. Eu, insa, da,

Ma aflam aplecat peste poarta dod Franky J5.§.nise din gradina lui. Nu avea dedit 8 ani §i locuia in casuta de peste drum. Avea parul de culoarea nisipului, nasul earn §i ochi albasfri, limpezi, Deborda de energie si, d.e obicei, a merge losemna pentru el a alerga, pur ~:i simplu,

Ma observase §i fugise clitre mine, de-a' dreptul peste sosea,

- Dornnule Murdoch, rna lasati- sa ...

F~ra nici un sunet, masina verde aparuse to drum §i Ii lovise. Trupul pustiului fusese aruncat in gar dul viu· care-i Inconjura gradina. Apucasem sa zaresc chipul alb al §oferuilli, impenetrabil, dupa care masina gonise mai departe. Socar §i Ingrozit, inregistrasem totusi in minte numarul de inmatriculare de pe pUkuta din spatele automcbilului, Inainte ca amurgul sa-l inghira:.

- Franky! strigasem §i fugisem catre el, Se transformase Yntr-un ghemotoc Insfingerat la baza gardul ui viu, contorsionandu-se haotic. Cand i-am ridicat capul, palma cu care-i sprijineam ceafa rni s-a umplut de sange Tinea ochii inchisi, iar printre bu zele in tredeschise i se zarean dintii de lapte. Apoi, dintr-o data, un ultim spasm i-a cutremurat trupul §i a rnurit in bratele mele.

Am perceput 0 miscare In apropiere,

Am intors capul §i ill-am uitat In sus, cu ochii Inceto~a1i. Era tatal lui Franky, tremurand din toate rncheiet1J-rile, aidoma unui om cuprins de febra. Mainile ii fluturau in II til, iarcchii lui priveau in gol, pierduti. -A Yngrumat greoi:

- Inrotdeauna mi-a fost reama de asta, Mereu se gr5be~te ...

S-a oprit brusc, realizand ca se exprimase gresit. Ii era frica sa accepte evidentele. S-a pdibu§i-t in genunchi, lfulga mine ~'i si-a imbratiser fiul, Apoi a inceput sa pl5.oga sfa§ietor.

1 I-am incredintat pe Pranky §i m-am ridicat, M5 sirnteam coplesit, impietrit din cap piina-n picioare.

Trescawo fremata, Usile se deschideau in susul §i ill - josul strazii, portile gradinilor se tr§;nteall, Iumea sosea in grnba, Era un satuc obisnuit, 1'n care oamenii se cunosc din copilarie, 0 comunitate strfins unita. Aidoma unui singur organism, Trescawo constientiza ~ediat cfuld 0 parte din el era dinita:

In taeere, II dusera pe Franky spre casd, Cateva suflete mai tari mersera inalnte, sa 0 in§liinteze pe mama baiatului, Cineva alergl'i dupa docrorul Trevose.

Inca div8.§it, am intrat in propria-mi casa ~i am ridicat receptorul.

.: Minnie, Hi-mi Iegatura cu polijia din Merthavin, ~j grabeste-te, pentru numele lui Dumnezeul

Inainte de toate, Minnie era 0 telefonista eficienta. Pentru moment uita di e femeie §i-rl1i nicu leglHu ra fara. Sa mai pu nu intrebari. Insa, HirliindoiaIa, rrimusese pe fir.

III Merthavin se afla 0 mica seetie de politic, Ia aproape sapte kilometri departure. Pe toata aceasta distant.a, soseaua DU flicea nici 0 curba, dar 0 data 'ajuns acolo, dad virai Ia stan.ga, dupri Inca patru kilometri ajungeai In malul marii. In cnzul in care nu se oprise Ia vreuna dill fermele insirate de-a lungul drumului sau duel nu fiicuse cale infonrs5., masina verde urrnase, Cll sigurnnta, drumul spre Merthavin,

Imi raspunse jandarmul de serviciu. J-am relatat ce se lntllmplase§i i-arn descris masina:

- Era mare, de 1J n verde tntnnecat.

Probabil veche de vreo douazeci de ani, dar inca mergea bine. A vea numarul WME 2195 ~i era condusa de un ticalos cafe parea sa poarte 0 ~apcli,. a§a cum au jucatorii de popice, Individul avea fata alba ~i 0 mUSla!D. neagr5..

- iI vern opri, dornnule Murdoch, promise jandarmul,

- ~i-l veti aresta pentru crimtil am spus ell cu inversunare.

Am inchis ~i am iesit, indreptandu-ms spre c asa lui Lockett. Doctorul Trevose sosise, lnsii Uti mai puruse face nirnic, Nici eu nu putusem isi nimeni alteineva nll rnai

putea face ceva. I

"Domnule Murdoch, ma Hisati sa ... "

Vocea exaltata de copil continua sa-rni rasune in minte, N-aveam sa aflu niciodata ce dorise Franky de la mine. Am mai dimas acolc 0. vrerne, dar cand durerea a devenit prea intense, m-am inters acasa, singut, simtind nevoia sa beau ceva.

Suna telefonul. Era jandarmul.

- N-a aparut Inca, domnule, Spuneti e5.

l-ati vazut conducand repede?

- Al naibii de repede, am raspuns aspru.

- $i nu cumva s-a intors?

- Nu, Iurniitate din sat e ainra, a§tel?-

tandu-l. L-ar Iinsa daca I-aT prinde .. Ell tnsumi a§ face-o, te asigurl-

- Va inteleg. sentimentele, domnule, Dar daca revine peecelasi drum, arfi bine sa-J rep:ne!i pentru" noi, In orice caz, cred cD. s-a oprit la vreuna dintre ferme. Altfel ar fi trebuit sa aparii de miJlt5 vreme ..

- Cred eli cia, am aprobat;

Jandarrnul §ovfu 0 clipii. Apoi spuse:

- Am Sa stall sa piizesc aici. ~i-o sa-l sun pe George Peters sa rnearga sa verifice fermele,

- Bine. Dad. te pot ajuta en ceva' ....

- Deocamdata, nu, domnule. Va vom da

de stire cand il vom gasi pe individ,

Apoi inchise §i run Eisat §l eureceptorul jos ..

Mi-am umplu t paharul cu whisky' ~i

A . I

l-amdat pe gat. George Peters era. lin

polijist de provincie. Trjiia si ngur lnlr-o. v Illsoarli, laditiva kilometri nord de Trescawo, Avea ~n supraveghere patru sate. Era din Cornwall de origine, "insa nu lasa sa se vada asta.

Am trait §i en 0. perioada in Cornwall, aproape trei ani, dar cu toate acestea 27 r amas es em un ,,$ tr ain" pen tru 1 ocalni c i. Peters Insa era mal rnult decat un "strftin",

chiar §i pentru eei ell care facllse scoala,

!IIi - E un tip prea retras, spuneau ei. Dar j:.

§tie mult mai multe dedit Iasa sa se vada. f

Mil lovisem de el .de vreo cateva ori, ;:; lnsu nu mersesem mai departe de schim- j: burile formale de amabilitaji. Em politicos, ~ dar; TIlI-i placea sa vorbeasca. Lucrul acesta :z:: ma indispnnea un pic, fiindca individul avea = chlpul unui elev silitor, Cll ochi melancolici, CI! si-mi Imaginam eli I?utem avea ceva lnl

..I

cornun. ill

Tomsi, poate rna In~e1al1l in pnvinja lui, De obicei, oarnenii care nu .vorbesc prea mult 0 fac pentru cn n11 au prea multe de spus,

Learn scos din minte pe George Peters. ~i amintirea LUI Franky a revenit eu putere, ffua sa tina cont de tot whiskyul pe care-I bausern. Avea sa urmeze 0 ncapte grea pentru mine.

Ma plirnbam prin camera, ell paharul in mana, cand soneria de la ll~a rn-a readus la realitate,

Era Peters. Slab §i. desirat, ell cascheta pe eap rn-a privit din u~a ~i rni-a spus CLl o voce bHinda, in care am recunoscut accentul din Cornwall:

- Mli scuzati di v;>i deranjez, domnule Murdoch. A trebuit sa yin Incoace, pentru detaliile privitoare Ia masina verde ...

- Sigur, domnule inspector. Intrau.:

Refuza, amabil dar· ferm. Parea d\ nu vrea sri se irnplice prea tare. Asa ca i-am spus ceea ce-i spusesem ~j jandarrnului. B'inetnteres, .~lia toate acesrea. Asculta, totusi, impasibil, tara sa-§i ia notite, Apoi

ma intreba: i

- Era cumva llil Morris 16?

- Nu stiu. Ma tern ea nu cunosc prea

multe despre automobile,

- Inteleg, dornnule. Multumesc. Noapte

buna, '

A-m avut impresia _di ajunge Ia poartii doar din doi-trei pasi uriasi. '~i-a inclilecat bicicleta fad\. sa 0 mal apiece in prealabil ~i s-a indepartat ill directia Merthavin-ului. Lumina ineerta a felinarului Iui sJllbi 0 data cu dis tan la, panK ce disparu CLI torul tn departure.

28

, .

.... 1... ,

c

j:. Somnul nu se lipise de mine in noaptea

C aceea nefericita. Atipisein doar de cateva L

;:; ori, ell rnintea asaltata de ganduri. Una din-

j: tre cele mai putin Ingrijoratoare intrebari pe ~ care mi-o puneam era, de fapr, eea pe care :z: mi-o adresase Peters. Era masina verde lin C Morris 16?

~ De ce trebuise 'Peterssa ma intrebe toeI: mal asta? Chiar ,,§tia mill rnulte dedit Hisa ; Sa se rn!&leaga"? Dad. nu era a,~a, atunei

intrebarea nu avea nici un sens.

Pana dimineaja am ajuns s5 llraSC, pur §i simplu, tapetul de pe pereti, Trebuia Sa ies afara, Ia aer curat. M-am plirnbat vreun sfert de cens, rncercand sa-mi Iimpezesc gandunle. -Apoi m-am reinters in casa.

Tocma i 'im.i curatam pensulele ~ vopsea, cand a sunat telefonul, Era inspec-

torul Peters. .

- Aveti. tirnp sa veniji pana la mille d'iteva minute, domnule Murdoch'?

Nu m-am ,gandit ca inima mea putea sa hatii mill incet, dar iata ca 0 facea, V roia declaratia Olea ca unic martor ocular al accideritului, bineinteles, ~i uram ideea de a retrai tragedia. Hicl1sem asta cea mal mare parte a 110Ptll. Oricum, era de datoria lui sa ma cherne. A~ ,5l?US, apwape iritat:

- 0 sa vin, .. L-a\i gasit .pe criminal azinoapte?

Urma lin moment de tacere, apoi Peters vorbi Incet:

- N-a fost Ia nici una dintre ferme, N-a aj uris nici 'l_n Merthavin. ,Si nici nu s-a Inters prin Treseawo.

'Urmji un alt moment de tacere, d.ta vreme am asirnilat info rmati a.

_ La naiba, am zis, au se poate sa se fi inal~at la ceruri l Ali gasit rnasina abandonatii san ce?

_. Despre asta vreau sa vorbim, domnule Murdoch ..

in mod evident, nu vrain sa spuna mai .inulte la telefon, In caz c5. Minnie asculta, Devenise inreresant acurn, iar iritarea imi disparuse,

- Bine, voi fi acolo in zece minute.

Am ajuns ins}; mai repede, cu ajutorul motocicletei. Inspectorul astepta in pragul usii, In uniforrrra, dar fara' cascheta. M-a condus Iiitr-o odaie spajioasli care ocupa mai mult de jumdtate din casii Era ordonata, dar eumva neobisnuitti. Peste tot se aflau rafturi cu dirti, inrulate pana la tavan, pline ochi eli volume, cu dosare, cu curii, de carton ~i ogrmnacHi de alburne voluminoase.

Parchetnl era foarte bine IustriJit, straIucinrl Tn lumina care se strecura prin fereastra. Intr-un colt trona un birou, jnconjurat de cateva scaune, ~i .asta em tot.

- Biblioreca mea §1, pot spune, casa

mea, murmura Peters.

Alese un album de pe un raft §i-l puse

pe birou.

- A§ vrea sa va uitati Ia acesta, domnule, L-a§ fi adus eu la dumneavoastra, dar este prea .dificil de transportal pe bicicleta,

Relatia dintre noi se sehirnba. Peters devenise mai volubil, §i n-avea decfit, un motiv pentru asta. Degetele lui subtiri §i lungi au Inters paginile acoperite ou taietlirl din ziare. Gdsi arricolul cautat §i mi-l indica. M-am apleeat deasupra albumului §j

ill-am uitat.

Era un articol pe dauB. coloane, tiparit pe hartie inglilbenita de vreme, scos din zrarul 11:')ca1. Titlul spunea: ,,0 MA~JNA CADE DE FE FALEZA. TRAGICA MOARTE IN MERTHAVIN". Mai era §i fotografia unui barbat Intre dona varste, ell o rnustata neagra, stufoasli.

- Arata asa Gum arata §oferul pe tare l-a~ vlizut, domnule?

Am privit rnai tndeaproape. Forografia S-3 descompus 1ntr-o multime de 'puncte de raster, fi'lfa· noima.

- Mi-e teama cu detaliile QU sunt foarts

clare, continua Peters, scuzandu-se,

- Chiar dad, ar fi fost, tot n-a§ fi sigur, am replicat. Abia dad! J-am .Zacit pe individ. Dar, in mod sigur, er putea fi acesra. Ori fratele lui geaman, Asta-i tot .ce pot

spune. . \

- Bun. Tipul, e mort - mort de §aptesprezece ani. n chema Albert Wolfe ~j a fost instaiator in. Merthavin, L-am cunoscut destul de bine. N-avea frati.

~ Atunci n-am de unde sa-l eunosc. - Bineinteles ea rni, domnule. Dar v-a§ ruga sa cititi §i articolul,

L-am citit eu oarecare efort; rancurile imi fugeau de sub oehi. Descria cum Wolfe, conducand singur pe drumul dintre Trescawo §i Merthavin, 111 octombrie 1940, incercase saevite 0 masina care venise din seas opus. Autornobilul lui, lin Morris 16 de culoare verde, plonjase peste marginea falezei §i cazuse 'in' mare, de la 0 io~Utime.

de peste treizeci de metri .. In mornentul aparijiei articolului, trupul nu-i fusese inca

descoperit, .

- A fost vreodata gasit? l-am Intrebat pe Peters.

A clatinat din cap.

unr curenji foarte puternici pe-acolo, Trapul trebuie 5-a-1 fi fost furat de ape. La vremea aeeea s-a produs un adevarat scandal ~i abia dupa 0 saptamana au reusit sa aduca un scufundator, Masina se afla acolo, bineinjeles, cu rotile in SLlS §i a portierii deschisa. Dar nici urma de cadavru.

- Ei bine, , 0 fi fast 0 treaba lJdi.ta. dar s-a int~mplat cu mult timp 10 urma §i nu inleleg de ee imi ararat! toate astea tocrnai mie?'

Inspectorul a sees 0 agenda.

- Sunt 0 11:1.11I~ime de iuforrhatii aici, . spuse. Pastrez date des pre flecare vehicul afrat in posesia oriclirei persoane care locuieste pe a raza de douazeci de kilomeld. Numele fiecarui posesor este in dreptnl numarului, vedeti?

'Imi arata ell degerul l a litera W, indictmdu-rni un rand: Wolfe, Al bert Geoiiry, Morris 16 (verde), numsr de mm[ttiiculere: W.ME 2195.

- Asta .... asta-i nurnarul masinii verzi! m-arn billbflit.

- Asa cum spuneti, domnllle.~i, dupli cate cunosc, numarul aceta n-a mai fest incredintat nimfinui de la moarrea lui Bert Wolfe.

L-am fixar cu privirea, apoi rn-am uitat pe fereas tl}l la peluza Inconjurata de un mic , gard viti, ca Sa fiu sigur di Iumea reala mai era mca acolo, afara, Mi-am muscat v fufu 1 unui deget §i am simtit durere,

Vrep sa spuneti ca am vazut. .. fan-

toma lui Wolfe? . .

- Nu §tju ce-ati vazut, dornnule Murdocb. Tocmai incerc sa afln,

Am privit ioca a data fotografia stearsa §i am incercat sa 0 compar cu figura §i mai stearsa din amintire.

M-am trezit citind( titluril e de pe cotoarele cartilor, mai Intlai incoastient, apoi dandu-rni seama, Cea rnai mare parte a uniti co~1 de camera era ocupata ell Iucrari

29

c ~. C ..

-

U'

-

...

·z c

a

z c .:-

.... ..

de psihiatrie. C5.riva barbap ma fixau eiudat de pe copertele cmlilor lui Charles Ford.

- Fantomele par sa va. intereseze intr-un mod deosebit, inspectore, am rcstit. Personal, nu cred in existenta lor. Ce incercap sa-mi spuneti?

Chipul aproape ascetic al lui Peters nu Jasa sa se intrezareasca vreun repro§.

- Sunt 0 multi-me de informatii, repeta el. Dar ceea ce rna intereseaza Sun! faptele, domnule Murdoch. Dad teo vei uita la' tpate aceste {atturi. vei gasi mal multe enciclopedii, atlase, agende §i lucrari stiintifice dedit intr-un Tntreg laboraror de cercetari psihoIogice.

- Totusi, considerati fantomele ca fiind fapte?

-. Aparitiile de acest gen par sa fie un Ienornen obisnuit, dad linem seama de dosar ele .intocmite de Sccieratea de ,Cercetari Psihologice, explicli Inspectorul ell grija, Probabil <>1'1 cea mai mare parte a cazu rilor des crise aeolo, daca n u chi ar toate, sunt interpretate subiectiv, ills1i unele pot fi explicate altfel dedit printr-o ciudata Intrepatrundere a trecutului en prezentul, Dad. Ie puteji spline sau nu "fapte", depinde de ce intelegi prin .fapt". Oricum, ceea ce este indiscu tabil in cazul acesta, oamenii pretind cil au vtizut asa .ceva,

- Asa cum am spus §i ell?

- Nu stiu ce ati vazut, dornnule. ~tiu

dear di n II era 0 fan torna "su biecti vii", Masina a fost suficient de solida ca sa-1 ucida pe bietul baiat. Eu doar tree in revista faptele, Am petrecut 0 mare parte a vieiii in aceasta incilpere, comparand fapte,

Ma Iascineaza. Cateodata, cele rnai neobisnuite lntamplliri se' dovedese a fi adevarate, alteori, cele obisnuire nu cone corda cu realitatea. In orice caz, ill1 puteti i=. evita sa recunoastep un lucru: aceasts lume =: este mult mai stranie dedit ne putem imay gina cei mai multi dintre uoi,

t: M-am uitat la el.

= - Dad ati fi fost lin artist, inspectore,

:z: daca ati fi putut sa vedeti a§n cum vede un e artist, ati fi §ti ut eli nu mai era necesar = sa-mi spuneti asta.

~ - Tocmai pentru ca sunteti un artist §i :i un manor ocular, dornnule Murdoch, am

30

j ••• ---

acceptat en fapt ceea ce spu ne!i cll. a1i vazut. G5.nditi-va, de exernplu, Ia sapca pe care 0 purta soferul: era 0 ~apdi de jucaror de popice.

- .~i ce-i eu ea?

- Bert Wolfe a fose jucator de popice.

Pe atunci nu ern un joe atat de popular, prin anii '40. rasa el purta ~apea aia cand a murit,

Am lnghetat.

- Ascul tati, sunteti SlgUI" elL a murit?

Adica, vreau sa spun ell. masina a fast gasita goala, Presupun5.nd c11 a reusit sa iasa, In c5dere, putea sa zaca undeva, intr-o l'apa, sri d'imfu13 acolo inconstient, nevazut de nimeni, pentruca apoi sa iass §i sa r~taeeasdi cine -§tie pe unde, ell mintile

pierdute, .

Peters nega din cap.

- Imposibil, Promontoriul este ascutit in zona aceea ~i nu exista nici 0 rapa, nu exista nimic de care sa te pop aga!a_ L-am anchetat pe celalalt sofer In ziua accidentului. Chestia asta s-a Intamplat ziua In amiaza mare. Mi-a spus ea TIll va uita riiciodata expresia de pe figure lui Bert, de cealal ta parte a parbrizului. Era alba, 0 ingrozitoare expresie a rnortii. $i a vazut masina prabusindu-se pfma jOS-, rostogolindu-se prin aer, Wolfe .nu a cazut din ea. Nu va cazut nimic din masina. Usa s-a deschis, probabil, cand rnasina a izbit apa.

- Chi.ar §i {l§a, dad. s-ar fi arunc at amnci, ar f1 putut scapacumva.

- Nu vad cum, spuse Peters. Soferul nu si-a luat ochii de Ia apti douazeci de minute. A slat astfel fiindca era §ocat. Abia dupa ee si-a pus nervii 111 ordine a putut conduce mai departe. Era un batrfu:J. ~i n-a iesit nimic din apa, Dear' bule de aer.

Sunji telefonul, undeva In holul minus-

cuI.

- Scuzati-ma, s'pllse Peters:

A ie~it Apoi J-am auzit raspunzand:

- Da, este aici, sergent. Da, stiu asta.

Am verificat. Dornnul Murdoch insista. Spune di a luat corect 11 lim aru I §i ell snnt sigur en are d rep [a teo z , S i gUT e3 § till ce spun ... Da, vin imediat, Salut,

Peters teveni,

- Era Horrocks, jandarrnul din Merth-

]

~ c

1 f

l f

r r s c

c 1 c

I e

c

§ l

r s C

c

avin, se justifies el, desi nu rnai era cazul. A sunat Ia dumneavoastra, A aflat §i el cui a aparjinut rnasina ~i a presupus ca v-aji inselat. Cand i-am spus ca n-ati gresit Cll nimic, pard i-am \ auzit venele expledandu-i. Acum trebuie sii m5. d1.1C sa-i explic. Horrocks rna crede nebun, dar el asa rn-a considerat in totdeauna,

- Yin cu dll~eavoastra daca vreji, desi .nu sunt sigur de partea cui mii aflu. Dar am sa jur ill iara sergentului, daca trebuie, eli am citit bine numarul ala.

Peters zambi. Era. prima oara cfmd il vedeam zfunbind.

- Mi-ar placea sa faceti asta, dornnule Murdoch, mai ales di mai ex ista ceva despre care vreau sa va vorbesc,

Am ridicat din sprancene, dar singura intrebare pe care am reusit sa i-o pun a fast:

- Vreji s5. va due cu motocicleta mea?

Nu va mai trebui sa pedalati pana acolo ...

A acceptat ~i am urmat §oseauu prin Trescawo catre Merthavin, pe unde, in seara precedenra, treeuse masina verde.

Marea aparu ill stanga; dungata, aserneni norilor cenusii care Ingaduiau soarelui sa parrunda numai prin ranumite portiuni, Avea sa ploua din nou si, niai larzin, am primit din plin botezul apei.

Puteai sa vezi marea fie ca doreai, fie ca nu, deoarece drurnul - in serpentina, ca mtotdeauna - se curba periculos de aproape de marginea falezei, In unele portinnl 1111 erau nici macar doi metri de iarba pana la prapastie.

Ne-am in drep tat, prin curbe stranse, catre eel mai periculos lac de pe Ialeza. Aici soseaua atingea eel mai inal! nivei. Curba urmatoare era atat de pronuntata, lncat nu puteai vedea daca mai vine cineva din sensul opus. Dar in nouazeci ~i noua la sl1(il din cazuri, nu venea nirneni. Insa, am g1indit eu, procentul rdmas fusese impotriva Iui Albert Wolfe.

- Opriti aici, va rag, rosti Peters In mechea mea.

Am oprit chiar pe creasta, 'de unde se

putea vedea drurnul pana la intrarea in Merthavin, Am preferat sa rna uit intr-acolo, decdt lD jos, In mare. Nu m-arn simtit niciodata prea bine 1a inllitime. Pe inspector nu-l deranja tnsa. S-a dat jos de pe §u, dupa care s-a apropiat periculos de mult de buza falezei, examinsnd iarba.

- Vitali-va la asta, domnule Murdoch. Deci, pana la urma, tot trebuia Sa rna uit, Iarba era uda §i noroioasa de Ia ploaia care cazuse cu 0 zi in urma, M-UID aplecat deasupra solului, cu inima Ia gura, Ceea ce-rni aratase Peters nu ma Inctlraja cu .

. nmllc.

Erau urmele rotilor unei masini, Foarte clar imprimate si, in privinta dlrectiei, nu ·incapea nici 0 tndoiala. Trecusera peste iarba, catre mare, Cll· eel mult douazeci ~i patru de ore de la incerarea ploii de ieri,

- Le-arn descoperit la lumina felinarului, noaptea trecuta, rosti Peters, sobru. Cand s-a crezut ca masina a disparut, am banuit ea pe-nici trebuie vsa fi parasi t soseaua. Adiea, exact In'locul unde a cazut bietul Bert Wolfe.

Un fior de gheata mi-a strabatut spatele. - led a adus-o Inapoi?

Inspectorul ezi T!L

- Urmele acestea sunt lID alr fapt, atata ' tot, spuse el scurt,

Ma speriasern, insa 0 curiozitate morbida rn-a fudemnat sa rna uit In jos, peste buza fnlezei, spre 'apa aflata In mai bine de treizeci de metri sub noi.

- Are a adancime de peste sase metri acoio, jos, Imi ghici gandul Peters.

M-am retras §i am pri v it din nou urmele,

- Masina a treeut pe lang!! mine ciudat de silentios, am rostit. A tat de silentios, Incat ai fi putut crede di era yorba de 0 C fantoma. Dar daca ar fi fost lips ita de j:. materialitate, aidoma unei fantome, nu l-ar :

fi ucis pe Franky... §i nici nu ar fi Iasat u j: z c

:z: c z c ::e

...iI C

urme,

- .Ceea ce inseamna, evident, di era materiald, rosti Peters.

- Transferata, printr-o inexplicabila mptura temporala, din trecut in prezent? Asta credeti?

Inspectorul ezilii din nou.

31

Asta-i 0 teorie pe care un all fapt 0 infirrna. Masina lui Bert Wolfe era veche aninci caud a cumparat-o, A trecut printr-un adevarat iad ca s-o faca sa mearga. Iar motorul a funcjionat dupli aceea cu un zgomot reribil, Pureai auzi masina aia de la uu kilometru departare. Iar dumneavoastra ali spus ca n-ati auzir-o v enind, San plecand. Daca ar fi fost materials, atunci cu signranra paqUe ei componente - cilindri, pistoane, §i a§il mai departe - trebuiau sa seaara Ia fel de mult, zgomot ca in trecut.

- Dar adineauri ali spus co. a fost matedaHil am strigat.

- Intr-adevar, faeu Peters ganditor, Uisand urme cu degetele pe pun motccicletei, Ne trebuie 0 alta teorie, /?i pentru a o elabora, avem nevoie de mai multe fapte, Haideji sa rnergem, sa vedem ce spune ~i Horrocks. Peate oa. el dispune deja de acele fapte.

Dar Horrocks nu dispunea de e le.

Oricum, Ie-a acceptat pe ale noastre, desi a refuzat sa creada eli ar fi ceva neobisnuit ill legatura cu ele. Era un barbat Cll 0 _COQstitutie robusta, care credea di lumea era la fel de solid construita ca ~i el. A rfts de explicatiile noastre neobisnuite, dupa care ne-a asrgurat totusi . eli nu era nirnic amuzant tn ele.

- A fost cornisa 0 crima, spuse el, §i SI.': pare CD ucigasul a pUr til cu viata pentru asta,

- Ce ucigas? Ineremeni Peters.

- Barbatul Cll §apca de jucator de

popice care conducea masina, bineinjeles, raspunse Horrocks nervos, DOlI!Ilw Murdoch este sigur eli nurrrarul era WME 2195. Foarte bine, accept asta. Insa nu exists un as tiel de llumar.· De aceea este dar ca masina avea jJHieute de inmatricuiare {ruse.

- Dar de ce? am Intrebat. Horrocks" inca nervos, _ replica:

- Nu po ate exista dedit un motiv, domTIuIe. Fiindca masina era furata. Este un lucru obisnuit sa schimbi pUiellJele de inmatriculare rue unui autoturism furat.

- Dar era 0 masina veche, 0 maroa de

32
r~
C
t:.
c
L
-
"
t:
Z
c
z
c
z
CC
:E
...
c dinainte de razboi, Nu stiu daca ar 'fi merirat sa fie furata, am opinat eu.

- Peate di nil de dragul masmu au furar-o, spuse jandarmul. A§ zice di a fest fu~ata ca. sa fie folosita Ia 0 treaba rnurdara, Probabil Ia un jaf. A fost unul v ln Exeter, vineri. Inca doua 1n Plymouth si, de fiecare data. au fest fura!i 0 gJ;oaz5. de bam. Unul dintre hop, cei p.upn, s-a "indreptat Incoace ca sa scape de urmaritori. Desigur, fiind strain, nu a §tiut di terenul din- zona promontoriului este foarte periculo.s. Peate caa lnat curba gresit sau a derapat pe §oseaua alunecoasa datorita ploii ___ ~i a cazut in mare.

Se Intoarse spre Peters.

- Pare logic, George, nu-i asa? N-a fost nevoie sa apelez Ia fanrome,

Era lim pede di ma aflarn tie 'punct!]l de a accepta explicatia jandarmului §i Peters, dandu-si seama de asta, a exclamat:

- Bxtraordinara coincidenta, sergent, Nu mi-ar placea deloc sa calculez matematic sansele ea dOlla masini verzi, de aceeasi mardi, conduse de un barbat cu mustata neagra, care s~ poarte ~i 0 §apdi. de jud1tor

. de popice, sa treaca prin acelasi loc ~i sa cada in aceeasi prapastie. .)i, pe deasupra, sa mai aiba §i acelasi numar.

Horrocks nu schita niei macar un gest care s5. ateste descumpanirea,

- Coincidentli? Total este ceincidenta, 0 coinddent:a e paua '1i faptul ca tu esti Ill, Peters, Sansele ca ttl sa fii altcineva sunt cam de ·vreo doua rniliarde, intelegi?

Peters zfunbi.

- Cateodata am impresia ea tu 3:i fi mull mal fericit dad. ai fi altcineva, sergent. '

Horrocks izbucni lnras.

- Delee, George. Esti eel rnai ciudat aiurit pe care l-am lntlillljt vreodata, dar dintre toli tu esti eel mal constiincios. IIi faei .bine treaba. /?i daca te-ai limita 1<1 fapte §i nu ai lasa imaginatia sa-p zburde, .cred di ar fi §i mai bine, .

Peters i§i fidica privirea paua la Lavan.

Buzele i se miscara, dar nu se auzi nici un sunet. Pentru prima data de la moartea lui Franky, am izbucnit In ras.

Horrocks s-a uitat la: n01- surprins, dupa

c.

A: ta

sc

ci

tft sa ra ajl se

. pe pc su

te! ce 1m

care a rostit inver§un':lt:

- Vom ounoaste adevarul In cateva ore.

Am sunat Ia Clubul Aqualung §i am solicitat cati-va scafandri,

'Uitasem de Clubul Aqualung, grupul de scufundatori entuziasti din Merthavin.

- Exact, am exclamat, Ei ,v or demonstra cine are dreptate,

- Sper ca vom recupera trupul §oferului, I§i exprirna Horrocks gandurile, In pofida eurentilor putemici din acea zona, care fae deosebit de dificila aceasta tentative. Dar am j)loredere .. in bl:i.ietii de Ia Aqualung. Vor gasi maiina, poate chiar §i banii furati. Vreti sa veniti sa asistati la operatiuni? Ne ~teapta 0 '~alupa.

Am acceptat invitatia. Peters parea ca trecuse cu bine peste eseeul explicatiilor sale in fata lui Horrocks §i veni eu noi, ramanand lns'a tacut §i ganditor. Cand am ~uns la debarcader, ambarcatiunea Clubului so afla deja ancorata la poalele falezei.

Ne-am leg at §alllpa de nava Clubului, pentru a nu risen sa ne Iovirn de stanci,l'n pofida faptului eli rnarea era :inca linistita

sub cerul acoperit de nori. Ploaia intarzia. .

DQi membri ai Clubului mceall ultiinele teste echipamentului.: Aveau fiecare cate 0 cenrura de siguranta care sa-i prorejeze Itnpottiva curentului din adancuri. Alti trei

colegi de-al lor stateau ill asteptare, gata sa inrervina in cazul in care cercerarile deveneau dlficile. Cei doi sarira peste bard. Urma p rniscare rapid a a picioarelor, tulburand apa, apoi suprafaja marii redeveni calma.

Douazeci de minute mar tarz iu se intoarsera, cu mainile goale.

~ Apa a fast Gam tulbure, dar am cautat eu foarte mare atenjie, spnse unul. Nu-i nici urma din nenorocita aia de masina,

Horrocks l§i musca buzele.

- E posibil sa nu fi eautat unde trebuie? Scafandrii incuvilntarf ell rejinere §i se

scufundara din nou, de asta data urmati ~i de ceilalti trei, eolegi ai lor. Bran cinci acum, dar cautarea tot mai dura 0 ora. In cele .din nrmli, seful lor urea iii plnp.a noastra; rostind aproape fara suflu:

- hni pare rau. Nu se vede nimic, niei macar masina care se presupune ca. a cazut aici in urma ell at1i1ia ani. E posibil, msa,

ca aceea sa se afle deja ingropata IIi nisip, C Fundul marii , e foarte nisipos to zona asta, j:.

Horrocks varata desamagit. La fel §i eu. f Numai Peters continua sa nu dezvaluie ceca u

-

..

= ;

;

~

ce simtea,

- Bine, batrane. Multumim di v-ati deranjat pfu1a aiei, spuse sergentnl. Ar fi bide sa-p chemi echipa a urn

Revenira la suprafata, unul cate unul, Ultimul aduse ceva, Arunca obiectul in~aIupa noastra. Era rugini t pe aloe uri ~i

3,3

vopseaua se §(ersese ell totul, dar Ip. puteai da seama eu u~urinta eli era 0 pHiclifa de inmatriculare.

Horrocks §i Peters se apucara sa 0 curete ell ajuterul insrrumentelor din cutia de scule. Incetul Cll incetul numarul aparu, niste adsncituri ciudate in metalul placutei.. WME 2195.

---' E de la masina lui Bert Wolfe, afirma . Peters. Ceea ce Inse arnna cil se afla pe-acolo, pe undeva, --rmpinsa ,de curent.

Lucrul acesta ii Incuraja pe scafandri sa mai caute inca 0 jumatate de ceas, dar in zadar, In cele din urtna renuntara, convinsi di nu cazuse nici ° ma§in5 aCIDIo in ultimul !imp.

Ne-am Inters abaruti in Merthavin, Acolo, Horrocks a luat 0 masma §i ne-a urmat, pe mine §i p.e Peters, pe creasta falezei, sa vada cu ochii lui urmele din iarba, Le vazu §i se apleca peste creasta, Da, cercetarea marii se facuse in loculeare trebuia. Directia era buna,

- Ma depa§e§te, recunoscu invins.

Dupa care se urea In masina, tnroarse §i pIe ca. L-am condus pe Peters acasa, observand ca devenise iarasi reticent, dupa ce murmurase ceva des pre o nona analiza a faptelor. Desigur, nu vroia sa facern asta impreuna,

M-am intors ~i eu acasa, mi-am facut 0 cafea §i m-am postat in fata ferestrei, uitltndu-ma Ia norii care se indepllrtau. Lumina soarelui razbatea printre ei, pana la marea dinspre care venea 0 briza binefacatcare. A V!,:~ sa fie 0 seara frumoasa, pana la urma.

Apoi mi-am indreptat privirile spre casa .lui Lockett, de peste drum. Fereastra cu jaluzelele trase ma facea sa-mi simt gam I uscat. Inmormantarea avea sa fie maine, Ma aflam atat de aproape de locul unde se petrecuse accideutul §i faptul acesta rna sufoca, pur §i simplu,

Am iesit din nou, conducandu-mi rnotocicleta spre iesirea din Trescawo, in partea opusa Merthavin-ului, Drumurile. din. aceasta parte a regiunii nu se ridicau prea mult

'; 34
,
e
-
l-
e
..
-
u
-
...
I
:z:
e
z
c
It
...
e I

deasupra riivelului marii. ~oseaLla cobora

catre pJajii. Am ajuns Ia malul rnarii §i am oprit motocicleta. Apoi am inceput sa rna plimb pe pIaja~ pa§ind in ritmul constant al val urilor care se ' spargeau de tann. In afara pescarus ilor. nu mai zaream riici 0 aWi forma de viata.

Asfintitul a fost un adevarat spectacol de nori colorati stralucitor, iar apa reflecta intreguI tablou. Gandurile sinistre care nu-rni daduserli pace se lrldepartau aeUID, exact a§a cum sperasem sa se intample. Am Inceput, in schimb, sa rna gandesc la ce ar fi fa.eut studicurile Turner Cll un asemenea peisaj mirific,

Maretul spectacol se sfar§i in cele din urma, valurile mari] l§i revendicara globul solar- in departare §i gandul de a mii intoarce imi reveni in minte, Acum plaja era dezolanta in lumina cenusie a serii. Vantul rece devenise taios. M-am ·mtors Ia motocicleta mai repede decat plecasem de langa ea. Toemai ajunsesem cand 'am remarcat, 1 a mai pu tin de c inci metri departare, urrnele unor 'roti imprimate in nisip. Traversau plaja venind dinspre 'apa ~i Indreptandu-se spre §osea. Sau .invers, Inima rni-a stat pentru 0 clipa. Tremurand un pic, nHIIl;I apropiat sa le cercetez, El1at'J atat de clar imprimate lFl nisipul ud, incat nu mi-a fast greu sa Ie recunosc amprenta. Nu fuseser! acolo cand venisem, caci dad ar fi fost nu le-as fi purut trece cu vederea, Ramanea a singura explicatie: cat timp ell fusesem atent In. eu totul altceva, masina verde intrase in apa, inapoia mea. Sal! iesise: Mi-era imposibil sa-mi dau searna

. dupa urme. -,

Am privit cerul intunecat de deasupra marii §i valurile care veneau §i se retrageau ri trnic , parca amenintatoare, Yantul incepuse sa b·ata in rafale. Mi-aro dat se ama ca tremuram, §i on numai de frig.

Am tncalecat motocicleta §i am plecat de acolo, intorcandu-ma pe acelasi drum, Insa nu m-am oprit acasa, ci am cotit spre locuinta lui Peters. Trebuia sa vada ·§i eJ urmele acelea, inainte ca fluxul sa le spele

Sus pe creasta, pe 'drumul pustiu, m-am aplecat periculos de- tare 1a 0 curba, franand nebuneste in .ultima c1ipa. Masina

VI se vi CE

re Sf EJ Z( ..nt ac

U1 fe m p<

bi m

u~ IO p(

de fa Iu

.01 iii de 11 L

N dl ri

verde rasarise pe neasteptate, silentioasa, din sensul opus. apropiindu-se. de mine. Am vazut-o foarte bine. Dar numai pentru cateva secunde. A trecut la cativa centimetri pe Janga motocicleta mea §i-ain putut simti aerul vuind intre cele doua vehicule.

in timpul celor cateva clipe soeante mi-a retinut privirea figura alba, lrnpietrita In spatele parbrizului, a lui Albert Wolfe. Eram convins ca fusese el.; sau poate un zombi folosindu-i trupul. Evenimentele deveneau fragmente de cogmar acum, cli puteam admire existenja unui zombi"

insa n-am stat sa" ina gandesc la asta.

Am intors repede motocic1eta §i am coborat in graba dupa masina verde. Am ajuns-o 'din urma la iesirea din Trescawo, dar n-am putnt 5li 0 depasesc, Drumul era prea accidentat. Asa eli am continual sa 0 ufmaresc. Am trecut de Iocuinta .lui Lockett si de a mea cu 0 viteza de peste 60 de kilometri la ora, tara sa iau in seama hlhtoapele.

. Satenii apareau in cadrul ferestrelor §i al usilor, incercand sa distinga ce se Intampla in intuneric, prin fumul pe care tl lasam in urma, N-aveau timp sa actioneze in vreun fel. 'Ma aflam deja departe, in urmarirea masinii, inainte ca ei sa poata ajunge la porjile grfidioilor.

Dupa 0 vreme, desi am facut tot posibilul sa rna tin dupa ea, .masina verde a' mmt distanta dintre noi, cu 0 surprinzatoare u§urinta. Cred ca rna apropiasem de 100 de kilometri pe ora, ceea ce era curate nebunie pc drumul acela sinuos §i, in plus, pe timp de noapte. Cel putin, eu aveam farul din fal~ aprins. Masina tnsa nu avea nici 0 lumina.

Un minut. sau doua mai tarziu, continuam ,faotastica urmarire de-a lungul litoralului, urcand faleza, intr-o clara pozitie de inferioritate. __Ne desparjeau mai bine de 100 de metri, Intre timp, lumina slaba a Lunii ne ajunse, rasarind de dupa dealuri.

Am vazut cum s-a tntamplat totu1.

Masina verde a atins marginea prapastiei, dupli care a plonjat prin aer, pe 0 traieclorie curba, spre cea mai intunecata parte a

marii, Lumina Lunfi nu putea ajunge acolo, asa di. n-am reu§it sa vad" efectiv, impactul cu apa.

M-am retras,transpirat, cu nervii incordati la maximum. Albert Wolfe se grabise sa moara pentru a treia oara, eel putin, ~i . nu aveam nici un motiv care sa rna fad sa ered . eli va ramane mort.

Am oprit motorul §i m-am Iasat sa alunec, tncet, pl1na la buza falezei. Am privit spre locu1 unde eazuse masina, N-am vlizut nirnic §i n-amauzit altceva dedit sunetul obisnuit al valurilor §i §oapta tanguitoare a vantului,

Am lasat-o mai Jncet la intoarcerea spre Trescawo. Trebuia. Nervii imi zvacneau aidoma piciorului la reflexul lui Galvani. Cumva, Peters luase cuoo§tinti1 de ceea ee se intamplase §i se afla in sat, notand spusele oamenilor. L-am invitat in Iocuinta mea §i am tumat whisky in pahare. Apoi i-am povestit.

- A fost Wolfe! L-am vazut clar. ~i-am mai observat §i altceva: placuta cu numarul de inmatriculare din fata lipsea.

- E 0 observatie interesanta, spuse el.

Nimeni altcineva nu §i-a mai dat seama de asta. Insa Claude Farmer §i Bill Jones au retinut numarul din spate: WME 2195. ~i sunt foarte siguri.

Se scarpina in barb! §i' continua:

- Masina lui Wolfe, mai putin placuja cu numarul din spate, pe care am gasit-o azi. Ce putem face cu informatia asta?

- Habar n-am, am raspuns §i mi-am mai 31 umplut 0 data paharul. Aia da masinal Am

atin's 100 §i tot rn-a Uisat in urma!

- Cea despre care vorbesti nu seamana C deloc cu masina lui Wolfe, replica inspec- ~Ctorhl ganditor. Era Intr-o forma ata.t de .. proasta, inc at ma indoiesc c-ar fi putut ;s atinge, chiar §i 80 la ora. .;:

- A fost masina lui Wolfe, am repetat :5 apasat §i am mai luat 0 gura de whisky, :II:

Avea ma§ti pentru faruri, ca pe-, timpul C razboiului, ca sa poata u condusa pe ! perioada alarmelor nocturne. Asta mseamna ... 1-940. Dar farurile nu erau ' aprinse. ;

~:i 36
c
~
..
-
u
-
...
I
z
c
·1
E
...
c Acoperite, dar neaprinse .. Zombiul ala pntea 'sa vada pe Intuneric.

- Nu exista nici 0 dovada di ar exista zombi; rosti Peters. Am analizar ieptele pe care Ie aveam §i am mal descoperit cateva .indicii, Nu cred ·ca e ceva supranatural In t0ata povestea asta. Ai spus' -cil. ai simtlt aerul §uierlind pe langa tine eand a trecut masina. Bun. Asta IDseamna di e solida. Deplaseaza aerul, Hal sa vedem daca poate sa deplaseze §i 0 barieral

Am mcuviintat din cap.

- E perfects ideea, daca am §ti cand §i unde sa punem acea bariera.

- A§ zice maine seara, pe drumul dintre Trescawo §i Merthavin. Cel mai bineiar fi In dreptni fermei lui Crawley, spllse Peters

calnl. .

- Dumnezeule, Peters, do ar fiindca masina a trecut pe aicr-doua seri la rlind, aproape la aceeasi ora, asta nu-i un motiv sa presupui ca va face la fel §i maine. Ce crezi ca este? Un autobuz local care se tine de un erar strict?

Inspectorul nu se clinti.

- Cand un fenornen se produce de doua ori, Intotdeauna exista §anse Sa se, produca la intervale regulate, Nu putern decat s5 incercam, Oricum, am adunat mal nmlte fapte pentru Horrocks, Si, de data aceasta, o multime de oameni pot fj martori. Trebuie sa faoem ceval

Sergentul Horrocks s-a pus iN miscare.

A facut rost .de undeva de trei masini de politie, cu toata aparamra de emisie-receptie aferenra. in seara care a urmat, una dintre ele a stat ill asteptare in apr9piereaplajei unde vazusem urmele iesind din apa, 0 alta a 'blocat intersectia drnmului care ducea spre locuirita inspectorului, iar cea de-a treia a fost parcata. Hmga ferma lui Crawley, In un kilometru ~i jumatate €Ie Tresoawo, pe drumul catre Merthavin, Am asteptat in aceasta din urma, alaturi de sofer, de Peters §i de Horrocks.

Pe cealalta parte a drumului a fost trasa o dirll~a incarcata cu saci de eartofi.

Plouase marunt intreaga dimineafl'i, iar

funerariile lui Franky fusesera triste §i anosteo In timpuL plaH m-am trezit 6a eram suparat pe ceva, insa 0"1:1 puteam spune pe ee anume. Peate pe soarta, in general, darorita faptului pa un copil fusese ucis aral ,de fad) rost. Nu §tiu de ce, insa TIU mai simteam niei un fel de suparare pe soferul ma~inii verzi. Cum pop sa fi_ suparat pe un om deja mort? Sau pe umbra acelui am? Sau .... Oncum, ceva care nu facea parte din Iumea .aceasta, hotarat Iueru,

Capricios, soarele l§i fac-use aparitia abia dupa- pranz. Urrnase 0 dupa-arniaza minunata, care se transformase curand InJr-o scara minunata, Pe albastrul abia intunecat al cerului incepuse sa sclipeasca incet Venus.

Eram stran~i in jnrul masinii parcate ' chiar la intrarea in ferroa lui Crawley, ascultand zumzetul vag al stapei railio, .

Moncton, 1<1 intervale regulate, echipajele celorlalte rnasini raportau:

- Able, nimic deosebit de comunicat,

Terminal ..

~i primeau ril.splIDsnI:

- Baker, 'nimic de comunicat, Terminal. Horrocks se intoarse spre inspector.

- Aprinde lampile, Peters.

George Peters 'aprinse cele patru lampi rosii de sernnalizare iii le aranja de-o parte -iii de alta '!- barierei. Un jandarm se afla la Merthavin, cu misiunea de a opri orice ma~ina care ar fi pornir in aoeasta directie, insa era intotdeauna 0 §ansa ca un motociclist sa treaca de el, I}i un al. doilea accident era ultimul lucru pe care ni-l doream en tojil

Tirnpul trecea. Venus devenise mai stralucitoare pe cerul tot mal intunecat. Cateva _punctulete slabe de lumina anuntau aparijia stelelor.

Din cand In cand, unul dintre noi dadea semne de nerdbdare, privind atent .spre poarta §i spre drum, pr.intre cele ·doua margini ale barierei.

Nirneni nu parea a fi dispns sa VOJbeasca, Apoi, brusc, 0 voce izbucni din statia radio, pupn cam neclara ~i emotionata; - Able, :vad un obiect intunecat iesind dill mare, miscsndu-se Ince t catre tarm. Terrninat.

- Foarte biue, Dog, fi'Leu Horrocks.

Baker, ai auzit? Terminat.

- Baker, da. A~lepUim. Terminal.

~i, peste un moment, vocea se faou din nou auzita:

- Able, e pe drum. inaintea noastra. Se Indreapta spre Trescawo. Suntern gata de pleeare, Terminat

Horrocks se: grabi sa dl.spund1i·:

- Dog, bine, du-te. Insil: urmareste-o

dear. Nu incerca sa 0 depa:§e~ti·. Terminal. - Able, run inleles. Terminat.

- Baker, asteptam. Terminat.

Curs a se accelera. Peters rn-a apucat de guler §i m-a zgliltfrit u§or. Era prea intuneric ca sa-i pot vedea expresia fetei, dar atitudinea lui parea sa spuna: ,;Asta e! Am prins-o! In cnrfmd YOm sri."

Imi dadu drumul, vadit nerabdator. Nu avearn nici 0 arma in afara unei torte grele, gata de a fi aprinsa. Nici ceilalti nu luasera ell ei 0 pusca adevarara, bazandu-se numai pe echipamentul obisnuit . al unui I politist. Horrocks era de parere cn raportul de· noua la unu nu avea sa-i dea nici 0 ~ansa.

Am reflectat ~j... da, avea dreptate. Dar nouli la un.. ce?

Mi-am umezit buzele §i nervii incordati au ineeput iadi§i sa-mi tresalte spasmodic.

Stalin. radio parai §i 0 voce nelinistita raporta:

- Able, se apropie de Trescawo In viteza; 60-80 Ia ora, poate: Ne pastrarn pozitia fa¢ de ea. Terminat.

- Baker, suntem' gata. Terminal. Horrocks nu raspunse. Chipul sau era Iipsit de emojia a~teptaIii.

- Baker; a incercat sa urce pe aici, ne-a vazut, s-a retras §i a luat-o spre Trescawo. Ne apropiem de el. Uita-te bine, Dog, vine' spre voi, dar nu-i puteji auzi rnotorul §i a-are' nici farurile aprinse. Terminat, .

Doar motoarele masinilor de politic se auzeau dinspre Trescawo. Se indreptau catre noi, cu 0 masinli-fantoma io fata lor, deosebit de silentioasa.

- Dog, am auzit, Terminat,

Horrocks inchise .microfonul §i porni masina, postand-o in drum, apoi ie§i §i

incepu sa balanseze prin aer 0 torta electrica, Eu: Peters §i celalalt jandarrn am . facut 0 bariera umana de-a curmezisul §oselei, In tata masinii de politie, folosindu-ne, Ia riindul nostru, tortele.

Dintr-o data, am vazut-o apropiindu-se, 0 pata obscura p.e banda intuaecata a~bselej, deplasandu-se Cll 0 vitez1\. ametitoare. Nu s~ putea abate din drum. Gardurile vii, lnalte, de-o parte, §i §antu1. adanc, de cealalta, -ii faceau imposibila aceasta, tentativa, Tocmai de aceea alesesem 'acest lOG pentru ambuscada.

Am . Inceput sa strigam si sa flnturam tortele Cll sa.Jbaticie. Masina continua sa vina, accelerand parca §i mai rnnlt.

- impdi§tia~-va! a strigat Horrocks, cand a fost evident d masina . verde n-avea sa opreasca,

Am sarit intr-o parte §i am cazut in §antu1 de la marginea drumului, peste torta.

o bubuirural Masina verde a lovit In plin ci'i.ruta §i s-a rastnmatpeste ea. Cartofii s-au impra~tiat peste tot. Masina, standaproape pe verticals, tara nici 0 stricaciune aparenta, s-a balansat cateva clipe §i s-a pd\.bu§it peste ramlii;itele can1le'I: Rotile continuau sa i se IDvfirtl'i, cautsnd un punct de sprijin,

FaIa alba a soferului ramasese Ia volan.

Pneurile. incepura sa liuie cu furie§i masina incerca sa porneasca din nou, peste camia 'sfaramata.

Cele doua rnasini de polijie se apropiara, cu scrasnituri de frane, oprindu-se la .di~va rnetri in spate. Jandarmii coborara precipitat, M-am ditarat in graba afara din san], dar Peters a' fost mai rapid. S-aapropiat de masina, cu bastonul :in mana.

- Stai l l-am auzit strigflnd. Iesi afar a de-acolo, oricine ai fir

~i- smnci de usa masinii, deschizand-o. Fu ea §i cum s-ar fideschis 0 ecluza,

o uria§3 eantitate de apa irupse cu foqa C din interior, purtandu-l cu ea pe sofer, cu =picioarele zbatandu-se §i .ehiplll contorsionat .. ciudat: EI - ori lucrul acela - cazu in '§an~,. !i unde tocmai rna aflasem eu. Apa veni peste ~ el §i se scurse de-a Iungul §anlului. Fiinta = continua. sa se zbata neajutorata, aidorna i unui, peste pe uscat,

Atunei am simjit un puternic iz de apn =

de mare umpland aerul, ':e

. On pa care, intr-un mod oribil, figura :cI

37

creaturii incepu sa se umfle, ca un balon gata sa explodeze. Continua sa se miste con vulsi v. ;ii, brusc, emise un vplescait scarbos ~i se narui, un morman neputincios pe fundul sanjului. 0 duhoare insuporrabilf iesi de acolo, innecandu-ne,

N e-arn retras cu tojii de Ifmga f.linta Jlceea §i stiu ca eu, unul, am fost bucuros sa 0 fac. Masina verde incetase sa se mai miste §i un firicel de apa continua sa se scurga din ea in tacere.

Toti Dalla stateam stangaci in drum. Nu stiu ce simteau ceilalti, dar eu aveam parca un junghi de" vina cu privire Ia inspliimantatoarea moarte a creaturii. Nu avusesern intentia de a 0 ueide, nu mai mult, probabil, decat avusese ea intentia sa-I ucida pe rnicul Franky Lockett.

Mirosul Imputit se dizolvti in aerul curat al serii. Din cand 111 cand, .1ns11, dins pre rnasina verde mai venea cate un iz de apa sarata. Evident, fusese apa de mare acolo,

Ne-am rapropiat din nou §i am cercetat .fiinta la lumina torjelor. Era oribil a, tulburatoare §i, in timp ce eranr-ocupaji cu ea, stelele rasaridi deasupra capetelor o.oas-, Ire in toata puterea,

Ceea ceaflase'm in aCM noapte ma facuse sa rna afund ill confuzie mai mult ca niciodata. Creatura 11U apartinea nici unei specii marine cunoscute, A yea sange rece, branhii, 0 piele intunecata lji, coada. Pre zen ta, de asemenea, dou a tentacule

• m ari, ramificate, In randnl lor, tntr-un

numar de tentacule mal rnici, care - asa :38 cum aratase Peters - erau mult mai indica. te pen tru operati lint precise dec fit degetele oamenilor. Iar fata, grotesca, ell

C un n as mare §i ochi, bulbucati, fusese ~ ascunsa in spatele uriei mu§ti maleabile :: reprezentand chipul dinaintea mortii al Jui ;:; Albert Wolfe. Partea .superioarti a trupului ~ era infa§L1rata Intr-o imbracliminte ca a lui = Wolfe - un nr tic ol verirabil, asa cum arata

::a: eticheta croitoriei. .

C Nepotrivita sapca de jucator de popice, = pe care am descoperit-o departe, purtata de

:E opa de-a lungul santului, era, de asernenea, ~ veritabila.

.~ ;,.~ .. ,

.. '---

Cfu:Id fiinta .a fost disecata 1& Iaboratorul de Bi.ol og ie Marina din Plymouth, s-a descoperit di avea un creier de 0 mfuime respectabila.

Masina verde, 10 randul e i, ridic a 0 rnultime de .semne de .intrebare. In primul rand, nu era deloc vechea masina a lui Wolfe, ei 0 replica fidel a a acesteia, deji numarul de Inmatriculare din fata lipsea, In plus, in interior nu se gaseau dedit 0 bancheta, volanul §i cateva manete ciudare, In rest, parea oonstruita dintr-un material foarte rezistent ~i greu, un adevarat acvariu mobil pentru 0 singura persoana,

Un lucru nu lipsit de importanta, nici unul dintre noi nu-i anzise mo tom} , fiindca DU avea UDU!. Teoria dezvoltata de Peters era ca masina folosea puterea emanata de 0 snrsa aflata la distanta.

- I§i primea energia de Ia un punct din interiorul rnarii, a presupus e1. Sunt muir mal avansati dedit noi

Fiinjele acelea at) ramas ca subiect de discutie intre mine .§i Peters chiar ~i dupa luni de zile de la incheierea evenimentelor. Parea ca nu obosearn niciodata sa Ie readuGem in atentie, de obicei in biblioteca lui Peters. Daca in toata aceasta intfunplareim.i pierdusem un prieten, tot eaimi oferise un altul.

Peters lua un atlas ell har!! marine §i 11 deschise in iata mea, aratandu-mi Iosele adsnci din platform a continentala, Una dintre acestea- se intindea pana in apropierea prornon tori ului de pe care se pdibu§ise masina lui Wolfe .

- Au iesit la sllprafata cam pe-aici, Imi arata Peters cu degetul pe harta, La ,iDceput all Iuat trupul lui Wolfe, dupa care .s-au Inters pentru masina, In limp ce all carat-e de-acolo, acesteia i s-a smuls numarul de tnmaniculare din fata, pe care l-an gash scafandrii de la Aqualung.

f-ain pictat din memorie, inchipuindu-mi cum tarasera rnasina verde, turtita, iIi adancurile inrunecate ill care locuiau. Parea evident ca loeuiesc In abis, fiindca puteau s;.\ vada in lntuneric §i nl! se aventurasera

pe uscat dedit 0 data cu caderea noptii, ~iapoi, mea un fapt care venea In sprijiriul afirmatiei meIe, era acela en imitatia de ma§ina fusese construita dintr-un material deosebit de solid pentru a putea rezista presiunii apei marii cu care era umpluta,

Peters, punand accentul pe. fapte, ca de obicei, mi-a spus ca apa cste coml?resibiI1i, desi numai ill proportie de unu la suta La 0 presiune. de 1300 de litri pe centimetru patrat,

Era pacat _ ca nu avusesem §aosa de a masura presiunea apei din interiorul masinii §i, 10 consecinta, de a afla adancimea de Ia

care venea ma§ina.. ,

M-arn gandit Ia rnodul In care murise creatura, atunci cfuld presiunea scazuse drastic, tad\nd-o sa se naruiasca, pur §i simplu, - Trebuie sa recunoastem cil au avut §i euraj ~i sansa,

Peters incuviiota.

- Darca n-ar fi fost accidentul acela nefericit, creatura ar fi continuat poate sa iasa 10 "explorarile sale nocturne, aventuf1ind.ll-se din ee lnce rnai in interiorul [inutului. In felul acesta, avea sansa sa afle mai multe despre lumea-de-deasupra-apei,

- Dar ei trebuie sa fi stiut despre existenta rroastra cu sure de ani in urma - de pe .timpul vaselor scobite in trunchiuri de capac, am comenrar eu, De ce all Inceput care sa ne investigheze specia tocrnai acum?

- Soar putea s-o fi facut-o cu .mult timp in urma, spuse Peters. Ma gandesc Ia dispari~ia echipajului de pe nava Marie Celeste. Ciocani usor una din carlile lui Charles Fort. Poti gasi aici 0 multirne de rapoarte despre disparitia echipajelor in ultimul secol, precum §i despre navele care au disparut misterios pe vrerne frumoasa, De ce n-au mai fast deseoperite, in ciuda cautlirilor prelungite, doua dintre navele participante la expeditia lui Franklin, Cll 129 de oameni Ia bord, acum mai bine de 0 suta de ani ? Sa fi s±ar§it acestia ea specimene pentru cercetarilor lor]

- Dar de ee fac asta pe ascuns? m-am plhns. Cred di §tiu deja ci'i suntem inteligenti §i doritori de un contact cu 0 alta rasa inteligenta,

Peters zambi ironic.



- Ip imaginezi dl. ei ne ered inteligenti pentru oa am inventat minele rnagnetice §i le-arn trirnis de bunavoie mai rnulte specimene de oarneni §i de nave, In' 1939 sl 1940, dedit avusesera ei vreodata inainte? Presupunerea mea este ca in 1940 au venit sa cereeteze lucrurile astea §i au dat peste masina verde a lui Albert Wolfe.

M-am gfuldit la asta §i apoi am SpllS:

- Po ate ca ai dreptate. Au avut un motiv sa fie precauji in ceea ce ne priveste, De fapt, noi am fost eei care Ie-au invadar teritoriul, in timpul celui de-al do ilea razboi mondial, Teate acele vase care s-au scufundat, submersibilele §i celebrele submarine germane de tip U. Si-acum submarinele

atomice ~i minele ell hidrogen.. .

. - Precum ~i toate clubmil'e Aqualung din Iumea intreaga, zambi Peters.

Am suras si eu, si-am continuat:

- Insa' nu-i 0 gluma, te asigur. Ei au inr el igenta, resurse, curaj §i, evident; 0 tehnologie mal avansata decat a noastrli. Daca vor veni vreodata cu gand de .dizboi. ..

- In cazul acesta cred ea vom fi coplesiti, rna lntrerupse Peters. Gandeste-te numai ca sub mari ~i oceane se afla de doua ori rnai mult pamant dedit la suprafaja, ~i mai gande§te-te c"li' tot acest pamanl submarin ar fi popular. ..

Privi spre peluza cea mica din f'ata casei, urmandu-si sirul speculatiilor:

- Suntem doua rase cu 0. singura ori-· gine: rnarea. Noi am plirasit-o. Ei auxamas In ea. Poate un razboi sa decida care au fast rnai intelepti? Privirea lui lnsistenta cutreiera in jurul camerei, de-a lungul rafturilor en carti. Cunoasterea e un lucrn mare, dar inIelepciunea e §i mai mare. mur- 39 mura el. ~i .sa speram Ga dintr€ cele doua rase, noi sa putern mobiliza suficienta - intelepciune pentru a nu declansa un razboi. !

....

Traducerea: ::

Pavel D. Constantin " ;:::

i

z c

i

:IS

...

..

Fiecare dintre noi, ,in .fiecare om §i in fiecare n. suntem martorii cxiJului dumnezeiesc.

l

DON SIMON

PROLOG

Angelo visa. Era undeva In afara orasului, dincolo de rampele de gunoi ~i de decantoare, lntr-uri foe care jj zgandarea aducerea aminte. Se facea di travers a un luminis dintr-o padure de salcami unde, cu un an in urma, laolalta cu alp cinci pusti teribiligti,' fumase pentru intftia oara marijuana. Visul era atar de profund, ineat avea senzatia ca se uitli printr-o fereastra Ia propria sa amintire. Simtea greata drogului, ca atunci, In nas, gura §i ochi, 0 recunostea, Se simtea tare, a§a cum se simteau ~i ceilal ti, d ur. ~ i chiar era dur ill felul Sall tembel de simplu. Singurul element in plus al decorului de rnotociclete §i salcami era 0 prezenta mai mull' ghicita, 0 aura .mirifica in yare tan!arii §i fluturii se In;var-

tejeau nehuneste. Angelo adulmeca J acea prezenta §i o reeunostea. Se reflecta pe otelul Kawasakiurilor, se misca, se oprea in fata fiecaruia, Ii cantarea. Simtea adrenaline flescaindu-se, retragandu-se in ·acele zagazuri intime care, pentru pUl':inavreme, fusesera mintite de isteria serpeasca a drogului. Apoi, se simtea dezarmat, lnfricosat de propria-i traire in fata unui mit in care nu erezuse nrciodatas] inghitea tigara cn totul, iar starailul ei in drum spre stomac, era singura cearta pe care 0 auzea. In fata lui halouI

1 11

f c

e

s

g

(tan!arii ~i flururii

Invartejindu-se nebuneste)

staruia ceva rnai mult §i Angelo dorea sa vorbeasca, insa se oprea bombardat de privirile cinice ale celorlalti §i ii era rusine,

ca ceea ce fusese Dumnezeu disparea, iar el nu ramarltfa decat Cll senzatia de fatarni-

- cie, CLl 0 persistenta ignoranta a pubertatii tfuzii, In costumul stramt din piele, cu bUZIl-. narele pline de. prezel:vative. Ramanea in aceJ loc numit Piatra Intalnirii, laolalta Cll ceilalti, mimand rebeliune fata de tot ceea oe Insernna San Antonio la acea Ora.

Mimand-o, adica rnintind.

c

f

C

1. A dona zj merse Ia Piati_'a intlilnirii, o mangaie, Ii Iodeparta muschii nordului, 0 splila cu apa de izvor ~i spuse:

- Doamne, fa te rag un cutremur.

- La ce-ti trebuie? veni vocea divina

dintr-o mie de locuri. - Sa fac un film.

Despre ce?

- Despre oameni. Cum fac ei, CUm tdliesc,s1!t-i prezint cat sepoare de realist, mai ales atunci cand 111 certi Tu,

- Asta imi place, spuse Dumnezeu, insa nu cumva, dintr-un orgoliu fara rnasura, cautio preamarirea ta In fata oamenilor?

- Nu: Doamne, spuse intimidat Angelo. ~tii' bine ca nu. Sunt singurul om de pe lumea asta care mal crede in Tine. Vreau , numai sa-mi zga1tai semenii ~i sa-i dezmortesc la adevarata credinta.

- Sunt c rvinte pe placul, meu, smechere.

I

$tii sa-mi intrl In inims,

- Cum ai Tu' inima, Doamne? incerca 0 diversiune batranul.

- Ca un film de Oscar, glumi Dumnezeu: Fluenta §i precis a. Un fel de tehnologie pe care rnintea voastra n-o poate g5.ndi nici in vise. Legatura mea Cll voi,

SI f( rr c:

p:

c.

v:

tr

Sf



- S-a cam atrofiat Iegatura asta, TIll se abpuu Angelo.

- Nu fj sarcastic, prietene. Ce, e viaa mea?

- Nu te enerva.: Doamne, ca nu e vina Ta. Ai fest mereu §i aid, §i acolo,§i oriunde, Numai di ei n-an -ochi S~l Te vada.

- De, v-am dat ochi, Numai cil Satan, Iiind rnereu printre voi, a stiut mai bine cum sii va abureasca Cll lucrarea lui.

- Lasa, Doamne, di e§u mai tare dedit

el.

- Stint, spuse Dumnezeu eu emfaza, Suna prea pompos?

Angelo se uita in burta norilorv, Pareau gtei §i prosti ca niste pasiiri pline de apa.

- Nu sunt eu ill drept sii-ti spun cum esti, 'Iu poti fi asa cum doresti, Esti Creatorul.

- Mill il certa Dumnezen. Nu te intrece en Iingusirea!

- Iarta-rna, ca-mi vorbeste inima. 'Vrei sa ['<Ie 0 rugaciune ea sa nu mal fii manics?

- .Ei , hal, termina. Pardi d-asta m-ai chernat.

- E drept eli IlU d-asta. Te-am rugat sa Iaci un cutremur.

- Zi - I}.1i Iocatia, durata §i ora. ,

Iar Angelo I Ie dadu constiincios, consultandu-si insemnarile, apoi l§:i: lua camerele de' luat vederi amplasate in toate coltu- , rile luminisului, opri inregistrarea, scoase casetele §i, inainte de a pleca, lntreba:

- Cum sa mai ian legatura cu Tine?

- Prin pager, rase Dumnezeu. Lasa ea

iii dau Ell de veste,

Bjitt anu l urea In automobil §l merse acasa, in San Antonio, iar in urma sa nimic .nu se schimba, nici piatra, nici cerul, nici pmantul, nici broastele care oracaiau in decantoare. Absolut nimic,

Acasll desfacu casetele din carcase §i le viziona, Nimic. Chele,

- Doamne, spuse Angelo mahnit, mi-ai uas-o. Tare <l§ fi vrut sa-ti vad chipul,

Insa Dumnezeu nu raspunse §i batranul ss imbiita.

"

2. In timpul cntremurului, Angelo nu-si piirasi studioul. Carnerele sale de luat vederi luara cele mal adevarate §i mai 1nfrico~atoare fete ale lui Durnnezeu.

La el 111 casa nu se mi~ca decal ibricul de cafea de pe aragaz, lnSa era un semn divin, eii dad nu s-ar fi miscat, atunci cafeaua ar fi fiert, ar fi stins foeul §i gazele emanate ... Doamne fereste!

Angelo' muljumi lui Dumnezeu. Cutremurul dura 52 desecunde, iar amplitndinea lui oscila in jurul a opt grade pe

seam Richter. '

Angelo trecu, fiicandu-se di TIU vede (mormanele de 010102 ~i mortii

§i sobclanii §i

oamenii pHlngand§i fortele de ordine

alergand descreierate ... )

ranile orasului, stranse camerele de luat vederi, ca prin .minune neatinse, Ie mcarca in ma§il1ii §i merse acasa unde monta filmul.

Dupa ce termina, l§j turna a portie mare de vodca, l§i aprinse 0 tigara si se a§eza intr-un scaun a§teptfuld sa-l vada gata mantat.

Satan aparu. brusc lang:a e1. I

- Mnltumit? surase cu niste dinji superbi. Era imbracat Intr-un costllEJ la dona rand uri , Cll 0 cama~ii din matase alba, a cravata verde ell emblema "Chicago Bulls" §i pantofi alb-negra, specifier anilor : 50.

- Foarte, raspunse acru Angelo. Cara-te!

Cu tot ell fata ta de .Rudolf Valentino. - Ai vrea tu, raspunse Satan.

Angelo i§i mai tuma 0 partie. Deja Iucrurile incepusera sa se amestece intre ele,

- Am. venit sa fae un targ ell tinct, zise taios diavolul. Ai Inceput sa rna enervezi.

- Nu fac targuri cu tine. Nici acum §i nici in vecii vecilor, amino

- Pot sa sug si eu din vodca ta?

- Poti, Sanl! zici ca. Dumnezeu n'u e

marinimos.

Satan t§i [lima un . pahar §i il lua intre , degetele Cll unghii Iacuite.

- Ai UD new look, bolbcrosi Angelo, dar sa §tii d'l nu ma pacalesti,

- Cfite lovele iei pe amarasteanul asta de film? se facu Satan ea nu aude.

c ~ C ..

-

u

- Nu banii conteaza. ;:::

- Mie-mi spui? Hai, zi. :=

3. Dumnezeu, cu Petre de-a dreapta sa,'; urmarea Incruntat infruntarea dintre Angelo C §i Satan, lovind nervos ell degetele iN lem- :IE nul Trooului Cerese. Ci

41

42

- Petrel

- Spune, Doamne,

- Am impresia e5 §j Angelo este un fel

de Iuda, Te duci Ia porti ~i le sudezi.

- ~-a§a cred eli nu se mai pot deschide, Doamne. Au ruginit de tot de cand nu le-a mai trecut nimeni pragul,

- Fa ce ti-am spusl

- indaHl, alerga Petre, dupa ce irnpru-

rnuta din panoplia maniei divine doi electrozi uriasi.

4. - IIi dau tot ce doresti, Nu numai bani. IIi dan glorie, mil. Glorie! l-'ii continua Satan peroratia, ~tiL ce-i aia glorie?

- Stiu, ell. nu-s prost. Ce, crezi di Domnul nu ill-a invatat?

Angelo vorbea poticnit, ~uiera cuvintele laolalta eu armasarii din ceata mintii,

- Da' nu-mi trebuie, mao Nu-mi trebuie.

- Nu fi prost. Ca ~-a§a Dumnezeu nu te

mai primeste in Rai. Macar numai di ai vorbit eu mine. Stii ce suspicios e?

- Ha~, ingana Angelo. Din stornac urea, ca dintr-un vulcan, 0 lIfia§a greata, Daca nu te cari, .. , rna, dadi nu te carr.. .

Vomit Greata Ii iesi pe gura ea dintr-o arteziana,

Satan se dadu scarbit un pas inapoi.

- E§ti de-a dreptul paretic, spuse, Mi-e mila de tine. Ce vrei tu, ma, de la Dumnezeu §i eu nu pot sa-Ii dau, a? Ziil Un cal? Iti dau 0 mie! 0 femeie? Ili dau zeee mii de femei! Te fac nemuritor, rna! Te iau de-a dreapta mea!

Angelo l§i ridica fruntea i'ncretita de pe rnasa §i printre broboanele de sudoare care ii inecan ochii se uira mirat la ce putea Satan sa debireze.

- Eu vIeau ... , !ncerd, ce vreau eu ...

Satan i§i pled. urechea aproape de.

ICC buzele lui Angelo, jnsa nu mai auzi nimic i:. In afara respiratiei lui § uierato are.

:f In aeea noapte diavolul se imbata crunt ;:; §i dormi somnul vodcii langa singurul am al ;::: lui Dumnezeu. Se trezi inaintea lui Angelo = §i disparu rusinat de propria-i slabiciune, iar :z: in urma sa nu ramase decat un patrufizator C miros de pucioasa,

!

5. in dimineata urrnatoare, Angelo, deloc sigur pe picioare, Insa cu credinta

nestramutata in Dumnezeu, avu curajul sa se suie in Chevroletul sau rablagit §i sa mearga la Piatra Intalnirii. in oras inca urlau sirenele si mirosea a hoit,

Cand depa§i San Antonio, Angelo vazu in mijlocul campului 0 vaca baltata care, -si ea, il scrota eu atentie. Era atat de special a acea imagine, acea pata de brun-roscat pe un. verde extrem de proaspat, incat blltranul avu revelatia uaei revigorari spontane, Linistit In profunzirnea spiritului, nici nu-si dadu seama cand ajunse langii Piatra Intfilnirii.

- Doamne, aseara Satan a venit" Ia mine. "Iu l-ai pus sa rna incerce?

- Nu i-am vorbit de 0 vecie, raspunse Dumnez eu. ~i cum sa-l pun Eu sa te iacerce csnd este dusmanul Meu.

Angelo se uita din nou In burta norilor, insa nu z5ri nimic schimbat,

- A fost numai 0 impresie, iarta-rna.

Dar daca zici eli e dusmanul Tau, de ce nu-i priponesti pe vecie in lad?

- Ca nu-l pot prinde, d-aia, S-a ascuns in Iabirintul vostru. Nici un caine nu l-ar gasi, dar ce zic eu un dune? Niei 0 mie de caini. E drept ea spiritul Meu t1 poate

. "adulrnec-;t' uneori, ea s5 rna exprim eufemistic, !nsa nu-l po ate prinde, o1i· daca 'l-ar prinde ... , "oh, daca f-ar prinde ...

Nodi se inro§ira de furia lui divina §i cerul rabufni in eel mai asurzitor tuner ..

- Calm, Doamne.Calm,

In cnteva clipe cerul se Iinisti §i broastele reincepnra sa oracaie.

- Ce ziei slL fae eu filmul, Doamne?

- Ce ai 'vrnt de Ia ineeplH. Arata-I

oamenilor ~i spune-le di aia e mania Mea. - Cum crezi ca-l difuzez mai repede?

- flH cum. Vinde-Lalora de la televi-

ziune. !;ii-ar ornori §i mamele sli-l aiba. -r- Fie vola Ta, Doamne,

cil

pn lin

du

eh ml

za:

pe da

rik

cil

ell ee ll§i tez

hal ma de

U1

str'

6. - Ceea ce ai matale aici este 0 mina de aur. 'Te pricepi, nimic de zis. Cine l1-a fost maestru?

- Dumnezeu, silabisi Angelo obosit,

- Ah! Un autodidact, Bravd, raraie:

Producatorul, grasu], fO§U la fala, eu 0 tunsoare prusaca, imbracai\ lngrijit, 11 privi alent din spatele ochelarilor.

- Nu te-am mai vazut prin studiouri. Te , inhiba forfota sau cineva anume?

din

nic pe Bu

Angelo se aseza pe scaun, l§L puse picior peste plcior §i .spuse:

- Nimeni nu ma inhiba. Carid am impresia ca cineva este pe cale s-o faca, mi-l imaginez asezat pe we.

- Mda, buna terapie, zise stanjenit pro-

ducatorul, Cate lovele vrei pe film? .

- Bani nu vreau, Am aici 0 1i5t11 Cll chestii tehnice care rna intereseaztl. Peate ma putep ajuta, cl'i pensia e mica.

Producatorul se uita pe ea cu atentie §i

zambi,

- Esti modest.

- Atunci mai adaugati casete video.

- S-a facut, se ridica producatorul. Voi

perfecta contractul, Ce titlu te-ai gandit sa dai filmului?

- .Mania lui Dumnezeu", spuse Angelo.

- Cam insipid. Si, oricurn, nimeni nu

mal crede in Dumnezeu,

- En credl ' Lui Angelo i se umflara narile. Sidumneavoastra ar trebui sa credetil Prcducatorul dadu din maini a lehamite, - Ne mai vedem? intreba, ferm convins eli are de-a face cu lin .lunatic.

- S-ar purea, monnai Angelo lasiiodll-I ell mana intinsa, Nu-l difuzati dedit dupa ee 1m.1 vci primi dreptur ile, avertiza din u~a. Nu uitati ~i un mota care sa se preteze, ceva din Apocalips eventual.

- Se tntelege, zil.mbi producatorul. La f€vedere. -

Angelo je~i din studiouri si vazu un barbat irnbracat saracacios eu doua pancarde mari legate 'in fata ~i in spate. Se apropie de el §i deslusi urmatoarele cuvinte:

"DUMNEZEU ESTE CEA MAl MARE UTOPIE"

Cliuta in ochii strainului §i inima i se strfmse.

- Te-as recunoaste oriunde, diavole,

- Si ce folos? riinji Satan, Te-ai trezit

din betie?

Angelo se departa lasfmdu-l in urma pe diavol chicotind.

7. Petre! strigii ' Durnnezeu spre paznicul impariltiei Ceresti dupa ce il urmari pe Angelo. Omul astii e cea rnai barosana ursa. Uita-te la el cum investeste dumnezeire in oameni,

- Nici eu nu sunt mill prejos, Doamne,

spuse Petre invidios,

- Tu nu trme§ti printre serpi, se maspri glasul divino ~i nici Satan nu vine sa re-ncerce.

8. La 0 ora dupa ce Angelo sosi acasa, o furgoneta 1i aduse materialele cerute de Ia studi a uri si, .imediat dupa aceea, filmul iesi pe postul. zonal, ['ara titlu, rara motto, doar Cll imaginile surprinse de camere.

Ciiteva ore batrfuml se zbatu intre manie §i mandrie, l§i facll cele mai negre ganduri ~i le abandona pe rand. Dilema lui era atat de puternica, ineat avu rsenzatia d orice demers ar face ar fi inutil, apoi se g11ndi di de vina nn putea fi decat Satan. Asa ca, in acea seara, ie§i in parcul orasului, se sui pe un tomberon ~i Incepu sa rosteasca ell glas tare pasaje din Apocalips.

La Jnceput nu se oprira decilt eativa curiosi, tnsa numarul lor crescu §i Angelo vorbi mai patimas. Dupa a ora, cu gura uscata, cobori de pe to mberon , i~i desfacu haina §i b:3.ga Biblia la piept,

Multirriea vocifera

("mai citeste")

§i brltrfuml fu coplesit de emotie.

- Am sa va citesc ~i maine, spuse, dar sa §tip ca Dumnezeu a fost In toate orele, zilele §i anii trecuti ell voi. L-ati- uitat §i asta e un pacat, Tnsti Dornnul este gata sa inchida ochii 1a uitarea voastra daca-I yeti purta din nou in suflet,

Multi dintre cei pr ezenji venita sa stranga mana batrfmuluL Angelo avu pentru toti cuvinte blande §i, dupa ce ultimnl dintre ascultatori pled: se indrepta spre casa,

La coltul strazii se relntftlni ell Satan, de asta-data Imbracat in politist,

- Ai Inceput sa .m.a calci ran pe nervi.

- ~i ce daca, zambi Angelo. Chit di

mi-au ramas murnai cateva zile de trait, gandeste-te: daca deschid ochii a 0 suta de oameni, fiecare dintre ei va deschide ochii altei sure ~i tor a§a, intr-o progresie pe care mintea ta niei n-o poate gandi.

- Te nimicescl lIIH! d.iavolul.

- Sunt convins ca ai vrea, dar nu poti.

Din oale afara de exaltat, Satan varsa din gheare a ploaie de foe asupra. asfalrului, Insa de batran TIll se atinse nici 0 flacara.

- Ti-am spus ..

c

=:

L

v. iC z c

z: c z

;

.... C

44
"
.~ .:
,"
'. e
~
e
L
V
;:::
Z
c
z
e
z
e
::E
;i S~tan se -aseza pe lin gard din beton.

- Ai 0 mutrj, demna de mil a, plusa Angelo. Nu stiu cum ai fii.cllt de n-am reusit Cll filmul, 1nsa acum te-am Infundat. .'}i pleca, iar 111 urma lui Satan planse

pentru iqtfua oata,

9. Audienta lui Angelo crescu alat de multo in urmatoarele zile, in eat mediatorii canalelor de televiziune Incepura sa compare aceste mati mtalniri-cu isteria provocata de ultiJr{ol turneu Rolling Stones. Pe tot cuprinsul 18o[i1 si, mai apoi, In Canada §i Mexic, Angelo deveni 0 legenda, iar stadioanele gemeau de 0 lume In fata careia se eontura noul vis american. Bisericile §i catedralele .fura curatate, tehnologizate, iar Dumnezeu I§i redobandi acel look de odinioarii,

Apoi Angelo se gandi sa mearga in Europa §i, la bordul avionului donat de guvernul federal, ateriza intr-o zi In Roma ell gandul sa viziteze Vaticanul.

Treen prin filtrul .birocratlc, prin satile de deparazitare, insa eu gandul nezdruncinat, cu 0 net!nnurita curiozitare §i dorin15 de a .vedea la Iucru impotenta reprezentan-. tului Domnului pe Pamant, dibd5 josnicia inventata de granite §i, intr-o joi seara chldi pe pamantul sfant,

Vestes despre sosirea sa i-o luase eu mult inainte §i Papa convoca Conclavul,

Angelo nu se a§eza in .genunchi, nu samra inelul papal, ci statu drept, at5.t cat II permitea batranetea §iadrnira picturile murale ale Capelei Sixtine.

Papa, deconcertat, nu stia ce sa faca, In timp ce membrii Conclavului se numarau intruna Cll speranja di vor intruni cvorumul. - Unde sunt ceilalti? se enerva Papa.

- Cine stie 10 ce dimensiune, surase

stramb secretarul Conclavnlui. De dud .ni s-au instalat seulele de realitate virtuala, nici macar nu ne-arn mal putut strange ca sa putem vota bugetul,

Papa se preface di nu nude. - Vii de departe, Angelo.

- Vin,

- Se 'spune eli Dumnezeu este cu tine.

-E.

Angelo raspundea rnonosilabic simtind fliliimicia, aversiunea fetelor de In Vatican.

Astepta, nici el nu stia ceo

- Esti 0 legend a vie, spuse Papa pe un ton liniar: Am auzit 0 voce care s-a exprimat in~ eel mal plastic mod co putinta. A spus a§a: "individul asta l-a rebobinat pe Dumnezeu",

Angelo' zambi,

- Dumnezeu - este motorul tuturor Iucrurilor. Nu mi se pare deplasata comparatia.

- Sa nu crezi ea te invidiez, spuse- Papa dand frau liber celei mai mad minciuni de cand i§i Indeplinea misiunea. Cred la fel de mult in Dumnezeu ea §i tine, numai-ca nu am harul convingerii .. Conclavul m-a ales In urma eu doi ani. Decizia lui m-a flatat, fusa, in acelasi timp, rn-a obligat Ia o- povara pe care abia pot s-o suport,

- Dumnezeu nu este 0 povara, rnormai acid Angelo. ~tiu ca ai incercal sa atragi oamenii, rnsa felul in care ai flicnt-o Iasa rnu lt de dorit. De care or i ai 'iesit in rnijloeul lor?

- Nici verba: se enerva Papa. Azi s-a consumat al nu §tiu catelea atentat Ia viata mea:

-: Vezi? Aici gresesri, Nu Ie dai nici 0 §ansa. Nici unul dintre voi nu Ie of era nici o sansa, Descrise 0 rniscare Iarga ell mana. Aid, candva, era templul cre§tinatiitu. Acum, in el, stau oameni Iipsi]] de scrupule care cred di pot activa credinta fara sa creada In ea, daud din gura. All ajuns -pana acolo fucat ati facut diseoteci din catedrale, dupa modelul Hamburg. Pill TIU ala este terapia pe care 'a u§teapta oameaii. In nici un caz. Ati ales un drum gresit. Mi-e mila §i, in acelasi timp, rna reg pentru mantuirea voastra

- Monologul este apanajul rngamfaIilor, nu se l5.sa Papa, de§jabia l§i. revenise din uluire. Esti lngamfat, Angelo §i nu ered ca Dumnezeu este cu tine. Cred, mal degraba, ca. esti UD §_arlatan.

- Asta sa le-o spui oamenilor, zarnbi Angelo, desi amaraciunea din suflerul lui era atat de mare, Incat se simtea ea ua butoi cu otrava, Nici macar nu rnai putea_ sa 11 priveasca in ochi, Involuntar se uita pe p,eretii plini de sfinti, pc acele irnagini scornite de camera pentru oameni, penrm

. toara neputinta §i pentru tot dorul lor de speranta. Asta facea Angelo: se uita pe pereti,

,

Linistea era perfecta, asa cum trebuie sa fi fost inaintea Creajiei.

Le intoarse s.patele:§i" pledi tarandu-§i pieioarele..ln piara din fata balconului de unde Papa, cu ani I'll urma, oficia slujbele, II int-l'ilni pe. Satan. De ast5 data diavolul adita eft un .individ iesit de Ia dezalcoolizare, Era imbracat sarfjcacios, _slab, palid §i l§i tinea nasul ascuns lntr-o batiste plinli de sange.

- Sa riu .rna ignori, spuse gutnral.

- Nn mi-e frica de tine, diavole. Nu

mi-a fost nici cand erai In putere,

- Vreau sa ne Infruntam deschis, fata In fala. Tu §i eu. Nu avem loc nmandoi in lumen asta,

- ~i emu vrei? Ca doi cawboys? Cu panralonii-n vine §i degetele pe tragaciuri? Fugi d-aici, rna! Nn 'pot sa roeep q Iupta pscare deja am d"l§tigat-o.

Satan se tl§eza direct p~ marmura piejei.

- Pot sa te fac Papa, 1neetca dupa , catev.a momenre, convins ca a iesit la mal

ell atuul. .

- Mersi, nu, raspunse Angelo. Nu vreau opulen\a. Dadi mi-as fi dorit-o, l-a§ fi rugat PI< Dumnezeu sa-mi spuna nurnerele de 1~ Loreria Nationala.

I ~1 pleca, iar in urma lui Satan planse .a

doua oara.

I 10. 'Angelo se tntoarse In San Antonio

dupa doua sl'ipHi.infini de peregrintiri. Se

I simtea batran §i. slabit, insa' spiritul san era In fel de putemic ca att1nc,i dlnd mcepuse

I cruciada irnpotriva Satanei,

Merse la Piatfa'lntillnirii §i 0 mangflie.

I-Ai facut luerare buna, 11 laudli Dumnezeu, A venit vrernea sa vii laoga mine,

- TOl cred ca. n-am facut vsufrcient,

I Doamne, ~ptlse An~eIo uitandu-se -Ia mainile \ sale zbareite. Nu stru 'de ce cred asta,

- Gft estl bun, d-aia,

In teres ul Silll pentru rnaini erescu atunci cand i~i sufleca manecile dima§ii §i vazu di din piele incep sa apara fulgi albi,

- Asta ce mal e? rise infrioosnt.

- 0 surpriza, rase Dumnezeu. 'Un dar

pentru tine ca ai reusit sa-mi Intorni ganduJ de la Apocalipsa.

- Ohl Angelo se siniri coplesit,

I§i seoase duna.;;a. I.~i simtea bratele pu-

ternice, iar metamorfoza lor era din: ce in ee mai evidenta.

Peste Saq Antonio srnogul era gros ca in toare zilele de august, iar broastele din deeantoare nu mai can ~eneatl s:a-§i. oracaie sila,

Angelo se ridicf in picioare, l§i scutura aripile §i alerga di~iva pasi rncercand sa prinda aerul sub ele,

- Geronimo! mill copilareste sco¢nd din decanterul amintirii 0 ihistrata superba cu parintii III jurul tortului CLl Ium.ao.arl. Ani trecuji de-a v alma, uita{1, bagap 1<1 gramada in _glltu1 rara fundal memoriei.

Incet, incet, se ridica §i plana pe dea.supra copacilor. Broastele t50u.ra uluite de neasteptata viziune, St5teau §i se holbau prosteste, cu ochil plini de noroi, Smogul de deasupra orasului paru di:s'e retr age absorbit de un aspirator secret.

San Antonio se uita Ia Angelo. Batrannlse iudrepta spre zgfi.rrue-nori, iar dnd ajunse deasupra lor descrise cercuri largi cautand sa ia cu sine tot ceea ce 1j im:a'p'ea. In privire. Orasul Inca mai jnircsea a moloz §i moarte, lnsa Angelo se uitaprin scutul protector al amintirilor caurand sa Identifice realul cu aducereaaminte.

J os, in ora§, se - ghicea . eticheta .

Dornnnlui. Satranul 0 respira §i 0 gusta, C5.tVD. timp se sirnti ca un

(',it's good to be king,

Just for a: while ... " - Tom Petty)

rege: Pentru ultima oara Angelo se simti bfintuit de stupiditatea vanitatii.

In Central Park Satan plangeaintre patru taru~j, on 0 gra.mada de ciori scurrnandu-i ficatul inrr-un ritual desfigurat §i mult pre" patetic' al legendei lui Prometeu, Nici maear ochi nu mal avea.

Angelo treeu pe deasupra lui §i privirea nu-l sHi:rl.1i dedt cateva clipe in acel iad miniatural,apoi Iasa aripile libere, s5:-1 conducu sp.re divortul cu Iumea, care, pentru 0 vreme, i;;i gasise drumul,

45

COSTIGURGU

son mu. a~ zi '

.'

O asteptam !ii cand a sunat am tresarit. Monitorul lmi .arata 0 gluga umbrind masca, Am identificat-o

dupa amprenta rsi parola, iji i-am deschis. Dona minute maio taniu,' mi-a ramas un nod

. . I .

ill giH. Se debarasase de pelerina, cat stra-

batuse holul de intrare, Matasea parnlui era turnata-n am peste umeri, ~i-a desprins flltrul in fata mea, I-a. aruncat peste claviatura ~i a zambit, In urma arcului de cere descris de filtru, in incapere a runs boare de ghioee.i, zapada iji frig, toate mcleiate. cu un vag, rafinat iz· de sex.

- Deci, doctor Louis Crawford? am Intrebat prosteste,

Nu era a§a, ill nici un caz nu arata cum rna asreptasem. A zambit din nou §i ochii-i suradeau intr-un mod aparte, Aveau 0 via:tli a lor.

S-a sprijinit de birou §i fusta incretita i-a dezvaluit picioarele lungi, lung] cale de-c po§t5. pana la pod ea. Sunt moments in care instinctele irispun ce sa fad §i-ti comanda mainile ca pe niste jucari), Sau en pe ni§U! ins trumente, Depinde vcurn privestil Mainile

mele i-au ridicat fnsta, plirnbandu-i-se pe .. coapse-n sus. S"a intins pe birou, tragandll-ma

-

.... peste ea.

~'. La un moment dat amsesizat §i mi-am ii ridicat privlrea, dear pUlin curios. Ea gemea Ii lnd;. In acelasi ritm cu miscarea, Dalla mo- 4 nitoare ffi§aiau suparator,' pline de purici, !!5 Fusesera In treru pte. M-am oprit alertar lji en i a irrcremenit mirata,

.. .U§a dela hal a zburat de perete, Cll ::IE clanja flieuta bucatele, Am sadt speriat Ia :; doi pasi de birou. Doctor Crawford s-a ridi-

46

sub spr, un vio riei In

s-at iese per je'§t pe pir: el intr tel

cat ca un arc: Trei tipi mascati;: CIl pelerine negre din cauciuc de icalitate superioara, au navalit in in cdpere; Unul s-a repezit . spre mine, doi spre ea .. Tocmai fugea spre Iaborater. Pentru mine era clar ~ oamenii RotH dactusera de DoK 'Claviatura a ciimt pe podea In pindari rnarunte de plastic §i douli displayuri au explodat In urma impactului cu linoleumul.

Am incercat' s5-1 lovesc pe .tip, dar mana mi s-a rupt ca un bat !ii, Inainte sa constientizez durerea, am patat tapetul Cll sange din nas, Am apucar sa vad cum unul din ceilalti doi 6 prinde pe doctorita de umar, o intoarce §i-i' da a palma, apoi pe al doilea punandu-i talpa pe gat. Bratele agresorului men nni inconjuraseta grumazul §i am auzit un parfuL

1 ..

Las in urma bulevardul comercial §i ies in fata Garii Centrale, mohorata, '$nghesuita intre Gradina .Zoclogica §l magazinele de bijuterii ale evreilor, Fae Ia stsnga, pe lauga pare, spre cartierul asiatic. Mil iurore acasa lipaind prin m5.zga ajunsa panli In. glezne. I Ploaia marunta §'i toxica lasa urme uleioase pe pelerina, Strizile sunt strabitllte doar de catlva trecatori .. Anrwerpen a fost .un oras ell cladiri vechi de sute de ani, cupole amite, catedrala cea mal frumoasa din nord-vestul Europei ~i tot tacamul, Acurn, ins a, nlmen.i nu se rnai osteneste sa aureasca eupolele, zidurile sunt ciupite de ploaie §i totul este cenusiu. Chiar §i soarele anemic care mai apare 0 datu .pe luna.

mil pe~ nal De ma In

gla

me Ce

rns afi

Inspir adanc din filtru mireasma de brazi, scare, ra~in1i, fan cosit pro asp 1it, di1dur1i §i multa verdeaja. E mai deprimant decat daca ~§ inhala aburi de benzina. Poate ea Intr-o ~i voi Invata sa miros lumea a~a cum e ea.

Sunt in fata u§ii. Imi aranjez pachetele sub un singur brat §J pe eel liber Il indrept spre sonerie, Tresar. Pe celalalt trotuar, la un bloc diferenta, un ehinez este seuturat violent, ell degetul prins in capcana soneriei, LItr-un final, se desprinde §i cade rigid til stratul mazgos. Masca ~i filtrul topite i s-au lipit de fata §i din pelerina de cauciuc iese fum. In jurul lui, noroiul fierbe, acoperindu-I ell a spuma, ea atune! dind pra.le§tl chiftele, Cineva din _ Retea s-a su parat jle .el , §i i-a facut-o. Nu-i exclus sa fie piratii Vyrclozonului --:- Roam Mortii. Numai ei pot patrunde In toate 'sistemele legate imr-un fel sau altul Ia Retea §i pregati astlei de surprize,

Ma intorc grabit spre . usa mea. 'N-am de gund sa fiu martorul polijiei la eazul asta. Intind jar mana spre son erie, dar ma opresc, Izir, Un frison 1'mi descarca §ira spinarii in pantaloni, Bruse, hotarat, apas. Unitatea cenhaUi a casei rna recunoaste dupa amprenta presata pe butonul soneriei, Usa gliseaza scril§nind. Patrund in ecluza. In spatele meu, intrarea se blocheaza automat. Trec pachetele prin fanta stapei de filtrare a bagajelor §i astep; tremurand sa se terrnine dusul purificator. lutr-un final, usa din fata se deschide §i reu§ese sa intru in casa. tmi scot gluga ~i masca, Ie azvarl in co§ si-mi las ill cuier pelerina, Camasa de pe mine e uda de transpiratie §i stomacul inn palpita revoltat. .

Cabinetul ma intampina CLl zumzetul familiar al aparaturii Arunc 0 privire grabita peste monitoare - un mesaj prirnit pe canalul Corporatrei pare eeva mai interesant, De obicei, din chestiile astea ies bani frumosi. P\.Jn pachetele de-o parte §i rna asez in fata displayului.

- Afiseaza mesajul Ociinozei, eomand eu glasul illea intretliiat de emotie,

"Hello, Mr. Craeden. Acesta este un mesaj din parte a doctorului Crawford, seful Centrului §tiintific Ociinoza. AD fast recomandat de domnul Henry Faulds. In caz afirmati v accesau programul."

Chestia asta ma pune pe ganduri. InslI§i

rnarele doctor Crawford sa apeleze Ia serviciile mele, -suna dubios. Dar In josul mesajului straluceste blazonul Ociinozei, ceea

. ce-rni mai topeste din Indoieli. Nu ca a§ simti prea multa simpatie ori fidelitate pentru ei, dar e bine sa . nu gresesti - n-arn auzit sa mal existe cuvantul iertare in dietionarele Corporatiei.

"Henry Faulds - 1897", tastez in cele din urmii, indicand anul in care fairnosul detectiv a realizat prima identificare a unui Infractor pe baza urmelor digitale.

Programul tncepe sa se de sfascare.

Silueta unei femei inti ocupa centrul ecranului. N-am stint ca §eful Centrului stiintific e o fembie. Linii indicatoare brazdeaza displayul din dreptul fiecarui membru ori parte a corpului. lneere, la intamplare, sa deschid fisierele pentru cap, gar ori picior, dar nu se 1'ntfllnpla nimic, Piste false. Zambesc §) ticai mouse-ul pe indicatorul rnainii drepte. Aceasta imi apare In prim plan.

- Deschide prcgramul "Amprenrar" §i mixeaza, comand,

Zurnzetul se accelereaza §i, in cateva

secunde, stint deja iatrat in program. - Roteste in plan vertical.

Mana se rasnceste si-mi arata palma.

- Printeaza harta la marime 1/1, apoi

rnareste-o de zece ori.

Printerul lncepe sa sefutaie enervant,

- Vreau 0 radiografle in profunzime, Mana se mtoarce ell palma in sus .§i ima-

ginea-rni strabate ridurile ca pe niste munti ell vlli adanci ',§i inguste, adevarate canioane in dactilorelief. Datele incep sa curga in stinga ecranului,

- Poziticneaza pe araUitor. Printeaza darele §i ia cateva clisee, Repeta operatiile 47\ pentru fiecare deget In parte.

Ma ridic, Iau har!ile facute §i le intind

pc ecranul de fond al amprentoplayului .. Le C studiez cateva secunde; banale, nimic in ~ desenul striatiilor care sa vesteasca un savant ~ stralucit, Mll intore Ia computer §i-i eer pen- U tru fiecare deget care 0 harta. Ridic din !i cosul printerului fisele ell date §i Ie introduc C in fanta de citire a farmacolizorului, Acesta c:Z: incepe sa Ie prelucreze ell zgomote indesate.

in jurnatate de ora 0 sa am rezultatele la := analiza chi mica a maini! §i voi §ti ce con- ~

... centratie de dactilodiluant sa prepar pentru C

fiecare deget in parte. Farmacolizorul depne toate ipdtezele chimice posibile, en toate dozajele de dactilodiluant, dar formulele nu le stiu decat eu, astfel IDe at nirneni sa nu-mi poata fura secretul.

Revin la printer, inn ~j ultimele harti ~i Ie lipesc pe eeranul de fond, peste care pliez placa procesoare §i Ie eoneetez. Pe monitor imi apare bilantul figurilor amprenrare, pozitionarile, zonele. de intensitate §l de distributie, eu scheme posibile §i explicatii probabile. Cer §i list-a caracterlsticilor grafice profesionale, 0 sa-i schimb caracteristicile de informatician ell unele de croitoreasa - urme de tmeturi, intepaturi §i altele

specifice meseriei. ,

Intr-un final, fae un director "Crawford", l introduc Coate fisierele create sub Amprentar pentm mainile doctoritei §i revin In programul-mesaj primit pe canaiul Ociinozei, .Silueta feminine acopera iar centrul ecra-

nului seotionat de aceleasi Iinii indicatoare.

Ticai mouse-ul in. joaca Ia indicatorii sanilor, bineinteles di nu se tntampH'i nimic, apoi In indicatorul sexului. tn dreptul liniei apare un semn de Intrebare. Raman 0 c1ipa descumpanit.

- Mareste sectorul M-IO de sase ori,

comand atatar. .

Vaginul Imi acopera aproape intreg ecranul, Chiar pe centrul lui disting forma unei chei stilizate, Ticiii mouse-ul pe ea. Imaginea revine la silueta femeii, doar cl'i in coltul de jos,stanga, al ecranului, a aparut :0 u~a metalica, ca a unui seif bancar, en o gaud; de cheie exact in mijloc §i un text dedesubt: "Ia cheia §i deschide", Incerc c1'1 mouse-ul, pe linia .indicatoare a.

48 sexului, apare un semn de Intrebare. Mal incere 0 data, inca un sernn. Trebuie sa fie altceva, Atunci ticili iar pe vagin.1n dreptnl C indicatorului jnri .apare.: "Mai ai 0 singura ~ fucercare. Succes!" Asta-i culmea! Ce urma-

reste handicapata asta ? !: ~

v Imi zic: ultima incercare, -cea mill vi-

1= zibiladintre reate. posibilitatile, §i prind ell !Ii ,rnous~-ul ceea ce banuiesc ca-i rnediana :z: vaginuhti, deci cheia cu pricina, §i 0 mut = fara sa-i dau drurnul pana in dreptul usii, C unde 0 suprapun peste gaura, Se aude lin ~ suierat, rna si' astept. sa vad iesind aburi si, ~ in tirnp ce usa gliseaza silentios, imagin.ea

.'

ei imi umple ecranul. Dineoio, intunesic, §i pc fundalul de bezna 0 multime de ochi fosforescenti Imi scriu un text: "Aceasta e intrarea in enc1ava virtuala a doctorului Louis. Craw'ford. Parola de trecere: M-A-R-' U-S-I-A. Dad ai ajuns pauli aici, iuseamnli ori eli stii drumul, ori di esti asteptat. Ai cinci minute pentru patrundere."

Zambesc amuzat ca de-o glumji buna, apoi, brusc, rna reped in cabina de virtualizare,

t t

!

c 1 I

lneere sa intru Imbr1k~i: In enclave, dar programul de, inti-are rna dezbraca la fiecare Inc ere are. Renunt ~i patrund, Ma' virtualjzez in bezna, undeva langa u§a de seif bancar. Dincolo de prag se in~Wi uri iotuneric la fel de dens ca §i In exterior. Pasesc lnauntru. Imediat spatiul se lumineaza, U§3 se inchide cu zgomot in urma mea ~i se topeste in perete. Mli aflu lntr-un cub metalic de marime impresionanta, Perejii sunt gri-albastrui, lustruiti, netezi, fara eea mai mica zgarletura.

- Doctor Crawford? lntreb, ascultand cu atentie.

in centrul spa1iu1lli cubic apare 0 u§a de starura mea, din aeelasi material. 0 ocolesc, insa din partea cealalta, dispare. Tree prin ea -lnapoi, sau pe unde ar fi trebuit sa fie ell §i nu simt nimic, Cand ma Intorc, usa e tot aeolo. 0 po arta unidirectionala. Mli apropii, 0 deschid §i intru.

M1i aflu tntr-un spatiu ingusr.. en un mic hol mtre mai multe indlperi. 1nsa din acesta nu e decal 0 sin gura , iesire, sub 'forma de femeie. Se face mai rnulta lumina }i pot admira la un metru in fata nn corp metalic, gri-albdstrui, 1ueios, adolescentin, ell ~olduri inguste, membre subjiri, saui discre]i dar Inlepatori §.i Iata fina, rece, usor blazata, borcla:ta de parul lins, taiat scurt sl drept,

Sunt excitat fizic §i contrariat, La 0 asemenea aparitie e normal sa fiu, dar nu §i in virtual, unde fizic nu mi se poate Intfun,pla. dedit printr-un program special. 0 forlii struina rna impinge spre necunoscuta de metal. Contactul sexual e scurt §i rece, atat la propriu, cal §i la figural. Un fior de gheata mil. strabate ca 0 descarcare elec-

[ddt Imediat ee euplarea ia sfal'§i~, femeiau§ll se deschide §i un aIt spati u rni se

de~vU.luie. -

'Un nou cub. ceva mai mare dedi.t primul, eu perejii dintr-un metal gri-negricios, oxidat, de asemenea far1i fisuri. Mli opresc cateva clipe, ineercaad sa rna. dezrneticesc. U§a prin care am patruns fill rnai exista. Dar in mijlocul spatiului iapare 0 ghereta de e persoana. Intru §i rna aflu jar In spatiul strsmr dintre doua nivele, Noua Iemeie-usa are pielea cenusie oxidata. Parul lung ~i lins . Ii Incadreaza figura §tearsa, tristii §i, cu toate di ochii-i sunt complet oxidati, 1 se ponte ghici frumusetea.

Pe fiecare picior lmi creste cate un rand tie sexe :;i aceeasi forIa stdiina ma cupleaza ~j de aceasta datil. Rasuflu greu ~i presiunea intema se mareste, odata ell cresterea placerii, proportional cu noul numar de organe.

Patrund in al treilea cub. Mai mare, Cll perclii roseau de rugina, fiir5.milali ill foite subjiri,

- Doctor Crawford, hai Sa terminam cu

jocul asta idiot!

- Dar te descnrci bine:

- N-run intrat aici pentru exhibiti-ile, tale.

- Nu? Dar pentru ce?

Tac incurcat. Inamte sa apuc sa raspund, .

vacea reia: -.,

- In plus, drumul p~~ria' tQ mine e de unidi folosinta, Cale de incoarcere Illl mai 0, Iar til esti singura cheie care poate deschide

usile. .

Apare 0 noua trecere, de data asta sub 'forma a doua. ovale Intrepatrunse.

- Doctor Crawford, strig, dar nimeni 1111

mill raspunde.

- Pastele ma-tiil ~i intru,

U§a biovala ma sepam in doua bucati dupa unghiul spapului, iotr-lln V ell laturile deschise la nouazeci de grade, care se reunesc In holul ingust. ind_ 0 serie de organe mi-au disarit pe piept, pe abdomen §i in plex, Femeia-usa: forme pline, bucle scurte, roseate, brodand tivul unei fele cu expresie usuratica dar cu trilsaturi fine, aristocratice, piele ruginita, decojindu-se in foile subtiri, sfaramicioase, este Ia un metru de mine. Mll las in voia fortei care stiu ca oricum

O1a va impinge sa deschid usa lntr-un fel specific.

Placerea Imi ia aproape rot suflul. Inimami bate nebuneste. Ma prsbusesc In maIDJ, ganiind, dincolo de prag, pentru a nu-rni lovi aparatura sensibilizata ~n urma cuplarii, Intr-un tarziu, rna ridic §i privesc cq frica urmatoarea treeere, Nu stiu' daca am sa mai

rezisr, !..;,.,,_

Cubul - 0 hala uriasa, cu perejii coclqi, plini de mucegai §i mazga verde, puroioasa - etaleaza noua trecere: un triunghi Iipit de

pardoseala. - f<'-'

M5. Indepartez rapid spre un perete si-I ating. Mana-rni dispare in el pana la cot. Sar surprins fuapoi, cu 0 m'ana disparuta paua Ia incheretura eu anrebratul. Clung. Broboanele de sudoare sau senzatia lor Imi struguresc corpul. Stomacul oil se chirceste, Ma intorc spre trecere, rasuflu de cateva ori adanc §i rna indrept spre ea. Inehid ochii. Ajuns pe marginea triunghiului, Imi continui drurnul, ell 0 rota lie instantanee in plan vertical. Ma lipesc, Ia randul men, de pardoseala -~i patrund. Spatiul mie, lumina slaba, femeia-usa, volu ptuoasa, 'Cll parul

. serpuind in valuri Iargi §i verzi, fata vicioasa de-o frumusete paralizanta, In ciuda mucozitalii care i se scnrge dins pre (ample pe obrajr, apoi de sub barbie picanq pe sanii grei, poate prea genercsi, <l§ijderei §oldurilor, coapselor. Observ galUa .mare pe care 0 are

ill frunte, medalion al diademei de gauri mai mid, carnoase §i frematande, §i rna cutremur, Pentru cii Imi constientizez banda de organe care-mi Incinge fruntea, incununatd cu - unul mare §i greu, ce-mi apleaca feastainainte. Forta, cuplarea, extazul, frica de nefiinja, uefiinta, nasterea golului, umplerea, constiinta fiin~ei. coB§tiinp. tie sine.

Deschid ochii, 0 femeie sta In lotus pc

un suport cubic, ca un Buda. A§q::apta, C afi§and un zambet subtire, enigmatic. Micuta l=de statura, Intre doua varste, fata iDterio-le .rizata, ddigula, dar farli nici un sarnbure de atractie fizica, doar ratiune- Corpul Ii este Invelit Intr-urr chimonou v-creatie Paeo Rabane, Constat usurat d'i trupul mi-e iar ::Ii: normal, mana dreapta Ia locul ei, ~i sunt .. chiar Imbracar. I~

Femeia irrri arata un alt suport cubic, in dreapta ei, .in spatele unei masute pe care

49

asteapta doua cesti §i un ceauuc din eel mai fin v-portelan, model al Institutului -Brancusi,

- Doctor Crawford?

Gazda rna Invita inca 0 datil sa lau loe, apoi traseaza 0 linie eu aratatorul prin spatiu, eu incetineala. In urma degetului apare un rand seris eu litere portocalii: ,,Eu sunt Crawford. Vorbeste-mi in v-patie." Ma a~ez. Imi aranjez euteIe chimonoulni, apoi subliniez §i eu spatiul cu. aratatorul, lasand in urma un rand de litere verzi:

- Era neeesar sa tree prin toate astea?

- Da, Au avut scopul de a-p Iua v-tiparul,

Fiecare u§a a fast un nivel de proeesare a datelor fumizate prin noile randuri de terminale.

- Ce tipar?' Cred eli am lipsit de Ia lectia asta,

- Doctor Crawford toemai i1 lamureste pe Hugo .Craeden, Tu n-ai nevoie sa §ti totul, Noi nu suntem decat niste copii, Ei sunt acolo, adauga si, tot ell aratfitorul, desehide in spatiu 6 fereasrra prin care se pot vedea siluetele eelor dol vplimbandu-se §i' discutand. 0 inc hide repede, zambind eu subinteles.

2.

0', ..~ d ~ to; ? E 11'

- e ce a§ avea more ere ill nne. ~

omul de aut al Ociinozei~

- Nu al Ociinozei, al lui Takiro,

- Suna ~i rnai prost.

Ne plimbam pe aleile unui pare invelit eu o' blana florala, alb-rozalie. La 0 intersectie, Crawford ma conduce spre dreapta §i, insesizabil. patura deflori a parcului se itll'o§e~te, pigmentandu-se eu galben si por-

tocaliu. .

- Nu stiu cat de prost iti suns, dar in cele din urma vei constata d'i e ultimul tren pe care-I mai poti prinde.

- Nu inteleg. .

- Hugo Craeden, dubios nume pentru un

japonez .

- Nu ~i 10 Belgia.

- Iti aduci aminte de acum doi ani,

prima ta audienta la Takiro. - N-am $-0 uit niciodata,

- Mosu' nu agreeaza intaInirile din vir-

tual, din doua motive. In primul rand de

50
, C
\ -
....
C
...
;:;
-
...
~
2:
C
~
E
...
c frica, Iar in al doilea rand, pentru ea biroul lui reprezinta unub dintre cele mai modeme §i sofisticate laboratoare, pe, care chiar eu l-am pus Ia punct. Ca sa-ntelegi mai 'bine, Ia prima ta audientaai Iasat amintire cateva fire de, par. Un gest foarte firesc, oricui Ii eade parul, Gest regretabil losa in biroul lui Takiro, In urma analizelor ti s-a descoperit rasa. Adica nu poji fi japonez atata timp eat ai sectiunea transversala a firului de pllf 0vaUi, in timp ce Ia rasa galbena e rotunda. ~i aici nu exista exceptii, Deci, 0 prima eoncluzie fireasca - domnul Hugo Craeden nu e japonez, asa -cum 11 arata figura, ci alb de eea mai pura traditie, La aceeasi audienta t-i-ai pus mainile pe scaun, pe u~a, pe pahar - 0 sumedenie de amprente digitale. Tot pe pahar ti-ai lasat ~i saliva. Apoi, de Ia u§a pana la scaun ai facut circa cineisprezece pasi, suficient ca rnocheta amprentofill! sa-Ii inregistreze rnarimea pi cio rului , tipul de rners, eventualele defecte de locomotie, greutatea ~i altele.

- Scuza-ma cil. te-ntrerup, mormai naucit, dar asta-i paranoia.

- Nu, asta-i dear inceputul. Sa vezi ee hazliu e mai departe. Iti amintesti ce frig era in birou?

Incuvintez dezorientat. Incep sa fae pasii rnai rnari, llisandu-ma prada agitatiei.

- Frigul conserve mirosul, continua doctor Crawford. parli sa vrei, in modul eel mai natural cu putinta, ti-ai Usat §i moleculele de miros. Takiro le pastreaza cu grija intr-un recipient special, etichetat, alaturi de alte cateva mii, Intr-un adevarat fisier olfactiv. ~tii di fiecare rasa are mirosul ei specific, pe care poti sa-J imprumuji, insa. Cum ar facut §i tu - te dadusei cu parfum "Fascinatia Galbena", Izushi, Dar fiecare om, in individualitatea sa, are un miros particular in cadrul rasei, chiar al poporului. fusa §i pe acesta poti sa-l ascunzi impreuna eu rnirosul profesional. Dad stai 0 saptamana intr-o fabrica de parfumuri, ori lntr-o bodega innecata-n fum §i aburi de alcool, imprumuti pentru un timp 0 alta Identitate olfactiva, Teate astea au mers pana la descoperirea lui Takiro - mirosul spiritual. Omul emana, pe langa mirosul produs de procesele metabolice ale organismului, pe langa mirosul profesional

§i eel absorbit intampHitor din diverse medii, inca un mires, produs de procesele cerebrale. Acesta te va trada Intotdeauna, orice a-i face. Chiar ~i dupa moarte. Si aeum, o informape top secret, adauga zfunbind; dupa relncamare, iii pastrezi doar mirosul spiritual.

Mormai indescifrabil, osciland ln~e a 0 injura in fa~a sau numai in gand. Chestia proasta e di din nastere sunt dispus sa ered tot felul de bazaconii, Cll atat rnai mult eu cat sunt mai fantastice.

- Tot ce !i-am spus e purul adevar, Ai fost citit pfinli la ultimul atom.

....: Mai zi-rni despre chestia eu mirosul spiritual §i reincarnarea,

- E 0 realitate verificata Takiro §i-a gasit, intampllitor, dupa miros, chiar bunicul, reincarnat.

- Til de unde stii atatea?

- Sunt seful Centrului §tiintific Ociinoza,

iti amintesti? Eu i-am pregatit laborarorulbirou, eu prelucrez datele obtinute de acolo. In plus, amaeces nelimitat Ia banca de date a Corporatiei, In fine, prima eoncluzie a fost ca esri european, operat esteric, probabil de Chang-LOll. Takiro §i-a pus atunci cainii pe urmele tale. Nimie. Ai §ters sarguincios totul in spatele tall. Dar nu perfect. Doar eu am §tiut pe ce drum sa rnerg. De data asta, ins a, n-am rnai raportat nimic maio sus. Pentru ca, cercetand, rni-a venit Ideea.

Face 0 pauza de efect, jnsa ell diman tacut, cu 0 min a absents, desi mintea-mi !uereazli ea un furnal,

- Cred c5. a sosit timpul sa dam dl.rlile pe fat~L

Ma opresc. 0 privesc zfunbitor. Suntern in zona mov a parcului. FIorile atama Cll petale moi ~i eiufulite pe ramurile supraincarcate ale copacilor.

- Numele tall real este Matei Popa, reia doctorita .. Esti roman ~i ai fast coleg cu aetualii piraji ai virtualului pana acum caliva ani. cand i-ai tradat §i ai fugit, iar ei au creat Roata Mortii, Pot presupune eli tradarea are legatura eu marele tau secret - dactilodiluantul. fncepi slHi aduci aminte? Ti' se dezgheata eircuitele?

- Nu. N-am ce sa-rni aduc aminte.

Toata chestia asta e 0 caeealma. Lucrezi pentru Ociinoza, 3§a cum ti-e obiceiul, sau pentru Roata, ceea ce n-ar fi 0 rniscare

prea desteapta pentru tine. Prefer sa treci direct la subject ~i sa-mi spill care-i pontnl.

- Pontule ca acum lucrez pentru mine §'i am nevoie de ajutorul tau. Cunostintele tale, mixate Cll ale mele, ne pot asigura nil un viitor, ci 0 s~tii.

- Atunci, Incep ell Cll voce calma, profesorala, hai sa-Ii spun de ee nu merg toate astea: Pentru di, chiar daea e§ti In enclava ta personala, lucrftnd pentru Corporape, esti permanent sub urmarire, Baiejii veseli §tiu ce chiloti ai purtat in fiecarezi. Insl1§i rnarele Takiro 'e supravegheat pas cu pas . Asta-i 0 realitate pe care 0 cunoaste §i 0 simte pfula §i ferneia de serviciua Ociinozei. Pe de alta 'parte, m Vyrcloeone, in afara de v-patrule §i de administratie, nimeni nu-si permite sa vorbeasca despre Roata. E singura care a reusit sa patrunda peste tot §ia rezistat miraculos la reate cele trei resetari de Retea. De asta nu merge nimic din ce-ai spus. Pentru ea, pana acum, s-ar fi sesizat cineva §t am fi fost deja dipaciti·

Crawford zambe§te sumbru: -

- Bine, atunci 0 slHi dau §i ultimul argument. Dar daca [i-l spun §i pe asta, inseamna eli am luat eu botararea pentru tine. De aici nu mai iesi decat aliatul men.

'imi recapitulez in mime formula de urgenta, in unna eareia operatorul rneu automat trebuie sa rna recupereze irnediat, de oriunde a§ fi .

.:... Nu te amagi In' privinta operatorului tau. Exact ca §i Ociinoza ori Roata, nici el nu poate ajungeaici. A§a ineat, dad nici argurnentul a.sta nu te va- convinge, voi fi nevoita sa te reconfigures.

- Esti zdruncinafa diu!

- Nu, doar disperata. Libertatea mea e

mai presus de orice,

Se ll§eaza pe 0 banca, 0 urmez. Privesc III copacii cu flori catifelate, negre-albastrui §i j:. un lac de smoala. Pe ceru1 de funingine f luceste stins 0 moneda aurie. V

- Acum ne aflam intr-c cuta temporal a j: .a enclavei mele. De asta TIU ne- poate auzi ~ nimeni. Pentru ca nil mai suntem in acel: Z III

~

~

.... III

51

virtual cunoscut, Ei nu ne mai pot atinge, nici macar n-au cum sa §tie ca existam in virtual. Sa-ti explic pe scurt: stii di. In, Vyrclozone timpul a fast fixat la inceput §i de

52

,-

atuncicurge liniar §i uniform peste tot. - Ei bine, en am reusit sa ma reintorc Dear sa-Ii manifesti dorinja sa vezi timpuI Ia un anumit moment H, din trecutul §i Sistemul iti afiseaza ceasul in dreapta enclavei mele, operand iusa chi a r de aici, perceptiei tale vizuale, incearca chestia asta din virtual. Sper ca.-!i dai- seama di n-am acum. acum timp sa-ti arlit reate formulele, Dar

Dupa- un minut in care ineere In zadar daca 'esti curios, ti Ie voi pune la dispo-

sa vat[ eeasuI, rei a: zi(.ie. ~i stii ce s-a Intsmplat ill urrna a nu

- Sper ca-li dai seama ca nu poate fi stiu cate mii de experimente? Am creat vreun true. In enclavele particulare poti, aceasta cuta ternporala.. Conrinuumul virtual intr-adevar, sa creezi orice, Dona lucruri s-a incretit, fonnand Q punga. Nici din. cuta lQsa nu Ie poti schimba: enclava ta e tesuta nu pOli sa intervii in treeutul (all §i sa-l ·In Retea, iar Reteaua funcjicneaza prin schirnbi, dar poti fj spectator, md un specSistem, De aici, pe caIe de consecinta - tator din virtual de data asta, al evenitimpul curge implacabil ca una dintre domi- mentelor deja petrecute, care se deruleaza nantele Sistemului, §i 0 eerere a ta, oriunde chiar Janga 'tine, nu pe un ecran, ca-n real. te vel afla, va fr'receplionata §i executata Iar punga asta nici niaca'r nu exists pentru de indata, daca se 1nserie In Tabla celor Vyrclozone, pentru Sistem, e ca un apenZece Utilitatf Printre ele este §i cea a afi- dice pe 0 scoica. Aceasta nu-l poate sirnti, §arii orei, Deci, la simpla dorinta, oriunde, cum nu poate simp nimic din e1. Am reusit oricum, Sistemul va afi§~a ora. Dar al~.i: nu chiar sa-mi· configurez cuta, sa.-i creez un poate, pentru c5. suntem In afara lui, in sistem propriu pentru ca s-o stabilizez, §i afara Vyrclozonului, in afara J.ifPpului Re- iara rezultatul - te plimbi in cea mai detelei, De aceea nu ne poate a~t nici Ocii- plina siguranja ''prin cuta mea temporala,

noza, nici Roara. Dernonstrajia s-a terminar, Mu rea§cz pe 0 band. Daca totu-i ade-

ultimul ar_?ument l-ai ~llzit, ,horar<~te._te. varat, tipa-i un mic Einstein. Iutreb:

- tnca n-arn a},1~f,qJ,~~ll'argument. - Dar Sistemul Vyrclozonului nu a re-

Explica-mi ee .e:-iifl:cnestia asta - cuta tern- marcat di am disparut brusc din continu-

porala a.enclavei. Dadi explicatia stu in umul virtualului? .

pieioare, atunci sunt de partea tao - Nu, pentru ea noi am ramas §i acolo,

- ~tii di la timpul Rejelei nimeni nu Dar nu noi propriu-zis, ci copiile ncastre poate umbla. Nici macar Roata. Este unul virtuale, De asta am avut nevoie sa te inredintre lucrurile de esen~~ a existentei vir- gistrez pe drumul 'spre mine.

tuale, un dar. Poji, eel mult, sa iesi din .. I§i face palmele dill§ ~i se concentreaza. virtual, sa cauti in memorie un anumit mo-· Intre palme apare imaginea ultimului spatiu ment trecut §j sa-l vizionezi. Dar nu va 11 cubic, In care ea sUi cu ochii inchisi In decit 0 ... Inregistrare. A fost, s-a dus, n-ai lotus, iar eu m1i plirnb prin 1ndipere.

acces la firul evenimentelor. Nici macar sa - Bun. Cu ee te pot ajuta?

le stergi §i s-o lei de la eapat, d~ la un - Ii cunosti pe stapfrnii Ro tii , §tll unde

anumit moment H., E interzis §i imposlbil ai putea sa-i gasesti, .•

de realizat, lara sa umbli JniDSa§i configu- - Crezi ca, daca de ani de zile v-patrula

ratia Sisremului. nu le-a gasit ascunzaroarea, eo 3§ fi mai

Singura excepjie 0 reprezinta enclavele, norocos?

unde tot din real ti se perrnite sa §~ergi .in- . - Nu asta .. Ti-ar fi imposibil. Ell rna'

forrnatia de Ia orice moment vrei tu §i refer la idenitatea lor reala.

chiar sa-ti reconfigurczi -enclava . sau s11' - E§ti sigura ca prierenii mel sunt Sta-

reiei, pur §i simplu, evenirnentele de la acel- panii?

moment H, intorcandu-te in virtual. - Suta' la suta.

Incep sa dau semne de nerabdare - - Sper ca-ti dai searna atunci, ca-ml

informatiile astea le stie orice pusti. Ma ceri sa ma arunc 1n rahat paoa In gal.

ridic de pe banca ~i ea trebuie sa ma ur- - 1.1 principiu. Dar am o solujie si penmeze: Parcul inverze§te,ceml e bleu, {soarele tru asta. Vreau sa te duci, sa-i gase~ti §i sa

galben §i ~tratucitor, iar apa bleu-verzuie.. le omori trupurile at lll} ci canel ei sunt in.

ftC

vi h §i

v: in d,

±1

m in 1n bl

V( 10

pe £i

pl in

pt dt a§ ca pe fir d afl c pe Wr

vr ati dl 03

or, in: p Bl

virtual. . Vor fi nevoiu s5 ramftna sechestrati iu Vyrclozone, Vor' pierde sirntul realita\ii §i, cum nu val' mai fi prinsi in structura vreunui program, ci vor fi doar simple informatii instabile care si-au pierdut cordonul ombilical Cll realul, vor sf1ir§i prin a fi §ter~i, sau dacl'i se gasesc in locuri aglomerate, prin a fi amestecati Intr;un flux de infonnatii stabile, transferate di~tt-Uh fisier In altul, Aici voi interveni eu §i ill schimbul pHitil L~i vor redipata trupurile,

- Pardi. ziceai di rrebuie sa le omor!

- 0 sii-ti explic care-i procedura, Dar

acum hai sa sarbarcrim pactul.

- inca a chestie: ce te face sa crezi ea voi reusi sa ajung la ei §i In real? La banii 10[, probabiJ c! sunt mconjurati de 0 armata. - Fals. Suprematia lor se bazeaza tocmai pe necunoastere, pe incognito-ul lor. Nu vor fl decftt ei parru,

INTERLUDIU

- Ce faci daca cineva te Impu§c5? Reporrerul apropie rnicrofnnul de capul . pustiului. Biiiatul scuipa rn{r~o parte cu aer important, apoi raspuade amuzar:

- TfLmpirl'i intrebare. Azi nu re mill. Irnpu§ca nimeni, Te opresti pe autostrada sa te duel In We. Bagi fisa, apesi pe- buton §i 1l§tepti sa se desehida usa. lntre timp, tipii care te urmaresc te-au mat deja prin urma pe care 0 la~i pe butorr, Intri, te... si, tn final, ori vrei sa tragi apa, ori direct, sa iesi, deci atlngi till metal §i atunci taci, nu rnai apuci sa realizezi cc se 'intf:mpIU. Curentul care' ti-a prajit creierii a fost trinus special pentru . tine prin reteuua Ia care e cuplat ~j WC-nl de pe m:tostmdu_ Oricum, dadi totusi vreun idiot s-ar gandi sa m5 Irnpuste, ell alatea alte cill mai sigure la 'indemanl't, 'cred eil mi-as pune 0 dorinta.. AT fi pentru prima oarii cand IlU scar intfunpla.

3.

Avionul .a aVlIJ intarziere jumatate de ora. Serviciile de varna s-au miscat greu, ca intctdeauna. I-am spus taximetristului Iaat pe esplanada aeroportului sa rna plitnbe prin Bucuresti. Nu l-am mal vazut de ani de

zile. Asfaltul bulevardclor principale a fost . Inlocuit cu benzi metalice, pe care acidul ploii Ie atacf mai greu. Peretii cladirilor arat5 ca ('l varza de Bruxelles, 'cenusie.

in fal:1 Garii de Nord platesc ~i cobor.

E deja dimineata. Zorii se scurg laptosi ~1 rnurdari pc blocuri. Patrund in monolitul de atel §i sticH\. antiacida a giirii .}i rna tndrept spre primul automat. Aleg din meniu zona de destinajic, -localirarca, gara, ora §i clasa. Cu tichetu) de calatorie io buzunar, rna Indrept spre peroane,

Trenul rna lasa, 0 ora mai tarziu, in eel rnai apropiat od'i§eI de Cheia, Ia circa cincizeci de kilornetri. in apropierea barierei de la periferie, zona e ilnpfinrita de panouri Cll interdictii: .Jnterzis accesul autovehiculelor pe bmdi de carburanti"; I'Interzisa patrunderea Cll tigari, brichere sau chibrituri" etc. Paza mll1tarizata inti verifica actele §i formele prin care mi-am rezervat 0 vacaUla de ? ,s~pt5mZr-H:Wn statinne,

Dimineata, aici, se coace altfel, eu soarele musracind 'printre munti, Cerul nu e tocrnai s·e~J.l, dar nici lnibacsit ca-n orase, In apropieIe,-·~te -.0 -s-til-t~e. de taxiuri electrice. U'rc In' prirnul -din 'rbd: .

- La cabana Muntele Rosu ..

Soferul aproba. din cap §i pomeste, Drumul se desfu§oara ill tacere printre padurile mal putin dese ca iacum :ditiva ani. Cerul se insenineaza spre Ciucas, Trecem de ma"nastire §i iatrarn in statiune. De-o parte ~i

de alta a drumulai, obosite, clasicele vile .. din lema ~; piatra de rau, cu iesire Ia pii!"ilul Cheita. Grtidinile abunda in floni. de sezon, j'ntr-n orgiasticd retalare de culori, Lumea lanje*te dupa : natJ.l~a ~i curatenia ei-

tn curji se zbenguie probabil ultimii diini §i 53 ultimele pisici din zona. Pe stalpii de electricitate nu se mai vede nici 0 barza,

Aleea ce urea la Muntele Rosu e .. la fel .. de somptuoasa §i salbatich. Nici un ingre- c:dient ttl civilizatiei n-a patruns aici, In fa.t~_IC cabaner, soferu) l§i sconte masca csi-rni spune:

- Am ajuns. Puteti sa umblaji ,farii fil[Ill. Aici aerui e merrtrnut curat de cele I

dona aerocentrale din zona. .

Achit . §i, cobor, Privesc bratara-centoar, ..

Dupa primele rnomente de cenfuzie im"i dezlipesc filtrul de pe fata. 'Mirosuri adeva- ;I

rate, pmcmice,delici0ase, inti patrund prin pata §i 0 plaea ell, inscripjia: "Prop;rietate nas, in plamani ~i apoi In creier, rascolindu- Privata". Poteca face Ia s~iJnga ~i se depar- 111i simjuri le, Vederea mi'<se tulbura. Mli te.aza user de gard, nimerind direct ill fosta lntind ell voluptate §i inhalez de cateva ori, ~osea Nationals. Probabil ca, i'lltr-adevfu, ei profund. Un sentiment de entuz.insm rna' sunt Stapfulii Rotii dadi-§i permit 0 propriindearnna sa ramful aici pentru totdeauna, elate aici, In&-o zona curataUi §i lntrepnutii dar realizez imediat, ell acel oiudat sim] ril· Nb ill-at' mira daca aerocentralele ar fi tot

fatalitatii, d1 fiecare zi in r:egiune mil costa ale lor, \

o avere, Aerul. curat e eel rnai mare lux In Intru in 'padure in sens opus potecii §i

ora actuala. merg de-a lungul gardului, cam cincizeci de

1mi las bagajele in camera rezervata ~i merri. Scot cle§tele. de laiat sarma ~i decucobor la micul dejun, doar cu un rucsacel. pez nil patrat cu latura de un metru, Ma Munanc ~eva user, ca sa am mintea lim- streeor ill partea cealalta §i rna Indrepl spre pede §j stomacul liber de orice sarcina. AZl liziera padurii, Nici 0 rniscare In zona. Pe e ziua cea mare ~i numai un noroc fantastic fundul vaii eurge navalnic raul, in paralel rna mai ponte salva, Noroeul si teoria ernisa ell drumul forestier, Patrund ineordat pe pade Crawford. Micul genin a reu.~it 055: creeze jiste §"i merg direct spre eotul padurii, dupa un program de indosariere ~i reproducers a once se vede cabana noastra, Ia poalele Ciufiintei umane Ctl to a te caracteristlcile §i par- oasuhri. Totul pare parasit. PaQa 9i masina ticularitatile fiecaruia, pm11i 1.[\ tel mal mle Ji'isata undeva pe vdrum e Ingropata ditiva amanunt. E riscant 51'1-1 derulezi in Sistemul centimetri in pamant. Lucru explicabil cand V yrclozonului, dar dear asta m-ar mID putea sesizez in spatele cabanei un elicopter.

scoate din rahat daca lucrurile wor merge' Tremur. ~il'Oaie de transpiratie ma gadiHi

prost, pe spate. Acum se va decide totul, Depinde

Pornesc In drum pe poteca ce serpuieste numai deca ei sunt in virtual sau in real. din spatele cabanei pe langa PilrlllJl Galben. ell stomacul Increjit in caput pieprului, rna Padurea, inca destul de.deasa, de 1111 verde apropii §ovaitor. Ajung In fa!"a intrarii §i sanaIOS, fosniror, micile cascade supand terase ascult, Nu se aude decat zgomotul stavilarufcioase in piatra stancilor umbrite de ferigi lui, la cateva sute de metri mai jos, ~i 0 uriase, tmi· asalteaza creiernl nmorpt. Plfulg §l ciocaniroare, Usa pare blccata, dar sper sa nu rni-e rusine, Sun! singur §i Ill-run relators. lJU se fi osrenit sa schimbe sistemul. Nvar A§ fi vmt sa fie §i Louis ell mine. fi avut motiv. Ell, oricum, dlsparusem. Mu

Cu cateva minute mainte sa intru in Valea . aplec spre c1anta ~i constat fericit ca am Berii, 1111'1 opreste un ga.rd de sarma ghirn- avut dreptate - senzorul e acelasi .. Imi spun

54

. ,-'_---

','

4/-:'

"

. \

numele cat mai clar posibil §i sistemnl de alarma ma recunoaste, placuta eade §i u§a se deschide cu un scartait infernal. Raman nemiscat, ell spatele frisonat suhpojghita de sndoare, Un hamait gros, m! intorc surprins ~i v!d un ciobanesc cat un urs apropiindu-se amenitaror.

Arunc 0 ocheada in in terior , Niei 0 lID§care. Sistemul de alarma recunoscandu-ma, a tacut, iar ei pro babil d'i sun t In virtu al daca n-au reactiohat inca, Dar dad nu sunt aici?

- Lord, incerc sa vorbesc cu dulaul. Lord, sunt eu Matei.

Mai latra putin, apoi se opreste dezoriental. Mi-a recunoscut vqcea, desi ca infati~are Ii sunt strain. Ma miroase, apoi incepe Sa dea din coada,

- Da, Lord, eu sunt.

Iiciufulesc blana deasa, ap01 intru, Trebuie Sa ma grabesc. Holul mare, aprcape cat a sufragerie nonnala, Tn dreapta, langa intrare, toaleta - ii deschid u§a precaut, e goaH! - in stanga, bllcataria - repet operatiunea de la toaleta, in tata, scara interioara, §i tot in dreapta e usa salonului, Ma apropii incer, neauzit, Injur buimac scandura care scaqfue sub talpa - am uitat metehnele cabanei §i ascult cateva clipe cu urechea lipi!!! de U§3. Nimic. La.nga ea, pe perete, 0 fotografie cu noi cincijn vfuJul Ciucasului, cocotati pe ultima standi accesibila pe inrujime. 0 unda de regret imi inmoaie hotararea, dar imediat rni-o reprim, I-am tradat §i nu ered sa aib.a mila faP! de mine, Ia cate crime au facut §i s-an facut In numele lor. 'Roata Mortii e cea mai puternica organizatie de piraterie din Vyrclozone, jongland grin Retea §i prin canalele auxiliare cu 0 u~urinta miraculoasa. Se banuieste di sub Vyrclozone exista un lntreg .labirint de canale informatice §i depozite memorice sapate in virginitatea unei alre retele, Teoria reflectiei relelelor in planuri paralele esre de larga circulatie azi. Doctor Crawford este unul dintre sustinatorii ei §i, probabil, singura care 0 s-o poata demonstra vreodata,

Deschid usa salonului §i respir usurat - aici e camera de virtualizare pentru Stapanii Rotii, Patru sarcofage ocupate, cuplate la zi:dul de aparatura pentru menjinerea vietii, Stapanii se pot intoarce tn orice moment.

Ma apropii de paturile lor de virtualizare. ti privesc ~i ernojia imi umple plexul. Deci a§a arata prietenii : mei dupa aproape un deceniu. Picioarele mi se inmoaie §i mana imi §ovllie. N-am voie sa renun], Injur nervos. Cum s-o fac? Numai faptul di Louis poare reface un om. dupa tiparul sau memo-

. rizat mtr-un program special, Irni da taria sa continui operajiunea.

Intrcduc CD-ul eu programul de copiere §i indosariere a celor patrn, .intr-unul din computerele lor. Simtind ca explodez de frica §i nerabdare, transmit In final to ate rezultatele, prin Retea, pe adresa enclavei lui Louis. Dupa cateva minute 'primesc confirmarea Prima parte a operatiunii s-a incheiat CI!I succes. Dar se pare ca exista §i niste instalajil de securitate in rejeaua lor intern a, 'pentru ell. sisten:ele de. retur A prind vi.aP!; Intr-un rrunut 'el ar remtra 10 trupun ~1 atunci i-as omori complet §i n-arn mai avea Cll cine sa tratam .

. Incep sa smuIg grabit cablurile de Iega-

tura ale sarcofagelor ell computerele, Cand . ajung Ia ultimul, aproape, ca rastorn patul. Ma. uit la monitoare. In zgomotul alertei generale, afiseaza: "OperaIiune fadi succes. Trecern pe procedura de urgenta. Verificati legaturile externe ell paturile de virtnalizare' .

Opresc sistemele de supravietuire ale sarcofagelor '§i las' capacele peste ocupanti. Nehranite, . corpurile vor muri repede.- Nu trebuie sa fac mai mull. ~i asa, §i rni se pare cli sunt patat cu sange. Tastez, cu voma galgaindtl-m1 In gat: "Daca va vreti inapoi corpurile, lasati un om de-a! vostru in Vyrclorown, Hl.uga latura sudica a Palatului Buckingam, Cll lllsemnele voastre pe

eL Si lara prostii!" 55

Ce Ie-am cerut este eel putin nebunesc

- sa-§i afiseze steagul de pirati in centrul Vyrclotownului, dar or s-o fadi. Sunt srgur C de -asta. j:.

les din cabana la aer. Respir lacorn. ::

Lord rna priveste inca sceptic. Merg spre ;:; rau. Mil: spal pe fala. 0 dulce torcpeala ;:: pune stapanire pe mine. M5. tntind pe ~ pajiste §i rna bucur - iarba e verde, copacii Z sunt verzi §i brazii asijderea. Ceni1 e albas- C tru, ponte prea albastru pentru lurnea noas- := tra §i muntii sunt atat de semeti §i frumosi. ~ Vreau sa rad §i sa plang, vreau s~ fac ori- ....

ceo ea sa nu explodez de fericire, tristete, rusine, frica, speranta, ~i Imi las capul pe spate ID iarba moale. Miroase a caldura si ril§ina de brad, a. p5.~lIne proaspat cosira ~i a . soare. Undeva se aud truiingile unei turme de oi. Lord se aseaza Hinga mine §i-§i pune capul pe burta mea. Desehid ochii larg, sa nu mai uit niciodata cerul, care se depar-'

teaz~in alb. -

4.

Mil.. virtualizez intr-o cafenea, pentru a fi mai greu de reperat, Consumatorii sunt Iinistiti, totul se desfasoara normal. 1mi Iipesc pe fata '0 masca din ipiele de biji salbatici, copie dupa un model al Institutulni Brancusi. Pielea este Iucrata In galben, pentru a nu atrage atentia §i se concentreaza In jurul ochilor, unde am implantat ~i UD bioeular de detectat virtualii de simulari,

Ma ridic de la masa mea §i rna indrepr spre toalere. Dar, inainte de ele, intru ,in bucatarie ~i, sub privirile mirate ale angajal'ilor, ies 'inspatele cafenelei pe usa de serviciu, Doi punkeri rastignesc 0 fetiscana pe UD tomberon. Cand rna observa,. unul dintre ei scoate 0 batao Ii zambesc linistitor §i rna Indepartez cu fala la ei, spre strada, N-are rest sa complic lucrurile, mai ales cft victima e 0 simulare, jar punkerii trebuie sa fie niste pusti cu gustul pentru asemenea experiente. Un adevarat punkist nu se 'virtualizeaza tot in rolul lui. De obicei l§i alege sa fie milionar inconjurat de pipite, dinozaur dand lama tntr-un parc plin cu sauriene sexi, ori vreun barbar medieval retezand capete.

Am primit mesajul cll. misiunea In muntii Clucas s-a incheiat cu sueces, Copia mea a dus la bun sffu§it treaba din Romania §i s-a volatilizat catev ~ minute rnai tarziu, dupa cum era programul, Urmeaza a doua etapa a operatiunii, pcate chiar mai grea dedit prima.

o iau pe prima strada la stanga §i nimeresc in Champ-Elisee. Tal bulevardul de-a curmezisul, apoi intru In furnicarul de straduje prin fata lui Buckingam Palace. La UD moment dat ies din aglomeratie pe lamra de sud a Palatului. Sun! imbracat in clasica, de acum, mantle de vagine cant1hoare,

56

.,---

"/

v-creatie Versace, acopetita de praf electronic aurin, dovada a sederii indelUi1gate In Vyrclozone,

Observ un cersetor stalcit Intr-un mod scarbos, sprijinind gardul Palatului. Capul ii e inla§urat intr-un baric Cll insemnele Rotii. E 0 irnulare, dupa cum mi-l arata ocheIarii. Scanez intreg sectonil .'?i reperez vreo trei virtuali, printre zecile d~ sin.mUiri Indiferente, ce-si joaca rolul tara a se plictisi vreodata,

Tree grabit pe lang! cersetor §i-i arunc o v-moneda. Apoi, lao coltul primei stradute mai -priveS'c 0 data' i'napoi §i-l vad pe individ scuturand mirat din mana - fisa i s-a topit in piele §i mformapa pe care 0 conlinea s-a disipat in sistemul informatic C!)Dstituit de cersetor. Instructiunile cu privire la conditiile de plat-a in schimbul trupurilor

. celor parrn S tapfuri s-a u stabilit dej a in memoria simulani.

Doi din cei trei virtuali se apropie grabit,i de mine, in limp. ce in capatul bulevardului .au aparut doua Iuciri argintii. Pa§esc grabh pe stdiduta:, dar aiel e capatul, de drum. Bulevardul Palatului a fost izolat de restul orasului, iar straduta se fuchide intrun zid cenusiu. Sunt prins in capcana. Un impuls strain rna impinge spre zidul de nefiinta §i informatia mea se risipeste de-a Iungul cenrurii de izolare.



- Mi-an Hicut-o de. data asta, ii spun Louisei.

- Nu era decal o· cop ie, ma linisteste ea.

- La un moment dat, Insa, urmarindu-i

acjiunile, mi s-a parut eli eu sunt copia, ca-i

traiesc ernotiile. \

- E§tl sigur de asta?

- Da. Vedearn ee faee din afara, ca 0

terta persoana, ea fiind dear camera de. luat vederi, Insa In nivel emotional, ill final am simtit putina. panica, lmi dan seama ce-a ' fast pe capul ei!

- HIhm, asta-i foarte interesant. Ar trebui 55. repetam experienta din afara cntei temporale, chiar din enclava mea. Dar acolo - ne-ar mirosi imediat.

- O. K. Am plecat sa ridic recompensa.

o sa te anun] cand am rerminat, ea sa le trimiti corpurile.

Se ridica ~i rna ,!1m-uta. - Baita!

INTERLUDIU

- Dad at fi sa mori, tum ai vrea s5 se Int:hnple?

Negroteiui are ochii injectati §i 0 privire aiurea. Se balangane pe picioare ~i gestieuleaza mult, chiar §i inainre de a vorbi:

- Hei, omule, ce dracu' at ell mine?

- E pentru un sondaj, nimeni nu-ti face

nimic, Deci, cum ai vrea?

Pufneste §i zfunbt.?te Iarg, cu buzele in:. tinzaudu-i-se pana la urechi:

- In Vyrclozone, omule, til, Vyrclozone.

Eu sa diUiresc turbogaurile, iar cineva sa-rni faca felul aici, Nici n-a~ simti. Apoi m-as .. pierde lI~or, usor, A§a s-a dus maica-mea. Ron, tipu ala jegos ell care statea, s-a in tors 0 data beat, ea de obicei, dar mai devreme,~i i-a Iuat eorpul la bataie, dmd' ea era inca In Vyrclo. Altfel nu tndraznea niciodata. Cu 0 ml1na 0 tinea de corp, iar ell alta dadea, Ca intr-nn sac. I-a frurrt gatul incele din urrna, Ne-am mt[Init in Vyrclo dllp1i aia. Era mill §tearsa decat ceilalti, dar zieea ca-i bine, ca nu simte nimic, Am ramas ell ea pllna s-a dus, Ca a ceala .

. Icneste, scuturand din buzele grease, §i-§i sterge rochii eu maneca prea lunga a tricoului:

- Porcilorl

5.

Plitrund grlibit, ell simprrile in alerta, ill London Stock Exchange" Am ales bursa Iondoneza ea fiind cea ' mai mare din Europa. Deci un loc unde lti' pori pierde mai usor urma, dad §tii sa scapi rapid de

titlurile de valoare. .

Sala de operatiuni este supraaglomerata, Intru prin cateva grupuri marl de oameni,

un traseu sinuos, Apoi ma refugiez intr-o zona de umbra, hoi scot filtml de pe fata si-mi des chid peleril1a,ormarind ell atentie sala, Nu pare sa ma fi, urrnarit DImeni. Momentan, au pierdut cursu.

~

Roata a depus recompensa In cateva eonturi nenominalizate, in diferite banci, alia cum le ceruse Louis. Ordinele de operare a . coaturilor fusesera date de-o saptamlloa, pentru ca s5 DU mai trebuiasca sa interactionam fizic ell bancile sub privirile Sdipanilor Ro}ii.

Surna e imensa, De aceea nu ne-a deranjat sa ne dispensam de 10% din en. transferand aeeste procente in conturile unor oameni-cheie ai alter mafii concurente. Restul all (recut prin filiera Ociinozei, spre cas a de clearing cu care lucreaza aceasta. Renumita pentru operativitate, mai Intai a operat intreaga suma, trecand-o in mare parte in diverse proprietati nenominale ascunse, to ate pregatite de Louis mai demult,alt procent de 1 % intr-o proprietare nenorninala, lasata hi vedere. Dupa ce a terminat cu toate procedurile intr-un timp record, incasand un comision gras, casa de clearing a Ociinozei a meeput cercetarile pentru a descoperi cine a manevrat 0 asemenea avere prin Corporatie, Intordindu-se pe drumul recompensei, a dat nas in nas eu oamenii Rotii porniti sa ne urmareasca, pe care i-a curatat spontan. Din acest punct, pirajii Vyrclozonului au pierdut firul, trebuind sa se regrupeze dupa Iovitura sub centura a Ociinozei, A annat, neasteptat de iute, asasinatul din Vyrclotown al lui Takiro, probabil ca efect a! proverbului "de ce ti-e. teama, de aia nu scapi". Seful Oeiinozei a intrat pentru dear a noua sau _a zeeea oara in toata viata lui, 'in virtual. LOllis a aflat vestea pe canalnl confidential. Deocamdata totu-i secret, dar cand S-0 face public, titlurile Ociinozei vor cadea brusc. A§a ca

trebuie sa seap de ele cat mai repede. 57

Procentul de 20% bagat in buzunarul unor oameni importanji ai celor mai' mari organizatii mafiote din Iume reprezinta prima C momeala. Probabil ca ,.In urmatoarele zile ~ lupta dintre Ociinoza ~i Roata va deveni un , ~ razboi genera! a! marilor Case. ;;

Titlurile din proprietatea llisate Ia vedere ;:: stint a doua morneala. Le-arn bligat prin t OTC, bu~sa prin v Re{ea.' u~de su~~ ~ai usor :I: de urmarit de catre piran. Destinatia lor e C spre cateva sute de sacletap umanitare, ast- ~ fel judt, dupa 0 Indelunga cereetare, rezul- E tatul Rotii v~ fi tot nul. !if

,n 58
c
i=,
C
a.
V
;:
z
cC
:z:.
c
~
:E
.....
c i

Paua atunci val trebui ca ell sa termin du-se Ienesa, fan prospat cosit, caldura §i deja acest pas - schimbarea la bursa a multa verdeata, 0 dulce ameteala Imi In10-

titlurilor ramase, cuieste mahmureala,

Incerc sa ma adaptez spiritului pietii, Presez soneria, casa rna recunoaste, usa

Am de facut cateva operatiuni eu fiecare gliseaza, Ecluza, scannerul, dusul purificator pachet, de titluri primi t ca recompensa '§i, in fine, patrund in casa. Pelerina §i inainte de a le lransforma in cash. Dis-play- masca raman nndeva pe hol, intr-Q gramada ul pe care sunt afisate corajiile schimba motolita,

informatia ell 0 viteza de eel putin douii In' cabinet, zumzetul aparaturii. Nimic ori rnai mare decat puterea de perceptie a deosebit. Iau 0 curie cu bere din lad 11, 0 ochinlui omenesc. Majoritarea celor din sala des crud - ill contact Cll aerul continutul se poarta ochelari decodor. raceste instantaneu - §i rna trantesc pe

'Ma apropii de un QUOTRON. Cer in- scaun. Arunc 0 'privire peste monitoare. 0 formajii despre cotarea titlurilor mel e .. apoi muljime de mesaje, ins3. doar unul rna tredespre cotatiile rnai lnalte ale altora. Selec- zeste din somnolenta, E pe canalul Corpotez un anumit numar de titluri care mi se rapei. Te pomenesti ea m-au anuntat §i pe pa.re ca nu au ajuns la valoarea maxima, mine de moartea sefuluil

Iiind Inca in ascensiune, ~i le Introduc in' - Aflseaza mesajul Ociinozei, comand

memoria ochelarilor, Apoi privesc displayul obosit.

mare §i ochelarii Imi selecteaza din rotatia Blazonul,apoi mesajul cu litere gotice: infernala a' informatiilor numai pe cele care "Felicitlhi! Ati fost desemnat Chief Exerna intereseaza, afi§fmdll-mi-Ie timp de cate • cutive Officer at Corporatiei Ociinoza. SUDun minut, cu ultimul rezultat objinut in teli invitat la prima §edillta a Consiliului de

urma ultimei tranzacjii. Administrajie dupa numire, miercuri 15-06".

Ma indrept spre Trading Pits-uri. In ' Privesc prostit ecranul. Mai citesc 0 data

fiecare, cativa brokeri asezati in fotoliile de §i inca 0 data mesajul.> 0 durere cnmplita cuplare, interactioneaza cu cljentii. All pe inti apasarnmplele. Nu apuc Sa rna dezmecap 0 casca legata direct la unitatea cen- ticesc, ca mi se semnaleaza un al doilea trala a hursei, Informajiile despre tranzactii mesaj pe canalul Corporatiei,

merg direct in creier, In "nod". Fiecarui - Afiseaza,

broker II este 'implantat cate lin "nod" - "Helio, Mr. Craeden, Acesta este UD

cate 0 unitate de memorie Cll un procesor mesa] din partea doctorului Crawford. In de inforrnatie - care filrreaza suvoiul in vederea executarii serviciului comandat, rna drum spre creier, pentru a nu-l scurtcircuita, voi prezenta pe 12-06, ora 18:00."

Implantul 11 face pe broker sa memorizeze Semnatura e sub forma unei siluete de

de 0 sura de orl mai mull decal un om femeie, Cll 0 inima In loc de vagin.

normal ~i sa reacjioneze de zece ori mai Adica azi, Mesajul a fost transrnis Cll

rapid. doua zile 1n urma, Doamne, ce incurcatura!

Reusesc sa iau legatura Cll unul dintre Mai am vreo opt ore paoa Ia vizita. Ce

ei prin .intermediul ochelarilor decodori: decizie sa ian ?~eful su prem al celei mai

- Cum merg actiunile Microsoft? mari Corporatii euro-asiatice sau libertatea

- De la 40 §i .3/8, la 40 §i 3/4. intr-o tara care nu r cuprinsa in Rejea §i In

- 3/4 pentru 10.000. care, probabil, nu se poarr.a filtre, nu exists

frica de a apasa pe butoane pentru a nu fi recunoscut de Roata Morpi. ~i totusi ...

LOllis cum ar reactiona daca a.§ fi eu ~eful ei? Ell ce-as face de la acea inaItime1 AI trebui sa mtierupem relajia rpentru ca ea sa-§i poata mentine pozitia.

Cer accesul spre enclave ei. ."Acces inter-as. Zona in caran tin a. Retry or Cancel", "R". "Acces interzis. Zona in carantina .

cl

Ie Q( d( pc rio ta m re v-

in df Cf Ii]

Ct E in

c~ fc in

in sCI nc o UI dt s~ ci

6.

OJ vi tr 01 a] ie

Abia rna mai rarnsc. Au'fast patru zile de cosmar - n-3111 mai trecu t pe acasa, n-am luat legatura cu Louis, am dormit pe apucate, Dar, in fine, avem tali banii In mana. Inspir profund din filtru, mireasma de brazi incinsi de scare. ra~ina scurgan-

c;

Retry or cancel".

- Localizeaza-mi pe v-harta zona enclavei Crawford, comand,

Grila v-barjii se desfa.§oara pe ecran. Releau~ prinde 60% din glob, cu 0 geografie oarecum asemanaroare Pamantului, punctata de v-orase corespunzatoare marilor, metropole din real. Singure Vyrclotown, Megamericans §i Fujirama nu au echivalent in realitate §i· sunt, fiecare, cam de trei ori mai mari dedit orieare alt ora§. Un punct fluorescent imi semnalizeaza In apropierea v-Luxembourgului, en clava Louisei.

- Mareste sectorul cautat,

Regiunea e punctate de cateva sute de indicatoare apartinand tot atator enclave declarate, .Cam de dona ori mai rnulte sunt cele nedeclarate. Cea a doctoritei pulseaza linlstit

- Mareste sectorul cautar,

leoana enclavei se centreaza iott-ozona aparent pus tie. Peste ea este suprapus un cere grilat peeare se disting insemnele Rotii Mortii, iar peste aeesta este uri aIt cere mai mare cu Insemnele v-patrulei. Enclava lui Louis este sub asediu, Cer informatii: asediul dureaza de zece ore. atacatorii devenind, la randul lor. asediati de fortele de ordine, Ceea ce nuprea pare sa-i intimideze.

Deci; cumva, Roata a aflat de. Louis.

Cil.t mal cunoaste pe Hinga, asta-i greu de stiut, Cat 0 Sa mai reziste tortareata aia a Reporterul se apropie de el, pfma cand II ei, labirintica? In ce fel a§ putea s-o ajut? simte iar nesigur, §i atunci se opreste §i se Daca nu poare patrula.; aseaza pe jos, lfmga parapet. Sinucigasul II

Deodata eeranul paIpaie, apoi i§i revine, priveste banuitor §i furies. Vrea sa- para tosa la 0 intensitate -mult mai mica. III casa furios, dar e obosit.

s-au stins toate luminile. Pana generals de ~ Ce regreti eel mal mult: ca traiesti

curent, Asta-i culmea ghinionului. Sau a sau viata pe care ai dus-o?

noroculni, Cu §.aseaniin urma a rnai fest Individul ramfme a .clipa blocat. Este mao astfel de pana in S tatele Unite, in regi - siv, nebarbierit, cu parul blond mnrdar fl uunea megalopolisului de pe coasta de est. A turand neglijent. Gluga Ii este lasata pe spate durat trei are, dar a fast de ajuns pentru ea §i pelerina descheiata, Se cia jos. de pe parasa se stearga 40% din informatia flotanta pet §i se aseaza lfmga reporter. '

careia i s-a retezat astfel legatura cu exteri- - Sa-ti povestese ceva. Cand eram mic, erul, Toti cei carora Ii s-a §ters proiectia taica-meu - era marinar - mi-a adus dintr-o virtuala s-au transformat in zombies. Simple . calatorie a broscuta lestoasa. Era dit un uupuri fara amintiri, fadi personalitate. La nasture de palton. Doamne, ce fericit mal ora actuala exists echipamente de virtu- , eram. Broscuta amazoniana, verde, vsrstara alizare care-ti conserve persanalitatea,. pro- eu galben ~i cu pete rosii pe cap. Un biiecrand numai acea parte din individ pe belou. ~n diIiva ani se facuse mare cat care 0 vrea respectivul Ia destinatie. Dar palma. Alerga· dupa mine prin casa §i ma

I,

sunt scumpe §i multi .nll §i le permit, Sunt sigur ca Louis are asa eeva. ~i acum rna gandesc dad nu curnva 0 fi capabila sa produca §i 0 pana de curent, de proportii, pentru a scapa de asediu.

Intrerup propria-ani retea, pentru ea sa salvez acumulatorii §i rna indrept spre dormitor. Sorb §i u1timile picaruri de bere, s-a cam Ineiilzit intre timp, 'imi iau filtrul de noapte ~i rna arunc in pat. Bocancii Gad eu zgomot pe mocheta. Irni aplic filtrul pe falli: brazi muiati de apa, vant rece, bumita, . verdeata rascoapta de scare §i raeoriHi de ploaie, lmi amintesc varful Zaganuhii de Ia fereastra cabanei. Si zgomotul ploii strapnng§.nd raul Berii, eel cu apele de gheata chiar ~i in mijlocul celei mal calduroase veri, Oare daca atunei n-a§ fi fugit, $taparlii ar mal fi creat Roata? Picuri umflati, oscilaud' de, p~ comisa §i ·p1idurea din apropiere fosnind in lupta en vantul, Sefia Ooiinozei sau plecarea cn Louis in afara Rejelei ar echivala cu tradarea deaeum aproape zece ani? Muntii sunt frumosi cand Ii contempli din varf. Atunci le simti cu adevarat marepa.Puterea e frumoasa cfulc:l 0 eontmlezi din varf, Atunci Ii simti co adevarat rnagia. oSi .sentimentele sunt frumoase ...

. INTERLUDIU

59



-

....

c

i

:=i

!

trligea de ciorapi, Cand ave am musafiri, se aseza in capul liber al mesei §i asculta discutiile ell cea mai mare atentie, lntoreand privirea spre eel care vorbea. 0 simteam ca' pe un frate crescand i.n acelasi timp cu mine. Nu era ca alte animale. Daca, ai un caine sau 0 pisica, intc-un an sunt deja mad ~i in zece-cincisprezece sunt deja batrani, dind tu esti doar un ' adolescent. Tu abia intri in viata §i ele rnor. Cu broscuta, lucrurile stateau altfel. Ea era chiar mai copil dedit mine. tnsa ea dimensiuni, creslea de la un an la altul, 'Mi-am promis di atunci cand 0 sa rna fac mare, sa-i construiesc un bazin dupa proporpi §i sa 0 lin pan5. mar, apoi s-o las nepotilor. Cineva chiar imi sugerase sa-mi scrijelesc numele pe carapacea ei, astfel iucat, ell .ell.t va creste carapacea, numele meu se va m!ki §i el §i Iva ramane acolo , peste amp, amintind de mine.

Dupa douazeci de ani se- facuse un mastodont, Iar eu nu reusisem in viata chiar intr-atat incat s'5.-i pot construi bazinulidorit. In plus, pentru bugetul met] era greu de intretinut §i a§a. La gradina zoologica TIll vroiau sa auda de nici 0 "adop~e", iar pentru Aquarium era prea, mare. Dupa luni intregi de.tergiversari, Intr-o zi ill-am hotlidit. Am urcat-o in masina §i m-am dus la Un lac,intr-o padure lipsita de peri cole;. Am asezat-o Hingli apa ~i am mangaiat-o. M5. privea lmistira ~i tacuta,. cadeabicei. Nu ~tia ce se IntfunpHi_ Sau poate §tia? M-am Intrebat atunci - meritasera oare toate momentcle placure dintre noi aceasta clipa?

. T-am intors spatele sa n-o rnai vad, m-am urcat In masina §i am plecat. Am

60 lasat-o singura pe marginea lacului. Au te~cut vreo doua saptamani. fntr-o emisiune §tiin{ifica de la televizor despre viata in nu C ~tiu ce insule, am vazut 0 grmnada de broaste !S- te,stoase. Nu pot sa uit secvenja in care t cateva pasari rapitoare ataca una dintre ., broaste. A§a rnari.. ell carapacea aia groasa

§i ciocul rascutit, §i totusi a§a vulnerabile. Pasarile reuseau sa. se strecoare In pozitii Z intangibile pentru masivitatea broastei §i sa

Ie a raneasca, N-am putut suporta filmul §i am mutat pe alt canal. A doua zi am luat masina §i m-am dus la padure, Era absurd, in zona nu existau astfel de pasari rapi-

toare, sau orice alt pericol natural.

Ea era acolo .. Se vedea urrna cum se tfuast': pe drum, dllpa fQtile masinii, apoi se reintorsese §i nu, rnai putuse ajunge pfuIa la - lac. Murise, probabil de foame. Un stol de pasarele §i flutnri rnaronii cu pete rosii- s-au

ridicat de pt: ea la zgornotele rnasinii, .

'Oare ea i§i daduse seama ce-i facusem?

Meritase copilaria no astra soarta ei? Atunci ce ar fi trebuit sa regret?

7.

Ma trezesc la sunetul sonenei. Foarte insistent. Sar din pat, desi niciodata nu-rni face bine chestia asta, §i rna reped spre cabinet. Pe monitor, 0 gluga trasa peste masca. 0 identific pe Louis, dupa. amprenta . vocala §i parola si-i ' deschid. Sunt nebarbierit, murdar, mires urat a tutun §i sudoare §i am un . gust amarui In gura,

Pe condor se debaraseaza de pelerina §i rnie-mi colcaie un nod In gat. Aurul parului curge §lIvoi de matase peste umeri, Intra In cabinet §i eu baigui scuze neghioabe. I§i scoate filtrul sl-! azvarle pe birou, Iasand ilJ. aer o vboare de ghiocei, zapada virgina §i Infrigurata, §i un covarsitor, dar delicat iz 'de sex. Subtil, abia perceput, ca 0 parere, sau mal degraba 0 senzatie, 0 tentatie, 0 intrebare, Imboldul ~i .in cldi ala.

- Oed, doctor. Crawford? Intreb ingbilind cu greu. Ma simt ca-n "Frumoasa ~j

Imputitul". ,

Zambeste amuzata. Genul acela de zambet cu toata fata, al persoanelor expresive. Numai ochii-i surad in felul lor, promitator, cu 0 v iata proprie.

- Cred e-o sa rna scuzi un pic, glasul imi tremura "nerves. Serveste-te cu ceva, Ii fac semn spre lazile cu b~tltura. Ma intorc ill zece minute.

Baia a devenit prea mica. Aparatul de barbierit bfj.zaie prea tare. Apa fierbinte imi lI).ro§este pielea, apoi apa rece §i jetul p,uternic ma trezesc complet, 'imi pun: sangele-n miscare, Simt ca .traiesc iar.

o nlanrl Im1 scaneaza spatele. Tresar involuntar, Apa devine deodata prea rece. 0 potrivesc precipitat, Rasul ei se transforms iatr-un dus ce rna umplede frisoane, Doamne, dona picioare lungi ea doi stalpi

. l ~ E \ e d iJ

c

a ri

(

p

sl

C CI

pI

de telegraf, sanii grei, dar trufasi, §i pielea, §i pantecul, si ~oldu[.ile .. Dar gura, ~i ochii, §i zambetul,

- Ti-arn mai povestit de analizele la care-i supunea Takiro pe top colaboratorii §i cunoscutii SID.

fncuviintez curios din cap.

- tti amintesti di ti-am spus §i de un ,,miros spiritual"?

- Da.

- Ei bine, in urma .mortii, omul ramffile

dear cu acest miros, iar dupa ce se reincarneaza, asta-i carrea lui de vizita, Chestie verificata, de altfel. To esti unnl dintre subiecp ~ii eel qra:i importgnt, adauga a:legandu-~i cuvantul ell grija, Tu esti seniorul Takiro Oshikawa, bunicul lui Takiro,

Vestea-mipune capac.

- Am aici 0 inregistrare Cafe face parte din testamentul lui. §i care ti.;e adresata; Pe lfulga ea, ai euvantul meu de .§efal Centrului $tiintific Ociinoza, ea totul este adevarat,

Introduc caseta in casetofon, Ascultam ultimile cnvinte ale lui Takiro, adresate mostenitorului sau, Hugo Craeden, pe -care, recunoscandu-I drept bunic, n §,i unge ca viitor Chief Executive Officer. Fata Louisei este lmpietrita. De-as .putea sa vad dineolo de ea. Daca n place jocul puterii? Dupa ce inregistrarea se termina, T~ane 10 asteptare,

eu privirea pe un perete. .

- tmi pare rau pentru batran, dar am ales deja, Ii comunic, N-am de .gand sa raman in rahatul asta pentru tor restul viejii, Cred ca a sosi t vrernearetragerii.

i§i revine §i rna priveste. tmi cuprinde

palma.

.; Esti sigur de ce spui? - Foarte.

- Atunci, am un plan. Dar acum, hai

sa-mi operezi amprentele,

Se intinde pe canapea cu palmele in ~us.

Cuplez amprentoplayul §i incerc sa rna. COD· centrez.

Hugo Craeden se prezenta . pe 15~(}6 Ia §e~inla dupa Investitura a Consiliului

de Administratie. Majoritatea il priveau suspiciosi, dar zarnbeau cu tolii. N-aveau ce face. In mostenire 'fusese inclus §i ·jnttegul sistem de protectie al defunctnlui, lnclusiv armata care-l insotea pretntindeni, Era intangibil, Cel putin in aparenta. Dar la asta Iucrau probabil multi. Cautarea fisurilor devenise, de la un timp, un joe de societate, Oricum, pentru Ociinoza Incepea 0 noul1 epoca, Reorientarea obieetivelor §i" a politicii era aproape totala: Chiar daca noul CEO fusese obligat prin testament sa-§l zid Takiro §i opinia publica nu avea sa afle

. niciodata schimbarea.

Yn aceeasi zi, pe la aceeasi ora la care se prezentase 1a §edinta, Hugo Craeden fu asasinat in apartamentul sau, lm_preuna cu Louis Crawford, .de catre oamenii Rojii, Plecand, acestia lnchisera eu grija casa §i nimeni nu mai stiu nirnic depre cele intamplate acolo. Oricum, el lipsea adesea pentru perioade lungi §i nu primea vizite decat in scopul foperatiilor amprentare, Din acel moment nu se. mai auzi nimic de .Hugo Craeden, amprentarnl, - §i nici de. Louis Crawford, seful Centrului stiintific Ociinoza, care fu declarata disparuta de catre Corporape,

Cu doua ore inaintea §edinrei ~i asasinatului, Hugo Craeden parasi Belgia Ia bordul unui avion cu destinatia Madagascar, 0 ~a externa Rejelei, transfermata in Rezervajie Naturala a Natiunilor Unite.

Sub unghia aratatorului de la mana stllnga 6. avea ascuns un CD pe care erau stocati Hugo Craeden §i Louis Crawford. Ajungand

Ia destinatie Craeden I§i deschise lap-topul C §i introduse compactul. Programul incepu sa !i se desfasoare normal. Iar tn ceea ee-l pri- AI. vea pe el, i~i terminase atributiile. ·1

Cei doi, in totalitatea informatiilor lor, urmau sa se materializeze dupa 0 lndelunga proeesare a datelor, intr-o camera de hotel. .Fara ma§ti §i flea filtre. Le lasasera in casa ! din Antwerpen, pe birou. ~

TOM REAMY

Tanarul DetweUer

O daia fuse~se spaIat~ Cll detergent _eu aroma de conifere, dar mirosea ca 0 toaleta publica. Harry

Spinner se afla pe dusumea, inapoia patului, ghemuit intre acesta §i perete. Cuverrura aproape decolorata fusese trasa lntr-o parte, dezvaluind partial astemuturile curate, dar scamosate. Din Harry nu zaream dedit un picior, i'nairandll-se peste marginea patului .. Nupurta pantof, doar 0 soseta din material supraelastic, maro-spalacita, gaurita. Era adunata in jurul gleznei osoase §i roscovane.

Am inchis Incetisor usa §i am ocolit patul, Zacea pe spate, ell coatele proptite intre pat §i perete. Beregata Ii fusese: retez ata. Sangele nu se raspandise' foarte departe .. Cea mai mare parte imbibase carpeta jerpelWi. . de sub pat. Am privit In jurul carnarutei saracacioase, liIsa n-arn zar it nimic. Nu existau urme de lupta, nu existau urrne de fortare a incuietorii - desi nici cartea mea de credit BankAmericard nu lasase nici 0 urma. Ferestra era deschisa ~i

62 de afara razbatea infundat zgornotul traficului de pe bulevard. Am scos capul pe geam, dar eram 1a trei etaje deasupra C stresinii ilurninate co neon a s1Hii de cine~ matograf.

~ Trecusera aproal?e doua ore de Ia rele-

t; fonul lui Harry.

t:; - Bertram, baiete, am dat peste ceva

= foarte ciudat. Nu stiu ce sa cred.;

! d Impinsesemt IDbtr-o pa~t: rapol· r~uILrneu ~ espre nevas 'a iperactrva a UL ucas

= McGowan. (Individa avea predilectie pentru :E lucrarorii statiilor de benzinli, pu~tii care _.

C spalau masini ~iingrjjitorii de parcari. Cred

gin s-a QllI bar Cal) sis!

gra tru: chi, pen intI tri§ hot, Nj~ pUb carl van Ea lar ani crez fie zile gun dOll dint hem

1 part pasa care naso de I

ca avea vreo fixli legata de Epoca Automob ilului.) Imi proptisern HUpile in margine-a biroului ~i rna l~sasem pe spate, pana cand batranul baJansoar protestase,

sdir~rund. .

- Ce-ai mai gasit acum, Harry? 0 banda de spioni internationali ? S au 0

invazie de pe Marte? .

Cred ·ca Harry Spinner nu era util nimanui, niei macar lui insusi, dar mie tmi placea. Ma ajutase in vreo doua eazuri, bagandu-s; nasul in niste locuri unde numai Harry Spinner-ii pot investiga neobservaji, Incspusem sa banuiesc ell. Incerca sa interpreteze rolul doctorului Watson.

- Nu ma lua la misto, Bertram. I-un baiat aici, in hotel.; Am vazut ceva ee nu cred c-ar fi . vrut, E foarte ciudat.;

In afara de maica-mea, Harry era singura persoana- din lume care-rat spunea Bertram.

- Ce-ai vazut?

- N-a§ vrea sa discutam prin telefon,

Pop veni aici?

Harry vedea prea multe filme politiste vechi care se dadeau iri reluare la televizor dupa rniezul noptii.

- 0 sa mai dureze... Trebuie sa vina un client s'a-§i ia raportul asupra sotiei ratacitoare.

- Bertram, n-at trebui sa-ti irosesti timpul §i talentul cu divorturi,

- Cu astea-mi platesc datoriile, Harry.

Oricum, nu mai sunt soimi maltezi prin preajrns.

Au trecut aproape doua ore pana i-am prezentat toate amanuntele lui Lucas McGowan (am ramas en irnpresia. ca-l de-

ea 1 lin ~

§i C-

rare.

L-'a ~ prab Apo

I luI J dulu mull dmp tot! davn

ranja mal pujin infideliratea nevestei decat gusturile ei; n-ar fi fest mare dezasrru dadi s-at fi regular eu actori faimosi), am incasat onorariul §i-am ra§ un Thursday special In barul Colonel Sanders. Harry nu raspunsese cand ciceanisem III tl§U, ~l de aceea folosisem . cartea de credit.

Birdie Pawlowicz era 0 stoarfli batran}i, grasa §i slearnpata, aflata undeva intre patruzeci de ani §i 0 suta de kilograme. Era chioara de oehiul drept si purta peste el un petec negru, Pretindea c~-§i pierduse ochiul latr-o cafteala ell 0 tarfa creola pentru un trisor de pe vapor, Am crezut-o. Conducea hotelul Brewster asa cum, probabil, Florence Nightingale condusese spitalul ala militar putnres din Crimeea. Chiriasii ei erau ratatii care populau cartierul acela purred al bulevardului, la est de Autostrada Hollywood. Ea ii injura, ea Ii iubea si ea Ii ingrijea, Jar ei 0 .iubeau, Ia randu! lor, (Cu vreo doi aru III urmji, un ciocanar negru ~i tanar crezllse'eli 0 baba grasirt §i chioara avea sa fie lI~or de parlit, Politia iJ gasise d\lpa trei zile, la vreo ·dona. strazi depart are, sub niste gunoaie, Intr-o fundatura. Avea un bra]; .rupt, dona coaste fracturate, nasul spart, ditiva dinti lipsa, §i era Ieapan - murise In unna bemoragiei interne.)

Brewster 41 facuse afaeerile mai ales p,e partes cu felinarul rosu, dar lui Birdie nu-i plisa. Mai avea niste proprietati prin Westwood, care erau bagate dill de tot in chestii mai nasoale, A chicotit obscen cfind rn-am apropiat de receptie, §i ochiul ei teatM a scantelat,

- Buna, iubitnlel a murrnurat en un glas ea un boiler .fisurat, Mi-am redus tariful la un sferr, Te inrereseaza? Mi-a zarit expresia §i chipul i-a trecut de la desfrau la ingrijorare. Ce s-a-ntamplat, Bert?

- Harry Spinn'er. Cheama sticletii, Birdie.

L'a mierlit cineva,

M-a privit lara un cuvant, jar fata i s-a prabu§it incetisor Intr-o resemnare obosita, Apoi s-a inters ~ a telefonat la politie.

Deoarece era doar Harry Spinner, in hoteluI Brewster din capatul dubios al bulevardului Hollywood, politistilor Ie-a trebuit mal mult de 0 jumatate de ora sa ajunga. In timp ce asteptam, l-am povestit lui Birdie tot ce §tiam: convorbitea telefonica .§i cadavrul din camera.

- Probabil eli.. se referea la pustiul Detweiler, S,U incruntat ea. Harry era prieten

eu el, ered ca-i era rnila de e1. .

- La ce camera stu? A:§ vrea 'sa-i vorbesc ...

- A achitat §i a plecsr.

- Cfmd?

- inainte sa cobori tu.

- Fir-ar al dracu'!

Femeia ~i-a muscat buza.

- NlI cred cli l-a amoral el.

- De ce?

- Pur §i simplu, nu-l cred in stare. f-un

baiat a§a fin ...

- Birdie, am oftat, stii doar di -nu exista o fig:ura tipica de ucigas. Oricine ar fi in stare sa ucida, daca ar exista un motiv intemeiat,

- ~tiu, a suspinat ea, totusi, uu-mi vine sa 'credo A rapli.it cu unghiile ei stacojii pe placajul uzat al tabliei recepjiei: De c'at . time murise Hru;ry?

Imi telefonase pe HI cinci §i zece, Deseoperisern trupul pe 1a sapte.

- Mai demult, i-am raspuns. Sangele era

rnche&_at

- Inainte de §ase jumate?

- Probabil.

Asuspinat iadi§i, dar usurata,

- Baiatul a stat aid cu mine pana Ia §ase jumate. Coborase pe la patru §i-UD sferr. .Am jucat gin. A vea una din crizele lui §i nu voia sa fie singur,

- Ce feJ de criza? In mai povesteste-mi despre el, Birdie.

- Dar nu putea sa-l fi ucis pe Harry, a protestat ea.

- Bine, am lllcuviintat fara sa fiu pe de-a-ntregul convins. De ce sa-l fi lichidat cineva, In mod deliberat §i brutal, pe Harry 63 Spinner eel inofensiv §i nebagat in seams, imediat dupa ee rna anuntase di descoperise

ceva .foarte ciudat" la Detweiler? Cine s-o C fi facut-o, 1n afaia de Detweiler? Zi-mi, to- ;:::. tusi, dad era prieren Cll Harry, pcate di : stia ceva? De ce-i spui mereu "bruat"? C~1i iii ani are?;:::

Z Birdie <I, eHitinat din cap §i $i-a rezemat C

bustul pe tejgheaua receptiei. !

- Vreo douazeci ... doua'sdoi, poate doua'§- ""'l trei. N u prea inalt, cam, unui §ai' §cinci - ~. tum §aptezeci. Subtirel, brunet, carliontat, un :E baiat dragu]. Parc-ar fi actor de cinema, :;

" "
" ,.
"
'.
,
"
c
i
s
I xirnau momentul Intre einci §i zece, cand rna sunase pe mine, §oi sase. Se parea ea Andrew Detweiler era nevinovat, dar ce lucru .foarte oiudat" observase Harry la el §1 de ce se mutase imediat dupa asasinarea lui Harry? Birdie ma lasase s11 cercetez camera, dar nu gasisem nimic, nici rnacar '0,

clema de prius hartii.' .

Vineri dimineata am ramas 1<;1 birou,Jncercand sa potrivese piesele laolalta. Necazul era ca n-aveam dedit doua piese, iar eie nu se potriveau. De pe bulevard, searele patrundea stralucind prin- geam, peste literele §tirbite, pictate acolo. BERT MALLORY Detectiv Particular. M-am ridicat ~i am privit afara. Zona aceea a bulevardului Uti se deteriorase m ell. , dar n-avea sa mai dureze mull.

Pentru aprecierea unui cartier exista un indicator sigur: salile de cinemarograf. E infailibil. De pildji, In centrul lui L.A n-a. mai avut loc nici 0 prerniera de mult, foarte mult timp. Cu zece ani in urma, toate premierele erau pe pulevard. Acum s-au mutat in Westwood. In sala Pantages cea veche, Ia est de Vine §i foarte aproape de autostrada, se lineau cele mai sclipitoare premiere. 0 vrerne acolo s-au decemat rsi Oscarurile. Acum ruleaza nnmai porno §i horror. Premierele sunt dear 1a Grauman's Chinese §J.. la fostul Psramouat, Ia fostul Lccw's, acum Cinema' Central (sau a§a ceva) din capatul vestic, Nu- View, situat cam vizavi, of ere a un duplex porno .. Era prea deprimant. Am coborat storul,

Domnisoara Tremaine a ridicat ochii de Ia -masina de scris ~i s-a incruntat. Biroul ei se afla in rnicuta anticamera, dar Il aranjasem astfel iucat s11 ne puteam zliri §i discuta pe ton normal, cand t\~a era deschisa. Ramanea deschisa in majeritatea tirnpului, exceptand oeaziile cand aveam clienji care considerau eli secretarele nu rrebuie sa Ie eunoasca necazurile. De 0 jumatate de arli transcria raportul Lucas McGowan, flicand bmm §i m Ia fiecare treizeci de secnnde, Ss amuza copios. Domnisoara Tremaine avea io jur de patruzeci §i cinci de ani, sernana .cu 0 bibliotecara constipata ~i era cea mai buna secretara pe care 0 avusesem vreodara. Luera GU mine de ~.apte ani. Incercasem eu unele linen! §i frumusele, dar ill!

s

d

fi p A u 1< ci n: m pI

daca o-ar fi spinarea ... - Spinarea?

- Are cocoasa. E cocosat.

Asta m-a blocat pentru lin minut, desi nu stiu de ce anume. Aveam, pesemne, in minte imaginea lui Charles Laughton tragand clopotele' alea din Paris, Sal! pe a lui Jgor furand oreierul din laborator,

- E drligut §i e cocosat?

- Exact. A rnlil'tat sprancenele, Cea de

deasupra petecului nu se ridica tot atat de s.us cat ·§i cealalta, Daca 1-ai vedea din fata, nici nu ti-ai da seama,

- Cum 11 mai oberon?

- Andrew.

- De cat timp locuia Ia tine?

A cautat intr-un registru.

- A venit vinerea trecuta. Pe douazeci ~i dol. Acum sase zile ..

- Ce-'j eu crizele alea de c:;u-e spuneai?

- Nu stiu sigur, Asta a fost a doua.

Devenea palid. §i nerves. Cred di avea dureri. Ii' era rot mai TaU eu cat se apropia sean", dupa .ai·a i§i tevenea, Parea perfect

sanatos. .

Dupa cum ~oveste~ti, poate era narco-

man.

. La inceput asa am crezut §i eu, dar mi-am sehimbat parerea .. Am vazut destui drogati .si nu era aceeasi 'chestie, Asculta-ma pe mine ... Acurn eraiehiar rliu de· tot, A coborat pe Ia parru §i-un sfert, cum ii-am zis. Nu se plangea, da-mi dadeam seama ca voia sa stea Cll dineva numai ca sa nu se gandeasca la asta. Am jueat gin pana la sase jumate. Dup-aia s-a dus sus.' S-a-ntors peste vreo douazeci de minute cu geamantanul §1 a achitat camera. Arata bine, ii trecuse ·criza.

- A yea vreun doctor?

- Mai mult ca sigur cli nu. L-am in-

trebat ~i eu ... Mi-a raspuns di nu era nimic grav, c-o s5-i treaca, ~i i-a trecut.

- A spus de ce pleaca, sau unde se duce?

- Nu, doar ea n-are astampsr §i vrea sa

schimbe medial. Mi-a parut rliu eli pleca. Un pusti dtaguI ....

Cand gaborii au sosit in cele din urma, Je-am spus tot ce stiam.. dar n-am pomenit nimic des pre Detweiler. M-am rnai invanit pe-acolo, pfula \lII1 aflat eli Harry nu fusese ucis dupa ora sase §i jumatate, Tipii apro-

ra

or re d~

m.

ell

o ve ca

ei

rnt

la ezi no Cm la

S-(J

lilt Sal

mersese. Fie d\ au voiau chestia aia, fie di n-aveau nimic altceva in cap. Ambele categotii te .faceau sa dill bir ell fugipi, viizan-

du-le In fieeare dimineata. '

.: Domnisoara Tremaine, e§u amabHli sa-l suni pe Gus Verdugo?

- Da, domnule Mallory.

A formal nurnfirul, tinand spatele drept

de pares purta corset. . -

Gus Verdugo Iucra In R&L Candva Ii ffieusem un serviclu ~i insista Sa lllad\spl~teasca lnzecit. f-am spus ce stiam despre Andrew Detweiler ~i l-am Intrebat dad era nn' deranj prea mare sa bage torn] pe calculator. Nu era un deranj. M-a sunat .dupa omcisprezece minute. Calcuiatorul n-auzise niciodata de Andrew Detweiler si uvea numal sapte cocosati, dar nici - unul nu se potrivea descrierii.

Stliteam, gandindu-ma cum naiba s_a-1 gasesc, cand telefonul a tfurut din non. DQmnisoara Tremaine s-a april din dactilografiat §i a ridicat receptorul,

-i _ Biroul dornnului Mallory, a rQstit ea rnspicat, lasand sa' se inleleaga ell aiei, era' 0 organizatie eficienta. A .acoperit cu palma receptorul vs. s-a uitat spre mine, Pentru dumneata .. , 0 convorbire obscena,

Nu-i tresarise nici un 11111§ehi ~i nici macar all clipise,

- Multumesc, i-am raspuns' ~i i-arn facu I

ell ochiul, 4_

A Iasat receptorul sa cada in ftirea de la o inlilrime de vreo zece centimetri §1 arevenit In rnasina de seris, Z5.mbind, am apucal telefonul,

_ Alo, Janice, am rostit.

- Stai pujin, ca-mi lillie urechile, Glasul ei riigu§i[ rna infima.

_ Cum de te-ai sClllat a§a devreme? ani intrebu t "0 .

Janice Fenwick era dansatoare orientald la un bar in noptile ell Strip, jar dupa-amiezile lucra pentru a-si Iua diploma in oceaacgeafie la UCLA. De un an de dod 0 cuno~team, rareori 0 vazusem sootand' nasul la scare lnainte de ora unsprezece,

- Voiam sa te prind inainte de-a incepe HI urrnaresti pe femeia aia.

- Am lncheiar afacerea. Tipa si-a agatat uliimul paznie de parcare... cel putin cu ~PtuJ asta, run chicoti t.

- M5. bucur.

- Ia zi, care-i treaba?

- Pill de luni. dezile 1lU mi-ai mai FatuI

e propunere indeoenta. Am. b.otliriit sa-ti fac

ell una.

- Sunt numai urechi.

- Maine facem niste scufundari Hinga

Catalina. Vii?

- in 'costume' tie scafandru nu se poare face mare I11Cru.

- Costumul se scoate I'le la patru. Ne rillume noaptea de sfunbaHI. §i toata .ziua de duminica, '

- E rea mal buna inv;itap.e porno pe care-am auzit-o saptanifula asta

Domnisoara Tremaine a pufnir, Soar putea sa fi fost ceva din raport, toh:J~i nu credo

Sflmbata dirnineaja devreme am Iuat-o pe Janice din apartamentul ei dill Westwood. Ma astepta §i s-a indreprat spre ffia§ina: era f5.cllta numai di picioare §i piele aurie, sanat0'as5.. Purta sort alb, espadrile ~r blestematul ala de tricou Dallas COWb0YS. Era autentic Numele .,;i numarul scrise pe el 'emu destul de cunoseute - ehiar §i pentru cei care nu erau fanl ai fotbalului. Nu veise ~ieiodata sa-mi spuna cum 11 'capiHa&e; pufnea si devenea morocanoasa. ~:i-a azvfulit valijoara pe bancheta' din. spate §i s-a strecurat ianga mine, Miresea ea lumina scare-

lui. '

Am gonit pfln5. in Catalina ~j am' petre-

cut cea mai mare parte a zilei, M:Iacindu~ne

in Pacific cu niste pusti eu cincisprezece

ani mai tineri dedit mine §i ell cinci ani

mai tineri deeat Janice. Mai fusesem cu ea

in asemenea escapade sl-mi placusera atat

de .mult lncal tmi cnmparasem propriul echipament de scufundare. Totusi, nu mi-a 65 plaour la fel de mult ca noaptea de sfunbaU'i

§i ziua de dnrninica.

Am revenit In' apartamentul men din C Beachwood duminica seara tarziu, ~i de abia j:am avut limp sa mananc ceva la restauran- :: tul mexican de dupa coltul cu Melrose, Fac v o carne eseda minunata. Eu locuiesc peste i drum 'de Paramount, chiar 10 f~qa usii pe .... unde oamenii intra, sa vada Perecbes ciu- :z: dat:!. in fiecare vineri seara, cand ii zaresc c: stand In coada, imi spun ell ar trebui sa !I vad §i ell filmul asta intr-c zi; dar nu • reusesc 5-0 fac niciodata. (A1i putea ere-de .,

". 66
"
'~.'
. II
.c
;::.
c
&.
-
'"
;::
Z
c
:;
~
:e
~ Almsbury se afla cam Ia sase cvartale departare, pe Yucca. Am mers pe jos. Cladirea era un monolit paralelipipedic, inalt de opt etaje, nu tocmai nou, dar nici prea vechi, par and extrem de scump. Terasele micu]e ieseau in afara, 1n siruri .ordonate. Terenul ingust din jur era impecabil, eu 0 gramada de smecherii aduse parca de pe Marte. De asemenea, inevitabilii-, palmieri .~i stolurile de pasan ale paradisului. 0 placuPi discreta se Ie gana eli am ceva stele de cinema Iocuind pe Intr-un cadru din fier forjat, anuntand: NU

langa mine, dar nu-l asa, il mai zaream din A VEM CAMBRE LffiERE.

cand in cand pe Seymour, cand lucra Ia Doi tiner.i mladiosl Ill-au privit cu Canalul 9, inainte de-a pleca dupf Gene.' interes pe cand ieseau din receptia plusata Autry 1a Canalul 5.) aidorna unor ,pasiiri exotice. Nu este. unul

Eram alar de bine dispus, rncat uitasem dintre ei, in-am gandit. Banuielile rru s-au cu totul de Andrew Detweiler. Pan a Iuni confirmat cfind run parcurs Iista chiriasilor. dimineata, la bitou, dind am citit Times. Teate numele erau barbatesti, i:osa nici until

Stirea se gasea pe pagina a treia, deci nu ern Andrew Detweiler.

nu era. considerata prea importanta. ell 0 Maurice Millian continua sa figureze Ia seara ill' urma, un individ pe nume Maurice nurnarul 407. Am Iuat liftul pana Ia etajul Millian In 'Varsta de 51 de ani, cazuse prin patru ~i am sunat Ia 409. Soneria aemi~ usile din sticla ale terasei apartamen.tului cateva note din Bach sau poate era Vivaldi sau. Fusese descoperir cam pe Ia rniezul sau Telemann. Mie toate sunetele alea din noptii, cand vecinii de desubt gasiserii p.idi- barocul vechi lmi par la fel. Minunatia care turi de sange uscat pe terasa lor. Umc111 mi-a deschis lI§a avea vreo patruzeci de lucru care Iega monile lui H,UTY Spinner ~i ani, era aproape Ia fel de slab ca Twiggy, Maurice Millian era belsugul de sange d'is- dar tot atat de inalt cftt mine. Purta 0 pandit prin j1:IL Duell Millian fusese ucis, at

11 putot exista 0 Iegiitura, fie ea ~i aproximativa. Inss moartea lui fusese lin accident - 1.1U accident stupid'. M-a framantat cam 0 ora, apoi am eedat, Exista 0 singura rnodalitate de-a scapa de aceasta obsesie,

- Dornnisoara Tremaine, ma Intorc peste vreo ora. Dad apare vreo blonds 1apana care vrea sa-i gasesc surioara mal mica, spune-i sa m-astepte.

A pufnit din nou §i Ill-a j

ignorat,

s s a

c

a

d

n

11 C.

iI pi Ir C(

s; tll dJ pi UJ se dl m de hc

c5ma~a din matase infloratli, deschisa Ia piept, dezgolindu-i sternul osos §i sp"an, ~i pantaloni ralbi, stramp, care puteau fi facuji din banda adeziva. N-a spus nirnic, ci a sprancene, masurandu-rnti Intre-

- Buna dimineata, am rostit §i i-arn aratat legitimatia,

A palit, Ochii i-au devenit duri, tivip de ' spaima, Era gata sa intre In panica, pregatit sa trfmteasca usa, Mi-am afisat zambetul eel prietenos :;;i aT?- continuat de pard nu .remarcasem nimic.

- Ma interesez de un tfmar pe nume Andrew Detweiler.

Spaima i-a disparut din privire §i pieptul slab i-a coborat usurat. M-a privit Inexpresiv, de parca nu auzise niciodata numele acela,

- Are vreo douazeci ili doi de ani, am continuat, e bruner, carlionjat, foarte dr5.gut ...

A ranj it. calrnandu-se, incercand sa-§i

ascunda panica.

- Top sunt a§a, a comentat el.

- 'Detweiler e cocosat,

Zambetul i-a inghetat brusc, A TnlUtat din sprancene.

- Ah ... Ala ...

Hopa! Mallory, ei dus 0 viaIii cumfa §J neprihilm'rii. Iatli rasI?lata.

- Locuieste aici? Am inghijit lin nod, cercand sa-mi aduc inima Ia loc, §i am

de cateva ori.

- Nu. Era... ill, in vizita,

- Pot intra sa discutam despre el?

Tinea u§a Inchisii pe trei sferturi, asa nu puteam zari decat un TV color. A nervos peste umar. S-a Incruntat, S-a carre mine §i a J:nceput sa rosteasca

apoi a ridicat iara~i din sprancene.

- Bfneinjeles, dar nu ~til1 prea mnlte, ' A deschis Iarg usa !?i s-a retras un pas. era maricel, ~i desprins din paginile reviste de decoratiuni rnterioare. In ta, inapcia unui perete Inalt pana In

t, se afla oucararia, Un condor pleca in stanga, Drept in fata mea se gausile duble <lin sticla,' care se deschispre terasa. AcoIo, 0 grarnada de bronzati faceau nudism. Muschii' au oehii §i m-au privit. Probabil ca ell nu sunt competitiv, deoarece 4&

S-a11 inchis la lac. Proprietarul eel slab an og a aratat spre una din cele doua canapele identice, vargate in portocaliu §i mara, a~ezate de ap1bele parti ale unei mese scunde din marrri.tua ~i sticla, de marirnea unui teren de badmington. EI s-a asezat pe cea-' Ialta, a luat 0 pgareta dintr-o caseta de alabastnr ili a .aprins-o cu 0 bricheta, din alabastru. Dupa ce s-a gandit putin, mi-a oferit §i mie 0 tigara.

- Fe cine vizita Detweiler? I-am intrebat, aprinzand tigara. Simteam in palma bricheta, rece I'li scumpa.

- Pe. Maurice... alaturi, ArliHi din cap spre 407,

- Nu-i eel care a muritinaccidentul de azi-noapte?

A expirat 0 dara de fum printre buzele ruguime ~i a scuturat tigara intr-o scrumiera din alabastru.

- Da, a incuviinjat ei.

- De dit timp se cunosteau Maurice §i

Detweiler?

- Nu de muita vreme.

- Cat?

A stins tigara pe alabastrul imaculat Iii s-a sculat, atat.ue afectat §i pur, lncata§ fi flicut prinsoare di fecalele Ii ieseau impachetate in celofan. A repetat gestul cu ridicatul sprancenelor.

- Maurice 11 gasise pe undeva, Cll 0

seara In urma.

- Care seara?

A c5.zut pe giioduri.

- Cred ea joi. Da, joi.

- Detweiler era de meserie?

A lncrucisat picioarele prectlm 0 balerina din anii patruzeci §i a leganat sandaua romana

A strfimbat dispretuitor din buze. 67-

- Dad ar fi fost, ar fi murit de foame.

Era schilod!

- Se pare di lui Maurice nu i-a pasat. c Barbatul a pufnit Iii a aprins alta ~igara. ;::.

Cand a plecat Detweilwr? ~

A Iniiltat din umeri, ;:;

- L-ain vOzut ieri dupa-miasa..; Ell m-am ;:::

intors rnai tarziu ... era noapte, :i

- Cum se Impacau? S-au certat, s-au batut? :z:

- Habar n-am. Ell nu i-am vazut de cat C

de doua ori, 'in hoI. Maurice §i ell mine DU ~ eram... apropiati, S-a ridicat nerves. Real- :E ... mente, n-am ee sli-p mai spun. De ce nu-i C

intrebi pe Davis §i Murray? sunt..; erau mana: in mana.

- David §i Murray?

- Vizavi. La 408.

Ei §i Maurice

I .

- Bine, m-am sculat, asa 0 ,sa fac. Am

privit spre usile din sticla. Mi se parea destul de usor sa treci prin de, daca Ie credeai deschise. Teate apartamentele sunt la - fel? Cu terasa §i usi de sticla?

- Sunt §ic, nu?

- Muljumesc inca 0 data.

- Pentru putin.

Mi-a deschis usa, opoi a Inchis-o 'in apoia mea. Am oftat §i in-am in dreptat spre 408. Am apasat butonul soneriei, Nia canrat nimic; a facut doar bing-bang.

David (sau Murray) uvea cam douazeci §i cinci de ani, era roscovan §i pis tnria t. Avea un corp zvelt §i musculos, de asemenea pistruiat. lmi puteam da seama de asta, deoarece purta numai a pereehe de blugi HUati foarte scurr, §i despicaji pe lateral pana Ia sold. Era descui] §i pe nas avea 0 para de vopsea verde. Parea descbis, prietenos §i rni-a zambit ,in stilulacela neutru pentru-un-neeunoscut,

- Da? rn-a intrebat.

l-am ararat legitimatia .. Nu a palit, ci a parut interesat;

- Un tip de Ia 409 mi-a zis eli ai putea sa-w spui dite ceva despre Andrew Detweiler.

- Aody? s-a incruntat usor, Intra. En sunt David Fowler. A Intins mana.

l-arn scuturat-o, - Bert Mallory.

ApartamentuI era eu totul -diferit. fata de eel de. vizavi. Era conforrabil §i ticsit, dominat de 0 planseta pentru pictat, lnconjurata de borcane Cll pensule §i cutii de tuburi cu

vopsea. Arhitectural .insa era identic cu celae lalt: Totusi, terasa era acoperita cu ghivece ;:::. de flori, nu eu muschi dezbracajl. David ~ Fowler s-a asezat pe taburetul din fata G mesei §i a incepu tsi1' cureje pensulele. ;:::: Cand s-a asezat," §lilul §ortului s-a deschis, I aratandu-i jumatate din penis, care era. de Z asemenea pistruiat, N u mi se vparea insli ca e se expunea intention at; pur si simplu, era 5 indiferent,

• - Ce vrei sa §tii des pre Andy,

;of - Totul.

68

A izbucnij ill ras,

-; Sa-i dam drumul, Stai jos. F5.-p. Icc ... Am degajat un spatin de pe canapea §i

m-ain asezat,

- Cum se impacau Detweiler §i Maurice?

M-a privit cunoscator. \

- Perfect. Din cnte stiu eu ... Lui Maurice ii pl ace a sa agate carelll~i plusati, Andy era un cllJelll§ plusat,

- Detweiler umbla dupa agli~at?

- Nu, a dis el din nou. Nici nu cred oil

stiacum s-o faca. _ Era homo? - Nu.

- De unde §tll?

._ N-ai auzit? mi-a zambit, Noi ne recunoastem de la lin kilometre. Vrei 0 cafe-a? - Da, multumesc,

S-u indreptat , spre jumatatea de perere care ne despartea de budit5rie §i a turnat doua cesti dintr-un ibric permanent plin §i fierbinte.

- E. greu sa-l descrii pe Andy. Avea ceva copilaros 10 el, Un adevarat inocent ... 11 inc5.ota orice noutate. Pacat de spatele lui. .. Mare pacat..,

Mi-a intins ceasca §i a revenit pe tabnret. - Era §i cam ascuns, Nu in privinta sentimentelor lui. in probleme din astea era foarte deschis.

- A avut relatii sexuale en Maurice?

- Nu, Ti-ara zis: era un cateh)§. Imi

pare diu ca nu-i §i Murray aici. Se pricepe mai bine Ia vorbit, Eu sunt mai mult orientat spre v izual,

- E1 unde este?

- La slujba. E avocat.

- Crezi d\ Detweiler l-ar fi putut ucide

pe Maurice? - N:1:l.

- De ce?

- Toata seara a stat aici, cu noi. Am

cinat §i am jucat scrabble. Cred ca-i era riiu de tot, dar incerca sa pretinda di n-avea nimic, Desi, chiar- daca n-ar fi fast cu noi, tot nu pnteam crede cil I-a ucis el.

- Cand l-ai vazut ultima data?

- A plecat cam cu jumarate de ora

inaiote ca s.a fie gasit Maurice. Banuiesc c-a Intrat in apartament, I-a v5.Z11t pe Maurice mort ~i a decis s-o ~teurga. N-a§ zice ca-l 111 vinuiesc. Cine stie ce gaseall poli-

IlU ( j

dupl

o or

mire

Am rn-a: desc tamt dar ,

cazu p

Era mtr-e cinci sa.mt lor j .reusi

tru c

cine, B

privn :tv ce, se

in Pi Iica. voia

A

A

tirnbr

Ji§fii ... Nici n-am pomenit de el. - De ce?

- N-avea fast sa-l implicam. A fast un

simplu accident.

- Nu l-ar fi putut ucide pc Maurice dupa ce-a plecat de la voi?

- Nu. S-a spus eu rnurise 111m IDUlt de

o ora. Desmond ce ii-a zis? - Desmond?

- Viza vi... Ala care parca tot timpul

miroase ceva neplacut,

- De unde ~tii ca am' vorbit eu el, §i

nu cu muscniul?

A ras, gata sa scape ce~~ca de cafea. - Nu ered ca Roy peste vorbi.

- Zicea .diuu §"tie nimic despre nimic.

Am inceput §i eu sa rad. M-am sculat §i ill-am a:propiat de l1~ile: terasei. Le-arn apoi le-arn locms la loco Ti s-a Invreodara sa crezi ca eran deschise, fapt s'a fie inchise?

- Nu, Totusi am auzit eli ar fi fost niste

- Asta am auzit §i eu.

M-am Intors §i m-am uitat lace lucra. un tablou mien], uobaiat §i a faH'i, ea rochie alba, el in blugi §i tricou, Aveau eincispsezece ani. Se Imbrali§au, 'gata s11 se

. Era destul de Iimpede ca era prima

idila, Mi se parea 0 pictura destul de l-am spus-o,

- Multumesc, a zambitjncantet, E pencoperta unei dirti.

- A cui. a fast ideea ca Detweiler sii si sa-~i petreaca noaptea eu voi?

Barbarul s-a gandit cateva clipe.

j - A lui Maurice, a raspuns, apoi m-a privil si a suras: Te pricepi la rnarci?

Mi-au trebuit cateva clipe s5 lnleleg Ia se referea.

- La timbre? Nu prea ...

- Maurice era filatelist, Se specializase

peisaje si regiuni din Germanin postbeFacuse rost de un kilo de cladiri §i sa Ie sorteze In liniste.

Am clatin at din cap.

- Nu m-am prius. Un kilo de cladiri? A 'izbucnit ill ras.

._ Este un set de douazeci §j opt de tipari te In 1948' in Zona Americana, cliidiri celebre. Pe atunci, Gerrna-.

nia era incli In haos ~i timbrels au fost tiparite in conditii dificile, De aeeea, exists o varietate extraordinara de 'diverse perfo-

tiiri, cleiuri §i placi deasupra lor. - Sunt valoroase?

...,. Nu. Banale, Uncle varietati se gasesc mai greu, dar nu sunt de valoare, ·M-a privir ell Intelegete: Din apartamentul lui Mau-

rice TIll lipsea nimie. .

Am ridicat din' umeri.

- Mamrreb de unde avea Detweiler bani ...

- Nu stiu. N-am discutat niciodata despre

asta,

N u batea in retragere. - iIi placea, nu-i a~a?

10 ochi i se citea 0 trisreje obosita. - Da, a incuviintat el.·

In aceeasi dupa-arniaza, am trecut 5-0 iau pe Birdie Pawlowicz de Ia hotehil Brewster -si am dus-o la inmormantarea lui Harry Spinner. I-am povestir despre Mim~ice Millian si Andrew Detweiler. Am intors-o pe toate' parjile. in mod limpede, tani:irul Detweiler nu-I putea ucide, nici pe Harry, nlci pe Millian, Insacoincideota era prea mare ...

Dupa Inmormantare Ill-am dus Ia Biblioteca Publica Los Angeles §i' am lncepur s5 rasfoiesc colecpa lui Times. Nu parcursesem dedit ultirnele trei sapt5m£ioi cfind biblioteca 's-a inchis. Times este un zrar a1 nabii de gros, §i daea rneartea nu-i serrzationala; sau daca diposatul nu-i un nume important, relatarea putea aparea oriunde Cl1 exceptia paginilor pentru reclame.

In ultima marti din luna, pe. 26, 10 North Hollywood, 0 fata fiji taias venele de la mana Cll lama.

ell 0 zi inainte, pe 25, Iuni, o fata avorCase §i avusese hemoragie, Sangerase pana murise, deoarece atat ea, cat ~j prietenul ei erau drogati cripi. Locuiau la o· strada C depdrtare de Western - foarte aproape de C:. Brewster - i ar Detweiler fusese Iuni in C

!:

u

;

C

i

i

..

C

Brewster:

,DLlminica, pe 24, un boschetar fusese injunghiat In parcul MacArthur.

Sihn_bata, pc 23, avearn trei cazuri. Un Injunghiar, Intr-un bar pe Pico, un fmpu§cat 1ntr-o pensiune pe Irolo, §i un viol cu Injnng hiere, tntr-o fundatura pe langa LaB rea. Numai eel Impuscat murise datorira

69,

sangelui pierdut, dar In reate cazurile fusese vorba de 0 multime de san·ge.

Vineri, pe 22, in ziua cand Detweiler venise In Brewster, un brueta§ de doi ani cazuse pe 0 grebla rasturnata din gradina casei sale de pe Larchernont - la vreo opt strazi de locuinta mea. Tar doi pusti portoricaul se batuserj; cu siuriurile inapoia lui Holltwood High. UUlIl era mort, celalalt la inchisoare, Ah, machismo!

Lista continua tot asa pnna pe data de 7, intr-o joi, In ziua aceea se perrecuse 0 aWl sinucidere cu retezarea venelor, langa Western §i Wilshire.

in dimineata urmatoare, marti, pe 3, am sunat-o pe dcmnisonra Tremaine §i am anuntat-o ell urma s5. in tarzi) , dar aveam s-o sun din doua in doua ore, sa ma interesez dad. nu aparuse blonda care-si cauta surioara, Apufnit.

Larchernont este un carrier Iocuit de f'amilii de ccnditie medie, lnghesuit intre averile stravechi din jurul clubului rustic §i pacostea care se intlnde in iosul lui Melrose, pornind din Western Avenue. Incearcli sa of ere impresia de suburbie - ~i reuseste binisor - mai degraba decat de centro cornercial de mana a dona. Zona 1111 abunda In apartamenre sau carriere de 'irichir ia; totusi exista cftteva, Am dar peste Detweiler In a treia adresli pe eare am verificat-o. Se afla la 0 strada departare de' curtea unde se

accidentase baietelul. .

Din spusele proprieiarului, In momentul accidentului, Detweiler juca bridge ell el. §i cu doua surori, fete batrane, in camera doisprezece, Baiatul nu se simtise prea 'bine §i In aceeasi seara plecase... vola sa prinda

70 un autobuz spre San Diego, s5.-~i viziieze mama suferindii. Proprietarul fusese impresionat atat de mult, IndH incalcase 0 regula

C ferma si-i inapoiase tanarului cea mai mare j:. parte din chiria platitii de el, In avans, pen:! tru 0 luna. La urma urmei, IlU statuse decat v trei zile Pacat de spatele IuL.. Un buiat j: asa dragu], cuminte... era scriitor, ~tiali. ..

:fi NlI, nu stiarn, dar asta explica modul in Z care: putea circula atal de mulr, aparent fill-a c sa munceasca.

~ L-am sunar pe David Fowler.

:E - Da, Andy ave a 0 masina de scris

~ portabila, dar n-a pomenit ca ar fi scriitor.

Birdie Pawlowicz:

- Da, bu tea tot timpul 1a masma III camera.

L-am regiisit pe Detweiler In datele de 16 ~i 19. Se mutase lnrr-o pensiune Ulnga parcul SHyer Lake, in noaptea de 13, ~i plecase pe 19. Proprietareasa nu-i restituise banii, dar ii of ere a un alib.i pentru ziua de 16, cand Iusese injungfiiat un batrfm In pare, ~i penrm data de 19, cand 0 fata se sinucisese chiar in pensiunea respectiva. Fusese sanatos tun cand- se mutase, bolnav pe 16, sanatos In 17 §i iara~i bolna v ill 19.

Era pr ecum un refren. Locuise In 0 strada depiirtare de. locul unde un barbat Iusese atacat, injunghiat ~i jefuit lntr-o f und rttura pe .d at a de 13 ... , des! d etaliile crimei nu se prea potrivean ~ablQnului. .El fusese bolnav, avea un alibi, §i se mutase Ia Silver Lake.

La fel §i pe data de 10: 0 femeie alunecase 111 baie '§i cazuse prin usrle de sticla ale dusului, taindu-se ingrozitor. Bolnav, alibi, rnutat.

Nu rna pricep de f'el la marematica, deoarece ahia atunci am pnceput graficul lui Detweiler. Millian murise pe 1, Harry Spinner pe 28 ,avortul fusese pe 25, baietelul pe 22, Silver Lake pe 19, ~i 16

.n

p

re

el

Ul

".: b'

etc. etc. etc.

st

B

Din trei in trei zile 0 crima sangeroasa se petrecuse undeva In vecinatatea lui Detweiler.

Nu descoperisem msa nici 0 regula In privinta victirnelor: barbat, femeie, copii, mhtusi hiitrane, c asatoriji, rrecas ator.i ti bogati, saraci. tineri, batrani..; Absolut nici UTI sablon, desi intotdetuine exisla un sablon. Mvam apucat chiar sa verific daca nu cumva nurnele erau In ordine alfabetica,

Am revenn la . bir ou pe la ora §ase.

D'omnisoara Tremaine statea teapaiHi'la masa ~oalii, exceptand peseta ~i un blocnotes. Imi amintea de Desmond.

- Ce mill cauti aici, domniscara Tremaine? Trebuia sa fii plecata de. 0 Ora.

M-run asezat Ja biroul rneu, 111-am lasat pe spate pana cfmd balansoarul a scart§it de doua ori §i mi-am suit picioarele pe tab1ie. - Dorearn sa Vll ccmunic cine v-a caurat,

- Nu poti astepta? Am alergat Loata

ziua §i sunt rupt,

se

C1

cl di

fa s-

eli

pt

- Nu va plateste nimeni ca sa-l gasi!i

pe acest Detweiler, nu? - Nu.

- Azi v-a sosit contul bancar.

- Si ce-nseamna asta?

- Nimic, 0 burra secretara 1.§1 infer-

meaza patronul. V-am informat §i eu. - Bfne. 'Cine a sunat?

A privit blocnotesul, desi faceam pariu pe ultima pingea c5. §tia totul pe dinafara. . - A telefonat 0 doamna Carmichael. l-a fost furat pudelul francez, Vrea sa i-I gasip. - La' dracu'! De ce nu se duce Ia politie?

- Deoarece este convinsa ca rapitorul e

fostul ei sot. Nu doreste sa-i faca necazuri, ci 0 doreste pe Gwendolyn inapoi.

- Gwendolyn!

- A venit §i 0 do amn ii., Bushyager. Do-

reste sa-i gasiti surioara,

M-am ridicat atat de brusc, inca! a fast cat pe ce sa cad de pe scaun, Am privit-o lung, dar nici n-a clipit.

- Glumesti..; A inalIat sprancenele cu

un milimetru, Era 0 blonda zvelta? - Nu. 0 brunets grasd, .

M-arn asezat 1a lac, incercand sa nu did. - Si de ce vrea doamna Bushyager sa-i

gasese surioara? am chicotit.

- Deoarece doamna Bushyager crede 93. surioara ei a §ters-o pe undeva cu domnul Bushyager. Doreste s-o sunati diseora.

- Maine. Diseara mD. ult5.loese ell Janice. Domnise ara Tremaine a scotocit prin sertarul biroului §i a scos contul men bancar. L-a azvarlit pe masa ell un pocnet.

- Nu te terne, am asigurat-o, n-o sri cheltuiesc prea mull'. Niste spaghete ~i vin diseara; iar maine dimiheata ona si sunca,

En a pufnit. Marcasem si eu un punet.

- Alteeva?

- A sunat un domn Bloomfeld. Doreste

raportul final asupra doamnei Blomfeld, ca g-O poata actiona in judecata,

Am of tat. Domnisoara Tremaine a inchis carnetul.

- Bun. Nu pentru doamna Carmichael, ~i fixeaza lntalniri pentru Bushyager §i Bloomfeld,

M-a privit pe sub sprancene. Am desracut bratele.

- Crezi Gii Sam Spade ar cauta un pudel francez ell nurnele de. Gwendolyn?

AI putea sa-l caute dad ar avea contul dumitale In banca. Domnul Bloomfeld la ora dona, doarnna Bushyager la trei.

- Domnisoara Tremaine, ai fi 0 mama minunata,

Nici macar n-a pufnit; §f-a luat peseta §i a iesit, Am inters scaunul §i am privit ealendarul. A doua zi era data de 4.

A doua zi avea sa .meara eineva, jar Andrew Detweiler ave a sa fie prin aproI

piere.

M-nro ridieat in capul oaselor, rezemandu-ma de tablia de In cap. Janice a bolborosit ceva 10 perna §i ill-a fixat cu un ochi,

- N-run vrut sa te trezesc, i-am spus,

- Ce s-a intarnplat? a rnormair ea. Prea

rnulte spaghete?

- Nu. Prea rnult Andrew Detweiler.

S-a ridicat lfinga mine, ~inandu-§i cearsaful peste sani, §i a aprins lumina. A bftjbait pe noptiera dupa 0 tigara.

- Vrea sa bage diver]?

- Nu-i frurnns, Janice, am spus.

- Vrei 0 tigarl.i?

- Imhi.

A. b1igat doua tigihi in gud ~i le-a aprins. Mi-a lntins una.

- Nu semeni deloe eu Paul Henreid, i-am spus.

A zfunbit.

- Curios. Tu semeni eu Bette Davis. Cine-i Andrew Detweiler?

I-run povestit totul.

- Elernentar, dragul mel! Sherlock, a concluzionat ea. Andrew Detweiler este up vampir. M-am incruntat. Bineinteles, este un vampir de§lePt. De obicei, vampirii scm! prosti. Se tradenzl1 permanent prin urrnele alea de dinp pe care le lasa pe jugulara C oamenilor, i=-

- Scumpo, pana §i varnpirii trebuie sa ::

fie Ia Iocul crimei. ;:;

- EI are intotdeauna un alibi, asa-i? i=

Am coborat din pat §i m-am Indreptat =

spre baie. - Asta, in sine', este suspicios .. Cand am ie§it, Janice a intrebat: - De ce?

71

l,~,~-}\ _-==,~I

= =

::E

- De obicei, oarnenii nevinovati n-au :;

,.

72

alibiuri, mai ales din' trei in trei zile,

. - Probabil ca de-asta sunt amlia nevinova~ prin inebisori.

Am chicotit ~i rn-am asezat pe marginea

patnlui,

- Pesemne ai dreptate,

- Bert, mai fii asta 0 data.

Am privit-o peste umar. - Ce sa fac?

- Du-te 10. baie,

- Nu cred dI rnai pol, Vezica mea are

~i eo. niste limite.

- Nu ma refeream In asta. Du-te pana

la u§a baii. .

M-am inc[untar banuitor, m-am ridicat lii am mers pfuIa Ia usa baii, M-am in tors , am incruoisat bratele I?i In-am rezemat de . tocul usii,

- Care-i chestia? Janice a zambit,

- Ai un fundnlet foarte driigu], Aproape la fel de dragu] en al lui Burt Reynolds:

Peate ca..sunt gemeni. - Ce?! am urlat eu.

- Poate ca Andrew Degweiler are un

irate geaman. Unul dintre ei comite crimele, iar celalalt asigura aliblurile.

- Vampiri gemeni?

- Cam exagerat, LlU-J asa? s-a incruntat

ea. Au descoperit grupe sanguine In Bram Stoker?

Am revenit pe pat §i m-ain acoperit cu cearsaful palla la brau, rezernnndu-ma de' tabUe, lffnga. Janice.

Habar n-am.

- Asta-i aWi prostie a vampirilor. Niciodata nu verified' grupa sanguina a victimel or. 0 grupa sanguina necorespunzatoare te poate ucide,

- Ceea ce fac vampirii 11l1-i transfuzie,

- Tot aia-i, nu crezi? Am inaIlut din

umeri, Asta-i, a oftat ea, vampirti sunt prosti, S-a intins '§i m-a tras de pJirul de pe piept, De ore intregi, nimeni nu mi-a mai facnt nici 0 propunere indecenta.

. I -am facut ell.

Miercuri dirnineata; am dat, vreo douasprezece telefoane, Dintre cele noua victirne de care aflasem, am putut dpata informatii numai despre sase dintre ele.

Teate sase aveau aceeasi grupa sanguine. Am aprins 0 tigadi ~i m-am Iasar pe

ra La si d. e( b, cl

P 't-.i R N

spate in scaun. Totul mi se invartea 111 cap. Gasisern, in sffiqit, 0 legaturiiintre victime, dar nu §tiam dad! ea era regula, sablonul. Pur §i simplu, era Iipsit de sens, Poate ca Detweiler era lnf.r-adevru· un vampir.

- Mallory, am rostit cu glas tare, ai luat-o razna,

Domnisoara Tremaine a ridicat ochii.

, - In locul dumitale a~ tine seama de reflectia aceasta, a comentat ea ell un chip impasibil.

'In dimineaja urmatoare m-am impleticit jos din pat la ora sase dimineata, Am. facut TIll du§ rece, ill-am barbierit, m-arn imbracat §i. mi-am pus Murine In ochi. Pardi Ii frecam de ciment, Do amaa Bloomfe.ld rna tinuse ·treaz palla la doua noaptea, vizitand toate lecalurile de noapte dill Santa Monica, ill compania unui gigolo pe care In~a nu-l Identificasem. Cand s-au oprit 1£1 un motel, EO-am dus neasa §i ill-am culcat,

La ora aceea n-am putut gasi 0 edijie a ziarului de dimineata decat tocmai la Western ~i Wilshire. ~tirea era pe pagina §apte. Din fericire, cadavrul fusese .gasit In. timp pentru editia de dimlneaja. Sybil Herdon, 0 femeie de 38· de ani, :se sinucisese intr-o easutli de pe Las Palmas. (D.etweller nu se Indepartase prea mult. Adresa era dupa coltul de 10. Almsburg.) I§i taiase venele de la maini ell un ciob de oglindji, Fusese descoperita de la unsprezece' §i jumatate, cftnd proprietareasa venise sa-i ceara sa dea telev izorul mai incet.

Era prea devrerne pentru a, trece pe acolo, a§il Local am rnancat micul dejun sperand di aceasta era una din ocaziile cand Detweiler staten mai mult de trei zile In acelasi lOG:. Nu aveam nic.i cea .mai midi indoialli en locuia fie chiar In Iocul respectiv, fie in apropiere.

Proprietareasa, ~i administratoarea, casu~elor era una dintre acele fiinte caracteristice Hollywood-ului. Probabil fusese starleta prin anii douazeci sau treizeci, dar suecesul Q oeolise, De aceea, incercase sa se conserve in [imp. Continua' sa astepte ,permanent 0 solicitare, din partea stlldiouril,or,' insa trupul nil 0 ajutase. Parol avea culoarea ararnei, iar rujul, rosu-ca-masina-depompieri, era inrins Cll mull in afara buzelor subtiri. Ochii ei spalaciti rna

N

Cl

Z8

pc b~ D~ fe F< su ai bl va M

b~ de

E ne:

Sa bill In( SOl By apt est SLl: po,

priveau printr-o masca Lone Ranger a lui Maybelline pe 0 figora al-bli precum yam]. Rochia ei copia in mod evident 0 toaleta a Normei Shearer.

- Da?

Avea 0 voce fiira suflare. M-,a inspectat rapid din cap pana In picioare. LUQruI acesla se petreee destul de frecvent pentru a rna simti flatat, dar acum imi dadlf un fior ciudat, de parca a!? fi fost masurat pentru un eosciug. l-am ararat Iegitimapa si am Intrebat-e daca puteam discuta despre nnul din chiriasil ei.

- Binelnteles ... Intra. Eu sunt-Lorraine Nesbitt.

Fusese usor dezamaglra ea nn recunosousem nurnele? S-a tetras un pas, desehiziind usa, Mi-am dat seama di detectivii, particulari sau de alta natura, care 0 Jntrebau despre chiriasfi ei, nu constituiau 0 noutate. Am intra; in odaita micuta ~i femeia ill-a privit din 0 suta de direcjii. Fotografiile ingiilbenite acopereau to ate suprafetele netede §i se agatall de ·pere-ti aidoma iederii. Tipa fusese a bucliticii buna ... ell patruzeci de ani in urma. A yazo.t ca m-a uitam la fotografii !?i a zambit. Machiajul din jnrul gurii s-a fisurat,

- Despre care anume vrei sa discuti? Snrasul disparuse §i fisurile se inchisltra. - Andrew Detweiler. M-a privit .inexpre-

siva. H.nar, frumusel, cocosat ' Fisurile se redeschisera.

- Ah, da. A venit nurnai ell cateva zile in urmi'i. Ii uitasem numele.

- Mai este aici?

- Pai, da. A oftat: Nu-i pacat ca un

baiat a~a frumusel sa aiba un asernenea defect?

- Ce-mi poti spline despre el?

- Nu prea rnulte, A venit duminicaseara.

Ii: foarte frumos, ea un Inger, un inger brunet. Desi nu asta rn-a .atras la el, A zambit: sa stii ca Ia vremea mea am vazut multi blirbali frumosi. E greu de explicat.. . Are 0 inocenta extraordinara. 0 privire pierduta, sortit5. pieririi, ceva cum trebuie sa fi avut Byron, 0 vulnerabilitate care te impinge 51\..1 aperil sa-l protejezi. Nu §tiu exact ce anume dar mi-a atins 0 coarda a sufletului. a repetat ea. Poate ca. asta este. I§i poarta sufletul pe chip.

A incuviinjat ea pentru sine:

- Perieulos sa faci asa eeva. M-a privit:

Daca s-ar putea -forografia calitatea aceasta, oricare ar fi ea, ar deveni Q vedeta peste noapte, chiar daca n-ar avea habar de 'actorie .. Desi ... signr, mai este §i infirmitatea aceea ...

Am decis dl Lorraine 'Nesbitt era nebuna de legat,

In camera a intrat un barbat, A ~lim,las Iocului, rezemar de tocul usii, privindu-md cu ochi somnorosi, Avea earn douazeci' ~j cinci de ani", purta pantaloni chinezesri stramJi, tara chiloti, ~i un tricou, Parul ii

- era ciufulit §i .tuns mai scurt decat se purta.

Arata bine, in gennl Kansas. Tunsoarea rn-a f~cut sa cred dt era non-venit In oras, desi ochii lui afirmaucontrariul. Am banuit ea

i

babel i:i pHicep. sa fie tuns asa,

- Johnny' a chicotit femeia. Intra! Domnul detectiv intreha despre Andrew Detweiler de lanumarul ~flpte_ A revenit ClI privire la .mine: El e protejatul meu, ~ Johnny Peacock - UN tanar foarte talentat, Ii aranjez 0 proba de vizionare imediat ee imi va raspunde dornnul Gbldwyn. A clipit afectata. Am fast una din Fetele Goldwyn, stii. ..

Curios, crezusem eli Goldwyn murise.

Poate ca nu era a§.a_ .

Johtny a primit en indiferenta vestea apropiatei sale consacrari, 8-a asezat pe canapea ~i a cascat,

- Detweiler? Nu ered cil l-am V3Z1Jt.

Ce-a facut?

- Nimic, E o. verificare de rutina. Era limpede di 01.5. credea de Ill. politie, N-avea rost sa-i modific parerea, Unde a fast azinoapte, cand a rnurit femeia aceea, Herndon?

- Cred aa In casuta lui. I-am auzit masina de scris, Nu se simrea prea bine, a raspuns Lorraine. .Apoi a tras aer printre C dinti ~j §i-a inde§tat degetele de buzele sta- ;:::. cejii. Crezi di exista vreo legatura. ~

Detweiler :i~i incalcase regula. N-avea lip ;;

alibi. Nu-mi venea sa credo Ii

- Lorraine ... , .n morrnait Johnny." C

M-am rasucir spre el.

- Stii unde era Detweiler?

- Habar n-am.

% c· z c

- Atunci, crezi ea nu exista nici 0 :IE oJ.

Iegarura? ill

73

- Tipn s-a sinucis ...

- 'De unde stii?

- Usa era loeuiata pe dinauntru. Au tre-

buit s-o sparga ca sa intre,

- $i fereastra? Era §i ea incuiata?

- Nu. Fereastra era deschisa. Dar e zli-

brelita. Pe acolo nu se po ate' intra.

- Aseara, dmd ri-a raspuns la ciocaniturile in u§5., m-am dus Ia fereastra §i m-am uitat, Zacea furr-a balta de sange ....

A ineeput sa smiorcaie. Johnny s-a ridicat ~i a cuprins-o cu bratul. -Dupa aceea, rn-a privit, a ranjit §i a Inrutat din umeri,

- Ai vreo diSllta libera? am Intrebat-o,

fuIgerat de 0 idee. '

- Da, a Incuviintat femeia, oprindu-se din plans. Am doua, De fapt, chiar trei dar inca nu pot 5-0 tnchinez pe a doamnei Herndon - ponte apare vreo ruda sa-l ridice lucrurile,

- A§ dori 05-0 inehiriez pe eea mai apro-

piata de numarul sapte, i-am spus.. ~

~ N-am avut noroc sa intru la sase sau Ia opt, dar am caparat casllta numarul cinei. Pensiunea Lorrainei Nesbitt era 0 bomba. Numarul einei era format dintr-o eamel'a ell o debara, 0 chicineta §i Q sl'ilita de baie - identica cu rcelelalte nona garsoniere, ill-a asigurat proprietareasa.

Dupa 0 multi-me de icnete §i transpiratie, canapeaua s-a transformar intr-un pat ell movilite. Prigiderul arata de parca cineva varsase peste el 0 sticla de Bt'er Rabbit in anul 1938, §i nu mai fusese cud-ilat de atunci. Caloriferul era pur ~i simplu 0 gramada de fier veehi. Asta-i, am suspinat, bine ca raman numai trei zile. Oricum trebuia sa

platesc chiria pe o luna Inainte, dar am considerat-e en. pe 0 mira, pentru a inehide gurile lui Lorraine -5i Johnny despre mesena

mea.

e Mi-am adus haine pentru trei zile, cii;:::. teva cearsafuri ~i peme,_ am mai inspectat 0 ~ data bucatarioara §i' am dec::is sa mauline in u· eras. Am dus 0 sticla de Lysol in baie §i ;::: mi-am tinut singur pumnii. Domnisoara Tre- 5 maine a adus contul bancar ~j a pufnit de :z: cateva ori,

C Numarulcincl avea 0 u~5. §i patru feres- 5 tre - la fel ea §i celelalte n01)5 casute, rna I asigurase Lorraine. Usa avea un zavor greu, :;i ee nu putea fi deblocat dinafara, Fereastra

74

de liinga l1§a TIU se deschidea deloe, deoarece nici nu fusese construita ca atare, Ferestrele de la baie §i bucatarie se deschideau spre afara, §i erau inalte §i inguste, cam saizeci pe cincisprezece centimetri .. Cealalta fereastra din odaie, vizavi de ll§a, glisa in stlS..ZllbreleIe din fier forjat, fixate de rama, erau atat de ruginite indit nu cred ell. pureau fi scoase decat srnulgand mtreaga fereastra. Se pl'irea ca, la urma urmei, Andrew Detweiler avea un alt alibi perfect - ei, sau oricase altul.

M-am oprit' langa usa cu numarul sapte, simtindu-ma deodata precum un adolescent gata sa agate prima lui gagica. Auzeam mauntru lacanitul rnasinii lui Detweiler. Gata, Mallory, pentru asta te-ai omorat 0 saptamana intreaga.

Am ciocanit in u§ii.

Am auzit masina de scris oprindu-se, apoi har§futul unui scaun 1m:pins ind1irat. In urmatoarele cincisprezece, douazeci de secunde nu s-a mai auzit nimic, §i m-am 1ntrebat ce facea, Dupa aceea, a tras zavorul §i a deschis usa,

Se incheia Ia dlma§a. Pesernne asta callzase intsrzierea; nu dorea ~a fie vazut ffua clima§a. Totceea ce mi se spusese despre el em adevarat. Nu era prea Inalt; ajungea cu crestetul capului pana la nasul meu, Era brunet, desi mai putin dedit rna asteptasem. Nu-i putearn ghici originea, Cu siguranja nu era latino-american, ~i 'nu mi se parea nici slav. Trasaturile Ii erau blande, fara ascutimiIe Intalnite de obicei la rasele mediteraneene. 'Parul 011 era chiar negru, Nu-l purta nici lung, nici scurt, Hainele erau banale. Totul ln el era neutru - cu excepjia chipului. Acesta era exact a§a cum 11 descrisese Lorraine Nesbitt. Dad! sunai la producjie §1 eereai un Inger eu aspect masculin, l-ai fi primit pe Andrew Detweiler cu 0 peruca blonda. Corpul Ii era zvelt §i bine proportionat ~ din loeul unde rna aflam nu-i zaream eoeoa§<1 §i nici n-ai fi banuit Gii. are asa ceva, in timp xe-si incheia nasturii cama§ii, i-am intrezarit pieptul, Nu era musculos, dar era foarte, bine faeut, Arata sanatos, ell ten normal - putin trandafiriu; desi se intrezarea §i 0 anume palo are, de pared ar fi evirat soarele. Ochii lui pegri erau uluitori. Dad acopereai . restul fetei.

M. cir pU

Ia! 1111 la~ ba

COl sin An car sin mil

ma

sur: sea eli del rna,

jGCI

a~a mit prix

ban

yin sed

Maj

FlU UUlI:

pe nun

3sand numai ochii, ai fi jurat di n-avea rnult de patru ani. I-ati vazut pe copiaceia eu ochi mari, inocenti §i intre, asa-i?

- Da? a intrebat el,

- Buna, r-am zambit, Ma numesc Bert

. Tocmai ill-am mutat la numarul . Dornnisoara 'Nesbitt mi-a zis dHi

loc §i am zarir a. Nu stiu cum sa descriu ce am Ceva asemanator unei ram ill suflet, simtit aceeasi nedreptate §i tristete pe o incercasera §i ceilalti, asa cum ai . despre mice lucru minnnar cu un defect

nu? Am auzit

Odaia era identica Cll a mea, desi parea

la suta rnai acceptabila, Nu-mi dadearn ce-i facuse pentro a arata %a. Poate v:ina era obscuritatea. Trasese per§i aprinsese nnmai 0 veioza lang5 de scris,

- Da, scriarn 0 _povestire, dar prefer sa gin. A surss deschis §i neprefacut, Dad putea di§tiga bani jucfind gin, n-a~ rnai

- Desrui cameni c5.§tiga bani de pe unna de gin,

- Oh, n-as putea. Sunt prea ghinionist. Avea, bineinjeles, tot dreptul sa spuns ceva, dar nu 0 f1icllse auro-cornpatir, ci dear ca 0 observatie. Apoi rn-a L1§or ingrljorar;

- Nu ... aa-a ... nu vrei sa jucati pe

de purin, i-am raspuns §i pria i s-a Iimpezit. Ce fel de povestiri ?

- Ah, fel de fel... A inrutat din umeri; . ales fantastice.

- Le vinzi?

- Pe cele mai multe. I

- Nu-mi amintesc sa-Ii f1 vazut numele

undeva. Domniscara Nesbitt zicea ea te Andrew Detweiler, UlI?

A irrcuviintat din cap.

- Folosesc l1l1 pseudonirn. Probabil ca l-ai recunoaste nici pe acela. Nu este prea renumit

Ochii lui spuneau di prefer a sa nu mi-l destainuie. Avea un ll§or accent, incet §i moale, Uti tocmai a trLraganeaUi, dar nici sudic. A acoperit masina de scris si a sees lin pac her de eiirti de joe.

- De unde esti? l-am Intrebat. Nu-ti pot recunoaste accentul .

A zambit ~i a amestecat rapid dirIiJ.e.

- Carolina de Nord. Hat departe, pe la

Blue Ridge.

A aUat carple §i ell Je-am jrnpartir. - De eat limp esti In Hollywood?

- Cam de dona Iuni,

- ~i cum i'ti place?

A suras In felul san atragator §i a luat cartea,

- E foarte ... neobisnuit. De cat limp traie§ti aici, domnule Mallory?

:_ Spune-rni Bert. Dintotdeauaa. M-am nascut In Inglewood. Maica-mea locuieste §i acum tot acolo,

- Trebuie sa fie." ciudat, sa traie§ti

toata viata intr-un singur lac, - Tu umbli mult?

- Da, Gin!

- Credeam di esti ghinionist, am ras.

- Dac-am fi jucat pe bani, n-a§ fi reusit

a§a' ceva,

Am jucat gin toata dupa-amiaza §i am vorbit... vrute §i' l1e~rl1te. Detweiler parea

doritor s5 discute, sau Gel putin sa aiba, pe

cineva Cll care sa palavrageasca, Nu mi-a

spus absolut nimic care sa poata constitui 0 Iegaturacu cele nou a morti; ba mai mult, a povesrit pe unde a fost §i ce citise. Citea

mult, aproape orice Ii cadea in mana. Am

ramas ell irnpresia ca el nu uiiise viata in aceeasi maSllra in care 0 citise, 'ca tcate lucrurile pe care Ie cunostea I1u-1 afectasera 7 5 ~ niciodata in mod fizic. Era aidorna unei

insule izolate, Viata eurgea in jurul lui, dar

nu-l atingea niciodata. M-am intrebat daca C

nu cumva diferenta 0 constituia cocoasa lui, ;::. dadi nu-l transformase intr-o asemenea crea- :! tura ciudata, incat' fusese nevoit sa se v retraga in Insula aceea, Practic, top cei cu ;:: care discutasem n pl acusera, laolalta ell ~ oantitliti varlabile de compatimire, totusi 11 :5 placusera. Harry Spinner fusese prieten cu iii

el dar descoperise ceva ,,'cilldat". Birdie C Pawlowicz, Maurice Millien, David Fowler, :E

....

Lorraine Nesbitt, toti TI lnddlgisera. C

Pfllla .~i eu, fir-ar : al dracului, il indragisem,

La rniezul noptii erarn treaz, la numarul cinci, en sortul de jocheu, luminile stmse §i usa deschisa, Ascultarn la<:<anitlll masinii de scris a lui Detweiler ~i vuierul infundat at Los Angelesulni, Ma gandeam, mrl gandeam intruna. ~i n-ajungeam la old un rezultat,

Cineva a trecut pe lungli u§u, Incet §i precaut. Am scos capul prudent. Era Johnny Peacock. Treeea pe l5.nga bungalovuri, tacut ea o, umbra. Cand 3 ajuns In stradli, a eotit spre sud. Mergea 'pe Selma, snu pe Boulevard sa fad vreo lipeala §i su. mai scoata un gologanin plus. Probabil eli Lorraine tl !.inea din scurt cu banii .: Prudenta, baiete. Daca te descopera baha, ajungi iara~i pe strada. ~i tj-au mai dimas destui ani in care s5. c5~tigi parale dear pentru eli rf se scoala,

Vineri dimineata am trecut pe lit birou §i am verificat primele note de plata ale lunii. Domnisoara Tremaine avea 0 listn de posibili hoi clienji,

- Spune-le Ia top ca-s ocnpat pana Inni. A incuviintatcu lin aer dezaprobator.

- A sunat dOIllJ1l.U Bloomfeld.

- A primit raportul?

- Da. E foarte multumir, l.Q.sa doreste

numele blirbatului.

- Spune-i e-o sa-l capete Iuni,

- A sunat doamna Bushyager. Sora ei ~i

domnul Bushyager continua sa lipseasca,

- Zi-i sa rev ina luni. Dornnisoara Tremaine a deschis guru. Am oprit-o. Daca mai zici eeva de contul meu bancar, iIi bag QUa de gandeci ill cacao,

N-a mai pufnit, a chicotit, M-fun Intre-

bat cate puncte fusemna asta? .

In dupa-amiaza aceea, am jucat gin ell Detweiler. Era realrnente bucuros sa mji

76

C vads, ca un c5.tel prietenos. Eu incepusem S sa ma sirnt un ticalos,

~ Cu 0 zi in urma, pomenise G singura u data de Carolina de Nord vsi eram extrem ;:: de- Interes at de toate subiectele pe : care = cauta sa Ie evite:

Z - Cum era in Blue Ridge? Vti-naa-p ra-

e cooni suu-b Iuu-na plii-nali?

= A suras orbiter.

2:

... e

- Da, cam asa ceva. Cele mai multe chestii scrise des pre asta sunt destul de

reale. In tr-adevar, acolo este alta lume, aproape .lipsitii de contact ell exteriorul,

- Tu ai tr1ijt in adancul regiunii?

- Cam cat de adanc poti ajunge f'ara sa

ie~i pe partea eeaHilt5.. ~tiai en cei rnai multi de acolo n-au auzit niciodara de televiziune sau de cinema, §i ca unii nu cunosc nici uumele presedintelui? Cli majoritatea nu s-au depart-at nici odata cu mal mult de cincizeci de kilometri de locul unde s-au nascut, si cli 'n-au habar de lumina electrica? N~ ma crezi? fusa OLl doar luctutile sunt diferite .... $i oamenii gandesc altfel, gandesc difent.,; ca inrr-o lara slrama. A ina1tat din tJmeri~ Totusi cred ca nu dupa mnlt limp 0 sa se normalizeze. Realitatile se apropie pas ell pas. ~tiai di ell n-am fest In §coa'la? Nici rnacar pentru 0 zi. N-am .purtat pantofi pana la' zeee ani. Sa nu-ti vina sa crezi. A clatinat din cap, murmurand: - lntotdeallDn. rni-am dorit sa fi mers In §coala.

- De ce ai plecat?

- Nsaveam de ce Sa mal raman. Cand

aveam opt ani, pllrinpj mi-au murit iutr-un incendiu, Casa noastra a ars. Ell am fest Iuat de 0 baba .neroada, care era vecina. Aveam Gateva rude, dar .nu .ala voiau. ,M~a privit ell ochi Increzatori: $tii, acolo tipii sunt destul de superstitiosi. Credeau ell eram ... insemnar. To tusi, b5trana m-a luat. Era moasa; dar se inchipuia vrajitoare, sau <l.§a ceva ... Tot tirnpul rna punea sa beau fed de fel de lieori preparate de ea. M-a hranit, ll1-a~il1lbracat, rn-a educat - in felul ei - apoi a incercat sa mil lnvele vrajile ei,

.1usa nu le-arn putut lua 10 series. A suras stfmjenit: Ell fiiceam curatenia ~i, In dill urma, i-am devenit un fel de asisteni o ajutam la nasteri., adica am mosit :ji

de cateva ori, dar n-a durat prea Parintii se temeau eli prezenja mea pea lnsemna pruncul. Ea rn-a 'lnvlltllt sa citesc.: nu m-ain mill putut opri. Avea 0 grarna de carti, pe care TIu§tiu de unde le gropase, cele mai multe publicate Inainte primul dizboi mondial. Am citit setul plet al unei enciclopedli.. aparut In 1911.

Am .55.

Ochii lui s-au lnnOtlIDt.

- Dupa aeee-a, ea ... a murit. cincisprezece ani §i am plecat, Am

cle Apr Q 1.' cin bog dui, de'

ince era sim' hoU gre: pute gerc cide Van! Iegil etl nu .

real!

~ moa VQl"~ weil carti

aeon parr' prop cit c obi§.1

JJ mera eu 2 nord, ea e ,parai zinul cap nod dato cli['li'L

D afi§fu puse; pentr sa jo

A de Sl de j(

de fel de slujbe ~j continuam sa citesc. Apoi am scris 0 povestire §i am rrimis-o la o revista. Au cumparat-o - uri-au srirnis cincizeci de dolari. Mi-am spus vcf sunt begar §i am rnai scris una. Deatunei tUUaduiesc §i scriu. Am un agent care se ocupa de toate; eu nu fac altceva _dedit sa scriu.

S5natatea trandafirre a lui Detweiler a iaceput sa dispara i'n dupa-amiaza aceea. Nu era bolnav, pur ~i simplu ineepea sa se simla ca noi, mnritorii, Iar ell simteanr di hotararea incepuse s5. mi se destrame. Era greu. de crezut di. baiatul acela inocent putea fi irnplicat intr-un sir de morti sangeroase. Poate di era dear 0 serie de coincidente incredibile Da, "incredibile" era cuVfinrul-eheie. Ttebuie sa fie implicat; altfel legile probabilitiitii erau cornplet spulberate. Cu toate acestea, putearn jura c5: Detweiler nu juca teatru. Inocenta lui copiljiroasa era re aIa , Ina-o-ar draeu', era realii.

Sambata dimineara, Ia trei zite dupa moartea dornnisoarei Herndon, am stat de verba Cll Lorraine §i Johnny. Dad. Detweiler daren ca III searn aeeea sa joaee carli, sau oriee altceva, trebuiau sa fie de acord §i Sa ni5 propuna pe mine drept al patrulea partener. Dad au fiicea nici 0 propnnere, aveam 5-0 fac en, 11155 simteam d\ de data aceasta uvea sa-~i toloseasca o~i§nu.itul ali hi.

Dupa-amiaza, Detweiler si-a parasit camera pentru prima data de cand rna aflam ell acolo. A plecat pe Las Pal mas, spre nord, a pus Ia 'po§tu un plic mart' (presupun Ga era povestirea la care Iucra) §i a cumplirat mai multe fleacuri de Ja supermagazinul de pe Highland. S5 fi Insemnat asra planula sa se mute? BIllSC, am simtit uu nod In stomac, Dar dacp ramanea tocmai datorlta pri eteuiei ell mine? en ftecare pa, mn simteam un ticalos tot mal mare. Dupa vreo ora a aparur Johnny Peacock, afi§and un aer conspirativ Detweiler le propusese sa joace bridge in seam. aceea, dar di Johnny nu §tia bridge, hot5.rasero.

joace scrabble.

Am trecut pe la numarul §apte. Masina scris fusese pllsa deoparte, in.sa carlile joe §l carnetul ell scorul erau tot pe Valiza lui se afla pe podea, 1 fin go. .... Era un model en tinte, pe care nu-l

rnai "liizusem din copiltirie. Desi avea patina caracteristica vechimii, fusese pastrata ell grija ~i dragoste, ~i era unsa, Poate co. gresisem ~j, totusi, se muta.

Detweiler nu se simjea deloc bine. Era palid, tras la fala ~i nerves. Avea pleoapele umflate ~i vorbea usor incoerent. Erarn sigur en suferea, dar tncerca sa lase impresia c.a totul era in regula.

- R~ti sigur eli ai chef sa joci scrabble diseara? l-am intrebar.

Mi-a suras voios, desi parca chinuit,

- Sigur ca da N-am nimic, Maine dimineata 0 sri rna -simt perfect.

- Crezi eli trebuie neaparat Sa joci?

- Da, au .. < mai uit de... aaa,_ durerea

asta de cap. Nu-ti face griji, Am mereu crize din as tea, dar tree intotdeauna,

- De cand Ie ai?

- De... de cand eram copil. A zambit:

Crezi ea mi Ie-a provocat vreuna din licorile batrfmei vrajitoare? 5-0 dau In judecatti ... ?

Ai fost la vreun doctor? La unul bun? - 0 data.

- Ce ti-a spus? .

- Mimic important, a i'n5.1~a:t el din umeri,

Sa iau doua aspirine, sa beau multe Iichide, sa mo. odihnesc, chestii de-astea.; Nu dorea sa aprofundeze subiectul. Imi tree inrerdeauna,

- §i daea odata n-o s1Hi mal treaca? Mea privit cu 0 expresie pe care n-o mai YaZUSem pana atunci, §i am YDteles de ce Lorraine spusese eli avea 0 privire pierduta, sortita pieirii.

- Pai, nu putern tdli vesnic, nu? Mergem?

Jocul a Inceput en un filmcu Frajii 77 Marx. Lorraine §i Johnny piireau doi canari jucfind scrabble ell pisica, dar Detweiler era

atat de normal §i prea putin. preocupat, cr local curand se petolira ~i ei. La inceput j:. conversatia a fost Incordarf §i sCra§nila, ~ pana cand Lorraine a ajuns la "em-iera" ei u

-

§i a ineeput sa ne amuze. Cunoscuse 0 ...

multirne vde personaje celebre §i era un = izvor de anecdote, majoritatea licenjioase. :

. Destul de repede, Detweiler se dovedi jucii- !.cr torul eel mai bun, dar, spre surprinderea ..... mea, nici Johnny nu juca rau; Lorraine juea

absolut aiurea, insa parea indiferenta. ;l

/, 78
~~. f '
,
, .
','
C
~.
C
..
ii
~
=
~
c
z
c
:E
..
c M-a§ fi amuzat §i eu daca n-as fi stiut ea, In preajma. cineva murea sau era pe moarte.

Dupa vreo doua ore, tirnp In care Detweiler se simtea tot mai dIU, nil-am cerut scuze, spun and e& merg la toaleta. Dupa ce m-am ridicat de la masa, am palmar §peraclul lui Lorraine.

Peste Inca 0 jurnatate de ora~ i-am anuntat ca ma retrag. in dimineata urmatoare trebuia sa. rna scol devrerne. Intotdeauna Imi petreceam duminicile cu maica-mea, ill Inglewood. in realitate, mama faeea 0 diHitorie in. circuit prin Yucatan, rnsa asta nu era nici acolo, nici aici, L-am privit pe Johnny. Bjirbatul a incuvlintat user din cap. Trebuia sa se asigure eli Detweiler ramanea ell ei pentru eel pujin douazeci de minute apoi sa-l urmareasca atunci cand pieca. Daca baiatul nu mergea in apartamentul lui, trebuia sa vina rapid§i. sa rna anunte.

Am Intrat Ia numarul §apte, folosind §peraclul. Draperiile erau' trase §i am riscat, aprinzand lumina de la baie, Detweiler avea putine Ihcruri. Opt eama§i, §ase perechi de pantaloni ~i un sacou subtire, toate In debara. Camasile §i sacoul fusesera transformate datorita cocoasei. In rest, debaraua era goala, Baia nu continea nimic deosebit - aceleasi obiecte ea la mine. in bucatari'e exist a 0 farfurie din plastic, un pahar din plastic, 0 ceases din plastic, un castron din plastic, 0 craricioara, 0 tiglli \:1i , a lingura din metal, 0 furculija din metal §i un cutit de bucatarie de marime rnijlocie. Laolalta, toate de abia urnpleau 0 cutie pentrn pantofi,

Exceptand hainele din debara §i vesela, valiza, aflata tot liinga canapea, nu fusese despachetata, Inauntrul ei se aflau lenjerie de corp, sosete, 0 alta pereche de pantofi, un top de hartie, cateva chestii necesare scrisului §i vreo duzina de carti. Cartile erau srampilate eu numele unui anticariat de pe bulevardul Santa Monica. Emu .de toate felurile: science fiction, politiste, biografii, cacti de filozofie, cateva de Colin Wilson.

Tot in valiza mai era §i copia la indigo apovestirii pe care. tocmai 0 terrninase. Adresa de post-restant de pe prima pagina era 0 casuta po§tala, In Oficiul Hollywood. Titlul povestirii era Ctuuecul moitii. A§ fi dorit sa am vreme s-o citesc.

Una peste alta, n-am gasit nimic. Excep-" land cartile din valiza §i pachetul de car~i de joe de pe mas a, In tor apartamentul nu exista nimie personal din Andrew Detweiler. Nu crezusem di se poate duce 0 existenta atat de anonima,

Am privit in jur, sa rna asigur di nu Iasasem nici 0 urma, am stins lumina- de la baie Iii am intrat in debara, Hisand usa Intredeschis a. Era singurul loc unde te puteai ascunde. Speram. di lui Detweiler n-avea sa-i trebuiasca nimic din debara inainte ca eu sa aflu ce se petrecea, Dad o facea, nu-mi ramfinea dedit 55-i adit ce descoperisem, Iar dupa aceea, ee anume, Mallory, marturisirea unei vinovatii? Cu ceea ce descoperisem, Iti putea rade In fata §i sa te bage Ia puscarie pentru violare de domiciliu,

Dar la urmatoarea varianta te-al gandit, Mallory? Dacii in seara aceasra, cineva moare prin preajma, in vreme ce ru stai cu Detweiler; dad baiatul vine direct in casuta §i se culca; dad se trezeste dimineata simt!ndu-se perfect;" daca nn se-ntampla nimic,

nenorocitule? .

Era atat deintuneric aco lo, ineat nu puteam dis tinge nimic. Am iesit din debara §i am deparrat putin perdelele de la fereastra din fata .. Nu patrundea prea multa lumina, dar era suficienta. Poate ca Detweiler n-avea' sa observe. Am revenit in debara ~i am asteptat,

Dupa a jumatate de ora, perdelele ferestrei z5brelite, care era deschisa, s-au miscat. Eram ghemuit il') debara §i nu priveam In directia aceea, dar am Intrezari: miscarea ell coada ochiului, Ceva a toprul pe pervaz, a traversat incaperea si a disparut Inapoia canapelei. Nu vazusem prea lirnpede, dar putea sa 6 fost 0 pisica, Probabil un rnotan vagabond cautand mancare sau fugind de un caine. Bine, pisicnto, ttl nu mli' deranjezi, §i nici eu pe tine. Am privit atent canapeaua, dar n-a maiaparut!

Detweiler a sosit abia. peste 0 ora. Mi asezasem deja pe jos, incercano sa nu fac careei la picioare, Pozitia mea nu era prea gratioasa, daca ar fi privit in debara, Ins a era prea tarziu ea sa rna scol,

A intrat rapid §i a zavodi.t u§a . servat perdeaua t~asa. A privit

pJ A

n:

p. cl d( a sc

Cl

sIl ar m cu a2 to in ca pi: lUI ell

en all gn

sp: de

en

nal Int ma nu ce tQ' aid

pis lab bat pre Pal car: era G-ic inti ner

CIH

plescaind Incetisor din Iimba, A zaril ceva In. capatul canapelei §i a sums. Spre pisicii? A 111cepm ;;a-§i deseheie camasa, tragand grtiblt de nasruri. A scos camasa §i a azvarlit-o pe speteaza unui scanu.

Avea niste curele petrecute peste umeri.

S-a inters catre v aJdl , cu spatele la .miue. Cocoasa era artificiala, flieutli dintr-o spuIlla poliuretanica. A desflicut curelele, a deschis valiza §i a azvarlit cocoasa iniiunttu. A rostir ceva, prea incet sa pot intelege, §i s-a lntins pe canape.a, cu fata in jos §i picioarele spre mine. Razele lunii patrunse printre draperii cadeau pe e1. Tot spatele Ii era acoperit de cicatrici, linii albe subtiri, ca niste raze, grupate in jurul unei gauri.

Detweiler ave a 0 gaurii in spate, intre omoplati, a 1nu!1 deschisa, Indeaj uns de mare an sa bagi un deget It1auntru.

Ceva a ocolit capiitul canapelei Nu era 0" pisica, Mal t~li am crezut ca este 0 mail}1uta, apoi 0 broasca, dar nu era nici una nici alta. Era a omenesc, Se deplasa pe

ate cele patru membre, unei broaste uriase

Apoi s-a ridicat. Avea marimea . unei pisici, Era roz, umed, span §i goL Mainile, picioarelor ~i organele genitale barbate§ti erau extrern de omene~ti,lns8 disproportionat de marl fata de corpul micu]. tecul Ii era umflat, dilatat precum a obscena. Avea capul turtit, Maxilarul

preeminent, ca Ia rnaimuje. §i el avea 0 o cicatrice mare, alba, Increjita, ornoplati, imediat sub vertebra proemientii de la ceafa ..

A intins mana lui targa ~i a apucat lui Detweiler. Si-a ridicat trupul en usurinta unei rnaimute §1 .s-a spinarea baiatului, Detweiler rasufla

gfifuind, lnclestand §i desclestand degetele pe splitarul canapelei,

Creatnra s-a ghemuit pe spinarea baiatu-

lui §i si-a lipit buzele de rana. 79

Amsimtit gust de vema In gat ~i sto- ----.~:}',J

( ~ d ti t U ••

macul mi s-a strnns, ar am can mua sa

privesc fascinat. !

Gftffutul lui Detweiler a incetinit, deve- t-, nind tot mai relaxat. Staten cu ochii inchisi C.

..

~i cu 0 expresie de exraz- pe chip. Trupul v

ereaturii se rnicsora treptat, pielea' pantecelui Ii zbarcindu-se §i -devenind flasca.Un firicel C de sange se scurgea din ran ii , Jasand 0 dara ::c serpuita pe spatele tanaruluj. Creatura a = LI1tins mana ~i a sters dara cu un deget. C

A durat aproape zece minute. Fiinta §i-a ~ des prius buzele ~j s-a tarat lfmga faja baia- C

80

tului, SMa asezat pe bratu1 canapelei, en U.D spiridus §i a Zambit. ~i-a trecut degetele peste ebrazul lui Detweiler §i i-a' Indepartat . parul umezit din oehi. Expresia lui Detweiler era euforica, A snspiaat '!neet ~i a

deschis ochii, somnoros, Dupa un timp, SMa ridicat,

Eta rumen, saoMos §i stralucitor.

SMa sculat In picioare §i a intrat In baie, Lumina SMa aprins §i am auzit apa curgand. Creatura a ramas locului, privindu-l. Detweiler a iesit din baie §j s-a aseeat pe canapea. Fiinta s-a eatarat pe spinarea lui, ghemuindu-se Intre omoplati. ecu rnainile pe umerii tanarului. Detweiler s-a . ridicat, eu creatura atarobd de el, a luat camasa §i a imbracat-o. A 1nfa§urat cu ratentie eurelele In jurul cocoasei artificiale §i' a pus-o in

valiza, A lnehis capacul §i l-a tncuiat, .

Vazusem J'odeajuns, mai mult decat indeajuns. Am deschis usa §j <l.II1 Iesit din debara.

Detweiler SMa intors cu ochii holbati.

Din gatlej i SMa auzit un mormait, Aridicat bratele, parca aparandu-se de mine. Moemaitul SMa transformat tntc-un lipat isteric. Expresia de pe chipul lni era prea oribila pentru a putea fi privita, A pa§it inapoi §i SMa Impiedicat fie valiza ..

SMa dezechilibrat §i' a cazut. A batut din brate, dlutand sa-§i recapete echilibrul, dar n-a reusit, SMa lovit de muchia mesei, drept in cocoasa; A' ricosat §i a cazut in fala, pe palme. SMa sculat In agonie, precum Intr-un film derulat cu incetioitorul, arcuindu-si spi-

. narea spre inapai, cu fata contorsionata de durere.

A urmat 0 rafala de ppete ascujite, sacadate, ale unei suferinje tngrozitoare, dar

nu-i apartineau lui. .

A cazut din nou pe canapes §i a Iesinat, Spatele cama§ii sale se zbatea, Urletul continua, ranindu-mi uimpanele. Camasa a 111- ceput sa se sfa§ie si, pentru 0 clipa, a aparnt un bra] micu] §i diform, Continuam sa rna holbez, incremenit. Climap a fost rupta in fa§ii. Prin ea au ie§it doua brate, un cap, §i trunchiul, Creatura SMa strecurat afara §i a cazut pe canapea, Unga baiat. Chipul II era contorsionat, chinuit, iar gura se deschidea spasmodic; urland, Oehii ei privean in jur, tara salnleleaga. SMa impins

in brate,. tatandu-§i mainile inutile, avand in mod limpede spinarea rupta, A cazut .de pe canapea §ls-a zbatut pe podea .

Detweiler a gemur, revenindu-si, S.-a . sculat rnca ametit, A zarit creatura §i pe fata lui SMa eitit 0 durere absoluta.

Ochii fiintei se focalizara pentru 0 clipa asupra sa. L-a privit implorater §i a intins o mana, rugator. Zbieretele continuau Cll aceeasi u0ta monotona, lipsita de speranta, repetata. 'A coborat brarnl §i a continuat sa se t5.ras<::11, tot mai incet,

Ignorandu-ma, Detweiler a pa§it spre ea, "lacrrmile curgandu-I pe obraji. Convulsiile ereaturii erau tot rnai slabe, urleml a devenit un gafrut suierat, N-am mai rezistat. Am apucat un scaun §i am izbit creatura, Apoi m-am rezernat de perete, icnind, -

Am auzit usa deschizandu-se, M-am Inters §i l-am zarit pe tanar fll$ind afara ..

Myam repezit dupa el. Imi simjeam picioarele de eauciuc, totusi l-am prins jn strada. Nu SMa luptat. A dimas pe 10c, cu ochii .go], trernurand. Am vazut oameni scotand capetele pe u§i §:i pe Johnny Peacock mdreptandu-se catre mine. Masina mea era chiar acolo. L-am impins pe Detweiler mauntru §i am pornit. Statea garbovit In scaun, eu mainile atarnandu-i inerte, privind in gol. Tremura intruna§i-i clan-

ianean dintii. .

Am mers lara sa' vad jncotro rna Indreptam, aproape la fel de socat ca el. In cele din urma, am Inceput sa ma uit Ia indicatoarele de pe strazi. Ne atlam pe MullhoHand. Am continuat sa conduc spre vest, dl1pa aoeea am traversat autostrada .San Diego, in muntii Santa Monica, Asfaltul se termina la vreo trei kilometri de Ia autostrada §i urmeaza cincisprezece-douazeci de kilometri de drum de tara, p1ina ce asfaltul reapare, inainte de Topanga. Drumul nu este prea circulat, nu eXlsta ease §l oamenilor nu le place sa-§i prafuiasca rnasinile. Pe la mijlocuI portiunii nepavate se paru. en Detweiler se calmase, Am tras pe dreapta §i am oprit motorul, Inaintea no astra, valea San Fernando se Intindea aidoma unni covor de lumin]. Oceanul se afla de cealalta parte ~ munjilor.

Am ramas, privindu-l pe Detweiler. Nu mai avea spasme. Adormise, sau era Ill-

constient, L-am atins pe brat S~a fait §i mi-a prins mana. I-am privit chipul §i n-am avut inima sa-mi retrag bratul,

Cand s-a trezit, soarele era deasupra muntilor. S-a desreprat. §i, pentru un moment, nu §i-a dar seama unde se afla; apoi amin tirile l-au coplesit. S -a intors catre mine. Durerea Ii disparuse din ochi, Avea 0

privire straniu de calma. '

- L-ai auzir? rn-a intrebar in §aapta.

L-ai auzit murind? - Te simti bine?

- Da. S-a terminal.

- Esti in stare sa-mi povestesti §i mie?

A plecat ochii §i a tacut a clipa.

- Da, vrean sa-Ii povestesc, Nu stiu lnSa cum s-o fac, astfeJ fueat sa nu mil consideri un monstru ...

N-am spus nimic.

- ETa ... frarele men. Am fost gerneni.

Gemeni siamezi, Tali oarnenii aceia au murit pentm ca ell sa pot trill.

Nu exista nici urma de emotie In glasul lui'. Era detasat, pared vorbind despre altcineva,

- EI lila linea ill viafa. A§ fi murit... M-a privit iar~i in ochl: Cred ca era nebun. La inceput am crezut c-o sa innebunesc §i eu, dar n-a fost a§a. Cred rca n-am innebunit. Niciodata n-am stint ee avea sa fad, pe clue urma sa ucida. Nu voiam sa stiu. Era foarte inteligent. Intotdeauna cand putea, aranja astfel Sndit sa para' un accident sau 0 sinucidere. Eu n-am intervenit. Nu voiam sa mer. Trebuia s5. avern sange. El facea ca lntotdeauna sa existe mult sange, Incat nimeni sa nu-si dea seama eli lnase si el.

Privirea ii redevenise pierduta. .

- De ce aveati nevoie de sange?

- N-am fast niciodata suspectati.

- De ce aveati nevoie de sange? am

repetat,

- Cand Be-am nascllt, a continuat Detweiler sa povesteasca, eram lipili spate 1n spate. Eu m-am dezvoltat, dar el nu. A ramas micut, ca un prune, pe spinarea mea. Oamenii nu ma.; nu De placeau. Ie era teama. La fel, mama. ~i rata. Bi'itral)a vdi.jitoare de care ti-am pornenit.. ea ne-a separat, Se IDvartea rnereu In jurul nostru, Cand aveam opt ani, p5.rintii nostri au rnurit Jntr-un incendiu, Cred ca fusese mana vdiji-

toarei. Dupa aceea am Iocuit cu ea. Era sonata, dar se pr icepea la medicina §i Ieacuri. A decis ~a ne separe cand am implinit cincisprezece ani. Nn stiu de ceo Cred ca-l voia pe el, flli:a mine ... Sunt si~lr ca-l considera un dracusor din iad. Am fost gata sa mOL.. Nu ~tiu ce anume era in neregulii. Separati, nu mai eram Intregi, Eu mu eram intreg. El aves eeva care-nil lipsea, ceva pe care, pftn5. atunci, 11 lmpattisem' intre noi. Batrana rn-ar fi lasat sa mer, 1nSa el a inteles §i rni-a facut rost de sange. Sangele el... .

A tacut §i rn-a privit inexpresiv, retraind in rninte trecutul.

- De ce n-ai mers In un spital sao In un doctor? am Intrebat, simjind 0 miHi urin§a pentru bietul deformai,

- Pe atunci, a suras el, nu stiam mai nirnic. Deja murisera prsa multi oameni, Daca a§ fi mers la 1.10 spital, ar fi dorit sa stie cum de tiimas~sem in via,ta. Uneori sunt fericit ca s-a terrninat, dar In clipa urmatoare sunt Ingrozit de perspective mortii.

- Cal dureaza?

- Nu sunt sigur, Niciodara n-au fost' mai

mutt de trei zile, Mai mult au pot rezista, El ~tia... Stia mrotdeauna cand imi trebuia. ~j-nii aducea. Eu nu l-am ajutat niciodata,

- Poti ramane in viapi daca ti-ai face

rransfuzii?

M-a privit rapid, Cll frica revenindu-i In oehi. - Te rag ... NUl

- Dar vei riimane in viata.

- intr-o cu§ca! Ca lin monstru! Nu VIeau

sa rnai fiu exponat de eire, Gatat Vreau sa se termine! Te rag!

- Cum vrei sa te ajut?

- Nu stiu. Nu VIeau sa ai necazuri din

cauza mea.

L-am privit, i-am privit chipul, 'ochii, sufletul.. - SUE! bard exista un revolver,' i-arn spus,

A ramas 0 vrerne neclintit, apoi, solemn, C mi-a intins mana. I-run apucat-o, Mi-a scu- ~ rurat-o, dupa aceea a cautat sub bord. A L Iuat revolverul §i a coborat din ma§in1i. A 5!

too·

coborfit dealul, spre padurice. z

Am asteptat, §i am asreptat, dar n-am C auzit nici 0 irnpuscatura.

81

z C

Traducerea: ~ Mihai-Dan Pavefescu :r:

~

BOGDAN-TUDOR BUCHERU

S oarele se ridica tot mai S11S, 111- crancenandu-se sa-I arda pe parrea stiinga obrazul, nespalat §i neras

de dou a zile, Masina continua sa hUIllie ~i sa ttl seasca, ri dicaud in urrna sa yaluri stravezii de praf, care apoi 1mbrati§all asfalrul plin de crapaturi al drumului.

~oseana se scurgea pe sub el moale ~i monotona, obosindu-i priviren vsi, oricat se straduia, Dan nu reu§ea sa-§i alunge din minte chipul aeru al femeii care-I chinuise teribil in ultima vrerne, obligarrdu-l, iata, sa-,~i ia talpa§ita nu nurnai din casu ei, ci §i din oras. Isi aminti cu dita u§Ufinta se aruncase 'in bratele acesteia - in primul rand ca sa scaPI? de vechea Iegatura, §i-n al doilea rand pentru ca, iuincon§tienta sa, sperase intr-c relajie comoda, Iipsita de obligatii. Trecuse cu vederea c.a tipa n1l era deloc aratoasa, crezand di 0 va putea abandona Cll ll§LlIinta, iar cand I11te1esese cli se inselase era dej a prea r5.rziu! Devenise fltat de posesiva, Incat tot orasul se transformase

intrro inchisoare pentru el, Durase ceva, vreme pana sa ia hotararea de a pleca; cum .51 micile -Iui invfirteli intrasera pe un f5.ga§ C nefavorabil pentru el, mntarea in all loc ii ;:. paruse singura optiune viabila, eel putin ~ a§u ...

u Frana In ultima clipa; dus pe gftnduri. ;::::: Dan nu obsevase cei doi copii care dadeau =, din maini in mijlocul 'strazli - noroc ca Ill! :z: mergea prea repede. Vru s5 slobozeasca 0 ICC 'Injurarura, dar gatlejul llll-i scoase nici run =::e sunet. inghii-i de cateva ori in sec, umezin-

du-si Iimba, apoi intinse capnl pe geam.

~ - Ce-aveti, ba, ali innebuni t?!

82

Cel care parea mai mare - vreo paisprezece-cincisprezece ani sa fi avut - se apropie agale, in timp ce celalalt, un baiat bondoe, de eel rnult zece ani, rarnase infipt III fala rnasinii. Dan privi cu sila Ia 'hainele ce se scurgeau pe trnpurile lor, nereusind sa Ie ascunda pielea tuciurie, tipica balm an aIelor.

- Coane, face cinei sure taxa' vorbi baiatul eel mare dud ajunse Janga portiera.

- Ce r:axu?

- Ca sa ridic bariera, coane, vern see

raspunsul. Ghighi, fa-te In. 0 parte I striga, fllr5 Sa se intoarcii, spre eel mic care-I 11.scultii tacut, §i barbatul deslusi in stratul de colb sfoara care-i bara calea, Groasa de cel mult un deget, prcbabil alba la origine, se intindea pe asfalt, dintr-o margine In ceaI alta, aproape invizibila.

- Starpiturile dracu"! izbucni Dan si infunda acceleratia ipana-n podea. Masina vibra toata, dar l§i facu datoria, lasandu-i in urma -pe eel doi vagabonzi,

. - Am vazut-o §i p-asta! scrasni barbatul din dinti, rievenindu-i inca sa creada,

Se calma treptat, odata ell trecerea kilometrilor PTaillir,i ce-i stateau in tal5.. Dupa 0 vreme situatia i se paru comica, znmbi chiar. Grimm, l§i 'zise ca· n-are rost sa dea importanpi la a§a ceva ...

Se concentra asupra drurnului si, de§i stia en nu are nici 0 sansa, mai lovi 0 datil. in apararul de radio. Evident, nu obtinu nimic de la el, asa cum Ill! mai objinuse chiar din a .doua zi de In curnpararea masinii, un Ford lo modii 'in anii '70, acum un harb ce-i mancase intr-un an de doua ori mai mul].i bani decal d5duse pe el.

'"

Cand 0 luase, Dan se gandise ca-i un chilipir, pentru d, sub strarul de vopsea scorojita. §i rugiua, masina mai pastra ceva din prestanta initiaHi. Se in§elase tnsa amarnic. Totusi, cu timpul, batrfulUl Ford Ii devenise apropiat, intr-un fel, ca un vechi prieten §i nu mai cautase s5. scape de el.

in departare se zarea un pod .51 barbatul .ti urmiiri apropierea. Curand reusi Sa vada dar albia secata pe care 0 traversa drumul. Dnpa care ochii Ii alunecara peste tabla scofalclta ee purta numele pe jumatate sters al rflulni,

Opri brusc ~1 privi nesigur ill stanga, apoi in dreapta, primind in fata loata stralucirea soarelui,

- Pe aici am mai trecutl sopti rar, Ce ... Trase de volan §i Intoarse pe loc, neluand in seamfi gernetele rnasinii. Se niai linisti pujin dupa ce Fordul prinse vitezliJ dar ramase in continuare aplecat asupra volanului, asteptfmd. Inca nu pricepea eum de mersese in sens invers zece sau chiar douazeci de kilomerri.. ~i cum de nu observase?' Gandul Ii fugi la eei doi nespalap care-i atinuserd calea.

Cand, In cele din urma, la orizont intrezliri dona puncte negre In mijlocul drumului, incordarea Ii crispa chipul,

- Coane, taxa e cinci mii! striga Ia el pustiul dupa ce Dan opri la nurnai dtiva· pasi de el. Ghighi, se intoarse spre celalalt, sa nu ridici barera pan' nu platestel

Cu mainile tremurande, blirbatul de Ia volan l§i ~terse frunrea, apoi, tragand aer in piept, accelera. Nu-si dadu seama daca-i lovise pe cei doi sal! OU, insa franii inspaimantat cand vazu in f~ta sa, la riici douazeci de pasi podu1.

Rarnase 0 vreme lntepenit, mcapabil sa gandeasca OIi sa 'faca vreo miscare, Reusi, In cele din urma, S1i-§i revinn ~i incerdi sa gaseasca ceva. Stangaci l~i f5.Cll sernnul crucii §i rasuflii usurat, mandru chiar de gestul stiu. Cu siguranjti, de Ia sfoara aceea, bariera Tnchipuita, i se trligea totul..; Dar cum de era ell putinta?! 0 simpla sfoara ... A yea proprietati magice?.. Sau ce?

Analizand treaba pe toate fetele, Dan 1§i zise cii numai a fisurii spatiald 'l-ar fi putut arunca Inapoi ... Invents terrnenul ad-hoc; no . auzise de a§a ceva, 1nsa alta explicatie nu

era capabil Sa gaseasca, Dar ce legatura aveau roate aces tea cu nenorocita de sfoara?! Oare ea provoca schimbarea? .$i cop iii cine erau?

- V-arat eu voua, nemernicilorl se incuraja el §i, dupa ce Intoarse, crescu viteza pana ce simP. di: masina se dezmembreaza. NU-§i sHibi goana nici cand trecu peste funia blestemara, Hka a Iua 1n seama bruelii care-i facean semne disperate.

Zambi multumit catunci cand privi drumul din fala sa. Cat se vedea ell ochii, niei o urma de pod. Ineremeni insa cand Ii zari forma In oglinda retrovizoare. Itieetini §i, cfiteva clipe se gandi s-a se Intoarca din nou, dar nu 0 facu, ci J§i continua mersul, marind viteza.

Nu-l multumea deloe fuga sa, 1usa era singura solutie rezonabila pe care a Intrevedea. Cu siguranta era ceva necurat m tot ceea ce i se In tamplase!

Teama 11 parasj ineetul ell incetul, reu§ind chiar sa se relaxeze In scaunul cu arcuri vechi, ce Sdlrtruml In fiecare rniscare a sa, orient de u§oadi ar fi fost.Oricnm, tom I se pierdea in zgomotul motorului ce, de sub capota, urnpleaJntreaga masina cu mirosul mtepator de gaz nears.

Soare1e se ina1lase suficient ~i nu mal reusea sa-i atinga obrazul drept. Fordul l§i lntetea tusea cronica, starnind riepasaror aceeasi nori de praf,

Dan l§i zise eli nimic nu se intamplase cu adevarat, §i totusi ... Va trebui sa se intoarca langa. ferneia ala {DisaJ.oaga! De fapt, nu era chiar a§a de rea... ~i nici chiar asa de antipatica, dadi se gftndea bine ...

Frfina brusc, albir de groaza, cand vazu eei doi copii blocandu-i calea.

Cu un irnens nod ill gat, Dan privi cum acelasi pusti jigarit se apropie de el.

- Taxa e cincizeci de mii, coanel

- Cincizeci de miil ... Dar Inainte ...

83

_ ..

_.'I,·l

v

c

-

......

- Astea-i afacerile, conne!... Suntem cam : strflmtorati, nu pre a e clienti in ultima vre- v me ... De fapt, mata esti singuru' care treci ~ p-acilea azi..; 'il

Barbarul simti unputerne irnbold sa sara :::c jos ~i sa-i traga 0 b[taie zdravana, Se sta- := pfini Cll greu, gandindu-se eli nu poate iCC risca; cine §tie de ee mal erau in stare cei .:1 doi ne,spalali?! ell miscari nesigure, ornul ~

cobori din masina, privind spa~it spre baiat. - Douazeci, .. Doulizeci ~i douli de mii ... §i trei sute.. Asta-i tot ce am, spuse Dan golindu-si portofelul,

Clatinand nemultumit din cap, pustiul in§taca banii. §i-i Irtdesa in singurul buzunar pe care pantalonii sill 11 posedau.

- Ghighi, ia vezi in ma§ana! striga el, iar piciul se strecura Inauntru §i incepu sa cotrebaie prin reate. ungherele, In cele din. urma cobori §i ridica din umesi resemnat:

- Nyam putea iaranja cumva? Indraeni Dan sa sugereze.

- Cu noi nu tillie, coane! N-ai bani da

taxa, _nu treoi, asta-i regula! Ma gandesc,

to~i... Poate rabla asra face restu' ...

" Bine, dar am dat ...

- Nu conteaza ce-ai dat, coane, conteaza cat face! i-o reteza balatul, Douazeci §i sapte de mii, .. §ase ... ba nu, §apte sute ... e tot ce pot s-ofer pa ea!... T-am spus ca suntem cam stramtorap ...

Ornul l'nghiri in sec, nestiind cesa mai zica,

- Ghighi, saWi barera §i urca-n ma§5.na!

- Dar rna nenorociti, biiieti, spuse Dan

rugator In timp ee pustii se menu. Eu ce sa fac aiei, In drum?! ...

- Tane sfoaral urla baiatul aruncandu-i-o Ia picioare, apoi accelera §i Fordul se de-

parta rapid, invaluindu-l en un strat inabusitor de praf.

Ramas singur; barbatul se uita deznadaJduit In jur, la pustietatea In care razele risipeau neobosite energia solara,

- Hill, eli ro-am aranjat] i~i spuse, ridi'candu-§i mainile .aepufincios. Apoi se apleca §i Iua funia de jos,

Era 0 sfoara rezistenta, dear cat un deget de- groasa, impletita frumos din cinci fire, facute la randul lor din alte cinci, subtiri ea ni§te vene uscate, lncoHieite Intr-un alb rnurdar, purtand ascunse amprentele nennmaratelor roti ce-o strivisera,

Privi din nou In jur cautand 0 seapare.

Nu putea ajunge In oras pe jos, era prea mult de mers, §i eel mill neplacut era cil. nu se zarea nici 0 m;i§ina... Realiza ca, de fapt, nu Intalnise niei un vehicul tqat5 ziua, Oare cat avea de asteptat pana sa apara 'unul? lar atunci dod va veni ... Nu intelegea prea bine ce proprietati anorrnale poseda funia dar, dupa ce 0 privi lung 0 vreme, .0 intinse cu grija de-a Iarul drumului, apoi se i':nt;reb5 ce _ taxa sa ceara pentru ridicarea- barierei.

84

I \

'" 0

- IW <fRo~f"£cT sc.~·\£ c';; E ,;: O'T\l t-W !

l

in tal Sl De cc rn va er bi de

, sc

cc pll De .m p~ m ec Ia al dt El

S tft Ie Sl ill in lu

st fj Sl m ce te

CRISTIAN M. TEODORESCU'

C and eram mic, mica-men ma punea tot tirnpul sa experimentez miraculoasele j ocuri pe care el

lnsusi Ie inventa. Era unul dintre eei mai talentati ciberneticieni ai Consiliului Creativ Superior - §i nu-mi era nimic pe lnme mail nesuferit decat sa stan cu nasul 11:\ jocurile colorate, in piuituri, tacaneli !it explozii rnirriaturale, cum, faceau loti ceilalti pu{ti de varsta mea. N-am injeles niciodata de ce emu n§a de fericiti' ca se aflau intr-un labirint din ce In ce mai Intortocheat, ha.ituiti de niste bestli oribile de care trebuiau sa scape,' acumuland ,,~~re" sau "portoca1e" in coltul din stanga sus; de ee trebuiau neaparat sa macelareasca armata rnartiana . care ne invada - mai bine zis, de ce trebuiau .marjienii sa ne invadeze? ~i asa mai departe. Pe urma bietul tata s-a dus -despre morti, numai bine - un alae de cord in fata eoranului §i taco Am r5suflat usurat - Imi ramasese ca povara doar baletul cibernetic al mamei, la care rna tara in fiecare dumiaica, dear -aveam locuri de protocol. Era mai suportabif, puteam sa dorm in semiintunericul aIa - insa crescusem §i a trebuit sa rna due la §eoala, unde am ramas repetent de mai multe ori. Iar aparatele supraperfectionate ale lui tata, Ia care nici mama, nici tanti Lia nu se pricepeau, all inceput sa dispara de prin casa cam la doua luni de cand au venit jiganli.

Daca ar fi, fost dupa mine, a§ fi colindat strazlle de dimineata pana seara ~i, cfmd as fj obosit, m-as fi : asezat pe campul din sudul orasului, ca sa privesc §antierul in mijlocul caruia se inaIta tot mai mult, pe ii ce .trecea, argintia Supernava. Dar era interzis arat sa cutreieri strazile fadi rost, dl.t

§i sa stationezi in zon-a unde se construia Supernava.

Mama se plangea tot timpul matu§ii care stlitea ell. noi:

"Nil se pricepe la nimic, nu-i bun de nimic. Aseara am af'lat cii nici nil ~tie rnacar cum are lac 0 atribnire. Mare necaz pe noi Cll baiarul asta, Cred dl va trebui sa-l internez la deficienti." .

Asta se intfunpla dupa ce incercase, cu

toate metodele pedagogice §i nepedagogice

din 'memoria Ordinatorului Central, ·s5' mil convinga sa fiu "bun la ceva", cnlminand

cu mornentul In care m-a incuiat ib spiilatorie- ca sa nu rna .mai due .acolo", "la

aia", .Ja aia" §i eu sarisem pe geam de la etajul S. Intentionsem sa rna agit de-o creanga de copac, dar cred di era sintetic, deoarece creanga s-a rupt imediat, Sau, poate, numai creanga respective era sintetica, (Multor copaci, saracacio§i la inf1iIi§are, cu frunze [are, li se pun "adaosuri" din plastic

sau ipsos vopsit.) Niste tiganci au Incercat

sa rna readuca Ia viata §i cred ca-n zece minute ar fi reusit, cu metodele ]0[; dar a aparut 0 Salvare automata §i all fugit speri- 8S ate de sirena, A~I.l eaJa spital am zacut in coma vreo sapta1;llana.. Dupa iutamplarea

asta, maid-mea m-a His at sa fac ce vreau, C iar tonul ei acid, asprn, amenintator s-a -

~,

refugiat in dosul unor bolboroseli arnare C

care se declansau in prezenta mea. II

lmi cer Iertare pentru stilul dezlanat in ~ care povestesc, dar cred cil [anti Lia - dis- Z tinsa educatoare a tineretului, doctor 'in C Bazele Ciberneticii ~i care a incercat tara ~ succes sa mll invete macar necesarul de ~ cuvinte - ar face al d~lea accident cerebral C daca ar vedea ca sunt In stare sa scriu :E

.... cnrsiv, corect gramatical ! Asa ell. felul asIa c



de a povesti pe hartie oricum e nesperat de bun pentru unul ca mine, deci s11 fiji multULuiti. ~i In 0 adica, daca I1lI va place, n-aveji decat sa nu cititi, nu va obliga nimeni.

Tocmai murise Papa §i am ie§it pe camp, dupli 'un lung zig-zag pe suaz.ile pustii dintre blocuri. Locuim aproape de rnarginea orasului, M1l aflam Ia blocul eel rosu de 18 etaje, acolo unde se terminii cartierul ~i urmeaza campul. Atunci am Vaz~lt-o pentru prima oara,

lsi tragea nasul ~i rna privea cu gura disc a ta, Avea parul impletir tn .doua eozi negre §i 0 rochita in picatele, murdara, scurta, dedesubtul careia ti atarnau chiloteii ceuusii. Vhandu-ma cum rna holbez lncremenit, a dis 0 fractiune de secunda ~j mi-a . strigat ceva printre dinti - n-UID mteles' ce - dupa care a rupt-o Ia fuga. Sub imperiul auromausmelor dezvoltate in mod constiincios de Papa, care rna lovea Cll linia peste degete daca nu atingeam ill tirnp util tasta care trebuia, am fugit dupli ea, traversand soseaua ~i Indepartandu-rna de blocnri, printre palcuri de copaci cenusii, neretusaji. Se simtea' un vag mires de fum ~i fetita alerga mal. repede decat mine, Obosisem, dar vrojam s-o ajung; la un moment dat, eineva mi-a pus piedica ~i am cazut, lovindu-ma la genunchi,

Erau doi, parca mai negriciosi dedit fetija, inaII;i. ~uierand, m-ull intrebat:

"Ce cati aici, rna? Ce vrei, rna?"

Am dat din umeri. Unul din ei i-a facut celuilalt lin semn rapid spre mana mea. Au sari I, m-all imobilizat si mi-au .smuis watchul, en tot Cll bratara. Watch-til meu, cadou de rnos Craciun, ceasvtermomeuu, cardiograf, busola. Pe urma s-au ridicat §i m-au

l5.sat sa plec, aratandu-mi cu mana drumul mai .departe, Uitftndu-mli In urma, am ,(azut ell. veneau §i ei, la vreo douazeci de pu§i.

1n cele din urma m-am oprit -§i, vrajit, ~C am V[lZut focuL (Un asernenen foe on mai !;. vazusem niciodata .. Doar flacara de la bria. cheta ~i de la aragazul de voiaj.) Fetele lor ;:; aramii aveau tente rosietice Casta parca am

i=

Z citit-o pe undeva), Vorbeau rnolcorn, lllsa

C n-am reusit sa-mi dau seama ce-si spuneau. == Am intarziat mult privindu-i, cred ca ~i Z ei ma observasena, dar Ill) reprezentam III: vreUll peri col Spre ;nine se indreptau mai ::e ales privirile pu~tilor, pentru care - dupa ; dUe aveam sa aflll - eram 0 adevarata

86

. ,.

ciudlitenie, Se intorceau cu spatele la foe si ' se uitau Ia mine In. tacere., pfina cand se plictiseau si reveneau la treburiie lor, In discutii, fumat, atatarea focului. Incercali sa vu imaginaji scena din Carlile Tunglei -

\ una 'dintre pujinele carli pe care Ie-am citit - in care Mowglr esre dus la Sfatul Lupilor pentru a fi recunoscut de ceilalti membri ai haitei, Numai c5."1'n cazul mel] n-au existat controverse, n-a fost nici un Shere Khan, nici Bagheera sau Balloo. Pe urrna unul din copii mi-a dat sa trag un fum din tigara lui

§i lll-am inecat, .

. M-am inrors acasa pe trei carari, tara watch, cu hainele murdare §i mirosind a fum. Mama tocmai avusese 0 intrunire la Centrull Cultural Cibernetic, tn care se pusese problema satrei ce se aciuase Hl.nga cartierul nostru. Apari_tia "lor" fusese sesizat5. de cativa eetateni care au declarat cii:

- ncmazri fac mult pIea ·des niste petreceri nocturne, troglodite, cu 0 muzica primitiva §i asurzitoare, tulburand sornnul celor 20 000 de Iocuitori ai blocurilor din



ill m E m

in gc bi cil gt

de dt se sc d~ m C b[ m dt Yo b\ d~ ar di

ar C( a c~ 1U st ca

zooli.

- focul •. sau focurile, pe care le fac in fiecare seara prezinta un real pericol de incerrdiu. Fumul de Ia aceste focuri este abatut de vant, de multe ori, spre blocuri, deranjandu-i pe locatarii ultimelor etaje; de asemenea, strica echilibrul ecologic, riscand sa ucida putinele pasari care rnai viejuiesc prin 'Zona.

- satra, In plin camp, constituie 0 apa- \ rijie dezcl anta, Iez.and simtul estetic &1 foarte multor persoane care sitar 0 deprimare ireversibila cand privesc in direcjia aceea ~i nu se mai dezlipesc de ferestre, reducfmd din tirnpul afectat unei activitaj; creative.

- e posibil ea nornazii sa patrundd in eras, aducand cu ei tot felul de boli rale calor purtatori i111un1 s-at pute a sa fie' Toata Iumea stie ca tiganii sunt plini de purici ~i de paduchi,

- in plus, nomazii constituie un vesnic pericol social, se pot deda la acte de vandalism, de huliganism, sunt in permanenta niste potenpali criminali,

Mai am ~i acum hlirtia aceasta (cred ca e un document care rnerita sa fie pastrat).

E de prisos Sa descriu mai In arnanunt masnrile pi.mitive (eufemistic spus "severe") pe care Ie-a luat mama, mergand de la pedeapsa corporal a la ceea ce ea clasifica

n~

ar ce m ec ee et

ac di

c, a( tn bi ~a et Ie a in bi



indeobste drept .procedeu psihologic de urgenra", constand in niste discutii interrninabile gamisite cu priviri Ql1§m!noase, in urma carora rna durea caput si-mi doream streangul de gat.

Cert este cn. n-au reusit sa disloce satra de-acolo, nu exista procedura necesara §i, de cum am putut, m-am dus din nOL!_ Luasem. cu mine, nu §tiu de ce, un calculator solar de bl1Z11Uar, un nirnic Cll 0 memorie de numai 10 KByte, care ar fi trebuit sa ma ajute in calculele din scoala prirnara. Cand am ajuns acolo, pe poteca, aceiasi doi brueli negriciosi rn-au caurat prin buzunare, mi l-au Iuat §i m-au poftit, politicosi, mai departe. De data aceasta am luat lac §i eu in jurul focului, desi mai La 0 parte, a trebuit sa fumez sub privirile tuturor, mi-au dar 0 bucata de carne foarte tare la care am mestecat aproape a ora §oi 0 Inghititura dintr-un liehid care-ti producea 0 placuta ameteala. Pe urrna all seas afarji dintr-un cort un fel de claviatura §i ceva ce seman a a difuzoare si niste tineri au inceput sa cante, iar niste fete sa danseze. Involuntar, irni Jeglinam picioarele Sn ritmul acela. Am stat aeolo, amejit, eu ochii linta la sann care tresaltau ~i la soldurile care se leganau, pfma cand totul s-a sfarsit. Pe urrna am ratkie pe camp, apoi prin cartier, in cele din urma un sergent de strama. automat ill-a adus acasa, Mama .l-a raspIatit dandu-i codW prin care sa-§i puna in functiune §i cealalta jumatate a unit5.tii centrale de calcui, apoi ill-a -;,psihologizat", "psihanalizat", "psihopatizat" pauli cand mi-am pierdut cunostinja,

Dar seam urrnatoare m-am dus din nou acolo, earand a mica instalatie de aer conditionat pe care am gasit-o Tn bed ~i pe care n-o mai foloseam in casa. De data aceasta, in jurul focului rnai erau eel putin trei "ora~eni" ~i figurile lor mi se pareau bizare aeolo. Am fost invidios, eredeam ca satra, muzica, in sffu§it, starea aceea, sunt ceva ce-mi apartin numai mie, Dar li intelegeam, Ce diferenta era intre muzica lor ~i a noastra; si, mal ales, intre dansurile lor irnprovizate §i baletnl cibernetic, perfect, cu balerini perfecti,\. totul modelat pe calculator.

(Am avut, mai tarziu, 0 discutie cu mama, in care mi-a explicat III ceo eonsta munea ei La Ansarnblul cibernetic de balet. Exists programe pentru tot, tncepnnd de la muzica, succesiuni de miscari §i vizi une

scemca. Ea, impreuna cu celelalte "creatoare", introduc variabile inijiale - La buna inspiratie? am Intrebat eu; rni-a raspuns "nu vei in!elege niciodata cum, pentru cll. habar n-ai de teoria sistemelor informationale." - §i tot ele vizioneaza spectacolul proiectat de computer, dandu-si girul estetic clad este destul de bun §i menta prezentat publicului. Totodata, ill functie de rezultatele pe 0. perioadaunai mare de timp, rncdifica programele, le perf'ectioneaza "asta e, daca vrei, adevarata activitate de creatie'")

La scnrta vreme dupa aceasta, au avut loc doua fenomene pe care le-as numi contradictorii. Toate rejelele irrfcrmationale all inceput sa abunde in jocuri in care subiectul nu mai emu martienii, teroristii, strigoii sau brontozaurii, ci tiganii. Jocurile an avut succes §i tanti Lia spllnea ell l1actuf di multi s-au umplut de bani ell ele, cei care "an prius trenul", bineinteles, Erau mai evoluate aceste jocuri, ca sa 1<: ca§tigi trebuia cumva sa colaborezi cu adversarul pe care _ti-l propunea xalculatorul. Cu alte cuvinte, nu mai trebuia in mod invariabil sa-i nimicesti pe martieni, sa-i ucizi pe brontozauh, sa scapi de teronstii de pe ecran, ci, de exemplu, sa inlaturi 0 banda de ligani cooperftnd cu ei, Intr-o prima faza, folosindu-te de organizatia lor, 'in sffu-§it, luptand cu propriile lor arme. Am fast a vrerne interesat de asernenea jocuri ·§i mamei Ii mai venise inima In lac, dar lIT cele din urma Ie-am abandon at, toemai cand erau ID yoga.

Pe de aIdi parte, toate salile de jocuri

din cartier, inainte pustii pentru ea fiecare

se juca Ia el acasa, au Inceput sa fie lmpanzite de "pmadei" care manevrau apara-

tele cu a abilitate fenomenala pentru experienja lor. De altfel, nomazii maturi incepusera sa se raspandeasca in tot orasul, sco- 87 tocind printre obiectele aruncate in locurile de. depozitare a fierului vechi, carand dupa ei tot fel ul de fiare §i table inu tile, agresfmd din nou simtul estetic ill Iocuito- C

j:.

rilor celui rnai civilizat oras de pe conti- C

nent. Ceea ce a dus la reintroducerea po1i- A.

. 'Ii

li§tilof, adica la oprirea unor oameni din j:

procesul lor de creatie, ca sa pazeasca linis- Z tea metropolei, deoarece sergenjii se srrada C computetizati nu mal faceau fata, fund ade- :z: meniti, TIll se stie cum, de tigani, dusi Ia ei ~ in catun ~i demontati bucata ell bucata. (Or C fi reusit S'a afle cuvintele de cod care Ie :E

.... ordonau incetarea oricarei actiuui §i C



supunerea necondinonata? De unde'')

Masa se recasatorise cu un inginer care

, lucra la infrastructura Supernavei, a carei silueta se zarea, in zilele senine, departe, spre r,niazazi. Noul rneu tata S-a mutat la noi si a ocupat camera de Iucru a lui Papa cu. supercomputerele lui. Vechile aparate §i calculatoare au fost inghesuite In debara, spre rnare a mea oucurie. Din momentul acela, aveam mijloace care-mi permiteau sa merg Ia tigani 'eel putin inca doi ani de zile. Pentru Ga "taxa de intrare" pe care 0 sesizasem intuitiv in. primele zile era - ceva real, ei acceptand sa fie vizitati numai dad le duceai ·In schimb un aparat, orice, oricat de mic. Interesul lor pentru produsele tehnologiei crestea proportional ell interesul nostru pentru ei.

S patiul de langa foe se largise considerabil, sapasera uri fel de amfi tea tru , de fapt o groap5 mare, mai mult Iarga decat adanca, in centrul careia faceau focul §i se indeletniceau ell treburile lor zilnice. Femeile l§j alaptau copiii, pregateau mancarea, i ar barbatii murau fiare dintr-un Ioe In altul, Intretineau focul, dernontau uneori aparate electronice 1ntT-0 stiva de piese pe care, apoi, le carau cu grija In corturi. ~i numai uneori, destul de rar; scoteau afara muzica, dans au §i cantau. De fapt, puteau fi vazuli pe zi ce trecea tot mai putin, pentru eli multi incepusera sa fie fqarte ocupati, fi'ieeau nego] cu aur - chiar mama i'mi aratase niste bijuterii superbe curnparate de hi un ligan - deschisesera un fel de cazino en 01l11ti clieaji §i un cabaret unde Incepusera sa se inghesuie tinerii, valorosii -ciherneticieni §i programatori.

De aceea tataI mel! vitreg se vaita Intruna di rnarea construcjie a Supernavei stagneaza §i c-or sa ne-o ia arnericanii ~i japonezii inainte. $i cand vom ajunge pe Marte sau pe Venus, ne Yom alege eu teritoriile cele

88

~', ...

mai sarace,

C Ar fi ipocrit din partea mea daca n-a~

~

C reounoaste ca 0 urmarisem in continuare pe

.. tig5.ncu§a pe care 0 vaznsem prima data. Se v initltase incredibil de repede, devenise fe-

t: .

Z meie. Uneori stateam nOPIl intregi numai cu

C gandlll la ea, lremur5.nd de spaimli sa n-u :I disparli de-aeolo, sanu piece tiganii sau, Z mai diu, sa uu ajunga dansatoare sau aIlceC va ~i sa n-o mai vlid ruciodata. Dar au tre:E cut dlJiva ani in care feminitatea ei putea ~ fi pusam slujba comuni£ilitii ~i acest lm:ru

nu s-a inHimplat.. -0" vedeam uneori, seara, prlvirile ui se Incrucisau. faja ei avea 0 frumusete aparte in p31pfiirea focului, Imi zambea §i plecam fericit. Cred ca din cauza ei am incepur .5.5 §i beau, ea mi-a oferit prima data lin urcior plin cu vin §i a asteptat in tacere, privindu-ma tllta, sa-l termin, ~i .acurn, cand scriu toate acestea, sorbind din cMfl7n cand cate 0 inghititur::i'i dintr-un vin aidoma celui pecare rni l-a oferit en atunci, ma simt mult mai aproape, mull mai acolo §i retraiesc in intregirne prezenja ei langa mine. Pentru ca, de fapt, tot din. cauza ei am inceput. sa scriu.

Mama §i tanti Lia stiau de existents ei - rna vazuse tanti Lin- prin cartier, .iinandu-ma de ea, lncereand'sa-i vorbesc, in

, limp ce ea mergea repede, eu mainile Incrucisate la piept - §i aveau numai cuvinte de ocara pentru ea ("Nu vezi ee neagra, ce urata e?"), cum avean, de fapt, pentru toji t.iganii. Lor Ie placeau numai bijuteriile flicute. de pgani. Pe urmli, mama rn-a vazut seriind ceva, 0 poveste lirica despre ea, despre tigani §i a facut din asta un tapaj tntreg, a spus la toata lumea, mi-a smuls foile §~ mi le-a aruncat, TataJ, care s-a nimerit acasii, mi-a tinut () conferirita despre faptulca asta-i un mod Invechit de a vedea Iucrurile, meseria de seriitor - dad asa ceva _ a§ vrea sa ajung - a evoluat series, In nici un caz nu se mai scrie a§a, de mana" existti computere programate §i pentru asta, reate stilutile, pot genera oriee fel de actiune daca Ie oferi niste date inteIigente.

"Sa fim seriosi", rni-a spus, .Iiteramra nu are cum sa mai evolueze. Toate modurile de a serie s-au inventat deja. Problema e numai cum sa le- combini ingenios, pentruvca restul e munca de rutina. Dad vrei, exista computere programate special sa scrie povesti cu tigani. Se cunoaste aproape totul despre ei, dupa cum se eunoaste apr0i!-pe totul despre torul, lar povestea ta cu tiganca de care te-ai Indragostit e un leit-motiv tipic, Dad §tii sa-i dai datele, lin computer ili poate genera 0 rote de texte, dintre care tu apoi il alegi pe eel care ti se pare eel mai reu§it Dar pentru a~ta trebuie sa ~tii serios ·programare, fiule!"

Am continuat sa SCrJ,ll In secret, dupa cum am cantinuae sa beau in secret.

Fara se numea Florie.

Intr-o searai am avut impresla di a

dm ter:

Ull! gill va. sta

des sa are nu -ta, urr

aju de dea

tru rin] llio Tat COl "T( yO!

Ma bol nec ere

din §i dac

dansat numai pentru mine, Cand totul s-a terminat, i-am dat un relevizor de buzunar unei tiganci batt1hre (bineinjeles, grasa), care ghicea viitorul in .. palma. Bl'ittana cred ca a 'vfu;ut in ochii .mei rnai mult decat in palma stanga '§i mi-a spus:"

,,0 sa ai un mare necaz, dar, ca totdeauna, TIll poti face nimic, Trebuie sa-l la§i sa treaca §i sa nu-l pui la inima. Viata ta are multe intorsaturi .~i ascunzisuri, dar sa nu te temi de 'ea. Sa au 'te, ltlPii ell 'v.iara ta, sa te lasi prada ei, pentru ca pana la urma totul va fi bine pentru tine si vei ajunge cineva, ° sa traiesti nouazeci §i doi de ani, 0 sa tii doua neveste, prima 0 sa"ti dea trei copii §i a doua inca doi.'

Previziunea batrallei nu rn-a mirat, pentru ca Iii mine necazul era permanent. Parintii erau din ce In ce mai arlago§i §i tiranici; intr-adevar. !HI puteam face nimic, Taral ma jignea idin orice motiv .. deoarece oonstructia Supernavei stagna Iugrozitor. ,Toti, niste tampi!i! Niste avortouil Dar ce vorbesc ell, n-am unul din asta ~i acasa?" Mama era plina de draci §:i trecuse de Ia bolboroseli 'la insulte, articulate eu palme, nedand dovada de prea multa fantezie sau creativitate. Ma Iovea mereu in acelasi loc,

° singurs oaza de fericire, aveam 1n tot calvarul acesta; era legata de satul pganilor, care devenise 0 suburbie insemnata a marelui pr~§. Aceasta oaza se numea Florie.

In seara in care Be-am apropiat mai mult, cand, in cele din unna, s-a asezat langa mine §i 'i-am putut cuprinde umerii, rn-a intrebat daca sunt fericit. I-am raspuns di fill.

"De ce?" a intrebat, ~i totea rni-a dat raspnnsul. "Gftnde§ti prea mult."

Desen de Walter Riess

,,Nu cred", i-am spus, "C~l putin ceilalti ifni spun tot timpul ea nu gandesc."

"E ' o pllicere sa te gande§ti a§a mull la to ate nimicurile."

,J\~""tl.t.t

"Voi nu trillp", a continual. "Sunteti mai rnorti decat robotii pe care-i construiti." ,,Poate e3:-i construim tocmai ea sa simpm cli traim mai mult, Ca, prin forta noastra, raspandim viata."

,,De ce nu faceji mai multi copii?" TIl-a intrebat,

"Suntem, si-asa, prea multi. Planeta e supraaglomerata, Po ate cane! vor fj terminate. supernavele §i cand vor fi celonizate alte planete." "Care planete 7" a lntrebat ea. "Marte. Venus." .Venus e ala foarte stralucitoare?" .Da."

"Sunteti multi pentru ca nu vreti sa §'i .muriti. Viata inseamaa §i ·moarte. Dar VOl, In loc sa faceti rnai multi copii §i sa murit; lasandu-! pe ei, facep copii putini §i va Inversunati sa trlllp cat mai mull." .Poate ea

a§a e", i-am raspuns. ",Ne este frica- de 89

moarte." .•

---:~Il\ "Moartea este tal viallL Este, eel ,mai, ,

pretios Iucru din lume, moartea, Numai a§a C

poti renaste din nou, §i din nou. In cei -

... ' treizeci sau patruzeci de ani pe care-i tdiiti In C

plus, de fapt traiti mull mai putin dedH ati !: trill tn alp tteizeci de ani. Nu va place sa va ~

schimbati, sa fi'ti tineri, sa fip puternici," Z

N-am stint ce sa-i raspund, ..

S-a ridicat §i ill-a luat de mana, Sim- :z: team UD fel de fluid, ,,:fluid electric", SCllI- = gandu-se dinspre ea spre mine. C "Tu crezi a§'a mult to viata viitoare?" ::e

am Intrebat-o, ~

"E suficient sa crezi un lucru §i el se indeplineste. Cei care cred in Dumnezeu se vor trezi fata in fata cu ella Judecata de Apoi, Dar nu trebuie sa crezi nimic impotriva naturii. Nu trebuie sa-Ii dramuiesti viata, E ca ~i cum ai dramui scoicile de pe malul marii. Viaja ne este data ea $-0 traim din plio ~i fiecare lucru s.e va Intampla a§a cum trebuie sa se intample."

. Ne-am Indreptat spre un cort §i tresaltam de bucurie. Acum 0 sa se intawple! Acuml Florie a aprins un sal de felinar §i am deslusit ill mijlocul corrului 0 gnoapa. A luat felinarul §i mi-a §optit: .,vino cu mine!" .

Am coborat pe niste trepte destul de mult, paua cand am ajuns intr-un fel de greta subterana, unde trebuia sa sta1'!.L aplecati din cauza ;,otavanLllui" preu jos. In rnijlac se afla un foe malcom, deasupra caruia dona tiganci amestecau cu niste bate Intr -un cazan imens. Pareau sa nu ne observe. Florie a spus ceva .in limba lor §i una din ele s-a retras la a parte. lasand-o pe .ea sa-i ia locul, Tiganca s-a dus spre un soi de rafturisapate in perete, de unde a luat niste manunehiurr de ierburi pe care le-a presarat in cazan. S-a degajat em mires bizar, sulfuros,

.Priveste!" rni-a spus Flode.

A luat un drug de fier ruginit §i l-a aruncat ill cazan. Nu s-a 'auzit niei un zgomot, desi in mod normal ar fi trebuit sa se Ioveasca de fund. Tustrele au Incepnt sa Ingane distonant ceva Intre cantecele lor §i bolboroselile maica-mii. Tonul urea egal, cu o rezonanta neobisnuitii in grata slipata In pamanl. Am ioeerca't sa rna apropii de eazan, dar Florie mi-a striga.t "RrlIDai acolo!", apoi a continuat, Am vlizu( un

motan cenusiu, mare, care - somnolent panli arunci - privea fll ochii larg deschisi ee se ihtftmpla acolo, In cele din urma, una dintre cele doua si-n suflecat 0 maneca §i C si-a bagat mana ill apa - sau fiertura -

~. clocorita, A Iinut mana acolo mai multe Qj, zeci de secunde $1, in cele din urma, a. g scos la iveala drugul pe care-I aruncase !E Florie inauntm §i l-a pus alaturi. Mana i se C inrosise §i i se umflase ingrozitor, apareau :z: ba§ici vazand cu ochii, ~i-a permis lin sus~ pin §i s-a asezat . mcale li'inga un perete, C tinandll-§i mana inerta. Lacrimi §i sudoare :e Ii curgeau pe toatli fata,

~ .Priveste!" mi-a spns Florie. "E <lUL"

90

N-am indraznit sa pun mana pe el, era, fadi indojala, fierbinte .. (Acurn Irni dau seama ca, daca as fi facut-o, altfel ar fi evoluat Iucrurile.) Insa nu Incapea nici 0 indoiala, era, intr-adevar, metal pretios,. pur.

,,~i ea?" am Intrebat cand mi-am regasit vocea, aratand spre biata femeie,

,,0 sa-i t:readi. In_ eel mai rau caz, n-o sa-,~i mal poat1i folosi brapil."

"Dar U1.1 puteti Incerca sa ... sa legati ceva de fierul respectiv, ca sa-l puteji scoate afarti user?"

.Atunci nu se rnai face am,"

"De ce? De unde §titi? All incercat?" "Nu. Se vede di n-ai illte1es nimic. Nu

poti i'nteJege. Hai sa mergem."

Am urcat ell 0 parere de rau, simteam eli mi se refuza §i lumea aceasta, dUp'a CHm mi s-a refuzar ~i eealalta.

"Sunteti bogati", am spus cand am ajuns din nou. afara, langa foe. "Suntem", a incuviinjat ea, ,,Mai bogati decat voi. Voi aveti numai viata, noi avem §i durerea §i moartea."

"Noi faeem ce trebuie, voi faceti ce va place, uu?"

Nu mi-a raspuns. ~i-a sprijinit capul de umarul men §i a incepjit sa logane ceva, incet. Am imbra!i§at-o, l-am despletit cozile fara ca ea sa opuna vreo rezistenta, 0 mangaiam, aprins, e rasrurnasem pe spate, l-am pipair sanii §j am sarutat-c. Tinea oehii Intredeschisi §i, In un moment dat, i-a deschis tare privind In sus. Am simjit, concomitent, ceva deasupra mea. Alp Inters eaplll.

Era un urias, gol paoli Ia brau, cu niste muschi colosali §i ell 0, .sumedenie de tatuaje. Nu mai vazusem in viata mea un Om atat de mare. Era Inchis la ouloare, dar mar degraba ars de scare; nu iavea triisaturi de ligan. Privea in crestetul men Ilira, pic de dusmanie sau dispre]; po ate chiar dimpotriva.

.Plorie'', a spus el, adaugand ceva Ln tig5ne~te. Vocea lui era teribil de groasa §i puternioa. Am lnteles d i-a cerut ceva.

.Da, Jose Arcadio", a raspuns. ea §i s-a ridicat. Uriasul a cuprins-o dupa mijloc si a ridicat-o Iara piG deefort. S-a departat apoi cu pas i mart, Hisand UTme· adanci In pamant, spre uneort mal izolat, ill care a intrat, indoindu-si genunchii si arcuindu-si umerii.

Am izbucnit 10 plans abia pe la jumatatea drulllUlui spre Casu. Dupa ce am intrat

v a

ill s}: e2 §i CI

te

en

li~ de

zi III er dt dl

1- bl fc til tu OJ c,

di in pI di d, Ie ci re in

III ta nt 111

a.

C, II

111 apartamentul nostru de Ia etajul al saisprezecelea, am imbrftncit-o pe maica-mea care venise cu intentiu ·s5 ma psihopatizeze, §i am fugit -111 camera mea, unde rn-am 111- cuiat §i m-am prabusit in pat.

Scandalul a izbucnit a dona zi, din parlea nefericitului meu tarii, Tot ce-si dorea era 0 firma de vanatoare ell care sa tn'tga 111 tiganii care veneau la marginea Perimetrului de Constructie a Supernavei, unde se depozitau materialele nefolcsitoare, apuratele uzate, fiarele vechi, A spus ca Supernava era intr-un sradiu ' final - cum era, de fapt, de mai multi ani - ~i di vor avea nevoie de indivizi pentru teste .. Un fel de cobai, i-a precizat mamei. Si, dad tot nu sunr bun la nimic, macar Cll asta sa fill ~i eu folositor societatii noastre civilizate. Direcpunea este in cautare de idioti pe care sa-i urce in Supemava §i sa-i lnvfuta de cateva ori pe orbira; iudivizi a carer moarte, in caz de explozie a Supernavei sau a unuia din compartimentele ei, sa fie 0 pierdere infinitezimala in raporr ell avaria tehnica propriu-zisa. §i di en a§ fi un- foarte bun dintr-asta. M-a obligat, sub arnenintare ca-mi deterioreaza retina cu flash-ul cu ultraviolete, sa semnez 0 foaie ea sunt de acord CLl chestia respectiva, Ceea ce am facut bucuros, pentru ca avearn sa fiu, In sfar~it, lasat in pace. Si pentrn ca eram convins eli -Supernava va fi terminata la pastele cailor. (Desi taica-meu ar fi trimis-o pe orbitli si a§a, neterminatli, ca sa scape de mine. Dar atunei nu m-am gandit Ia asta.)

Pe urrna am devenit intr-adeviir Iiber, dar run asteptat rnai multe zile inainte sa lIla due din nou Ia ~igani. Nl1 mi-era frica de uriasul acela pe nume Jose Arcadio, mai degraba mi-era team a de Florie. Dar, de atunci, ea 1111 s-a rnai apropiar niciodata de mine §i nici macar nu ne-<U1I mai jncrucisat privirile, Deveniseru un obisnuit al locului ~i erarn tratat cu deferenta de multi rnembri ai comunitatii. Le dusesern reate aparatele lui papa §i tot ce rnai gasisem prin subsol, Uneori, Ii ajutam Ia trebnrile bizare pe care le faceau. Eram ucenicul unor pusti care a amblau piesele izolate si, uneori, chiar calculatoare intregi in cele mal neasteptate . moduri, de fapt, se jucau, ne jucam, desi "prodllseie" noastre rncepllsera sa fie [ratate la· mare pret ele caIre ceilal1i. De multe ori, vroiam sa lipesc Cll cositor ceva intr-un anllmit fel, CLlm imi placen nile, ~i nu cram

Iasar; 0 data, chiar mi s-a dat peste. mann. Dar, alteori, "ideile" aces tea ale mele erau bune. Jocui era placut, dar nu excesiv de interesant §i urreori, rna plictiseam. Acceptam sa particip in continuare dear manat de un arnestec de speranta §i frica de-a 0 111t51n1 din nou pe Flone.

a vrerne n-arn mal V[lzut-o, cam in perioada In care Ill31J1a se plangea di "Tiganii a§tia au Irnpanzit orasul de bordeluri; cine-or fi idiotii aia care s-or duce acolo?" §i sufeream crezand ca Florie s-ar afla intr-o asernenea instiiujie. Tata l§i dorea acum 0 rnitraliera ca sa-i Irnpuste pe ligani §) Cll care ".s5. Ie radji pc toate curvele Ior". Incepuse §i el sa bea, de necaz pentru viitorul Supernavei §i al Supercivilizatiei, bautura tot de la jigani, "a§tia sunt singurii pe care l-as ierta", initial prohibita, dar care acum se gasea pe toate drumurile,

Dar pe urma am revazut-o pe Florie §j m-am sirntit brusc eliberat, fncepand sa frecventez Cll §i mai multa asiduitate satul lor. Stateam acolo cea mal mare parte a timpului, In partea de nord a satului, dincolo de un deal, lncepea sa se Infiripe 0' constrnctie ciudata, mare parte din tabla. fiare ~i carcase de plastic ale aparatelor demontate.

Tot urmarind-o Cll privirea pe Florie, am fost observat de un ligan b1itriiu, uscativ, care superviza jocul meu §i al celorlalti, "Sunt misto fetele noastre, DU?" rn-a intrebat.

"E fer icit nearnul care are aserrienea femei", i-am raspuns. "E un neam bogat." .Ele sunt viata noastra, Bogapa, lumina ochilor. Intelegi?"

Am facut sernn ca da ~i am continual:

"Si va aduc bani frumusei, nu?"

Am avut senzatia ca am dat-e-n bara, "Ce. vrei sa spui? Nu. Nu-i nimic adevarat. Nu ferele noastre ne aduc bani din Iocurile de care vorbesti, ci tot fetele voastre, Cum 1~ inchipui dL. Nu, nu se poate."

Nu piirea suparat, rnai degraba vroia sa remedieze 0 nedreptate, S-a ridicat in picioare, trosnindu-i incheieturile s-a Indreptat spre casa lui de scandura §i a revenit cu 0 carte straveche, in coperte de piele,

"In §i citeste. E in limba voastra. 0 sa te convillgi singllr cll nu-i nirnic adevarat din tot ce te-au Jacm sa erezi despre noi."

Acasa, am aSCllns cartea In ceJ lllai fefit tlngher. Ai mej n-au obse0'at ninDc, pentrll

91

, ,

,..,\.~' \ ___ Ir~

c t:. c ..

;:;

t:

5

:1:C Z C

:e' ~

di se petrecusera intre timp lucruri groaznice 'pe care le comentau Cil glas ridicat,

Se abandonase constructia Supernavei, din lipsa tot mai acuta a unor specialisti competenti, Imensul fuselaj avea sa ,ramana acolo, in bataia soarelui, vanturilor §i ploilor, monument <JI desavat§itei inlltilWili. 'Fatal spumega. I~i dorea un tanc ~j" un aruncator de rachete eu care s1,i-1 fadi pe pgani una cu pllmantul. ,Ipentru earaui Qt;' la ei a pomit, ei au adus mizeria, dintecele, distracjiile lor troglodite". §i terrnina cu ,0 injur~tura popuiara, 1a originetiganeasca,

Pe de alta parte, mama ramasese fara slujba, E drept di de cand riganii dadeau spectacole prin ora§, baleful cibemetic cu balerini roboti nu prea mal era la- moda, insa exista in continuare, Dar 1a directorul teatrului a reusit sa ajungd 0 tiganca batran'a (poate cea care mi-a ghicit in palma) §i i-a aratat cum" cu ajutorul unei rulete primitive, extrage exact variabilele initiale ale spectacelului, asrfel indit acesta s'a fie eel mai bun posibil .• .E 0 rul!;<ta vrajita",a spus ea si'a faeur proba. Oriee balet reaIizatprin metoda tigancii era cu mult mai bun -decat ceea ce se realiza inainte prin

.of! studiu intens, Teatrul de balet a inceput din nou sa aiba spectatori, iar mama ~i celelalte creatoare dinCentrul Cibernetic au ram as pe drum uri. In locul lor, omul de serviciu lntoreea de cateya ori ruleta la tnceputul unui spectacol isi intrnducea numerele obtinute in Computerul Generator. Astfel, fiecare spectacol era inedit, era 0 surpriza,

Urmarorul eveniment a fost 0 .rettagere masiva a tiganilor din ora§ spre localitatea lor. Magazinele, atelierele, trupele de teatru pe care Ie fondasera au inceput, treptat, sa fie conduserdeservite de eoneetalenii nostri,

9.2 mai ferici~i s~ fad aceasta decat sa. tot ~--- pregrarneze ~i reprogrameze ealculatoare. De

fapt, nici nu prea mill aveau ce prograrna, :! pentru ca multe asernenea aparate fusesera ~ duse in satul tiganilor.

II. L-am vazm pe Jose Arcadio lntr-o dupaSi amiaza, asarnbland aparent Ia intAmp\are ... niste seanduri grease, pe care Ie invelea in Ii tabla ce parea foila de 1igara. in mJlinile lui. :::a:: Constructia de dupa deal era acum vizibiUi· C' d~n eras §.i spre ell se llidreptau toate ,judi.= rille" pe care Ie montam in sat. Aeum 11 toata suflarea liganeasca Iuara la aeea eoo:;I structie cate se' ioiilja necontenit.

A1 doilea -tata al men a remarcat+cu' voce tare di lui i-ar trebui 0 racheta eu focos '" nuclear. §i i-ar starpi pe teti, acolo, dupa care a facut un accident vascular cerebral §l gala. Mama .a varsat vreo doua 'lacrimi, a suspinat: "Sarinanul. a ipst totdeauna un inadaptat" §i a sunat la ffior.ga.

Ea seadaptase. Iesea, cum faceau multi, seara, Ia marginea orasului ~i admira constru!;Otia tiganiior.argintie., aurita pe alocuri, inaJlandu-se spre eel' §i curand top ,au§tiut ea aceasta este adevarata Supemava, cea pe care. ei n-au reusit 5-0 termine riiciodata,

St~teau pe langa foeuri, invelip In paturi, §i priveam nemiscati iluminarea mulncolora din orl1§elul liganilor. §antierul gigantic pe Cafe se .Iuora fara oprire, acorduri muzicale fira seaman ajuhgand, cand §i cand, aduse de vfint. laei. ~i ritmul lor le SUDa in ureehi mca mull! vreme,

in scurr limp, Supemava a fost gala §i Jo~e. Arcadia a fest ultimul care a urcat ·rn ea, dupa ce a privit multa vreme in zare, sWe orasul care se nita la e1. Apoi Supernava s-a ridica; incet, fara zgomot, dar bubuind teribil in urechile rnilioanelor de privit~~i care·' se' af'i~u .acolo, a' de~.eris un arc de cere deasupra orasului §is-a LnaItat, dispadnd din vedere, dC:;§l Illulta vreme prezenta ei deasupra a mai putut fi sesizata,

Pe ecranele CO mputerelor, martienii danseaza 'in jurul focului, brontozaurii Ii rnananca pe ligan! san stint macell'iriticu cio-, mege de patre acestia, baletul ieibernetic danseaza singur, un ordinator i§i cantil" rata ineetare, altul scrie tomuri intregi de povestiri SF. dar nimeni nu se uita Ia toate acestea. Oamenii etau: in {ata bloculuivcu paturi pe eel. in jurul- care unui foe ~i nu urea sus decat ca sa maoance, s,a doarme, sau sa faca dragoste. Indicele de natalitate s-a jriplat, str!zile sunt din rnou pline de oameni care se due, yin sau stau de Yorba, pareurile sunt populate de perechi en copii de maqlt Se !lira unii la altii, discuta, trruesc.

Inzilele senine de vqrll, se vede departe, spre miazazi, Supernava, Neterminata, Nici americarrii ~i nici, japorrezii nu le-an luat-o inainte.

- I [

~ j

s e f c

1 r r

---~~

ISAAC ASIMOV

Ultima

A'

In

Ultima intrebare a fost pusa pentru prim~ da.t5, pe jumata~e in glurna, In ZIlla de 21 mal 2061, in

acele vrernuri de dernult dud omenirea a facut primul san pas intru lumina . .Intrebarea s-a ivit mai mult din In tampl are, ca reznltat ill nnui pariu pus Ia betie, pe cinci dolari, ~i iata cum s-a intfunplat:

Alexander Adell §i Bertram Lupov erau doi dintre sarguinciosii tehnicieni care-I aveau in gdjJi" pe Multlvac, Arata cat putea sti 0 fiin1a omeneasca, §tiau §i ei ce se aWi in spatele ecranelor §.j cadranelor giganticului computer, dincolo de acea glaciala fatada punctata de Hdtri §i clinchete care se intindea pe kilometri ~i kilometri lungime, Aveau, cat de cat, 0 vaga idee asupra planului general de relee §i circuite, care crescusera de mull pana: dincolo de pragul de la care un singur am ar mai fi putut sii-§i fadi 0 imagine exacta asupra lntregului.

Mhltivac se auto-regla ~i se auto-ajusta.

Era nevoit s-o faca, lntr:uca~ niei un om nu-J putea regia §i ajusta des ttl 1 de repede, ~i nici macar destul de adecvat, ... A~a ea Adell §i Lupov Ii purtau xie grija monstruosului gigant doar boil ~i superficial, chiar dad faceau asta la fel de bine pe cat ar fi purut $-0 faca orice alr am. n alimentau cu date, adaptau la cerintele lui Inlrebl1rile care i se puneau §i traduceau pe intelesll] tuturor raspuusurile pe care el le scotea la irnprimanta. Nici 0 Indoiala di §i ei, Ia fel cu atzlJia alW en ei, erau pe deplin I'nmreptapti sa se imparta§easdi din gloria care-I aureola pe Multivac,

De mai multe decenii, Multivac reusise sa proiecteze navele ~i sa stabileasca traiectoriile care-i ingaduisera omului sa ajunga pe Luna, pe Marte §i pe Venus, dar, in aces t s radi u, res ursele neindestulatoare: ale Pamantului n-au mai putut sustine zborurile interplanetare. Prea multa energie se cerea consumata in acele lungi zboruri, Plirnantul ajunsese s5-~j exploateze carbuncle §i uraniul eLI din ce tn ce mai multa eficienta, dar zacamintele. §i de carbune ~i de uraniu,

. nu erall Rira fund. '

lneetul en incetul, Multivac acumulase lns5 des rule cunostinte en sri poata da raspunsuri mai consistente unor intrebari mai eseatiale, §i iata: di, pe 14 rnai 20"61. ceea ce pana atunei fusese dear teorie. deveni fapt implinit.

Energia Soarelui putea fi acum stocata, inrnngazinata, convertita In alte forme de energie ~i utilizata nemijlocit la scara planetara. ihtregnl Pamant Inchise robinetul la cornbustia carbunelui ~i la fisiunea uraninI~i, ~~ de~:hise comutatorul .care ,punea in directs legaturu planeta, ca un smgur tot, cu a mica static spatiala, masnrand dear 0

'mila in di ametru, care orbi ta in jurul C Plimant~Ini la jumatatea distantei pana Ia j:, Luna. Intregul Pamant era pus acum in If miscare de invizibile raze de enerzie solara, U

Trecusera abia sapte zile de ~ In eveni- j: ment §i valva starnita de el 'inca nu se = stinsese, 'dnd Adell ~i Lupov izbutira sa. se Z mai descotoroseasca un pic de obligatiile de ill serviciu ~i sa se intalneasca In tihna intr-un i lOG unde. puteau presnpune eli nimeni no :e s-ar fi gandit s3-i caute: in inca'pt::ri1e goale ~.

93

,'11',;"', ~. 11.

de la subsol, unde se desftisurau intinse instalatii subterane, portiuni ale puternicului corp Ingropat al lllio Multivac, Nevazut de nimeni, lasat In voia lui §i mergand parca 10 gof, sortand tacticos date In acompaniamentul discret al unor satisfacute §i lenese declicuri, Multivac parea a-si savura .'1i el un fel de vacanta, Iucru pentru care cei doi ortaci ii erau recunoscdtori. N-ayeau nici ei de g1lnd s5-1 incomodeze cu ceva, eel putin Ia inceput.

I§i adusesera §i 0 sticla cu ceva, acolo, si singura lor preocupare pentru moment era sa se destinda §i ei un- pic, unul In tovartu~ia celuilalt §i arnandoi in tovarajia sticlei,

- Te do are min tea dind stai sa te g1lndesti, zise Adell. Pe fata lui lata oboseala lasase Ufme,' §i obosraHi era §i .10 gestul cu care-si amesteca alene bautura in pahar ell o vergea de sticlji, privind absent la cuburile de gheata ce abia se rasturnau §i ele de pe-o parte pe alta. Avem acum pe gratis mai multa energie dedit am putea s5 folosim vreodata, Avem atata energie ca, de ne-am pune capu ' CLl ea.> am ptl tea sa topim tot Pamantu' asta $i sa-1 prefacem intr-o piditudi babana de fier Iichid, bine IngalaUl cu de toate, §i nici nu ne-ar durea capu' e-arn consumat atata energie. A vem at1ita energie cat sa tot consumam, acum §i totdeauna, §i-ntotdeauna,. §i pe totdeauna.

. Lupov srnuci din cap intr-o parte. Avea acest tic, atunci cand era pus pe cautat nod ill papura, si-acum tocmai cli era pus pe cautat noduri In papura, daca nu de alta, macar pentru ca pe el cazuse angaraua sa care gheata §i

sticla §i paharele, lii toate catrafusele. .

94 - Nu pe totdeauna, zise el.

- Bille, Bert, ce naiba, aproape pe tot-

1:- deanna. Cat mai arde soarele pe cer;

e - Asta nu-nseamna pe totdeauna.

~ - Bine, na, atunci. Miliarde de 'ani peste

~ miliarde de ani. Douazeci de miliarde, sa ;:; zicem. Esti rnuljumit asa?

;::: Lupov l§i trecu degetele printre firavele-i ~ fire de par, ca §i cum ar fi vrut sa se asi-

:z: e

~

:e

~

gure ca-i mai ramasese ceva pe cap, §i zise, sorbind delicat din bautura pe care-o ave a in pahar:

- Douazeci de miliarde de ani, asta DU-

nseamna pe totdeauna,

Inseamna mai mult decar avem noi de tritit, p1in5-i Iumea.

Pana-i lumea, §i pana-i, pe lume carbune §i uraniu.

- Bine, de acord, se termina §i astea odata, Dar pana la Stajla Solara tot putern umi cumva navele eosmiee, una cate, una, iar de-acolo pUna la Pluton §i Inapoi fiecare poate bate drumul §i de-un milion de ori, :f'ata sa ne mal doara capu' de combustibil. Asa ceva nu mai pori face numai cu carbune §i man ill! ]'iI-ai decat sa-l intrebi pe Multivac, dad pe mine no. rna erezi.

- N-arn de ce s3.-1 intreb pe Multivac.

Stiu ~i eu cum sta treaba.

- Atunci termina odata, izbueni Adell simtind ca nu rnai are mult §i-j sare mustarul. Terrnina cu mofturile §i nu mal face ega! cu zero, tot ee face Multivac pentru noi. Face perfect tot ce face.

- Cine-a' zis d1 nu face? Ce zic eu e nurnai atara: cil. soarele n-o sa dureze pe totdeauna. Asta-i tot ce-arn zis. Suntem asigurati, bine-rnersi, pe douazeci de rniliarde de ani. Bine, §i dupa aia ce urmeaza?

intiozand spre celalalt uD' deget ce tremum abia perceptibil, Lupov adaugj:

- Si sa' nu-rni spui mie d n-avem decat sa tntoarcem comutatorul §i, gata, - trecem 111. alt soare ..

Pentru a vrerne , se as ternu tacerea.

Adell i~i ducea paharnl la buze numai cand §i cand, far ochii lui Lupov stateau cat pe ee sa se inchida. Combatanjii l§i luasera un scurt ragaz de odihna.

Apoi Lupov deschise brusc ochii:

- La asta-ti umbla mintea, nu?, ca putem trece Ia aIt soare cand ill ncstru 0 fi gata, spune drept, hai?

- Aiurea, nu-mi umbla min tea la nimic,

- Ba cia, ili umbla, Vezi, asta-i cusurul

pau: stili cam prost ell logica. Ejti ea tipu' ilia dintr-un bane, pe care I-a prins odata 0 ploaie eu galeata §i care-a luat-o iute la picior de s-a adapostit sub un copac intr-o padurice. Si nu-l mai durea capu' de nimic, te-ai prins?, ca-§i zicea eli dad razbeste ' ploaia prin frunzele din copac §i-I uda, odata se rnuta sub alt capac, crt ala-i neinceput,

~ Msam prins, cia, zise Adell. Nu 'mai striga asa. Cand soarele asta al nostru a £i gata, §i celelalte stele or sa fie gata.

III

$( in c~ sf VJ

a1 ce ill d,

§1 In m ar in pi

zi cjl

O(

m

D(

pi

p,

$$~ Of in VI ZI

re sa bi

- Al naibii ce-or sli mai fie. l~i mai scazu Lupov decibelii. Toate-au avut un inceput IH explozia cosmica originara, sau ce-o fi fost atunci, ~i reate or sa aiba' un s'far~it, cand soarele 0 sli-§i termine provizia. Unele si-c terrninli mai repede <;'1 altele, ce-i drept, Astea, cum Ie zice, astea, ce naiba, gigantele, astea n-o $-0 duca niei macar 0 sura de milioane de an}. Soarele, da, 0 sa dureze douazeci tie rniliarde de ani §i, mai §tii?, piticele s-ar putea sa. ajunga §i 111 0 suta de miliarde de ani, batu!i pe muche. Da' ia sa Iuam, celea, lID trilion de ani, si-atunci sa vezi ca nu rnai vezi decat intuneric bezna, Entropia 0 sa tot creasca, paua ce-o sa-§i atinga nivelul maxim, $i Cll asta, punct.

- ~till fcarte bine cum e Cll entropia, zise Adell, 1mbato§at deodata 1n propria-I dignitate.

- Stii pe naiba.

- Stin §i eu cat stii §,i tu.

- Atunci §tii ca toare celea se 'termina

odata si-odara §i raman in pana.

- Sigur Gii da. Cine zice e5. nu se termina?

- Chiar tu ai tis, prapadit de cap sec ce esti. Ttl ai zis c-o s5 avem oricata energie ne-ar trebui vreodata, pe totdeauna. Tu al zis asa, "pe totdeauna".

Era acum raadul lui Adell sa-i caute nod in papura:

- Ramane posibilitatea - ea intr-o zi sa

punem totul din non pe picioare, zise el. - Niciodara.

- De ce? Odatii vrecdata,

- Nicicdata.

- Ia 'ntreaba-l pc Multivac.

- Intreal?5-1 tu pe Mnltivac. Punem

pariu? Pe cinei dolari dt nu tine.

Adell eradej a destul de cherchelit ca 5-0 ia pe bune, dar inca destul de treaz ca sa poata procesa simbolurile §j operatinnile necesare, forrnulftndu-le intr-o intrebare care, In cuvinte, ar fi sunat cam asa: "Va putea vreodata omenirea, 'fara s5. ajunga 1a epuizarea totala a energiei de care dispune, sa refaea Soarele in toata splendoarea tinerejii sale, chiar ~i dups ce acesta va fi murit de batranete?"

Sau poate en S-<lr fi putut spune inca' §i mai simplu, alia: "Cum poate entropia din

Univers, odata ajunsn In nivelul ei ultim, sa fie mas.iv redusa ~i readusa In nivelul initial?"

Multivac cazu pe data in nemiscare §i tacere totala. Palpairile luminitelor de control se stinsera, sunetele vatuite ale elicurilor §i declicurilor de 1a relee Incetara,

Apoi, exact in mornentul cand cei doi tehnicieni alarmap simteau ea nu-si mai pot tine rasuflarea, 0 brusca zvacnire de viat-a in sufleti teletipul conectat la respectiva porDune a lui Multivac. ~ase cuvinte aparnra. -imprimate pe teletip:

DA TE INS UFICIENTE PENTR U UN RASPUNS EDIFICATOR.

- Meci nul! mai strecura Lupov printre dinji, Apoi plecara de-acolo in graba.

In dimineata urmatoare, In mahmureala capului care statea sa Ie, plesneasca si-a gurii infundate cu cruli, cei doi uitasera cu totul de incident.

Jerrodd, Jerrodine ~i Jerrodette T i?-i II stateau toli cu ochii tinta la peisajul ell cer Instelat CH care videoecranul Ii delecta in timpul sincopei atemporale pe care in mod necesar trecerea prin hiperspatiu trebuia s-o parcurgj . La un moment dat, puzderia de stele prinse a se estompa §i U'tsa locul unui singur disc de lumina marmorats, care se instal5. in centrul ecranului,

- Asta-i X-23, zise Jerrodd cu convingere. l~i Inele~t5. strans In spate brajele subtiratice, de i se ini'ilbir5. Incheieturile.

Cele doua micute Jerrodette, fetite amandoua, traiau acum pentru prima data in

viata lor experienja trecern prin hiperspatiu 9S

§i TIll prea srateau sa guste senzatia de mo- ~. i, \

ment de-a fi concomitent §i Inauntru lJijn !: r afarli. De-abia-si mai Inghiteau chicotelile, C zbenguindu-se §i fugarindu-se una pe alta, i=. zburdalnice, pe urrnele mamei lor, in timp ~

ce inronau amandoua deodarh: . u

-

- Am ajuns pe X-23 ... Am ajuns pe ;

X-13 ... Am ajuns pe... C

- Liniste, copiil zise Jerrodine raspicat. :5

Jerrodd, esti sigur? ....

- Cum sa nu fiu sigur? Intreba Jerrodd, = Inaltandu-~j privirea spre inforrna umflarura ::e de metal de sub Cavan care strabatea Incli- ~

perea pe roara lungimea ei, .intrand to peretele de In capatul opus. Se intindca pe toatii lungimea navei, de In un capat la celalalt ..

Prea multe nu stia r errodd despre acel sul gros de metal, dedit eli era ceea ce se cheama un Microvac, Ia care veneai sa-i pill intrebari cand aveai ceva de Intrebat; §i chiar dad nu venea nimeni. sa-l Intrebe nimic, el tot i~i vedea linistit de treaba lui, pilotand nava

"spre destinatia prestabilita; §i alimentand-o cu energie in timpul escalelor pe care Ie facea pe diverse Stap.i Ellergetice Sub-galactice; §i calcularrd ecuatiile pentru salturile hiperspatiale,

J errodd §i familia I ui n-aveau nimic de fikut, decat sa stea §i sa astepte; §i sa-si dud in tihna viata lor, instalati confortabil' In seetiunea rezide)itial5. a navei,

.Jerrod parca auzise odata de In cineva, dar ntl mal stia de Ia cine, ca "ae"-ul din eoada lui "Microvac" ar fi fost 0' prescurrare de la "analog computer" din stravechea lim bil. numita engleza, dar

acum §i de asta abia dacu-~i mai raducea aminte,

Tot prl vind la videoecran, J errndine

simti di i se umezesc ochii:. •

- Nu rna pot stapani, ce sa fac, Imi vine asa, nu ~till cum, cand rna gandesc c-am plecat de pe Pamant pentru tordeauna C

- si n-o sa ne mai inroarcern niciodata. .... ~

C - Ei, asta-i acum, pentru 'nume1e lui

~ Pete! exclama Jerrodd. N-aveam ce sa ne ;:;: \ina acolo, In ce sa fi rfunas? Pe cand aici, Ii pe X-23, 0 sa avem tot ce ne putem dod.

N-o sa te simti singura pe planeta .asta, fii i pe pace. N-o sa ducem 0 viata de pionieri, i Deja se illa peste un milion de locuitori pe :E planeta. Doamne Sfinte, stra-stranepctli ::a! nostri vor trebui sa-§i caute lumi noi, pen-

96

tru d!. X-23 va fi suprapopulata,

Apoi, dupa 0 pauza de refleetie, adauga: - Asculta-ma pe mine, am avut noroc cu cornputerele, c-au putut tine pasul cu cresterea populatiei si-au fost gata Ia timp cu toate celea pentru cruatoria interstelara,

- ~till, §till pa asa-i, zise Jerrodine in prada remuscarilor,

Pe faza., Jerrodette I anuntli scurt:

- Microvacul nostru e eel mai bun Microvac din Iurne.

- Asa zic §i eu, spuse Jerrodd ciufulindu-i parul.

Era a senzape nemaipomenita sa §tii di ai un Microvac numai al tall propriu, §i Jerrodd se felicita eli se nascuse in genefolia lui §i nu in alta, Pe vremea cand tata] sau era tanar, singurele cornputere care

e) m df Fi de Pl Ai sii pe Hi tD ac vc

in; Or so de or:

m:

Ac dii pic file ste

Jei dll me frt~

o tee eUJ Ml sf5

gla

car str To me tiiu

nm de-

me ave

un

existau pe atunci erau niste namile de masini interminabile care ocupau suprafete de teren masurand sure de kilornerri patrati. Fiecare planeta uvea numai un 'singur astfel de computer. Care a~a se §i numea, AC Planetar. Timp de 0 mle de ani, neintrerupt, AC-urile Planetare au tot erescut 'in dimensiuni 'pentru ca apoi, flidi de veste sa vina perfectio ri area. 'Locnl tranzistorilor fu luat de lampile catodice moleculare, astf'el lncat chiar §i cel mai mare AC Planetar incapea acum intr-un spatiu nurnai pe jumatate din volu:nlUl nnei -nave spajiale,

Jerrodd se simti cuprins de a senzatie inaItatoare, la fel cum se simtea ori de care ori se gandea d1 propriul lui Microvac personal era de nu stiu care ori mai complex dedit aeel stravechi §i primitiv Multivac originar care Imblanzise Soarele pentru prima data, ~i aproape Ia fel de complex ca Ac-ul Planetar a1 Plhnautului (eel mai mare dintre toate) care pentru prima data solu[ionase problema zborului hiperspatial §i facuse astfel cu putinta expeditiile -spre alte stele.

- Atatea stele, atatea planete, suspina Jerrodine, absorbita inc5. in propriile-i .gandud. Cred di famillile eu copii vor porni mereu la drum spre noi planete, asa cum facem noi acum, §i-ap va fi intotdeauna,

- Nu chiar intotdeauna, zise Jerrodd cu o umbra de zambet, Intr-o zi, candva, vor trebui sa se opreasca, de§i nu chiar asa de curand. Nu ill urmaroarele miliarde de ani. Multe miliarde, Dar chiar §i stelele au un sfar§it, doar stii, Enrropia creste neincetat,

-. Ce-i aia entropia, tati? i~:i pitigai

glasul Jerrodette IT. .

- Entropia, puiule dulce, e asa, un cuvant care-p spune cat de multe-s lueruri:le care se strica §i nu mai merg ih ~ntregul Univers. Toate celea se stridi de In 0 vreme ~i nu mai merg, doar §tii ~i ttl cum s-a strieat robotelul tau care urnbla §i vorbea, mai til minte?

- $i ce, parca nu poji sli-i pui 0 butene noua, asa cum i-ai pus Ia robotelul meu, de-a-neeput iar sa meargjil

- Bateriile astea-s chiar stelele, SCllmpa mea. Dad s-au COUSLlmat odata, .11U mai avem de unde Iua alte baterii.

Earn de veste, Jerrodette I izbucni lntrun hobot de plans cu sughijuri:

- Nu, tati, sa nu Ie lasi! Sa nu Iasi stelele sa se strice!

Vezi aeuma ee-ai flicut? §uierli Jerrodine, scoasa din sarite-

- De unde era sa stiu eli se specie dintr-atata? Ii intoarse Jerrodd suieratul,

- Hai sa-I Intreham pe Microvac, se tauguia Jerrodette I. Hai sa-l intrebsm cum sa facem sa rnearga stelele din non!

- Intreaba-l, ce mID stai: zise Jerrodine.

Asta 0 sa le Iinisteasca. (Jerrodette IT Incepuse sa p.langa §j ea.)

- Gata, gata, uite-acum, scumpele mele! ridica din umeri Jerrodd. Uite-acum II 1ntreaba rata pe Microvae. Nici 0 grija, ne spune el ce §i cum.

Ii puse intrebarea lui Microvac, ad allgaud CD glas ' scazut:

- Raspunsul la .imprimanta ..

Tinand ascunsa in call~ul palmei fa§ia de cellufilrn subtire pe care era imprimat raspunsul, Jerrodd exclama voios:

- Ia uite, Microvac zice c-o sa aiba el grija de toare cand le-o veni randul, asa ca sa. nu ne facem noi nici 0 grija.

- Si-acu'm gata, copii, Iaculcare loata lumea, zise Jerrodine. Nu mai e mull §i ajul!gem la noua noastra casa,

Inainte de-a distruge cellufilmul, Jerrodd mID citi 0 data cuvintele imprimate pe el:

DA TE INSUFICIENTE FEN"TRU UN RASPUNS EDIFICATOR.

Mai ridica 0 data din umeri, apoi se uita Ia videoecran. X-23 era deep! ill fata.

VJ-23X de pe Lameth statea cu privirile atintite in adancurile negre ale harpi tridimensionale la scars midi a Galaxiei §i zise: - Sa fim noi oare chiar asa de ridicoli, rna lntteb, atunci dud ne preocupa atat de

insistent aceasta chestiune? C

MQ-17J de pe Nicron scutura din cap: ;::.

- Nici verba. Dupa cum stii, Ia actua1a :: rata a expansiunii, Galaxia va fi saturata in u tennen de cinci ani. i:

Amandoi pareau a fl in prima tinerete, " aratau ca la douazeci-si-ceva de ani, amandoi :I erau fual!i §i perfect proporponati· I - $i totusi, zise VJ-23X, nu mij. pot de- .

cide sa Inaintez Consiliului' 9~a~tiG un raport oOiiI.' pesimist. C

97

----..'1lr/- 'I 'I~

_ Ba eu nici nu mD. gandesc sa am In vedere vreun alt fel de raport. In so. mi-i zgaltai nitelus: Trebuie S5-1 zgaJtfu,m di sa se trezeasca.

_ Spatiul e infinit, suspina VJ-23X. a sura de miliarde de Galaxii ne stall la dispozijie sa Ie Iuam in primire, Ba chiar mai multe.

- D suta de miliarde nu inseamna eli e infInit.,.)i devine [at mai pupn infinitpe maStlra ce treee .timpul, Fii numai arent! Cu douazeci de mii de ani In urma, omenirea a solutionat pentru prima data problema utilizarii energie solare, ~i dupa numai eftteva secole diIator~a tnterstelara a devenit posibiia. J-an trebuit omenirii un milion de ani ca- sa populeze 0 .singurp. planeta, nu prea mare nici aceea •. §i' apoi, In numai cincisprezece mii de ani a popular tot resrul

. Galaxiei. Acum populatia se dubleaza 1£1 fiecare zece ani. ..

._ Datoram asta imortalitatii, 11 intrerupse VJ-23X.

_ Foarte bine. Imortalitatea exists ~i trebuie sa tinem cont de ea. Sunt gat a sa admit ca are §i partea ei mai pupn convenabiHi, imortalitatea asta, Galactic AC a solutionat in [010su1 nostru 0 multime de probleme, dar prin solutia data in problema asta, a prevenirii .imbatrfuti,rii §i mortii, n-a fi'icm decat sa-§i subrnineze to ate celelalte solutii,

-:- Pzesupun totusi di nu intentionezi sa renunp la viara.

_ A, nu, asta nu, 0 Hisa imediat mai moale MQ-17J. Deocamdata, eel putin. Nu inca. Nu-s md'i. t.l§a de batrful. Tu ce vfu:sta' ai? _ Dona sure douazeci ~i trei .de ani. Dar tu? 9. - _ Eu n-aru inca .. douD. sute. . . .Dar, casa revenim la ce discutam adineauri. Populatia \

.-_. - se dubleaza la fiecare zece ani. Din rnomenC Ull·in care Galaxia va fi plina pana la refuz, ~ in decurs de zece ani vom pep uta complet :. ineii 0 Galaxie. Alti zece ani,,_ ~i vom avea u alte doua Galaxii pline ochi, Inca un dece;::: niu, indi patru Galaxii, intr-o suta de ani, = vom fi burdusit ell populatie umaria 0 mie :z: de Galaxii.lntr-o mie. de ani, un milion de C Galaxii. In zece mii de ani, intregul Univers i cunoscut, ~'i dupa aceea, ce urmeaza?

E _ In subsidiar, rnai e §i problema trans:ii! portului, zise VI-23X. Ml'i intreb. de cate

unitati energetics solare va fi nevoie ca sa strarnuram galaxii de iadivizi urnani dintr-o Galaxie In alta.

_ Fcarte bunaobservatie, Omenirea consumsdeja, la ora de fata. cate dona unitaji energetice de rnarimea unui SOaFe in fiecare an.

_ Cea mai mare parte a energie oricum se risipeste. In definitiv, nllmai Galaxia noastra iradiaza in spatiu 0 mie de unitap. energetice solare in fieeare an, din. care noi captam §i utilizam doar doua,

_. De acord, dar chiar §i dacaam afinge o efieienta de suta Iii. sura, ~i tot n-am face dedit .sa amanam sffu§'itul. Necesitaple ncastre de energie cresc In progresie geomejrica, mai nepede chiar §i decat cresterea populaliei. VOJI? consuma pana Ia ultimul strop toaNi. ,energ.ia, inca Inainje de-a fi terminat de colonizat Galaxia pana la ultimul om. Buna chestie. Excelearji,

- N-ave;n decat sa construim. noi stele .din gazul intersrelar.

_ Ori sa Ie incropim din caldera deja risipita, adauga MQ-l7J, sarcastic.

_ Trebuie sa fie 0 cale sal! alta pentru a fa~e entropia reversibila, Poate c-ar trebui sa-l intrebam pe Galactic AC.

De fapt, VJ-2:3X nu vorbea serios, dar MQ-17J, lara a mai sta lle ganduri, scoase pe data din buzunar contactorul AC ·§;i-l puse pe masa In fata lui. ~

_ Chestia asta nu-mi da pace deloe, zise el. Odata §i-0data, specie- umana nu va mai avea incotro §i va trebui s-o ia de coarne,

Privea posomorat In rnicul contactor AC de pe masa. 0 nimica roara, dacji-l luai asa, fo sine, dar era conectat prin hiperspatiu en rnarele Galactic AC care serves prompt intreaga omenire .. Luand in considerare §i hlperspatiul, micul contactor era, 0 parte integranta a lui Galatic AC.

.MQ-17J mai Intarzie <> clipa, intrebanduse dad in nemuritoarea lui viata va apuca vreodata sa~l vada ell ochii lui pe Galactic AC. Care avea vin folosinta exclusiva 0 miniplaneta rezervata in intregime acestui scop _ 0 panza de paianjen tesuta sferic din raze de forta pentru .a-si retine centripet materia, in interiorul careia undele de sub-mezonii stabilizati In suprarensiune tranzistorica luasera de rnult locul rudimentarelor Lampi

ra: co ca ac ce pI: pc ex

en ac mi

o

C0

VJ

en Nl fUJ

ne

SCI feJ ~i

TI

G, va pr' zu aj: a~ on eil.. Di all Iai

catodice moleculare, Chiar §i a§a, cu toate aceste dispozitive sub-eterice, Galactic AC masura ill diametru, .din cate se stia, peste o treime de kilometru.

MQ-17I T§i rosti abrupt intrebarea in contactorul AC:

- Poate fi flicuta reversibila entrepia? Ceea ee-l cam Ina prin tsurprmdere pe VI-2:3X, care zise prea tl'irZill:

- Ce faci, pai nu asta am vrut ell sa zic, 11U' trebuia neaparat sa-l §i 111trebi...

- ~i de ce nu?

- Doar srim prea bine amandoi d.

entropia 01.1 este §i nu poate fi reverS"ibiiii.· Nu mai poti Tace Ia lac copacul ars, din fumul §i cenusa care-a dimas.

- Avet; multi copaci pe-acolo, pe planeta voastra? lntrebii MQ-171

Semnalul emis de Galactic AC Ii reduse scurr Ia tacere, Vocea lui susura fina ~i catiIelata din micul contactor AC de pe masa. ~i vocea zicea:

NU EXlSTA SUFICIENTE DATE PENTRU uN RASPUNS EDIFICATOR.

- Poftim! zise VJ-23X.

Dupa care cei doi revenira la chestiunea raportului pe. care-I aveau de in ain tat catre Consiliul Galactic.

Zee Prime cupr inse Cll mintea noua Galaxie trecand repede peste nenumaratele vartejuri de stele presarate peste tot in ellprinsul ei. 0 galaxie pe care 0-0 mai vazuse niciodata pin1i atunci. Dar oare va ajunge vreodata sa Ie vadii pe toate? Eran asa de multe, fiecare purtandu-si ell sine omenirea eu care era iDe-arcata... '0 incarcamdi care devenise aproape un balast inert. Din ce in ee mai mull, adevarata esenraa omului putea fi acum inthlnita doar aici,: in largul spatiului,

Minti, nu trupuril Trupurile nemuritoare ramasesedl undeva jos pe planete, stocate §i conservate de-a lungul eonilor, Din dlndin cand, mal erau trezite pentru a efectua aetivitap materiale, dar asta fie l'ntampla din ce In ee mai far. ~i din ce in ce mai pujini Indivizi noi erau adu§J in existenla pentru a seaHitura incredibilei puzderii deja existente, dar ce mai cantil asta acum? Deja

nu mai era Ioc in Univers pentru indivizi noL

Zee .. Prime se trezi din reverie, simjind di trece printr-un fascicul de antene ale alrei rninti.

- Ell sunt Zee Prime, zise Zee Prime.

Tu cine esti?

- Eu sunt Dee Sub WU11. Din ce Galaxie esti?

- Noi Ii zicem Galaxia, si-atat, Dar tu, din ee Galaxie e§ti?

-' ~i noi la fel, 0 nnmim pe-a noastra, Galaxia si-atat. Toil oamenii l~i numesc Galaxia in care traiesc pur ~i simplu Galaxia, §i nimic mai mult, ~i de' ce nu?

- Adevarat. Doar toate Galaxiile-s la fel.

- .Nu chiar reate. Undeva tntr-o galaxie

anume trebuie sa se afle obar~ia din care se trage 'sernin tia om11111i. As ra o ' face s.a. fie aparte.

'Iar Zee Prime zise:

- ~i care-i Galaxia asta?

- Nu §tiu sa spun. Universal AC trebuie

sa stie,

- Sa-1 Intrebarn? Am devenit dendata curios.

Perceptia lui Zee Prime l§i largi cuprinderea pana ce insesi Galaxiile se micsorara

~i se preschimbara, toate la un loc,« intr-o <).Ita pulbere, presarata pe un fundal fnca ~i mai vast. Sure si mii de miliarde de Galaxii, fiecare en fiinjele sale nemuritoare, fiecare purtandu-si cu sine 1neareaturll de inteligente srua§luite in mlnli care cutreierau liber prin spatiu. :;;'i, dintre toate, doar una era tara pereche §i flira egal, caci era Galaxia ceadintai-stlitlitoare. Doar una, dintre toate, avea • in"trecl1tu-i atat de indeparta1 si de' ineetosat

UTI timp dud fusese singura Galaxie in care 99 ornul vietuia.

Zee Prime nu mai putea de nerabdare sa vada cum arata aceasta Galaxie, asa eli mtreba.: c - Universal AC! Care e Galaxia de ;:. .. IL.

I

-----''irl\

.,

unde se trage omenirea?

Iar Universal AC il auzi, caci pe fiecare planeta ~i peste tot fu spajiu el avea receptori gata sa auda, §i fie-care di'ntte acesti receptori comunica prin hiperspapu spre un ;s anumit punct nestiut unde Universal AC I§i .... facea, soli tar §i intangibil, veacul. I

Zee Prime ave a §tiinlii numai' despre un E sirtgurom ale cih,ui g1'mduri' riizbiserf :al